' Zilnic,' sîntem vizitaţi la re­dacţie de cetăţeni din Cluj-Na- poca, din judeţ sau din ■ alte

! localităţi din ţară, care doresc să-şi exprime prin intermediul

„ziarului solidaritatea faţă . de Apelul, pentru salvarea patrio­ţilor români de la Tiraspol, considerînd gestul lor tiresc şi pe deplin justificat. Impresio­nantul sentiment al unităţii de neam în faţa martirajului Ac­ceptat de eroii de la Tiraspol cu demnitate este întărit prin cuvintele tuturor celor care, prin .semnătura lor, contribuie, în aceste zile,-la scrierea isto­riei zbuciumate a neamului ro-

jtnânese.Din partea UNIPLUS Radio

Cluj am primit un tabel conţi- nînd semnăturile următorilor: Letiţia liea, Kovacs Arthur, Călin Precup, Sebastian Hetea, Serglu Şteţ, I.aurenţiit Ştefan, Fuiga Dimitrescu,'Ovidiu Fo- dorean, Domniţi Horaţiu, Gabi Lazăr, Paulina Darie, v Mihai Puică, Renata Roca, Mihai Pop, Ana' Micheti, Codin Samoilă, Luiza Budusan, Corina Musca- lă, Kun Valentina, Delia Grui- ţă, Sergiu Mătăsaru, , Daniel

-Boroştean, Tibi Crişan, Gabriel, Chira, Marcel Marian, Simona— Adela Stupar; în continuare, salariaţii do la T.C. Înd.-SME, care aderă la Apelul lansat de ziârul nostru: Rodica Stoica, Ana-Maria Sâmpetrean, Ioan Vâida, Petru Lupşa, Vasile O- losutean, Dumitru ; Cojocarii» Susana Oargă, Doina - Coidea, -Dumitru Botza, Herembas San" -dori’ Peţre Sălăgean, - Vasile Bâlc, Vali Sâmpetrean,; ' Ale-; xandru Hodiş, Alexandru Rev- nic, • Ioan Coroian, Kiss Artur, Vasile Popa, Mihai Zah.

■>, Contirtuăm publicarea listelor primite de la RAAIFL . Ciuj- Napoca. Sectorul 2: Bere • Ga- vrilă, Bere Pavel, Bodoki Ist- van,' Breic Vasile .Călin,, Bucur,

(Continuare în pag. 3)

z i a r

independentANUL V N R . 1035

JOI23 DECEMBRIE 199312 PAGINM 00 LEI

’ IHTW'll i,,l/l UI■■ »IL OJlJW[MIJIl!Mi I

Vciler CHIOREANU

P . ’are tot mai evident fa p ­tul, că liderii sindicali ,sînt hotărîţi să-şi asume res­

ponsabilităţi politice. întîlnirile liderilor lor cu partidele politi­ce sînt mai dese şi, probabil, în funcţie de temperamentul,-şi in­teresele fiecăruia, sindicatele se aliniază la politica Opoziţiei (maî ales), dar şi la cea a Puterii.

‘ Iată, de xemplu, d-l . / Bogdan ' llosu ,. şeful cartelului “Alfa", îmbrăcat în permanenţă cu a* celaşi obiect vestimentar care, acum patru ani, il făcea cele­bru pe d-I Petre R man, “a ju-

'tîndu.l” să devină prim-mlnis- tru; este vorba despre banalul jerseu, carie d-lui Petre Roman1-a adus noroc, probabil, pentru că, îmbrăcat astfel, toată lumea îl credea atunci cînd rostea tra- ze răsunătoare, plăcut de ascul­tat atunci, dar cu timpul înca­

drate. la locul ce 11 so cuvin: demagogie. Demagogie politică. D-l Bogdan Hosu este mai In­transigent decît fusese d-l Petre Roman pe vremea jerseului, mal sindicalist, aş spune, purtînd jerseul în continuarea exercită­rii funcţiei sale de lider sindi­cal ales, care poate aduna ' în jurul său; nu ştiu cîte tnil de oameni, pe care djreşte să-i a- ducă la greva generală progra­mată pentru luna viitoare. Are, deci, un sentiment de îngăduin­ţă faţă de actuala Putere, dîn- du-i răgaz mai. mult de o ju­mătate de lună pentru ă rezol­va ceea ce nu's-a putut rezolva în patru ani. D.l Bogdan Hosu va putea spune, de exemplu, că nu e vina dînsuiui că Puterea a adus ţara în situaţia grea în care se află acum. Poate fi chiar convins de dreptatea sa. Numai că sindicaliştii pe care ii con­duce, ca şi cei conduşi de alţii lideri, sînt tocmai oamenii' ca­re trebuie să scoată ţara din im­

pas. Asta se- uită în permanen­tă: Nu ştiu ce salariu are d-l Bogdan Hosu şl nici de unde îl primeşte, dar sînt convins că are atîţia băni îneît să-şi paată cumpăra un costum de haine, re- nunţînd la vestitul şl demagogi­cul jerseu. Aşa cum au procedat domnii Cosma, Mitrea sau Ceor­bea. Aceştia din urmă au înţe­les, probabil, că epoca jerseu­lui a trecut, că vestimentaţia purtată de un lider, chiar sin­dical, jiu aduce automat apre­cierea celor pe care îl conduce.

O foarte interesantă transfor­mare a suferit, în schimb, d-l Ilie Torsan, celebrul tovarăş în ale mlneriadelor al nu mai pu­ţin/ celebrului Miron, Cosma. Este uşor să ne amintim cum arătau la televizor cei" doi / nu cu mulţi ani în urmă şl ceea ce au reuşit să facă împreună cu ortacii lor. Acum, d-l Tor­san, liderul Federaţiei minerilor

/ •(Continuare în pag. 3)

Colinde,colinde

„Să ne pregătim să ascultăm, în luminoasa zi a . praznicului Naşterii Fiului lui Dumnezeu, îngereştile glasuri care , pintâ „Slavă întru cei de sus Iul Dum­nezeu, pre pămînt pace şi între oameni bună volre“ .

FLUIERUL CEL PĂSTORESC

Fluierul cel păstoresc . Cîntă-n: glas dumnezeiesc Un vers dulce, mîngîios Că azi s-a născut Hristos. Veniţi dar la Vlfleem, / Lucru mare să vedem:I’ e al lumii împărat Iii iesle, pe fîn culcat,

-•■"Şi trei crai minaţi de dor Lăsînd ţări în urmă lor După, stea călătoresc Să găsească prunc ceresc.Şi-au mers pînă au stătut, Unde era prunc născut. Şi-nţelegînd că-i HristosS-au închinat pînă. jos. .

Preşedintele Clinton despre Republica Moldova/Preşedintele Clinton a declarat

că Statele Unite susţin indepen­denţa -şi suveranitatea Moldovei şi ,’vor acorda sprijin prin ac­ţiuni concrete democraţiei şi re­formelor de. piaţă“. -■ ■

„Moldova şi-a dobîndit nu de­mult independenţa însă şi-a că­pătat foarte curînd renumele li­nei ţări care a pornit ferm pe calea unor serioasa, reforme eco­nomice şi politice. Recenta hotă­rîre a Parlamentului de a orga»

niză alegeri parlamentari antici­pate reprezintă doar unul dintre

: exemplele de aderare a Moldovei la principiile democraţiei. Rea- .. lizările. Moldovei în acest dome—, niu, sînt impresionante, privite mai ales prin prisma tragicului conflict care s-a produs în re­giunea ei nistreană". „Noi .vom

• susţine şi de acum înainte , prin : acţiuni practice construirea de- i mo’craţiei si aplicarea reformelor

de piaţă în -Moldova. După cum

au . demonstrat, asemenea refor­me în Europa de Est şi în alte regiuni ale lumii, cu ajutorul lor se vâ reuşi să şe asigure înflori­rea, extinderea şi aprofundarea relaţiilor dintre ţările noastre; a- jutînd poporul Moldovei să re­simtă, toate avantajele adminis-

■ trării democratice, prosperităţii economice şi respectării ^dreptu­rilor omului11, a spus dl. Bill Clinton. ‘ ,

Schimbarea unor denumiri în municipiul Ciuj-Napoca

Prin Dcciziilenr. 93 şi 94 din 20 decem­brie 1993, delegaţia permanentă a Consi­liului judeţean Cluj a aprobat schimbarea denumirii din „Piaţa Victoriei"'în „PIAŢA

AVRAM IANCU" şi din „Bulevardul 22 De­cembrie 1989" în „BULEVARDUL 21 DE­CEMBRIE 1989", ambele din municipiul Ciuj-Napoca.

/.. Noile denumiri corespund mai bine unor momente istorice sau amplasamente speci­fic clujene, în piaţa cu noul nume fiind ri­dicat monumentul Avram lancu şi data de 21 Decembrie fiind aceea care, prin Jertfa eroilor-martiri, a dus la declararea munici- piului nostru drept Ora?-martir.

P Y R O o T O P s.r.l. O R A U t A ,reprezentanta Cluj, o Jaf fn funcţiune sistemul monitorizat Je :

S U P R A V E G H E R E >i A L A R M E AN TIEFR AC TIEJe P O L IT IA municipiului Cluj-fiapcea. Persoanele fizice şl juridice]

care au SISTEM E DE A L A R M Â instalate sl care doresc racordarea în acest sistem se pct adresa firmei P Y R O S T O P la

adresa din Ciuj-Napoca, str. Patricii i»r. 4 , Bl. V i,sc. I, ef. I; ap. 3,1 tel. 15-68-16 , orele 8-16. ' -

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă sindicatul taximetrlştiior particulari P R IT A X vă urează sărbători fericite şi un călduros *La mul{I ani!"

Vă stăm la dispoziţie la următoarele numere de telefoane

11-73-71 14-22-38 kî - 11-22-86 19-27-27 %

(46875} - •

BONN. — Nivelul apelor Rinului şi al afluenţilor săi din vestul şi sud-vestul Germaniei a: înregistrat cote record in noaptea de marţi spre miercuri, provoctnd inundaţii in numeroase oraşe, inclusiv Heidelberg şi Saarbrucken. In vechiul oraş Heidelberg, Rinul a atins nivelul de !),tlo metri, bătind rccordu) secolului (9,20'me-,

■ tri în 1990), iar Saarbrucken, rîul Saar a atins cota de 9,21 metri, cu peste şapte metri deasupra nivelului său , normal, depăşind recordul din 1947. ,

ALEGERILE DIN SERBIA. — După numărarea a 95 la sută din buletinele de • vot din alegerile legislative de duminică din Serbia, Partidului socialist ,condus de preşedintele MiJoşevici i ar mai fi-necesare 3 mandate pentru â deţine majoritatea absolută în Parlamentul ţă­rii, format din 250 deputaţi.

. NEGOCIERI 1SRAEL-O.EP. — Astăzi, începe la Pa­ris o nouă rundă de convorbiri intre Israel şi O.E.P. pen­tru deblocarea negocierilor privind autonomia palestinia­nă în' Gaza şi lerihon. Rundele anterioare, ce au avut loc la Cairo Şi Oslo, s-au încheiat fără rezultate eon- crole.

- CETATEA VATICANULUI. — Papa Ioan Paul alII lea a anunţat câ va efectua, o vizită în Liban la sfîr­şitul primăverii anului 1994 şi că intenţionează ca, Ulte­rior, la o dată care nu a fost încă stabilită, să facă un pelerinaj la locurile sfinte. •

ELŢIN DESPRE ALEGERI. — Referindu-se la rezul­tatele alegeiilor legislative din Rusia de la 12 decembrie, preşedintele Boris Elţîn a minimalizat importanţa pro­

greselor înregistrate în cadrul scrutinului de către Parti­dului Liberal Democrat al lui Vladimir Jirinovski, de orientare ultranaţionalistă. El a precizat avansul liberal- democraţilor ca reprezentînd „mai degrabă un vot contra sărăciei". .

JIRINOVSKI IN AUSTRIA. — Liderul Partidului Li­beral Democrat rus, Vladimir Jirinovski, cunoscut pen­tru vederile sale de extremă dreaptă, a declarat ziarişti-

-lor, pe aeroportul din capitala Austriei, că alegerile le­gislative dm 12 decembrie „au fost manipulate" şi că for-

. maţiunea sa politică ar fi trebuit să obţină în realitate peste 50 la sută din voturi şi nu jumătate din această cifră, cît 1 s*a atribuit oficial. Vizita lui Jirinovski In

: Austria are un caracter privat. -

//• .';UOTEC/> c en tr a la uNiy, ))

/-i i ii m A p n r a

ADEVARUL DE CLUJ JO I, 23 DECEMBRIE, PAG. 2

“•W1' X«r

• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 11-64-16; 13-55-77; 11-31-22.• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30; PRIMĂRIA DEJ:21-17-90; PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60; PRIMĂRIA ClMPlA TURZII: 36-80-01; PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48; PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26.• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 95S şi 11-15-10; POLIŢIA FERO­VIARĂ CLUJ-NAPOCA' 13-49-76; POLIŢIA DEJ: 21-21-21; POLIŢIA TURDA:' 31-21-21; POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82*22; POLIŢIA HUEDIN:25-15-38; POLIŢIA GHERLA:24-12-24.• POMPIERI: 9 81• APĂRAREA CIVILĂ CLUJ- NAPOCA: 11-24-71» SALVAREA: 961; SALVAREA C.P.R.: 11-85-91• INTERNAŢIONAL: 971; INTERURBAN: 991;INFORMAŢII: 931;DERANJA- MENTE: 921;ORA EXACTĂ 958• flEG/A AUTONOMĂ DE TERMOFICARE - DISPECERAT: 11-87-48; REGIA AUTONOMĂ DE APÂ-CANÂL -DISPECERAT:11 -63-02.S C. 'SALUBRITATEA' SA. - DISPECERAT: 11-40-22; COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12, interior 132.• GAflA - INFORMAŢII: 952; AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. - INFORMAŢII: 11-22-12 (intern); 11-24-75 (internaţional)-• AUTOGARA I: 14-26-26; AUTOGARA II: 13-44-88.

Albania:. 355; Algeria: 213; Arab/a Saudilă: 966; Argentina: 54; Australia: 61; Austria: 43; Bangladesh: 880; Belgia: 32; Bolivia: 591; Brazilia: 55; Bulgaria: - 359; ‘ Canada: 1; Cehoslovacia: 42; Chile: 56; China: ■■•86;. Cipru: 357; Columbia: 57; Congo: 242; Coreea de Sud: 82; Cos/a fl/ca; 503; Coda: 53; Danemarca: 45; Ecuador: 593; Egipt: 20; Ei Salvador: 503; Elveţia: 41; Emiratele Arabe Unite: 971; Finlanda: 353; Franţa: 33;

Germania: 49; Grecia: 30; Mong Kong: 852; India: 91; Indonezia: 62; Iordania: 96?; Irak: 964; /ran: 98; Irlanda: 353; Islanda: 354; Israel: 972; Italia:

. 39; Iugoslavia: 381; Japonia: f i i ; Kuweit: 965; L/dan: 961; Liberia: 231; Libia: 218; Liechtenstein: 41; Luxemburg: 352; Ma/îa: 356; Marea Britanie: 44; MaroC:. 212; Mexic: 52; Monaco: 33; Mongolia: 976; Norvegia: 47; A/ooa Zeelandâ: 64; Olanda: 31; Polonia: 48; Portugalia: 351; România: 40; S/r/a: 963; Somalia: 252; Spania: 34; Sr/ Lanfra: 94; SUA:'15; Sucfan: 249; Suedia: 46; Tunisia: 216; Turcia: 90; Uganda: 256; Ungaria: 36; Uruguay: . 598; Venezuela: 58; Vietnam: 84; Yemen (RA): 967; Yemen (RDP): • 969; Ucraina: 7; Slovacia: 47; Slovenia: 386; Rusia: 7.

CURSE INTERJUDEŢENE- din Autogara I - Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu circulă duminica);din Autogara 11; Cluj Napoca - Abrud: 6,00; Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă duminica); Cluj-Napoca - Gîrbău - Zalău: 6,40; Cluj-Napoca - Jibou: 7,00; Cluj-Napoca - Ş/m/eu Silvaniei:8,30.CURSA INTERNAŢIONALĂ din Autogara II; Cluj-Napoca Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca fn ziua de vineri, ora 7,00 şi înapoiere din Budapesta în ziua de sîmbătă, ora 11,00.INFORMAŢII:Autogara 1:14-24-26; ; * Autogara ll: 13-44-88. ’

DECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA SPRE BUCUREŞTI:

9,20 ş/ 19,40 (de luni pînă vineri, inclusiv); sîmbătă: 9,30 (o singură cursă).SOSIRI LA CLUJ-NAPOCA: Bucureşti - Cluj-Napoca : 8,50;19,10 (de luni pînă vineri, inclusiv); sîmbătă : 9,00 (o singură cursă).

TRANSPORTUL IN COMUN DE SĂRBĂTORI

RATUC Cluj face cunoscut publicului călător programul

.. de transport in comun din pe­rioada 24 decembrie 1993 —3 ianuarie 1994:

1. In zilele de 24 şi 31 dec.19.03 circulaţia autobuzelor, tro­leibuzelor şi tramvaielor se va desfăşura între orele 4,45 —21,00 iar tn zilele de 27, 28, 29 şi 30 decembrie 1993 între ore­le 4,45—23,30, conform progra­mului de zi lucrătoare.

2. în.zilele de sărbătoare 25,26 dec. 1993 şi 1, 2 ian. 1994 programul de transport în co­mun va fi identic cu cel de duminică, între orele 6—22 pe următoarele linii:

— de autobuze nr. 27, 28, 29, 31, 32, 33, 35, 36, 37 alternativ cu 38 şi 47.

— de troleibuze nr. 1, 3, 4,6, 7, 8 şi 9 -

ANUNŢ UMANITAR- Asociaţia „FAMILIA REGASI- T A “ are ca scop ajutorarea şi plasarea .în familie a copiilor or­fani sau abandonaţi din judeţul Cluj» In acest sens facem un a- pel călduros familiilor dornice să îmbrăţişeze această idee pen­tru a se adresa asociaţiei noas­tre la sediul din str. Ilie Măce­larii nr 39, Cluj-Napoca. Ajuto­rul pe care asociaţia noastră îl va acorda ;acestor familii va fi substanţial.

FRANZSLUTAUMPLUTA'

Alimentele şi cantităţile de ca­re aveţi nevoie: 250 g resturi de friptură, 2 ouă fierte tari, 100 g sardele, 100 g unt, 100 g costită afumată, 1 franzeluţă, sare, pi- , per, 2 căţei de .usturoi pisat, pă­trunjel verde, cîteva măsline.

Mod de pregătire: Resturile de friptură, ouăle, sardelele şi cos­tiţa afumată se trec. prin maşi­nă şi se amestecă apoi cu untul frecat spumă, sare, piper şi us­turoi. Se umple franzeluţa, sco­bită in ' prealabil, cu amestecul de mai-sus şi se Iasă cîteva ore la rece. Se taie apoi le lii şi se , serveşte ornată cu pătrunjel ver­de şi feliuţe subţiri de gogoşari şi măsline. 7

BULETIN METEO '

Astăzi vremea se va râci uşor. Cerul va fi mai mult acoperit' Pe alocuri vor cădea precipitaţii, mixte. Vintul va sufla slab Ia_ moderat cu intensificări la mun­te din sector vestic. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse în­tre 0 şi 2 grade, cele maxime în­tre 3 şi 5 grade. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau 6 grade, iar presiunea atmosferică măsura 726 mm Hg. (Ioan Giur­giu, meteorolog de serviciu)

PROGRAMUL 1: 7,00 TVMl Telematinai; 10,00 Actualităţi;10,05 Calendar; 10,30 Călătorii. Pe cărări de ape; 11,00 — 1001 audiţii; 11,40 Ecran de vacanţă;14.00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi;15.00 TVR Cluj-Napoca; . 15,50 Reportaj economic; 16,10 Crono­graf ii; 16,35 Actualităţi; 16,50 Ecran de vacanţă; 17,40 Ţara Soarelui Răsare; 17,55 Avanpre­miera; 18,00 Stelele sportului ro­mânesc; 19,25 Ecran de vacan­ţa,- 20,00 Actualităţi; 20.45 Stu­dioul economic; 21,20 Film se­rial: „Dallas" (295); 22,15 Memo­rialul durerii; 23,35 Actualităţi;23,55 Recital de muzică italiană;

PROGRAMUL 2: 13,00 Desene a- nimate; 13,30 CFI; 14,00 Actuali­tăţi; 14,10 Biosfera; 15,10 Tezaur;16.00 TVE Internacional; • 16,30 Film serial: „Şi bogaţii pling14 (4); 17,00 Ceaiul de la ora 5;19.00 Emisiune Sn limba germa­nă; 20,00 Actualităţi; 20,35 Vi­deo-satelit; 21,00 TVM. Mesager;21,30 Pretutindeni muzica; 22,00 TV 5 Europe; 22,20 Film artistic: „Anotimpuri" (film românesc, 1964).

TVR CLUJ-NAPOCA: 9,00 Pa­noramic; 9,10 Emisiune în lim­ba maghiară; 15,00 — 15,50 Che­marea pămîntului; La început, a fost cintecul: Iată vin colindă­tori; Omul şi societatea: Speran­ţe pentru *94; 17,00 •— 17,30 Re­pere transilvane: Obîrşie şi con­

tinuitate in lumina riturilor şi obiceiurilor de Crăciun.

Redacţia nu îşi asumă respon­sabilitatea in legătură cu even­tuale modificări intervenite Sn programul anunţat

4 1 gaS

FARMACII CU SERVICIU PERMANENT: FARMACIA „CO- RAKARM*, ttf. Ion Meşter or.4, tel. 17-51-05

GARDA DE NOAPTE: FAR­MACIA nr. 3 „IHGEEA AESCU-I.A I-, P-ţa Mlhal VHenml nr. 36, tel. 13-03-64, orar 20—8

,'i— de tramvaie nr. 100 şi 101 Desfacerea biletelor de călă­

torie se va face prin reţeaua de chioşcuri avînd programul corelat cu circulaţia mijloacelor de transport în comuni Birou­rile de abonamente vor fi în­chise.

Cu ocazia ‘„Crăciunului şl a Anului Nou“ dorim publicului călător: „SĂRBĂTORI FERICI­TE şl LA MULŢI A N IV X

Director ~ ing. Liviu NEAG

şef Serv. Exploatare ing. Vasile DOMNIŢA

.© J îU ă ,

ORARUL TRENURILOR DEc ă l ă t o r i - p l e c ă r i d in

CLUJ-NAPOCAa c c e l e r a t , r a p id , e x p r e s

BAIA-MARE:.16,15 ,BOTOŞANI: 21,05 BHAŞOV: 1,39 ]BUCUREŞTI (prin Braşov): 0,59;7,52 (nu circulă simbâtă, duminica şi in sărbătorile legalej; ; 10.21; 14,43; 22,00; 23,53; (prin Sibiu): .10,55; (prin Simeria): 9,39EPISCOPIA BIHOR: 0,40; 15,08; ORADEA: 4 ,11; 15,44; 21,09 GALAŢI (prin Ploieşti): 9,08 . IAŞI: 0,44; 13,05; 21,05 SATU MARE: (prin Dej - Baia Mare): 5,31; 16,15 (cu 6 vagoane prin CĂREI); (prin Oradea): 4,11 SIBIU: 10,55; 15,30 SIGHETU MARMAŢIEI: 5,48 ‘ TIMIŞOARA (prin ORADEA): 4 ,11; (prin Simeria): 1,30; 14,10 (circulă cu ordin special); 22,50 TÎRGU MUREŞ: 2 0 ,5 Î .. ZALĂU: 5,31 .. • "

TRENURI DE PERSOANE ÎN ALTE DIRECŢII:

APAHIDA: 18,18 ;BISTRIŢA 15.15 ■CÎMPIA LIBERTĂŢII: 19,38 .DEJ: 5,57; 11,36; 22,40 ILVA MICĂ: 6,20 ,RĂZBOIENI: 8,15 ' .< 'TEIUŞ: 12,35;14,47; 16,3S VATRA DORNEI: 14,25

CIUCEA: 5,50; 16,56; 23,00 CÎMPULUNG; 3,25

Va este gr eu să găsiţi cuvîntul ce exprimă _ado- vârul? Vâ ajutăm noi:

citifi zilnicADEVARUL DE CLUJ!

