R E V I S T A F E D E R A Þ I E I S I N D I C A T E L O R D I N E D U C A Þ I E „ S P I R U H A R E T “

WWW. EDUCAÞIE ªI ATITUDINE

ªCOALAR O M Â N E A S C Ã . R O

sub lupã

Ce am câºtigat ºi ce am pierdut

ºcoala internaþionalã

Modele americane de ºcoli pentru viitor

3

8 - 9

13

ELEVI, PĂRINÞI, PROFESORIÎMPREUNĂ PENTRU EDUCAÞIE

Anul X • nr. 107 • mai-august 2016• 1,7 lei

2

www.SCOALAROMANEASCA.ro

AC T UA L I TAT E

Str. Tunari nr. 41, Sector 2, Bucureşti

Tel. / Fax: 021/210.24.09; 021/210.41.65

redactia@scoalaromaneasca.ro

DIRECTOR:Marius Ovidiu NistorREDACTOR-ªEF:

Dragoº Constantin NeacºuSENIORI EDITORI:

Teodor Fîrþonea, Tudor Spiridon, Florin Dobrescu

DEPARTAMENT JURIDIC:Teodora Banaº, Ioana Voicu

SECRETARIAT DE REDACÞIE:Violeta Ancu, Gabriela Tudor

DTP: Omni Press & Design(www.opd.ro)

Tipar: SC Safo Prod SA –

Grupul de Presã ºi Tipografie RomprintStr. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.roISSN 1453 – 7842

WWW.

ªCOALAR O M Â N E A S C Ã . R O

Precizare: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afi rmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cerce-tării Ştiinţifi ce a organizat pe 7 iunie 2016, la sediul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei (IŞE) un workshop cu tema „Curriculumul şcolar pentru copiii cu dizabilităţi: nevoi şi perspec-tive pentru dezvoltare”.

Workshop-ul a fost moderat de Secre-tarul de Stat Monica Cristina Anisie şi direc-torul Institutului de Ştiinţie ale Educaţiei, Ci-prian Fartuşnic. Au participat reprezentanţi din sistemul de învăţământ preuniversitar şi supe rior, precum şi reprezentanţi ai altor instituţii şi organizaţii neguvernamentale cu relevanţă în domeniu.

Întâlnirea a avut loc în contextul pro-cesului de elaborare a noului curriculum naţional pentru elevii cu dizabilităţi cuprinşi în învăţământul special şi de masă. „Work-

shop-ul reprezintă un prim demers dintr-o serie de activităþi prin care Ministerul Edu-caþiei îºi asumă construirea ºi asigurarea unui parcurs educaþional corect ºi efi cient, care să asigure egalita tea de acces, e ga-litatea în drep turi, precum ºi egalitatea de ºanse. Am considerat că este necesară această întâlnire pentru a stabili principii-le de lucru ºi ter menele pentru elaborarea pla nurilor-cadru ºi a programelor, respectiv adap tarea acestora pentru elevii cu diza-bilităþi/cerinþe educaþionale speciale”, a declarat Monica Cristina Anisie în cadrul întâlnirii.

Participanþii au convenit să sprijine prin expertiza proprie procesul de analiză a proiectelor de planuri-cadru pentru învăþă-mântul special. lll

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cerce tării Ştiinţifi ce a organizat, în perioada 11-31 mai 2016, concursul de ocupare a funcţiilor de in-spector şcolar general pentru in spec toratele şcolare din judeţele Bihor, Bu zău, Caraş-Seve-rin, Ilfov, Satu Mare şi Vran cea. Aceste funcţii au rămas vacante după sesiunile de concurs organizate în perioadele februarie-martie, iulie-august şi octombrie-noiembrie 2015. La concurs au participat 18 candidaţi din cinci judeţe, pa tru candidaţi fi ind declaraţi admişi. În consecinţă, au fost ocupate posturile de

inspector şcolar general în judeţele Bihor, Buzău, Ilfov şi Satu Mare. Pentru funcţia de inspector şcolar general la ISJ Caraş-Severin nu s-a înscris niciun candidat. Astfel, pentru judeţele Caraş-Severin şi Vrancea funcţiile de inspector şcolar general vor fi ocupate prin delegare, până la organizarea unui nou concurs. Pentru judeţul Tulcea, ca urmare a vacantării postului după data de 31 mai, funcţia de inspector şcolar general va fi ocu-pată, de asemenea, prin delegare. (Pagină realizată de Dragoº Neacºu) lll

INSPECTORI ŞCOLARI GENERALI NOI

ISTORIA RECENTĂ A ROMÂNIEI, O NOUĂ DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ

Din anul şcolar 2016-2017, la clasele a XI-a şi a XII-a se va putea studia o nouă discipli-nă opţională: Istoria recentă a României.

Programa cursului face parte din oferta de cursuri opţionale propusă elevilor şi profesorilor de istorie de Mi-nisterul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifi ce în cadrul Curriculum-ului la decizia şco-lii (CDS). Disciplina prezintă o imagine complexă a societă-ţii româneşti din a doua jumă-tate a secolului XX şi din pri-mele decenii ale secolului XXI.

Conţinuturile programei sunt grupate în patru capi-tole. Fiecare capitol cores-punde etapelor, general ac-ceptate, în care a evoluat România de la 23 august 1944 până în 1989. Ultimul decupaj este perioada parcursă din 1990 până în 2007 (anul in-tegrării României în Uniunea Europeană), an considerat un reper important al evoluţi-ei istoriei contemporane. Pro-grama cursului opţional Istoria Recentă a României face parte dintr-un pachet educa-ţional care va cuprinde ma-nualul pentru Istoria Recentă a României, ghidul profesoru-lui şi un ghid multimedia. lll

CURRICULUMUL ŞCOLAR PENTRU COPIII CU DIZABILITĂŢI: NEVOI ŞI PERSPECTIVE

3S U B LU P Ã

CE AM CªTIGAT ªI CE AM PIERDUT

De circa trei luni, discutăm la nivelul Ministerului Muncii noua grilă de salarizare pentru personalul didactic ºi didactic auxiliar. În tot acest timp, am avut peste 10 variante, unele mai bune, altele mai proaste. Am ajuns să negociem chiar o nouă lege a salarizarii, care, însă, a picat din cauza lipsei fondurilor, cel puþin aºa susþin membrii Guvernului. Astfel, schimbările care urmează a fi făcute la grila de salarizare vor viza doar inechităþile, ºi nici acestea toate. În primă fază, personalul din învăþământ urma să beneficieze de corecþii pe intervalul 0-6 ani ºi parþial 6-10 ani, la care se adăugau ºi sumele compensatorii aferente sporului de doctorat, pre cum ºi fondul de premiere de 2%, în cepând cu 1 ianuarie 2017, restul co recþiilor pe întreaga grilă urmând să se aplice din 2018. Guvernul a motivat lipsa fondurilor la buget, prioritatea declarată fiind sistemul sanitar. În acel moment ne-am mobilizat ºi am demarat procedurile pentru în ce perea acþiunilor de protest. Urmă toarea ofertă prevedea ca su-mele pentru corecþii să le primim de la 1 august 2017, iar bonusul de perfor-

manþă de la 1 ianuarie 2018. Am con-si derat ºi această variantă ca fiind in-suficentă, continuând demersurile pen-tru acþiunile de protest. După încă două runde de negocieri s-a ajuns la va rianta care ar urma, fără acordul nostru, să fie aprobată de către Guvern. Mai precis, începând cu 1 august 2016, peste 90% dintre an gajaþi vor beneficia de creºteri salariale cuprinse între 50 ºi 300 de lei, reprezentând doar 50% din majorare, cealaltă parte urmând să intre în plată de la 1 decembrie 2017. Nu este mult, însă nici nu pierdem nimic la salariu.

La ora actuală, cel puþin noi, liderii de sindicat, suntem într-o situaþie dificilă. Nu ar fi prima dată. Pe de-o parte sunt unii membri, care ne cer să mergem în continuare cu protestele ºi să blocăm anul ºcolar, iar pe de altă parte avem colegi care ne spun că ei nu vor face asta niciodată. De asemenea, eu nu pot uita când am încercat să boicotăm o probă din cadrul Examenului de bacalaureat, încercare eºuată deoarece tot colegii noºtri ºi-au călcat pe inimă ºi au intrat la clasă. ªi nici mulþumirile fostului ministru Funeriu adresate cadrelor didactice

care au răspuns la apelul ministerului ºi nu al sindicatului.

Fără o acþiune comună a tuturor angajaþilor din sistemul educaþional, atât cel preuniversitar, cât ºi cel superior, riscăm să avem un nou eºec, care va conduce la decredibilizarea ºi mai mult a miºcării sindicale.

În plus, pentru prima dată în istorie, elevii împreună cu părinþii ºi cadrele didactice au manifestat împreună, pe 1 iunie 2016, pentru 6% din PIB pentru Educaþie, lucru care ar duce ºi la majorările salariale aºteptate. Credeþi că, dacă noi vom încerca să boicotăm examenele naþionale, vom mai avea în elevi ºi părinþi niºte susþinători sau se vor întoarce împotriva noastră?

