xemplu plan de afaceri fabrica de mobila
TRANSCRIPT
xemplu plan de afaceri fabrica de mobila
Urmatorul exemplu plan de afaceri fabrica de mobila a fost facut folosind
urmatorul model tip de plan de afaceri. Va sugerez sa-l consultati inainte de a va construi propriul
dumneavoastra plan de afacere si de a citi exemplul de mai jos.
I. Cuprinsul planului de afaceri
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar
IX. Informatii utile
II. O descriere generala a afacerii
SC Mobila Noua SA are o mare parte din personal, cu un inalt grad de pregatire, experienta si
competenta profesionala. SC Mobila Noua SA este o companie cu capital 100% privat.
Societatea are un capital social varsat de 50.000 RON, divizat in 50.000 actiuni, fiecare avand
valoarea nominala de 1 RON.
Obiectivul principal e acela de a oferi o mobila de cea mai buna calitate in cel mai scurt timp.
III. Produse si servicii
Produsul principal este reprezentat de cherestea dar si de panoul de lemn, care, dupa prelucrare
va da nastere elementelor de mobilier. Reziduurile rezultate, de exemplu rumegusul, vor fi
reutilizate sau puse in vanzare. Panoul de lemn masiv este un produs obtinut printr-un procedeu
de reasezare a cherestelei dupa eliminarea « defectelor » lemnului (inima rosie, noduri
cazatoare, parti de coaja infundata etc.). Lamele de lungimi, latimi si grosimi variate ( lungimi
5000 mm, latimi 1200 mm si grosimi 16-40 mm) se obtin cu ajutorul unor masini industriale
speciale. Panoul de lemn a adus o noua perspectiva in industria mobilei si tinde sa elimine
inlocuitorii lemnului (PAL, PAG, PFL etc.). Posibilitatea de producere a acestui panou duce la
obtinerea unui produs armonios, echilibrat, ce se poate prelucra fara restrictii.
Produsele oferite sunt reprezentate de piesele de mobilier ce pot fi de dimensiuni variate, cum ar
fi: etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din lemn, usi si ferestre
(inclusiv tamplarie ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele,
seturi de canapele, dulapuri, vitrine, etajere, biblioteci, mese – inclusiv mese pentru TV, audio-
video, pentru servire etc.), mobilier de bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de birou (in special
birouri, mese pentru calculator – adesea dotate cu suporturi pentru tastatura, unitate centrala,
imprimanta sau pentru toate acestea, mese pentru conferinte, biblioteci, corpuri mobile).
Serviciul in sine este prelucrarea lemnului, conceperea designu-ul in functie de dorintele clientilor,
ambalarea si expedierea lui.
IV. Plan de Marketinng
Piata
Notiunea de “fabrica de mobila” este una foarte larga. Gama de produse poate fi extrem de
diversificata, pornind de la ceea ce se numeste “mic mobilier” (aici intrand produse si accesorii de
mici dimensiuni, cum ar fi: etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din
lemn), usi si ferestre (inclusiv tamplarie ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere
(paturi, canapele, seturi de canapele, dulapuri, vitrine, etajere, biblioteci, mese – inclusiv mese
pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mobilier de bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de
birou (in special birouri, mese pentru calculator – adesea dotate cu suporturi pentru tastatura,
unitate centrala, imprimanta sau pentru toate acestea -, mese pentru conferinte, biblioteci, corpuri
mobile).
Din cele de mai sus rezulta marea diversitate de produse care intra in aceasta categorie, iar
specializarea in fabricarea uneia sau a catorva dintre aceste produse este esentiala, fiind
imposibil, mai ales pentru o firma aflata la inceput de drum, sa realizeze toate aceste produse la
standarde de calitate ridicate.
Pentru ca materia prima de baza in productia de mobilier este lemnul, este preferabil ca fabrica
să fie amplasata intr-o zona in care sa existe o disponibilitate mare de masa lemnoasa si/sau
posibilitati de transport.
Clientii
In functie de tipul de mobilier fabricat, clientii pot fi persoane fizice sau juridice. In cazul
mobilierului de comanda, majoritatea cumparatorilor sunt persoane fizice.
In cazul fabricilor mari, care produc cantitati insemnate, apare varianta exportului, situatie in care
se pune problema competitivitatii mobilierului produs in Romania in tarile Uniunii Europene,
principalele importatoare la acest moment.
Concurenta
Concurenta este deosebit de bine reprezentata. Dintotdeauna prelucrarea lemnului a reprezentat
o indeletnicire de baza a romanilor (date fiind resursele deosebite de care dispune teritoriul tarii in
acest sens), iar aceasta traditie s-a pastrat din generatie în generatie.
