CAPITOLUL 1: ISTORIA MOBILEI

1.1 MATERIALE SI DESIGN

Din punct de vedere istoric materialul cel mai folosit in productia de mobilier este lemnul, dar si alte materiale, precum metalul sau piatra au fost folosite. Designul mobilierului reflecta moda diverselor perioade istorice, din antichitate pana in prezent. Daca in trecut in majoritatea perioadelor predomina un singur stil, astazi designul mobilierului este influentat de numerosi factori, stiluri si directii. Unele dintre cele mai pretuite piese de mobilier folosite in locuintele moderne de astazi sunt antichitatile atent reconditionate, care au in medie o vechime cuprinsa intre 50 si 300 de ani sau chiar mai mult. Astazi majoritatea designerilor abordeaza un stil eclectic, adaptat fiecarui proiect in parte, mobilierul putand avea un design inovator sau sa fie o adaptare moderna a modelelor istorice.

Chiar elementele de baza ale designului de mobilier sunt de fapt foarte complexe, pentru ca aspectul a fost mereu cel putin la fel de important ca functionalitatea, iar tendinta generala este de a crea mobila in conformitate cu interiorul arhitectural. Unele piese de mobilier au fost realizate in conformitate cu elemente arhitecturale, avand picioare de tip coloana, altele erau cel putin in parte antropomorfe, cu baza in forma de animale. Designul variaza de la foarte simplu la deosebit de complex, mai curand in functie de scopul mobilierului decat de perioada de constructie. Primele marturii ale acestei fascinante istorii provin din Mesopotamia, unde interioarele erau deosebit de bogat, mobilierul fiind impodobit cu ornamente din aur si deosebit de complex. Unele exemple egiptene demonstreaza ca daca existau piese aurite si foarte complexe se fabricau in acelasi timp si modele simple, destinate celor cu nevoi si posibilitati mai mici. In istoria mobilei cele mai cunoscute piese - si cele mai elaborate - sunt cele de lux, cel mai bine pastrate. Mai mult decat atat designul foarte elaborat ofera mai multe informatii despre o anumita perioada deoarece gusturile celor din high class se schimba mai repede decat alte stiluri pentru a reflecta noile idei si tendinte. Cele mai simple exemple, destinate muncitorilor si agricultorilor au doar un rol functional, forma de baza fiind reprodusa de-a lungul timpul cu modificari minime.

1.2. ISTORIA MOBILEI

Chiar daca reconstructia unei locuinte preistorice este practic imposibila se pare ca acestea aveau totusi piese de mobilier, chiar daca cele mai multe improvizate din piatra sau bucati de lemn, fiind in principal mese sau scaune grosolane. O istorie documentata e mobilei si a evolutiei acesteia in timp trebuie sa inceapa deci cu Egiptul antic.

1.2.1. Mobilierul egiptean

Climatul foarte uscat al regiunii si complicatele traditii sepulcrale sunt in parte responsabile pentru pastrarea in bune conditii a numeroase piese : mese, scaune, banci, etc. O alta sursa importanta de informatie sunt picturile murale, care prezinta in repetate randuri interioarele egiptene din epoca.  

1

Tehnica de fabricare folosita de vechii egipteni, care acordau o deosebita atentie atat designului cat si constructiei, este aproape identica celei utilizate si astazi. Pentru piesele de mari dimensiuni, in special pentru scaune si mese se foloseau cepurile, o tehnica populara si astazi,

chiar daca de multe ori cepul este inlocuit de un pivot pentru a usura fabricarea. Laturile pieselor mai delicate precum cutiile sau lazile erau imbinate cu grija pentru a mari rezistenta. Un vechi scaun egiptean care inca se pastreaza la Muzeul din Cairo are suporturi in forma de picioare de animale, o tendinta care se pare ca se generalizase in epoca.           

Un set de mobilier - scaun, masa, pat si baldachin - descoperit la Giza, in mormantul reginei Hetepheres a fost reconstruit si reconditionat cu migala de specialisti, oferind cercetatorilor informatii pretioase. Piesele au suporturi in forma de picioare de animal, o structura rigida, suporturi pentru brate in forma de papirus. Patul, mai ridicat in partea capului, are o tablie de mari dimensiuni, decorata in relief cu simboluri ale zeilor si scene religioase. Alte piese de gen care s-au pastrat sunt mai putin elaborate ca design, mult mai simple, desi se presupune ca initial acestea erau impodobite cu ornamente din metal.

Exemplele oferite de picturile murale sugereaza ca mobilierul destinat celor bogati era amplu ornamentat cu diverse decoratiuni. Picioarele meselor si scaunelor erau acoperite cu foite de aur, alte suprafete, mai ales cele ale

lazilor fiind acoperite cu straturi de fildes sau din alte materiale. Formele erau in general antropomorfice.

1.2.2. Mobilierul din Mesopotamia

Chiar daca nu s-au pastrat piese din aceasta perioada, basoreliefurile si imaginile ofera informatii despre mobila acestei civilizatii. Mesele, scaunele si tronurile erau amplu decorate, asa cum se poate vedea din picturile si sculpturile pastrate, fiind deseori decorate cu incrustatii din scoici, pastrand totusi o linie generala simpla si sobra. Printre putinele obiecte care au supravietuit trecerii timpului se numara si o harpa sumeriana cu incrustatii bogate si colorate, avand in partea de sus un cap de bivol sculptat in relief si acoperit initial cu foita de aur.         

Pe o placa de piatra este sculptat un tron foarte simplu si inalt, fara spatar, care pare sa aiba o tapiterie foarte eleganta. Mobilierul prezent intr-un basorelief pastrat la British Museum, din perioada regelui asirian Ashurnasirpal II este mult mai elaborat, mesele si tronul avand baza in forma de trompete si de labe de animale, fiind impodobite cu decoratiuni in relief.

1.2.3. Mobilierul din Minoa si Mycene

Sunt greu de gasit si piese de mobilier din epoca de Bronz a culturilor din Micene sau din regiunea Insulelor Egee. Majoritatea dovezilor se gasesc pe reprezentarile in relief de pe bijuterii sau pe mici lucrari in bronz sau teracota. O splendida exceptie este tronul din Sala Tronului din Knossos, care arata ca functionalitatea si materialele erau mult mai importante decat designul, piesele fiind aproape intotdeauna lipsite de decoratiuni. Au fost insa descoperite si doua lucrari care fac referire la piese cu inscrustatii sau podoabe din aur, destinate doar mobilierului de lux. O

2

asemenea exceptie este si un picior de mobila, realizat in intregime din fildes bogat sculptat, provenind din Theba.

1.2.4. Mobilierul din Grecia

Mobilierul elen, la fel ca si cel din Mesopotamia, este cunoscut mai ales prin intermediul picturilor si sculpturilor, pentru ca s-au pastrat foarte putine piese. Detaliile de pe picturile care ornamentau vasele

si pietrele funerare ofera destul de multe informatii, golurile din imaginea de ansamblu fiind umplute de de friza de la Parthenon si de mai multe figurine in bronz si teracota. S-au pastrat cateva tronuri din marmura, dar si cateva fragmente din lemn ale mobilierului epocii. Dovezile existente arata ca designerii eleni nu respectau formele libere ale predecesorilor, ci incercau sa armonizeze mobilierul cu decoratiunile arhitecturale, simetria generala si echilibrul intregului parand sa respecte mai curand traditia egipteana. Cu toate acestea, desi la prima vedere exista numeroase asemanari intre ele, banca greceasca si patul egiptean aveau scopuri diferite.

Banca elena, folosita atat pentru odihna cat si pentru a sta lungit in timpul mesei avea aceeasi inaltime ca si masa. Nu exista nici un suport pentru picioare, iar partea dinspre cap era adesea curbata pentru a sprijini

pernele. Suporturi in forme de labe de animal erau rar folosite, preferandu-se cele conice sau cele care imitau coloanele. Scaunele folosite erau pliabile, cu picioarele in forma de X sau standard, cu picioare drepte, fiind fabricate din secolul VI IdHr. Au fost realizate atat piese functionale si simple cat si modele mai elaborate. O inovatie deosebita a designerilor greci este scaunul cunoscut sub numele de klismos, un scaun usor cu spatar. Confortabil si foarte popular, a fost folosit de cei mai multi dintre greci intre secolele VII-IV IdHr. Klismos este o piesa simpla, dreapta, cu picioare care se curbau usor in exterior si un spatar in general fara ornamente, curbat de la margini spre centru. Mesele reprezentate in picturi erau de mici dimensiuni, fiind preferate cele cu tablia rectangulara, avand trei picioare, uneori sculptate in forme animale. Marturiile literare dovedesc si ca aceste mese erau foare usoare, putand fi mutate imediat pentru a servi un invitat si indepartate la sfarsitul mesei, pentru ca artistii sa poata juca. Abia in perioada elenistica incep sa apara mesele rotunde.

Cuferele din vechea Grecie aveau dimensiuni variabile : de la cele miniaturiale la cele cu adevarat monumentale si variau foarte mult si la nivel de design, de la cele simple la cele cu capacul bogat sculptat. Erau realizate din lemn, bronz, fildes. Traditia cuferelor a fost pastrat din Egipt pana in secolul XIX, fiind prezente mai ales in traditia populara a diferitelor popoare.

1.2.5. Mobilierul roman

La prima vedere mobilierul roman pare realizat ca o copie a celui grecesc. In primul secol al erei noastre designul roman opulent reflecta puternicele influente grecesti. Ruinele de la Pompeii si Herculaneum ofera informatii detaliate privind arhitectura locuintelor si arata ce mobilier era necesar si cum era acesta amplasat. Frescele de la Pompeii demonstreaza si cum era folosit mobilierul dar si marea varietate a formelor. Nu se stie exact sursa de inspiratie si momentul in care au aparut si dulapurile, lipsind informatiile. Prezenta acestora in frescele romane poate fi o simpla influenta elena sau o copie a picturilor grecesti, desi un dulap dintr-o casa din Herculaneum s-a pastrat. Romanii au creat mai multe piese din marmura si bronz decat grecii, designul adoptat fiind mult mai complex, chiar daca aria ornamentelor era similara.

3

In afara meselor mici obisnuite in Grecia se foloseau mese mari, rectangulare si mese rotunde de diferite dimensiuni. Au fost introduse si modele mult mai practice, cum ar fi mesele care puteau fi rapid demontate sau cele care se puteau plia.

Bogatia incrustatiilor si ornamentele minunat realizate in fildes, bronz, marmura si lemn sunt adesea mentionate in literatura romana, de multe ori descrise in detaliu       

1.2.6. Mobilierul din Bizant si de la inceputul Evului Mediu

Desi mai exista inca numeroase piese de mobilier din aceasta epoca, suprinzator de putine exista de la inceputurile civilizatiei crestine (sec III-VII) sau bizantine (sec V-XV), atat din est cat si din vest. Arta bizantina a  fost mereu deosebit de apreciata. Bogatia ornamentala a bisericilor din Istanbul sau Ravenna indica faptul ca si decorarea palatelor trebuie sa fi fost pe masura. Mozaicurile bizantine pastrate sugereaza ca, desi ornamentele clasice devenisera mult mai stilizate, erau inca folosite intre 400-1000 dHr. S-a pastrat o piesa deosebit din epoca bizantina, tronul Episcopului Maximian, realizat in jurul anului 550, o adevarata opera de arta din fildes sculptat in relief suprapus pentru un cadru din lemn, destinat exclusiv reprezentantilor marcanti ai Bisericii. Tronul arata si ornamentatia bogata si stilizata a perioadei, oferind astfel indicii pretioase despre maniera in care se realiza mobilierul bizantin. Asa-numitul Tron al lui Dagobert I, aflat in prezent la Bibliotheque Nationale din Paris este un scaunel pliabil din bronz, cu picioarele in forma animala, mult mai bine realizate decat exemplele romane similare. Manuscrise si cate un mozaic din secolele V-IX demonstreaza ca desi influenta romana se pastrase, schimbarile gusturilor ii inspirasera pe artizani sa redea detaliile mai simplu si mai abstract. Modelele plane au fost inlocuite de reliefuri adanci, iar conservatorismul stilistic devenise o regula care se aplica si in domeniul fabricarii de mobilier. In secolele XI-XII are loc o adevarata regenerare spirituala si sunt construite numeroase biserici in Europa occidentala, desi nu s-au pastrat prea multe exemple de mobilier. Designul din acest interval este cunoscut in principal datorita reprezentarilor din sculptura franceza, in care se foloseau variante simplificate si shematice ale ornamentelor greco-romane. S-au pastrat totusi cateva scaune din Scandinavia secolului XII, purtand puternice influente romane.