Cred că obligaþia noastră ca lideri sindicali este de crea acea coeziune între elevi, profesori ºi părinþi, astfel încât „împreună pentru educaþie“ să reuºim să aratăm clasei politice ºi societăþii civile că, fără creºterea finanþării educaþiei, riscăm să ajungem sclavii moderni ai Europei. lll

MARIUS OVIDIU NISTORPREŞEDINTE FSE „SPIRU HARET“

4

www.SCOALAROMANEASCA.ro

O P I N I I

CONSILIEREA PROFESIONALĂ A ELEVILOR, UN PAS CĂTRE O CARIERĂ DE SUCCES

Consilierea ºi orientarea şcolară şi profesională, ca fenomen social, şi-a reliefat importanţa la începutul secolu-lui XX, cu prilejul modificării semnifica-tive atât a raportului între cererea şi oferta de locuri de muncă, dezvoltării industriale, cât şi a sporirii nivelului com-petenţelor cerute de utilizarea noilor tehnologii.

În logica lucrurilor, consilierea pro-fesională este precedată de consili-erea şi orientarea şcolară. Cu toate acestea, consilierea profesională are o istorie mai consistentă. Primele preo-cupări în acest domeniu au vizat indus-tria, transporturile şi armata. S-a urmărit sporirea eficienţei muncii, a productivi-tăţii şi creşterea responsabilităţii printr-o mai bună corelare a resurselor umane cu anumite caracteristici ale locului de

muncă. Iniţial consilierea, orientarea şco lară şi profesională a fost o activita-te, în principal, de asistenţă socială, cu un nivel ridicat de control al acesteia de către autorităţi.

În România, orientarea şcolară şi profesională are tradiţie; aceasta s-a desfăşurat în cabinete şi laboratoare care au funcţionat eficient. Cele mai multe au fost situate în centre universi-tare, fiind dotate cu aparatură psiholo-gică şi personal de specialitate.

Orientarea profesională (pentru ca rieră) este un fenomen social, care s-a conturat în societate atât cu dife-renţierea formelor de activitate, cât şi cu libertatea persoanei, în vederea asi gurării pentru tânăra generaţie a posibilităţilor de alegere a profesiunii. Ea îşi propune adaptarea persoanei

la condiţiile muncii, la paleta largă a profesiunilor existente pe piaţa muncii în acord cu abilităţile, aptitudinile, ca-racteristicile generale de personalitate, aspiraţiile persoanei şi cu necesităţile sociale, urmărind stabilirea unui echili-bru în interiorul relaţiei om-activitate.

Orientarea profesională încearcă stabilirea unui echilibru adecvat între profesiune, considerată în ansamblul său şi personalitatea privită în totalita-tea sa. Această preocupare accen-tuează caracterul uman al orientării profesionale în ţara noastră în raport cu aceea exercitată în perioada ante-belică, când aptitudinile erau cu pre-ponderenţă factorul care decidea alegerea. Astăzi problema aptitudini-lor trece pe un loc secund, pe primul si tuându-se personalitatea văzută în

ansamblul său, prin dominantele ei spe cifice.

Consilierea şi orientarea nu presu-pune, cu necesitate, înlăturarea ob-stacolelor din calea unei personalităţi în evoluţie, ci avertizarea individului că există, că majoritatea pot fi evitate şi învăţându-l cum să o facă.

Elementele componente şi speci-fice consilierii şi orientării carierei, con-stau în:

• oferirea de informaţii clientului despre ocupaţii prin metode compre-hensibile şi accesibile;

• furnizarea de date organizate şi structurate despre alternativele ocu-paţionale;

• informarea şi documentarea per-sonală;

• informarea şi educaţia privind

dez voltarea carierei desfăşurate în şcoa lă sau în cadrul activităţilor extraş-co lare;

• oferirea de materiale şi metode pentru evaluarea capacităţilor clienţi-lor cu scopul de a crea o imagine re-alistă asupra resurselor şi potenţialului profesional;

• derularea de activităţi de consili-ere-individuală şi în grup – în vederea dezvoltării carierei sau rezolvării proble-melor personale ale beneficiarilor;

• cunoaşterea elevilor;• educarea intereselor constând în

formarea şi stimularea aptitudinilor po-zitive pentru o anumită profesie;

• îndrumarea elevilor în vederea con turării unei opţiuni profesionale sta-bile;

• valorificarea în grup a experienţe-lor personale pozitive ale elevilor şi pă-rinţilor acestora;

• desfăşurarea de activităţi perso-nale de punere în practică a tehnici-lor de căutare a unui loc de muncă (redactarea unui Curriculum Vitae, a unei scrisori de prezentare, a portofoliu-lui personal);

• desfăşurarea de activităţi spe-ciale iniţiate de consilieri în instituţii de profil.

Consilierea şi orientarea şcolară şi profesională intenţionează să-l facă pe elev co-participant la propriul des-tin (prin informare, educare, auto-for-mare, auto-orientare) dacă nu în mod integral, chiar autorul acestui demers de alegere şi dezvoltare a carierei.

Considerată ca o chestiune de na-tură educativă şi comunicaţională, con silierea şi orientarea şcolară şi pro-fesională au dus la schimbarea ansam-blului de metode şi tehnici cu care se operează, conţinutului activităţii consi-lierului, rolului şi poziţiei acestui dome-niu în sistemul formării iniţiale şi continue a tinerilor şi adulţilor. În prezent consilie-rea şi orientarea şcolară şi profesională este un demers de natură educativă – pentru că „educaţia şi orientarea sunt două funcţii ale şcolii, complementare, dar distincte”, afirma Raffestin – dar nu limitat doar în această arie. lll

PROFESOR MĂRIUÞA ALBERT, COLEGIUL ECONOMIC

„VIRGIL MADGEARU” GALAÞI

mai-august 2016

5O P I N I I

SE MAI CITEªTE ASTĂZI?Prezentul articol îşi propune o vizi-

une de ansamblu a lipsei de apetit a lecturii din rândul elevilor, şi nu numai.

Într-o societate precum cea a se-colului XXI, când totul devine comer-cial şi, de multe ori, superficial, lectura, care se dovedeşte în forma sa esenţia-lizată o adevărată artă, dar şi o ştiinţă, din ce în ce mai rară, este, poate, una dintre singurele modalităţi prin care se pot deschide ori crea veritabile canale de comunicare, la un alt nivel decât cel scolastic, şi aceasta pentru că ele-vii, dar nu numai ei, au o imperioasă nevoie de lectură în haosul cotidian al vieţii, atât pentru orientarea lor, cât şi pentru a fi pregătiţi să răspundă pro-vocărilor existenţiale atât de diverse. Astfel, lectura îşi primeşte locul cuvenit în mintea şi în inima copiilor încă de la clasele mici.

Ne încumetăm astfel, conştienti-zând rolul lecturii în şcoală şi-n afara ei, a ne aventura în câmpul lectologiei, sti-mulaţi fiind de convingerea că aceas-ta îşi va menţine şi chiar îşi va consolida locul cuvenit în activitatea didactică, menită să reveleze modalităţile con-crete prin care interesul elevilor pentru lectură poate fi stimulat, iar deprinderile de a citi nu numai corect şi fluent, ci şi inteligent se pot manifesta pozitiv, chiar creator, pentru toată viaţa.

În plus, consider problema lecturii drept una spinoasă şi cred că acesta este principalul mod prin care un co-

pil îşi poate contura personalitatea, îşi poate forma cultura generală, se poa-te maturiza frumos şi îşi poate alege modele în viaþă.

Indiferent de tipul de analiză a tex-tului, de strategia de lectură abordată, ori de metoda didactică utilizată, fina-litatea demersului trebuie a fi nu numai descoperirea unui element de noutate şi/sau modernitate în ceea ce priveşte interpretarea textului, cât şi (re)valorifi-carea actului lecturii în sine, în condiţiile în care interesul pentru „arta cuvântu-lui” scade.

Curriculum-ul de limba şi literatura română pentru clasele gimnaziale sau liceale descrie parcursul didactic al dis-ciplinei, într-o nouă versiune, adecvată imperativelor societăţii contemporane în continuă schimbare şi demersului educaţional modern. El reflectă con-cepţia asupra educaţiei lingvistice şi literare şi este întemeiat pe două com-ponente de bază ale ei: educaţia ling-vistică şi educaţia literară. Dacă edu-caţia lingvistică presupune formarea şi dezvoltarea capacităţilor de comuni-care prin cunoaşterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical şi stilistic) şi angajarea apropiată a elevului în producerea actelor comunicării, edu-caţia literară presupune formarea şi dezvoltarea cititorului de literatură prin cunoaşterea apropriată a unor opere şi fenomene literare de valoare şi prin angajarea în producerea, redactarea

unor tipuri de texte literare şi interpre-tative.

Principiile în ceea ce priveşte edu-caţia lingvistică şi literară vizează în primul rând centrarea educaţiei ling-vistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului, pe formarea capaci-tăţilor comunicative, în al doilea rând întemeierea educaţiei literare pe feno-menele receptării şi interpretării texte-lor literare, pe formarea capacităţilor de cititor, educaţia prin valori şi pentru valori, prioritatea abordării hermeneu-tice (interpretative) a materiilor studia-te, corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare/lectorale; nu în ultimul rând, diferenţierea sistemelor de activitate a elevilor în funcţie de textul abordat/elaborat, de situaţia de co-municare vizată, de obiectivul urmărit şi de vârsta elevilor.

