ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul VII � nr. 37 � noiembrie 2008 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu

EEVVEENNIIMMEENNTT PPAAGG.. 55

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

Tãriceanu a reînviat politica dictatorialã

Guvernul a anulat majorarea salarialã de 50%

EDUCAÞIE ºi

CERCETARE pentru societatea

cunoaºterii

EDUCAÞIE ºi

CERCETAREpentru societatea

cunoaºteriipag. 6-13

Comisia prezidenþialã pentrueducaþiei a elaborat primastrategie de dupã revoluþieprivind învãþãmântul ºi cer-cetarea pe care a supus-odezbaterii publice. Documen-tul, însuºit de preºedinteleBãsescu, prevede reformareadin temeli a sistemului edu-caþional ºi are la bazã propu-nerile venite de la mai multepartide politice ºi organizaþiisindicale. Pentru ca fiecaredintre cititorii revistei sãcunoascã în amãnunt preve-derile strategiei am hotãrât sãpublicãm textul integral.

ªCOALAromâneascqactualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

DDiirreeccttoorr ffoonnddaattoorrCãtãlin Croitoru

(catalin@scoalaromaneasca.ro)

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SSeenniioorr eeddiittoorr::Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

PPuubblliicciittaattee::0722.575.477

(comercial@scoalaromaneasca.ro)

DDTTPP::OPD

(art@opd.ro)

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde din

punct de vedere juridic

pentru conþinutul articolului.

De asemenea, agenþiile de presã

ºi personalitãþile citate poartã

integral rãspunderea afirmaþiilor

conþinute în textul preluat

ºi difuzat.

PPRREEMMIIAANNTT10

TRAIAN BÃSESCU

Preºedintele Bãsescu a promulgat legea de majorare a salariilor profesorilor, arãtând în acelaºi timp cã nu se creeazã ocrizã economicã din aceastã cauzã.

RREEPPEETTEENNTT

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Premierul Tãriceanu a dat o ordonanþã de urgenþã prin care ablocat un act normativ votat deParlament, avizat favorabil deCurtea Consituþionalã ºi promulgat de preºedinte, considerându-se deasupra legilorromâneºti.

4

Cu ani în urmã – în 1977 – proaspãtã absolventã aliceului pedagogic din Bacãu, pãºeam cu emoþie în rea-litatea învãþãmântului românesc. Era cu totul alta decâtvisam. ªcoala, o clãdire din paiantã, veche, cu sãli declasã mari, austere ºi cu pereþi strâmbi, cu încãlzire pelemne, într-un „Godin“ care mai mult afuma decât în-cãlzea, a fost primul duº rece pe care l-am primit dupãabsolvire.

Dupã mai multe duºuri reci primite de-a lungulvieþii, visul din tinereþe a reapãrut când am ajuns, în2005, la ªcoala cu clasele I-VIII din Dumbrãviþa, jude-þul Timiº. Aici am descoperit ºcoala pe care am visat-o:spaþii modernizate sau nou construite, mobilate cu gustºi practic (module, dulapuri personalizate pentru elevi,dulap pentru învãþãtor/diriginte, calculator ºi televizorîn clasã, CD-player, materiale didactice noi), salã desport ºi încãlzire centralã, flori la fiecare fereastrã exte-rioarã a ºcolii. Mai mult, sistem de supraveghere videoîn ºcoalã ºi în curte – o curte-parc superbã – bibliotecã,cabinete de info ºi... închei aici pentru a nu fi invidiatãprea tare, dacã asta nu s-a întâmplat deja!

Cum sã nu munceºti cu drag ºi dãruire într-unasemenea loc?

Un alt loc (Miercurea-Ciuc, via Timiºoara), o altãabsolventã (U.V.T., Facultatea de Matematicã – 1996),un alt vis, nu mãreþ, un vis timid mai degrabã: sã devinun bun profesor! Cu acest gând am ajuns, în toamna lui1996, la... Dumbrãviþa.

Am gãsit o ºcoalã micã, veche, construitã de aproa-pe un veac, cu pereþii roºi de timp, cu elevi puþini, cumobilier vechi, fãrã încãlzire centralã ºi salã de sport.Toate acestea doar la o aruncãturã de bãþ de Timiºoara.Tendinþa de scãdere a numãrului de elevi era evidentãmai ales cã ora-ºul, aflat la doar 5km, atrãgea ca unmagnet deopo-trivã pe pãrinþi ºipe copii. În ase-menea condiþiicredeam cã visulmeu ºi muncamea se vor prãbu-ºi odatã cu ºcoala.

Dar, ca înbasm, am avutnorocul sã fiuîntr-un loc în caremunca mea ºi acolegilor mei sãfie remarcatã ºiapreciatã de unom care a vãzut ºi

a vrut sã investeascã în viitorul comunei: copiii – capi-talul uman.

În scurt timp, a început reabilitarea totalã a con-strucþiei vechi: au apãrut termopanele, mobilierul nou,cabinetele de informaticã, încãlzirea centralã, camerelevideo, biblioteca... A fost amenajatã curtea-parc.

Cheltuielile pentru toate acestea au fost suportateîn întregime de Consiliul Local ºi Primãria Dumbrãviþa.

Dupã aceste schimbãri (septembrie 2005), celedouã vise, cele douã drumuri s-au întâlnit. Deveneauun singur drum ºi o realitate: activitatea în aceeaºiinstituþie ºi urmãrirea aceluiaºi scop: formarea viito-rilor oameni ai Dumbrãviþei.

Munca de calitate ºi reabilitarea spaþiilor ºcolareau dus la stoparea scãderii numãrului de elevi, iar înanii urmãtori s-a constatat o creºtere „explozivã“,fapt care a determinat extinderea spaþiului ºcolar.Astfel, în perioada mai 2006-septembrie 2007 s-aridicat o nouã clãdire (P + 2 + M), cu 15 sãli de clasã,cu dotãri ºi utilitãþi moderne. Lucrarea a fostfinanþatã atât de Consiliul Local Dumbrãviþa, cât ºide MEdCT.

Nu am dezvãluit aici oferta ºcolii. Pãstrãm asul înmânecã ºi vã invitãm pe dumneavoastrã sã-l descoperiþi.

Porþile ºcolii noastre sunt deschise!Autoarele acestor rânduri mulþumesc celui care a

reuºit sã dea viaþã viselor tuturor – elevi, pãrinþi, profe-sori – primarul de patru stele, de 15 ani în funcþie,omul, ing. Szilagyi Geza.

�� PP RR OO FF .. BB EE NN KK OO HH AA JJ NN AA LL

�� II NN SS TT .. BB RR Ãà TT UU LL EE SS CC UU EE LL EE NN AA

ªª CC OO AA LL AA CC UU CC LL AA SS EE LL EE II –– VVII II II DD UU MM BB RR Ãà VV II ÞÞ AA

JJ UU DD EE ÞÞ UU LL TT II MM II ºº

Un colþ de optimism

Primim la redacþie!Subsemnata Dumitrescu Maria-

na, cadru didactic la ªcoala de Mu-zicã ºi Arte Plastice „V. Karpis“, Giur-giu, reprezentant sindical al Sindica-tului Învãþãmânt Giugiu, afiliat FENpe municipiul Giugiu, vã aduc la cu-noºtinþã urmãtoarele:

1. în septembrie a.c., dl ProfesorStan Ion a aruncat din secretariatulºcolii fãrã motivaþie revistele de in-formare sindicalã FEN pe care le-ampus la dispoziþia tuturor colegilor(pentru a studia aspecte legislative ºiproblematica legislativã specificãînvãþãmântului, nu cu intenþie deprozelitism sindical)

2. în ultimii 2 ani de când sunt re-prezentantul sindical al sindicatuluisus menþionat, mã denigreazã în faþacolectivului pentru aceastã activitateºi pentru cea profesionalã, în ciuda

numeroaselor premii pe care le-amobþinut cu elevii în concursuri la in-terpretare pianisticã(sunt profesorde pian).