4

1.2.7. Mobilierul gotic

Arhitectura gotica se caracteriza prin folosirea arcadelor ascutite, precum si a altor inovatii deosebite care creau efecte spatiale spectaculare, dar paradoxal mobilierul din secolul XII nu a fost influentat de acest stil nou. Daca impunatoarele catedrale, migalos construite, pline in exterior de creatii arhitecturale si elemente impresionante parea simboluri ale grandorii, in interior au fost favorizate piesele de mobilier simple, din stejar inchis la culoare, interiorul fiind imbogatit de minunate tapiserii si ornamente metalice. Abia din 1400 in constructia mobilierului au inceput sa fie introduse elemente gotice precum unghiurile foarte ascutite. Apoi, pentru mai multe de un secol, elementele gotice erau sculptate pe spatarele scaunelor, pe cufere si pe laturile meselor. Din secolul XV au fost introduse noi tipuri de mobilier. Primul a fost un fel de scrin, cu un spatiu mic de depozitare si picioare foarte inalte ; in partea de sus avea o polita pentru expunerea obiectelor si un raft sub aceasta. Dulapurile erau construite cu unul sau doua randuri de spatii, inchise cu usi. A fost introdus si celebrul armoire, strmaosul sifonierului de astazi, cu usi de mari dimensiuni si un spatiu interior de 1.5 pana la 2 metri. Acestea erau ornamentate cu motive precum arcade, coloane si frunze. Ca stil principal pentru partea de nord a Europei, goticul si-a pastrat influenta in arta mobilei pana la inceputul secolului XVI.

5

1.2.8. Mobilierul Renasterii

Pictura, sculptura si arhitectura Renasterii au inceput sa se dezvolte in Italia inainte de 1425, dar mobilierul din Italia secolului XV avea tendinta de a fi doar simplu si functional.

Italia

Prima inovatie in domeniul mobilierului Renasterii italiene a fost cassone, un cufar cu decoratiuni complicate, sculptate sau din stucatura si poleit sau pictat. Motivele erau cele clasice. Forma aleasa pentru cassone era in mare masura inspirata de sarcofagele romane, unele dintre primele modele avand pe ele ilustratii la celebrei povesti de dragoste gotice, Le Roman de la Rose.

Interioarele reprezentate in pictura italiana scot in evidenta simplitatea aranjarii mobilei si numarul mic de piese de mobilier folosite, situatie care va dura pana la sfarsitul secolului XV. Piesele erau bogat ornamentate cu sculpturi si incepe sa se foloseasca tot mai mult lemnul de nuc in locul stejarului, in paralel cu o diversificare fara precedent a modelelor si tipurilor de decoratiuni. Incep din nou sa fie la moda scaunele pliabile, din lemn cu piele sau tesatura. Apar

scaune inalte si solide, cu spatar, cu spatarul bogat sculptat si in loc de picioare panouri groase.

Franta

Franta avea sa duca arta decorarii mobilei si mai departe decat Italia pentru a reflecta puternica influenta renascentista. La curtile regilor au fost angajati artisti italieni care au adus stilul Renasterii in

6

Franta. In timpul domniei lui Henry II au fost adoptate schemele de design ale arhitectului Jacques du Cerceau.        

Ideea sa de juxtapunere a motivelor clasice a fost utilizata pe scala larga pentru decorarea mobilierului, in spiritul si pe gustul renascentist. Una dintre figurile marcante ale industriei in formare a fost Hugues Sambin, care fabrica dulapuri si care a publicat si un impresionant volum de modele, operele prezentate remarcandu-se prin sculpturile bogate care le impodobeau. Energia noilor creatori a facut ca stilul sa supravietuiasca si sa ajunga pana in secolul XVII.  

   Mesele tipice, cu picioare inalte si subtiri si scaunele cu spatare groase, fabricate din 1560 s-au dovedit populare mult dupa 1600. Schimbarile stilistice din primele decenii ale secolului XVII au fost subtile. In timpul domniei lui Louis XIII, din 1610 pana in 1643 formele pieselor le-au continuat in mare pe cele din secolul XVI, dar erau mult mai delicate si mai atent lucrate, tipurile de lemn incluzand abanosul foarte rar si foarte scump sau furniruri din carapace de brasca testoasa.

Anglia

Designul mobilierului in Renasterea engleza era mai simplu decat cel francez, cu detalii sculptate mai putin elegant, decoratiuni modeste si plate, motive stilizate. Stejarul a continuat sa fie cel mai folosit lemn in Anglia sec XVI. La fel ca si in cazul Frantei, si in Anglia interesul pentru stilul Renasterii a persistat pana la jumatatea secolului XVII.

Olanda

Interesul general pentru formele si stilul Renasterii este pe larg documentat in mai multe publicatii si manuscrise din secolul XVII. Doua dintre colectiile de modele, care au influentat operele realizatorilor de mobila, au fost publicate la inceputul secolului la Amsterdam de Jan Vredeman de Vries si Crispin van de Passe. Mestesugarii olandezi au creat mobilier in stilul englez, modele conservatoare, stilul renascentist fiind mult timp foarte popular. O piesa speciala este un model de sifonier, foarte masiv, care a fost adus in America de nord de colonistii olandezi. Influenta olandeza s-a manifestat in principal prin intermediul cartilor si manualelor de design, putand fi remarcata in creatiile mai multor popoare din nordul Europei, desi fiecare a adus ceva personal in formele alese.

Spania

In Spania influentele au fost mult mai variate. Noile idei ale Renasterii au afectat designul, dar in egala masura acesta a fost influentat de traditia araba, mai exact maura. Desi Spania nu mai avea de mult timp legaturi directe cu Orientul, modelele delicate care impodobeau ornamente din piele si combinatiile indraznete de lemn, fier si aur (sau aurire) au fost foarte populare in aceasta tara pentru aproape doua secole, demonstrand continua influenta maura.   

7

Mobilierul chinez din Dinastia Ming

Secolul XVII s-a dovedit o perioada in care cosmopolitismul a fost intr-o continua crestere. Pe masura ce schimburile comerciale se intensificau, mai ales cu ajutorul rutelor maritime stabilite cu un secol mai devreme, artizanii aveau acces la noi idei si mai ales la noi tehnici si materiale. Secolele XVI-XVII au fost o perioada ideala pentru Occident, care a avut astfel sansa sa descopere mobilierul chinez, caci in perioada dinastiei Ming (1368-1644) aceasta industrie atinsese in Imperiu apogeul. Dulapuri inalte, mese delicate, scaune si banci, toate i-au incatat pe europeni prin designul subtil. Picioarele drepte ale scaunelor si meselor se temrinau cel mai adesea prin linii curbate. Aplicele si elementele de sustinere nu aveau doar rol de ranforsare ci si de sustinere. Decoratiunile asiatice erau deja foarte cunoscute in Europa secolului XVII si au jucat un rol deosebit de important in dezvoltarea ulterioara a designului occidental. Cuferele lacuite chinezesti si nipone, importate in Europa, au inceput sa fie tot mai folosite de cei care si le puteau permite, de multe ori interioarele fiind modificate pentru a se adapta noii piese

.

1.2.9. Mobilierul baroc

8

Stilul baroc este evident in mobilierul de sfarsit de secol XVII, la decenii dupa ce arhitectii italieni Gianlorenzo Bernini si Francesco Borromini adusesera la Roma noile lor idei. In prima parte a secolului noul curent a influentat mai curand suprafetele decat formele. In ultimele decenii insa au avut loc mai multe schimbari in designul mobilei : folosirea cariatidelor pentru mobilierul de dimensiuni mai mari si sculptarea picioarelor pieselor in forma de suluri sau de spirale, diferente importante fata de modelele renascentiste. La sfarsitul perioadei partea frontala a dulapurilor si scrinurilor a inceput sa fie decorata cu forme curbe in relief, reflectand noua arhitectura baroca. Scaunele au inceput la randul lor sa fie bogat sculptate, cu spatare mari si inalte, de regula tapitate sau impodobite cu mici sculpturi.

Mobilierul barocului francez

Cele mai elegante si elaborate piese au fost cele realizate pentru curtea regelui Ludovic XIV. Artizanul Andre Charles Boulle a creat forme neobisnuite si le-a ornat cu incrustatii care combinau metale (argint, bronz, plumb), carapacea de broasca testoasa si abanosul in modele care erau alaturari pline de imaginatie si frumusete ale motivelor clasice. Multe dintre creatiile sale sunt tributare ca inspiratie vechilor fresce romane.

Mobilierul din Anglia si America

9

Daca in alte state schimbarile au limitat folosirea poleielii in industria mobilierului in favoarea descoperirii si impunerii de forme noi, in Anglia aceasta influenta s-a facut simtita mai ales prin folosirea libera a incrustatiilor. In America de nord inca mai era in schimb la moda stilul renascentist. Mestesugarii americani utilizau ca surse de inspiratie in special modele britanice pentru a crea in final stilul Pilgrim, cu piese din stejar, carora li se dadea culoarea lemnului de nuc cu ajutorul finisajelor.

1.2.10. Mobilierul Rococo

Barocul a ramas popular in multe tari pana spre 1730, cand gusturile si implicit moda au inceput sa se schimbe, mai intai in Paris si apoi in restul tarilor occidentale. Noul stil, cunoscut sub numele de rococo, cerea o mai mare atentie delicata cu privire la scala obiectelor si o legatura mai stransa intre persoana si mobila pe care o foloseste. Ornamentele arhitecturale erau mai putin relevante, iar piesele care decorau interioarele pariziene erau construite si alese pentru a se potrivi cu oamenii mai curand decat cu incaperile.

Mobilierul Rococo francez

Producatorii francezi s-au dovedit din nou invingatorii in aceasta industrie, piesele si seriile realizate de ei fiind cele mai elegante si cele mai reusite, cautate nu doar in tara, ci si de pasionatii din strainatate. Rococo si-a inceput ascensiunea in timpul domniei lui Ludovic XIV si a ajuns la apogeu in timpul lui Ludovic XV.     Versiunea franceza a stilului include modele ambitioase, realizate cu o varietate impresionanta de materiale, pentru crearea carora era nevoie de multa indemnanare si multa pasiune din partea mestesugarilor.

Principala caracteristica erau liniile si formele complexe si sinuase care pareau a se curba in toate directiile. Modelele de decoratii erau incastrate in straturi de furnir, care, la randul lor erau incadrate de bronz poleit, care sublinia picioarele mobilelor, marginile si partea din fata a sertarelor. Picioarele drepte au fost inlocuite de cele inspirate de formele animalelor, intr-o varietate de forme curbate.