■ f - t CLUJ-NAPOCA£ 17-23 DECEMBRIE . •REPUBLICA - Singur acasă 2 - Home Alone 2 - SUA •

‘ PREMIERĂ (9 ;1 1 ;1 3 ;1 5 ;1 7 ;1 9 ) •MĂRĂŞTI sala A - Planeta condamnaţilor - Alien 3 • SUA ( 1 1;13;15; 17;19); sala B - Basic instinct - SUA (1 4 ;1 6 ;1 8 ) • VICTORIA - The Hitman -,SUA - PREMIERĂ (9 ;1 1 ;1 3 ;1 5 ;1 7 ;1 9 ) •ARTA - Poveste . din Los Angeles - SUA - PREMIERĂ (11 ; 13; 15; 17; 19) • FAVORIT. - Vulpe vînător - România- Germania - PREMIERĂ (1 1 ; 13;1 5 ,17 ,19 ) • APOLLO - 17-19 DECEMBRIE - Pasagerul .5 7 -. SUA (1 6 ,1 8 ); 20 -21 DECEM­BRIE - Cum ajungi vedetă - SUA

- (16 ,18 ), 2 2 -2 3 DECEMBRIE - Pnn\ul întunericului - SUA (16 ; 18)

IN JUDEŢ20-26 DECEMBRIE

TURDA• FOX ■ Pătrundere ilegală - SUA - PREMIERĂ • TINERE­TULUI sala ' A - Plăcerea dragostei - Italia ■ PREMIERĂ ■ Interzis sub 16 ani; sala B - Indochina - Frahţa - PREMIERĂ

CÎMPIA TURZII •MUNCITORESC - Marele Sikander - India - PREMIERĂ; Arma fatală 1 - SUA PREMIERĂ

DEJ -,*•• ARTA - Oameni de onoare • SUA - PREMIERĂ; Alien 3 ; Planeta condamnaţilor - SUA • PREMIERĂ

GHERLA• PACEA • Familia Addams • SUA - PREMIERĂ; Sexy Cabaret• Italia * PREMIERĂ - Interzis sub 16 ani.

IINIPLUS RADIO CLUJ - 88,3 FMdoreşte tuturor ascultătorilor şi colaboratorilor „Sărbă­tori feridlo" }î »ita mulţi ani"!

Redactor sef Leli)ia ILEA

\.

JO I, 23 DECEMBRIE, PAG . 3 ADEVARUL DE CLUJ

legendele lui Decembrie 1 9 8 9

în 21 Decembrie 1989, în jurul orelor 15,45, dl. Jaşcău Vasile a fost rănit 'de' un glonţ In Piaţa . Libertăţii din Cluj-Napoca. Îşi aminteşte, cu o anume nervozita­te: „Mă aflam pe trotuarul da lîngă gardul viu. Am observat cum militarii din cordonul de ' pază încarcă -armele. Oamenii au început atunci' să stri“e „Jos co­munismul", : „Libertate". Cînd soldaţii au început să tragă am fost lovit în picior şi am căzut Re jos I-am văzut pe Călin Ne- ; rrjeş îndreptîndu-se către cordo­nul de militari. Soldaţii au tras înainte de a fi atacaţi".; La; doar patru ani de la eveni­mente, relatările iînt contradic-

■•torii. Dl. Jaşcău este primul ca­re afirmă că militarii din P-ţa Libertăţii au deschis foc fără .* -- fi provocaţi. Călin Nemeş, care s-a sinucis vara trecută, a murit, cu acuzaţia că diri vina sa a a- vut Ioc masacrul din piaţă. Dacă dl. Jaşcău are dreptate atunci Călin Nemeş a fost acuzat * pe nedrept. •‘ DL Mihai Witteriberger s-a a- flat în după-nmiaza din 21 de­cembrie, tot în Piaţa Libertăţii. Spune că au fost trase două sal- r ve de arme automate. La prima din ele s-a aruncat la pămînt şi nu mai ştie ce s-a întîmplat ui- , terior. împreună cu toţi membrii Asociaţiei Luptătorilor din De­cembrie vrea ca cei care aii o- morit şi rănit oameni să fie ju­decaţi. Din cercetările acestei a- sociaţii reiese câ în Cluj-Napoca , a tras doar armata: In acest caz

•e greu de stabilit vinovăţia unui : ofiţer care a executat' ordinul primit Dl. Wittenberger face. parte din conducerea P.D(F.S.\r ) Cluj. Poziţia acestui partid este că din cadrul armatei nu poate f i judecat decît acela de la care a pornit ordinul: fostul ministru al apărării, generalul Milea. ca- re e mort. Contrar opiniei parti­dului,-dl. Wittenberger consideră că trebuie pedepsiţi toţi cei vi­novaţi. El afirmă că există; mar­tori la crime înfăptuite cu sa­

dism.'Un tînăr spune că a văzut lîngă podul Horia un ofiţer cara a împuşcat în cap un. rănit, că­zut la pămînt.

Din nefericire mărturiile des­pre evenimentele. din decembrie 1989 se încheagă parcă într-o le-' gendă. Asta pare a fi şi 'imagi­nea pe care românii preferă săo păstreze unei revoluţi» despre care nu mai ştiu ce să creadă. Cel care continuă să ceară îde- Vărul sint răniţii şi urmaşii eroi­lor din decembrie. Cu rezerva că şi între aceştia sînt neînţelegeri. Voci din Cluj susţin că preşedin­tele Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei a fost rănit în 24 de­cembrie fiindcă a refuzat să o - preascâ maşina Ia somaţia unei patrule. Dimpotrivă,, dînsul sus­ţine că a fost -împuşcat în 21, .în

0 declaraţie a preşedintelui ILIESCUDupă Ihtîlnirea cu ’ reprezen­

tanţii Asociaţiei 21 Decembrie şi ai Asociaţiei Luptătorilor din Decembrie, care a avut Ioc Ia solicitarea acestora, • la Palatul Cotroceni, preşedintele României, dl. Ion Iliescu a declarat:

„Am răspuns solicitărilor din­ţilor. de a avea o întrevedere cu mine, i-ăm ascultat, oamenii ri­dică şi lucruri motivate, justifi­cate, ceea ce doreşte toată lumea să facem să avanseze cercetările In legătură cu evenimentele din decembrie, mai ales cu pierderile de vieţi omeneşti şi, în general, nemulţumirile de tot felul, lega­te şi de modul cum decurg cerce­tările şi la Procuratură, şi lâ al­te organe judecătoreşti, şi am fost de acord cu dînsii. .

Le-am promis că am să inter-. vin din nou la Procuratură ca să prezinte o informare pentru o- pinia publică despre felul cum .merg aceste cercetări; eu înrl dau seama că sînt complicaţii în. legătură cu cercetarea unul fe­nomen atît de complex, dar cred că sînt şi foarte multe inerţii şf am şi eu aceeaşi • nemulţumire.

In al doilea rînd, au-exprimat unele preocupări în legătură cn situaţia economică In care se a-

’ flă ţara şi cu momentul acesta politic pe care, în ceea ce mâ priveşte, 1-am tratat cu toată st- teniia în urma discuţiei din Par­lament şî m-am şi adresat par­tidelor politice în. vederea unor întîlniri pentru o evaluare comu­nă şi a iituaţiei şi pentru găsi­

rea linei.ieşiri comune. La Intre-,. bar-a unui ziarist In legătură cu felul cum a decurs dialogul a- v în d jn vedere caracterul contes— tatar al acestor organizaţii, dl. Ion Iliescu a mal declarat: •„Eu sînt un om răbdător şi sînt deschis către toţi, chiar şi către cei care mă contestă In modul cel mai violent; totdeauna am rămas deschis şi receptiv la ase­menea discuţii". întrebat care a fost atmosfera In care s-a purtat , dialogul, preşedintele Iliescu a subliniat:

;N u pot să fac nici un' reproş, adică oamenii s-au prezentat decent în exprimarea. propriilor păreri şi revendicări". ‘

. ■ ' , ' (Rompres)

Consiliul loca! al municipiului Cluj-Napo-, ca a aprobat în unanimitate hotarîrea de conferire a titlului de „Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca" celor cinci

patrioţi români: Ilie Ilaşcu. Andrei Ivanţoc, Tudor Pefrov-Popa, Alexandru Leşco şi Pe­tru Godiiac, condamnaţi la Tiraspol de un tribunal ilegal constituit.

Piaţa Libertăţii. De teamă s-a internat în spital abia trei zile mai tîrziu. - In - Cluj-Napoca sînt eroi ai revoluţiei care nu recu­nosc asociaţia al căreia preşedin­te este actualmente dl. Coltor. Şi, din considerente politice, ei au organizat un miting în Piaţa Libertăţii, împreună cu Conven­ţia Democratică.'’ Iniţtel, preşedintele Ion Iliescu a fost acuzat că ascunde pe y ce; vinovaţi de crimele din, decem­brie1. Insă nici comisia parlamen­tară pentru aflarea adevărului, care se află sub conducerea unui senator P.N.Ţ.C.D., n-a reuşit să facă \progrese semnificative. Vo­inţa politică de urgentare a cer­cetărilor a fost exprimată • atît de dl. Ion Iliescu, cît şi de preşedin­tele Convenţiei Democratice, dl. Emil Constantineseu. Dar pentru asta este nevoie să se discearnă puţin adevăr între foarte multe legende. Caius CHIOKEAN

RELAŢIILE S.U.A. CU RUSIA

0 Principala direcţie a politi­cii externe americane trebuie să fie „întărirea democraţiei în fos­tul imperiu r sovietic" a decla­rat fostul'secretar de stat al —S.U.A., James Backer, la o întîl­nire cu reprezentanţii cercurilor de afaceri din Houston (statul Texas). El a apreciat că principa­la ameninţare pentru securitatea internaţională .provine, în mo­mentul de faţă, de la „înverşu­natul naţionalism rusesc". -.

■ După cum afirmă James Bac­ker — relatează ITAR-TASS — ■ încetarea „războiului rece" n-a dus la stabilitate în lume. „Sîn­tem martorii apariţiei de noi şi noi conflicte regionale" — a spus fostul şef al diplomaţiei ameri­cane, precizînd că principalele focare de încordare le constituie

state cum sînt Irakul, Iranul, L I -- bia,- Serbia şi Coreea de Nord. El a cerut comunităţii interna­ţionale să acţioneze cît mai ur- . genţ pentru consolidarea regi-- mului d? nediseminare a arme­lor de distrugere îri masă nep?r- miţind unor asemenea state să pretindă Ia dominaţie mondială. ..Trebuie să fim gata să luăm măsuri ferme în cazul în care, sînt afectate interesele naţionale ale Occidentului" — a menţionat Backer. -

v ® fn opinia actualului secre­tar de stat american, rezultatele alegerilor din Rusia trebuie să conştientizeze Statele Unite de necesitatea adoptării unor mă­suri cu caracter economic în ve­derea diminuării considerabil^ a dificultăţilor perioadei de trarizi- tie din Rusia. _ '

Cn prilejul Sfintelor sărbă­tori ale Crăciunului şl a nou­lui an 1904, Consiliul Jude­ţean Cluj al P.D.S.R., adre­sează membrilor, simpatizan­ţilor şl tuturor locuitorilor ju­deţului nostru cele mai- calde urări de sănătate, fericire" şi împlinirea tuturor ! speranţelor de mai bine. :

F.M.f. LA MOSCOVA

Q După vizita sa în Rusia, vi­cepreşedintele Al Gore a deve­nit un partizan al" facilităţii con­diţiilor pe care Fondul Monetar

. Internaţional (F.M.I) Ie impuno Rusiei pentru ca aceasta sâ poa­tă beneficia de ajutorul finan­ciar occidental. Agenţia Reut-r scrie că deşi Occidentul a apro­bat acordarea sumei de 20 de miliarde de dolari, cea mai măre parte a ei nu a fost transferată Rusiei, deoarece această nil a In-.; deplinit standardele impuse V deF.M.I. şi de Banca Mondială.

S.U.A. ŞI COREEA DE NORD

-Oficialităţi de la-Departamentul de Stat al SUA s-au întîlnit, luni, la New York, cu reprezentanţi ai misiunii nord-coreene la Naţiunile Unite, pen­tru a continua convorbirile în problema inspectă­rii instalaţiilor nucleare ale Coreii de Nord — a anunţat un purtător de cuvînt al Departamentului

de stat. Acesta a precizat , că întilnirea a avut loc la cererea părţii nord-coreene, dar riu a oferit de­talii asupra conţinutului discuţiilor.

CHINA ESTE NEUTRA

. China a respins presiunile americane pentru in­stituirea unui embargo petrolier împotriva Coreii

de Nord, subliniind că ea se pronunţă pentru ne-: ' gocieri în vederea eliminării totale â armelor nu­

cleare din Peninsula Coreeană. Un purtător ' de. cuvînt al MAE chinez a precizat, de asemenea, că; Beijingul nu favorizează „intensificarea eontradic- ţi.ilor**, dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud,

. transmite agenţia REUTER., (ROMPRES)

APEI...Vasile, Bugnar îukiu Ovidiu,

Cioban, Nicolae, Constantin Au- relian, Crişan Viorel, Csergezan

'Viorel, Csergezan Francisc, Csuc- sai Maria, Domolcos Ştefan, Fa- bian Ştefan, Fetcu ■ Mircea, Gâdă- lean Nicolae, Giurgiu Ioan, He- deşiu Iosif, Ianc Vasile, Tclodean Cornel Aurel, Kilin Miklos Al- fredo, .Kiss Eugen, Krasznai A - lexandru, Mesaros Dorina Mari- lena, Meseşan Aurel. Mîndruşca Ioan, Moldovan Aurel, Mureşan Mariana, Mureşan Martin, Nădă- şan Dorel Marin, Nădăşan Vasi­le, Nagy Gheorghe, Nistor Dan, Păcurar Mircea, Pintitan Toan, Pop Alexandru, Pop Gheorghe, Pop Silviu Mircea, Rad Cornel, Radu Viorel, Razman Robert, Roman. Adrian Dorin, Rozsa lo- sif Alexandru, Rusu Alexandru, Rusu Flavius Mircea, Rusu Ma­rian, Stan'Cornelia, Suciu Vasi­le, Szabo Ştefan, Tarcea Lucian, Tecar Nicolae, Varga Ionn, Zsef- le Olga, Sector 4; ' Alexandru Tony, Arunrutean Viorel, Hnlazs Arpad, Balazs Crina, Rărâtan Dămit, Bucur Constantin Ionel, Cheţan. Augustin, Chlntoan Gheorghe, Cialal Mihai, Clim O- tllia, Costea Dorin, CostişT-Tonn, Crişan Ioan, Danias Grigore,

Danciu Ioan, Dezmirean Rodica, Fărcaş Călin Gavril, Cârda Ovi­diu Claudiu, Iepure Florin, Ko- 'vacs Ianos, Kun Francisc Iosif, Miron Adriana Roxana, - Mocan

i Michel Angelo, Morozov Csaba, Mureşan Ioan, Nemeth Ferenc, Orarii Zăinescu Ileana, Păcurar Ovidiu, Pilan Romulus Ion, Po­jar Ioan, Pop-Maria, Popa Ale­xandru, Rus Aurelia, Sabo Cazi- mir, Sălăjan Vasile. Şchiop Ioan, Simonca Augustin, Suciu Mihai, Szasz Janoş, Tîmpănar Vasile, Vaida Marian, Varga Adalbert, Varro Ioan. Secţia ascensoare: Ambrus Zoltan, Anca Ştefan. Antal Victor, Ban Papitta Ale­xandru, Berbecuţ Ioan Vasile, Bercea Mircea Florin, Bernat Viorel, Cochiş Florin Gheorghe, Bodea Daniel Vasile. Botis Ioan, Bruchental.Stela Mihaela, Cadiş Teofil, Câmpean Vasile, Câua-, cean Nicolae, Chira Marian, Chiş Ioan, Chisbac Toan Znharia; Cor- şeu Virgil, Cosma Relu, Cristea Vasile, Cristea Vasile,: Dragan Vasile, Foher Marius Constantin. Feurdean Ovidiu Liviu, Fischer Ghoorghc, Fodor Iosift Gery Iy Ştefan Alexandru, Grigoraş A - drian, Gurzău Gheorghe, Hoza Aurel, Hoza Gavril, Iacob. Toan, Iepure Florin Mircea, Jaşcân Ro- , dica, Kapolnal Bela, Kls Attla, Kutos Iosif, Marcluc Marius, ■

Mărginean Alexandru, Mateiu Ioan, Miron Mariana, Morar Ioan, Morar Liviu, Morar. Vasile, Mureşan Adrian, Mureşan Ioan, Mureşan Ioanr Mureşan Iosif, Mureşan Nicolae, Mureşan Vasi­le,. Magy Alexandru Geza, Ne- , grea Gheorghe Dorel, Nicoriciu Traian, Papita Ioan,' Pasc Vasile, Petruş Roman, Pogăcean Vasile, Pop Marcel, Pop Marcel, Popa Aurel, Popan Virgil, Roman Cristina, Roman "Lucian Ovidiu, Rus Alexandru Nicolae, Săbăduş Irina, Sabo Arpad, Silaghi Petri- şor Emil, Socaciu Cristian Radu, Ştir Ioan, Stupar Nicolae, Sze- kely Ioan, Teocan Aron, Torolc Dan Ştefan, Tripon Ioan, Turcu Alexandru, Văcar Nicolae, Vale Aurel, Varo Ianos. Sectorul abo­naţi: Bălan Maria, Bogdan Rodi­ca, Bota Elena, Bucur . Maria,. Comea Cipcigan Mariana, Cră­ciun Magdalena, Csatarl Daniela Ileana, Dandu Ilenuţa, Deac Doi­na Livia, Horvat Angela Rodica, Horvat Edita, Ilea Elena'," Mălin luliana. Marina Maria, Moraru

1 Ileana,' Nossa Mircea Iulian, Pe- trea Marinela, Pincican Ionuţ Daniel, Pop Călin Marius, Pop Maria, Şerdean Marinela ^Dorina, Toth Elisabeta, Vaida Lidia. Zol- caş Anica, S^'K^ond Margît. Secţia fond locativ: • Feurdean Gheorghe, Gârbovan lladu- Io-'

chim, Henţ Liana, Hopîrtean ’ Nataşa, Lăcătuş Gheorghe, Mu-, reşan Clara, Nemere. Ana, Pojar

. Dorin Ioan, Pop Valeria, Po- povici Erika, Sava Carmen An­ca, Sîmpetrean Alexandru, Soirr

' Elena, Szilagy Domin ie, Terec- Ecaterina, Truţă Sorina Simona."

• 8 f

din Valea Jiului, a .lepădat, mh.- car la conferinţele de presă, vestita haină minerească - şi s-a îmbrăcat în costum,- . arătînd foarte bine.

Nu este singurul lucru care îl deosebeşte pe d-1 Bogdan IIo- su. tn timp ce liderul cartelului "Alfa" a hotărît că Puterea nu poate schimba nimic în 'ţara asta şi s-a orientat ferm spre Opoziţie d-1 Torsan pare a fl mai îngăduitor, afirmînd câ ■ grevele, anunţate de d-1 IIosu, au urmări negative şi pentruv sindicalişti. Ceea ce cate perfect adevărat. De aceea se 1 declară împotriva lor, sifuîndu-s<v mă­car din acest punct de vedere, de partea celor care conduc a - ’ cum ^ara. Neuitînd însă să pre­cizeze câ un anumit punct din: regulamentul sau legea de func­ţionare a sindicatelor ar trebui abrogat. Este vorha despre acel paragraf care Interzică slndlca- -

telor să desfăşoare-activitate po­litică. Or, liderii sindicatelor vor să fară activitate; politică, fie că se raliază Puterii, de la; care speră să obţină avantaje, şt uneori obţin, fie că frec de par­tea Opo/ifiei, gest care Ie o - ferâ, deocamdată, speranţe mal mari. Liderilor, bineînţeles, pen­tru că sindicaliştii o vor duce încă multă vreme rău, oricare ar fi cei care conduc ţara: cel de acum sau ceilalţi, opozanţii arestora. '

Ar fi curios de , văzut cum ar proceda liderii sindicali numiţi şl alţii ca cl dacă Ia putere ar veni partidele din Opoziţie. Oa­re Cel care le susţin acum l-ar urma,' sau-ar rămîne în opozi­ţie. alături de cei pe care acum nu-I iubesc deloc9 E greu de spus. Pentru că, din păcate, a-- br^garea acelui punct din re­gulamentul de funcţionare a sin­dicatelor i*ar împinge pe liderii acestora, să-şl închipuie că oot accede,’ “cu ajutorul celor pe ca- re îl conduc, spre fotolii guver­namentale,' mal comode. Astfel,- masa de sindicalişti ar putea ameninţa din nou cu greva ge­nerală, de care, se pare, nu vom scăpa in ' luna viitoare. Pînă a- tunrl. însă. să ne bucurăm de sărbătorile do iarnă, în aştepta-- rca lunii Ianuarie, care se anun­ţă mal caldă decît acest deccm- brie “apatic".;

ADEVĂRUL DE CLUJ JO I, 23 DECEMBRIE, PAG. 4

Fe culmea cea mai înaltă' a munţilor Car­paţi se întinde o ţară mîndră şi binccu-

vîntată între toate ţările semănate de Domnul pre pămînt. Ea seamănă a fi un măreţ şi în­tins palat, cap d-operă de arhitectură, unde sunt adunate şi aşezate cu măiestrie toate fru-

. museţile naturale ce împodobesc celelalte ţi­nuturi ale Europei, pe care ea cu plăcere ni Ic aduce aminte. Un brîu dc munţi ocolesc, prc- cum zidul o cetate, toată accastă ţară, şi din- tr-însul, ici-colea, se disface, întinzîndu-se pînâ

gii trufaşi înalţă capul lor spre cer; alături te afunzi într-o mare de grîu şi porumb, din ca­re nu se mai vede calul şi călăreţul. Oriînco- tro te-i uita, vezi colori feliurite ca un întins curcubeu, şî tabloul cel mai încînt'.tor farmecă vederea. Stîncl prăpăstioase, munţi uriaşi, a căror vîrfuri mîngîie norii, păduri întunecoase, lunci înverzite, livezi mirositoare, văi răcoroa­se, gîrle. a căror limpede apă lin curge pîntre cîmpiile înflorite, păraie repezi, care mugind groaznic să prăvălesc în cataracte pintrc ace-

în centrul ei, ca nişte valuri proptitoare, m ai. le ameninţătoare stînci de piatră, care plac ve- :âluri nalte şi frumoase, mă- derii şi o spăimîntează totdeodată. Apoi, în tot; -

locul, dai de rîuri mari, cu nume armonioase, a căror unde port aurul. în pîntecele acestor munţi zac comorile minerale cele mai bogate şi mai felurite din Europa: sarea, ferul, argin­tul, arama, .plumbul, mercurul, zincul, antimo- • niul, arsenicul, cobaltul, tuteaua, telurlul şi, în

, sfîrşit, metalul cel m a i îmbelşugat docît toate, aurul, pe care îl vezi strălucind 'pînă şl. prin noroiul drumurilor. ‘

Astfel este ţara Ardealului. •• ' Nicolae Bălcescu

Fragment din lucrarea „Românii supt Miliai— Voievod ' Viteazul",- Cartea a patra, „Unitatea'

multe şîruri de dealuri'reţe pedestaliirî înverzite, care varsă urnele lor de zăpadă1 peste văi şi peste, lunci. Mal presus de acel brîu muntos, se înalţă două piramide mari de munţi, cu creştetele încununate dc; o vecinică diademă de ninsoare, care. ca doi u- riaşi, stau la ambele-capete ale ţării,' cătînd unul' în faţă altuia; Păduri stufoase, în care ursul se plimbă îri voie, ca un domn stăpînitor, umbresc culmea acelor munţi. Şi nu departe de aceste locuri, care îţi aduc aminte natura ţă­rilor de miazănoapte, dai, ca la porţile Romei, peste cîmpii arse şi văruite, unde bivolul dor­mitează alene. Astfel, miazănoapte şi miazăzi; trăiesc într-acest ţinut, alături una de alta' şiarmonizînd , împreună. Aci stejarii,. brazii şi fa- -Naţională" (aprilie 1599 — iulie 1600)

M B i l l N T DîSPRE SACRIFICIUL BRAVILOR SĂI LUPTĂTORI DIN

Marele prefect al. lui lancu, Simion Balint, a rămas în" isto­ria românilor prin faptele sale de vitejie în-luptele pentru li­bertate şi dreptate .naţională, pentru apărarea fiinţei; româ­neşti în timpul Revoluţiei de la 1848—1849.