Astfel, dupa 1989 au aparut o serie de fabrici de profil care actioneaza pe scara mai larga sau
mai restransa. O categorie aparte o constituie fabricile existente inca de pe vremea fostului
regim, majoritatea functionand in continuare pe “scheletul” mostenit. Pe piata functioneaza o
serie de companii mari si foarte mari care desfasoara activitati complexe de productie, distributie
prin magazine specializate proprii sau prin dealeri, export. Pentru a acoperi cererea nesatisfacuta
de catre acestea, au aparut si o serie de fabrici mici, axate in special pe mobilier de comanda,
acestea avand avantajul flexibilitatii in productie si al costurilor si implicit al preturilor mai mici.
In prezent, in Romania exista peste 2.900 de fabrici de mobila.
Promovarea
O mare parte din produsele de mobilier realizate in Romania sunt destinate exportului. In cazul
acestora, o modalitate de promovare foarte uzitata este Internetul. Mobila fabricata in Romania
este foarte cautata in afara granitelor tarii, iar o pagina web bine realizata (preferabil si in
una/doua limbi de circulatie internationala) poate atrage numerosi clienti externi, dar si locali. O
alta modalitate de promovare accesibila este publicitatea in presa scrisa, in special cea locala,
mai ales la inceput, cand piata vizata este de cele mai multe ori una restransa.
Promovarea acestei firme implica si cosntruirea unui site. Se va apela si la revistele si
publicatiile locale si cele de specialitate.
V. Plan operational
Personal
Pentru buna functionare a fabricii e nevoie de un personal format din :
- un manager
- un contabil
- un PR
- o secretara
- 10 de muncitori
- 1 femeie de serviciu
Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului,
autorizat sa onoreze aceste obligatii.
Firma
Spatiul destinat acestei fabrici este o hala construita din panouri metalice, avand fundatia din
beton armat si structura de rezistenta alcatuita din stalpi si cadre metalice. Hala are o suprafata
de 554 metru patrati. Biroul administratorului si atelierul mecanic au, impreuna, o suprafata de
185 metri patrati. Ferestrele sunt confectionate cu geamuri din sticla obisnuita, montate in rame
metalice Cele doua usi de acces, de mari dimensiuni, sunt metalice. Instalatia electrica a halei
este proiectata sa asigure alimentarea cu energie electrica, atat cu tensiunea de 220 de volti, cat
si cu tensiunea de 380 de volti. Incalzirea intregului centru de productie si apa calda sunt
asigurate de o centrala termica alimentata cu lemne. Centrul de productie este dotat cu utilaje
destinate prelucrarii lemnului de esenta tare: abrice, masini de rindeluit, ferastraie cu panze
circulare si mese de lucru mobile, utilaje exaustare mobila, masini de gaurit, banzic, masini de
frezat, prese, masini de slefuit, compresoare si strunguri. Hala este imprejmuita cu garduri din
plasa de sarma, sustinute de stalpii metalici, fixati in fundatia de beton. Terenul aferent are
suprafata de 2. 976 metri patrati. Intreaga proprietate este delimitata cu garduri din scanduri.
Aleea ce duce de la drumul de acces pana la parta halei este pavata cu dale din beton.
Avantajele acestei hale sunt:
-hala este amplasata in zona centrala a localitatii
- centrul de productie este racordat la reteaua de alimentare cu energie electrica; – instalatia
electrica a halei este proiectata sa asigure alimentarea cu energie electrica, atat cu tensiunea de
220 de volti, cat si cu tensiunea de 380 de volti;
- proiectul de constructie a halei permite o compartimentarea rapida, cu cheltuieli mici;
- zona in care este amplasat centrul de productie (in apropierea unei sosele judetene si a zonelor
de exploatare forestiera ), recomanda pastrarea destinatiei initiale de fabrica de prelucrarea a
lemnului;
VI. Management si organizare
Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Viorel Capcaun,
absolvent al Facultatii de Business si al Facultatii de Silvicultura, departamentul Exploatari
forestiere, amenajarea padurilor si masuratori terestre.
In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul angajat ca si
colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii.
Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de
diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate utiliza fondurile financiare ale
societatii.
Organizare
Asa cum s-a mentionat, pentru buna functionare a fabricii e nevoie de un personal format din :
- un manager
- un contabil
- un PR
- o secretara
- 10 de muncitori
- 1 femeie de serviciu
Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului,
autorizat sa onoreze aceste obligatii.
Pregatire si calificare
In acest domeniu exista o insemnata forta de munca, atat din punct de vedere numeric, cat si
calitativ. Industria de prelucrare a lemnului fiind una cu adanci traditii in Romania, exista numerosi
specialisti, cu o experienta deosebita in aceste meserii. In momentul de fata, circa 100.000 de
oameni isi desfasoara activitatea in fabricile de mobila din tara noastra.