3. din cauza atmosferei create dedl. Stan Ion, multe cadre didactice aurenunþat sã adere la FEN pentru aevita discuþiile contradictorii cu el.

Faþã de cele menþionate mai susvã rog dispuneþi în conformitate culegislaþia în vigoare, mãsurile nece-sare.

Nota redacþiei: „În condiþiile încare domnul Stan Ion nu va încetaorice acþiune de denigrare ºi de îm-piedicare a liberului exerciþiu sindi-cal, FEN va fi nevoitã sã apela la oriceacþiune permisã de lege pentru apã-rarea libertãþii sindicale“, a declaratAlexandra Ichim, consilier juridicFEN.

ªCOALAromâneascq sub lupã 3

noiembr ie 2008

Anul trecut, bãtrânul Grup ªcolarIndustrial de Marinã din Galaþi sãr-bãtorea, fãrã prea multe motive debucurie, prima promoþie de SAM(ªcoalã de Arte ºi Meserii) din istoriapost-decembristã a unitãþii de învã-þãmânt. Spuneam cã au fãcut-o fãrãprea multe motive de laudã pentru cãgândul cadrelor didactice, dar în spe-cial al celor care se ocupã de practicaelevilor, era încã la perioada fastã dedinainte de 1997, ºi, de ce nu, la pe-rioada de dinainte de 1990, când li-ceul scotea marinari de „clasã“ peruta scurtã de 4 ani de liceu. „Pânã în1997, era practic învãþãmânt liceal dezi ºi ºcoalã profesionalã. Din 1997 ºipânã în 2001, la apariþia ºcolilor dearte ºi meserii, am fãcut un învãþã-mânt adiacent transportului. Prinschimbarea sistemului de învãþã-mânt, din 2001 încoace nu ne mai re-gãsim decât la SAM; la liceu de 4 aninu mai existã specializãri pentru noi.Deci doar la sistemul de 2+1+2, undeprimii doi ani sunt de ªcoalã de Arteºi Meserii, al 3-lea este anul de com-pletare iar ultimii doi sunt de liceu“,spune directorul adjunct al Liceuluide Marinã, Dima Istrate. ªi ca infor-maþia sã fie completã, vã vom spuneexact ºi care sunt cele 3 tipuri de clasecare sunt acum la Liceul de Marinãdin Galaþi, pe niveluri de pregãtire:

1. Nivel I (primii doi ani de SAM)– lucrãtor în marinã, nivel II (anul decompletare) – marinar, nivel III (ul-timii doi ani de liceu) – tehnician întransporturi.

2. Nivel I – lucrãtor în mecanicãde motoare, nivel II – motorist nave,nivel III – tehnician transporturi.

3. Nivel I – lucrãtor în electroteh-nicã, nivel II – electrician nave, nivelIII – tehnician electronist.

Pânã acum câþiva ani a mai fost ospecializare de bazã, cea de electro-mecanic, dar care a dispãrut pentrucã nu mai era cãutatã. Deºi nu au lã-sat sã se înþeleagã acest lucru foarteclar, profesorii ºi maiºtri de la Liceulde Marinã sunt nemulþumiþi în spe-cial de calitatea elevilor care aspirã latitlul de marinar. „Când eu am niºtelapte ºi-l smântânesc de rãmâne doarzerul, mai pot eu scoate unt din acelzer?“, se întreabã retoric comandan-tul navei-ºcoalã „Steaua Polarã“, IonCocleazã. Directorul Dima Istrateeste puþin mai temperat: „Din 2001,suntem pe ruta progresivã. Sincer sãfiu, personal nu fac deosebire întreruta progresivã ºi liceu. Dar trebuieînþeles faptul cã, în acest moment,singura modalitate de a te face mari-nar este sã vii pe ruta progresivã“,este de pãrere directorul adjunct, învreme ce directorul Maria Bleoancãeste nemulþumitã mai mult de disci-plina elevilor. „Întâmpinãm unelegreutãþi cu cei care sunt în primii doiani obligatorii, în special problemede disciplinã, însã reuºim sã-i deter-minãm sã respecte regulamentele.Cei care nu reuºesc, fie repetã anul,fie se transferã la alt liceu“, spuneMaria Bleoancã. ªi, ca sã fim ºi maiclari asupra acestei probleme, amaruncat o privire asupra promovabi-litãþii la SAM. Nu ne-a arãtat preamulte: promovabilitatea în anul ºco-lar 2007-2008 a fost destul de mareºi nu a coborât sub 92,92%. În schimb,

problema este cã pe traseu s-au pier-dut cam jumãtate dintre elevi. Dacãîn 2002 au pornit la drum 7 clase laSAM, în 2007 au terminat efectivºcoala doar 4. Nu este exclus ca peparcursul celor 5 ani de ºcoalã sã apa-rã ºi unii factori care sã-i influenþezepe tineri sã renunþe la cursuri. Arputea fi ºi cazul carnetului de sãnã-tate, care de multe ori nu este procu-rat de elevi ºi astfel ei sunt descalifi-caþi. „Ca sã meargã mai departe, înanul de completare, ºi sã obþinã car-net de marinar, tinerii de la Marinãtrebuie sã-ºi facã un carnet de sãnã-tate, care este eliberat de policlinicaCFR. Este o cerinþã a Autoritãþii Na-vale Române. Pentru acest carnet,elevii ar trebui sã plãteascã 150 de leinoi. Mulþi dintre elevi nu cer acestcarnet“, spune directorul MariaBleoancã. În plus, ar mai putea figândul cã la finalul celor 5 ani deºcoalã, pentru a deveni marinari cuacte în regulã, absolvenþii trebuie sãmai susþinã un examen. „Legislaþia îndomeniul naval impune, indiferentde forma de ºcolarizare, o atestaredin partea autoritãþii navale. Pânã în1990, diplomele erau recunoscutedin oficiu, alãturi de diploma de ba-calaureat se obþinea ºi un certificat decompetenþe. El se ducea, de exemplu,la Navrom, se angaja ºi în interval deun an trebuia sã dea un examen.Practic, el îºi fãcea stagiul ºi în ter-men de 1 an îºi dãdea definitivatul.Dupã 1990 autoritatea navalã aadaptat legislaþia la cea internaþio-nalã ºi, indiferent de ºcoalã, este obli-gat sã dea un examen“, spune DimaIstrate.