Mobilierul Rococo in Anglia

10

 In Anglia stilul rococo nu s-a bucurat de acelasi succes ca in alte tari, fiind mai putin folosit si nu tot atat de liber. Se foloseau foarte putin incrustatiile pentru ca mestesugarii preferau sa foloseasca pentru ornamentare furniruri din mahon si nuc, care erau finisate astfel incat granularea materialului sa fie scoasa in evidenta. Designerii englezi si cei inspirati de acestia mai taziu au folosit un element inedit : picioarele mobilelor au fost sculpate in forme curbate, terminate printr-o prin forme aproape sferice, idee preluata de la artizanii chinezi. Designurile franceze inovatoare din 1750 au fost adoptate si modificate de Chippendale in modele bogat sculptate, renuntand la inscrustatii.  Elementul principal scos in evidenta de Chippendale si de cei mai multi artizani englezi era aerul de capriciu, de joaca pe care il avea stilul.     

Varietatile chineze si gotice erau incluse in carte ca exemple tipice, subliniindu-se ca realizarea acestora era mai usoara decat a celor franceze.

Intre 1740-1760 designerii englezi au produs putin mobilier si fara inovatii deosebite. Unii dintre ei insa s-au decis sa reproduca modelele impuse in timpul Renasterii italiene de arhitectul Andrea Palladio - stilul Palladian - pe care le-au adaptat secolului XVIII. Mestesugarul William Vile, care a fost angajat de Curtea Regala intre 1750-1760 a realizat si piese de mobilier clasice in afara de cele rococo. In coloniile americane stilul clasic s-a situat la egalitate in topul preferintelor cu cel rococo.

Exceptia de la regula de a continua stilul clasic l-au constituit, atat pentru designerii britanici cat si pentru cei englezi, modelele de scaune. La Londra au fost realizate scaune si fotolii elegante, cu spatarul din lemn si diferite din punct de vedere al constructiei de cele din America. La inceput, spatarul era realizat din scanduri solide ca suport central, intr-un stil care amintea de scaunele chinezesti. Ulterior spatarul a primit diferite forme.

Artizanii americani au ales sa foloseasca tipurile de lemn la fel ca britanicii, acordand o deosebita atentie calitatilor distincte ale acestora. In Europa fabricantii de mobilier au fost mult mai dispusi sa creeze modelele rococo dorite, chiar si acolo unde incrustatiile erau prea scumpe, caz in care totul era inlocuit prin vopsea.

1.2.11.Mobilierul Neoclasic

11

Neoclasicismul, o reactie de respingere a curentului rococo in favoarea clasicismului a fost o miscare care a aparut in momentul in care rococo-ul era la apogeu. Designerii care au initiat-o au dorit o intoarcere la sursele de inspiratie greco-romane in locul celor din Renastere. Dar pentru a se potrivit gusturilor secolului XVIII au adaptat modelele vechi prin reducerea dimensiunii ornamentelor pana la modele care se potriveau dorintelor celor deja plictisiti de rococo. Nu se stie nici astazi exact cui ii revine meritul pentru lansarea acestei revolutii in design. Robert Adam, un arhitect englez, a fost primul care inainte de 1760 a propus publicului primele modele neoclasice. Cu toate acestea, de cealalta parte a Canalului Manecii, la Paris, un important colectionar pe nume La Live de Jully a prezentat o camera decorata in acelasi stil, pe care il botezase "a la grecque".

Piesele erau virtual identice, asa ca nu se stie exact cine a fost pionierul. Dar dupa acest inceput nenumarati artisti si mestesugari englezi, britanici si de alte nationalitati s-au luptat pentru a ajunge la vechile ruine ale civilizatiilor romane si elene, unde sa gaseasca surse de inspiratie. Roma si Atena s-au trezit practic invadate de curiosi si artisti, iar neoclasicismul s-a dovedit in scurt timp primul effort constient de a revitaliza un stil, in loc de a folosi elemente ale stilului ca inspiratie pentru noi modele. Ideea s-a raspandit foarte repede si a fost adoptat in numeroase tari, iar productia de mobilier a fost profund influentata.        

Neoclasicismul francez

In Franta prima faza a neoclasicismului a primit numele de stil Ludovic XVI, desi domnia acestuia a inceput abia in 1774, primele exemple de mobilier neoclasic fiind realizate inainte. Clasicismul s-a manifestat printr-o gama larga de teme si motive, inspirate de traditia greco-romana, dar in mare formele reflectau noul stil. Formelel pieselor erau simple si geometrice : rectangulare, circulare, ovale, care se sprijineau pe picioare drepte care erau fie rotunde, fie patrate. Ca ornamente se foloseau ghirlande de flori, draperii, motive arthitecturale cum erau paterae (medalioane), forme dorice, ionice sau corintice

Neoclasicismul englez

12

In Anglia mobilierul pictat a devenit tot mai popular, iar interesul pentru decoratiunile incrustate, care disparuse in era rococo, a revenit in forta. Noul stil neoclasic era preferatul moltora, iar exemplele si mai ales cartile si cataloagele cu modele dadeau publicului idei si sugestii. Una dintre cele mai importante lucrari de gen, publicata postum in 1788 a fost lucrarea lui George Hepplewhite dedicata constructiei si ornamentarii mobilei. Acesta adoptase unele modele franceze si engleze traditionale pentru ca acestea sa poata fi folosite de fabricantii de mobilier care cautau modele neoclasice. Cel mai cunoscut capitol al volumului este cel despre scaune, foarte documentat si plin de exemple diverse, desi repertoriul de modele oferit de Hepplewhite era mult mai impresionant. Stilul neoclasic in industria de mobilier britanica s-a dezvoltat atat datorita lui Hepplewhite cat si datorita lui Thomas Sheraton, care in 1791 a publicat o prima editie incompleta dintr-o lucrare similara. Editia definitiva si completa avea sa apara abia in 1802 si includea modele care erau mult mai clasice.

1.2.12.Mobilierul Empire

Folosirea unui design inspirat de arheologie a inceput sa devina o optiune populara la sfarsitul secolului XVIII, influentandu-i mai ales pe creatorii din Europa. Schimbarea de atitudine si de gusturi marcheaza cea de a doua faza a neoclasicismului numita stil Empire, care se identifica in prima faza cu perioada in care Napoleaon isi incepuse lupta de expansiune. Desi tendinta de a crea mobilier in spiritul vechiului stil roman exista dinainte de Revolutia franceza (1789-1799) designerii lui Napoleon, Charles Percier si Pierre Francois Leonard Fontaine au fost cei mai inovatori. Un catalog cuprinzand modelele de interioare si mobilier propuse de acestia a fost publicat la Paris in 1801. Din 1796 modelele inspirate de cei doi au fost publicate si in Journal des Modes editat de  Pierre de La Mesangere, care au ajutat stilul sa fie cunoscut in intreaga lume. Ideile prezententate in aceasta publicatie au fost preluate printre primii de Rudolph Ackerman care avea sa foloseasca imaginile in publicatia sa, Repository of Arts, Literature, and Fashions, pe care a inceput sa o editeze din 1809. Stilul Empire a fost raspandit in intreaga Europa si prin intermediul publicatiilor de limba germana.

Investigatii mai amanuntite arata ca in fiecare tara au existat surse distincte. In Anglia, unde stilul a primit numele de Regency, Henry Holland, arhitectul printului de Wales din 1780 a creat mobilier in spirit Empire pentru resedintele regale si pentru mai multi proprietari foarte bogati. Thomas Hope, un colectionar si cunoscator pasionat, foarte entuziasmat de stilul clasic, a publicat in 1807 si o lucrare despre decoratiunile interioare, care ilustreaza conceptia sa despre un stil clasic in care predomina influentele elene si egiptene.

13

Empire a devenit treptat un stil international, pe masura ce Scandinavia, Germania, Italia, Rusia si America au oferit propriile interpretari. Conceptul de baza a ramas acelasi, prototipurile vechi fiind adaptate pentru a corespunde gusturilor secolului XIX.  Principala schimbare, pe langa cresterea influentei arheologice, era la nivelul scalei. Designerii incercau sa recastige simtul monumentalitatii care fusese pierdut din secolul XVIII, cand scala a fost micsorata pentru a se adapta dimensiunilor fiintelor umane. In regiunile de limba germana, stilul, tipic pentru clasa de mijloc, a primit numele de Biedermeier, dupa un personaj de caricaturi care ar fi trebuit sa reprezinte gusturile celor cu venituri medii. Acest nume a inceput sa fie folosit abia cand stilul incepuse sa nu mai fie la moda, in 1850. Dar sub oricare nume Empire a fost un stil care a facut istorie, pentru a disparea din topul preferintelor abia dupa jumatatea secolului XIX. In SUA, unul dintre cei mai cunoscute ateliere de mobilier din New York, s-a deschis in 1790 si s-a inchis abia in 1847. Aici au fost produse nenumarate modele in stil neoclasic, chiar daca este mai cunoscut pentru lucrarile speciale facute intre 1800-1820, in care proportiile de lumina si detaliu erau integrate.

1.2.13.Revenirea Goticului

Goticul, pe care Chippendale l-a folosit ca sursa de motive ornamentale, i-a interesat si pe Sheraton si pe alti designeri. In lucrarea lui George Smith "Colectie de modele pentru mobilier si decoratiuni interioare" publicata in 1808 cateva modele gotice sunt prezentate alaturi de cele neoclasice. Pana spre 1830 interesul pentru stilul gotic a continuat sa creasca. Goticul era admirat de multi ca o reactie impotriva clasicului, iar de altii ca un stil de inspiratie crestina care era de preferat celui inspirat de spiritualitatea pagana a grecilor si romanilor. Mai mult, entuziasmul romatic prefera atmosfera creata de ruine si asimetrie, in timp ce in cealalta tabara exista o puternica inclinare spre designul echilibrat si riguros, cu o anumita dimensiune religioasa. Oricare ar fi fost motivatii, stilul gotic a trecut prinr-o perioada de puternica revitalizare de ambele parti ale Atlanticului, atat in Anglia cat si in SUA. In Anglia s-au remarcat in acest domeniu doua generatii ale familiei Pugin - tatal, Augustus Charles Pugin, si fiul  Augustus Welby Northmore Pugin. In principal aceasta revenire a stilului gotic a inclus folosirea ornamentelor de gen in modelele de secol XIX. In SUA, in paralel cu aceasta revenire a avut loc si asa-numita revenire Elizabetheana, inspirata de designul englez din secolele XVI-XVII.

14

1.2.14.Renasterea Rococo

Designerii care doreau o revenire a elegantei au avut o cu totul alta abordare. Incepand cu 1820 stilul rococo din secolul precedent a servit ca sursa de inspiratie pentru revneirea in actualitate - mai mult o reinterpretare - a stilului rococo parizian. Renasterea rococo s-a bucurat de popularitate in Anglia, America si Europa. In America acest fenomen a atins apogeul intre 1840-1860, fiind realizate modele deosebite de mobilier. Un producator din New York, John Henry Belter, a reusit sa isi inregistreze patente de inventii care serveau la imbunatatirea tehnicilor de fabricare. Cu ajutorul lor atelierele Belter au reusit sa produca mobilier minunat sculptat, cu o migala care a impresionat, folosind in principal lemn laminat. In afara stilului rococo designerii s-au inspirat foarte mult si din baroc.

1.2.15.Revenirea Renascentismului

15

Pana in deceniul al saselea al secolului XIX stilul rococo incepuse sa intre din nou in uitare, dar spre surprinderea multora a s-a impus in forta un curent puternic marcat de valorile renascentiste. Renasterea a fost definita de aceasta data intr-un sens mai larg, care includea motive neoclasice in afara celor bazate pe traditia Renasterii franceze. Unii au preferat creatii inspirate de perioada lui Ludovic XVI, dar noul stil a fost caracterizat in principal de forme cu linii drepte, realizate in lemn intunecat la culoare si decorat cu incrustatii, sculpturi si decoratiuni lineare incizate. Exemplele realizate de artizanii europeni le-au depasit in eleganta pe cele americane.