S-a născut în 1810 la Copand,. In judeţul. Alba. A studiat la Cluj, Blaj şi Sibiu. După absol­virea studiilor teologice s-a sta­bilit ’ ca preot greco-catolic; .în Roşia Montană.' începând din aprilie 1848 organizează adunări populare în munţi şi propagă mai ales ideile cuprinse în pro­gramul adunării celei mari de la Blaj din 3/15 mai 1848.! Este arestat şi întemniţat la Abrud

' (unde este supus ' ţinui trata­ment crunt de către " unguri), apoi la Aiud şi eliberat sui) presiunea miniei populare şi a intervenţiei lui Iaricu după a- duharea de • la Blaj din toam­nă, 16 septembrie 1848. în. 28 noiembrie/10 decembrie — ace­laşi an — este numit de Ian-; cu prefect sl Legiunii Salinelor, zona Turda-Remetea, inştâlân-, du-şi tabăra militară (sau la- gărul/loagărul, cum se spunea atunci) lîngă Ocolişu Mare. Lăn- cierii lui s-au distins în lupte­le de la Iara şi Lita din ianua­rie 1849, au apărat apoi , cu dispozitivul pe carie lancu i-a organizat în munţi ' Ih - martie, - luptînd împotriva trupelor un­gureşti conduse de Emeric lîat- vani şi apoi Kemeny Farkas. De asemenea îri mai-iunie 1849 au apărat zona Remetea-Valea Arieşului contra aceloraşi tru­pe. Simion Balint a murit la Roşia în 16 aprilie 1880.

Un document important, re­cent descoperit în arhivele clu­jene, cuprinde o declaraţie scri­să, din 1850, a lui Simion Ba­lint, emoţionantă- prin calda a- preciere pe care el o făcea bra­

vilor săi luptători,d in " Prefec- tura Salinelor, şi recomanda au­torităţilor imperiale să despă­gubească din vistieria statului pe cei ajunşi într-o stare mi­zeră diri’ cauza Revoluţiei. Spu­nea, fireşte, că ei au fost pă­gubiţi din cauza, şi în numele credinţei, lor faţă de; tron, ver­siunea pe care o cerea abilitatea politică a noilor împrejurări. De fapt românii au luptat în Re-

; nificativ este faptul că la o a- rarea fiinţei lor naţionale. Sem-

!dunăre a contribuţiei, cînd' s-a voluţie pentru libertate.şi apă- explicat că se percepe „dajdia împărătească", un român din pretura Cîmpeni a spus că: „Noi nici nu avem împărat11.

In anul 1850 Simion Balint, întrebat fiind dacă este adevă-

rugarea mea îi aceea - că buca­lele rcquirate (rechiziţionate) de la Oara Joan şi (de la) alţii — cari în toate zilele .vin la mine — să se plătească din cassa statului. Lagărul (tabăra militară) au constat nu numai din satele, diri monte ş i" poala montelui, ci (şi) din tinerii cei mai bravi cari s-au ţinut de Prefectura Salinelor, care se în­tinde pe scaunul Arieşului, pe Câmpie, pînă la Cianu Mare si Triturile fTritenii) de Susu şi de •Tosu. Şi aşa în ' timpul de lip­să s-au requirat: (rechiziţionat) de acolo de unde se putea că­păta, fără a putea face repar-, tifle egală pe toafe comunită-, ţile care se ţineau de acea Pre­fectură, fiind unele în posse- siunea insurgenţilor.

foslu Prcfectu al Salinelor.V asile L E C H 1N T A N

rat că a rechiziţionat grâu în ' Simeon Bnlintu, mânu proprie, 25 iunie 1849 de la. Ioan Lazăr- "'Oara din Poşaga' de Sus, în in­teresul taberei sale militare, Şi dacă pe drept acesta trebuie despăgubit, el a declarat astfel, în scris:

P R 0IE C Î0L 1E G II-;.F IlN 0R |TA TIL0n-

PRENISE ŞI INTENŢII :'Recurgând la o analiză - mai

in detaliu a , proiectului de Le­ge privind minorităţile naţiona­le şi comunităţile naţionale, re­ţine. atenţia înainte, de toate confuzia strecurată în această denumire. Respectiv, prin con­juncţia şi, se constată, pe de o parte, juxtapunerea categoriilor de minoritate -naţională şi de comunitate riâţională, ca şi.cum ar fi vorba de categorii diferi­te, iar. pe de altă ■ parte, supra­punerea';lor,: fără a se preciza sistemul relaţional în care, sunt. privite aceste categorii.. Conştienţi, parcă de această confuzie, autorii proiectului în­cearcă o explicaţie în sensul, că „în- înţelesul prezentei legi

■comunitatea autonomă (!) / este

noritatea maghiară este o co­munitate, autonomă, acest orga­nism fiind *pus astfel în situa­ţia de a întoarce spatele Consti­tuţiei ţării, aşa cum au făcut parlamentarii U.D.M.R.' şi alţi parlamentari chiar în momen­tul adoptării ei şi cum vor să facă în ' continuare autorii şf- susţinătorii acestui proiect; 2) să formuleze scopul democratiză­rii întregii societăţi şi edifica-, rea statului de drept „pe . baza principiului subsidiarităţii",' ceea ce Ia fel nu înseamnă altceva decît ignorarea Constituţiei ţă­rii; 3) să-şi asume obligaţiile ce decurg din cele 14 documente citate, două interne, restul ex­terne. interpretate însă de au­torii proiectului într-un mod

acea minoritate naţională care propriu şi pe care, în baza in­se autodefineşte ca atare şi îşi exercită drepturile pe baza prin- - cipiilor autodeterminării inter­ne11 (!). :

Prin corelarea termenului de ; comunitate cu r termenii de au­tonomie şi autoadministrare, in­ternă,- nevinovatele, - la prima vedere,- imprecifeiuni teoretice şi logice cedează locul intenţiona­lităţii.

Trecînd- peste liberul arbitru strecurat în definiţie, având ca suport voluntarismul etnic, nu putem trece cu vederea inten- ' ţiile ascunse sub ea: de a crea

■ minorităţii maghiare, ce se con­sideră ca o comunitate autono­mă, un" alt statut social-politic decât al celorlalte minorităţi, care nu se definesc autonome şi nici riu pretind autodeterminare. Şi,nu; doar un statut al privi­legiilor, ci unul ăl impunerii voinţei- peste ordinea constitu­ţională existentă, fapt ce nu poate fi acceptat, el ducînţl la înveninarea atmosferei sociale, la tensiuni şi destabilizare.

Cu aceleaşi intenţii' în pream­bulul proiectului de lege, sunt formulate o serie de premise- desirlerat pentru Parlamentul

• României: 1) sâ accepte că mi-

terpretării respective, le opun Constituţiei; 4 ) -să declare orice drept aşa-zis colectiv al mino­rităţilor, naţionale 'autonome — fiind evidentă referirea doar la minoritatea maghiara —, drept formulat- în baza subiectivismu­lui şi» voluntarismului etnic,, ca fiind o componentă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale a- le omului, ceea ce nu poate să nu vicieze esenţa acestora; 5) să la în considerare că rezol-, varea problemelor minorităţilor naţionale şi ale comunităţilor: constituie im factor fundamenr tal al democraţiei, dreptăţii, sta­bilităţii şi păcii, formulare cu iz de ton ultimativ şi care de­notă nu numai o denaturare etnicist-voluntaristă a ; acestor, precepte, ci şi. scopuri oarecum agresive; 6) să recunoască drep­tul la autodeterminare internă şi la „un sistem propriu de instituţii .oricărei minorităţi na­ţionale ce se 'defineşte ca şi comunitate autonomă11, ceea ce din nou ar determina ca în Parlamentul României să se ignore Constituţia ţării şi să se legifereze pretenţii şi ; ambiţii aflate dincolo de necesitaţi obiec- t ive. > Traian POP

Eu, din parte-mi, nu văd cu cale ca Oara Joan şi alţii să ră- mâie damnificaţi (păgubiţi), cu atâta mai vârtos că satele Po­şaga, Sălcia (Sălciua), Brădeşii (azi contopit în sătul Râmeţi) Sărtaş, Offenbaia (Baia de A- rieş) şi alte şi altele destul au suferit ţinând' la 4 sau 5000 de oameni,' dar nu numai i-au în­treţinut, ci ei înşişi s-au lup­tat dimpreună cil dânşii, ba ce-i lucru ma! vrednic de aestimar ţiune (preţuire), mai gata nu. fost a-şi periclita averea sua toată, decât ase abate de Ia

^credinţa care au jurat împăra­tului, precum au şi periclitat-o, prefăcîndu-H-se lăcaşurile ' în cenuşă, după co de dobitoace (vite) .şl alte averi prin furia crudului element fură de tot despuiaţi.

După toate accste, părerea şi

CAPITALA DACIEI POROLISSENSIS— NAPOCA(V ia fa econom ica) .

- Cercetările arheologice sau descoperirile întîmplatoare’ do­cumentează şi o activă viaţă economică ce pulsa în oraşul Napoca. Prosperitatea centruiui urban se datora, în primul rînd, plasării sale pe marele „drum imperial", care lega frontiera nordică -a. Daciei (oraşul Poro- llssum, Moigrad — judeţul Să­laj) cu metropola provinciei, Ulpia- Traiana Sarmizegetusa (jud. Hunedoara), arteră • co­mercială care trecea şi prin A- pulum (Alba‘ Iulia) şi Potaissa (Turda). Napoca, se afla, de a- semenea, pe valea riului Some­şul Mic (în antichitate „Sa- mus“), într-un loc propice prac­ticării agriculturii. Urmele unor ferme rurale („villae rusticăe11) au fost descoperite în preajma Clujului,' la Dezmir (punctul „Sub Berc“), Apahida-Tarcea

Mică, Floreşti-Tăuţi sau Chin- " teni (cea mai prosperă). Acestea

; aprovizionau piaţa oraşului cu produse agricole îndestulătoare şi variate. Pe. pantele însorite,

R o m â n i i i î n l D i i i i a

ale Dealului Cetăţuia se culti­va viţa de vie. .Tot săpăturile arheologice ocazionale au adus- la . lumină "şi un bogat material ceramic. E l' vădeşte cu priso­sinţă practicarea olăritului, (se cunosc cîteva cuptoare în drep­tul imobilului cu nr. 29 de pe B-dul 22 Decembrie, .numeroase vase de diferite- tipuri şi în-

în volumul intitulat „Vina Ungariei;în al doilea război,

- mondial şi la declinul popula-.’ ţiei germane de pe ' teritoriul ungar“ al dr. Johann S. Wel- dlein, sînt reproduse o serie de documente din arhivele ungu­reşti şi germane privitoare la împrejurările izbucnirii celui de al doilea război ■ mondial. Multe dintre ele se ' referă ,1a Transilvania şl condiţiile In care partea de nord-vest a el n fost cedată Ungariei, j în a- reste condiţii socotim utilă pu­blicarea unora dintre aceste do­cumente. > ,’ V- /

„După cum se ştie, preşedin­tele consiliului de miniştri Ju- lius Gomboş a fost. intiiul om do stat străin care l-a făcut o vizită iui Hitler, Asta se Intim-

MICILE S P I R A L E ALE ISTORIEIpla in iunie 1933. încâ din fe­bruarie, il amintise dictatorului germ an... că intre el există relaţii de ani de zile deja, „ba- ■ zate pe principii comune şi po o viziune comună asupra lumii1*.' Pretenţiile expuse de Gomboş vechiului său /camarad, cu oca­zia vizitei sale din 1933, se re­fereau, după cum reiese din documente. In principal la ‘ mi­norităţile germane din Ungaria s şi din statele succesorale. ’ De cea mal mare Însemnătate1 este scrisoarea preşedintelui de mi­niştri ungar adresată Iul Hl- : tler, din 14 februarie 1934, fn care se referă In detaliu la în­

ţelegerile din iunie 1933. ,',Cu bucurie lăuntrică11, Gomboş con­stata în aceasta că atît Hitler, cit şi von Papen l-au asigurat, . cu prilejul vizitei sale, că o Ungarie puternică, consolidată spre ‘ exterior ,şi spre - interior, ar fl necesară şi în interesul Reichului sau, după» cum scria el, ambii oameni de stat ger­mani au exprimat concepţia lui Bismarck' referitoare' la impor­tanţa politică'a Ungariei şi la relaţiile;, ei cu Reichul, Ar fl şi In" interesul Reichului - Imperios necesar ca Ungaria să fie bine ancorată în ' graniţele sale Isto­rice; In această formaţie stata­

lă, ungurimea âr trebui să ai­bă rolul conducător, suverani­tatea [acestui: stat ar trebui să $e manifeste p o , deplin. Căci numai un stat ling’ar puternic ar fi în stare să ■ facă faţă cu succes aspiraţiilor nedreptăţite ale „popoarelor cu atitudine os-' tilă houă“.' O Ungarie cinstită, insuficient de închegată inle- rior, nu ar- putea să ofere Rei­chului german acea prietenie • politică reală, pe care acesta o aşteaptă de la naţiunea ungară . . . Ce efecte a avut concepţia lui Bismarck cu referire la Un­garia se va vedea In curînd".

,.,Vom continua publicarea acestor documente în pagină despre Transilvania de joia viitoare, şi In paginile care 'vor urma săp- tămînal.

trebuinţă ri, printre care ' şi 'for­me tipic autohtone, dacice, a- poi două tipare cu reprezentări iconografice, unul cu figura zeu-

, lui , Marte, celălalt cu o scenă dionysiacă ş.a.).; Tot materialul arheologic indică practicarea al- _ tor meşteşuguri, .car preluerarea pietrei (carieri în - apropierea oraşului, de pildă la Gura Ba­ciului, Gilău, Suceag, iar nu­meroasele monumente epigrafi- ce şi votivo de tot feiul de­monstrează acest lucru): un pre­supus atelier de pietrari func­ţiona în ş zona necropolei princi­pale a Napocii - .B -d u l N. Ti­tulescu . şi C. Brâncuşi — un­de se confecţionau şi piese se- miprelucrate expuse spre vîn­zare; de asemenea era cunos­cută făurăria uneltelor din fier, orfevrăria şi toreutica (s-au des­coperit frumoase statuete din bronz, precum zeul Mereurius, figurine animaliere, reprezen- tînd pc taurul Apis — divini­tate egipteană —, fie un berbec miniatural ori piciorul-lui :Pan, recipiente în, geriul unei căni cu gura treflată. candelabre, sfeşnice etc). Mulţi dintre co­loniştii veniţi la Napoca, în spe­cial cei orientali, erau ' negus­tori care au găsit aici un vad bun pentru comerţul lor cu produse agricole, sare (Sn a-; propiere existau saline la, Co-, jocna,' Sic, Ocna Dejului), mi­nereuri, obiecte de lux' ş.a.vDes- pre bunăstarea unei părţi a. populaţiei stă, poate-, mărturie şl tezaurul de 1.268 de monete. din argint, descoperit In anul, 1992 în ruinele unui' grandios edificiu public de pe stradă • V. DeTeu.

-- Constantin Pop

JOI, 23 DECEMBRIE, PAG, 5 - ' . ", ADEVARUL DE CLUJ

A veţi cuvîntulr sfim aţi

citito ri!

f i . ; , . .

7 f < "

' o

- o

■•••: f 2

% -

q - y ^ r fv » ‘ * * W t

Audienţa'de care se bucură un ziar este ilus- , trată,'cum se; ştie şi de numărul cît mai mare al cititorilor care i se adresează, fie cu intenţia. o de a fi sprijiniţi în • rezolvarea unor probleme personale sau a unor situaţii de interes mai larg,’ J - cu intenţia de a ne semnala nereguli ,de orice, natură, ilegalităţi şi, abuzuri, fie, pur şi simplu,', din dorinţa de a-şi face cunoscut punctul de ve- ' dere, prin comentarii sau propuneri, în chesti­unile majore ale vieţii noastre politice, social- economice sau cetăţeneşti, Şi pînă acum, noi am dat publicităţii unele din aceste scrisori, apeluri,. g sesizări sau propuneri sosite la redacţie sau le-am utilizat i ca bază pentru investigaţii, documentări suplimentare redacţionale. Spaţiul destulde. zgîrcit de care am dispus pînă nu de1 mult nu ne-a per- „ mis, din păcate, să utilizăm toate scrisorile citi- « torilor noştri, ceea ce i-a nemulţumit pe * linii, lăsindu-le impresia că nu dorim să ţinem, seama Se opiniile: lor ., ■ ; - _ ..

E-momentul să vă informăm,• dragi: cititori, că intenţionăm să acordăm o atenţie mult mai mare propunerilor, sesizărilor primite de la dumnea­voastră în orice chestiune de interes, ca şi punc­telor de vedere formulate într-o problemă sau alta — fideli aceluiaşi principiu că prioritare sint , problemele de cel mai larg interes. Ziarul nu sc poate limita doar la investigaţiile, comentariile, efortul informativ al redactorilor săi, el are nevoie, spre a fi cît mai viabil, cît mai bogat, şi , de Ochii' clarvăzători, atenţi, -de opiniile celor că-~ rora ne adresăm. Nutrim speranţa că nu toţi citi-' torii se vor mulţumi cu scrisori de ocazie, unii năzuind chiar să ne devină colaboratori perma­nenţi. De aceea, o pagină a cititorilor — în careei să-şi spună în întregime cuvîntul, se înţelege, . . , „ . . . , nn. , - .. . ■cu toată' răspunderea pentru afirmaţiile, acuza- , ŞMn pragul Noului An 1994, adresam din toată tiile dezvăluirile făcute — este mai mult decît inima cititorilor noştri, actualilor şi viitorilor co- necesară' «i noi îi vom asigura periodicitatea. laboratori tradiţionala urare „Sărbători fericite,

Aveţi cuvîntuV stimaţi cititori! sănătate şi viaţă lungă!“

>r,i y f s iy d

Sjf

■' ■■■

Cu prilejul sfinţei zile, a Naşterii Mîntuitorului

Poate reînvia „CARITAS”-ul ?. Toţi cei care am avut ocazia să ridicăm o dată, sau de maţ multe ori, sume din acest circuit, putem fi mulţumiţi şi nu pu- tem reproşa d-lui Stoica faptul că se găseşte acum !n impas. / Sînt • convinsă că numai cu ajutorul nostru circuitul va putea intră în normal. Ca pensionară am fost mult ajutată de acest clrcuitf Şi nu numai eu, ci şi încă două pensionare din familia mea, care, la vîrsta de 80 de ani, se aflau în marea dificultate. In- T diferent cît se va plăti din suma, care acum un an ar fi însem-' nat mai m'ult, sper că circuitul „Caritas** va intra în normal, » dacă oamenii vor fi dispuşi să renunţe la o parte din cîştig.

Pentru pensionari, precum şi pentru tinerele familii, suma obţinută din participarea la acest circuit este vitală. Din moment ce acest sistem de într-ajutorare s-a extins şi în alte zone ala ţării, nu înţeleg de ce tocmai Cluj-Napoca, — oraşul. în care jocul a-luat cea mai mare amploare, să renunţe la o speranţă

■ de ,mai bine. - ' - -Marieta SIMION

.. . pensionară, Cluj-Napoca

Bine furajat, dar prost crescutIn ziua de 17 decembrie crt.,

orele' 14,30—1&, - conducătorul autoturismului 8-CJ-489, avînd alături o frumoasă femeie, a

^transformat spaţiul verde din '.“faţa blocului Y9, Calea Doro­

banţilor nr. 74, în , poligon de antrenament. Terenul moale a facilitat deteriorarea avansată a întregului spaţiu. Atenţionat de

• administratorul Asociaţiei de lo - catari şi de preşedinte că în­calcă o dispoziţie a Primăriei in legătură cu protejarea spa­ţiilor verzi, individul — potri­vit titlului acestor rînduri — le-a adus grave injurii nu nu-

' mai acestora, dar şi altor organe, răţoindu-se autoritar: Ştiţi voi

cine . sînt eu? Cum: îndrăzniţi?' ' Cetăţene — oricine ai fi! - Nu încerca-să fii-ceva, caută să fii cineva;, bunul simţ inu este doar

înţelepciuni sau raţiune, dar le cuprinde pe: amîndouă. '

Comitetul Asociaţiei de locatari Calea Dorobanţilor rir. 74, bloc Y 9 ' ■

„Ce ţie nu-li p l « . alţaia nu-i face”Datorăm deceniilor de tristă

amintire (pe lîngă multe altele) o povară ce ţine de esenţarexis­tenţei noastre: deteriorarea va­lorii de muncă.

mai bine , şi nu b săptămînâ în plus de chiul,v o vacanţă pre­lungită pentru o majoritate sau manipularea unora de către lideri puşi în slujba unor jocuri sau

Desi starea economică şi so-... răfuieli politice, ciălă’ a ţării a fost şi continuă Şi eu sînt de părerea că greva să rămînă precară, constat cu prin' nemuncă^ în momente în afnărăciune că adesea nu reuşim care se afirmă Că „ţara piere", să preluăm din experienţa altora nu poate însemna altceva decît

----- — — •»— subordonarea intereselor naţio­nale celor de partid şi orgoliilor, altele decît cele naţionale,

Se vîntură'din nou prin presă ideea grevei genferale. Nu am ni­mic împotriva grevelor. Dar poate însemna o grevă generală

-prin nemuncă altceva decît pa­ralizia economiei naţionale: şl bulversarea vieţii sociale? Cine poate avea acest interes ş"i de ce?

• M. MUŞAT

decît ceea ce ne dezavantajează.'Cu toate că am dobîndit drep­

tul democraţie la libera expri­mare ă" opiniilor, nu avem încă discernămîntul de a selecţiona dintre modelele oferite de ţă­rile dezvoltate pe acelea care conduc la instalarea ordinii şi responsabilităţii^ - ' la educarea comportamentului civilizat şi în­deosebi la educarea respectului faţă de muncă.