Unde-s diferenþele?!L-am întrebat pe comandantul

navei ºcoalã „Steaua Polarã“ undesunt diferenþele între clasele de liceude acum 10 ani ºi cele de SAM deacum. „Eu constat niºte diferenþe. Înanii ’80, dacã intrai într-o clasã riscaisã pleci de acolo cu dureri de cap dincauza avalanºelor de întrebãri. Acumstai o orã într-o clasã ºi pleci cu du-reri de cap din cauza telefoanelor. Pevremuri, aveam o scanare a sãnãtãþii

candidaþilor. Elevul trebuia sã aibãun aviz la intrare în ºcoalã care sãspunã dacã este apt sau nu de navi-gaþie. Acel aviz îl dãdea AutoritateaNavalã ºi Inspectoratul de NavigaþieCivilã. Dupã Revoluþie s-a urmãritmai mult realizarea unui plan deºcolarizare. Nu conteazã cum, impor-tant este sã facem planul. Viaþa ademonstrat cã vechiul sistem a dat ºiniºte rezultate. Sunt oameni care auajuns nume grele în domeniu“, spuneIon Cocleazã. În toatã aceastã vreme,constantele din marinã rãmân ace-leaºi ºi nu se vor schimba niciodatã:Dunãrea, vapoarele, care au tot oprova ºi o pupa, ºi tot pe „Principiullui Arhimede“ plutesc, ca sã nu maivorbim cã manevrele de acostare saude plecare rãmân aceleaºi. „Situaþiaeste urmãtoarea: în momentul încare tu, elev, ai pãtruns aici, eºti oareapt sã acumulezi toatã cantitatea deinformaþii, s-o dai mai departe, sã aiposibilitatea sã faci conexiuni? Pen-tru cã activitatea de navigaþie nu în-seamnã a te urca la volanul unuiautovehicul performant. Activitateade navigaþie este mult mai complexã,

pentru cã nava în sine este un mini-oraº plutitor. La bord ai o viaþã para-lelã cu cea de pe uscat. Marinarul esteun om cu douã identitãþi: are douãperiuþe de dinþi, una pe vapor, altaacasã, la fel are douã pijamale, decieste un dual“, spune Ion Cocleazã.Comandantul navei-ºcoalã nici nuºtie unde ar putea fi problema cali-tãþii slabe a candidaþilor. Oare sã fie

din cauza faptului cã accesul în ºcoalade arte ºi meserii se face pentru eleviicare nu au putut sã ia capacitatea sautestele naþionale. Sã fie oare lipsa demotivaþie? Atunci a luat la analizat oclasã, un soi de clasã-pilot ºi a anali-zat partea practicã. În plenul claseipuncta anumite lucruri legate demarinãrie ca sã vadã dacã elevii suntîn temã. Pe unele le ºtiau, pe altele

nu, dar cele mai multe pe care nu leºtiau erau chestiuni importante. Deexemplu, a întrebat în plenul claseide ce pluteºte o navã ºi nu putut sã-irãspundã nimeni. Când le-a spus cãse poate câºtiga uºor 1.000 de euro înaceastã meserie, s-a fãcut liniºte ºimulþi dintre ai au început sã se gân-deascã mai mult la materiile de laºcoalã.

Fãrã discuþie, învãþãmântul în-seamnã bani. Undeva, un economistface un calcul: cât costã un copil deliceu teoretic? La Liceul de Marinã,nu-i chiar aºa. „Învãþãmântul nostrueste unul scump. Nu-i o tablã ºi ocretã, care se cumpãrã din fondulºcolii. ªi, ca sã vã demonstrez cât deinteresant a devenit acest învãþã-mânt, o sã vã spun un caz real. În-tr-un an normal, înainte de Revolu-þie, pentru nava-ºcoalã Steaua Polarãse alocau 350-400 de tone de moto-rinã. Prima alocaþie de combustibilpentru 1990 a fost de 800 de... litri.Ei probabil au crezut cã este vorbadespre vreun Aro“, povesteºte IonCocleazã. În 1991, acesta fãcut unvoiaj pânã în Austria ºi a vãzut cã, dela Cernavodã încolo, comenzile peapã se dau în limba germanã. Ca sãnu mai vorbim de faptul cã cele maibune hãrþi sunt editate în limba ger-manã. Când s-a întors în Galaþi, le-aspus celor de la liceu cã ar fi bine sãintroducã în programã limba ger-manã. Nici azi nu s-a introdus!

Ce-i de fãcut? Comandantul navei Steaua Pola-

rã spune cã Grupul ªcolar Industrialde Marinã trebuie neapãrat sã fieprintre licee. „Ceea ce au reuºit cu li-ceul CFR din Braºov aducându-l de laSAM la colegiu tehnic de transporturitrebuie sã se întâmple ºi cu liceulnostru. Trebuie fãcutã o analizã. To-tul trebuie sã nu plece de la o afirma-

þie, falsã în cazul nostru, potrivit cã-reia învãþãmântul este un corespon-dent al cererii de forþã de muncã depe piaþa localã. Dacã era vorba de-spre cererea de forþã de muncã dinGalaþi, desfiinþam de mult liceul. Ceimai mulþi angajatori sunt din afaraGalaþiului ºi chiar din afara þãrii“,mai spune Ion Cocleazã. De altfel, di-rectorul adjunct Dima Istrate spunecã vrea sã facã un memoriu la minis-ter ºi sã cearã reintroducerea Liceuluide Marinã în circuitul liceelor. „Canoutate, am vorbit cu colegii mei dela celelalte licee de marinã din þarã ºivrem ca în 2009 sã facem un memo-riu cãtre Ministerul Educaþiei ºi cãtrecel al Transporturilor ºi sã le ceremca transporturile marine sã fie inclu-se în sistemul 2 plus 2, pe ruta direc-tã“, spune Dima Istrate care este însãsceptic în privinþa ºanselor de reuºitãa acestui demers.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

Pentru sugestii ºi reclamaþii: bogdan.nistor@rtvmedia.ro

SSAAMM dãuneazã grav…

MARINEI!

ªCOALAromâneascqopinii4

www.scoalaromaneasca. ro

Ultimele sãptãmâni au adus în atenþia opiniei publice profesorii, maimult decât toate scandalurile de la examene, grevele ºi manifestãrile sindi-cale. Toate posturile de radio ºi televiziune, toate ziarele au fãcut emisiuni,articole, dezbateri cu ºi despre profesori. Dupã ce ani întregi profesorii aufost trataþi ca o categorie socialã inferioarã, evidenþiindu-se întotdeaunaincompetenþa sau lipsurile lor ºi evitându-se cu obstinaþie cazurile în careaceºtia îºi fãceau datoria sau, mai mult îºi fãceau meseria cu suflet, înultimul timp ei au ajuns în prim-planul vieþii publice. ªi nu pentru cã – maibine mai târziu decât niciodatã – ceilalþi, ºi mai ales guvernanþii ºi politi-cienii, ºi-ar fi dat seama în al doisprezecelea ceas cã educaþia stã la baza ci-vilizãrii ºi progresului unui popor, ci datoritã legii ce prevede mãrirea cu50% a salariilor profesorilor.

Nu voi comenta oportunitatea sau inoportunitatea unei astfel de legi,nici modul în care ea a fost propusã, promovatã, votatã ºi mai apoi contes-tatã. Voi remarca doar cã lipsa de unitate a viziunii politice (dacã a existatvreodatã aºa ceva…), amatorismul cras al guvernanþilor (care mai întâivoteazã în Parlament dupã care încep sã dea din colþ în colþ când realizeazãcã trebuie sã renunþe la anumite socoteli electorale) ºi comunicarea defec-tuoasã între actorii acestei melodrame (guvern, preºedinte, factori dedecizie în educaþie, sindicatele din învãþãmânt ºi celelalte categorii debugetari) au dus la crearea unei situaþii mai mult decât umilitoare pentrucadrele didactice. Cele care niciodatã nu au dus la bun sfârºit nicio grevã,chiar ºi atunci când cuþitul le ajunsese la os, cele care niciodatã n-au blocatexamenele sau n-au îngheþat anul ºcolar, gândindu-se în primul rând laelevi ºi la pãrinþi ºi, mai apoi, la interesul propriu. Cadrele didactice, de lacare s-a cerut întotdeauna înþelegere, fãcându-se apel, mai mult sau maipuþin, la nivelul dumnealor de culturã, de educaþie etc.