1.2.16.Revolta impotriva productiei de masa

Nevoia de eleganta a produs, asa cum era de asteptat, un numar deloc mic de falsuri in industria mobilei : lemnul de proasta calitate era acoperit cu ornamente care aveau rol de a impresiona, iar mobilierul de serie, de proasta calitate dar cu un pret scazut era prost executat, gandit pentru a fi o copie ieftina a marcilor importante. Impotriva acestei situatii a aparut reactia manifestata prin curentul Arts and Craft, care a inceput in 1861, fiind creatia poetului si designerului neglez William Morris. Alaturi de asociati ca arhitectul Philip Webb si pictorii Ford Madox Brown si Edward Burne-Jones, Morris a promovat necesitatea revenirii la productia artizanala , asa cum se facea in perioada medievala. Impreuna, grupul a oferit modele si solutii pentru toate domeniile artei decorative, avand intentia de a transforma utilul in arta.

Produsele lor, intre care si cele de mobilier, au fost foarte admirate pentru frumusete si finetea executiei, fiind la randul lor copiate pe scara larga. Pana in 1890 miscarea se raspandise in Europa si in America de Nord, castigand foarte repede tot mai multi adepti. Influenta lui Morris si a prietenilor sai a fost enorma pentru evolutia productiei de mobilier, modelele acestora stand la baza multora dintre cele de astazi. Ideile lui Morris au fost popularizate de arhitectul si scriitorul englez Charles Eastlake, in cartea de  mare succes editata de acesta, Hints on Household Taste in Furniture, Upholstery and other Details din 1868. Eastlake sustinea la randul sau necesitatea revenirii la modele simple si drepte, inspirate de lucrarile rurale, executate in stejar si in diverse alte tipuri de lemn. In SUA, unde cartea lui Eastlake a devenit in scurt timp o adevarata Biblie a decoratiunilor interioare, simplitatea a fost uitata, mobilierul fiind adesea infrumusetat cu ornamente din abanos, poleire si incrustatii.

1.2.17.Mobilierul Art Nouveau

16

Patronat de miscarea Arts and Crafts, stilul art nouveau s-a manifestat intre 1890-1910 in toate domeniile artelor decorative. Art nouveau poate fi caracterizat ca un stil inspirat de formele organice care dau impresia miscarii, exemplificata prin celebra linie curba care poate fi intalnita in multe lucrari art nouveau. In mobilier primele creatii de gen erau cele realizate de arhitectii belgieni Henry van de Velde si Victor Horta, care si-au decorat interioarele cladirilor la care au lucrat cu piese create pentru a se potrivi cu formele arhitecturale. In Franta, arhitectul Hector Guimard, care in 1900 a realizat statiile de metro din capitala franceza, a creat piese de mobilier asimetrice, cu forme libere si sculpturi bogate .

Emile Galle, specializat pe lucrari in sticla si foarte cunoscut in epoca, a creat unele dintre cele mai opulente piese de mobilier art nouveau, in care predominau ornamentele florale. Louis Majorelle a creat mobilier de lux, inspirat de formele naturii, si a devenit un important designer de art deco dupa cel de al doilea razboi mondial.

Arhitectul scotian Charles Rennie Mackintosh a oferit o interpretare foarte personala a curentului, realizand mobila de o mare frumusete, foarte cautata. Piesele standard erau realizate din stejar vopsit in alb, cu incrustatii elegante si elemente din metal sau sticla pictata, care alcatuiau forme abstracte de plante.

1.2.18. Mobilierul european al secolului XX 

Reforma si revolutia in arta, inclusiv in domeniul mobilierului, au marcat noul secol. Printre principalii promotori ai schimbarii s-au numarat arhitectul si designerul austriac Josef Hoffmann, care, alaturi de alti colegi de generatie, a fondat Vienna Sezession  in 1903. Aceasta a produs, printre alte tipuri de arte decorative, mobilier de forme cubice, care contrastau radical cu stilul impus de art nouveau, amintind mai curand de modelele lui Mackintosh, foarte admirate de grupul vienez.  Era foarte folosit unghiul drept, iar detaliile erau deosebit de austere. Sezessionstil a fost precursorul a doua curente majore ale secolului XX :  Bauhaus si art deco. 

1.2.19. Mobilier Bauhaus

Stilul Bauhaus, a fost fondat in 1919 la Weimar de catre arhitectul german Walter Gropius, fiind o importanta scoala de arta si arhitectura care s-a dovedit una dintre marile influente care au decis dezvoltarea artei in secolul XX. Mobilierul clasic contemporan, inca in

17

productie, era realizat de unii dintre cei mai faimosi arhitecti, Marcel Breuer si Ludwig Mies van der Rohe. Breuer a creat faimosul fotoliu "Wassily", din tuburi de otel placat cu crom si textile, iar in 1928 a lansat si seria foarte imitata ulterior de scaune din tuburi de otel intr-un cadru de lemn.

Mies a creat celebrul scaun Barcelona, o adevarata capodopera din doua cadre in forma de X din benzi de otel cromat si perne patrate din piele in 1929. Scopul ambilor arhitecti era de a oferi mobilier de buna calitate pentru productia de serie, dar si placut din punct de vedere estetic.

1.2.20.Mobilierul Art Deco

Curentul Art deco, desi numele este inspirat din expozitia din arte decorative de la Paris din 1925, isi are inceputurile in prima decada a secolului XX, in special in formele geometrice Sezessionstil. O puternica influenta a reprezentant-o si preocuparea din curentul Bauhaus pentru folosirea de noi materiale in productia de mobilier.

Stilul art deco a rezistat pe piata pana in 1939, revenind in atentia publicului in perioada 1970-1980. Cei mai importanti designeri art deco au fost francezi : Louis Majorelle, Andre Groult, Pierre Chareau si Jacques Emile Ruhlmann. Piesele realizate de ei aveau o bogatie datorata in principal executiei deosebite - lemn de esente rare, cu finisaje luxoase si incrustatii din materiale exotice precum fildesul, alcatuind designuri abstracte, angulare - si formele geometrice indraznete. Stilul a cazut repede in desuetudine din cauza productiei de masa de proasta calitate. 

1.2.21.Mobilierul scandinav

Unele dintre cele mai admirate piese de mobilier au fost cele realizate in Scandinavia, mai ales dupa cel de al doilea razboi mondial. Dintre numerosii designeri care au facut istorie in domeniu cei mai cunoscuti au fost arhitectul finlandez Alvar Aalto si designerul danez Arne Jacobsen, care au realizat mobile din lemn laminat cu proportii impresionante si foarte potrivite pentru productia de masa.

18

1.2.22. Mobilierul american in secolul XX

Pana in 1946 designerii din SUA erau, cu putine exceptii, depasiti de rivalii europeni si foarte influentati de acestia. Pana in 1939 miscarea americana arts-and-crafts a dus la infiintarea a numeroase ateliere si mici fabrici, precum cea condusa de Gustav Stickley. Acesta a lansat stilul misssion, bazat pe vechiul mobilier spaniol. In fabrica lui au fost construite intre 1900-1913 piese din stejar, cu linii drepte, simple si gandite strict pentru utilitarism, decoratiunile fiind limitate. Fabricile americane au preluat ideea si au inceput productia de masa a pieselor care imitau stilul lui Stickley. Cu exceptia creatiilor lui Louis Comfort Tiffany, care a creat mobilier mai mult pentru sine, Statele Unite nu au produs mobilier art nouveau deosebit. Art deco s-a bucurat de un mai mare succes in America, in buna parte datorita productiei de masa, chiar daca rezultatele erau de slaba calitate. Un exemplu notabil au fost lucrarile realizate in atelierul lui Donald Deskey, care in 1932 a creat interioare art deco si mobilier pentru Radio City Music Hall in New York City. Arhitectul american Frank Lloyd Wright a realizat si mobilier, care din cauza aspectului poate fi foarte greu incadrat intr-o anumita categorie, deoarece acesta il realiza subordonandu-l in intregime designului cladirii. Wright a introdus si conceptul de mobilier incastrat in arhitectura.

1.2.23. Mobilierul american contemporan

In primul deceniu dupa cel de al doilea razboi mondial, multi designeri americani au inceput sa se impuna pe piata de mobilier. Printre cei mai cunoscuti se numarau arhitectii Charles Eames si Eero Saarinen. Acestia au adaptat tehnologia din perioada razboiului pentru a folosi in afara de lemn, metale si plastic, au creat noi modele, intre care scaunul Eames, au prezentat piese cu baza din metal. In 1956 Saarinen a creat o serie de mobilier cu piedestal, realizata din plastic si metal : scaune albe a caror silueta amintea de cea a paharelor, cu perne mici in culori vii ; mese, de la cele de doua persoane la cele pentru salile de conferinta, cu tablii din lemn sau marmura. Acestea, la fel ca multe alte creatii moderne, au fost copiate la scara larga pentru productia de masa. Alti designeri importanti au fost Harri Bertoia, care in 1952 a realizat scaunul care ii poarta numele, fabricat ulterior de Knoll Associates; Florence S. Knoll, presedinte al Knoll International din  New York City; si Paul McCobb, care a lansat o colectie bazata pe mobilierul Shaker din secolele XVIII-XIX. Pana la inceputul anilor 90 numarul stilurilor de mobilier a crescut atat de mult incat se poate deja vorbi de sute de exemple. Principalul aspect pozitiv este numarul mare de optiuni si multitudinea alegerilor, de la piese clasice la cele high-tech, ce amintesc mai curand de mobilierul medical sau industrial, de la antichitati din orice perioada si reproduceri scumpe dupa acestea pana la mobilier ieftin si simplu, care poate fi montat acasa de cumparator, in functie de ce isi doreste acesta.

19

20

CAPITOLUL 2   : TIPOLOGIA MOBILEI

Piesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii:

1. Dupa materii prime, mobilierul din lemn se clasifica in : Mobilier din lemn masiv ; Mobilier din placi aglomerate (din lemn sau puzderii de canepa) ; Mobilier din rame placate (cu placaj, PFL si PAL) ; Mobilier din panel ; Mobilier din materiale combinate (lemn, metal, material plastic, sticla, ceramica,

piele, textile etc.).

2. Dupa sistemul constructiv se distinge : Mobila demontabila ; In sistem fix (nedemontabila) Extensibila ; Rabatabila ; Modulata.

3. Dupa finisaj, obiectele de mobilier se pot clasifica in : Mobilier natur ; Mobilier finisat prin ardere ; Mobilier finisat cu pelicula (din ceara, ulei, vopsea sau lac). Pelicula poate fi : cu

suprafata mata simpla (cu pori deschisi), cu pori inchisi sau semiinchisi, mata satinata (fara luciu), semimata, cu semiluciu, cu luciu inalt (luciu oglinda), transparenta, opaca, decorativa si de imitatie etc.

4. Dupa ornamentatie, mobila se grupeaza in : Profilata ; Sculptata ; Pictata ; Mozaicata ; Cu intarsii ; Cu marchetarie ; Gravata etc.

5. Dupa destinatie, mobila se clasifica in : Pentru uz casnic ; Pentru institutii publice ; Pentru cladiri social culturale ; Pentru uz comercial si hotelier ; Pentru scoli si spitale ; Pentru uz industrial.

6. Dupa locul de folosinta, piesele de mobilier pentru locuinte pot fi pentru : Camere de dormit ; Camere de zi ; Sufragerii ; Camere de tineret ; Camere de lucru ; Bucatarie ; Baie etc

CAPITOLUL 3: ETAPELE PROIECTARII ESTETICE A MOBILEI

21

Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate, de la mobile cu preturi scazute, lucrata mechanic, pana la piese lucrate manual.

Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor, procesul tehnologic de fabricare isi pune decisiv amprenta asupra calitatii produselor finite de mobilier.

Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, pot fi impartite in trei mari grupe, si anume : obtinerea elementelor masive, finisarea si montarea.

Din cadrul primei grupe, de obtinere a elementelor masive, fac parte urmatoarele operatii :

Uscarea cherestelei. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea, care influenteaza atat proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cat si pe cele ale produselor finite. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa, cuprinsa intre 33 si peste 50% din masa totala. Uscarea lemnului inainte de a fi debitat in cherestea este necesara din mai multe motive : lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decat cel umed ; este mult mai usor si, deci, mai simplu de livrat si prin uscare, contractandu-se, isi schimba forma, stabilitatea devenind definitiva inainte de debitare. La fabricarea mobilei, uscarea lemnului trebuie sa se faca pana la o umiditate de 8%. Uscarea se poate face atat pe cale naturala, prin expunere la aer (este un proces indelungat care dureaza cateva luni) cat si in cuptoare de uscare (proces care dureaza numai cateva zile). In ambele cazuri, uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni deformarile ;

Croirea bruta (debiatrea) cherestelei, a furnirului si a celorlalte semifabricate 9panel, placaj, PAL, PFL etc.) in pieuse cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri, crapaturi etc.) sau de fabricatie. Debitarea semifabricatelor se poate face in forme independente sau in pachet. Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la imposibilitatea asamblarii lor ;

Tivirea, rindeluirea, retezarea si frezarea se executa pentru : obtinerea unor grosimi dorite, taierea capetelor, inlaturarea marginilor, efectuarea profilurilor de imbinare (gauri si cep, cozi de randunica etc.) sau a diferitelor profiluri decorative. De asemenea se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului, cu ajutorul unor particule abrazive) in vederea obtinerii unor ornamente in relief. Independent, se executa si o serie de elemente decorative in relief, care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. Aceste elemente se pot obtine prin daltuire mecanica sau prin deformarea lemnului intr-o forma sau intr-o matrita metalica, la cald (presare) si in conditii de umiditate ;

Furniruirea panourilor. Anterior furniruirii propriu-zise, furnirurile sunt sortate dupa textura, nuanta si desen, in vederea obtinerii prin imbinare a efectelor dorite, iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite, pentru o mai buna aderenta. Apoi placile de furnir se imbina intre ele cu hartie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara furnirului respective;

Consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a panourilor, aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea dupa incleiere. Aceste operatii se executa prin presare, la o temperatura de 30-35°C.A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare, care

sunt urmatoarele :

Slefuirea, chituirea, baituirea si colorarea suprafetelor lemnoase. Slefuirea si chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor existente, in vederea absorbtiei uniforme a baitului (in cazul unor suprafete necorectate, baitul este absorbit neuniform, fapt ce conduce al aparitia unor pete). Baituirea se realizeaza cu

22

solutii proaspete (cu o vechime de maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice in apa distilata. Folosirea unor baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafetele lemnoase. Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala, a intregii suprafete sau a anumitor zone, prin utilizarea de sabloane) serigrafie, pictura manuala, prin tehnica tipografiei etc ;

Lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor, prin indepartarea prafului. Lacuirea propiu-zisa se executa cu lacuri pe baza de nitroceluloza, poliesterice sau cu lacuri mate. In functie de tipul de lac utilizat, suprafetele vor deveni : lucioase, transparente, semimate, mate, cu luciu inalt, opac etc. ;

Lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv in emulsii de substante uleioase in apa) sau cu materiale abrasive.Ultima operatie in procesul tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea

mobilei, care consta in imbinarea elementelor constructive, a ansamblurilor si subansamblurilor pentur obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile. Montarea se realizeaza cu cepuri rotunde, cu suruburi sau prin incleiere. Tot in aceasta faza are loc si tapisarea, care poate fi clasica (cu arcuri, chingi si cu materiale de umplutura clasice : iarba d emare, fibre vegetale) sau moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri, poliuretan etc.).

Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare, ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricatie. Aceste conditii se refera la : prescriptii constructive, prelucrari mecanice, asamblare, incleiere, finisare, tapisare si planitate a panaorilor libere sau montate in mobila.

Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele : Partile frontale perechi (usi, sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte

aceeasi textura si culoare de furnir, iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare ;

Canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor exterioare, iar la cele protejate cu furnir furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca cel folosit pentur suprafetele exterioare ;

In zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale, limitatoti etc.) trebuie prevazute adaosuri din lemn masiv ;

Pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se preintampina agatarea hainelor sau eventuale raniri ale utilizatorilor .

Piesele de mobilier cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi etc.) vor fi executate, de preferinta, demontabile.

Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca ingrijit, sa respecte conditiile de forma a pieselor, tolerantele si ajustajele de imbinari si asamblari prevazute in standarde. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si inchidere si pentru a asigura o functionare usoara.

Asamblarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : Sa fie executata fara joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia

de zgomote in timpul exploatarii ; Manerele, butonii, opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau

prin suruburi ; Balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru lemn ; Usile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau inchidere, sa nu se produca smulgerea

balamalelor din suruburi si sa ramana inchise fara interventia broastei sau a opritorului ; Capetele suruburilor, in special cele aparente si decorative, nu trebuie sa prezinte urme

de surubelnita, iar crestaturile capetelor trebuie orientate intr-un singur sens ;

23

Capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare, care raman vizibile si care prezinta pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzator.

Incleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditonare impus de natura adezivului, pentru a se evuta curbarea panourilor. Incleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv, cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului, astfel incat, la desprinderea fortata, suprafetele incleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului.

Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmitandu-se zone neincleiate, pete de la patrunderea adezivului la suprafata, suprapuneri sau rosturi la imbinarea foilor de furnir.

Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate in mobila este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 25 din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm.

CAPITOLUL 4. EVALUAREA ELEMENTELOR ESTETICII MOBILEI

Marcile alese pentru studiul nostru Iin evaluarea elementelor esteticii sunt MOBEXPERT GROUP , NEOSET SI ELVILA.

24

4.1. Scurta prezentare a marcilor alese:

MOBEXPERT GROUP

“Suntem liberi sa avem idei. Dar cele mai frumoase idei nu sunt neaparat si cele mai scumpe.In fond, a avea stil nu este deloc o chestiune legata de bani. Ne dorim sa traim intr-o lume unde stilul poate fi exprimat prin cateva lucruri.Ne dorim o eleganta simpla care san e vorbeasca prin culori vii, texturi moderne si forme noi. La Mobexpert gasiti solutii pentru fiecare stil.Solutii pe care si tu ti le poti permite.”

PROFILUL COMPANIEI MOBEXPERTÎnfiinţat în urmă cu 13 ani, Grupul Mobexpert este liderul pieţei de mobilier din România. Cu o cifră de afaceri de aproape 150 de milioane EUR în 2005, Mobexpert se plasează între primele 12 întreprinderi europene din industria mobilei. Numai în Bucureşti şi în oraşele mari, Mobexpert deţine 18% din piaţa de mobilier de casă şi 30% din cea de mobilier de birou.

ISTORICDan Şucu a început afacerea Mobexpert în anul 1993, cu un magazin de mobilier de birou. Activitatea de producţie a fost demarată în 1994 cu fabricarea scaunelor de birou, fiind apoi dezvoltate secţiile de canapele şi mobilier modern melaminic. În 1995, compania a început să distribuie prin reţeaua proprie de magazine şi mobilier importat de la marii producători europeni. Ulterior, achiziţionând de la Fondul Proprietăţii de Stat pachetele majoritare de acţiuni de la trei importante fabrici de mobilier: Samus Dej, Ilefor Târgu Mureş şi Mobstrat Suceava, compania şi-a dezvoltat activitatea de producţie şi export. Grupul Mobexpert cuprinde în prezent 10 fabrici în patru centre de producţie din Bucureşti, Dej, Târgu Mureş şi Suceava. printre acestea numărându-se: Samus Mex, Ilefor, Modulo Mex, Confo Mex, Ergo Mex, Mureş Mex şi Moldo Mex.

După ce a pornit în 1993 cu 4 angajaţi, în 2006 Grupul are peste 4.500 de angajaţi.

ACTIVITATEA DE RETAILMobexpert este o reţea naţională de magazine şi hipermagazine specializate în vânzarea de mobilier şi decoraţiuni interioare, destinate consumatorilor care doresc produse de calitate europeană la preţuri accesibile. Oferta Mobexpert include mobilier de living, dining, dormitor, bucătării, băi, mobilier de terasă şi grădină, decoraţiuni, covoare şi corpuri de iluminat. Reţeaua Mobexpert cuprinde 32 de magazine şi hipermagazine în Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cluj, Constanţa, Baia Mare, Târgu Mureş, Călăraşi, Piteşti, Alba, Deva, Oradea, Galaţi, Bistriţa, Suceava, Ploieşti, Iaşi, Arad, Dej, Focşani, Râmnicu Vâlcea, Alexandria, Satu Mare, Piatra Neamţ, Brăila, Bacău, Craiova, Botoşani, Sibiu.În prezent, în România operează cinci hipermagazine Mobexpert:

Mobexpert Pipera Bucureşti, deschis în 2001 printr-o investiţie de 20 de milioane EUR, se întinde pe o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi şi deserveşte zona de nord a oraşului.

Mobexpert Militari Bucureşti, deschis în iulie 2003 printr-o investiţie de 5 milioane EUR, se întinde pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi şi deserveşte zona de vest a oraşului.

Mobexpert Pantelimon Bucureşti, deschis în 2003 în zona de est, reprezintă o investiţie de peste 6 milioane EUR şi se întinde pe o suprafaţă de 12.000 de metri pătraţi.

Mobexpert Braşov, deschis în 2005 printr-o investiţie de peste 5 milioane EUR, se întinde pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi,

25

Mobexpert Băneasa, în cadrul Galeriei Mobexpert Băneasa, deschis în 2006, se întinde pe o suprafaţă de 15.000 metri pătraţi din totalul de 23.000 de metri pătraţi ai Galeriei deschise în urma unei investiţii de peste 15 milioane de EUR.

În perioada 2006-2007, Mobexpert va investi 25 de milioane EUR în trei hipermagazine noi de mobilă la Ploieşti, ,Constanţa şi Sofia (Bulgaria). Toate hipermagazinele Mobexpert vor fi localizate în centre comerciale alături de alte magazine de mare suprafaţă de tip Carrefour, Cora, Bricostore sau MediaGalaxy. Fiecare nou magazin Mobexpert va avea o suprafaţă totală construită de 10-12.000 de metri pătraţi din care 5-7.000metri pătraţi vor fi rezervaţi expoziţiei de mobilier, reprezentând o investiţie de peste 5 milioane EUR.

Pe termen lung, Grupul intenţionează să transforme marca Mobexpert dintr-o marcă naţională într-una regională, vizând deschiderea a cel puţin cinci magazine în oraşele mari din regiunea balcanică.

Mobexpert a fost desemnată drept cea mai de încredere marcă în 2005 la categoria „mobilier”, în studiul Most Trusted Brands, realizat în premieră în România anul acesta pe baza votului publicului. Studiul este o tradiţie a publicaţiei Reader’s Digest, se desfăşoară în 14 ţări europene şi este la a şasea ediţie.

ACTIVITATEA DE PRODUCTIE SI EXPORT

Grupul Mobexpert deţine 10 fabrici în patru centre de producţie deschise în Bucureşti, Dej, Târgu Mureş şi Suceava. Fabrica Samus Mex este specializată în producţia de serie de mobilier de casă – living, dormitoare, mic mobilier. Studiile arată că, în Franţa, piaţa predilectă a fabricii, o locuinţă din zece este mobilată cu produse Samus Mex. Ilefor produce în serie mică mobilier de casă din lemn masiv, exportând peste 80% din produsele sale în Franţa, Germania, Olanda, Belgia. Dotată cu linii tehnologice performante, Modulo Mex este cea mai nouă fabrică a Grupului Mobexpert, specializată în producţia de mobilier modern de casă din pal melaminat în serii mari. Mureş Mex produce mobilier modern pentru living, dormitor şi bucătărie, precum şi mobilier de birou, game operaţionale şi directoriale. Fabrica de la Târgu Mureş este singura fabrică de mobilier din România care are o productivitate per angajat la acelaşi nivel cu fabricile europene. Ergo Mex este cel mai important producător român de scaune şi fotolii de birou.

