Viata

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE

SPECIALIZAREA: TEOLOGIE ORTODOXA PASTORALA

ISTORIA FILOSOFIEI

LUCRARE DE SEMINAR

ZENON

INDRUMATOR:

STUDENT SUSTINATOR:

TARGOVISTE

2006PLANUL LUCRRII INTRODUCERE

VIAA I OPERA LUI ZENON BIBLIOGRAFIA

INTRODUCERE

Trasatura comuna a presocraticilor este ca au ncercat sa gaseasca n natura un element care sa explice universul. Critica la care i-a supus Socrate a dat filosofiei un nou punct de plecare si explica faptul ca toti gnditorii s-au situat n istorie prin raportarea la Socrate.

Filosofii Presocratici erau filosofii greci care l-au precedat pe Socrate i care au fcut speculaii despre Natur n ansamblu.

Aristotel completeaz afirmaia c filosofia izvorte din uimire cu urmtoarea remarc: "Istoria confirm aceast concluzie, ntruct abia dup ce au fost asigurate cele necesare nu doar supravieuirii, ci chiar cele ce duc la o via linitit, a aprut i preocuparea pentru aceast necesitate intelectual".

Hobbes face i el o afirmaie similar: "Tihna este sursa Filosofiei, iar Bunstarea, sursa Pcii i a Tihnei. Unde au aprut cetile mari i prospere, acolo a nceput i studiul Filosofiei".

Mediul n care se gseau primii presocratici le oferea att tihna ct i stimulul pentru cercetarea intelectual.

Miletul, oraul grecesc ionian de pe coasta vestic a Asiei Mici devenise un centru ce radia o for deosebit i era cetatea unde s-au nscut Thales, Anaximandru, Anaximene.

Tradiia i descrie drept firi practice, activi n viaa politic i interesai de progresul tehnic. Curiozitatea i-a condus ctre primele ncercri de simplificare a fenomenelor naturii, principala lor realizare. Au ncercat s rspund la ntrebri de genul "Care este geneza lucrurilor existente?", adic din ce provin ele iniial i din ce sunt alctuite acum.

Specificul filosofiei - din specificul interogatiilor - din nsati domeniul care-l studiaza. Deoarece filosofia studiaza existenta n general, legile cele mai generale ale existentei, ea reprezinta o conceptie generala despre lume deasemeni cunoasterea filosofiei este o cunoastere generala n sensul ca surprinde trasaturile generale si esentiale ale existenteinationale, sociale si umane.

Cunoasterea filosofiei spre deosebire de cunoasterea stiintifica care este profunda si verificabila cum filosofia este generala ea se sprijina pe cuvnt stiintific dar nu numai pe acesta ci I-a n considerare si practica social istorica, experienta umana este cuvntul prin care se raporteaza lumea la om si se afla locul si rolul omului n acea lume.

De-a lungul timpului s-a constatat ca stiinta are nevoie de filosofie, de viziunea ei generala despre lume, multi filosofi au fost si oameni de stiinta si n acelasi timp filosofia se sprijina pe datele stiintei dar nu le preia.

Filosofia ncearca sa explice n ce consta conditia umana, conceptul de conditie umana, deasemenea situatiile obisnuite si limita. n acelasi timp filosofia se preocupa de locul si rolul omului l ajuta pe acesta sa ierarhizeze lumea. Filosofia l ajuta pe om sa opteze n cunostinta de cauza de ce oamenii opteaza pentru anumite realieri.

Filosofia l ajuta pe om sa se cunoasca pe sine sa-si formeze o cunostinta de sine care sunt propriile sale realari dar raportata la realitatea sociala, sa-si formeze constiinta alteritatii care este constiinta respectului pentru ceilalti alaturi de care traiesti. Ea s-a format n antichitate la nceput n obiectul filosofiei erau puse cunostinte din toate domeniile treptat s-a produs o departajare ntre discursul filosofic si cel stiintific. Tot pe parcursul istoriei s-au constituit domeniile meditatiei filosofice.