Legea aceasta încearcã sã spele conºtiinþe ºi sã dea iluzia cã în ultimiipatru ani s-a fãcut ceva pentru învãþãmânt. De fapt nu este decât izbuc-nirea unui vulcan care oricum ar fi erupt, doar cã se încearcã evitareajeturilor de lavã prin deschiderea unei supape prin care sã „fâsâie“ uºurelnemulþumirile ºi neîmplinirile… Nimeni, în afara celor veniþi din interiorul

sistemului, nu a spus verde în faþã adevãrul: nu mai vine nimeni sãmunceascã în sistemul de învãþãmânt, resursele umane sunt din ce în cemai puþine ºi mai slab pregãtite, dacã nu chiar total nepregãtite pentruaceastã meserie, de care, nu cu patetism, ci logic vorbind, depinde chiarviitorul þãrii. S-a încercat o cumpãrare a rãmânerii profesorilor pe posturi,pentru cã, în acest an, situaþia ocupãrii catedrelor cu personal calificat afost mai nefericitã ca oricând. S-a încercat o „târguialã“ cu puternic iz elec-toral, doar cã extrem de prost gânditã, pusã în practicã ºi gestionatã social.ªi cei care trag ponoasele nu sunt decât profesorii, care se aleg ºi cu înjurã-turi din partea tuturor, ºi cu punga goalã, ºi umiliþi…

Profesorii se simt o mare masã de manevrã electoralã, batjocoritã ºidesconsideratã de chiar cei pe care odinioarã, nu i-au sancþionat la vremepentru chiul, lene ºi nemuncã. Nu vrem decât sã fim lãsaþi sã ne facemmeseria ºi sã putem trãi decent, fãrã a mai simþi apelativul de „profesor“ cuiz peiorativ.

Ce-ar fi, domnilor guvernanþi, dacã într-o zi, sãtui de panglicãriiledumneavoastrã electorale, de focurile de artificii ale declaraþiilor patetice,profesorii, în liniºte ºi demnitate, ºi-ar da demisia în masã? Ce-ar fi dacãzeci de mii de profesori v-ar anunþa brusc cã de mâine vor pãrãsi catedra,lãsându-vã pe domniile dumneavoastrã, atât de pricepute în toate domeni-ile sã vã descurcaþi cu milioanele de copii?

�� PP RR OO FF .. CC OO RR II NN AA DD UU MM II TT RR UU

Manifest pentru

demnitatea profesorilor

BOLILEprofesionale ale dascãlilor

Numãrul bolilor profesionale declarate ºi înregistratede specialiºtii în medicina muncii este din ce în ce maimic, dar se observã o mare diferenþã între acesta ºi numã-rul pacienþilor din unitãþile medicale ce suferã de boli acãror cauzã este locul de muncã.

Acest lucru se datoreazã faptului cã multe dintre bolinu sunt recunoscute ca fiind profesionale, deºi cauza lorderivã din condiþiile în care angajaþii îºi desfãºoarã activi-tatea.

În Legea protecþiei muncii nr.90/1996, republicatã în2001, bolile profesionale sunt definite ca afecþiunile carese produc ca urmare a exercitãrii unei meserii sau profe-sii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici,caracteristici locului de muncã, precum ºi de suprasoli-citarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului înprocesul de muncã.

Suprasolicitarea sau epuizarea despre care seaminteºte a fost introdusã sub denumirea de BURNOUTîn America în anii 1970 de Herbert J. Freudenberger, eareprezintã un stres profesional întâlnit la profesiunilesociale prin care se ajutã diferite persoane, cum ar fi pro-fesorii ce ajutã la educarea elevilor.

La profesori, aceastã suprasolicitare se datoreazã unorfactori cum ar fi: modificarea imaginii profesorului dincea prestigioasã, plinã de consideraþie ºi respect în exerci-tarea în prezent mai mult a funcþiei de instrucþie, supra-veghere ºi antrenare a elevilor; cultura pe care doreºte são transmitã elevilor este inspiratã din modele ºi valori ide-ale, ceea ce contrazice cultura de masã predominatã deconsumism; pe lângã educarea elevilor, profesorul trebuiesã rezolve ºi problemele psihologice, relaþionale ºi fami-liale ale acestora; comportamentul din ce în ce mai agre-siv, indisciplinat ºi ostil al elevilor; modul în care profe-sorii sunt trataþi de instituþiile statului.

Din pãcate, efectele suprasolicitãrii au costuri mariatât pentru angajaþi cât ºi pentru angajatori, dar, din feri-cire, acestea pot fi prevenite prin crearea unui mediu îninstituþile ºcolare care sã ajute la relaxarea ºi detensio-narea profesorilor în timpul pauzelor.

Ne-am obiºnuit sã stãm non-stop cu ochii în hârtii lalocul de muncã, fãrã sã cerem angajatului momente derepaus în care, într-adevãr, sã ne reîncãrcãm bateriile, ºiastfel ºi angajatorul ne priveºte ca pe un robot care poatemunci fãrã întrerupere cu aceeaºi performanþã. Un exem-plu concludent de gândire greºitã a unui director de uni-tate ºcolarã este când acesta vede în cancelarie cãrþi, revis-te care nu þin de învãþãmânt ºi remarcã faptul cã acesteanu au ce cãuta aici. Dimpotrivã acele materiale nu erauacolo pentru ca oamenii au citit totul în materie de învãþã-mânt ºi sunt adevãraþi specialiºti, ci datoritã faptului cãaceºtia simt nevoia de o pauzã în care sã nu se mai gân-deascã la muncã ºi sã se relaxeze citind altceva.

Metoda cea mai bunã de relaxare este transpunereaîntr-o altã lume, atât fizicã, vacantã cât ºi virtualã, citinddespre altceva decât ceea ce vedem zilnic, ascultând o mu-zicã care ne duce cu gândul în altã parte, vizionând un filmrealizat într-o altã þarã.

În Contractul colectiv de muncã, la capitolul 3 - „Sãnã-tatea ºi securitatea în muncã“, art.37, se vorbeºte despre„prevenirea ºi diminuarea stresului la locul de muncã“,dar în realitate nu se prevede în nicio lege obligaþii aleangajatorului ºi sancþiuni referitoare la stres.

Suprasolicitarea sau stresul sunt recunoscute oficial,dar ignorate atât de angajaþi cât ºi de angajatori. Angajaþiile ignorã deoarece le este fricã de faptul cã, dacã îºi declarãvreo boalã, sunt daþi afarã sau poate nici nu ºtiu cã suferãde o boalã profesionalã deoarece nu îi intereseazã cauzelebolii, iar angajatorii nu doresc cheltuieli în plus.

În România, nu existã niciun sanatoriu pentru boliprofesionale, iar numãrul medicilor specialiºti în medici-na muncii este foarte mic; în medie, unui medic îi revin15.500 pacienþi/an. În 17 judeþe nu existã medic de medi-cina muncii. Astfel, chiar dacã sunt depistate bolile profe-sionale, nu au la cine sã fie declarate pentru a putea filuate în evidenþe.

Stresul la locul de muncã poate declanºa mai multeboli, cum ar fi: hipertensiune arterialã, cardiopatie ische-micã, afecþiuni neuropsihice (nevroze, anxietate, schizo-frenie, tulburari de personalitate, modificãri de dispoziþieºi adaptare), boli autoimune (sclerozã, diabet, artritã reu-matoidã, cancer, lupus).

Conform unui studiu realizat în perioada 1992-2001în Italia, a rezultat faptul cã profesorii sunt subiectul uneifrecvenþe a bolilor psihice de douã ori mai mari faþã derestul angajaþilor, de douã ori ºi jumãtate faþã de perso-nalul sanitar ºi de trei ori faþã de muncitori.