Un'asemenea model l-ar. cons­titui, .cred eu, -greva de tip ja­ponez: .exprimarea nemulţumiri- P.S. ‘ Zilele trecute, TV1 a lor, în primul rînd fără- intreru- prezentat imagini din timpul perea activităţii profesionale, grevei studenţilor politehnişti Fără aplicarea moralei „ce ţie din Bucureşti. ’ Intr-un hol era nu-ţi place, altuia nu face'1. Cu afişată lozinca: „Profesorii sînt alte cuvinte, fără pagube i:» cu noi, „tovarăşii nu!) Să înţe-

plus aduse economiei naţionale leg, deci, că un dascăl-care op-, ş_; fără suferinţe în plus aduse tează pentru greva de tip japo- semenilor tăi (vezi greva meca- , nez — greva, responsabilă, fără meilor de locomotivă din vară). dezorganizarea, procesului didac-

Consider că tocmai în mo- tic, poate fi catalogat drept „to- ' mente de cumpănă, locul lor varăş"? Din nou, de ce?

rămîne în amfiteatre şi săli de '. studiu, alături de dascălii lor.Nu pe stradă, alături de mulţi­mea tinerilor fără ocupaţie (mulţi poate şi fără interesul de a avea vreuna), huiduind, lnju- rind sau încăierîndu-se, -.defu- lîndu-şi instinctele agresive sau inscriindu-şi opţiunile politice pe gardurile sau zidurile clădirilor.

Toţi nemulţumiţii ar putea purta brasardele cunoscute, nu şi dreptul' de a-i intimida pe cei care au alte opinii sau op­ţiuni. în cazul în care înţeleg cu adevărat spiritul democratic.In cazul în care s-au desprins ei înşişi de mentalităţile eomu- . nlste pe ,,care le condamnă („Cine nu este cu - noi, e îm­potriva noastră", de exemplu), în cazul în care pentru ei greva înseamnă în esenţă dorinţa de ,

Oameni în lumea tă c e r iiCu totul întîmplător m-am

nimerit - la un spectacol fasci­nant. Al oamenilor care nu v o r - . besc: şi nu aud.. Care ri-au spus niciodată cuvîntul mamă şi nu şi-au auzit niciodată numeie. Ei;

masă, şah,' . schi alpin, popite, tenis de cîmp. Un imbold pen­tru semenii noştri din lumea tăcerii la activităţi sportive este participarea României la . Jocu­rile Mondiale>. Tăcute din Bul­

in de. ei îşi sărbătoreau patru: garia. Practicile cultural-artistice decenii de existenţă a Asociaţiei vă spun sincer că n-am înţeles care-1 reuneşte. Un domn im- cum se desfăşoară — probabil portant le prezintă un raport, este un mister cum se înţeleg. Un domn şi mai important, prin în ce limbă, Adriana Nicoară ştiinţa lui, le „traduce" în sem— -cu Ondi Ver Eva,'Apastinei Cos-

tel cu Miklos Lajos, Maiszterne grăbite. Hipoacuzicii din fili­ala Cluj-Napoca privesc „ascultă1; cu aviditate ce s-a făcut penţru ei în 40 de ani, cum le-a apărat

‘Asociaţia interesele sociale, pro­fesionale, culturale şi sportive. Se descifrează nume de buni gospodari, de oameni-inimoşi, care au făcut mereu legătură între societate şi cei din lumea tăcerii. Nume ce şe vor în haina modestiei, a normalităţii. Nume spuse în limba semnelor. Nume în fruntea cărora se află actua­lul preşedinte Petre Fereştean. Sunt prezenţi hipoacuziei din două-trei generaţii: senini, de­zinvolţi, împătimiţi de eveni­ment. Cei mai apreciaţi dintre ei, mi se pare mie, sunt spor­tivii asociaţiei. Gloria sportivă s-a cucerit la fotbal, tenis de

Ştefan cu Laurenţiu Necşe. Şi fi descoperit-ei secretul înţele­gerii prin înţelegere?!

Am scris aceste rînduri pentru că, dincolo de fascinaţie, a, vă­zut oameni noncomformişti, opti­mişti, bucuroşi de clipele trăite într-o lume' fără demagogi, fără creatori de iluzii. Oameni care se bucură că sunt oameni. Şi le-am scris ştiind că ne aflăm in prag de sărbători şi că n-ar trebui să-i uităm pe oamenii din lumea tăcerii (cam 1100 la asociaţia clujeană). Care nu ne cer nimic. Dar care ar avea ne­voie de una-alta. Sponsorii îi pot găsi pe strada Dostoievski nr. 74. Sau nu îi pot găsi. Dar nu-i nici o supărare.

Adrian ARION

Crimă împotriva păduriiîn seara zilei de. 19"decem­

brie 1993; cînd coboram prin pădurea de deasupra Mănăş- turului, am întîlnit cîteva că­ruţe .cu cai încărcate cu bră­duleţi, . destinaţi spre' vînzare celor dornici. Erau şi mulţi' cumpărători. Preţul era, i}e la 2000 lei în sus bucata. „Ne­gustorii" staţionau în pădure spre a nu fi depistaţi: de or­ganele de control. O afacere oricum foarte bănoasă, dacă e vorba de 200—300 de exem­plare tăiate ilegal1 şi vîndute: Qare nu se gândeşte .nimeni

.cîtă pagubă, cît vandalism se face cu pădurea de brad, prin tăierea acestor-brăduleţi? Bra­dul „decapitat" . este astfel compromis. Cînd mai cresc alţii de aceleaşi dimensiuni? Nu se poate invoca „igiena pădurii", aceasta fiind de competenţa specialiştilor.

Chiar nu se pot lua măsuri' de control şi de pedepsire a acelora care se ocupă de ase­menea sacrilegiu, de distru­gere a pădurii? Se ştie, pă­durea este un bun naţional.

Şi, dacă ne gîndirri bine, obiceiul cu brazii de Crăciun nu este românesc,- este înce­tăţenit la germani, (Tanhen- baum)“ 1 acolo unde pădurile de : brad sînt nesfîrşite şi poate e neînsemnată „paguba" ce se face cu pădurea pen­tru împodobirea caselor creş­tinilor. Şi poate că acolo e şi un mod de a expune „eşan; tiane“ din frumoasa bogăţie a ţării. Noi nu ne. putem per­mite un asemenea lux, în aşa măsură. ■ ;

Se cere, oricum, o inter­venţie urgentă o organelor competente (silvice, poliţie) de a , se opri asemenea abuzuri!

Să sperăm că.alarma noas­tră va avea ecou.

Ion FELEA

Un apel, ca într -o sticlă aruncată în maroNe-a sosit la redacţie scrisoarea disperată a unei mame, a

cărei familie se află la ananghie. Conştienţi de faptul că naufra­giul economic al unor familii este un fenomen în extensie, pu- ■ blicăm scrisoarea, cu poticnelile ei stilistice, în speranţa că în „oraşul milionarilor" se mai află oameni generoşi sau societăţi de binefacere care vor găsi o modalitate sau alta să le întindă o mînă de ajutor, ca şi altor necăjiţi pe care'cititorii noştri îi cunosc. Fie ca de sărbătorile de iarnă să se bucure şl cei” pe care soarta îi nedreptăţeşte!

Stimată redacţie rVă scrie o mamă din Bucu­

reşti care, împreună cu cei 9 copil din 11 înfruntă foamea şl dezastrul , sărăciei, trăind doar din pensia soţului, care este de 41.225 lei lunar, plus alocaţia,

în total 73.000 lei. Eu mă nu­mesc Ciumberică Alexandrina, sînt casnică, iar soţul Ciumbe­rică Ion, pensionar. Eu am 43 de ani iar soţul 53. Avînd In vedere situaţia noastră matorl* ală dezastruoasă, sintem veşnic flâmînzl şi bolnavi. Copilul cel

mare are. 19 ani, iar cea mai mică doar-4 ani. Nu mai putem face faţă sărăciei şi greutăţilor, avînd în vedere că mai am şi trei . dintre copii bolnavi cu di­ferite malformaţii. Mă văd în postura de a vă trimite această scrisoare cu gîndul că se vor găsi firme sau oameni de bine spre a ne ajuta cu bani pentru •a ne procura patru • saltele, de­oarece 5 dintre copii dorm pe seîndură goală, doar cu cîte o pătură sau preş, neavînd posibl- ■ litatea să le procurăm şi .ali­mente. Pentru noi hrana a ajuns un lux, deoarece toate

sînt colosal de scumpe, iar ca să supravieţui, vindem hainele care ne rămîn mici. Sîntem în pra­gul disperării şi nu văd nici o posibilitate de a ne salva’ de la o moarte lentă prin-înfometare. Incredibil dar adevărat. Facem apei umanitar către a ce i' oa­meni de suflet şi firme ce au bunăvoinţa de a ajuta această familie numeroasă care se luptă să supravieţuiască. Vă ' mulţu­mim din tot sufletul şi bunul Dumnezeu să vă ajute.u

Alexandra CIUăllîERICA Aleea Giurgeni nr. 13-17 bloc F 10 scara 5 apart. 47, Bucu­reşti, sect, 3, cod 74724, of. p. nr. 72.

ADEVĂRUL DE CLUJ JO I, 23 DECEMBRIE, PAG. 6

Revenim fa Ideea

APA ESTE 0 MARFĂ!Discuţia cu domnul ing. Dorin Ciataraş, director al Regiei au­

tonome de apă-canal, a avut ca subiect relaţia prestator de ser- viclu-beneficiar, relaţie care implică, şi do o parte şi de alta, drepturi şi obligaţii. Dar pînă nu se va înţelege acest - lucru, nemulţumiri vor £i şi de o parte şl de alta.

L: Unu! din punctele delicatc a relaţiei cu beneficiarul o re­prezintă contorizarea. Aţi tost suspectaţi că nu agreaţi ideea contorizării. Ce părere aveţi?

R.- D a ... Ceea <ce aş vrea sâ vă spun este că am demarat o intensă acţiune de contorizâre, pe rare âm îneeput-o cu asocia­ţiile de locatari. Am achiziţionat contori în valoare de CO 'mili­oane lei — din sura? proprii —, contori de provenienţă franceză, de la binecunoscuta firmă Schlumberger. Ara eontorizat 40

de asociaţii ' de locatari — şi ne-am fixat la blocurile aferen­te aceleiaşi centrale termice sau punct termic. Citirile le-atn efec­tuat pe timp de zi şi noapte, în­tre orele 5—23 şi 23—5. Rezul­tatele au fost surprinzătoare: Ia primele blocuri „consumul* de noapte se cifrează cam la 20—40 îa sută(din consumul de zi: asta înseamnă ră sînt pierderi (deloc de neglijat!) de apă pe instala­ţiile Interioare. Doci, se impune supravegherea şi verificarea in­stalaţiilor interioare pentru a

preveni risipa de apă şi, totoda­tă, cheltuieli de prisos.

I.: Vorbind despre risipa de apă, m-aş opri la diversele ava­rii, defecţiuni — care v-au dat mult de furcă iarna trecută. Ce este nou din acest punct de ve­dere?

R.: Am făcut eforturi în pri­vinţa dotării, în ultimul an am achiziţionat 6 buldoexcavatoare,o autospecială de tip „Liaz" pen-, tru curăţirea canalelor, un pika- mer — • de provenienţă suedeză— o motopompâ pentru scoate­rea apei din căminele de apo- metri şi din cămine. de vane. Toate aceste utilaje ni le-am procurat din surse proprii şi ne permit o intervenţie operativă la

‘ avarii. ' '. I.: Ce ne puteţi spune despre tariful apei furnizate în munici­piul Ciuj-Napoca?

K.: Continuăm să ne menţinem

îa cel,mai scăzut tarif: 30 le i/* mc la populaţie şi 85 le i/m c la

agenţi economici. Dar tariful nostru este determinat de preţul la energia electrică şi de tariful

' materialelor, substanţelor cu care lucrăm în mod curent. Aşa că, -dacă nu am majorat tariful după creşterea preţului apei primite de la Regia' Apelor,Romane, a-

• cum se prefigurează o modifi­care de tarif generată de preţul curentului electric. Şi aş menţio­na că avem un debit de aproxi-

. mativ 300- milioane lei — la a- sodaţii de locatari şi agenţi eco-

. nomici. Nu e vorba de neaccep-- tarea unor facturi, ci de imposi­bilitate de plată. Cricum, noi nn ani dori să ajungem la soluţia

'/ extremă, care înseamnă sistarea furfiizârii apei potabile. Facem un apel, pe această cale, să se a- cliite aceste datorii, pentru a nu ajunge la o situaţie neplăcută, şi pentru unii şi pentru alţii.

' (FJs.)

Iii ciuda unor păreri unanim . acceptate, nu cu foarte mult

timp in urmă, ca şedinţele Con­siliului municipal Ciuj-Napoca să nu mai aibâ ordine de zi „ma­mut", şedinţa de vineri, 17 de­cembrie ajc., a prevăzut pentru dezbatere opt puncte „mari şi late", toate importante (plus „di­verse"). Opinia, dt- foarte bun simţ, exprimată de domnul con­silierul. Mariş, să se facă o se­lecţie a problemelor nu a îost

■■ luată în seamă, dar tot cam pe acolo s-a ajuns: amînarea unor chestiuni importante pentru şe­dinţa din 29 decembrie a.c.

Una din temele luate în dis­cuţie tn ultima şedinţă a fost a- sigurarea cu agent termic în iar­na 19;»3—94 Materialul prezentat de domnul ec. Emil Miron, di­rector general al Regiei autono­me d*?' termoficare, s-a orientat spre trei probleme- prioritare: - programul da revizii şi reparaţii, investiţiile şi contori zarea. In ca­dru’ programului de reparaţii -şi ■ revizii (în valoare de 1,2 mili-_ arde lei) au fost cuprinse 67 de

r '-v. -

Cele mai frumoaso meserii

centrale termice şi 34 de punc­te termice. Au fost modernizate CT 9 („number 1“ în ţară) şi CT 11 Grigorescu (aceasta- din

, urmă din surse proprii şi un credit de S0 milioane lei), CT19, 23, 24 — Mănăştur şi CT 3, 5 •

'Sigur, au fost şi greutăţi tn activitatea R.A.T. şi una dintre ele este presiunea gazului, scă­derea acesteia la intrarea în mu­nicipiu determinînd oprirea cen­tralelor termice aflate la capete de reţea (CT din Piaţa M, Vitea­zul, Âbatcr, Caragiale, cartier-

— Zorilor. Acest program de in­vestiţii reprezintă 569 milioane lei, din care 516 - milioane din surse proprii. Pentru contoriza- re-ar ti necesare-6 miliarde lei (la nivelul preţurilor din luna octombrie 1993).’ S-au- depus di­ligente, pentru alocarea sumei de ? 200 milioane lei din fonduri dis- ponibilizate pentru această ac­ţiune -de Ministerul Finanţelor^ şî Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului,, con- form H.G nr- 356/1993.

Grigorescu). Şi totuşi, competen­tă şi ambiţioasă, Regia de ter- moficare clujeană se află undeva, pe locul I în „top11. Obiecţiile ca­re s-au semnalat în timpul dis­cuţiilor s-au orientat spre conto- rizare şi programul de furnizare a apei calde. In privinţa conto- rizării, domnul director a apre­ciat, şi pe bună dreptate, că este mai Important să se înlocuiască echipamentele vechi din centra-- lele şi punctele termice cu echi­pamente noi, moderne, ' fiabile. De asemenea, se impune înlo­

cuirea reţelei termice — In acest an, din cei 800 km reţea, au_fast înlocuiţi 11 km (însemnînd 200 milioane lei). Altfel, contorizarea rămîne fără „obiect1 iar efortul financiar extraordinar pe care îl implică, nu s-ar justifica!. Referitor la programul de fur­nizare a apei calde, o singură remarcă: e foarte bine aşa! îmi pare rău că nu sînt de părerea

, dumneavoastră, stimată doamnă consilier! A avea lt)—12 ore pc zi apă caldă —■ altfel spus a te folosi de apa caldă atunci cînd ai nevoie, nu. cînd ţi „se dă“, nu

. înseamnă „risipă11, ci confort (a avea, conform DEX „condiţiile materiale care asigură o existen­ţă civilizată, plăcută, comodă şi igienică")! Sau e bine să ne în­toarcem la „teroarea, celor două ■ ore*? ; ■■

Şi încă ceva: executivul Pri­măriei, care cunoaşte foarte bine activitatea RAT apreciază pozi­tiv ceea ce se Intimplă aici. Nu este puţin lucru! ':

I n a via SERGHIE

£S?S5 F Î35 6 5 3 ŞZ’Ji F . '. î

Arta d e a f a c e j u c ă r i iMulte din cooperativele meş­

teşugăreşti Işi încep numele cu „Arta“ . . . N am băgat de seamâ pînâ acum, dar parcă nici ..una s nu-şi merită într-atît numele ca „Aria jucăriilor".-. Poate, că ne

- inspiră. apropierea Crăciunului, poate candoarea copiilor în faţa minunăţiilor pictate pe pelicula subţire de sticlă, poate încărcă­tura de manoperă, întotdeauna, de sărbători, Insă, ne aducem a- minte de sutele de femei anoni­me care dir* banalele ţevi de sticlă fac globuri mihuat zugră­vite c e ne înseninează Crăciu­nul şi Anul Nou. Şi un gînd de mulţumire se îndreaptă spre au­toarele (în marea lor majoritate)

. mirifir-Hor decoruri pentru brazii de Crăciun. .

Spre deosebire de alţi ani, a- cum am savurat şi înnoirea de­corurilor şi nu numai. In acest an au fost scoase pe piaţă, pen­tru pruna oară,, globuri al că­ror diametru este mai mare: de 100 şi 120 mm. In întregul an,i- -’v* ' c s m wsm

Din Poli(ie'adunata

NEMERNICUL DE LA N1M1GEA

Dacă tot i s-a oferit prilejul, dn-i tot are apucături „inverse" şi dară copilul tot era nesupra-

omul a trecut la acţiu­ne. A ademenit-o cu promisiuni (cio«xjlatâ, bomboane, alte fiţej pt* minora F.P. Profitlnd de for­ţa lui fizică a întreţinut cu fe­ti ţn relaţii sexuale, anal ţi bu­cal 1)':pă care a ameninţat-o să nu spună la nimeni, câ aşa şi pe dincolo .. Cercetările poliţiei n-au durat prea mult şi omul est»» la arest. Se numeşte PITA BKuGEA, ate 30 de ani şi e din comuna Nimicea.

' “ i: *

„Arta jucăriilor41 a produs peste.7 700 000 de globuri, din care 6,4 milioane au fost expediate la ex­port şi 1,3 milioane s-au livrat pe piaţa internă. Partenerul tra­diţional şi stabil al cooperativei este SU A.. Preşedintele coope­rativei tocmai se întoarce de pe continentul american unde s-a dus la negocieri, după reacorda- rea clauzei naţiunii celei mai fa- “ vorizate României. Noutăţile nu se opresc doar la globuri, însă. D/n arest an s-a. trecut şi la „re- l voluţia ambalajelor1*. De la cu­tiile simple s-a trecut la amba­larea tn cutii litografiate, ne-a declarat vicepreşedintele coope-

. rativei, dl S/nbo Iosif. Au mai fost introduse, şi Misterele (am­balajul transparent din PVC) re­alizate fn cooperativă pe un uti­laj achiziţionat din străinătate.

O mică nemulţumire parcă tot am avea: preţurile stnt destul de piperate pentru buzunarele oa­menilor de rînd (nu în compa-

'raţie cu efortul depus pentru ob­ţinerea unui glob şi costurile de . producţie ale acestuia). Doamna Maria Rusu, conducător tehnic, ne-a lămurit că preţul de pro­ducţie oscilează intre minimum 100 de lei şi maximum 1400 (fă-, ră TVA). Diferenţa de preţ apar­

ţine comerţului, deci.Sârbăloriie vin şi vor'trece, a*

nul se va înnoi, iar „Arta jucă- riilor“ va continua să producă tot anul ceea ce fac de zeci de. ani: dccorurile pentru bradul de Crăciun, Chiar dacâ ne aducem aminte numai de sărbători de .e-- fortul anonim al salariaţilor de la cooperativa „Arta jucăriilor", nu piei-dem ocazia de a le mul­ţumi şi a le ura sărbători feri­cite! din partea noastră şi a tu­turor copiilor.

M. $\NGEOKZAN

Intrare In lume

..

DRAGOSTE DE MAM AIntr-un container de W.C. pu­

blic din Gherla, Poliţia a desco­perit un făt. Cercetările au con­dus la ideea că acesta era viu şi viabil şi că a murit înecat. Iu­bitoarea... mamă este căutata

, pentru crimă premeditată. Aşa-i trebuie, dacă n-a fost In stare să scape de sarcină pe cale le­gală. Că acu’ se poate!

BORCANul E DE VINAP.I., 44 d c ani şl B.I„ 38 de

ani, trăiau în concubinaj Tră­geau barca pe uscat, se mai iu­beau, se mai certau. . . Numai că zilele trecute au făcut-o lată Ea a zis'ceva, el a replicat şl celă­lalt pei-sonaj — alcoolul — şi-a făcut numărul. Şi-a vlrît codiţa,

Zilele trecute, la Primăria din ' Gherla am aflat o veste îmbu­curătoare. Este vorba de afilie­rea oraşului de pe valea Some­şului Mic la Federaţia mondială

1^3*9. «ŞES ©8?*» p s a i fflgţt «t—• •»

a localităţilor unite şi a oraşe­lor înfrăţite cu sediul în locali­tatea franceză Levallois-Peur.et. Este o nouă apreciere a legatu­rilor prieteneşti statornicite intre oraşul Gherla şi localitatea fran­ceză Yzeure, o colaborare bazata pe vizite reciproce şi deosebit de rodnici;. De asemenea, la stirşi- tul andini îf'ifl o delegaţie a ora­şului Gherla a efectuat o vizită documentară în comuna Lang­nau din Elveţia, semnînd actul unei prietenii; de lungă durată. Reprezentanţii oraşului someşa» întreţin legături slrînse şi cu al­te «rase din Europa., dînd dova dă de mul/ă receptivitate şl în

■telf-gere în abordarea unor pro­bleme edilitar-gospodăreşti co- m unn.

Afilierea la acesl organism in­ternaţional constituie un nou e- xempiu al climatului de priete­nie şl ospitalitate care domină la Primăria oraşului Glierla. Desi gur, de-acum încolo vor creşte obligaţiile, dar şî sarcinile pe li­nia adincirii acestor relaţii inter-

; naţionale. Deocamdată, putem spune: Gherla o intrat în lume!

SZEKELY Csaba

adică. El a luat un borcan şi a lovit-o pe Ea. Rezultatul? O in­ternare la neurochirurgie cu di­agnosticul comoţie cerebrală,

.traumatism cranio-cerebral des­chis.

Radu VIDA

UN MOŞ CRĂCIUN». n e p o f t it

Tn timp ce copiii .se bucurau de cadourile Crăciunului, patro­nul firmei SG „Bogăteana" SRL din Gherla, domnul Augustin Co- roian, a avut oaspeţi nepoftiţi. La magazinul ARC de lingă ba­riera de pe strada I.iviu Rebrea- nu, intr-o noapte au Intrat hoţii printr-un gemuleţ de lîngă calea ferată. Au fost furate diferite mărfuri In valoare de 700.000 lei.

Nu e nu ştiu ce sumă mare, dar avînd in vedere greutăţile întîm-

1 pinate în aprovizionare, această Infracţiune a dat peste cap toate socotelile patronului Au dispă­rut cartuşe . întregi de ţigări şi mari cantităii de cafea naturală.

Hoţii. nu s-au speriat nici de' trenurile care circulau îh apro­piere şi au consumat cîte o sti­clă de . . pepsi cola. Nici nu au îost pretenţioşi. Tot ,Sn aceeaşi noapte, s-au comis „violări" de magazine şi în incinta clubului tineretului. Aceiaşi hoţi? Poliţia cercetează, rezultatele finale încă nu le ştim.

Este îngrijorătoare creşterea numărului de furturi în oraşul Gherla. Privatizaţii, dar nu nu­mai ei, trebuie să fie mai vigi­lenţi Paza buriă trece'primejdia rea. 5Z. Cs.

Centru! de diagnoză

si tratament .