VIAA I OPERA LUI ZENONSe cunosc putine date despre viata lui Zeno. Prima sursa de informatii biografice despre el, ajunsa la noi, a fost scrisa la aproape un secol de la moartea sa; este vorba despre dialogul Parmenide scris de Platon. n acest dialog, Platon descrie o vizita facuta de Zenon si Parmenide la Atena, pe cnd Parmenide avea n jur de 65 de ani, Zenon se apropia de 40, iar Socrate era foarte tnar. Daca presupunem ca Socrate avea n jur de 20 de ani, si considernd ca s-a nascut n anul 470 .Hr., rezulta o data aproximativa a nasterii lui Zenon n anul 490 .Hr.Platon spune ca Zeno era nalt si placut la vedere si ca n tineretea sa ar fi fost... iubit de Parmenide.Alte detalii despre viata lui Zenon, posibil ca mai putin credibile, sunt date de Diogenes Laertios n cartea "Vietile si opiniile marilor filozofi", n care afirma ca ar fi fost fiul lui Teleutagoras, dar ca a fost adoptat de Parmenides, si ca a fost arestat, si poate chiar ucis, de un tiran din Elea.

Lucrari. Cu toate ca mai multi scriitori antici citeaza din operele lui Zenon, nici una nu a ajuns intacta pna n zilele noastre.Platon afirma ca scrierile lui Zenon au fost aduse, pentru prima data, la Atena cu ocazia vizitei facute de Zenon si Parmenide. Tot Platon ne informeaza ca Zenon ar fi spus ca aceasta lucrare menita sa protejeze argumentele lui Parmenide, a fost scrisa n tineretea lui Zenon, furata si publicata fara consimtamntul sau. Tot Platon ne relateaza o parafraza a lui Socrate a primei teze a primului argument din lucrarea lui Zenon, care suna astfel: daca lucrurile existente sunt mai multe, atunci ele trebuie sa fie asemanatoare si diferite iar aceasta este imposibil, deoarece cele ce sunt neasemenea nu pot fi asemenea iar cele asemenea nu pot fi neasemenea.

Conform lui Proclus, n al sau Comentariu la Parmenide al lui Platon, Zenon a compus "nu mai putin de patruzeci de argumente ce ilustreaza contradictii..."

Metoda lui ZenonSe pare ca argumentele lui Zenon sunt primele exemple ale metodei de demonstratie denumita Reductio ad absurdum (Reducerea la absurd), cunoscuta si ca "demonstratia prin contradictie". Argumentele lui Zenon sunt:

spatiul

unitatea

iluzia miscarii

BIBLIOGRAFIA

***Limbaj si gndire la Aristotel, Caiet de lucrari stiintifice studentesti, Tipografia Universitatii de Vest, Timisoara, 2/1996. Editat de Facultatea de Litere, Filosofie si Istorie, sectia Filosofie,

Balca Diac. Prof. dr. Nicolae, Istoria filosofiei antice, EIBMBOR, Bucuresti, 1982,

Boboc Al.Probleme filosofice ale limbajului, n: * * * , Limbaj, logica, filosofie, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1968,

Creia Petru, Presocraticii, Univers Enciclopedic, Bucureti, 1997,

Flew Anthony, Dictionar de Filosofie, Humanitas, Bucuresti, 1995, Joja Athanase, Istoria gndirii antice,vol.II, Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1982, Julia Didier, Dictionar de Filozofie, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996,

Laertios Diogene, Despre vietile si doctrinele filosofilor, trad., introd. si note de Aram Frenkian. Ed. Academiei, 1963,

Didier Julia, Dictionar de Filozofie, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996,

p. 76

Al. Boboc Probleme filosofice ale limbajului, n: * * * , Limbaj, logica, filosofie, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1968, p. 114

Cf.Petru Creia, Presocraticii, Univers Enciclopedic, Bucureti, 1997, p. 63

Limbaj si gndire la Aristotel, Caiet de lucrari stiintifice studentesti, Tipografia Universitatii de Vest, Timisoara, 2/1996. Editat de Facultatea de Litere, Filosofie si Istorie, sectia Filosofie, p.23

Diogene Laertios, Despre vietile si doctrinele filosofilor, trad., introd. si note de Aram Frenkian. Ed. Academiei, 1963, p. 22

Cf. Diac. Prof. dr. Nicolae Balca, Istoria filosofiei antice, EIBMBOR, Bucuresti, 1982, p. 115

Diogene Laertios, Despre vietile si doctrinele filosofilor, trad., introd. si note de Aram Frenkian. Academiei, 1963, p. 46

Athanase Joja, Istoria gndirii antice,vol.II, Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1982, p. 35

Anthony Flew, Dictionar de Filosofie, Humanitas, Bucuresti, 1995, p. 212

Ibidem

PAGE 3