Potrivit altui studiu realizat în America, s-a demonstratcã profesorii au o ratã a mortalitãþii de douã ori mai marefaþã de alte ocupaþii, datorate stresului ce afecteazã sis-temul imunitar ºi duce la boli autoimune. De asemenea,deoarece vin în contact cu mulþi elevi, profesorii au un riscmai crescut de a dezvolta boli infecþioase, dar ºi cancere.

Federaþia Educaþiei Naþionale a militat, ºi militeazã încontinuare, pentru realizarea unui catalog cu bolile profe-sionale ale salariaþilor din învãþãmânt, cu mãsuri de pro-tecþie împotriva acestor boli, dar, din pãcate, demersurilefãcute la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale au fosttratate cu superficialitate de factorii responsabili.

�� DD II AA NN AA AA LL EE XX AA NN DD RR AA II OO NN EE SS CC UU

ªCOALAromâneascq eveniment 5

noiembr ie 2008

Guvernul a anulat majorareasalarialã de 50%

Guvernul a transformat, în ultimalunã, personalul din învãþãmnât încea mai hulitã categorie de personal.Prin toate mijloacele posibile, Execu-tivul condus de premierul Tãriceanua încercat sã arate cã majorarea carear fi trebuit sã fie acordatã personalu-lui didactic aduce criza mondialã în

România. Mai mult, primul-ministrua spus cã, dacã majorarea de circa50% s-ar aplica, atunci preþul pâiniiar creºte de 5 ori. Pentru ca Româniasã nu intre în criza imaginatã doar deTãriceanu, Guvernul a anulat majo-rarea salariilor personalului didacticºi nu printr-o ordonanþã, ci prin douã.

Prima încercare eºuatã de bloca-re a legii de majorare s-a consumat laCurtea Constituþioanlã. Guvernul asperat ca Înalta Curte sã declare legeaneconstituþionalã, însã socoteala dela Palatul Victoria nu s-a potrivit cucea de la Palatul Parlamentului, iarCurtea Constituþionalã a avizat favo-

rabil legea. Dupã aceasta, premierulTãriceanu a încercat sã punã pre-siune pe Preºedintele Bãsescu, carepotrivit legilor în vigoare trebuie sãpromulge legile. Nici aici Guvernulnu a gãsit un partener pentru bloca-rea majorãrii. Preºedintele Bãsescu apromulgat legea, iar aceasta a apãrutîn Monitorul Oficial. Dupã tipãrireaactului normativ, Guvernul a apelatla ultima soluþie, chiar dacã aceastãsoluþie a dus la încãlcarea tuturor le-gilor din România. Astfel, Executivula dat o ordonanþã de ugenþã pentruanularea legii. Acest demeres, princare a fost aruncat la gunoi forul le-gislativ din România, a fost criticat deîntreaga clasã politicã ºi societateacivilã, mai puþin de PNL.

Lupta politicã OUG a dus la iniþierea de cãtre

PD-L a unei moþiuni de cenzurã, darºi a unei mobilizãri a parlamentarilorpentru respingerea acesteia în Par-lament. Dupã ce ordonanþa de urgen-þã a cãzut în Camera Deputaþilor ºi, înaceeaºi zi în care Curtea Consti-tuþionalã trebuia sã se pronunþeasupra legalitãþii acesteia, Guvernula venit ºi a anunþat cã a abrogat ordo-nanþa printr-o alta care venea ºi acor-da majorãri de maximum 28% îndouã tranºe anul viitor.

Lupta sindicalãApariþia OUG a dus la un lanþ de

proteste ºi din partea sindicatelor.Astfel, în urma deciziei ConsiliuluiNaþional al Federaþiei Educaþiei Na-þionale, întrunit la 31 octombrie, s-astabilit organizarea unei greve deavertisment pe 10 noiembrie ºi pi-chetarea, în aceeaºi zi, a sediului Par-lamentului, urmând ca începând demarþi, 18 noiembrie sã se declanºezegreva generalã. Potrivit secretaruluigeneral al FEN, Constantin Ciosu,„din momentul în care s-a anulatlegea de majorare a salariilor, niciunmembru al Guvernului României nupoate sã mai vorbeascã despre pro-gres ºi despre reformã în România.Prin decizia luatã, Executivul con-damnã generaþiile viitoare, „Tãricea-nu, Olteanu ºi restul membrilor PNLnu doresc, de fapt, o reformã realã înEducaþie ºi nici în alt domeniu. Exe-cutivul jigneºte o întreagã categoriesocialã ºi încalcã legile statului dedrept. Este inadmisibil sã amâni odecizie a legislativului care a fost avi-zatã favorabil de Curtea Constituþio-nalã ºi promulgatã de preºedintelestatului“. Federaþia Educaþiei Naþio-nale anunþã cã „nu va sta deoparte“,intenþionând sã amendeze, „prin toa-te mijloacele legale“, decizia Executi-vului.

Sindicatele ºi-au asumat Strategia pentru educaþie elaboratã la Cotroceni

Patru federaþii sindicale au semnat, vineri,24 octombrie, la Palatul Cotroceni, un acordprin care îºi asumã strategia de modernizare aeducaþiei, elaboratã de comisia prezidenþialãcondusã de Mircea Miclea, documentul ur-mând a fi transmis viitorului Parlament care são transpunã în legi. Preºedintele Traian Bãses-cu a subliniat la Palatul Cotroceni, în prezenþaliderilor sindicali, faptul cã strategia de moder-nizare a educaþiei, intitulatã „Educaþie ºi Cer-cetare pentru Societatea Cunoaºterii“, este obazã pentru a reforma învãþãmântul românesc.„Cine trateazã educaþia ca pe un element se-cundar, dependent de conjuncturile legate deresurse, practic se condamnã pentru viitor“, aprecizat preºedintele.

Bãsescu a arãtat cã strategia conþine un ar-ticol separat cu privire la veniturile pe care tre-buie sã le aibã profesorii în scara de salarizare.„Investiþia în creiere presupune în primul rânddascãli calificaþi. În momentul de faþã cine vinesã le predera IT ºi limbã englezã copiilor? Deaceea, în strategie se merge ca pe termen mediusã se ajungã cu salarizarea la media OECD“, aspus ºeful statului. „Mã uitam în niºte studiiapãrute foarte de curând ºi, privind la realitã-þile practice, am ajuns la concluzia cã aºa este:cea mai mare resursã a unei naþiuni este resur-sa de creier, de inteligenþã. Ea reprezintã 75%.Resursele naturale, cãrbune, þiþei, gaze, tot cemai e, reprezintã 25%. ªi acum mi-am explicat

de ce þãri fãrã resurse ca Japonia, ca Finlanda,au reuºit sã fie extrem de avansate pentru cã auavut un sistem de educaþie performant“, le-aspus Bãsescu liderilor sindicali.

ªeful statului ºi-a exprimat speranþa cãpartidele politice vor agrea aceastã strategiepentru educaþie ºi a precizat cã o va înaintapartidelor spre semnare dupã alegeri, deoareceîndeplinirea acesteia presupune ºi o serie deacte normative ºi de mãsuri care trebuie adop-tate urgent, „inclusiv aºezarea profesorului în

scara socialã acolo unde îi este locul, în paralelcu creºterea performanþei“, acesta fiind de faptmiezul strategiei.