În conformitate cu noua paradig-mă educaţională, Curriculum-ul pune la îndemâna profesorilor un cadru fle-xibil de organizare a muncii la cate-dră, lăsând o marjă considerabilă de libertate în privinţa alegerii textelor de studiat.

Mai este de adăugat că, nefiind propriu-zis o „istorie”, contribuţia de faţă nu poate nutri ambiţia de a-şi epui za, exhaustiv, obiectul. lll

PROFESOR CRISTIANA-OANA ICHIM –

ªCOALA GIMNAZIALĂ „IULIA HAªDEU” GALAÞI

www.SCOALAROMANEASCA.ro

6 PA M F L E T

CĂPCĂUNICĂ DIN MINISTER

Atentie mare, dom’ Căpcăunică din minister! Vă vorbeºte lumea, dom'le...

Nu ºtiu dom’le de unde ºtiu oamenii ăºtia atâtea lucruri despre dom’ Căp-căunică din minister. Cică stă în jilþul lui ºi-acuma, ca nebunul de la curte, fiind-că ar fi omul ministerului de finanþe, nu pentru că ar fi prea bun, aºa cum cre-deam eu. Mai precis, cică nu poate să-l dea nimeni afară, nu că l-au vrut toþi miniºtrii de până acum de prea bun ce era... Schimbarea miniºtrilor, bu curia nebunilor, vorba aia...Ce s-o mai fi bucurat dom’ Căpcăunică vă-zându-i pe toþi miniºtrii de pe lângă el agitându-se, promiþând, încercând ºi ei ceva, până când, nebunul, pe care nu se poate supăra nimeni, spunea tri-umfător: Nu se poate! De Ce? Pentru că nu se poate...

Râdeau unii în hohote de aºa-zisele dezbateri pe teme de curriculum, va-lori ºi altele ºi spuneau naivilor de pe ecran: măi oameni buni, ce dracu’ bateþi câmpii, păi dom’ Căpcăuni-că credeþi voi că vrea să piardă jilþul de nebun al regelui? Păi ºtiþi voi cum calculează dom’ Căpcăunică costul standard per elev? Uite cum: pleacă urechea la ministerul de finanþe (nu la tot ministerul, ci la gaura de aerisire) să audă cât e bugetul educaþiei ºi după ce face niºte socoteli ”mentale” de au-ditor financiar înnăscut, zice: după ce scădem asta, asta, asta...numărând pe degetele inscripþionate cu numele unor mari contributori la educaþia naþi-onală: Suveico, Stampilarii, Manualii ºi alþi câþiva, rămânem cu atât. Cam puþin...dar asta e. Câþi elevi avem? Împărþim ”atât” cât ne-a mai rămas la număr de elevi (de-ar mai abandona

unii ºcoala să rămână ceilalþi cu mai mult!) ºi obþinem costul standard per elev. Standard, ce mai încolo ºi-ncoa-ce! Toată lumea drepþi ºi comanda la mine! Aþi auzit?...că vă ia mama dra-cu’ pe toþi dacă nu faceþi ce spun! ºi dom’le ce să vezi...toată lumea stă ”drepþi”, de la miniºtri cu curaj până la ăi fără de minte.

Ce crezi c-am auzit chiar azi, dar io nu cred că-i chiar adevărat. Cică dom’ Căpcăunică a dat ordin ca în tot învăþământul, luna martie să fie la fel de lungă ca luna februarie. Da, la salarii. Ce dacă în februarie a fost ºi vacanþă, iar plata cu ora nu se face în vacanþe, să fie la fel, la fel ºi în martie. Păi dacă s-a putut o dată, de ce să nu se poată în continuare. Asta e ca în bancul cu măgarul...nu-l ºtiþi? Badea Păun avea un măgar ºi s-a hotărât să-l

hrănească mai puþin, că prea mânca mult. Ce dacă muncea, când stătea să mănânce îi mânca lui badea Păun ºi timpul ºi banii. Aºa că, în prima zi mai puþin, a două zi mai puþin ºi tot aºa. Pă-cat că, atunci când s-a obiºnuit măga-rul să nu mai mănânce nimic, a murit. Păi tot aºa ºi dom’ Căpcăunică de la minister, s-a hotârăt să-ºi hrănească măgarul din ce în ce mai puþin ºi e feri-cit că măgarul mănâncă atât cât îi dă. Păi voi credeþi că e chiar adevărat (?), că dom’ Căpcăunică e atât de prost să creadă că măgarul nu-i trânteºte o copită peste blidele pline pe care i le dă lui Suveico, sau celorlalþi de pe de-getele preþioase? Noooo... Deşi, mai ziceau unii azi că salariile în învăþământ sunt calculate într-un fel de abac care n-are sârme adaptabile la lege. Adi-că legea se schimbă, dar abacul ba! ºi uite aºa, putem s-o dăm dracului de lege, că abacul n-o înþelege, iar ca să-i faci alte sârme adaptate costă... Îi mai þineþi minte pe ăi de vă spuneam că râdeau de naivii vorbitori la televizor?

Ehei, tot ei râdeau de numele pe care le vehiculau anchetatorii pe la televizor când s-a spart buboiul cu calculatoa-rele multe ºi scumpe din ºcolile româ-neºti, sau abace, sau ce-or fi fost alea că nu mai ºtiu. Păi între numele alea nu era ăl mai de seamă, al lui dom’ Căp-căunică! Unde şi-o fi ascuns el capul (pe care nu ºi-l vede de treburi) când semnau contractele alea mari toþi miniºtrii ăia lipsiþi de curaj ºi cu mare băgare de seamă la nebun? lll

ªtirea: auditorii inspectoratului ºcolar refuză să valideze statele de personal (care conþin normarea pe baza căreia se realizează statul de plată), ale ºco-lilor, pentru luna martie, pe motiv că normele calculate pentru luna februarie au fost depăºite. Acest lucru este firesc, având în vedere faptul că normele cresc datorită orelor din plata ”cu ora” care nu se achită în vacanþe (februa-rie a avut o săptămână de vacanþă, martie a fost lună plină, cu 4 săptămâni ºi încă 3 zile). Inspectoratul dă vina pe minister, mai precis pe omul cheie din minister (Mihai Păunică) care ar fi dispus această aberaþie, de plafonare la luna februarie, pe motiv că programul de salarii (distribuit ºi gestionat de Siveco) se va bloca la marirea de norme din luna martie ºi nici un anga-jat din învăþământ nu-ºi va lua salariul. În realitate, inspectoratul îndeamnă ºcolile să facă statul de personal identic cu cel din luna februarie (ceea ce nu corespunde cu realitatea), urmând ca diferenþele de plată să le facă de la ”corecþii” (secþiune care se utilizează, în mod normal, pentru repararea greºelilor).

mai-august 2016

7P R O I E C T

CONCURS INEDIT LA SIBIUÎn data de 14 mai 2016, la Pala-

tul Copiilor din Sibiu, a avut loc prima ediþie a Concursului Judeþean Inter-disciplinar de Anticipaþie Ştiinþifică, unic în þară prin tematica abordată. Obiec tivul competiþiei a fost stimularea gândirii logico-matematice a elevilor din clasele II- VIII prin angrenarea lor în-tr-un concurs judeþean interdisciplinar, vizând disciplinele din domeniul ma-tematică, fizică, chimie, astronomie ºi microbiologie.

Concursul a fost organizat de dl. profesor Serafin Augustin-Cristian, das-căl cu o vechime de peste 10 ani în învăþământ (fizică, chimie, astronomie, psihologie), a cuprins 2 secþiuni - cea teoretică, individuală ºi cea practică, pe echipe ºi a fost organizat pe două niveluri de pregătire, clasele II-IV ºi cla-sele V-VIII.

Participarea a fost peste aºteptările or ganizatorilor, în condiþiile în care s-au pre zentat 67 de elevi din peste 30 de uni-tăþi ºcolare din Sibiu, Cisnădie, Avrig, Cris-tian, Poiana Sibiului, Răºinari ºi Şura Mare.

ªi pentru că orice concurs are ºi câºtigători, în funcþie de punctajul obþi-nut, s-au acordat următoarele premii : la secþiunea “teorie” - 20 de premii I, 24 de premii II, 14 premii III, 8 menþiuni ºi un premiu de participare, iar la secþiunea “proba practică” - 10 premii I, 7 premii II ºi 5 premii III.

La concursul individual, s-au remar-cat elevii Vecsei Diana din clasa a III-a (ºcoala 18 Sibiu - profesor coordonator Şufană Lenuþa), Bădiþă Mihail din clasa a IV-a (ºcoala 1 Sibiu - profesor coordo-nator Serafin Augustin) ºi Oleksik Vlad clasa a V-a (ºcoala 18 Sibiu - profesor

coordonator Rusu Horaþiu), care au obþinut punctajul maxim.