Un Centru de înaltă tehnolo­gie şi performanţă. Acest Cen­tru este parte componentă, b xl- nui program la nivel naţional,

| avînd ca obiectiv realizarea unui sistem medical ambulatorial. Zi­lele următoare se va semna la Bucureşti un protocol . similar, pentru 'înfiinţarea unui centru şi la Bucureşti. A doua etapă pre­vede că pentru aceste principale centre să se constituie centre se­cundare, module m ai mici, sa­telit, ale centrului-de bază. In total se prevăd şase centre la nivel naţional.

Despre importanţa: Centrului de dîairnoză şî. tratament au^vor- blt în ordine, dr.vsSilvia Albii, director al Direcţiei Sanitare a judeţului Cluj: „Sistemul fliedi-, cal propus, care va avea un prim cap de pod în Centnri de-, diagnoză şi traţament dm Clui- Napoca, cu activitate dominantă în sectorul mcdicinei ambulaţo- riale oreia un factor financiar favorabil în timp',scurt,• medţu «=1 luna, atît de necesar pentru echilibrul bugetar şi PenlrU Α tretinerea şi modernizarea reţe­lei ’ medicale In condiţiile unor relaţii armonioase şi pozitive, de partencriat, intre . de sănătate publica şi cele( pri­vate.- Prin introducerea acest^ centru de diagnoză, bt'neficiem de dotarea tehnica conform |tan dardelor mondiale la- zi-.^Ace tlucru permite abordarea, managerială, diminuarea ,.«osturilor -a-sistenţej spitaliceşti,zarea sistemului, o alternat vade lucru privat pentru .din spitale, pentni-.vm ea»^ 1. ^ i _fur»' ale m ed icin e i, clujene,^ p e ^tru medicii p-nsicnan, rfenrea unui cadru de vc-n.tur. s miula tive crearea de noi locnn muncă, studii şUinţifire‘ .

•ridicarea nivelului . ^ 4 » ^ ^ . . . .form ant a l a c t u l u i m edical, con d iiii d e acurateţe a practicii mdicinei Se creaza posibilitatea reducerii unorm isirea unor f o n d u r i^ d «r 3 tlor s p r e alte necesitaţirităţi actuale, ; .-.valorificarea _exceptionalelor resurse umane,.A om beneficia de dotări de excepţie:rezonantă magnetică,- tomograîicomputerizată, litotripsie, medi­cină nucleară, terapie cu, laser, investigaţii de l a b o r a t o r comple­xe, efectuate corect, practic şi eficient*1; d r" Ilan Gonen, repre­zentant âl concernului As:Ko MEDICA, investitor,- managerul medical în ş i : pentru’ Româma: As Ro MEDICA a îost înfiin­

ţată'în România do grupul Prime Promote, gmp internaţional cu sediul în S t a t e l e ; Vnite.; Medici­na ultimului secol este o medi­cină bolnavă. Boala medicinii este costul. în ultimele două de­cenii, medicina a încercat să gă­sească o soluţie /d e rezolvare a costurilor enorme. .Care ziW o cresc şi astăzi sînt evaluate a fi peste puterile - bugetare ale fie­cărui stat în parte. Să nn credem că România este un exemplu unic în boala medicinii. Ameri­ca are o boală mai gravă decît România. Am fost întrebat de investitori de ce România. întti, pentru că sînt'născut în România şi părinţii au conservat cultura şi limba română în casă. Doi, pentru că noi-credem In Româ­nia. Eu sper şi cred că prin în­fiinţarea acestui Centru vom permite autorităţilor romane, Direcţiei Sanitare judeţene clu­jene să aibă nn instrument prin care să-şl economisească banlî, pentru demararea unui program medical sănătos1*’

Dcmostenc ŞOFiîOJJ

joi, 23 DECEMBRIE, PAG. 7 ADEVARUL DE CLUJ

I. Of ROM W-ÎMPIEDICAT SA VÎIIDA1 TABRIU”( (Corespondenţă din Londra semnală do Anne Cendre în cotidianul „Tribune de Geneve" din

< : 14 XII 1993) ®

l-Bucurestiui revendica proprietatea a numeroase lablourî #Un tablou do Zurbaran, „Ima­

culata Concepţie**, a fost retras je la o vînzare ia licitaţie la londra in urma unei recoman­dări a avocaţilor guvernului ro­mân. Această operă a şcolii'spa­niole, estimată la aproximativ150.000 de franci, este unu! din cele 42 de tablouri ale fostului rege. Mihai al României, a cărui proprietate este contestată de juvernul român, care a depus plîngfere împotriva sa pentru îurt dirrpatrimonni.Casa de vînzări - la licitaţie

„Christie’ s" a -recunoscut că ta-/ llaulş’ a fost retras, dar a,refu- st sa confirme apartenenţa lui iob motivaţia de sercet profesio­nal pe care îl datorează clien­ţilor-eL Totuşi. catalogul indică inept provenienţă pe regele Ca­ro! I al României, unchiul fos- fclui rege Mihai.Cînd regele României a abdi- i

cat în 1947, ; el a părăsit ţara luind cu sine , cele 42 de tablo-

SSţ 60P SE* *55© G33 CE3 Z3S' €2B - SS9 - fSH KEB

UN DOCUMENT SECRET PRIVIND ACTIVITATEA SSRVICHLOR STRĂINE DE SPIONAJ TN CEHIA

uri care, după aprecierea sa, îr aparţin, dar pe care Bucureştiul

, le consideră drept proprietate a statului. Este vorba de opere a- parţinînd celor mai mari pictori,

; printre care El Greco, Rem- brand t, Hubens, Tiţian, Verone-

. se. Tn luna iunie. România . depus plîngere pe lingă justiţia

din Geneva împotriva fostului suveran, .care trăieşte în acest canton.

Potrivit-unui purtător de cu­vînt al Ambasadei României la Londra, avocaţii au prezentat principalelor săli de vînzare un dosar complet al problemei. A- tunci cîhd tabloul de Zurbaran a apărut în ' catalog, ourişti! au recomandat casei „ChristieV sâ retragă opera cît timp conflictul asupra proprietăţii sale nu a fost rezolvat. Două. dintre cele 42 de obiecte ale litigiului a r .fi fost deja vîndute, potrivit pur­tătorului de cuvînt al ambasa- dei. ’ .

în ceea ce-1 priveşte, serviciul de oresă al fostului monarh a declarat câ nu este la curent cu toată» această problemă. .

Comisia psntru'apărare şi se­curitate a parlamentului ceh a tat. cunoştinţă, în cadrul unei.

«/afruniri cu uşile închise,' de un tament st'iot secret al Servi- > fiului de. S-îCuritste şi Informa-’ iii (BIS). Două zile mai tîrziu. extrase dui acest material au fost publicate de presă, deşi par­ticipanţii nu âu avut dreptul să . ia notiţe.Serviciul secret ceh susţine c ă -

celg mai active sînt serviciile ru- , spsti SUPR (fosta Direcţie I a ' KGB) şi GRU, spionajul militar.' Ele” sînt urmate de serviciile lermane BNr> şi BGS. Este ade­vărat că după dezintegrarea DTÎ.S.S numărul agenţilor ruşi în Celiia a scăzut, dar acum sînt i Moşite difprîte societăţi comer­ciale si cetătenii ruşi care locu­iesc de mult în această ţară. Serviciile srieciale cehe mai

iustin ră ,în Cehia .acţionează^şî serviciile fostelor tări socialiste, toai ales. din Polonia si Ungaria.Cel polonez ş-ar concentra asu­pra nroblematicii minorităţilor, iar cel maghiar — asupra rela­ţiilor rpiin-'lnvire. ' n Cel mai mare pericol potenţial , !1 rporezintă spionainl chinez da-

. Htă creşterii Mimării] ni dp a- £si.itici ce locuiesc în Cehia. BIS

w teme că aceste frunuri pot ornnniza emigrare? ilegală,". caşî Ştergerea banilor murdari. 1

Contraspionajul: ceh nu dispu­ne - deocamdată de informaţii pri­vind activitatea grupărilor inter­naţionale de terorişti, deşi nu exclude că în viitor Cehia-va putea deveni ţinta unor atacuri. Temeri i deosebite \ trezesc orga­nizaţiile extremiste palestiniene.

• Deocamdată cele mai pericu­loase sînt organizaţiile fasciste,

-neofasciste şi- anarhiste interne. Potrivit serviciilor secrete ce-

;heştî, pe viitor nu se .'.-poate ex­clude . posibilitatea unor' atenta-. ţe politice organizate de aceste grupări... ■■'.-'■/ : :

“ Publicarea raportului secret a consternat, iar: Procuratura ge-

. nerală a iniţiat o anchetă. BIS îi acuză pe depui aţi .'de ;„trans-.- parenţ.V1 documtr,tului, ceea ce, avînd în vedere că nu este pri­ma indiscreţie, este destul de., posibil. Anterior, din parlamenta, „emigrat" lista ziariştilor, pre-

' siinuşi agenţi ai . vechii securi­tăţi, ca şi alte materiale secrete sau strict secrete.'■ Denutaţii însă protestează şi

consideră -că ultima întîmplâre este un nou exemplu de nepro- fesionalism al serviciilor secrete. Astfel, dupa descoperirea insta­laţiilor de interceptare în cabi­netul ministrului de ■ îustiţie, BIS le-a ■ lăsat cîteva -zile fără supra­veghere şl „ploşniţele"... au dis­părut. • . '

Deşi are multe performanţe industriale, compe­titive pe piaţa mondială, despre Danemarca se poate spune că este o ţară agricolă; sau, dacă termenul are o încărcătură semantică retro, uşor peiorativă, să zicem că e o ţară cu o agricul­tură, foarte dezvoltată şi asta în condiţiile unei naturi mai degrabă ostile. Nu doar că îşi sa­tisface necesităţile interne, dar exportă 2/3 din producţia totală, ceea ce înseamnă o extraordina­ră forţă. Se acoperă, de exemplu, în bună par­te, necesarul de şuncă al Angliei , şi pe cel de unt al Germaniei. Danezii au convingerea că „mi­racolul*1 a fost posibil în'primul rînd prin educa­ţie. Faptul este verosimil,- însă nu suficient. La sfîrşitul secolului al XVIII-lea,, în preajma re­voluţiei franceze, se pune capăt feudalismului prin decret regal şi sînt împroprietăriţi ţăranii. La în­ceputul veacului următor, învăţămîntul agricol de­vine obligatoriu, probabil caz unic în lume. Pu­ţin mai tîrziu, şcolile populare, despre care am vorbit, preiau această iniţiativă, ' o amplifică şi reuşesc să-l conştientizeze. pe ţăran de un, ade­văr vital pentru un popor sărac: supravieţuirea

‘ ţării depinde de eL După 1860, începe constitui­rea cooperaţiilor agricole, asociaţii profesionale în­deosebi ale micilor proprietari. Ulterior, ele_ se vor ■ extinde şi astăzi toţi fermierii sint practic coope- . rativizaţi. Aceste cooperaţii reprezintă, în esenţă, o formă de valorificare a produselor şi, evident, de într-ajutorare. Inclusă intr-o asemenea reţea,_ ferma nu mai poate falimenta, distribuirea pro­dusului său e asigurată printr-o politică coeren­tă a preţurilor. Pe de altă parte, de prin 1950 a- gricultura cunoaşte un proces de specializare a produselor (cu o foarte riguroasă planificare, în sensul. că nu toată lumea cultivă ce vrea!), pre­cum şi o reducere a numărului de gospodării par­ticulare {acum doar 5 la sută din populaţie lu­crează în sectorul agricol). Astăzi, suprafaţa me­die a fermelor este. de 35 ha; cea maximă adm i-- să dc lege fiind . de 65 ha, iar cea minimă de • ;6—7 • ha. Majoritatea proprietăţilor se situează la ' nivelul mediei şi se pare că aceste suprafeţe sînt ideale pentru randamentul ©ptiiîC. Funcţionează, aşadar, un control strict asupra agriculturii, atît din partear statului (prin limitarea proprietăţii), cît şi din cea a cooperaţiilor (îndeosebi prin pla­nificarea raţională a culturilor). Dar, în aceeaşi măsură, cele două instanţei o' şi protejează. Ro­mânii, aflaţi îri catastrofala situaţie a fărîiniţării suprafeţelor agricole, ar avea ce învăţa de aici. De fapt, ţara noastră este vizată în acest sens, '1 în cadrul , programelor de asistenţă economică ale . Uniunii Europene {programul FARE), materiali­zate tocmai prin filiera olandeză. în vară, un grup de fermieri sibieni, condus' de preşedintele Consiliului judeţean şi i alte , persoane /oficiale, a

ÎNSEMNĂRI DIN - DANEMARCA C¥EI)

realizat un precar cap de pod. Consolidarea lui, susţin danezii, depinde de seriozitatea şi realismul proiectelor româneşti. . . . , , / . .

Iată, aşadar, un fapt în aparentă ilogic: dintr-o ţară săracă. Danemarca a ajuns un etalon al pros­perităţii. Cauzele sînt' diverse, multe constînd în remarcabile strategii socio-economice, însă, indis­cutabil/pe primul loc se situează educaţia; o edu­caţie de un tip special, care îl transformă' pe individ într-un soi de fanatic al muncii. .Religia sa este iniţiativa, iar. templul de oficiere, asocia­ţia lucrativă. Nici măcar familia nu mai are- for­ţa de coeziune a acesteia. Să nuanţăm puţin lu- crurile printr-o comparaţie: la români, familia es­te coercitivă şi protecţionistă faţă de copii. Ea în- j cearcă.să fie, parcă, o societate de asigurare pen­tru urmaşi, inoculîndu-le, inconştient, • o mentali- ; tate de profitori. Paradoxal, la noi bunăstarea dis- , creditează munca. Familia daneză, se bazează pe un cod mai „rigid" şi trial „egoist1*. Răsfăţului aca- ?

părător şi, în fond, stresant, I se substituie o re- ; laţie de parteneriat.'Chiar şi iubirea parentală ia forma socială a prieteniei.. Copilul aparţine mai , degrabă societăţii decît familiei, prima acordîndu-io. imunitate specială pînă la vîrsta confirmării. I.a ,18 ani, apoi, tînărul „rupe" legăturile .'cu părin­ţii, în sensul că ia viaţa pe cont propriii. Dar, de­ja, la această vîrstă, cel puţin ideea de muncă a devenit o deprindere. Copiii ^învaţă de mici c ă ; existenţa se ciştigă. * . : :

Petru POANTA

LUMEA PE SCURT

© ISRAEL — O.E.P. — Lide­rul OEP, Yasser Arafat, a anun­ţat ja Tunis o nouă întîlnire, „în principiu marţi, la Parîs“, între is-ae],ieni şi palestinieni, ipentru deblocarea negocierilor" privind aplicarea declaraţiei de principiu ăsupra autonomiei palestiniene.

— In opinia: ministrului ' de externe israelian, Shimon Peres. la negocierile cu OF.P de la Os­lo • s-au realizat „progrese*1.

Potrivit celor declarate, la' Rabat, de Mahmud Ahbas /Abu Mazen). membru al Comitetului Executiv al OEP, la Oslo pales­tinienii-şi israelienii au ajuns la „un acord parţial asupra unei părţi a punctelor litigioase*1.

Q LIBAN — Un atentat, co­mis la. Beirut cu un camion-cap­cană s-a soldat cu moartea a cel puţin două persoane, rănirea a circa 100 de oameni şi devasta­rea. ca reruUit al exploziei, a fediultii partidului creştin liba­nez Kataeb.

@ CRIZA BOSNIACA — Luniseară au sosit la Geneva preşe-

'dmtele Croaţiei, Franjo Tudjman, preşedintele Bosniei — Herţego- vina, Alia Izetbegovici şi liderul sîrbilor bosniaci, Radovan Ka- radjici, care vor fi prezenţi as­tăzi la /reluarea negocierilor de pace în problema bosniacă. Pre­şedintele Serbiei. Slobodan Mi- ioşevici, urrreazT sa socească şi el azi. ■

— Adunarea generală a ONU a cerut din ncu Consiliului de Securitate s i ia în considerare:„urgent" eventualitatea ridică- rii embargoului asupra armelor în Bosnia — Ilerţegovina. .

- - " -— Un militar belgian- din for-

ţa ONU a fos* rănit mortal în ^apropiere- de Visoko, la nord- , vest de Sarajevo. ;

, © u c r a i n a — La Kiev., a■fost anunţată intenţia Ucrainei •' de a dezactiva, pînă la slîrşitul

j

anului, 20 din cele 46 de rache­te nucleare SS-24 moştenite de la fosta URSS, de care pînă a- cum refuza să se. despartă fără condiţii. '

© EGIPT Şase islamişti e- gipteni condamnaţi la moarte pentru tentativă de răsturnare a regimului existent au fost spîn- zuraţi luni la Cairo. '

© AFRICA DE SUD — După zece ore de discuţii, reprezen­tanţii guvernului. Congresului Naţional African şi Alianţei Li­bertăţii (extrema-âlreaptă ai al­bilor şi negrii conservatori) s^aU' despărţit,' luni seară, fără a fi, putut ajunge la un acord asu­pra proiectului de Constituţie ce urmează a fi votat miercuri de parlament. / -

O NATIUNIIE UNITE — A -dunarea Generală a ' OiNTU a de­cis, luni, crearea unui .nost de înalt comisar al Naţiunilor Uni­te pentru drepturile omului.-

' (ROMPRES)

sumsi

.Se" pare că soarta BosnieiiVa. fi decisă prin luptă, nu prin negocieri„Buzunarul11 agenţiei ONU pentru refugiaţi este gol,

«ma este grea şi se apreciază că este mai probabil că Jîiboiu! din Bosnia să fie decis pe cîmpul de luptă mai' «sgrabă decît la masa tratativelor. Cea mal mare parte* prognozelor pentru 1994. pe măsură ce musulmanii, slrbii şi croaţii din Bosnia se apropie de sfîrşitul celui "f-al doilea an al conflictului lor, prevestesc că violenţa, înţelegerile şi suferinţele vor continua.

Guvernele occidentale au exprimat îndoieli că va mai Wea continua costisitoarea operaţiune a ONU Sn Bos- Jja dacă părţile implicate vor manifesta dezinteres pen- jfu o soluţionare, oficialităţi ale organizaţiilor de asis- wnţă întrebîndu-se dacă nu .cumva ajutoarele umanitare Cimentează războiul.Negocierile de pace mediate de reprezentanţi interna­

ţionali ati fost reluate după un impas de două luni. dar Progresul este lent, Iar un-tnnlt diplomat occidental pu- Jf ia îndoială eîicicnţa lor, apreciind că soluţia mili-

pare cea mal probabilă. „Negocierile acestea.sînt «a»r o formă. Nici una din cele trei părţi nu vrea să Je spună iă refuză să negocieze11, a afirmat diplomatul la Waievo. \ '

Oficialităţile ONU crcd că zăpada ce a căzut :din abun- : denţă iarna aceasta va încetini ritmul luptelor, dar mu­

sulmanii, care nu prea au ce pierde, se vor pregăti pentru o ofensivă împotriva croaţilor la primăvară. „Da­că iarna va fi grea, condiţiile meteorologice vor limita acţiunile pe cîmpul de luptă'1, a apreciat generalul de brigadă John Reith, ofiţerul britanic al ONU de rangul cel mai înalt din Bosnia. O înaltă oficialitate, a ONU adaugă: „Musulmanii au lăsat clar să se înţeleagă că pregătesc o ofensivă la primăvară dacă nu se v:i realiza un acord de pace în condiţiile puse de ei. Cea mai ma­re parte a ajutorului în Bosnia centrală merge către mu­sulmani, care sint principalii duşmani ai croaţilt-r Da­că nu va Interveni un acord de pace, inâ aştept ca croaţii să folosească orice metode ca să împiedice trans­portul ajutoarelor".

O înaltă sursă bosniacă s-a referit de asemenea la noi acţiuni ofensive de către o armată musulmană re-

v 'Drgani/ată, ce a capturat deja de la croaţi părţi din Bosnia centrală. • . ' .

Luptele dintre musulmani şi croaţi au împiedicat se­rios operaţiunea de asistenţă a ONU în favoarea a 1,5 milioane de civili-din Bosnia centrală,dar se aşteaptă

1 ca anul viitor situaţia umanitară să ţe înrăutăţească, înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a reuşit să asigure finanţarea u n u i important program în ultimele luni ale anului' 109.1 numai prin exercitarea unor Intense presiuni. Purtătoarea de cuvînt al UNHCR, Lyndall Sachs, a afirmat eă nu s-au primit nici un fel de fonduri pentru programul IJNHCR, în valoare de 200 milioane dolari, pe primele-şase luni ale-.inului 1994 şi nici nu s-au făcut promisiuni în acest sens. ONU es­timează că In Bosnia există poşte 2,7 milioane civili ce au nevoie de ajutor, ei fiind acum mult mai puţin pre­gătiţi să reziste celei de-a doua ierni din acest război decît au fost anul trccut.

Refugiaţii şi ..cazurile sociale" — civili dependenţi de asistenţa socială — au dificultăţi tot mai mari tn Serbia şi în Croaţia, ale răror economii resimt povara finanţării „mandatarilor- lor din Bosnia. .

I Iri-

ADi V A* vJl Ut '>.tu> JOI, 23 DECEMBRIE, PAG. 8m â iS w L S v K /Z yt-s -Kve «v/v.i~K. >; ■ *rcw.ww; ' ■•£'££

CLUJUL Şl CLUJENII lN ZILELE 1 24 Şi 25 DECEMBRIE 1918Inccpcm prin a preciza că Doclarea Marii

Uniri din 1 Decembrie .1918 la Alba Iulia a re­prezentat împlinirea voinţei seculare a poporului român. Aceasta a fost înfăptuită de poporul nos­tru, fără nici un sprijin direct din afară. In ziua de 1 Decembrie 1918 armata română abia depă­şise Carpaţii, contribuind ulterior la apărarea şi consolidarea Hotărârii istorice populare de la Alba Iulia. Zilele de după 20 decembrie, 1918 au fost pentru clujeni o înfrigurată aşteptare a ar­matei române: Divizia' a 7-a, de sub comanda generalului, Traian Moşoiu, şi cea condusă de ge­neralul Neculcea se apropiau de inima Transilva-. niei. In ceremonialul Sărbătorilor de Crăciun erau incluşi şi ofiţerii şi soldaţii români oaspeţi de seamă ai clujenilor şi clujencelor.

Iată cum se descrie aceste zile, fostul medi­cinist, Aurel Bozac. (1898—1971), participant la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, martor ocular al evenimentelor petrecute în zilele de 24 şl 25 decembrie 1918 la Cluj (Vezi şi volumul MEDICII ŞI MAREA UNIUE — Florea MARIN, Ed. Tipomur. Tg. Mureş,-1993, p. 117—118): „In dimineaţa zilei de 24 decembrie 1918 prof. Apă- ' thy Istvan (1863—1922), comisarul guvernului ma­ghiar pentru Transilvania, fost membru al Co-

misiei do tratative româno-maghiare din 13—14 noiembrie 1918 de la Arad între Consiliul Na­ţional Central Român şi echipa condusă de Osz- kăr Jaszi, a încercat să redacteze un protest al populaţiei maghiare din regiunea Cluj faţă de pătrunderea armatei române. în Cluj, dar nu l-a mai ascultat nimeni şi în aceeaşi zi comisarul a părăsit oraşul. în seara zilei de 24 decembrie pri­mele formaţiuni ale Diviziei a 7-a infanterie au intrat In Cluj.

Grosul armatei române a sosit în Cluj în frun- te cu generalul Neculce in 25 decembrie, ziua de Crăciun a creştinilor de pretutindeni.