În fiecare an, Grupul Mobexpert investeşte peste 2 milioane EUR în utilaje, tehnologii avansate şi sisteme noi de producţie.

FIDELIZAREA CLIENTILOR

Intri in GOLDEN CLUB si esti privilegiat:

1. Cec cadou Mobexpert reprezentand 3% din valoarea facturii la fiecare achizitie de mobilier (cec utilizabil in raioanele de decoratiuni, covoare, textile, corpuri de iluminat).

2. Oferte speciale in exclusivitate pentru membrii Golden Club. Gratuitatea serviciilor de transport si montaj pentru achizitii curente de peste 2500 RON+TVA; 50% reducere la serviciile de transport si montaj pentru achizitii curente cu valori sub 2500 RON+TVA.

3. Comunicare permanenta prin intermediul ofertelor promotionale Mobexpert.

26

SERVICII

1. CONSILIERE SPECIALIZATA : Asigurata de un personal foarte bine pregatit si instruit, care va ofera intotdeauna cele mai rapide si eficace solutii de mobilare a spatiului d-voastra.

2. TRANSPORT SI MONTAJ: Realizat de echipe de specialisti Mobexpert, recunoscuti pentru calitatea muncii lor. Echipa nu paraseste lucrarea inainte de a se asigura ca d-voastra sunteti pe deplin satisfacuti.

3. 12 LUNI GARANTIE: Toate produsele de mobilier beneficiaza de o garantie de un an, care va protejeaza impotriva oricarui viciu de fabricatie.

4. 36 LUNI POSTGARANTIE: In perioada de postgarantie mobilierul achizitionat de la Mobexpert este reparat contra cost.

5. CONTINUITATEA GAMELOR: Gamele de mobilier comercializate de Mobexpert sunt in productie o perioada de 3-5 ani, astfel veti putea realiza orice completare cu produse din aceeasi gama si cu aceleasi finisaje ;

NEOSET GROUP

“Privim lumea prin ochii tai.”

NEOSET produce si distribuie mobilier intr-o gama variata acoperind categoriile pentru casa: camere pentru copii, camere de zi si sufragerii, dormitoare, canapele, saltele, scaune, bucatarii cat si mobilier pentru birouri si hotelier.

ISTORIC

Prima fabrica NEOSET a fost infiintata in Grecia - Menidi in anul 1980. Inca de la inceput fabrica a produs elemente si sisteme modulare care au inregistrat un mare succes. Ceea ce a condus foarte curand la mutarea fabricii si depozitului la Vasilko in Halkida pe o suprafata 58000mp echipata cu cel mai modern echipament din Austria, Germania si Italia.

NEOSET Grecia distribuie produse in principal prin sistemul de franciza in Grecia si in alte tari, cum ar fi Romania, Bulgaria, Canada, Ethiopia, Ecuador si totodata este furnizor prin contracte locate in Orientul Mijlociu in Iordania, Liban si Israel

NEOSET inseamna inovatie in mobilier. Nu e o intamplare sau noroc faptul ca NEOSET a primit cea mai inalta distinctie la diferite Expozitii Internationale de Mobila, pentru produsul sau, "Epiplosynthesis" si a fost recunoscut pentru contributia sa la ridicarea permanenta a standardelor in domeniul mobilei.

Dar pe langa recunoasterea si premierile oficiale, adevarata rasplata pentru NEOSET isi are sursa in satisfactia consumatorilor, dovedita de cresterea continua a vanzarilor, de la an la an.

Pe piata din Romania NEOSET a intrat in 1991 deschizand un magazin si de atunci mobilierul atractiv NEOSET a avut un impact excelent asupra clientilor devenind astfel un nume prestigios. A doua fabrica NEOSET a fost infiintata in Romania in anul 1999 si se intinde pe o suprafata de 10000mp.

NEOSET Romania distribuie prin sistemul de franciza produse in peste 15 magazine raspindite in toata tara.

27

NEOSET dezvolta cu clientul o relatie trainica bazata pe loialitate si pe faptul ca echipa NEOSET va fi mereu alaturi de client cu servicii ireprosabile, sfaturi si consultanta.

Clientul NEOSET este o persoana moderna iar consultantul companiei noastre va tine cont de personalitatea lui bazandu-se in principal pe preferintele si necesitatile fiecaruia. Fiecare piesa de mobilier este schitata si prezentata cumparatorului la punctul de vanzare. Designerul din magazin are un rol important in luarea deciziei oportune dpdv estetic si functional pentru ca poate sfatui clientul avand cunostinte de specialitate si experienta.

Echipa NEOSET propune solutii de mobilare care vor aduce in modul de viata al clientului confort & functionalitate avand la indemana produse de inalta calitate, moderne cu un design placut, estetic, sustinut bineinteles de servicii ireprosabile.

MAGAZINEBucuresti, Calarasi, Constanta, Braila, Campina, Pitesti, Galati, Focsani, Timisoara, Arad,

Sibiu, Targu-Mures, Piatra-Neamt, Iasi, BIstrita, Baia-Mare (20 de magazine in toata tara).

SERVICII1. Mobila pentru toate stilurile si varstele: pentru ca fiecare dintre noi are caractere, stiluri si

nevoi diferite, Neoset ofera o varietate multipla de produse, care se reinnoieste frecvent si ofera astfel posibilitatea de a allege ceea ce se potriveste mai bine.

2. Spatii mari sau mici? Nici o problema : clientii pot proiecta imprena cu designerii si proiectantii Neoset ceea ce se potirveste spatiului respectiv.

3. Designerii creaza pentru fiecare client: consultantul companiei va tine cont de preferintele, gusturile is cerintele fiecarui client astfel incat mobilierul ales sa reflecte personalitatea posesorului.

4. Calitatea dorita la cele mai bune preturi5. Expertii asambleaza si livreaza mobila la domiciliu.

ELVILA

“SOLUTII CARE TE aMENAJEAZA”“Esti bine mobilat”

Grupul Elvila este, in prezent, cel mai mare producator de mobila din Romania, o pozitie consolidata constant pe parcursul celor 16 ani de desfasurare a activitatii pe piata de profil autohtona. Din 1990, anul infiintarii Grupului, si pana in prezent, Elvila si-a extins si imbunatatit in mod permanent activitatea.

ISTORICÎn 1994, Viorel Cataramă era considerat unul dintre cei mai bogaţi şi mai în vogă oameni

de afaceri din România. La începutul anilor ’90 a fost începutul perioadei sale de glorie. Fondată în martie 1990, cu 1000 de dolari, societatea Elvila International a urcat, după doar un an de acti-vitate, în fruntea topului firmelor cu cea mai bună cifră de afaceri. Reputaţia omului de afaceri a fost zguduită ulterior de mai multe scandaluri financiare, însă afacerile cu mobilă l-au atras cel mai mult.

În 2002, situaţia financiară a lui Cataramă arată foarte bine, Elvila fiind evaluată la 61 mi-lioane de euro. În 2001, cifra de afaceri a producătorului de mobilă Elvila a fost de 935,85 miliar-de de lei (circa 36 milioane de euro), în scădere în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Deşi în dolari cifra de afaceri a fost mai mică decât în 2000, indicatorul calculat în euro a fost mai mare cu aproape 5%.

28

Obiectivul strategic al Elvila este creşterea productivităţii, ţintă căreia i se subordonează toate celelalte măsuri – investiţii, reducerea normelor de consum şi de timp. Ca urmare, se re-marcă reducerea cu 600 a numărului mediu de angajaţi ai companiei, până la 4.500, pentru că trebuie să crească productivitatea.

Pentru următorii ani, compania estimează o creştere în termeni reali a cifrei de afaceri între 5 şi 10% anual. Rata profitului este de 8-10%. Compania nu distribuie dividende, tot profitul merge la fondul dezvoltare, fiind investit.

PRODUSUL

Elvila are patru fabrici de mobilă situate în Beiuş, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Mizil.

Sucursala Elmoberom din Beiuş este una dintre cele mai moderne fabrici de mobilă din România, concepută să producă cu mare randament şi înaltă calitate toate categoriile de mobilier ce pot fi realizate din panouri. Tehnologia de ultimă oăa se îmbină armonios cu măiestria acumulată in cei 29 de ani de prezenţă pe piaţa mobilei, cu preocuparea pentru creşterea continuă a nivelului calităţii. Pentru cine caută grupe de colţ, mobilier de bucătărie, camere de tineret, biblioteci, mic mobilier, scaune, cu alte cuvinte mobilier funcţional, cu un bun raport calitate/preţ, Elmoberom este prima alegere. Este cel mai mare producător de grupe de colţ din Sud-Estul Eu ropei ce dispune de o capacitate de producţie de 15.000 grupe de colţ pe lună. Dispune de o forţă de muncă de 1270 de salariaţi. Are o capacitate de producţie anuală de circa 22.6 mil. euro. Din volumul producţiei realizate anual, cca 85% îl reprezintă exportul, format în principal din: grupe de colţ, mese, scaune etc. Materia primă folosită: stejar, fag, PAL furniruit, PAL melaminat. Piaţa internaţională de desfacere: Germania, Austria, Elveţia.

Sucursala PAMEX din Piatra Neamţ este un binecunoscut nume în domeniul  mobilierului rustic şi de artă. Şi-a câştigat reputaţia prin abordarea cu maximă seriozitate a cerinţelor clienţilor. Ponderea exportului în volumul producţiei realizate este de 95%. Mobilierul din lemn masiv de răşinoase, în stil R produs aici este din ce în ce mai căutat atât pe  piaţa internă cât şi  pe cea externă, datorită  calităţilor deosebite de execuţie cât şi a preţului accesibil. Efectivul de 500 de salariaţi, este specializat în producţia de dormitoare, sufragerii, biblioteci, camere de tineret, mobilier de birotică, grupe de colţ etc. Producţia de mobilier se realizează într-o sortimentaţie diversificată, cu thenologii de fabricaţie specifice combinaţiilor diverselor esenţe lemnoase. Aici realizându-se şi mobilier în soluţii demontabile. Materia primă folosită: răşinoase, cireş, stejar, fag. Piaţa internaţională  de  desfacere: Germania, Austria, Elveţia, Olanda, SUA.

Sucursala RELAXA din Mizil. Acest  nume  înseamnă  confort, produse  cu  un design deosebit, un  excelent raport calitate /preţ,  posibilitatea  de  adaptare  la preferinţele  cumpărătorului, într-un  cuvânt simbolul unui ambient confortabil. Rezultatul a 30 de ani de experienţă a dus la crea-rea de produse ce corespund întocmai exigenţelor consumatorilor. Certificarea prin standardul ISO 9001 a dus la diversificarea gamei produselor de mobilier tapiţat. Produsele  executate  aici, canapele, fotolii, paturi şi saltele se prezintă într-o largă paletă de culori, forme şi dimensiuni. Cu un efectiv de 750 de salariaţi, este cel mai mare producător de mobilier tapiţat şi saltele din Ro - mânia. Capacitatea lunară de producţie: 2.000 garnituri de hol 3-2-1;  5.000 saltele. Are o capaci-tate anuală de producţie de circa 11,3 mil. euro. Materia primă folosită: pluş, stofă, scai, piele. Piaţa  internaţională  de  desfacere: Franţa, Germania, Austria, Elveţia, Olanda, Belgia, Israel.