La nivelul claselor V-VIII, prin prisma numărului de premii I obþinute, a ieºit în evidenþă ºcoala Poiana Sibiului cu pro-fesor coordonator Stoian Ileana.

Concluziile domnului profesor Se-rafin au fost că: „Majoritatea copiilor au avut lucrări de nivel superior, ceea ce îmi demonstrează că sunt bine pre-gatiþi, dar le lipseºte modul de a inte-gra cunoºtinþele pe care le au, într-un

sistem interdisciplinar. Acest curs, prin modul lui de abordare, unul axat pe învăþarea practică a ºtiinþelor din natu-ră, încurajează atragerea copiilor spre ºtiinþă ºi spiritul ei”.

Demn de remarcat este ºi faptul că la concurs a participat un grup de 9 elevi de la ºcoala Gimnazială Nr. 2 Sibiu, coordonaþi de d-na profesor Ramona Untch, remarcându-se cu premii I ºi II la ambele probe, teoretică ºi practică, ceea ce a dovedit faptul că, deºi ºcolile cu predare în limba ger-

mană pun accentul în mod diferit pe programa ºcolară, creativitatea stimu-lată în aceste instituþii a fost de ajutor elevilor, plasându-i la un nivel ridicat.

Cercul de Anticipaþie ºtiinþifică s-a născut din pasiunea domnului profe-sor Serafin pentru un cadru nonformal de învăþare ce se adresează elevilor din clasele II -XII prin abordarea tutu-ror ºtiinþelor ºi a muncii experimentale în mod special, astfel că matematica, fizica, chimia, biologia, microbiologia ºi astronomia au devenit materii princi-pale de studiu. Abordarea cursului este una în care experimentul ocupă locul primordial ºi din care copiii sunt învăþaþi să recunoască complexitatea feno-menelor naturii.

Prin implementarea acestui proiect se urmăresc 3 faze: copiii în cadrul cer-cului dobândesc competenþe în ceea ce priveºte studiul multidisciplinar al ºti-inþelor, în a doua fază se dobândesc abilităþi practice în munca de labora-tor, iar în final stabilesc caracterul inter-disciplinar a celor studiate direct în mij-locul naturii prin organizarea de tabere tematice. Pentru asigurarea legăturii între ºtiinþă ºi creativitate, aceste tabe-

re vor cuprinde ºi activităþi din dome-niul artelor creative precum muzica, pictura, origami etc.

Împletirea de competenþe pre-date în cadrul cursului de Anticipaþie ºtiinþifică îndeplineºte prin excelenþă viziunea Palatului Copiilor Sibiu: „Nu vă mândriþi cu predarea unui număr mare de cunoºtinþe. Stârniţi numai cu-riozitatea. Multumiþi-vă să deschideþi minþile, nu le supraîncărcaþi. Puneþi în ele scânteia.”(Anatole France). Felici-tări! (Iulia Dănilã) lll

8

www.SCOALAROMANEASCA.ro

E V E N I M E N T

ELEVI, PĂRINÞI, PROFESORIÎMPREUNĂ PENTRU EDUCAÞIE

DRAGOŞ NEACŞU

Peste 10.000 de angajaþi din în-văþământ, elevi ºi părinþi au participat pe 1 iunie a.c. la o acþiune de protest faþă de subfinanþarea educaþiei cu sloganul „Împreună pentru educaþie“. Aceºtia au pornit în jurul prânzului din Piaþa Victoriei într-un marº către Palatul Cotroceni. Protestatarii au afiºat pan-carte cu mesaje: "Vrem să fim trataþi corect, cu cinste ºi cu respect!", "Afa-ră, afară cu politica din ºcoală", "Fără educaþie moare orice naþie", "Muncă decentă, salarii indecente", "Guvernul a decis: învăþământul va fi ucis". Protes-tatarii au cerut la unison: "Vrem o þară ca afară" ºi "Vrem respect".

În timpul deplasării către Palatul Co-troceni, senatorul Cristiana Anghel a în-cercat să se alăture protestatarilor, însă nu a fost primită de sindicaliºti, care au ºi fluierat-o. Pe toată perioada protes-tului, cei prezenþi au cerut respectarea legii ºi acordarea pentru învăþământ a 6% din PIB.

Înainte de a intra la Palatul Cotro-ceni, preºedintele FSE „Spiru Haret“, Marius Nistor, a declarat că aºteaptă implicarea Preºedintelui Iohannis în pri-vinþa neajunsurilor din educaþie. „Noi ne-am bucura să vedem o implicare a preşedintelui Iohannis, mai ales că susţinem cu tărie programul "România educată". Să nu uităm că Domnia Sa este cadru didactic, provenit din învă-ţământul preuniversitar. Aşa că sunt aşteptări foarte mari legate de modul în care preşedintele poate să-şi adu-că contribuţia", a spus Marius Nistor. "Avem speranţa că domnul preşedinte poate avea un rol decisiv. Altfel, stăm şi ne gândim cu groază; dacă buge-tul alocat Educaţiei nu va înregistra creşteri în perioada imediat următoa-re, cu greu vom putea discuta despre atingerea obiectivului de 6% din PIB, conform Legii Educaţiei Naţionale, şi există şi un risc în privinţa finalizării cu succes a programului «România edu-cată»", a spus preºedintele FSE „Spiru Haret“. Acesta a adăugat că toþi ac-torii sistemului educational îºi doresc aceleaºi lucruri ºi toþi cer creºterea fi-nanþării. „Solicităm creºterea alocărilor

pentru educaþie ºi majorarea costului standard per elev. Cerem respectarea Constituþiei, care prevede că învăþă-mântul este gratuit, ºi dispariþia aºa zisului fond al clasei/al ºcolii. În plus, am cerut atât Guvernului, cât ºi Parla-mentului să deconteze integral naveta elevilor, deoarece la ora actuală foar-te mulþi elevi renunþă la studii pentru că nu au bani să ajungă la ºcoală“, a adăugat Marius Nistor.

O delegaþie a protestatarilor a fost primită la Palatul Cotroceni de către consilierii prezidenţiali Ligia Deca şi

Gabriel Cristian Pişcociu. Potrivit Admi-nistraþiei Prezidenþiale, dialogul a fost unul deschis, reconfirmând importanţa unor soluţii sustenabile pe termen lung, care să confere stabilitate şi încrede-re. „Reprezentanţii personalului din sis-temul de învăţământ şi-au prezentat atât revendicările, cât şi propunerile lor pentru soluţionarea acestora", a infor-mat Administraţia Prezidenţială. Liderii protestatarilor au depus ºi un docu-ment la Administraþia Prezidenþială, do-cument pe care vi-l prezentăm în cele ce urmează:

9

mai-august 2016

E V E N I M E N T

Federaþia Sindicatelor Libere din În-văþământ, Federaþia Sindicatelor din Educaþie „SPIRU HARET” , Federaþia Naþi-onală Sindicală „ALMA MATER”, Consi-liul Naþional al Elevilor, Asociaþia Elevilor din Constanþa ºi Federaþia Naþio nală a Asociaþiilor de Părinþi din Învăþământul Preuniversitar,care reprezintă drepturile ºi interesele a peste 280.000 de salariaþi din învăþământul ro mânesc de stat, a peste 3 milioane de elevi ºi a aproxima-tiv 6 milioane de părinþi, vă solicită res-pectuos sprijinul în vederea soluþionării revendicărilor comune ale organizaþii-lor reprezentative ale elevilor, părinþilor ºi angajaþilor din învăþământ.

Facem acest demers pornind chiar de la Strategia Naþională de Apărare a Þării, document programatic adoptat de Parlament la solicitarea dumnea-voastră, din care rezultă că:

„…o Românie puternică îºi apără valorile, interesele ºi simbolurile care o definesc, bunurile naþionale ºi resurse-le naturale, precum ºi instituþiile care o reprezintă. Prioritate trebuie acordată educaþiei ºi sănătăþii, protejării patri-moniului, mediului înconjurător, dar ºi susþinerii domeniilor de excelenþă. (...)

Din perspectivă internă, obiective-le naţionale de securitate vizează: (…) dezvoltarea consolidată, durabilă şi adaptată schimbărilor sociale a mari-lor sisteme publice (sănătate, educa-ţie, protecţie socială); (...)

Actualele provocări la adresa se-curităţii României reclamă dezvoltarea unui sistem intelectual creativ, fiind im-portante educaţia, sănătatea şi facto-rul social.“

În plus, dumneavoastră aþi lansat ambiþiosul proiect „România Educa-tă“, ocazie cu care aþi afirmat: „...am asu mat educaþia ca prioritate naþio-nală din convingerea profundă că viitorul României este strâns legat de educaþie. … educaþia ºi cercetarea sunt ºansa României la un viitor pe care nu trebuie să-l mai ratăm.“ V-aþi decla-rant atunci ca un „partener angajat“ al nostru în reformarea educaþiei.