Genei-alul şi suita sa erau îmbarcaţi într-Un automobil pus la dispoziţia sa de Consiliul Na­ţional Maghiar din Cluj, . lâ’ solicitarea Consi­liului Naţional Român din. Cluj; In Piaţa Matia era aranjat un podium pentru vorbitori. Ungurii erau foarte prevăzători faţă de români". Juriul oficialilor — care cuprindea şi maghiari — aş­tepta armata română care şi-a făcut apariţia în rânduri ordonate. La Cluj şi în împrejurimi n-au fost lupte. Resturile armatei maghiare se retră- seseră cu o zi înainte. Au urmat discursuri, îm- brăţişeri, jocuri, petrecere ca între fraţi.

. , . Florea MARIN'

STUDENŢI! DE LA ASISTENTĂ SOCIMĂ - ÎN AJUTORUL IU I... MOS CflĂCii

In urmă cu 6 săptămîni / un grup de 25 de studenţi ai Secţiei de _ Asistenţă Socială-din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai11 (stu-

. denţi dintre care 12 sînt şi mem­bri ai Asociaţiei de : voluntari sociali “Voluntaria") au iniţiato acţiune de colectare'de fon­duri în vederea oferirii unor cadouri de Crăciun unui număr de 330 de copii din familii nu­meroase şi cu posibilităţi mate­riale reduse.

Valoarea totală a' donaţiilor (alimente, . dulciuri, rechizite, bani), fiind de 2.500 000 lei (su­mă în care nu a fost inclusă şi valoarea obiectelor de îmbrăcă­minte şi jucăriilor oferite de persoane particulare), fiecare din cei -330 copii a primit un pachet

- în valoare de 7.500, consţînd în: alimente (făină, zahăr, ulei, unt, portocale, dulciuri, Coca-Cola), detergent, rechizite şcolare - şi cănite din ceramică. Selectarea familiilor beneficiare s-a făcut pe baza anchetelor sociale efec­tuate de studenţii de la Asis­tenţă Socială la domiciliul per­soanelor aflate în evidenţa Ofi­ciului de Asistenţă Socială • al Direcţiei de Muncă şi Şomaj Cluj, precum şi în evidenţa Or­ganizaţiei Studenţeşti de Ajutor Medico.Socfal “Asklepyos". Ma­joritatea acestor familii au în componenţă între 5 şi 10 copii.

Bineînţeles că în această ac­ţiune nu au putui fi incluse toa­te familiile îndreptăţite iă bene­ficieze de astfel de cadouri, fap­tul dalorîndu se atît posibilită­ţilor limitate ale studenţilor în a organiza operaţiuni de anver­gură, cît şi silliaţiei economice a cclor cărora li s au adresat pen­tru sponsorizare. De asemeni, ei sînt conştienţi că astfel de ao- ţiuni nu rezolvă ■ problemele — uneori foarte grave — ale aces­tor familii. După părerea lor, acţiunile dc acest, gen ar trebui completau-1 de programe comple­xe de asistenţă socială a fami­

liei, programe care să aibă drept obiectiv dezvoltarea şi întărirea capacităţii familiei de a face mai bine faţă nevoilor proprii, în caz contrar şi totodată ' prin permanentizarea acestui tip de. acţiuni caritabile se poate crea o relaţie de dependenţă a fami­liilor faţă d e ' instituţia (organi­zaţia) caritabilă. Tocmai de ~ a- ceea studenţii de la Asistenţă Socială speră că vor reuşi să impună.

Pentru reuşita acestei acţiuni,1 pentru fărîma de bucurie pe

care au adus-o în sufletele celor 330 de copii (şi în felul acesta, şi al părinţilor lor) cu ocazia acestui Crăciun, cei 25 de stu­denţi doresc, să mulţumească tu­turor celor care i-au ajutat: SC Mucart SA, SC Napolact SA, SC Panegrano SA, SO Arieşanu-Al- buş SNC, SC Ceroc SA, Biserica Creştină Baptistă; Coca-Cola Bi­hor SRL, Arta Decorativă, SC Thetis LTD, SC Armătura SA, Regia Autonomă Apâ-Canal, SC Clasis SRL, Centrul de Afa­ceri Transilvania, Arhiepiesco- pia Ortodoxă Română Cluj, SC Feleacul SA, Napochim, SC El- met SA, Mons Medius SRL Ba­ia Mare. De asemeni mulţumesc tuturor persoanelor particulare care au donat haine, jucării, cărţi, precum şi organizaţiilor “Medicins sans frontieres" — Belgia şî “Asklepyos'V Decanatu­lui Facultăţii de Istorie — Fi- losofie, eatedrei rie Asistenţă So­cială şi doamnei lcctor Olga.Mol­dovan.

Prin această a doua acţiune a lor (prima fiind organizată cu ocazia sărbătorilor de Paşti) -a- ceşti tineri au demonstrat din­colo de actul caritabil ca atare, că sînt nu doar pregătiţi pentru a fi asistenţi sociali, ci şi re­ceptivi la necesităţile . persoa­nelor defavorizate, şi nu totoda­tă competenţa de a le evalua situaţia şi de a-i ajuta să şi de­păşească problemele. (M.T.)

Concert de colindeîn oraşul Gherla a devenit o

tradiţie, ca la sfîrşitul fiecărui an. Parohia a Il-a a Bisericii Ortodoxe dîn localitate să orga­nizeze un concert: de colinde cu participarea corului acestui lă­caş de cult. De fiecare dată, a- cest eveniment stîrneşte un in­teres deosebit în rîndul localni-

. 9ilor, care nu au ocazia în fie­care zi şă asiste la : un astfel de concert. Şi în acest an,-evo­luţia corului a fost de un înalt nivel artistic, bucurîndu-se de mult succes.

Arh asistat la un concert de ’ excepţie, care a bucurat sufle­tele de. sărbători şi rie-a apro­piat de Dumnezeu. Dirijorul Va­slle Pastrama s-a întrecut pe sine, iar cei prezenţi în noua biserică din Parcul oraşului Ii rămîn profund îndatoraţi pen­tru harul, competenţa şi efortul pe care le-a depus în fruntea minunatului cor.”

>A fostr o seară deosebit de

frumoasă şi emoţionantă, o ade­vărată sărbătoare creştinească.

SZ. Cs.

O problemă de importanţă ma­joră, discutată ■ tangenţial, ca „satelit" al ,unei alte teme, în urmă cu cîteva luni, a revenit în atenţia delegaţiei .permanente a Consiliului judeţean Cluj, lucră­rile de combatere a eroziunii so­lului. Baza de discuţie au.consti­tuit-o competentele informaţii prezentate de adevăraţi profesio­nişti, reprezentînd . Oficiul de studii pedologice şi agroamelio- rative, Direcţia Generală pentru Agricultură, Romsilva, Institutul de cereetări-rcecanizare în pantă, Năposen, Oficiul pentru cadastru şi ..organizarea • teritoriului, Regia Apelor Române. . ; •

Fără a neglija observaţiile per­tinente ale participanţilor la dia­log '(cu referire la diverse aspec­te: insuficienta implicare a pri­marilor (consiliilor, locale în pro­blema ameliorării terenului, cre­dite pentru utilajele necesare la lucrările în pantă, ’ statutul spe­cialistului; modificarea suprafe­ţei arabile, colaborarea între re­giile şi instituţiile implicate în această, problemă), important este bă s-a tras un semnal de a- larmă, asupra acestui pericol ca­re' planează asupra "■ celei mai mari valori pe care o avem: te­renul. -Prezent:; la această şedin-, tă, domnul subprefect Liviu Me- cirea a apreciat că degradarea lucrărilor de combatere a ero­ziunii solului, lucrări în care s-au. investit miliarde de lei îna­inte de 1989, este un reflex a ceea ce se ■ întîmplă .la noi în ultimii patru ani. Conforrri art. 108 din Constituţie, guvernul răspunde „politic11, dar.. .

O subliniere la problema im­plicării primarilor şi a consiliilor

; locale în problema combaterii e- roziunii solului: Legea 69/1991 prevede atribuţii pentru primari- şi consilii locale, dar nu indică şi pîrghiile prin care se pot rea­liza aceste atribuţii. Nu este sin­gura' situaţie cînd realitatea ră- ;mîne. în afara cadrului legislativ. De'aceea se impun intervenţii, prin parlamentarii de Cluj, să se completeze aceste ;,goiuri“ şi, mai cu seamă, să se asigure o corer lare între actele normative în vigoare. •

De asemenea, domnul preşe­dinte al r Consiliului. ' judeţean Cluj, prof. univ. Victor Constari- tinescu, a atras atenţia asupra unei distincţii necesare: există primari numiţi şi primari aleşi, .şi nu este drept ca primarii aleşi să tragă ponoasele pentru ce au făcut „numiţii14. '

Sugestiile făcute de domnul preşedinte Victor Constantinescu şi domnul subprefect Medrea s-au constituit, de fapt, în mă­suri, aprobate de delegaţia per­manentă: realizarea unui proiect complex; privind organizarea an*

tierozională a solului, care să fa­că - parte din. „cartea albă11 a a- griculturii judeţului, comisia de specialitate a Consiliului jude­ţean, din însărcinarea delegaţiei. ' permanente, să urmărească^ con-. cret, măsurile care se . impun, , sursele de "finanţare —, consul-i, tînd toţi factorii implicaţi în a- • ceastă problemă —, astfel' îneît la sfîrşitul lunii ianuarie să fie. - finalizat studiul complet al aces- , . tei probleme, studiu ce va con- ' stitui baza de- discuţie a întîlni- r ii' extraordinare a membrilor ;; Consiliului judeţean - cu paria- : montării de Cluj, întîlnire avînd ca temă agricultura.

Flavia SEKGIIIS

Şcoală sub acoperiş nou ■Ştiin" foarte bine cu cîte greu* -

tăţi se confrunta în ziua de as-. tăzi unităţile de învăţămînt. Fă­ră bani, foarte multe şcoli — mai ales în mediul rural — nu-şi pot ■ permite. nici efectuarea re-: -

-paraţiilor anuale' obişnuite, să; nu vorbim de lucrările de 'măi; mare amploare. De aceea,’ sem- - nalăm cai satisfacţie - investiţia-;: de la Şcoala generală nr.1 Gher­la, situată pe strada - Liviu Re- breanu. Aici — prin strădania -şi preocuparea conducerii şco­lii _ s-a schimbat acoperişul, în prezent clădirea ■ fiind^ acoperită cu tablă. De acum încolo, nu vor mai avea probleme cu hi*droizolaţii, ce au. dat multă bă- ;taie de ' cap, în ultimii ; ani.

Cînd toată lumea- se uită la., fiecare . ban, iniţiativa . conduce- j rii: Şcolii generale nr. 1 Gherlî*. c ste .deosebit, de, îndrăzneaţă. Bu-,; nii gospodari se gîndesc însă siv ■- în ! perspectivă, -iar în, cazul;; ior izolaţia, acoperişului': a. fost, o ' adevărată “povară11. în ; fiecare; an s-au confruntat cu multe pro-:: bleme din cauza apei infiltrate ’ la etaj. ' - • - - /

Dacă tot am scris despre a-- ceastă' unitate de învăţămînt, sâv semnalăm totodată şi un aspect _ negativ din jurul acestei , clâ*. diri: locatarii, din zonă îşi par-, chează ■■ autoturismele, în părcu.- leţul din • faţa- şcolii, acolo unde. se ; află bustul marelui; cărturar Gheorghe Şincai. -Nu .numai es­tetic-, dar şi funcţional este dău­nătoare . această atitudine a po­sesorilor de maşini din blocuri­le vecine. Este o mică zonă ver­de, care nu a fost amenajată pentru asemenea.. . utilizare. ,

Ne găsim. în plină vacanţă * elevilor, dar asta nu . ne împie­dică să ne gîndim ,1a problemele şcolii „ .: - SZEKELY Csaba

iNVITATIE DE SFINTELE SĂRBĂTORI Şl... ' VACANTA ,

St’ cern din clepsidra timpului ultimele zile ale lui 1993. Sfintele sărbători ale lui 1993. Sfintele sărbători ale Crăciunului şi Anului Nou bat Ia uşă. Pentru vacanţa co­piilor clujeni în general şi a celor din cartierul Mănăştur în special — prilej de a .pe­trece clipe de neuitat în Par­cul distractiv „Fărcaş",' deve­

nit în aceste zile ale sărbăto­rilor de iarnă adevărat orăşel al copiilor, străjuit de tradi­ţionalul brad.

Patronul firmei, ■ omul de măre omenie, Nicolae Fărcaş, repetă, invitaţia adresată şi cu alte prilejuri copiilor eroi­lor Revoluţiei din Decembrie 1989, copiilor handicapaţi, ce* lor din orfelinate şl şcoli aj’J* tătoare, precum şi tuturor co­piilor clujeni, de-a vizita i- ceastă oază rezervată distrac­ţiei şi bucuriei celor mici. 5® reaminteşte câ in fiecare vi-,- neri accesul în Parcul distrac­tiv „Fârcaş“ este gratuit. W plus, copiilor cărora Dumne­zeu le-a hărăzit o sănătate perfectă, veniţi c u părinţii sau bunicii să se distreze, dl|P“ două curse* plătite ' urmează una gratuită., V

Copii, părinţi , şl ^mcl! Parcul distractiv „Fărcaş v i ( aşteaptă îh aceste' zile de■ var canţă, u rîndu-le tuturora Cră­ciun fericit şl tradiţionalul „LA MULŢI ANI!11. <v. m)

JOI, 23 DECEMBRIE, PAG. 9 ADEVARUL DE ClUJ

p s sss

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă] CONDUCEREA şi SINDICATUL

urează tuturor salariaţilor săi MULTĂ FERICIRE, SĂNĂTATE şi

NOROC, iar COLABORATORILOR şi BENEFICIARILOR PRODUSELOR

SALE'- SUCCES ÎN AFACERI Şl ÎMPLINIREA TUTUROR t

DORINŢELOR, ALĂTURI DE v i TRADIŢIONALUL: . '

Se apropie sfintele sărbători ale CRĂCIUNULUI şi ANULUI NOUti prilej de a oferi celor dragi CADOURI sau pentru a vă înnoi gospodăria. Nimic mai simplu: VIZITAŢI magazinul nostru al S.C. .CASĂ DE EDITURĂ "NAPOCA" S.R.L., la parterul redacţiei ziarului "ADEVĂRUL DE CLUJ' (unde se găseşte şi sectorul PUBLICITATE). Văputem oferi uit .bogat sortiment de’ ddiferite produse de îmbrăcăminte, încălţăminte şi electrotehnice, de CEA MÂI BUNĂ CALITATE şi la PREŢURI AVANTAJOASE!

VA. A Ş TE P TA M ! , Magazinul nostru estejdeschis ZILN IC între oreie 9 -15.

: -v-

m m t i *" c r r r * \ t m mW -i * V s i. I v i f l l

Se apropie 1994. Unităţile economice cu capital de sau privat obişnuiesc - cu prilejul sărbătorilor de iarnă si a ANULUI N O U - să adreseze FELICITĂRI colaboratorilor interni si externi, clienţilor, urăripentru anul care vine.

Deoarece solicitările sînt mari, iar spaţiul în coloanele ziarului nostru este LIMITAT/ vă rugăm să ne contactati din timp pentru RECLAME si FELICITĂRI. ' t

Firma germană GABOR-REISEN, transportă săptămînal persoane România-Germania şi retur. Telefon: 11-24-08

f TV COLOR RFT a D iagonala 63 * 2 0 5 .0 0 0 le i a D iagonala 5 6 - 1 8 7 .0 0 0 '4 e i / v

Str. Gruia nr. 2. tel. 13-69-77. (46480)

B IH O R .

Anunţă Menţii sâi asupra intenţiei. de majorare cu pînâ la 50% a preţului produselor pe care le

comercializeaza.(46820)j

Calea Dorobanţilor nr.1,

_ 11-53-75; Q 11-89-01;|yŞ telex: 13-13-78

fax: 095/11-21-44

Cea mai mare firmă de comerţ eri-gros cu PRODUSE ALIMENTARE din judeţul Cluj.

H Comercializează întregul sortiment d e ! produse alimentare indigene şi din import cu | adaosuri comerciale avantajoase

a Desface marfă en-gros prin depozitele din j Cluj-Napoca, Turda, Dej

■ Realizează vînzărl en-detaii la magazinele ] proprii din Cluj-Napoca, P-|a GârR m. 4-5

n Efectuează aprovizionare loco magazin sau! direct din depozit cu parcul auto propriu

REVELION ’94S.C. 'TURISM TRANSILVANIA"

S.A. CLUJorganizează pentru dvs. programe deosebite de

petrecerea REVELIONULUI’94.

Restaurantele TRANSILVANIA, NAPOCA şi STAŢIUNEA FÎNTÎNELE BELIŞ vă aşteaptă..Informaţii şl înscrieri direct la unităţile menţionate precum §1 la AGENŢIA DE TURISM *KM 0*

(Piaţa Unirii nr. 10, tel. 11 65*57).NU EZITAŢI! ÎNSCRIEŢI-VĂ CHIAR ACUM ! LOCURILE SÎNT LIMITATE,

IAR PREŢURILE ACCESIBILE!'(45259)__________ ,

Copiatoare de la format A: -Ai Faxuri pentru ţoale, exigentele

PanasonicMaşini de scris electronice , cu caractere romansstî, •

• memorie 6 *. 12 pagini. --W,* * •

\ W»• t •

Pentru ioatâ gama i

I t k l ' t £ Vi

oferâ:; 1 . ‘ o consumabile / ; V ; V Ţ

: o service si garanţie ^ ,Ş .o montai cy perşonot auferizar^. %

' Centrale telelonice digitale / de la 2 linii exist 6 linii int.;

la total 2048 linii ■ plata în douo rolei - ’

•*

Retroproiectoare portabil sî slation2re, masinî pentru distrugerea documentelor

. Noioli ACUM adresa de care oven nevoie

035-I3ÎÎÎV

■•Aii--.

ADtVARUt DE CLUJ JO I, 23 DECEMBRIE, PAG. lo

C A D O U L ID E A L P E N T R U S F ÎR Ş IT U L D E A N A U D IO C A S E T A O R IG IN A L A „V I V O ”

!n această tun.i

• Colind? trn itiţinm ilivroniâw îşfr cu Veta Bir iş. Nicolae Sabâu, Drăgan Muntean, Ioan liocşa, Lucreţia Ciobanu, Curinen Radu- lopru Oprea

• Colinde americano ■• O gam ă varială do m uzică pentru toate gusturile, inclusiv ulti­

m ele succese d c top

C A L IT A T E Ş I P R E Z E N T A R E IR E P R O Ş A B IL E !Punctc de desfiicm1. , .• RAZAIÎ XKNTRAL” - in spate.dreapta• Magazin „.fOIXYI.L'X'Vstr. Tipografiei 11 - vis a vis de alimen-

iara „Centrnl"-ului • '• Magazin „AKCA". str Daciei nr. IA - lîngă cofetăria „Urama”Vînzâri EMGROS - Mag. „ARCA", teljfax: 136434.119410,118317'

R e d u c e r i s u b s t a n ţ i a l e d e p r e ţpentru societăţile comerciale core doresc să includă ’■ in pachetul de sfîrşit de an o audiocaseta „V1V0“- Audiocaseta „VIVO". cu muzica preferată,

un cadou durabil, o amintire plăcută, o ambianjâ de neuitat pentru sărbătorile iernii

./■ <46119) .

/COMUNICARE ÎNSEAMNĂ PUT^El'

/ D o r ^ i n ^ l a p ^ u n e i T e ^ i y d e ^

| radioteletoai^^y^acCes^rect pena t(■c^CIŞIÂC

r a d i o Te l c j X i j' SOCIETATE MIXTA RQMÂNO^ERICĂ'NA>/OE RADIOCOMUNtCAŢll

e Vînd TV color 3 ani, tele­comandă, (200.000 lei, Ford Sc-r- pio Ghia’ 150 CP, Opel Ascona diesel! 1,6 ' cmc după ra 18 str.. Plopilor nr. fi li ap. 22. (46554)

e Cumpăr garsonieră sau a- partament Telefon 14-29-07. (46655)

<9 Vind TV, video Funai. Te-' lefon 14-32-63. (46740) .

o Vînd Renault 256 TX toa­te extrase, fabricaţie 85, km 120 6200 DM. TeL 14-60-78. (46750-A) , ■ ■ .

• Vind Ford Tranzit '87 die­sel, capacitate 3 tone. Telefon14-83-17. (JC778-A)

e Vînd sufragerie Covasna. - Telefon 16-67-91. (46810)

• Vînd schimb telefon profe­sional portabil cu antenă exter­nă centrală codificată, interfon, distanţa pînă la 5 km, cu com­bină , muzicală, telefax, video — ' recorder. Telefon 12-15-44, In­tre orele 16-20. (46798)

9 Casă de'vînzare, central zo­na Gării, str. Fericirii nr. 14, compusă din două corpuri A 7 ’ camere, 2 camere la demisol, spaţii pentru privatizare. Tele­fon 14-59-28 (46795)

• Vînd orice piesă de Ford Sierra, 2,3 D, an 1936. Telefon 0954 — 2-57-43. (46794) .

• Vînd televizor color Tele- fiinken tip vechi. Telefon 13- 57-40. (46615)

• Vînd Ford - Sierra combi,61.000 km, 1987. Tel. 11-99-92. (4660,6) /

® De vînzare bicicletă semi. cursă şi. două rachete tenis.

'Karl Marx 107. (46604)• Vîhd blană astrahan neagră.

46. Telefon 11-52-19. (46612), 9 Vinci piese Toyota : Corolla,

accidentată. Telefon 18-57-18, după ora 17. (46611)

^Teh/Pa*/<1 52492®

\-mica■PUBLICITATE

V înzărl-cum părărl d e c a s e şl terenuri orm

P R I M O R D I A L ,str. Braşov nr.44,

tel. 14 -78 -97 , ore/e 10 17.(44607)

[Cumpăr garsonieră, apartament sau teron pentru construcţii. Telefon 14.75.13,

4.29.07. (1881) .

ÎN ATENTIA CUMPĂRĂTO­RILOR DEÂUTOŢURISME

Apelaţi la: ! a .c ."T .M .C O M A U T O "3 .f .l ,

p e n t r u : 1 •TRANSCRIERI «TRADU­

CERI ACTE# COMPLETĂRI DE FIŞE • INFORMAŢII

Str Mirofi Costln nr 2. cart GRUIA {spre Hotel

'Transilvania''), telefon1 3 - 9 7 - 2 6 . (35331)

a Vînd sau închiriez, mobilat sau nemobilat, apartament 2 ca­mere Tel. 15-01-27. (43710-D)

.© ; Vînd urgent bibliotecă no­uă ambalată, foarte ieftin. Te­lefon 14-S5-95 (46374)

• Vînd piese aut > IFA. Tele­fon 14-S5-9S. (46626-B) ;

« Vînd chitanţe Caritas 5 000 Iei bucata. Telefon • 15-16 42 du­pă ora ÎS. (46645)

• Cumpăr garsonieră sau a- partnment. Telefon 14-29-07. (40655-A)

• Vînd Ford Tranzit şi bus, : Volkswagen nelnmatriculabile,'

ladă frigorifică şl Nissan Pri- mera an fabricaţie 1993 cu 9.000 km la bord. Telefon 11-91-83. (46603 A)

• -’ Vind parbriz Volkswagen Passat faţă, spate. Tel. 11-90-15. (46721) 1

• Vînd apartament 2 camere Mănăştur str. Primăverii 6, BlocS 2, sc. 5, ap. 153, vizibil zilnic17-20. (46434-D)

• Vînd la preţ . convenabil scurtă de vulpe polară neagră. Telefon 16-54-92. (46503-B)

« Vînd Dacia 1310 şi televi­zor nou color Orion, Telefon15 05-28. (46515), • Vind slduri noi Fischer austriece, clăpari Munnri 42,. le­gături Mnrker. Tel. 11-01-59 sea­ra (4Ro37-A)

• Vînd apartament cu o ca­meră la preţ avantajos. Relaţii Ia tqlefoanole 14 44 27 între o- rele 10 17 şi 13-98-15 intre ore­le 18-22. (46554)

• Vînd piesw, cutie viteză, şi motor pf-ntni Opel Ascona C 16 CC model. 1985 (benzină). Tele­fon 18 II seara. (46547)

• Vînd VW Golf 81, VW. Po­lo. Telefon 13 50 12 (46748 A)

• Vînd urgent diferite» mobile ieitln. Tel. 13 62-74. (46706)

• Compar clădire sau spa­ţiu adecvat, în zona centrală a municipiului, plata în - lei sau valută. Tel. 14-54-32. £6928) _ _ _ _ _ _ __7

• Vînd dozator suc, 5 sor­timente. Telefon 096710168 Blaj. (46942)

• Vînd apartament 4 ca­mere confort I, etaj II, beci şi garaj, preţ avantajos. In­formaţii 8 12, la telefon 14- 37-42. (46827) '

• Vînd apartament 2 ca­mere finisat, situat în car­tierul Mărăştl, parter. Preţ14.000.000. Tel.' 14-29-07. (46655-D) ■

• Vînd xerox Full-color Canon., Cumpăr Merecdes tip 200. Telefon 18-75-11. \ (46419-B) _ , - " . ' .