Din producţia celor patru fabrici, 70% se duce la export, în timp ce restul ajunge în cele 46 de magazine ale companiei Elvila. Această situaţie are şi dezavantajele ei. Având 70% export, în permanenţă statul datorează companiei TVA, firma creditând practic statul român cu 25-30 miliarde lei. Acest lucru a creat o mare problemă întreprinzătorului în prima parte a anului 2001, când acesta nu a avut lichidităţile necesare plătirii salariilor.

SERVICII:

29

1. Design interior - consultanţă oferită de arhitecţi;- concepţie şi proiectare la nivel profesional- design exclusiv în conformitate cu dorinţele dumneavoastră;- elaborarea de proiecte de amenajare interioară a vilei sau apartamentului dumneavoastră.

Elvila pune la dispoziţia clienţilor şi un vast sortiment de materiale (lemn, pluş, stofe, scai, piele, accesorii etc) de unde aceştia pot alege ceea ce îi caracterizează cel  mai bine. Majoritatea materialelor  folosite sunt din import având calităţi foarte bune.

2. Comandă Elvila oferă serviciul de comandă fermă:   - pe  bază de  catalog  (se poate comanda orice produs aflat în catalog);   - pe baza produselor expuse (se poate comanda orice produs aflat în expoziţie sau se poate lansa serviciul de execuţie pe bază de proiect). >  Livrarea comenzii pe bază de catalog se face în maximum 30 de zile lucrătoare de la lansarea comenzii. Livrarea comenzii pe baza produselor expuse se face în maximum 30 de zile lucrătoare de

la lansarea comenzii.

3.Montaj-transport

Transportul mobilierului la domiciliul clientului este gratuit. Pentru aceasta se folosesc autodubele din dotarea fiecărui magazin - acolo unde ele există. Montajul pieselor de mobilier achiziţionate din magazinele Elvila se face în mod gratuit de către personalul specializat al magazinului. Excepţie de la acest sistem face magazinul din Bucureşti unde se aplică:- 4% din valoarea produselor achiziţionate, pentru o valoare totală mai mare de 12.000.000 lei;- 6% din valoarea produselor achiziţionate, pentru o valoare totală mai mică de 12.000.000 lei;

4.Vânzare în rateMagazinele Elvila  pun la dispoziţie sistemul de vânzare în rate, structurat astfel:

  > sistem de creditare pe 1 an;   > sistem de creditare de la 1an la 3 ani În cazul creditului pe durata unui an, dobânda percepută se situează în intervalul 43% - 48%. În cazul creditului de pâna la trei ani, dobânda percepută se situează în intervalul 45% - 50%[dobânda are o evoluţie fluctuantă în timp]  Sistemul de creditare se realizează numai prin BCR. Condiţiile ce se impun în vederea obţinerii unor astfel de credite sunt: - să fii salariat; - să existe doi giranţi; - asigurare ASIBAN; - avans între 0% si 15%. - funcţie de fiecare sucursală BCR

PRETUL SI DISTRIBUTIA

Firma are aşadar 46 de magazine, din care 18 proprietate personală, 19 închiriate şi 9 în franciză. Nu lucrează cu distribuitori, nu vinde clienţilor terţi, iar în magazinele proprii sunt expuse numai produse Elvila. Preţurile Elvila sunt cu 30% mai mici decât alte produse similare de pe piaţă pentru că firma nu lucrează cu credite. La credite se va apela doar pentru achiziţionarea de noi fabricii (în prezent se află în negocieri cu mai multe fabrici în acest sens), magazinele se vor

30

face exclusiv din resurse proprii. Pentru acest an, compania a alocat peste 3 milioane de dolari pentru extinderea activităţii.

MAGAZINE

Magazinele prin care Elvila îşi distribuie produsele sunt situate în oraşele: Arad, Alba Iulia, Alexandria, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Brăila, Bucureşti, Călăraşi, Cluj Napoca, Craiova, Constanţa, Deva, Galaţi, Iaşi, Oradea, Petroşani, Piteşti, Piatra Neamţ, Ploieşti, Râmni-cu Vâlcea, Reşiţa, Târgu Mureş, Târgovişte, Timişoara, Tulcea, Slobozia, Vaslui.

În plus, firma intenţionează mai deschidă un centru comercial Elvila la Constanţa, similar celui de la Bucureşti. Practic, compania va investi peste 5 milioane de euro pentru a-şi consolida poziţia pe piaţă şi pentru a realiza creşterea estimată a cifrei de afaceri.

PROMOVAREA

Elvila are un departament special de creaţie-marketing, care face cercetări de piaţă, participă la târguri, studiază reviste de specialitate, face sondaje, astfel încât promovarea produselor com-paniei să fie eficientă. Pentru anul 2002 compania va investi în publicitate peste 500.000 de euro, această valoare reprezentând 25-40% din piaţa publicităţii pentru industria mobilei.

Pentru promovare s-a apelat la publicitatea mass-media materializată prin difuzarea de materiale publicitare prin PRO TV şi Antena 1 sub sloganul “Elvila, universul mobile”. Aceşti doi vectori au fost aleşi deoarece au acoperire în oraşele cu sedii de magazine Elvila. De asemenea, s-a ales şi promovarea în paginilor revistelor dedicate femeilor (Cosmopolitan, Avantaje, Viva, Unica) calitatea tipăririi. Pentru difuzarea materialelor publicitare au fost selectate slot-urile orare care ating target-ul format din persoane cu venituri medii şi peste medie, cu vârste cuprinse între 25 şi 40 ani.

De asemenea, se face în permanenţă promovarea produselor şi serviciilor, prin interme-diul pliantelor, a articolelor cu caracter publicitar din ziare şi reviste (Ziarul Financiar, revistele Banii şi BIZ) şi a paginii de internet www.elvila.ro.

PATRUNDEREA PE PIATA INTERNATIONALAÎn urmă cu câteva luni, Elvila a deschis primul magazin de mobilă la Chişinău şi

urmăreşte să se extindă la Sofia şi Moscova.

4.2. Descrierea elementelor estetice

Obiectul de mobilier supus descrierii este dulapul.

NEOSET:

31

Dulapul e format din 4 usi mari, 6 usi mici si 4 sertare; usile mari sunt dispuse 2 cate 2 lateral iar cele mici asezate orizontal in partea de sus a dulapului; in centrul dulapului este o etajera, creandu-se un spatiu propice pentru asezarea unui televizor say a unei oglinzi; sub etajera sunt situate cele 4 rafturi..

Materialul folosit este pal melaminat de grosime 18 mm.. Dimensiunile dulapului sunt 270X60X240 Hcm. Culoarea sa este fag deschis, el este diponibil in culorile: cires clasic, nuc inchis, nuc deschis si fag deschis.

MOBEXPERT:

Dulap Venus : dulapul are 4 usi, 2 sunt asezate lateral iar celelate 2 usi, care au oglinzi, sunt situate in mijloc in continuarea carora se gasesc 4 sertare cu coroana. Dimensiunile dulapului sunt 207,8X60X213,8 Hcm.Dulapul este realizat din panouri aglomerate cu lemn, grosime 22 mm cu acoperirre melaminica, finisaj wenge cu rosu (19/50). Culoarea este o combinatie de wenge (negru) cu rosu (maro-rosiatic).

32

ELVILA:

Dulap Oxford: dulapul are in componenta 4 usi, 2 din lemn asezate lateral si 2 din geam mat situate in mijloc. Dulapul este realizat din panouri agglomerate din lemn si elemente din masiv de fag. Culoarea sa este wenge (negru.)

4.3. Evaluarea elementelor esteticii pe baza unei scheme de punctaj

MOBEXPERT GROUP

33

CARACTERISTICIESTETICE

PUNCTAJ MAX

ACORDAT

PUNCTAJ EVALUATOR

PUNCTAJ TOTAL

PUNCTAJ MEDIU

E1 E2 E3Culoare 7 7 6 7 20 6.66Desen 8 8 8 8 24 8

Material 5 6 7 8 21 7Armonie 10 8 7 8 23 7.66

30 29 28 31 88 29.33

NEOSET GROUP

CARACTERISTICIESTETICE

PUNCTAJ MAX

ACORDAT

PUNCTAJ EVALUATOR

PUNCTAJ TOTAL

PUNCTAJ MEDIU

E1 E2 E3Culoare 7 5 6 6 17 5.66Desen 8 7 7 8 22 7.33

Material 5 5 6 8 19 6.33Armonie 10 8 8 7 23 7.66

30 25 27 29 81 27

ELVILA

CARACTERISTICI PUNCTAJ PUNCTAJ PUNCTAJ PUNCTAJ

34

ESTETICE MAX ACORDAT

EVALUATOR TOTAL MEDIUE1 E2 E3

Culoare 7 4 5 6 15 5Desen 8 6 5 7 18 6

Material 5 8 6 7 21 7Armonie 10 6 7 6 19 6.33

30 24 23 26 73 24.33

In urma evaluarii elementelor estetice culoare, desen, material si armonie ale dulapurilor de la cele trei marci alese, Neoset, Mobexpert si Elvila am constatat ca pe primul loc se situeaza dulapul de la Mobexpert cu 29.33 puncte urmat de dulapul Neoset cu 27 puncte iar pe locul trei se situeaza dulapul Elvila cu 24.33 puncte.

In ceea ce priveste imbunatatirile, la dulapul Mobexpert am propune folosirea unor combinatii mai indraznete de culori calde care sa sa dea un plus de fantezie si de expresivitate universului propriu, sa il individualizeze, culori cum ar fi coral, caisa, crevete, pepene verde, ca de altfel si alte combinatii intre portocaliau si roz.

Pentru dulapul de la Neoset propunem o alta aranjare a dulapurilor: de exemplu cele de sus sunt asezate la o inaltime prea mare fata de sol ceea ce ingreuneaza accesul la ele.

In cazul dulapului Elvila propunem utilizarea unor nuante mai vii de culori si a altui material in locul geamului mat, cum ar fi oglinda care in acelasi timp ar fi utila.

CAP 5. TENDINTE IN DESIGNUL MOBILIER

Noile tendinte ale mobilierului tapitat

35

Acum, preocuparea majora cade asupra materialelor cu care sunt tapitate canapelele. Prin textura, reflexe, culori sau imprimeuri, se cauta materialele deosebite.

a.Imprimeuri

La mare moda sunt acum imprimeurile in culori vii, contraste puternice, combinatii ciudate. Motive geometrice sau florale puternic stilizate, desene abstracte sau figurative vin sa inveseleasca spatiul, sa dea expresivitate si un plus de originalitate interioarelor. Pe langa efectul estetic deosebit pe care il au astfel de piese, prin combinarea curajoasa a culorilor se pot crea jocuri cromoterapeutice care sa transmita stari de bine.

Aceste piese de mobilier se adreseaza celor care vor sa iasa din banal, sa dea un plus de fantezie si de expresivitate universului propriu, sa il individualizeze.

36

b.Materiale textile

Mai ieftine, mai usor de confectionat si de combinat, materialele textile se potrivesc cel mai bine cerintelor naturale ale organismului. Din fibre naturale sau sintetice s-au inventat materiale inovative extrem de practice, mult mai confortabile si mai usor de intretinut. Alegerea unei astfel de canapele poate da tonul in amenajarea interiorului sau poate schimba radical imaginea lui de ansamblu

Culorile vesele si mobila care ocupa spatiu putin

37

Pentru amenajarea unui dormitor dupa ultimele tendinte, specialistii in domeniu recomanda mobila in culori vii - galben, rosu, verde crud, nuante de maro, cu accesorii precum noptiere, casetiere sau masute utile pentru depozitarea obiectelor necesare in spatiul de dormit. La moda acum sunt culorile vii, cel mai bine vandute sunt corpurile de mobilier maro deschis, galben, rosu si verde crud.Acum se cauta mobila care sa ocupe putin spatiu, gandita astfel incat in dulapuri si rafturi sa-si gaseasca locul suportul pentru umerase, hainele, televizorul, DVD-ul, intreg sistemul home cinema.