Constatăm, însă, că, pentru Gu-vern, Educaþia nu reprezintă o priori-tate. În aceste condiþii, ne adresăm dumneavoastră, pentru ca, în exerci-tarea funcþiei de mediere între stat (re-prezentat în cazul de faþă de Guvern) ºi societate (organizaþiile reprezenta-tive ale elevilor, părinþilor ºi angajaþilor din învăþământ), să interveniþi la nivelul Executivului ºi să susþineþi revendicările noastre comune, ºi anume: creºterea de urgenþă a alocaþiilor bugetare pen-tru învăþământ până la atingerea pro-centului de 6% din PIB, astfel încât să se asigure, în perioada imediat următoa-re, cel puþin:

• creºterea costului standard per preºcolar/elev, respectiv a costului me-diu per student echivalent;

• creºterea salariilor angajaþilor din învăþământ;

• creºterea burselor elevilor ºi stu-denþilor;

• decontarea integrală a cheltuie-lilor de navetă pentru elevii care stu-diază în altă localitate decât cea de domiciliu, dar ºi pentru decontarea na-vetei personalului didactic;

• dotarea corespunzătoare a uni-tăþilor ºi instituþiilor de învăþământ (de natură să elimine contribuþiile părinþilor pentru igienizare, achiziþionare de ma-terial didactic etc.);

• formarea profesională continuă a salariaþilor din învăþământ.

În egală măsură, Federaþia Sindi-catelor Libere din Învăþământ, Fede-raþia Sindicatelor din Educaþie „SPIRU HARET” , Federaþia Naþională Sindicală „ALMA MATER”, Consiliul Naþional al Elevilor, Asociaþia Elevilor din Constanþa ºi Federaþia Naþională a Asociaþiilor de Părinþi din Învăþământul Preuniversitar, vă solicită respectuos ca, în dubla ca-litate de Preşedinte al României şi de dascăl, să vă implicaţi, în limitele pre-văzute de Constituţia României, în con-strucţia, până la terminarea mandatu-lui actualului guvern, a noii legi privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, astfel încât, odată intrată în vigoare, să contribuie la îm-bunătăţirea statutului social al cadrelor didactice din România.

Federaþia Sindicatelor Libere din Învăþământ Federaþia Sindicatelor din Educaþie „SPIRU HARET“Federaþia Naþională Sindicală „ALMA MATER“Consiliul Naþional al ElevilorAsociaþia Elevilor din ConstanþaFederaþia Naþională a Asociaþiilor de Părinþi din Învăþământul Preuniversitar

EXCELENÞEI SALE,DOMNULUI KLAUS WERNER IOHANNIS,

PREªEDINTELE ROMÂNIEIExcelenþă,

Cu deosebită consideraţie,

Federaþia Sindicatelor Libere din Învăþământ - Simion HANCESCU Federaþia Sindicatelor din Educaþie „SPIRU HARET“ - Marius Ovidiu NISTORFederaþia Naþională Sindicală „ALMA MATER“ - Anton HADĂRConsiliul Naþional al Elevilor - Horia OniþăAsociaþia Elevilor din Constanþa - Alexandru MANDAFederaþia Naþională a Asociaþiilor de Părinþi din Învăþământul Preuniversitar - Iulian CRISTACHE

10

www.SCOALAROMANEASCA.ro

J U R I D I C

O MULT AªTEPTATĂ REPARAÞIE PENTRU PERSONALUL DIDACTIC

PAGINI REALIZATE DETEODORA BANAªªI IOANA VOICU,CONSILIERI JURIDICIFSE „SPIRU HARET“

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345/5.V.2016, a fost publi-cată Legea nr. 85/2016 privind plata diferenþelor salariale cuvenite persona-lului didactic din învăþământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011, prin care se reglementează, în esenþă, acordarea eºalonată a dife-renþelor salariale cuvenite personalului didactic în baza Legii nr. 221/2008, a Legii nr. 330/2009, a Legii nr. 284/2010 ºi a Legii nr. 285/2010 pentru perioada 1.10.2008-13.05.2011, dar neacordate, din diferite motive. Ne reamintim că actul normativ respectiv a fost adoptat de Senat, dar aprobarea sa în Camera Deputaþilor a avut loc după un proces lung de avizare ºi reavizare. Aplicarea Legii nr. 85/2016 este condiþionată însă de apariþia normelor metodologice, aºa cum se prevede expres la art. 7 din axctul normativ.

În consecinþă, imediat după pu-blicarea legii în Monitorul Oficial (re-spectiv în data de 6 mai 2016), Fede-raþia Sindicatelor din educaþie „SPIRU HARET” a înaintat adrese Guvernului României ºi Ministerului Educaþiei Naþi-onale ºi Cercetării ªtiinþifice, prin care a solicitat elaborarea Normelor metodo-logice de aplicare a Legii nr. 85/2016, cu consultarea federaþiilor sindicale re-prezentative la nivel de sector de acti-vitate învăþământ, astfel încât acestea să fie discutate în cadrul Executivului, aprobate prin Hotărâre de Guvern ºi publicate în Monitorul Oficial în terme-nul de 30 de zile mai sus menþionat.

În mod evident, termenul respectiv nu poate fi respectat, deoarece discuþi-ile pe proiectul Normelor metodologice (elaborat de consilierii juridici ai fede-raþiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăþământ preuniversitar ºi trimis celorlalþi parteneri de dialog) la nivelul Ministerului Educaþi-ei s-au purtat în cadrul comisiei tehnice în data de 2 iunie, iar documentul a fost pus pe ordinea de zi a Comisiei de Dialog Social din data de 8 iunie 2016,

intrând apoi în circuitul de avizare de la nivelul ministerelor de resort. În cele ce urmează, vom face o scurtă prezenta-re a proiectului în cauză:

Evident, Normele metodologice nu pot să exceadă cadrului impus de Le-gea nr. 85/2016, ci doar să stabilească procedurile în vederea plăþii diferenþe-lor de drepturi salariale cuvenite perso-nalului didactic ºi didactic auxiliar din învăþământul preuniversitar ºi universi-tar de stat, inclusiv biblioteci centrale universitare, pentru perioada 1 octom-brie 2008 – 13 mai 2011.

Cum este ºi firesc, am încercat să definim termenii ºi expresiile utilizate în text, astfel:

a) diferenþe de drepturi salariale – sumele cuvenite personalului didactic ºi didactic auxiliar din învăþământul de stat, inclusiv biblioteci centrale univer-sitare, în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, ale Legii-ca-dru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 şi ale Legii nr. 285/2010 ºi ne-achitate, aferente intervalului 1 octom-brie 2008 – 13 mai 2011;

b) beneficiari – personalul didactic ºi didactic auxiliar, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi con-trol din învăþământul de stat, încadrat în perioada 1 octombrie 2008 – 13 mai 2011, respectiv într-un interval de timp

din această perioadă, care nu au be-neficiat de plata diferenþelor de drep-turi salariale prevăzute la lit. a);

c) angajatori – unităþi de învăþă-mânt preuniversitar de stat, unităþi de învăþământ special de stat, unităþi co-nexe ale învăþământului preuniversitar, unităþi de învăþământ pentru activităþi extraºcolare, inspectorate ºcolare, ca-sele corpului didactic, alte unităþi ºi insti-tuþii de învăþământ de stat, instituþii de învăþământ superior de stat ºi biblioteci centrale universitare care au încadrat ºi salarizat personalul prevăzut la lit. b);

d) an de la data intrării în vigoare a legii – an care se împlineºte în ziua ºi luna corespunzătoare din următorul an (s-a impus această definire a acestei sintagme, deoarece avem experienþa executărilor eºalonate ale hotărârilor judecătoreºti, unde prin „an”, unii au înþeles „an bugetar”, decalând astfel în mod abuziv plata sumelor).

Tranºele de plată a sumelor sunt cele din Legea nr. 85/2016: a) în primul an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 85/2016 se plăteşte 5% din valoarea diferenþelor de drepturi salariale; b) în al doilea an de la data intrării în vigoa-re a Legii nr. 85/2016 se plăteşte 10% din valoarea diferenþelor de drepturi salariale; c) în al treilea an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 85/2016 se

11

mai-august 2016

J U R I D I C

plăteşte 25% din valoarea diferenþelor de drepturi salariale; d) în al patrulea an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 85/2016 se plăteşte 25% din valoa-rea diferenþelor de drepturi salariale; e) în al cincilea an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 85/2016 se plăteşte 35% din valoarea diferenþelor de drep-turi salariale.

Plata urmează a se realiza anual, în tranşe trimestriale egale.

Tot datorită experienþelor neplăcu-te din practică, am instituit o excepþie de la regulă: în situaþia în care o tranºă din diferenþe nu se achită în termenul de mai sus, diferenþele aferente aces-teia se achită cumulat cu diferenþele aferente tranºei următoare.

Beneficiarilor diferenþelor de drep-turi salariale pensionaþi până la data de 8 mai 2016 inclusiv, li se achită aceste diferenþe într-o singură tranşă. Benefici-arilor care se pensionează după data intrării în vigoare a prezentei legi, în ter-menul de 5 ani prevăzut la art. 2 alin. (1), li se achită, cel mai târziu la data pensionării, diferenþa dintre drepturile cuvenite ºi cele efectiv plătite eºalonat în tranºe trimestriale egale.