ªeful statului a subliniat faptul cã s-a þinutcont, în elaborarea strategiei, de toate sugesti-ile primite din partea organizaþiilor care au de-cis sã-ºi trimitã punctele de vedere, dar cã„asamblarea ºi conceptul pe fond aparþin dom-nului profesor Miclea“. „Îmi pare rãu cã nu arezistat sã fi fost ministrul Educaþiei pentru cãîn mod cert eram mai departe cu reforma“, a

arãtat Bãsescu. ªeful statului a mai fãcut oremarcã ce a stârnit amuzamentul audienþei,mãrturisind cã nu a realizat importnanþa edu-caþiei pânã când a început sã participe la ºedin-þele Consiliului European. „Nu puteþi face camai mulþi din Guvern sã participe la ºedinþeleConsiliului European?“, au întrebat, în glumã,liderii sindicali.

Pentru o mai bunã informare vã prezen-tãm în paginile 6-13 textul integral al strategieielaborate de Comisia prezidenþialã.

Tãriceanu a reînviat politica dictatorialã

ªCOALAromâneascqproiect6

www.scoalaromaneasca. ro

I. PREAMBULStrategia „Educaþie ºi Cercetare pentru So-

cietatea Cunoaºterii“ se constituie ca al treileapas dintr-un demers sistematic la care s-a anga-jat Preºedinþia României. La 19 ianuarie 2007,a fost înfiinþatã Comisia Prezidenþialã pentruAnaliza ºi Elaborarea Politicilor din DomeniileEducaþiei ºi Cercetãrii, o comisie de experþi carea prezentat, într-un raport fãcut public la 12 iu-lie 2007 ºi intitulat „România educaþiei, Româ-nia cercetãrii“, diagnoza sistemului, ca ºi princi-palele soluþii la problemele identificate. Pe bazaraportului ºi a discuþiilor publice ulterioare, afost elaborat Pactul Naþional pentru Educaþie,semnat la 5 martie 2008 de cãtre liderii tuturorpartidelor parlamentare ºi, ulterior, de Acade-mia Românã ºi reprezentanþii altor 22 de orga-nizaþii sindicale, studenþeºti, asociaþia pãrin-þilor, de alte organizaþii neguvernamentale inte-resate de bunul mers al educaþiei ºi cercetãrii înRomânia.

Strategia de faþã se întemeiazã, aºadar, pedouã tipuri de demersuri: unul de expertizã,celãlalt de angajament politic major. ªtim undesuntem. Acum este momentul sã spunem clarunde vrem sã ajungem, ce mãsuri trebuie luateºi ce acþiuni trebuie întreprinse pentru a neatinge þintele propuse.

Educaþia ºi cercetarea, oricât de nobile ar fi,nu sunt activitãþi în sine; ele sunt mijloace princare construim un tip de societate. Întrebarea„ce-i de fãcut cu educaþia ºi cercetarea în Româ-nia?“ este strâns legatã de o alta, ºi anume „cefel de þarã ne dorim?“. Strategia de faþã conþinesoluþiile operaþionale, astfel încât prin educaþieºi cercetare sã construim în România o socie-tate a cunoaºterii, singura care poate aduceprosperitatea, dezvoltarea durabilã ºi dezvol-tarea personalã a fiecãrui cetãþean.

II. OBIECTIVEPromovarea celor patru piloni ai societãþii

cunoaºterii – educaþia, cercetarea, dezvoltareaºi inovarea – nu înseamnã doar susþinerea pri-oritarã a acestor activitãþi sociale. Înseamnã, înprimul rând, o nouã grilã de valori. Trebuie sãfacem în aºa fel încât cei care învaþã permanent,cei care cerceteazã, cei care contribuie la dez-voltarea ºi inovarea instituþiilor sau tehnologi-ilor sã se bucure de cel mai înalt prestigiu social.Toate mãsurile ºi acþiunile propuse în aceastãstrategie þintesc nu numai un nou aranjamentinstituþional ºi legislativ, cât mai ales un nouangajament axiologic, o nouã ierarhie de valoricare sã ne scoatã din debusolarea axiologicã pecare am trãit-o dupã 1989. Nu putem sã reali-zãm în România o economie ºi o societate acunoaºterii fãrã sã credem în valorile lor. Astaînseamnã pentru fiecare sã înveþe, sã se impliceîn dezvoltarea-inovarea instituþiilor ºi tehnolo-giilor, sã cerceteze pentru a rezolva problemelecomplexe ale comunitãþii în care trãim.

Obiectivul final al acestei strategii esteasumarea socialã, realã, a unei noi scale de va-lori, necesarã pentru realizarea consecventã aopþiunilor ce corespund unei economii a cu-noaºterii. Vom reuºi dacã aceste valori se vorregãsi în acþiunile noastre, nu doar în discursu-rile ocazionale ale mai-marilor zilei.

În baza analizelor efectuate, afirmãm cã,printr-un efort susþinut, pânã în 2015, putem ºitrebuie sã atingem urmãtoarele obiective speci-fice:

1. Situarea performanþelor elevilor românila testele internaþionale (PISA, PIRLS, TIMSS)în topul primelor 10 þãri ale lumii;

2. Plasarea a cel puþin 3 universitãþiromâneºti în topul primelor 500 de universitãþidin lume;

3. Creºterea de 5 ori a producþiei ºtiinþificeºi triplarea indicelui global de inovare, ceea ce

ne-ar permite sã atingem media actualã a UE laaceºti indicatori;

4. Reducerea ratei de pãrãsire prematurã asistemului de educaþie sub 5% (acum este de23,6%);

5. Eliminarea diferenþelor esenþiale dintreînvãþãmântul rural ºi cel urban, dintre oportu-nitãþile de învãþare oferite grupurilor dezavan-tajate (grupuri minoritare, copii cu nevoi spe-ciale etc.) ºi cele oferite majoritãþii;

6. Transformarea educaþiei permanenteîntr-o practicã socialã curentã la nivelul fiecãreiinstituþii, publice sau private. Creºterea pânã la20% a ratei de participare a adulþilor la educaþiapermanentã;

7. Transformarea corpului didactic într-oelitã profesionalã a naþiunii;

8. Centrarea ºcolii pe nevoile beneficiarului(elevi/studenþi, angajatori, comunitate);

9. Alocarea a cel puþin 7% din PIB pentrueducaþie ºi cercetare ºi condiþionarea cuantu-mului resurselor alocate unitãþilor din sistemde rezultatele efectiv obþinute.

Pentru a atinge aceste obiective, sunt nece-sare mai multe mãsuri ºi acþiuni.

III. MÃSURI ªI ACÞIUNI DE IMPLEMENTARE

III.A. ÎNVÃÞÃMÂNT PREUNIVERSITARÎn ceea ce priveþte învãtãmântul preuniver-

sitar, avem în vedere urmãtoarele mãsuri:

11.. CCoommppaattiibbiilliizzaarreeaa cciicclluurriilloorr ddeeîînnvvããþþããmmâânntt ccuu cceerriinnþþeellee uunneeii eedduuccaaþþiiii mmooddeerrnnee ººii ccuu pprreevveeddeerriillee ddiinnCCaaddrruull EEuurrooppeeaann aall ccaalliiffiiccããrriilloorr

ArgumenteStudiile actuale aratã cã educaþia timpurie

(inclusiv cuprinderea unei pãrþi a ei în învãþã-mântul obligatoriu) este cea mai eficientã in-vestiþie în educaþie. Clasa pregãtitoare obligato-rie produce egalitate de ºanse ºi echitatea opor-tunitãþilor de învãþare, optimizeazã adaptareala cerinþele ºcolii ºi îmbunãtãþeºte performan-þele ºcolare în primele clase. Integrarea clasei aIX-a în gimnaziu este o modalitatea esenþialã dea reduce rata abandonului ºcolar timpuriu, celemai mari pierderi înregistrându-se, în prezent,la trecerea din clasa a VIII-a în clasa a IX-a. Uti-lizarea calculatorului a devenit o condiþie esen-þialã pentru munca ºi viaþa oricãrui adult. Caatare, achiziþia competenþelor de bazã în utiliza-rea calculatorului (de nivel ECDL1-Start: „No-þiuni de bazã despre tehnologia informaþiei,“„Utilizarea computerului ºi organizarea fiºie-relor“, „Editare de text“, „Informaþie ºi comuni-care“) la finalul învãþãmântului obligatoriudevine o necesitate.