• Vind apartament. Tele­fon 18-00-72 (11-18). (46539-A)

• V'înd pomi de Crăciun. Bd. 22 Decembrie 118. Tele­fon 15-52-53. (46783 A) _

®~ Cumpăr lampă semnali­zare dreapta faţă şi orna­ment faţă, Peugeot 305. Te­lefon 17-10-01. Zilnic._(46791)

• Vînd blană vulpe argin­tie scurtă, lungă, urgent la. preţ minim.; Constantin Brîn- cuşi 192-43, orele 14-19. (46818)

• Vînd apartament 2 camere decomandate, etaj I, cartierul Grigorescu, preţ convenabil. Te­lefon 18-93-29. (46610)

• Vînd video player japonez Akai, sigilat. Telefon 12-87-18. 4(6623) .

0 Vînd Dacia 1310, adusă din Ungaria, stare ireproşabilă. Te­lefon 12-87-18. (46623-A)- • Vînd garsonieră Telefon14-61-24;i 15-60-44 (46621). • Vind pentru pretenţioşi TV color şi video. Tel. 16-46-06. (46620)

• Vînd 50 chitanţe Caritas14 iulie, 10 000 bucata.. Telefon

-17.16 52, între orele 17-20'. (46619)

• De vînzare Ford Tranzit,' diesel, model 1986, la preţ con- . venalii). Niţă Dumitru, str. Gos­podarilor nr. 23 .Tel. 13-99-52. (46618)

• Vînd casă fn cartierul Gheorgheni Telefon 13-16-60. (46filfi) -

• Vind instalaţie recepţie sa­telit. Telefon 13-13-76. (46939)

• Vind teren construcţie ca­bană, la Tarniţa. Tel. 12-42-53. (46624)‘ ®" Vindem vitrină verticală

stil Coca-Cola, pentru expunere alimente. Telefon 19-26-66. (46805) .: • Vînd camionetă Nissan, an

de fabricaţie 1990, boilere pe gaz, televizoare color, preţ con­venabil. Telefon 13-80-41.(46924) ;■ ’

® Vînd apartament cu 3 ca­mere, cu parchet, faianţată, gre­sie, lambriuri, str. Năsăud nr. 16, bloc V 4, ap. 45. Telefon11-09-01. (-16625) :

o Vînd apartament c u '2 ca­mere, in Zorii -r şi . casă cu 4 camere, cu gaze; curent trifa­zic şi teren 712 mp. TeL 12-22- 41. (46625-A) ' ■' ,

o Vînd video player Funai, cu telecomandă, nou. . Telefon13-09-36. (46925)

• Vînd dulap nou, antenă Pa­rabolică completă 300 DM. Tele­fon 12-84-01. (46814)

• Vînd garsonieră confort I, Mănăştur, str. Gr. Alexandres­cu nr. 28, ap. 39. (46813)

• Vînd frigider mijlociu, te­levizor Lux, radio clasic. Tele­fon , 14-03-55, orele 17-20. (46811)

O Vînd sau schimb casă par­ticulară, cu apartament 2 , ca­mere, ieftin str. Bujorului nr.16. Informaţii la nr. 11-Iris. (46810)

• Firmă particulară -vinde din stoc, ‘ autoturisme Oltcit, zero km, cu garanţie. Tel. 19-32-45. (46928)

Decese ’■■ Comemorări

• Cu adîncă durere şl tris­teţe anunţăm moartea tragică a celei care a fost cea' mai

iubită mamă şi bunică SZOLOŞI ARANKA, pensio­nară la fabrica “Someşul", înhumarea va avea loc în data de 27 decembrie la o- rele 13 la cimitirul Central. Familia îndurerată. (46350)

• Dragă Mariana, Anca şi Florin, sîntem alături de voi, Iii marea durere pricinuită de moartea prematură a ce­lui care a fost soţul, tatăl şi prietenul nostru drag ILIEŞ DOREL. Familiile Molsă şi

JJrsu. (IC.G13-M ____ _« Dragă Cornel, sîntem a-

lături de voi ,în marea dure' re pricinuită de moartea ma mei voastre dragi. Colegii de la Teleconstrucţia. (46613)

• Un gînd frumos, o lacri­mă şi o floare pentru dragul nostru DOREL. Dormi în pa­ce suflet bun. Simona, Flo­rin şi Mihai Moldoveanu.

J46792) _ __• Un ultim şl pios oma-

,giu dragului nostru vărILIEŞ DOREL, om de alea­să nobleţe sufletească. Ma­riana, Ancuţa şi Florin, sîn­tem alături de voi în aceste clipe grele. Mariana şl Radu Opri ţa. (46792)

• Sincere condoleanţe pen­tru familia Iarob, din partea colegilor din secţia B.L.C. JVIucart. (46611) ___ _

• Sîntem alături de fami­lia Cătinean Livia, în' greaua încercare- prin care . trece, pricinuită de moartea tată­lui. Sincere condoleanţe fa­miliei înduliate. Colegii de Matematică de la Şcoala 5. (46797)

• Cu adîncă durere ne des­părţim dp colegul nostru

DOREL ILIEŞ. Sincere con­doleanţe familie) îndurerate. Consiliul de Administraţie al ICPIAF. (40800) ' __

• Cil adîncă durere anun­ţăm încetarea din viaţă, du­pă o lungă şi grea suferinţă

a dragului nostru GOIA AVRAM. Imn-rmîntarea azi,23 dorembrîe, ora 14, din ca pela vechp a cimitirului Mâ- năştur. FamlMa veşnic 'îndu­rerată. (469927)

© Profund îndureraţi, a. nunţăm încetarea din via(3 3 scumpei ■ noastre. M0 R/\It RĂCHITĂ, în etate de 65 anL înmormintarea va avea. .loc vineri 24 decembrie ora'11,93 la capela , Cimitirului .. din Cordoş. Familia îndurerată.

e Sîntem alături de fam), lia Banto Bencri, în marea durere pricinuită de ' decesul celor care au fost frate, cum. nat şi nepoţel, în tragicul ac­cident, de pe Calea Floreşti Familia Udvari Ioan şl Vio­rica. (46809) , ■

o Regretăm profund dispa­riţia prematură a colegei noas. tre CICOŞ MARIA. Colectivul Liniei 05 Ciuj-Napoca. (46812)

o Mulţumim tuturor celor, care au f st alături de noi, r Iii marea durere . pricinuită * de decesul scumpului nostru fiu CIOBAN IOAN (IIANZ1). Familia îndurerată. (46803) /

« S-au împlinit şase luni de Id trecerea în eternitate a dragului nostru . ŞEKBAN IOAN (PICU). Pioase gînduri, duioase amintiri. Familia. . (46807) _ /

~ a Cu adîncă durere în su­flet aducem la cunoştinţa tu­turor celor care l-au cunos­cut, că jubitul - copil, frate,

cumnat şi prieten bun , JAKAII ANDREI, în vîrsti de 36 ani şi copilul lui drag in vîrstă de 11 ani, în urma unui tragic accident an tre­cut în nefiinţă. înmormînta- rea va avea Ioc'la cimitirul din Mănăştur, în data de 24 decembrie, orele 11. îndoliata soţie şl rudele (46808)

s Cu inimile zdrobite de durere anunţăm plecarea în eternitate a scumpului nos­tru soţ, tată şi socru, ceh ca­

re a fost .C oşa rcă ; ; iVASltE. Vom păstra veşofe în inimile noastre amintirea sa. înmormintarea va .avea loc vineri 21 decembrie, ora 10, în localitatea Şolmeni. So­ţia îndurerată: Maria şi co­piii, fiica Viorica şi ginerele

JOan. (46886) ; _o Cu inima zdrobită de

durere aducem la cunoştin­ţa tuturor rudelor şi prieteni­lor, încetarea din viaţă a iu­

bitului mea soţ COSMA IOAN, în vîrstă de 55 anL înmormintarea va avea loc în data de 24 decembrie 1993,Ia cimitirul din Cordîş, ora

_12. Soţia Ana. (46935)© Copiii Florin, Liliana şl

Ovidiu, cu familiile aducem un ultim omagiu • iubitului nostru părinte Ja trecerea în nefiinţă. (1 6 9 :î5 -A )_______

• Cu neţărmurită durere anunţam că s.a stins lumi­na vieţii celui care a fost COŞARCĂ VASILE, nepreţuit tată. socru şi bunic. Dumne­zeu să-I odihnească în paca Fiul Vasile^ Lenuţa şi Mircea.(-1G8SS-A) _ _ _ _ _ ____

O Sîntem alături de fami­lia Matiş Octavian, din, Gi­lău, în-clipele grele pricinui­te de moartea tatălui drag. Familia Maxim Relu. (46836)

V

• Sincere; .condoleanţe şi compasiune colaboratorului nostru Matiş Octavian, la tre­cerea în nefiinţă a tatălui drag. Conducerea şl angajaţii firmei SC Turnătoria Metalul SRL. (46835) '

• Regretăm dispariţia ce. lui care a fost POP

GRIGORE Sîntem alături de familia îndoliată. Familia Ma­rian. (46834) . ■

• Cu adîncă durere anun­ţăm moartea scumpei noas­tre soţii, mame fl bunici DANIŞ LUCREŢIA fnmor- mîntarea va aven loc vineri24 ' decembrie 1993. ora I* de la capela nouă Mănăştur. Familia îndoliată. (46841)

• S-a scurs un an de" ciro) ne-a părâsit scumpul noştri fiu şi frate NUŢ VASIt-E 'Muff ca invalizilor). Nu te vom uit* niciodată. Fle-ţl ţărîna uşoară. (4G513) ■ . :

23 DECEM3PJE, PAG . 11 AD EV AR Ul DE CLUJ<7=^

uTRU C.M. DE FOTBAL DIN S.U.A. 1994 )1AI SÎNT BILETE

jitr-un comentariu consacrat evenimentului fot- jstic urmărit pe tot mapamondul, tragerea la

a grupelor turneului final al celui de-al 15- campionat mondial, ce va avea loc anul viitor SUAţ Agenţia FRANCE PRESSE notează între

altele: „Cea de-a 15-a Cupă Mondială a'devenit realitate, după ce, în oraşul american Las Vegas (Nevada) sorţii au decis, componenţa celor 6 gru­pe de cîte 4 echipe. Deşi, nu s-ar putea spune că a fost o tragere la sorţi trucată, va trebui să recu­noaştem că secretarul FIFA, domnul Joseph Bla-' tter, un expert în ale fotbalului" şi fin diplomat a dirijat-o pe zeiţa Fortuna, în aşa fel ca nimeni să nu poată avea obiecţii., Referindu-se la grupa A, AFP consideră că este foarte echilibrată şi'pro­mite o luptă strînsă pentru calificare. România, Columbia şi Elveţia au avut o prestaţie excelen­tă în preliminariile CM, astfel eă echipa ţării gaz­

dă — SUA — calificată din oficiu, nu va avea o sarcină facilă14. în grupa E, singura cu trei ţări europene, lucrurile vor fi Ia fel de complicate, Ita­lia avînd de luptat cu Mexicul, Irlanda şi Norve­gia, calificată într-o grupă în care Anglia n-a pu­tut să-şi obţină biletul pentru America. In cele­lalte grupe ,sîrit date favorite sigure Germania, Belgia şi Olanda, Argentina, Brazilia. în ansamblu, meciurile din grupe se anunţă pasionante pentru această primă cupă mondială organizată pe pă­mîntul SUA, care se va desfăşura pe stadioane gigantice şi, de pe acum, cu toate biletele (3,6 mi­lioane) vîndute. ; ■ y ■

SIMPLE SPECULAŢII...

; :. V - • w ' ' ■ -

' înaintea tragerii la sorti a celor 6 grupe pre-- inare ale turneului final al Campionatului Mondial de al — „World Cup“ —■ SUA ’94— discuţiile des-

. .şansele celor 24 de protagoniste aveau un caracter ţcum general, după Las Vegas s-a restrîns aria, pe-

Y adică la cîte patru echipe care alcătuiesc grupe- Şi cum_ România face parte din Grupa A, deci pri- in “crdine alfabetică, să încercăm, în contextul Isim- $ speculaţii, să anticipăm, într-un fel, orditiea firi a; clasamentului grupelor, subliniind că fiind vor-- de România doza de subiectivism creşte în progresie cetrică. Voi încerca să trec în revistă posibilităţile

patru protagoniste, începînd cu capul de serie şi stihuind: ordinea numerică stabilită prin tragerea dinS a locurilor în grupă. ;

| S.U.A. Cap de serie detorită faptului că este ţara ţinizatoare a celei de-a X V-a ediţii a turneului final, ţară în care’ fotbalul clasic încă n-a prins rădăcini' Minice, fiind cu mult in urma preferinţelor spectato-' if şi telespectatorilor comparativ cu fotbalul ameri-i, hocheiul, cursele de cai şi baschet — ca să enumăr «a dintre preferinţe. Dincolo de tonte zbaterile antre- ■ nâui iugoslav Bora Milutinovici şi chiar ţinînd cont de jfcanierii“ americani care-şî desăvîrşesc măiestria Ia ' europeană de fotbal,. echipa nu reprezintă' o va­

ste decît una, eventual, de mijloc. Numai că intervine care va cîntări foarte mult. în prestaţia şi mai *

ta eventuala calificare a echipei în „optimi": „grija“ arbitri faţă de ţara gazdă a turneului final, adău- şi faptul că avantajată fiind de pregătirea centralî- efectuată la Los Angeles este mai ,acasă" decît ce-

Hte partenere din grupă în privinţa terenului, a con- Şiikir climatice. S-ar putea, deci, ca SUA să ocupe în

locul- doi, deşi personal n-o văd decît pe ultimul .*,• adică 4.

| ELVEŢIA. O ţară cil un fotbal de sorginte anglcJ-' «ană, în forţă,, de mare angajament; subtilităţile de or- = 1»tehnic şi tactic fiind mai puţin pregnante. Nu trebuie Sat însă că Elveţia a reuşit să ia Italiei, prima clasa- î in grupa europeană din care a făcut parte şi, repre- Mtativa Ţârii Cantoanelor, 3 din cele 4 puncte ale Mei dispute, încheind înaintea Portugaliei, una dintre iwrife. Pentru elveţieni două vor fi - grele-pietre de Urcare: Columbia şi România. Or, din punct de vedere ( rezultatelor directe din ultima vreme, , tricolorii au* ascendent 'moral asupra elveţienilor, cărora le pre- ; " locul 3 în grupă, cu şanse de... recalificare pentru Pipele „optimilor". ^ .....

9 COLUMBIA. Iată marea necunoscută şi.»' surpriză. Voi începe cu al doilea , argument. In grupa sud-ame- ricană a fost „colegă" cu Argentina, căreia i-a admi­nistrat, acasă la - Buenos Aires o aspră bătaie cu! 5—0,

-scor care a stîrnit o mare uimire în lumea fotbalistică : mondială, Argentina, dublă campioană mondială, reu- şind totuşi calificarea pentru turneul final abia după

. dubla partidă de baraj cu Australia. O calificare pe „uşa" din dos", la mustaţă. Se pare, fiindcă n-avem. date con­crete, că fotbaliştii columbieni, din care face parte şi „italianul" Asprilla de la Parma, constituie o gerteraţie de excepţie: 'Numai că trebuie ţinut-cont de faptul că . în grupa preliminară sud-americană Columbia a avut de jucat cu echipe cu acelaşi stil de joc, cu o bogată ţe­sătură de fotbal-artă dar mal puţin dotate în privinţa registrului tehnic. Vraja fentei şi driblingului poate ca- , pota în faţa-unei defensive exacte. Nu pot să-mi dau seama în ce măsură valoarea individuală a jucătorilor columbieni cu tehnica lor cizelată dar şi cu exces de . individualism va reuşit să se impună în faţa celor două reprezentante ale bătrînului continent în grupă, adi­că Elveţia şi România. Totuşi aş pronostica pentru co- lumbieni un loc secund în grupă. , -

9 KOMANIA. Şanşele tricolorilor pentru calificarea în „optimi" sînt legate de trei elemente; primul joc, cel . cu Columbia, aş zice decisiv. Un joc împotriva — aşa cum am mai spus — unei mari necunoscute, despre ca­re la ora actuală, avem prea puţine date de comparare a stilului de joc. Dar cum registrul nostru-tactic este ce­va mai diversificat, âş zice că avem prima şansă. Al ,

- doilea element: după jocul de la Los Angeles cu C o- : lumbia o lungă deplasare Ia Detroit pentru partida' cu Elveţia şi returul la Los Angeles pentru ultimul joc din grupă cu , SUA. In nouă zile deci, începînd din 18 şi pînă în 26 iulie trei jocuri grele cu două deplasări foar­te lungi, chiar făcute cu avionul. Nu e lucru de negli­jat să străbaţi America de-a latul. Sepune apoi proble­ma dacă cele patru zile, dintre jocuri vor fi suficiente pentru recuperare şi pregătire. In sfîrşit, al treilea ele­ment: jucăm ultimul meci, cu SUA, ţara organizatoare şi orgolioasă în a demonstra că America este ţara tutu­ror posibilităţilor, chiar şi în fotbal. Vor Interveni apoi „culisele’1' organizatorice in privinţa arbitrajelor. Dacă vom ajunge în faţa acestui meci cu superioritate de puncte care să nu pericliteze calificarea României' în „optimi“, n-avem decît să fim şi noi.domni cu SUA ca­re ne-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate. Sâ mai şi glumim puţin. Deci, în final, văd România pe locul prim în grupa A, Jn cel mai rău caz pe cel se­cund. ; ; -.

„ . , ... ■ . ■ (va urma) .Iîonieo V. CÎRŢAN

REACŢII ALE PRESEI OCCIDENTALE DUPA LAS VEGAS

Comentînd pe - marginea recentului eveniment de la Las Vegas unde s-a desfăşurat tragerea la sorţi a gru­pelor participante la turneul final al Campionatului Mon­dial de fotbal din Statele Unite, din Germania pînă în Olanda, din Belgia pînă în Italia, .optimismul predomină

.la majoritatea echipelor participante. „Berti bucuros1*, preciza cotidianul german „Bild“ . „Campionii noştri mon­diali sînt în cea mai' bună formă pentru a-şi apăra ti­tlul". în Spania, tragerea la sorţi a fost întîmpinată cu mare satisfacţie. „Spania s-a asociat cu norocul", preciza cotidianul sportiv „Marca*. „Tragere de vis**,, „Va fi un joc de copii începînd cu faza optimilor de finală", sînt două din numeroasele titluri apărute în presa olandeză. Belgienii, care îi vor întîlni pe olandezi în grupa F, par,' de asemenea, Incîntaţî. „Impecabilă această tragere lâ sorţi", este titlul ziarelor „I-a Derniere Heure** şi „Les Sports", în timp ce „'La Libre Belgique“ jubila: „Las-Ve- gas a purtat noroc.diavolilor". .

PE SCURT • PE SCURT© Federaţia Română de Haltere a stabilit, în urma

rezultatelor obţinute la competiţiile internaţionale şi in­terne, clasamentul celor mai buni. 10 sportivi pe anul

; 1993: l. ; Traian' Cihărean -(Astra Arad), 2: Constantin Udrea (Steaua), 3. Aurel Isîrbu (AS Clujana), 4. Marius Cihărean (Astra Arad), 5., Răzvart Ilie (Astra Braşov), 6. Gheorghe Haralambie (Progresul Brăila); 7 .Ovidiu Fătu (CSM Bistriţa), 8. Ionel Căjdăraru (Petrolul Constanţa),9. Marinei Toader (Rapid Bucureşti), 10. Paul Toroczoi (CSM Bistriţa). '

® Colegiul de arbitrii ai -Federaţiei Române de Bas­chet a stabilit cei mai buni sportivi pe anul 1993: mas- : culin: 1. Gheorghe Mureşan (Washington Bullets), 2. Flo- .rentih Ermurache (Dinamo), 3 . Marcel Ţenter (Universi-

‘ tatea Cluj), 4. Valentin Pogonaru (SOCED Bucureşti), 5. 'Sorin Ardelean (Steaua); Feminin: 1. Aurora Dragoş (Uni­versitatea Cluj). 2. Laura Niţulescu (Baschet Club Arad),3. Diana Ciupe (BC Arad), 4, Daniela Morrşanu' (Univer­sitatea Cluj), 5. Florentina Rusu (CSS 2 Bucureşti).

' © Pugilistul jamaican Simon Brown a cucerit titlul mondial la categoria super-vvelter (WBC), învingîndu-1 prin KO în repriza a 4-a pe deţinătorul titlului, ameri­canul Terry Norris. Meciul s -a , disputat cu ocazia unei ; gale profesioniste care o avut Ioc la Puehla (Mexic).

© Fostul :numârul^l în tenisul 1, mondial, americanul Ivan Lendl, a fost selecţionat în echipa. Statelor Unite pentru competiţia dotată cu Cupa Hopman, el înlocu- indu-1 pe John McEnroe. Competiţia va începe la Perth (Australi^) în noaptea de Anul Nou. Lendl va face pe­reche cu Mary Joe Fernandez. ... ' (ROMPRES)

x • Pensionar, caut parteneră, pnduită intelectuală. Telefon11-76-74.(46821)'

Vinzari Cumpărări

• Vind TV color Telefunken, Kptor' cu microunde Philips 32, 'Meo VHS stereo, maşină de Jtis electrică, cojoace damă, din •ttiia, ia preţuri convenabile. Wefnn 16-82-53. (46929)• Vînd urgent BMW 520,1704

toc, în stare perfectă, preţ in- «mativ 3.500 DM. TeL 14-57- »■ (4PR23) !• Vînd cameră video M 7. In-

•mriaţii la Consignaţia Nera Ti- •'fet, Bulevardul Eroilor , nr, IB.• Vînd urgent Dac'a 1320; Iîe-

.Wîi 20; Mercedes 260 E. Te- « n 18-39-27. (46934),* Vind Wartliurg, an falirica- l! 19B9, telovi/nare color. , In- ,'nnaţii la telefon 18-12-33. te34-A) ,

Vînd înscriere 31 august, JwtU — Formart. Tel. 12-39-17, ~Pâ ora 19. (46824)

« Vind Renault 21, diesel, din1989,’ cu vama şi înmatricula-, rea plătită în decembrie, preţ informativ 12 500 DM. Telefon111-26-23. (46933-A) L

• Vînd Audi 80, an 1978; Re-: nault 9, 1982, cU talon.' Telefon16-45-72; 16-46-70. (46931) !