Au fost reglementate ºi sursele de finanþare privind alocarea fondurilor pentru plata diferenþelor de depturi sa-lariale: pentru unităþile de învăþământ preuniversitar de stat – din sume defal-cate din taxa pe valoare adăugată, de la bugetul de stat, prin bugetele locale; pentru instituþiile de învăþământ supe-rior ºi unităþile ºi instituþiile de învăþământ subordonate Ministerului Educaþiei Na-þio nale ºi Cercetării ªtiinþifice – de la bu-

getul de stat, prin bugetul ministerului. În plus, faþă de dispoziþiile Codului fiscal, normele conþin prevederi exprese pri-vind realizarea calculului ºi plăþii impo-zitelor şi a contribuţiilor datorate de an-gajat şi angajator, aferente diferenþelor de drepturi salariale lunare, cu respec-tarea reglementărilor legale în vigoare pentru fiecare perioadă de calcul.

Deºi nu este normal să se depună cereri pentru plata salariului (pentru că vorbim despre salariul de bază, iar dreptul la remuneraþie pentru munca prestată þine de esenþa raporturilor de muncă), în cazul de faþă, a fost nevo-ie să gândim o procedură care să nu încarce în mod inutil nici beneficiarii, nici angajatorii. În consecinþă, pentru evitarea oricărei dificultăþi în plata di-ferenþelor de drepturi salariale, bene-ficiarii vor adresa fiecărui angajator la care ºi-au desfăºurat activitatea în pe-rioada 1.10.2008-13.05.2011 sau, după caz, pentru o parte din acest interval de timp, o cerere, conform modelului prevăzut în anexa la Normele meto-dologice. De precizat faptul că nu dis-cutăm despre un document amplu, ci de o cerere simplă, de câteva rânduri, cuprinzând datele de identificare ale beneficiarului (nume complet, domi-ciliu, act de identitate, CNP) ºi, foarte important, contul în care urmează a se face plata; în situaþia în care beneficia-rul are în prezent un alt nume decât cel purtat în intervalul 1.10.2008-13.05.2011, la cerere se anexează copie de pe înscrisul doveditor la schimbării nume-lui (certificat de căsătorie, hotărâre de divorþ etc.) Cererea se depune la

registratura unităþii sau se trimite prin poºtă cu confirmare de primire, prin te-lefax ori prin poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea cererii şi confirmarea primirii acesteia. De reþinut că nu a fost instituit nici un termen pentru depunerea cererii, ast-fel că nu se pune problema decăderii beneficiarilor din drepturi.

Ca sistem de calcul, angajato-rii procedează la calcularea tuturor drepturilor salariale pentru intervalul 1.10.2008-13.05.2011, sau, după caz, pentru o parte din acest interval, prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei în lo-cul valorii efectiv utilizate la momentul plăþii salariilor. Diferenþele de drepturi salariale cuvenite se determină prin scăderea din salariul brut lunar rezultat prin utilizarea coeficientului de multipli-care 1,000 cu valoarea de 400,00 lei a salariului brut lunar din statul de plată aferent lunii pentru care se face cal-culul. Diferenţele de drepturi salariale a căror plată se face eºalonat se ac-tualizează cu indicele de inflaţie, publi-cat în luna în care se face plata faţă de lunile pentru care se calculează, pe baza datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică. Pentru benefici-arii care şi-au schimbat locul de muncă în perioada 1 octombrie 2008 – 13 mai 2011 sau care au prestat activitate, în acelaºi timp sau succesiv, la mai mulþi angajatori, calculul şi plata diferenþelor de drepturi salariale se vor realiza de fiecare angajator, proporþional cu pe-rioada efectiv lucrată la fiecare dintre aceºtia. lll

12

www.SCOALAROMANEASCA.ro

J U R I D I C

ACTELE EDUCAÞIEI PUBLICATE ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ÎN LUNILE APRILIE - IUNIE 2016

1. LEGE nr. 43 din 22 martie 2016 pen-tru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 54/2015 privind unele măsuri în domeniul învăţământului

2. DECRET nr. 326 din 21 martie 2016 privind promulgarea Legii pentru apro-barea Ordonanţei de Urgenţă a Gu-vernului nr. 54/2015 privind unele măsuri în domeniul învăţământului

3. ORDIN nr. 3400 din 16 martie 2016 pentru modificarea Ordinului ministru-lui Educaţiei şi Cercetării ªtiinţifice nr. 5.114/2015 privind aprobarea compo-nenţei grupului de elaborare a planu-rilor-cadru de învăţământ pentru învă-ţământul secundar şi a componenţei comisiei de validare a proiectelor de planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar

4. ORDIN nr. 377 din 29 martie 2016 privind stabilirea indicatorilor pentru realizarea evaluării programului de în-curajare a consumului de fructe proas-pete în şcoli aferente perioadei dintre anii şcolari 2010-2011 şi 2015-2016 şi a obligaţiilor evaluatorului

5. METODOLOGIE din 29 martie 2016 de alocare a fondurilor bugetare pen-tru finanţarea de bază şi finanţarea su-plimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016

6. ORDIN nr. 3530 din 29 martie 2016 privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea supli-mentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016

7. ORDIN nr. 3540 din 31 martie 2016 privind modificarea şi completarea Metodologiei de organizare şi desfă-şurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic, aprobată prin Ordinul ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5.557/2011

8. ORDIN nr. 3549 din 31 martie 2016 privind sesiunea specială de evaluare naţională 2016 pentru elevii din clasa a VIII-a participanţi la loturile naţionale de pregătire pentru olimpiadele şi con-cursurile internaţionale

9. ORDIN nr. 3637 din 12 aprilie 2016 pentru modificarea anexei la Ordi-nul ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3.060/2014 privind aprobarea Condiţiilor de organizare a taberelor, excursiilor, ex-pediţiilor şi a altor activităţi de timp liber în sistemul de învăţământ preuniversitar

10. HOTĂRÂRE nr. 267 din 13 aprilie 2016 privind aprobarea cifrelor de şco-larizare pentru învăţământul preuniver-sitar de stat şi pentru învăţământul su-perior de stat în anul şcolar/universitar 2016-2017

11. ORDIN nr. 3602 din 7 aprilie 2016 privind aprobarea calendarului sesiunii speciale de Bacalaureat - 2016 pentru absolvenţii de liceu participanţi la lotu-rile naţionale lărgite ce se pregătesc pentru competiţiile internaţionale, pre-cum şi pentru absolvenţii de liceu care susţin examenul de admitere în univer-sităţile din străinătate

12. ORDIN nr. 3632 din 12 aprilie 2016 privind aprobarea Metodologiei de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat

13. ORDIN nr. 373 din 12 aprilie 2016 pentru aprobarea metodologiei de fi-nanţare a proiectelor de tineret şi stu-denţeşti proprii şi proprii în parteneriat ale Ministerului Tineretului şi Sportului şi ale direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucu-reşti, pentru programele în domeniul tineretului

14. ORDIN nr. 529 din 14 aprilie 2016 pentru aprobarea Normelor metodolo-gice privind întocmirea şi depunerea si-tuaţiilor financiare trimestriale ale institu-ţiilor publice, precum şi a unor raportări financiare lunare în anul 2016, pentru modificarea şi completarea Nor melor metodologice privind organi za rea şi conducerea contabilităţii in sti tuţiilor pu-blice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul minis-trului Finanţelor Publice nr. 1.917/2005, precum şi pentru modificarea şi com-pletarea altor norme metodologice în domeniul contabilităţii publice

15. ORDIN nr. 3517 din 28 martie 2016 privind acordarea acreditării pen-tru nivelurile de învăţământ, specializă-rile şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 2-27 no-iembrie 2015, începând cu anul şcolar 2016-2017

16. DECRET nr. 425 din 19 aprilie 2016 privind promulgarea Legii pentru modi-ficarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 pri-vind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

17. ORDIN nr. 3600 din 6 aprilie 2016 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării ªtiin-

ţifice nr. 5.179/2015 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţă-mânt, specializările şi calificările profe-sionale din cadrul unităţilor de învăţă-mânt preuniversitar de stat evaluate în perioada 4 mai-26 iulie 2015, începând cu anul şcolar 2015-2016

18. LEGE nr. 85 din 29 aprilie 2016 privind plata diferenţelor salariale cu-venite personalului didactic din învă-ţământul de stat pentru perioada oc-tombrie 2008-13 mai 2011

19. DECRET nr. 462 din 29 aprilie 2016 pentru promulgarea Legii privind plata diferenţelor salariale cuvenite persona-lului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011

20. HOTĂRÂRE nr. 317 din 27 aprilie 2016 privind aprobarea Strategiei edu-caţiei şi formării profesionale din Româ-nia pentru perioada 2016-2020

21. ORDIN nr. 3682 din 22 aprilie 2016 pentru modificarea Ordinului mi-nistrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5.219/2010 privind recu-noaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea com-petenţelor lingvistice în limbi străine şi la examene cu recunoaştere europea-nă pentru certificarea competenţe-lor digitale cu probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal, re-spectiv de evaluare a competenţelor digitale, din cadrul Examenului de ba-calaureat

22. ORDIN nr. 417 din 27 aprilie 2016 privind aprobarea Metodologiei pen-tru Concursul naţional/local de proiec-te de tineret, respectiv pentru Concur-sul naţional de proiecte studenţeşti

23. ORDIN nr. 3755 din 11 mai 2016 pentru modificarea Metodologiei-ca-dru privind organizarea admiterii în ci-clurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat pentru anul universitar 2016-2017, aprobată prin Or-dinul ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării ªtiinţifice nr. 3.107/2016

24. ORDIN nr. 3844 din 24 mai 2016 pentru aprobarea Regulamentului pri-vind regimul actelor de studii şi al docu-mentelor şcolare gestionate de unităţi-le de învăţământ preuniversitar

25. LEGE nr. 118 din 31 mai 2016 pentru completarea art. 31 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

mai-august 2016

13Ş C OA L A I N T E R N A Þ I O N A L Ã

MODELE AMERICANE DE ŞCOLI PENTRU VIITOR

ADRIANA MIHALCEA

Proiectul High Tech School, San Mateo, CA

Această nouă şcoală va servi într-o zi elevilor din clasele IX-XII, dar acum 280 de elevi sunt înscrişi până la clasa a zecea. Misiunea: să facă lumea un loc mai bun prin predarea teoriei şi metodologiei din spatele designului de proiectare.