Dobândirea competenþelor de nivel ECDL-Complet pânã la finalul liceului, indiferent detipul acestuia, maximizeazã ºansele absol-venþilor pe piaþa muncii ºi capacitatea lor de avalorifica maximal oportunitãþile ulterioare deînvãþare. Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii vaasigura, în acest sens, infrastructura ºi echipa-mentele necesare, va încheia parteneriate cucentrele acreditate ECDL sau îºi va crea ºiacredita propriile centre.

Acþiuni11..11.. LLeeggiiffeerraarreeaa uunneeii nnooii ssttrruuccttuurrii aa ssiisstteemmuulluuii ddee îînnvvããþþããmmâânnttStatul va asigura un învãþãmânt generalizat

ºi gratuit timp de 13 ani, de la clasa pregãtitoarepânã la sfârºitul liceului. Învãþãmântul obliga-toriu va cuprinde clasa pregãtitoare + învãþã-mântul primar + învãþãmântul gimnazial (in-clusiv clasa a IX-a) ºi se va finaliza cu o Diplomãde Studii ºi un Certificat profesional (care sãateste nivelul 1 de calificare profesionalã ºi achi-ziþia competenþelor de utilizare a calculatoruluila nivel ECDL-Start, modulele 1, 2, 3, 7 din

ECDL). Învãþãmântul liceal (clasele X-XII) seva desfãºura în trei profiluri de licee (teoretic,tehnologic ºi vocaþional) ºi se va finaliza cu: a)Diplomã de absolvire a liceului b) Licenþã euro-peanã de utilizare a computerului (ECDL-Complet); c) Certificat profesional (nivel 3 decalificare – numai pentru liceele tehnologice).

11..22.. FFoorrmmaarreeaa ppeerrssoonnaalluulluuii ddiiddaaccttiicc ddiirreeccttiimmpplliiccaatt îînn rreessttrruuccttuurraarreeaa cciicclluurriilloorr ddeeîînnvvããþþããmmâânntt,, îînn pprriimmuull rrâânndd aaeedduuccaattooaarreelloorr//îînnvvããþþããttoorriilloorr iimmpplliiccaaþþii îînn iinnttee--ggrraarreeaa eedduuccaaþþiieeii ttiimmppuurriiii ccuu îînnvvããþþããmmâânnttuulloobblliiggaattoorriiuu,, pprreeccuumm ººii aa pprrooffeessoorriilloorr ddiinn ººccoolliillee ggiimmnnaazziiaallee ccaarree vvoorr aavveeaa ccllaassaa aa IIXX--aaTermen: 2009

11..33.. LLuuaarreeaa ddeecciizziiiilloorr aaddmmiinniissttrraattiivvee pprriivviinnddaammppllaassaarreeaa ººii ddoottããrriillee nneecceessaarree ppeennttrruuccllaassaa pprreeggããttiittooaarree ººii ppeennttrruu ccllaassaa aa IIXX--aa Deciziile vor fi luate în concordanþã cu con-

diþiile locale ºi cu harta distribuþiei demograficeºi economico-sociale, astfel încât sã fie satisfã-cute toate cerinþele pentru asigurarea calitãþii,echitãþii ºi eficienþei sistemului.

Termen: 2009.

11..44.. CCoonnssttiittuuiirreeaa ccoonnssoorrþþiiiilloorr ººccoollaarreeConsorþiile ºcolare sunt înþelegeri contrac-

tuale între unitãþile ºcolare dintr-o arie geogra-ficã (constituite în baza unei metodologii elabo-rate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii). For-marea consorþiilor ºcolare se face cu scopul de aoptimiza utilizarea infrastructurii pentru edu-caþie, a resurselor materiale ºi a forþei de mun-cã. Consorþiile vor permite libera circulaþie a

personalului în cadrul lor, pe verticalã (ex. gim-nazii-licee) sau pe orizontalã (ex. liceu-liceu),astfel încât restructurarea ciclurilor curricularesã nu sincopeze normele didactice ºi accesulneîngrãdit la resursele de învãþare.

Termen: 2009-2011.

11..55.. DDoottaarreeaa ttuuttuurroorr ººccoolliilloorr ccuu ccaallccuullaattooaarreeccoonneeccttaattee llaa iinntteerrnneettOdatã stabilitã noua reþea ºcolarã, în profil

geografic ºi comunitar, se va proceda la dotareacompletã a ºcolilor cu calculatoare conectate lainternet ºi cu soft-uri educaþionale capabile sãridice calitatea predãrii ºi a învãþãrii.

Termen: 2010.

22.. RReeffoorrmmaa ccuurrrriiccuullaarrãã ººii aa pprroocceedduurriilloorr ddee eevvaalluuaarree

ArgumenteAtât cercetãrile actuale din ºtiinþele învã-

þãrii, cât ºi beneficiarii sistemului de învãþã-mânt, susþin centrarea curriculumului pe com-petenþe, nu pe informaþii. Competenþele suntblocuri de cunoºtinþe, deprinderi ºi atitudinicare optimizeazã rezolvarea de probleme.

Strategia precizeazã care sunt competenþelecheie pe care trebuie sã se bazeze sistemul deînvãþãmânt. Ele sunt compatibile cu competen-þele promovate la nivelul Uniunii Europene ºiasigurã flexibilitatea învãþãrii. Þinând cont deevoluþia minþii elevilor ºi de facilitãþile oferitede TIC, toate conþinuturile curriculare trebuiedigitalizate ºi trebuie constituitã o Bibliotecãªcolarã Virtualã, astfel încât cele mai bune re-surse de învãþare sã fie accesibile oricãrui elev,nelimitat.

EDUCAÞIE ªI CERCETARE

ªCOALAromâneascq proiect 7

noiembr ie 2008

Reforma curricularã implicã, automat, o re-formã a modului în care sunt evaluaþi elevii. Ometodologie de evaluare necompatibilã cu noulcurriculum va crea unul paralel. Elevii vorînvãþa mai degrabã ceea ce va fi evaluat decâtceea ce este stabilit în curriculum. Strategia sus-þine o evaluare congruentã cu ciclurile ºcolare,centratã pe competenþe, care sã ofere feedbackreal elevilor ºi care sã stea la baza planurilorindividuale de învãþare.