Pentru inceput, pentru o fabrica mica, sunt suficienti 2-3 salariati, dar pe masura dezvoltarii
activitatii vor fi necesare noi angajari.
Rares Zgubiliticul, in varsta de 35 de ani, absolvent al Academiei de Stiinte Economice,
Facultatea de Economie se va ocupa de tot ce tine de contabilitate.
Aneta Rosu, in varsta de 37 de ani, absolventa a Facultatii de Comunicare si Relatii Publice,
sectiunea de Relatii Publice, avand un masterat in domeniu. In prezent este angajata a Facultatii
ca doctorand.
Silvia Silvestru, in varsta de 24 ani, studenta la Facultatea de Economie, este vizata pentru postul
de secretara.
Rozalia Minca, in varsta de 54 de ani este femeie de serviciu, cu experienta de 7 ani in domeniu.
Cei 10 de muncitori calificati vor fi alesi cu ajutorul unei firme de recrutare a fortei de munca. Toti
acesti muncitori vor fi alesi astfel incat sa aiba destula experienta in domeniu pentru a putea oferi
inca de la inceput o calitate a muncii.
Procesul tehnologic de fabricatie a mobilei consta dintr-o serie de operatii desfasurate în sectiile
de prelucrare mecanica a lemnului si sectiile de vopsitorie, lacuire si lustruire. In fabricile de
mobila la care finisarea se face cu nitrolac, operatiile tehnologice sunt: pregatirea suprafetelor de
finisat, umplerea porilor, aplicarea grundului, slefuirea uscata si îndreptarea defectelor, aplicarea
nitrolacurilor, slefuirea umeda si lustruirea.
Pericolul si masurile de prevenire a incendiilor pe timpul prelucrarii mecanice a lemnului (croit,
incleiat, finisaj etc.) si de pregatire a suprafetei de finisat, de umplere a porilor, de aplicare a
grundului, de slefuire uscata sunt similare cu cele analizate pentru sectiile de prelucrare
mecanica a lemnului. La fabricarea mobilei curbate, in sectiile de slefuit exista un accentuat
pericol de incendiu. Aici este locul unde se produce cel mai mult praf. Operatia de slefuit se
executa cu ajutorul diferitelor masini cu disc, orizontale, cu cilindri, in functie de forma pieselor
care se slefuiesc. Existenta prafului fin si in cantitati destul de mari, în atmosfera unor incaperi,
este un fapt specific unitatilor de mobila, in special la mobila curbata, deoarece la astfel de piese
nu este posibila folosirea instalatiei locale de ventilatie pentru absorbtia perfecta a prafului. Un
accentuat pericol de incendiu exista la sectia de grunduit. Aici se lucreaza cu spirt si nitrolacuri,
substante care se aprind usor de la scantei, flacari, tigari etc. Grunduirea pieselor se poate face
manual, cu tampoane imbibate cu solutie, mecanic cu masini de grunduit sau in instalatii de
imersie cu nitrolac. In sectia de vopsitorie, pericolul de incendiu este determinat de folosirea, in
cantitati mari, a uleiului de in fiert si a unei serii de vopseluri pe baza de ulei. Uleiul de in fiert se
aprinde la temperaturi joase, cuprinse între 36 si 170°C. In astfel de sectii se folosesc carpe
pentru sters, care, imbibate cu ulei si aruncate in depozite fara a se respecta anumite reguli, se
pot autoaprinde.
Una din metodele de aplicare a lacului este pulverizarea. La aplicarea lacurilor cu ajutorul
pulverizatorului, o parte din materialul pulverizat ramane in suspensie sub forma de ceata,
particulele saturand aerul foarte repede. Vaporii de solvent creeaza un mare pericol de indendiu
si explozie.
In ultimul timp, aplicarea lacului pe suprafetele finisate se face prin turnare, inlocuind metoda prin
pulverizare, care prezinta un accentuat pericol de incendiu si explozie, fiind si mai
putin economica.
In cazul introducerii si scoaterii manuale a pieselor din masina, acestea se aseaza pe stelaje
si ramân în sectie un timp mai îndelungat, din care cauza degajarea vaporilor este si mai
accentuata.
Camerele de pulverizare se prevad cu iluminat din exterior, întreaga instalatie fiind protejata
împotriva patrunderii vopselelor si particulelor de solventi si lac. Electricitatea statica care se
formeaza pe timpul pulverizarii se înlatura prin legarea la pamânt a camerei si cabinei de
pulverizare, precum si a instalatiei de ventilatie.
Instalatia de compresoare se monteaza într-o încapere separata de camerele si cabinele
de pulverizare.