O Vînd , mobilă Heda, maşină. de cusut piele Singer. Informa-, ţii .la telefon 13-89-18. (46930)

• Vînd garsonieră confort mărit, cartierul Zorilor. Infor. maţii la telefon 14-21-71. (46936)

• Vind Urgent garsonieră- Te­lefon 16-85-81. (46826)

• Vînd ieftin „TV ' Grunding Sport şi Philips, diagonala 60. Telefon .14-77-42; vînd chitanţe Caritas — iulie. Tel. 18-48-95.' (46825)

• Vînd urgent convenabil Ci­troen Visa diesel şi VW Passat diesel Cosaşilor 20. (46948)

• Vînd pufoaice China, ulti­mul riodel. Telefon 1(5-36-00. (4R947)

• . Vînd Renault Trafic 1986, motor 1600 cmc. Tel. 11-92-81. (46945)

• Vind 2.700 mp teren, în Ge >agiu . Băi. Telefon 16-95-01. '. (46950)

• Vind urgent apartament cu3 camere, confort, cu telefon. Telefon 16-99-89. (46953)

• Ofer 4.000.000 pentru o gar­sonieră confort I. Tel. 15-14-01, după ora 15. (46951)

-• Vînd apartament o cameră. Telefon 15-28-24. (46828)

• Vînd vin de casă şi ţuică de prune. Telefon 12-79-09.

• Vînd TV Sony, video recor-, der, Hi-Fi Wolkman,—• Grun- ding, aplitunere 50 W, Kenwood şi Nad. Hi-FL Tel. 13-60-09. (46840) .

• Vînd Ford Tranzit, fabri­cat ? 1990, ultimul model, diesel,2 tone, marfă, preţ convenabil, , km 36.000. Informaţii: Aiud, te­lefon 096 — 86-27-26 sau 86- ,

.25-44. (46839) ^• Vînd Dacia 1310, 1990, sta­

re excepţională. TeL 16-09-21. (46831)

în c h ir ie r im închiriez apartament pentru

locuit sau firmă, 4 camere, car-, tierul Gheorgheni, lîngă. Mer­cur. Tel. 15-23-58 (46830)

• Caut-de închiriat spaţiu co­mercial pentru depozitare. /In ­formaţii la telefon 16-77-91 inr tre orele 9-22. (46733 A)

• închiriez apartament 2 ca­mere mobilat,; cartier Gheor­gheni, în valută Tei. 14-54-62. (46560) -

• închiriez apartament 4 'ca­mere mobilat, telefon. Plata va­lută timp îndelungat. Telefon17-97-03. (46752)

• Dau în chirie apartament o cameră mobilată str. Plopilor, telefon 13-60 55 Confort mărit, ultrafinisat. (46758)

• Studentă serioasă, caut ea- . merâ de închiriat. Telefon 17-19-

34. (46804)

* Gram SRL, caută ges­tionar expert. Telefon 19-51- 57; 11-91-05, între orele 9-17. (46889) - -

® Nou. Jaluzele plastic-tip Nekerman diferite culori, ru- lou lemn. 16-29-31. (4S291-B)

• Cură He slăbire. Garan­tat 8 lig/lună .Telefon; 14-83-22. (61788) :

• Angajez vînzători. Telefon17-19-42. (46937-A)

• SC Evador,. intenţionează să modifice- adaosul comercial , la0 — 200 la sută. (46937)

S c h im b u r i

• Transportăm persoane în Germania şi retur cu microbus. Informaţii la telefon 096 — 71-14-63 ‘ Blaj. (46742)

• R.AD.P. Cluj, anunţă ma­jorarea adaosului comercial la50 la sută de la 22 ianuarie 1994. (46617) '

• SC “Super Universul* SRL, Cluj, organizează licitaţie în ziua de joi 7 ianuarie 1994, la magazinul "Elconi" din cadrul Complexului Mercur, Gheorgheni, Sn vederea valorificării unor produse de folosinţă îndelunga­tă. Lista proiuselor este afişată In cadrul Magazinului In caz de nevaloriticare integrală a pro­duselor, licitaţia se repetă In fiecare joi, după data de 7 ia­nuarie 1994. (463R5)

O Transport, o tonă marfă. Te­lefon 13-75-79. (46609)

• Angalăm fiyi>i<t pensionar;vindem apattament 3 camere.Telefon 18-9G-54. (40(119)

* "p s*****• Ofer apartament; 4 camere

plus garaj Plopilor şi aparta­ment două camere Grigorescu contra teren, . casă. variante. Te­lefon 12-37-64. (46349 C) '

e Schimb 3 camere, confort II, Mănăştur, cer similar sau 2, con­fort T. Informaţii la telefon 17- 29-24. ţ

P ie r d e r i........... — ■ '

• Pierdut autorizaţie Sanitară SC Rolicom SRL. str. Avram Iancu n r . 38. Se declară nulă.

• Pierdut motan birmanez, în zona str. Milcov, Ţebeî, Grigo­rescu. Recompensă. Telefon 18- 29-17 (46949) '

• Ioo Francisc. pierdut car­net de student, chimie 11" , de­clar nul. (46622)

• Halmagyi Iosif, pierdut au­torizaţia cu nr. 14973 / 16 nov.1990. O declar nulă. (46796)

• SC Lucky SRL, pierdut •ştampila rotundă şi cotorul .deCEC A 48 —fWWO — 897223. Le declarăm nule. (46709)

ADEVARUL DE CLUJ JO I, 23 DECEMBRIE, PAG. ij

VJOEOCLIP- DRIBLÎND STATUIA

LIBERTĂŢII...-Sondaje americane premer­

gătoare momentului Las Ve- gas indicau cifre descurajan- te privind audienţa celor de jicstp ocean faţă de soccer: din cele 260 de milioane de amcrlcani doar J3 lasutăşfiu că World Cup ’94 se desfăşoa­ră in (am lor iar peste 50 la sulă n-au nici o intenţie de-a urmări vreo partidă din ceea ce noi considerăm „torida va­ră americană". Mai dezar­mant: cunoscutul canal de te­leviziune AHC nici n-a dorit să transmită „evenimentul Las Vegas" iconsideiîndu-l plictisi­tor!

La apatia generală — deter­minată de inaderenta la soc-- cer — se adaugă, de acum, şl compoziţia „grupei 'america­ne*, deloc incitantă pentru în­treprinzătorul spirit ameri­can: „nu tu. clocotitoarea liu- sle a, controversatului . Elţîn, nu tu Grecia armatorilor.nu tu Arabia.^ petrolului carc. să-i ademenească pe cei din tagma: lui J.R., nu tu vreun regat (Spania, Suedia, Olan­da) căruia SUA să-i demons­treze cît de vetustă este! „co­roana"....' Ar fl, într-adevâr, Elveţia,- însă dolarul are a- ceeaşi siguranţă şi-n seiful cu50 de stele. - încolo..., Colum­bia care-1 de mult citită şl, cum ii zice?, a România! Asta prin ce colţ de lume s-o ti a- flînd?!14 Filrică să nu ne ilu­zionăm crezînd că dacă preşe­dintele Clinton ne-a oferit clauza, ne-a şl Insinuat în con­ştiinţa americanilor.-

Rolul insinuării .ne revine nouă. Iar ocazia ivită, sîmbă­tă, la Las Vegas, este unică. Sorţii ne-au iubit expediindu- ne, alături de orgolioasa A- merlcă, In grupa speranţei (albastră). Clnd agilul domn Blatter ne-a desprins din ghi­ocul cu formă de minge, l-am şi văzut pc Hagi driblînd sta­tuia Libertăţii! Şi am mai vă­zut cum soarta Americii a ră­mas să fle decisă în ultimul joc al grupei, cel c u România, Iar tricolorii j o a c ă drăceşte! Nu doar pentru c ă . sunt ade­văraţi virtuozi, ci pentru că ţin cu tot dinadinsul să ne insinueze în conştiinţa celor qare, acum, ne vor fi căutînd pe harta lumii.

- Nuşa DEM1AN

r<J „unenumşu", auica pc a- . cei sportivi înarmaţi doar cu .hărţi şi busole, atacind trasee întortocheate din natură, cu păduri şi diferenţe de altitu­dini, . dificile — anume par-

-. că născocite de maliţiozitatea organizatorilor şi arbitrilor

- ca să-i cunoşti trebuie să-i vezi „la faţa locului". Adică în în -'

: trecere. Abia atunci vei - reuşi să-i respecţi pe aceşti sportivi prea ţinuţi în an6nimat, com­parativ cu alte discipline spor-, tive ce se. bucură şi de un in­discutabil mai consistent su­port material.

Despre orientariştii clujeni se poate vorbi la ora actuală la superlativ. Dovadă concretă ce­le 18 titluri de campioni ai ţă­rii cucerite în. anul competi- ţional 1993 (de curînd încheiat odată cu disputarea ultimei fi-

- nale, cea de noapte • ş i , . , do- veterani, ce-au avut loc .de cu- rînd şi care au completat c e ­lelalte probe — cursa' lungă, sprint individual şi clasic pre­cum şi ştafeta). La bilanţul me­daliilor de aur s-au adăugat 15' de argint şi 9 de bronz. Cii alte cuvinte un bilanţ rodnic, pentru care clujenii din tagma orientariştilor -. merită felieitărl-

BILANŢ RODNIC, probleme şi... privire în viitor

le cuvenite. Ar mai fi de adău­gat şi consacrarea pe plan inter­naţional a orientariştilor clu­jeni, prin locul întîi ia cea mai prestigioasă competiţie de cupă din Europa, ocupat de Eniko Fey (C.S, Voinţa) la 0 — Rin-

. gen-ul din Suedia), respectiv lo­curile 5 şi 6 cuberite de sporti­vele Kinga Kerekes şi Agneta Simon (de la Sinterom) la ca­pătul unei lupte grele şi dure de şase zile în Cupa Elveţiei.

Tare ne-am fi bucurat dacă şi comisia noastră ar fi contri­buit .substanţial din punct de vedere financiar la aceste suc­cese — ne spunea dl. Ludovic Binder, -preşedintele . Comisiei judeţene de orientare. Cea mai mare parte a cheltuielilor pen­tru echip'ament, deplasări " şl pregătire au fost suportate'din

bugetele familiilor acestor1 sportivi Chiar şi ajutorul'pri­mit de- la asociaţiile sportive

. Clujana» şi Sinterom, • patronate

de firmele respective, -au fost destul d e ' modeste comparativ - cu bilanţul rodnic al rezultate­lor obţinute. De exemplu, la

' C.S. Voinţa, din cauza sărăciei din buget, de . multe ori decon­tarea cheltuielilor, făcute de

- sportivi se făcea cu o întîrzie- re de. 4 -5 luni, ' neţinîndu-se . cont de devalorizarea leului, cheltuieli suportate, după cum am mai spus, din bugetul f a - , miliilor personale ale orienta­riştilor. Poate că, pe viitor, ce­le trei unităţi de bază în a- cest' sport ' Voinţa, Clujana

J şi Sinterom — vor găsi un şpri- ; jiri mai consistent atît din par- :

.. „tea unităţilor productive de ca­re aparţin, cît şi din 'partea

' spoiisorilor, aşteptaţi în număr • ,maî mare în sprijinul .orientă­

rii turistice, al competiţiilor do anvergură.- - '

,Ca o privire în viitor, dacă pe plan intern stăm bine, fap-

' tul că am început să ne afir­măm şi în aria internaţională.

. trebuie să 'ne'dea de gîndit. Cu

aecsocire ceior. care sint datori să sprijine urcarea ' trepteio, pentru,o şi mai substanţială a. firmare pe plan internaţional Şi . asta cu atît mai mult C!l c ît . în : 1996 Campionatul tnon- dial de- juniori se v a . desfăşura în România, fapt ce a strfnit ^ interes deosebit faţă de iţa,, noastră din partea orientaristj. lor străini, dornici să cunoascj nu numai meleagurile frumca. se, pitoreşti, ale României, cil. ma, calitatea hărţilor ş.a, |„ altă ordine de idei, în 1995 ori. şui Cluj-Napoca va găzdui csa de a 35-a ediţie a cupei- ‘ «4 poartă numele, concurs’ de rs. nume în toată Europa şi la a re se aşteaptă o masivă part cipare de peste hotare, mai alei că întrecerea va avea loc cu un an înaintea mondialelor de juniori.-Iată de ce, concomi- tent cu pregătirea anului son. petiţional 1994, . privirile şl a- tenţia ; trebuie- Interpretate?: cu minuţiozitatea ■ spre cele două mari întreceri amintite pentru 1995 şi 1996. Merită să punemo cărămidă, la temelia succese­lor viitoare,' interne şi-interna­ţionale. - ■ •

r Victor Mara

um t r- mm ma a„WORLD CUP" -

S.U.A. '94După tragerea sorţi a Igrupe-

~,lor preliminare ale : - turneului . final al Campionatului Mondial de Fotbal, am rămas datori cu

.0 subliniere: după constituirea celor şase grupe, cu cei. . şase capi de serie, a urmat şi . tra­gerea din urmă a “literelor... grupelor:

• Grupa A : S.U.A., Elveţia, Columbia, România

‘ • Grupa B: Brazilia, Rusia, Camerun, Suedia

-• Grupa C: Germania, Boll-• via, Spania, Coreea de Sud

• Grupa D: Argentina, Gre­cia, Nigeria, Bulgaria. ;

• Grupa E: Italia, Irlandă, Norvegia, Mexic

• Grupa F: Belgia, Maroc, O- ' landa, Arabia Saudită

Aceasta va-fi, deci, - ordinea grupelor şl nu cea datorată ex­tragerii din urna, în ordinea1—6, a celor şase capi de serie.

CALEIDOSCOP - PUGILISTIC (II)

: Prima’ ediţie a campionatu­l u i naţional de box amator s-a desfăşurat la Bucureşti 4 în 17 noiembrie 1924. Meciurile s-au

disputat sistem eliminatoriu la toate categoriile. de greutate, în , sala de gimnastică a societăţii ;,Tirul",-din str. Apolodor. P ris­m ele; centuri de campioni au revenit următorilor pugilişti de . la „Boxirig Club": Andrei Pom- , piliu Eliadei Nicolae Polizu Micşuneşti, Radu Ghica, Geor­ge Teohari, Ioan Chirilă, Eugen

. Vasilescu şl Ioan Georgescu „Pălămidă11. La vremea respec­tivă existau 7 categorii de greu­tate faţă de 12 în prezent.

• In .1925 s-a constituit Co­misia Română de Box Amator, care în 22 martie a aceluiaşi , an a devenit Federaţia Română de Box. Patru zile mai tîrziua luat fiinţă F.R.B. profesionist, afilată la federaţia internaţio­nală de specialitate. ■ . '

• In iunie 1926, la Bucureşti, s-a desfăşurat prima întîlnire ' internaţională între ţări: Româ- : nia — Austria iar în noiembrie acelaşi an România :— Franţa, ambele cîştigate de ţara noastră. ;

• In 23 decembrie 1927, în .. prag de Crăciun* la Bucureşti, celebrul şi regretatul boxer ro­mân Lucian Popescu a susţinut

"primul său meci din prodigioa­sa carieră internaţională de mai 1 tîrziu, în compania - lui Nelu ,.

Oprescu. Doi ani mai tîrziu, Lucian Popescu a trecut la profesionism. .Ultimul meci din carieră, Lucian Popescu l-a susţinut la Braşov în 1946.

« în"15 aprilie. 1928, la Ber­lin, gală de box la care parti­cipă şi campionul, român Um-

. ber.to Lancia.- El l-a întrecut la puncte pe Otţo Griesse, campio­nul Germaniei. ■ - ' : .-

• La 9 mai 1929, la Bucureşti— indiscutabil centrul. de greu- , tate al boxului românesc — a avut loc, în -sala „Sidoli“, par­tida dintre Lucian Popescu şi suedezul V. Hermansson, victo­ria revenindti-i, la capătul a şase reprize, pugilistului român. La numai o" săptămînă m ai: tîr­ziu, „Arenele1 Romane* au găz­duit gala de box organizată de „Stadiul Român" între echipa României (din care ' au făcut parte, printre alţii. Moţi Spa- cov, Constantin Nour, D. Căli- nescu'şi M. Alexandrescu) şi o echipă de culoare. Coriolan luga

Automobilism: CUPA „22 DECEMBRIE"

Aşa după cum anunţam, pe cartodromul din cartierul Gheor­gheni,' sîmbătă a .avut loc un

. concurs - de viţeză, , dotaţ cu Cupa ,;22 -Decembrie", îri cins­tea .Revoluţiei din 1939. - Timp frumos,,; foarte, bun” pen tru în­trecere,-, mai ' ales ţinînd cont & pista .uscată. ; Numeroşi specta­tori Veniţi ■; să şdmire îndemâ­narea- celor de la volan. Şi cum

- orice . întrecere. stabileşte o ie- rarhie.la primelor trei locuri de pe. podiumul de.: premiere, o

: facem Şi - n oi’ cu ajutorul da­telor puse la dispoziţie de â. Peter Szekely: : categoria naţio­nal: (maşini de ; fabricaţie ro- mânească): Horaţiu Sa vu 4,45, Bogdan Mârişca .4,58: şi loao

. Mesărroş; categoria internaţfe nai: Dan Moraru — Opel - 4,31 Ovidiu Chinan — Audi - 4,33 şi Daniel Ungur — Alfa Romeo — 4,39 minute. 0 su­bliniere pentru sponsorii iafre- cerii: Compania de intermedie­re Paul Borşoş şi Moraru, res­pectiv S.R.L. Import-Export ca­re au oferit - substanţiale pre­mii în bani şi obiecte. Pentru prima -dată, după .modelul În­trecerilor de formula unu, au apărut pe podiumul de premie­re sticlele-de şampanie cu ca­re ocupanţii treptelor 1, 2 şi 3 s-au stropit aşa cum 'o fac ma­rii aşi ai volanului.' (vjn)

^ Sorin VADANA: „FAMILIA, CHIMIA Şl FOTBAL UL -TRINITATEA VIEŢII MELE"La bilanţul anual al cavalerilor fluierului clujeni, despre tî­

nărul şl talentatul arbitru clujean Sorin Vădana s-a vorb it— aş zice eu — la superlativ, apreciindu-i-se, dincolo de talentul în­născut, tenacitatea şl perseverenţa în a urca temeinic trep­tele spre consacrare. Iată motivul ce m-a determinat sâ-l abor­dez într-un dialog despre viaţă ş i . . . fotbal.

— De fapt, în viaţa mea e- xistă o trinitate:' familia, chimia şi fotbalul. Voi începe, totuşi, cu . . . fotbalul. Ca orice copil, în­drăgostit de balonul rotund, pri­mele litere ale complicatului său alfabet le-am învăţat la juniorii echipei Carpaţi Nchoiu. Că sînt moldovean de origine, născut tn11 septembrie 1962. In 1977 am avansat, fiind legitimat în echi­pa de juniori a SC- Bacău (ac­tualul F.C. Selena), cu care în 1978 am cucerit titlul de campi­oană a ţării la juniori republi­cani tntre 3900—81 am făcut parte din lotul juniorilor UEI-'A. Apropiindu-se vremea majoratu­

lui şi pentru un rodaj mai con­sistent am trecut la divizionara B Relonul Săvincşti. Incorporat în 1982 am ajuns pe meleagurile clujene unde am rămas defini­tiv. Ara jucat la echipele „U", Sticla Arieşul şi C.F.R. In 1988, concomitent cu activitatea de ju­cător am abordat ş i . . . ^arbitra­jul, ştiind că după atîrnarea în cui a bocancilor şi echipamentu­lui de fotbalist, nu mă voi putea despărţi definitiv de acest bnlon rotund care m-a subjugat pe viaţă.

— E greu să devii arbitru, So­rine?

— E greu, nea Victor. E greu

pentru că în calitate de jucător : judeci într-o anumită „opticâ“ prestaţia cavalerilor fluierului. Abia cînd ajungi să devii tu în­suţi arbitru judecata suferă o în­toarcere de 180 de grade. Am a- vut un noroc imens avîndu-1 ca dascăl pe actualul reputat cava­ler al fluerului din Iotul diviziei naţionale dr. Dan Dragoş Cră­ciun. Tot ce ştiu acum datorită dînsului se datoreşte. Urcînd treptele spre clasele superioare ale arbitrajului în 1990 am absol­vit examenul de categoria a Il-a cu media 9,50, pentru ca un an mai tîrziu, la Bucureşti, într-un examen mai greu cred decît cel de la facultate am obţinut cate­goria I cu media 9,00. Tot în1991, la Cluj-Napoca am reuşit la concursul de promovare în lo­tul divizionar C, organizat de Colegiul (cum se. numea atunci) arbitrilor, sub tutela Colegiului

Central de Arbitri. A fost un singur loc disponibil ş i . .. , l-am ocupat eu. Nu că vreau Ca să mă laud, dar asţa â fost, concursul absolvindu-1 cu media, 9,71. După doi ani petrecuţi :îri lotul C — actualul lot B — anul acesta, în­tre 12 şi 13 octombrie iarăşi la examen pentru promovare în lo­tul A. Cel mai greu examen: 106 candidaţi pentru 26 de locuri. Am reuşit pe locul doi cu me­dia de 9,00. A fost o mare satis­facţie această reuşită din două motive: primul că am reuşit să mă apropii la un pas, cum s-ar spune, de lotul celor mai din faţă şi care-ţi deschide posibili­tatea intrării în arbitrajul inter­naţional; al doilea că l-am ajuns diri urmă, pe fratele meu mai mare, Constantin ■ Vădana, şi el arbitru în lotul-A dar cu . . . ve­chime mai mare ca mine. Cam asta ar fi pe scurt autobiografia mea.

n m o n a m n » Bammnmzs» «a taca

— Pardon: ai pomenit cuvin- tul facultate. Ce-al vrut sâ spui"

— A, da! Venit pe meleagurile clujene de care m-am îndrăgos­tit iremediabil, nu puteam rata prilejul de-a nu deveni şi om carte. Drept urmare am urmat facultatea de chimie iar Ia ora actuală sunt inginer chimist cu locul de muncă la Direcţia regio­nală de C.F. La facultate am cti; noscut-o pe soţia mea, Otilia, ei oarej alcătuim o familie fericită, întregită de fructul dragostei noastre, fiul Tudor. Călin, în virs­tă de 4 ani. Sper să-i placă şl Iui fotbalul şi cartea.

— Iţi urez, Sorine, feririi1* multîhţie şl familiei,- succese i» activitatea profesională de ingl* nor chimist şi în cea de arbitru de fotbal — cele trei demon1* care constituie — după cum spu­neai tu — trinitatea vieţii W1*'

A consemnat Victor MORE-'

■roaaginipwBaeoBiUM'WTa

Autorizată nr.î 20/1991,Judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului C luj, sub nr. J /1 2 /308 /1931 din 22 .03 .1 991

C O L E G IU L D E R E D A C ŢIE :ILIECÂLIAN (rcdactor şef); DAN

RE8REANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VER2Ş (secretar general de redacţie); NICOLAE PETCU; MARIA SANGEORZAN:, RADU VIDA.

i^DACŢIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. ie. t e l e f o a n e : 11.10.32 redactor şef); 11 .75 .07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);

1 .7 4 .1 3 şl 1 1 .7 4 ,0 0 (redactori); 11 .73 .07 (administraţia şl contabilitate za.ului); Telex: 31444 . Fax: 19 .28 .28 . Mica publicitate

se primeşte zilnic între orele 8-16, str. Napoca nr.16 (la pt rter). Sîmbătă şi duminica închis. Informaţii, reclame

şl publicitate la telefon 1 1 .7 3 .0 4 . Corectura: 1 4 .7 8 .2 2

mr.vmw'XBPitzmwumwmiitFMitmMJMJii iu iuţim* o n i w u a