In camerele destinate adolescentilor sunt recomandate paturile etajate unde, in locul patului de jos, este plasat un birou cu calculatorul, astfel incat adolescentul sa coboare din pat direct in fata computerului.Din lemn, metal sau bambus, cu perdele din matase, catifea sau bumbac, lucrate manual, paturile cu baldachin se vand foarte bine.

Pentru dormitoarele copiilor, acestea difera de sexul copilului: astfel exista dormitor pentru fetite cu dulap vertical, pat cu lada si masuta cu oglinda asortata si in acelasi timp un "pat masinuta", cu roti si un dulap vertical asortat.

Mobila de birou

La moda este sa ai propriul birou acasa. De exemplu, dormitorul este o zona pierduta in timpul zilei. Poti remobila aceasta camera incluzand si o zona de lucru. Aceeasi optiune este valabila si pentru zona de luat masa. In acest caz, se opteaza pentru un mobilier mobil, pentru a asigura flexibilitatea spatiului: o masa rabatabila, care sa ofere locul (atunci cand nu se ia masa) unui modul compact pe roti, care sa inglobeze un blat de lucru extensibil si spatiul necesar depozitarii documentelor. Aceasta piesa, atunci cand nu este folosita, se poate transforma, prin inchidere, intr-un mobilier de tip dulap, caruia nu i se poate ghici adevarata functiune.

38

Panourile de perete permit o mare flexibilitate in crearea compozitiei rafturilor si etajerelor, care pot fi suspendate de acestea.

Este foarte importanta definirea clara a acestei zone si stabilirea amplorii pe care vrei sa o dai acestui spatiu.

39

Designul minimalist cu accente high-tech se preteaza biroului de acasa. Sticla si elementele metalice cu imbinari aparente si structura ingenioasa sunt marca acesti stil.

Spatiile pentru depozitare trebuie sa fie cat mai variate si sa speculeze zone de tipul celor din dreptul geamului, nise, pantele acoperisului etc.

Daca iti doresti o pata de culoare, verdele-deschis este cea mai indicata culoare, pentru ca stimuleaza creativitatea si concentrarea.

Pentru a crea senzatia de spatiu, se alege pentru un birou de sticla si mobilier metalic cu linii zvelte.

40

Ambient cu lemn nature

Lemnul este extrem de apreciat atat de designeri, cat si de cumparatorii de mobila. Calitatile sale isi pastreaza valoarea, in ciuda popularitatii noilor materiale (plastic, corian, plexiglas etc.). De la profilaturile stilului clasic pana la geometria curata a formelor moderne, lemnul se dovedeste a fi un material versatil.

Estetica lemnului masiv este dominata de linii drepte si taieturi curate, iar farmecul acestor piese este dat de consistenta volumelor. Noile tehnici de prelucrare introduc insa si un altfel de limbaj. Lemnul stratificat si cel lamelar se muleaza in foi subtiri, generand piese cu o linie supla si unduioasa. In general, se folosesc pentru scaune, deoarece se pot curba in forme perfect ergonomice. Mai nou, si lemnul masiv poate fi curbat, generand detalii de mobilier de mare rafinament. O piesa din lemn masiv rezista foarte bine in timp, dar implica o investitie mai consistenta.

41

Se spune ca locul de luat masa este nucleul casei, spatiul pentru reunirea familiei si a prietenilor, cadrul in care comunicarea dintre oameni este cel mai bine stimulate. O masa din lemn masiv in dining poate fi asociata atat cu scaune din aceeasi esenta, cat si cu cele imbracate in material textil sau piele. Nuantele deschise de lemn ofera o mare libertate de asociere cu alte culori. Se obtine un contrast interesant atat in combinatie cu negru si griuri, cat si cu nuante intense, de la rosu-aprins la verde-crud. Lemnul deschis la culoare este nelipsit din designul mobilei pentru dormitor.

Foarte la moda sunt paturile cu rama lata, asemeni unui podium, care creeaza o umbra puternica si lasa impresia de plutire. Elementul suport poate fi o rama retrasa, tot din lemn, sau discretele picioare metalice.

Lemnul natur se asociaza bine cu orice tip de tesatura, cu sticla mata sau colorata si cu mobila din impletituri de nuiele.

42

Texturi naturale

Fibrele naturale sunt ingredientul perfect pentru un design care sa imbine rusticul rafinat cu un subtil accent exotic. Rattanul, rachita, bambusul sau algele sunt materiale naturale a caror calitate esentiala este elasticitatea si rezistenta fibrelor.

Obiecte cu diferite functiuni capata personalitate prin imbracarea lor in impletituri din fibre naturale. Astfel, o piesa din rattan poate fi spectaculoasa datorita liniilor fluide, devenind punctul de interes intr-un interior ultramodern. Datorita ergonomiei studiate, scaunele cu sezut impletit pe o structura rezistenta se preteaza pentru dining si chiar pentru birou. Decoratiunile din bambus fac senzatie in lumea intreaga: de la paravane, cosuri si ghivece pana la rame de oglinzi sau mic mobilier. Linia clasica a mobilierului din rachita este reinterpretata. Curbele devin mai ample, finisajul este impecabil, designul trecand din zona rusticului catre eleganta subtila..

Ultimile trenduri in designul obiectelor din fibre naturale se orienteaza catre linii curbe ample si forme indraznete.

43

-Stiluri de mobilier din impletituriAlgele se gasesc in fire groase si moi, ceea ce permite realizarea unui model asemanator impletiturilor din lana.

Impletirea rattanului genereaza o grafica de linii care preiau directia de tesere.

Canepa de Manilla, de culoare brun-aramiu, se impleteste in manunchiuri de cateva fire pe doua directii, creand un desen in carouri.

Mobilierul impletit se poate asocia cu succes atat cu materiale naturale, cum ar fi tulpinile de bambus sau lemnul masiv, cat si cu materiale precum metalul sau sticla

44

-Asocieri moderne de materiale Piesele de mobilier cu elemente impletite capata un look nou prin combinarea rafinata cu alte materiale.

Metalul patrunde in forta si in aceasta zona. Folosirea metalului, mat sau cromat, naste o imagine noua: piese ultramoderne, usoare, cu forme epurate de orice element inutil.

Sticla este folosita pentru blaturile meselor de dining sau ale masutelor de cafea. Noutatea apare din incercarea de a pastra cat mai putine elemente suport: un singur picior central sau un cadru fin pe picioare zvelte.

Naturalul este la moda! O mobila sau un obiect de decor din impletituri, integrat armonios intr-un interior, exprima cu stil acest curent.

45

Design in piele

Mobila din piele a fost intotdeauna un simbol al luxului si elegantei. O mobila din piele imprima stilul intr-o incapere, focalizeaza atentia si compune atmosfera. Speculand la maximum supletea acestui material, creatorii de mobila o transpun in forme interesante si o muleaza pe cele mai diferite obiecte, de la scaune si fotolii, pana la accesorii si decoratiuni. Designul mobilierului modern jongleaza cu geometria, culoarea si tehnologia.

46

Tendintele indica o preferinta pentru liniile curbe si formele organice pentru elementele din piele, in contrast cu simplitatea absoluta a structurii vizibile - de regula, din metal. Marca a pieselor din piele, cusaturile joaca un rol important in grafica mobilei. Se merge fie pe o prezenta extrem de discreta a acestora, lasandu-se impresia ca obiectul a fost imbracat dintr-o singura bucata, fie pe accentuarea lor, creandu-se desene interesante. Modul de finisare a pielii da nota particulara unei mobile. Culorile puternice arata cel mai bine pe o piele fina, mata - in cazul canapelelor.

Lemnul apare mai rar in asociere cu pielea, tendintele indicand optiunea pentru metal, cromat sau matuit, cu linii indraznete.

Pielea este folosita pentru a imbraca integral un scaun, pentru forme compacte sau elemente independente.

O canapea din piele domina spatiul din jur. Daca spatiul permite, o canapea din piele arata cel mai bine cand este detasata de perete si poate fi perceputa din toate unghiurile.

Material cu o senzualitate aparte, pielea nu a fost exclusa nici din dormitoare. Un pat imbracat in piele poate parea o extravaganta, dar arata foarte bine si confortul este garantat. Un astfel de obiect va deveni, cu certitudine, piesa de rezistenta a dormitorului tau. O culoare indrazneata

47

implica insa simplitate absoluta pentru restul mobilierului, dar si pentru lenjeria de pat si alte decoratiuni. Lasa aceasta piesa de mobilier "sa respire", alegand noptiere cu o prezenta cat mai discreta.

Rafinamentul transparentei

Atuul principal pe care il castiga sticla este posibilitatea infinita de a se transpune in geometrii spectaculose. Suprafetele curbe cuceresc creatiile de design, rezultatul: simplitate rafinata, care tinde spre perfectiune.

Transparenta, atent controlata, creeaza efectul de imaterialitate delicata, care contrasteaza placut cu rezistenta foilor de sticla. La moda, sticla mata variaza de la sablari fine, ce filtreaza partial vederea, pana la opacitate maxima.

O asociere interesanta este intre sticla clara sau mata si lemnul masiv cu un aspect brut. Nodurile si crapaturile lemnului au o estetica naturala, care contrasteaza cu perfectiunea blaturilor din sticla.

La moda, sticla mata variaza de la sablari fine, ce filtreaza partial vederea, pana la opacitate maxima. Alt element cu care jongleaza designerii este reflexia sticlei. Pentru un aspect de claritate absoluta este folosit cristalul. Piesele astfel realizate mizeaza pe eliberarea imaginii de consistenta materialului si pe iluzia de plutire a obiectelor asezate deasupra.

48

. Sticla colorata in masa filtreaza lumina, generand reflexii cromatice pe pardoseala sau pe alte suprafete. Pentru o estetica mai agresiva se foloseste sticla neagra, care creeaza un contrast interesant cu piesele deschise.

Suprafetele pot avea un aspect neregulat, asemenea unei ape curgatoare, efect interesant la o masuta de cafea.

De la piesele extravagante din sticla la mobilele de influenta minimalista si decoratiunile variate, exista o gama larga de produse din sticla, care satisfac pana si cele mai exigente gusturi.

Stil de fier

Desi este folosit de secole ca material pentru constructii si decoratiuni, succesul fierului forjat nu tinde sa se diminueze. Flexibilitatea sa ii permite sa ia forme mereu noi, in pas cu spiritul vremurilor. Libertatea formelor pe care le poate lua acest material este maxima, ceea ce stimuleaza imaginatia si spiritul creativ. Nici un alt material nu poate oferi curbele dulci si liniile zvelte ale mobilierului din fier.

Farmecul fierului forjat vine din contrastul interesant intre liniile delicate, aparent fragile si duritatea sa ca material. Imaginea obtinuta se poate indulci asociind cu mobilierul din fier materiale textile in culori calde, cu texturi placute atingerii cum ar fi plusul, catifeaua sau matasea.

Fierul forjat se poate asocia cu elemente decorative din fier turnat, bronz sau cu medalioane din ceramica si portelan.

49

O canapea si o masuta joasa din fier se integreaza perfect intr-o camera cu pardoseala ceramica.

Un pat din fier forjat va da o nota romantica dormitorului tau, fara sa il conditioneze stilistic.

Pentru un look neoromantic se alege un pat cu o geometrie simpla, imbogatita de cateva elemente decorative. Intr-un dormitor cu patul din lemn, poti da o nota de rafinament optand pentru o noptiera din fier forjat in combinatie cu esenta de lemn a mobilierului.

50