Curatirea cabinelor si camerelor de pulverizare de depuneri de lacuri si vopsele trebuie sa se
faca numai cu rachete din lemn sau metale neferoase, ca: aluminiu, cupru, alama etc.
Solutiile de lacuri si de vopsele se transporta prin conducte sau se aduc in conveiere
din incaperile special amenajate pentru prepararea, insa sub nici o forma nu se
admite pregatirea lor in camerele si cabinele de pulverizare.
In sectiile in care se folosesc solventi inflamabili, concentratia de vapori se verifica sistematic,
tinandu-se seama de greutatea moleculara a solventului sau al lacului in care se evapora, de
tensiunea vaporilor saturati, precum si de volumul incaperii. Prepararea lacului se face intr-
o incapere separata, in vase prevazute cu dispozitive mecanice de amestecare. Rezervorul
pentru lac de la masina de turnare va avea capacul etans.
La tunelele pentru uscarea lacului trebuie sa se asigure o primenire permanenta a aerului,
pentru a se preîntâmpina pericolul de explozie. In acest scop, tunelele se prevad cu deschideri
in partea superioara, prin care se evacueaza aerul încarcat cu vapori de nitrolac existenti in
interior, si cu instalatii de ventilatie in partea inferioara, pentru evacuarea vaporilor de solventi
mai grei ca aerul (acetona).
Sectiile de lustruire a mobilei se prevad cu instalatii de ventilatie capabile sa
evacueze intreaga cantitate de vapori care se degaja, gurile de aspiratie montandu-se atat in
partea superioara cat si in cea inferioara, in raport cu greutatea specifica a vaporilor.
Un principiu care nu trebuie neglijat la construirea si exploatarea instalatiei de ventilatie este
acela al evacuarii separate a prafului si a altor deseuri de lemn de cele de vapori inflamabili.
VII. Costurile pentru inceputul afacerii si capitalizare
Costurile de inceput
Pentru o fabrica axata exclusiv pe mic mobilier, este suficient un spatiu (hala de productie) mai
restrans.
De asemenea, utilajele si echipamentele sunt minimale – poate fi achizitionata o masina
universala de tamplarie (estimata in jur de 1.500 – 2.000 EURO).
La aceste cheltuieli se adauga pretul echipamentelor de birou (unul-doua calculatoare, telefon,
fax, copiator etc.) si cheltuielile de inregistrare a societatii (mai putin de 300 EURO).
De asemenea, este aproape obligatoriu sa se achizitioneze cel puţin o masina de transport
marfa, avand in vedere faptul ca aproape toti concurentii ofera si aceasta facilitate –transport
gratuit la domiciliu. Pretul unei masini utilizabile pentru transport mobila incepe de la aproximativ
6.000 EURO.
Cadrul legal
Nu exista multe prevederi speciale care sa restrictioneze aceasta activitate. Trebuie obinute
autorizatiile obligatorii pentru infiintarea oricarei societati comerciale (autorizatia de functionare
din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, autorizarea sanitara, autorizarea
functionarii din punct de vedere sanitar veterinar, autorizarea din punct de vedere al protectiei
mediului si autorizarea din punct de vedere al protectiei muncii).
Mai trebuie respectate prevederile Ordinului nr. 462 din 12 iulie 2001, privind aprobarea Normelor
specifice de securitate a muncii pentru fabricarea mobilei din lemn, publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 557 din 7 septembrie 2001 si contractul colectiv de munca unic nr. 546 din 7 martie
2002, la nivelul ramurii industriei lemnului (exploatarea si prelucrarea primarea lemnului, industria
mobilei, a stratificatelor, a produselor din lemn si alte activitati) pe anul 2002-2003, publicat in
Monitorul Oficial, Partea V nr. 5 din 19 martie 2002.
VIII. Plan financiar
Investitia initiala, presupunandu-se ca spatiul de desfasurare a activitatii este de 15-20 de mii
euro.
Eu va recomand ca atunci cand va faceti propriu plan de afaceri sa detaliati explicit costurile
initiale si sa adaugati o marja de 20% din acestea pentru cheltuieli neprevazute.
IX. Informatii utile
Sos. Pipera nr. 46, sector 2, Bucuresti
Tel: (021) 231.44.11 Fax: (021) 231.44.11
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor
B-dul Carol I nr. 24, sector 2, Bucuresti
Tel: (021) 314.40.20 (021) 312.44.10 (021) 315.44.12
Fax: (021) 313.47.66
www.maap.ro
Ministerul Industriei si Resurselor
Calea Victoriei nr. 152, sector 1, Bucuresti
Tel: (021) 212.94.15 (021) 212.94.37
Tel/Fax: (021) 315.08.44
www.minind.ro
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
B-dul Libertatii nr. 12, sector 5, Bucuresti
Tel: (021) 410.02.46 (021) 312.42.27