Într-o zi obişnuită, elevii primesc programele lor de zi cu zi dimineaţa. Uneori, există o notă acolo - numită o sesizare - fapt care îi determină să-şi petreacă timpul suplimentar pe un su-biect anume sau cu un anumit profe-sor, dar altfel elevii au multă flexibilitate în alegerea modului în care îşi petrec timpul la şcoală. Ei pot alege să recu-pereze din cursuri, să încerce să treacă mai repede la alte lecţii, sau să lucre-ze la un proiect, de curiozitate, lucru la care şcoala îi încurajează mereu.

Aceste proiecte oferă elevilor şansa de a-şi pune imaginaţia la încercare şi de a dezvolta un proiect pe care do-resc să-l creeze. Mai mult, parteneriatul recent al şcolii cu o mare companie de IT este foarte important. Există chiar o planificare ca, în cele din urmă, şcoala să se mute în campusul companiei. O fată, care a avut o bunică cu defici-enţe de vedere, a proiectat şi a creat un ceas care cântă un cântec unic atunci când diferite monede de hârtie sunt trecute pe sub ecranul acestuia.

ªcoala Incubator, Los Angeles

„ªcoala noastră este o şcoală de antreprenoriat tematic", spune fonda-torul Sujata Bhatt. În sensul că, şcoala

imită un incubator de afaceri tip start-up, cum ar fi cele care au apărut în majoritatea zonelor urbane, de-a lun-gul ultimilor ani.

ªcoala pilot LAUSD are o foarte multă autonomie. Cei mai mulţi dintre cei 200 de elevi de gimnaziu şi de liceu sunt acolo pentru a învăţa abilităţi an-treprenoriale - totul, de la modul de a proiecta şi de a crea tehnologie pentru a începe o afacere, probleme legate de investitori şi investiţii, dar şi aprofun-darea chestiunilor legate de date şi analize, operaţiuni, rulaj.

În fiecare zi de şcoală, elevii încep di-mineaţa cu întâlnirea cu consilierii, pen-tru a discuta obiectivele şi evenimentele curente, apoi se trece la cluburile lor, unde pot face ce doresc: de la crearea de clipuri video pe YouTube, până la efectuarea de producţii artistice.

Un elev, de exemplu, a creat o sus-ţinere pentru spate, specială, care ofe-ră, de asemenea, o pereche de mâini în plus. El a fost inspirat de un părinte care lucrează în industria construcţiilor. Proiectele de impact au fost gândite astfel încât să acopere cât mai multe discipline posibil, iar elevii trebuie să fur-nizeze o documentaţie amplă şi să-şi susţină activitatea lor în scris, convingă-tor atât în prezentare, cât şi în ceea ce priveşte partea economică.

Tot ceea ce fac la şcoală nu le fo-loseşte elevilor doar pentru un viitor în-depărtat. Unii dintre ei sunt deja în cău-tarea unor sponsorizări la companii, ca parte a echipelor lor de antreprenoriat, care funcţionează la fel ca un start-up în miniatură. „Vrem să se pregătească pentru trei variante diferite de viitor", a mai spus managerul. Una din ele este colegiul, tradiţionala cale a colegiului de patru ani. De asemenea, există va-rianta unui start-up şi pot alege să vină la facultate atunci când sunt gata să

meargă la şcoală din nou; şi a treia ale-gere pentru care pregătesc elevii este un fel de non-colegiu, o experienţă ne-condiţionată şi neconvenţională, pen-tru că prima clasă va absolvi în 2020 şi managementul crede că atunci vor exista mult mai multe opţiuni disponi-bile decât calea clasică de 4 ani de universitate.

ªcolile Big Picture

Elevii acestei reţele care cuprinde mai mult de 50 de şcoli din S.U.A. (şi 60 în afara ţării) sunt 75% aparţinând di-verselor grupuri minoritare, iar mai mult de 20 la sută dintre ei au diferenţe de învăţare, după cum a spus Carlos Mo-reno co-director executiv al Big Picture, care a primit o mare parte din fondurile pentru expansiunea acestui sistem de la Fundaţia Gates. „Noi credem că toţi elevii noştri sunt extraordinari“, a spus Moreno. „ªi trebuie să le oferim o opor-tunitate pentru a fi geniali."

ªcolile Big Picure tind să se concen-treze pe cele 3 R: relaţiile, relevanţa şi rigoarea. „Cu scopul de a servi cel mai bine elevilor noştri, credem că trebuie în primul rând să îi cunoaştem foarte bine", a spus el. Există, astfel, un sistem foarte bine pus la punct de consiliere a elevi-lor, având discuţii cu aceştia până la patru ore pe zi. În timpul orelor, elevii se concentrează atât asupra conţinutului, cât şi asupra învăţării sociale şi emoţio-nale, de dezvoltare non-cognitivă.

Elevii petrec două zile pe săptă-mână la stagii care se potrivesc cu interesele lor - partea relevantă - şi, în campus, la şcoală învaţă aprofundat în principal bazat pe proiecte, care se leagă de activitatea lor de internship. Pentru unii elevi, nu există nici un inte-res să aleagă cursuri de limba engleză tradiţională sau de ştiinţă, deşi acestea sunt oferite.

Elevii demonstrează al treilea R, ri-goarea, prin intermediul evaluării stan-dard ocazionale, dar mai semnificativ prin portofolii şi prezentări trimestriale.lll

În zilele noastre sunt puţini cei care nu sunt de acord cu ideea că şcoala tre-buie să fie mai mult locul în care elevii să dorească să meargă zi de zi şi mai puţin doar… şcoală. Iată mai jos câteva exemple de şcoli, de modele inova-toare şi viziuni pentru succesul elevilor într-o lume din ce în ce mai digitală.

14

www.SCOALAROMANEASCA.ro

O P I N I I

UNII,… ALŢII (ASTA E …)

După ’89, s-au auzit "urlete"... de bucurie, gata cu uniformele ºcolare! S-au cerut părerile elevilor, părinţilor şi a "unor profesori", iar în uninanimitate s-a spus "DA" - moarte ţinutei obligatorii. Ni-meni însă n-a vrut să vrea să tragă cu ochiul prin "ograda" unor şcoli de mar-că din bătrâna Europã. Nu plagiem Parisul, Londra,... Oxfordul,... nu şi nu!

Elevii, şcolerii, "educabilii" s-au îm-brăcat cum au vrut "muşchii lor" sau ai părinţilor. Ţinută de fiţe pentru lice-eni. Blugi rupţi, rochii indecente, tre-ninguri cu scheletul pictat, semănând cu cea care poartă coasa pe umeri, tricouri cu tot felul de inscripţii şi nelip-situl "cap de mort", luat de pe steagul piraţilor temuţi, pantofi cu şireturi co-lorate, ori fără, pantaloni cu bretelele căzute...

Tatuaje, doar aşa au văzut pe la TV. "Ce nu ştiţi că X de la formaţia... este tatuat?! " Ba da, dar el este "X", iar tu abia buchiseşti şi îţi vine greu în scrie-rea numelui şi prenumelui, "adaug eu cu humor! "

Limbajul - întotdeauna elevii, studen-ţii, militarii,... hoţii, puşcăriaşii, au avut un "limbaj secret", argoul - este curat şi re-dus la O.K. ori "naşpa". Totul e O.K., iar de nu... naşpa şi aşa mai departe...

Nici cei mai mărunţei nu mai merg la "toaletă", la "W.C. ". Ei vor la "baie", chiar dacă în şcoli nu există bazine de înot. La o lucrare, un elev a scris că "tâ-nărul Goe s-a blocat în baie". Oare va-gonul de tren avea piscină? sau doar un compartiment "unde intră o singură persoană"?! Decent limbaj, ei vorbesc "pe mare", dar în pauze îi poţi auzi slo-bozind înjurături, expresii greu traducti-bile în vreo limbă.

Frizura băieţilor imită diferite păsări exotice, ori complet raşi cu buline, gen "101 dalmaţieni". Nu mai este la modă părul tuns scurt, ori mai lung ca pe vre-mea bunicilor. Fetele au tot felul de cu-lori, chiar verde "fată cu părul pădure", curcubeu şi chiar "cheală", că doar şi "cântăreaţa" din piesa lui Eugen Iones-cu... "era cheală! ".

În loc de ghiozdan – doar în clase-le primare mai vezi aşa ceva – poartă tableta (cât mai mare!) de pe care caută până şi "tabla înmulţirii". Tableta, "sculă deşteaptă", ţine loc de toate... Ai tabletă e... O.K., iar de nu... naşpa!

Cataloagele cuprind în dreptul acestor specimene sute, uneori aproa-pe de mia, de absenţe. Ei pleacă la şcoală, dar nu ajung acolo. Ceva ier-buri, contra stresului, sunt, din păcate, la modă.

Părinţii i-au pierdut din mâini încă de mici. O mamă mi s-a plâns că nu-l poate opri pe puişorul din a 5-a de la fumat. Vrea să-l dea pe mâna poliţiei, fiindcă ameninţă că dă foc casei şi se aruncă pe fereastră.

Unde sunt cei şapte ani de acasă, "de ce îi daţi bani pentru ţigări", de ce..., de ce... ?! Dar vin cu "drepturile copilului"... Într-un articol mă întrebam retoric unde sunt drepturile dascălului.

Goe, din nemuritoarea schiţă, "urlă, ţipă, bate din picioare" şi aşa fac azi unii tineri "frumoşi ai marilor oraşe". Ei cer "ca să nu mai rămână repetent",... să ia BAC-ul, luna de pe cer şi o vor avea, dacă o are şi colegul de clasă. Cum să nu aibă şi el?! Facem un efort,... apelăm la pensia "ălor bătrâni", ne împrumutăm şi, spuneţi unde se află, o luăm,... ori se poate comanda de pe net.

Cazul unui elev din clasa "zero" care şi-a ţinut ziua onomastică la cel mai mare restaurant din "urbea X". A fost invitată toată clasa, în frunte cu doam-na, care a lipsit nemotivat.

Părinţii i-au acordat sancţiune, bă-iatul a fost mutat într-o altă clasă. Mare abatere şi să zică "mulţam" că nu a fost sancţionată mai aspru doamna... !

În ultimul timp, nu am mai auzit de situaţii în care elevul să nu aibă drepta-te, să nu fie scuzat.

"Ştiţi, nu a învăţat pentru că a fost bolnav sărăcuţul!", chiar dacă lecţia era dată de o săptămână, iar lista cu lectu-rile suplimentare de câteva luni... "O să aducem noi motivare,... ştiţi, d-na doctor e bună şi ne dă, doar vrem să ne scrieţi zilele în care a absentat... " Au fost cazuri când s-au dat motivări în alb, în schimbul unei "ciocolăţici". "Cine vrea ciucalată"?!

Nu îmi propun să generalizez situa-ţiile "în negru" din şcoala românească de azi. Ele există, din păcate,... este un umor negru, un fel de "râsu-plânsu"...

Faptele în alb, din fericire, încă nu sunt complet umbrite.

Peste tot se află elevi de nota zece. Ei sunt olimpicii noştri,... sunt super ta-lentaţii la diverse cocursuri,... "sunt next-star-uri",... sunt cei cu note foarte bune la examene,... sunt cei care fac, pe zi, câteva zeci de kilometrii pe jos prin "infernul" drumurilor din îndepărtate-le aşezări pentru a merge la şcoală,... sunt cei care au cei şapte ani de-aca-să,... sunt cei care dau o mână de aju-tor părinţilor,... sunt Fănuţă de la "Pră-vale-Baba", ori din... lll

PROF. IOAN-NICOLAE CENDA

ORAVIŢA, CARAŞ-SEVERIN

15

mai-august 2016

P R O I E C T

”THE FIGHT AGAINST DRUGS ADDICTION: DEVELOPING SOCIAL CONSCIOUSNESS IN SCHOOLS AGAINST DRUG ADDICTION”

PROIECT ERASMUS+ DERULAT LA COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI ŞI CONSTRUCŢII IAŞI

Colegiul Tehnic de Transporturi ºi Con strucþii Iaºi implementează proiec-tul „The fight against drug addiction: developing social consciousness in sc-hools against drug addiction”, realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Euro-pene în cadrul programului Erasmus+, Acþiunea-cheie 2: Parteneriate strate-gice între ºcoli nr. referinþa 2015-1-TR01-KA219-021869_2, în perioada 1 septem-brie 2015 – 31 august 2017. Partenerii de proiect sunt: Namık Kemal Secondary School – Turcia - coordonator, Istituto D'istruzione Superiore "Paolo Baffi" – Ita-lia, 1 EPAL KAVALAS – Grecia, Zespol Szkol Spolecznych – Polonia, Colegiul Tehnic de Transporturi şi Construcþii Iaºi - România.

Acest proiect are ca obiectiv prin-cipal lupta împotriva dependenþei de droguri în mediul ºcolar, creşterea ni-velului de informare, educare şi con-ştientizare a elevilor ºi a părinþilor pri-vind riscul consumului de droguri, prin participarea la workshop-uri, seminarii, dezbateri, mese rotunde ºi implicarea acestora în activităþi de prevenire a consumului de droguri, respectiv par-ticiparea la întreceri sportive, drumeþii, ca alternativă la consumul de droguri.

În paralel cu activităþile desfăºurate în ºcoală: concursuri, expoziþii, atelie-re de lucru, prezentări informative cu privire la droguri ºi efectele negative ale acestora, oferite de CPECA Iaºi, în perioada 11-17 aprilie 2016, 10 elevi ºi 2 profesori de la Colegiul Tehnic de Transporturi si Construcþii Iaºi, au partici-pat la cea de a doua mobilitate în Ka-vala – Grecia, la ºcoala 1 Epal Kavalas.

Elevii din cele cinci þări participante au fost implicaþi în numeroase activităþi transnaþionale: crearea de postere cu mesaje antidrog, activităþi de volunta-riat ºi orientare – însoþiþi de membrii ai Departamentului de Cercetaºi din co-munitate, vizionarea de spectacole de teatru cu tematică antidrog, în vede-rea conºtientizării consecinþelor negati-ve asociate consumului de droguri, cul-tivarea spiritului de echipă ºi a valorilor moral-civice.

Având ca motto ”Dansul ºi tradiþia luptă împotriva drogurilor” a fost orga-

nizat un Workshop de dansuri tradiþio-nale, în vederea intensificării relaþiilor de grup ºi implicarea tradiþiei în lupta împotriva drogurilor, activitate în care a fost promovat costumul popular ro-mânesc.

În scopul adoptării unui stil de viaþă sănătos, fără tutun, alcool ºi droguri, elevii au fost antrenaþi în desfăºurarea unor activităþi sportive: competiþii de

atletism ºi înot, drumeþii în aer liber în insula Thasos, explorarea peºterii Mara, vizitarea rezervaþiei de păsări sălbatice din Kyrgia, alternative sănătoase de petrecere a timpului liber.

Sub genericul ”Istoria ºi natura – o puternică alianþă împotriva drogurilor”, au fost organizate numeroase activităþi culturale: descoperirea patrimoniului is-toric al oraºului vechi Kavala, vizitarea ruinelor oraºului Philipi – oraºul marelui Alexandru ºi al Lidiei –, vizionarea unui spectacol la teatrul antic, vizitarea mu-zeului arheologic din Thasos.

În activităþile proiectului au fost im-plicate ºi autorităþile oraºului, grupul þin-tă al proiectului participând la întâlniri în cadrul Inspectoratului ºcolar, Primări-ei ºi Prefecturii oraºului Kavala, unde au avut loc dezbateri despre pericolul pe care îl reprezintă consumul de droguri pentru societate, evenimente la care a participat presa.

Nu în ultimul rând, la Biblioteca Mu-nicipală a oraºului Kavala, specialiºti de la Organizaþia Antidrog Okana au organizat o conferinþă, în care elevii au fost informaþi cu privire la dimensiunile fenomenului consumului de droguri la nivel european ºi internaþional, măsurile care se adoptă pentru stoparea aces-tuia. Au fost prezentate diferite studii de caz având ca protagoniºti elevi de-pendenþi de droguri, s-au analizat ca-uzele diferitelor dependenþe ºi au fost prezentate bune practici ºi sfaturi utile cu privire la modul de a evita consumul ºi dependenþa de droguri, participan-ţii primind pliante cu sfaturi informa-tiv-preventive.

Proiectul „The fight against drug addiction: developing social consci-ousness in schools against drug addic-tion” este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Progra-mului ERASMUS+, acţiunea KA2 – par-teneriate strategice în domeniul şco-lar. lll

PROF. ANCA EUGENTINA ROZNOVAN – MANAGER

PROIECT ROMANIAPROF. CRISTIANA VOICU, PROF. MIHAELA POROCH,

PROF. LĂCRĂMIOARA IFTODE