Acþiuni22..11.. CCeennttrraarreeaa ccuurrrriiccuulluummuulluuii ppee 88 ccaatteeggoorriiiiddee ccoommppeetteennþþee--cchheeiieeAceste 8 categorii de competenþe-cheie

sunt:a) Competenþe de comunicare în limba ma-

ternã ºi în douã limbi de circulaþie internaþio-nalã;

b) Competenþe fundamentale de matemati-cã, ºtiinþe ºi tehnologie;

c) Competenþe digitale (de utilizare a tehno-logiei informaþiei pentru cunoaºtere ºi rezolva-rea de probleme);

d) Competenþe axiologice sau de valorizare(necesare pentru participarea activã ºi respons-abilã la viaþa socialã);

e) Competenþe pentru managementul vieþiipersonale ºi al evoluþiei în carierã;

f) Competenþe antreprenoriale;g) Competenþe de expresie culturalã;h) Competenþe de a învãþa pe tot parcursul

vieþii.Absolvenþii învãþãmântului obligatoriu vor

dobândi aceste competenþe la nivel de bazã, iarabsolvenþii de liceu – la nivel avansat. Pe bazaacestor competenþe se va putea stabili clar pro-

filul de formare (= ce vrem sã ºtie elevul) pen-tru fiecare ciclu de studii. Pentru fiecare disci-plinã din planul de învãþãmânt, conþinuturilede învãþare se vor organiza în aºa fel, încât sãcontribuie coordonat la formarea competenþe-lor menþionate. Criteriul principal de evaluareºi aprobare a unui manual ºcolar va fi legat demãsura în care contribuie la formarea compe-tenþelor menþionate.

Se va crea o bancã de itemi, cu funcþieorientativã, pentru a-i ajuta pe profesori ca, înnotarea la clasã, sã evalueze competenþe, nuinformaþii.

Termen: 2009-2010.

22..22.. IInnttrroodduucceerreeaa ddiisscciipplliinneeii TTeehhnnoollooggiiaa iinnffoorr--mmaaþþiieeii ººii ccoommuunniiccããrriiii ((TTIICC)),, ccaa ddiisscciipplliinnããooppþþiioonnaallãã îînn ccllaasseellee II--IIVV ººii ccaa ddiisscciipplliinnãã oobbllii--ggaattoorriiee îînn ccllaasseellee VV--XXIIIIAceastã disciplinã are funcþia de a forma

competenþele necesare pentru nivelul ECDL-Start ºi ECDL-Complet. Competenþele de uti-lizare a TIC oferã premise favorabile de învãþarepe tot parcursul vieþii ºi de dezvoltare a carierei.

Termen: 2010.

22..33 FFlleexxiibbiilliittaatteeaa ccuurrrriiccuulluummuulluuiiFlexibilitatea curriculumului se va realiza

pe douã dimensiuni: a) prin creºterea proporþiei orelor în

curriculumul la dispoziþia ºcolii (CDª); b) prin creºterea gradelor de libertate a pro-

fesorului în implementarea curriculumului îninteriorul fiecãrei discipline.

Ponderea CDª în ansamblul curriculumuluiva fi de 20% la nivelul învãþãmântului obligato-

riu ºi de 33% la nivelul liceului. Ce anume se vaînvãþa în 1/5 din orele din învãþãmântul obliga-toriu ºi 1/3 din orele de la nivelul liceului se vadecide la nivelul fiecãrei ºcoli, în funcþie denevoile de învãþare ale copiilor, nu în funcþie denevoile de normare a cadrelor didactice. ªcolilevor putea astfel sã se centreze pe elev ºi penevoile comunitãþii, dar ºi sã se diferenþieze înfuncþie de oferta de cursuri cãtre beneficiari.

Concomitent, este nevoie de o flexibilizareaa curriculumului în interiorul fiecãrei disci-pline. Curriculumul naþional va acoperi doar75% din orele de predare, lãsând la dispoziþiacadrului didactic 25% din timpul alocat disci-plinei respective. În funcþie de caracteristicileelevilor ºi de strategia ºcolii din care face parte,profesorul va decide dacã procentul de 25% dintimpul alocat disciplinei va fi folosit pentruînvãþare remedialã în cazul copiilor cu prob-leme, pentru consolidarea cunoºtinþelor saupentru stimularea celor capabili de perfor-manþe superioare. Pentru prima datã, flexibi-lizarea curricularã va permite profesorului sãrealizeze planuri individuale de învãþare pentrufiecare elev. Flexibilizarea curriculumului vaproduce individualizarea învãþãrii.

Termen: 2009-2011.

22..44 DDiiggiittaalliizzaarreeaa ccoonnþþiinnuuttuurriilloorr ccuurrrriiccuullaarree ººiiccrreeaarreeaa uunneeii BBiibblliiootteeccii ªªccoollaarree VViirrttuuaallee Toate conþinuturile ce trebuie învãþate la

ºcoalã, toate instrumentele de lucru, exempleorientative de probe de verificare a cunoºtinþe-lor vor fi convertite ºi în format digital ºi accesi-bile permanent oricãrui elev sau profesor, pe oplatformã de învãþare tip LMS (Learning Mana-

gement System), on-line. Lecþiile celor mai buniprofesori vor fi procesate digital ºi stocate peplatforma de e-learning. Prin internet, oriceelev va avea astfel acces la lecþiile celui mai bunprofesor. Se vor crea „laboratoare virtuale“ pen-tru a compensa ºi/sau întregi dotarea labora-toarelor ºcolare. Pentru fiecare disciplinã, se vacrea o bazã de resurse digitale, astfel încât fieca-re profesor sau elev sã poatã avea acces rapid ºigratuit la informaþiile ºi instrumentele necesarepentru o învãþare cât mai eficientã. Producþiade conþinuturi digitale pentru învãþare (e-con-tents) va deveni un criteriu de performanþã pro-fesionalã al profesorilor. Curriculumul digital ºiBiblioteca ªcolarã Virtualã vor fi îmbogãþitepermanent, respectând cerinþele de calitate ºistandardele internaþionale (ex. SCORM, 2004).

Termen: 2009-2011.

22..55 FFoorrmmaarreeaa pprrooffeessoorriilloorr ººii aa ddiirreeccttoorriilloorr ddeeººccoollii ppeennttrruu ggeessttiiuunneeaa ººii aapplliiccaarreeaa uunnuuii nnoouuccuurrrriiccuulluummCentrarea curriculumului pe competenþe,

sporirea considerabilã a flexibilitãþii curricula-re, introducerea disciplinei TIC ºi digitalizareacurriculumului sunt potenþialitãþi care riscã sãrãmânã slab valorificate fãrã o formare adec-vatã a cadrelor didactice ºi a managerilor deºcoli. Trebuie create ºi puse la dispoziþia ºco-lilor, a directorilor ºi a profesorilor instrumentede analizã a nevoilor de învãþare, de analizã acaracteristicilor elevilor, de proiectare ºi de eva-luare a unui curriculum descentralizat, astfelîncât noul curriculum sã producã profit cognitivmaxim pentru elevi.

Termen: 2009-2010.

22..66 MMooddeerrnniizzaarreeaa pprroocceedduurriilloorr ddee eevvaalluuaarreeEvaluãrile ºcolare practicate pânã acum în

România au o serie de deficienþe majore: 1) seevalueazã mai degrabã informaþiile reþinute de-cât competenþele formate; 2) nu existã nicio le-gãturã între ritmul evaluãrilor ºi ciclurile curri-culare de dobândire a competenþelor; 3) eva-luãrile sunt utilizate doar pentru a stabili ie-rarhii, în loc sã fie prioritar utilizate pentru aoferi feed-back elevilor ºi pãrinþilor ºi pentru aîntemeia planuri individuale de învãþare. Înplus, supralicitarea lor atât de cãtre profesori,cât ºi de cãtre pãrinþi, a generat tot mai multefraude ºi acte de corupþie. Poate mai grav decâtorice altceva, selectarea unui numãr de subiectedin Curriculumul Naþional (curriculum obliga-toriu) ºi, mai mult, afiºarea lor pe internet, audinamitat complet curriculumul naþional,creând un curriculum paralel. Ca profesor, dece sã predai, iar ca elev, de ce sã înveþi teme careoricum nu sunt evaluate prin teste? Temele de evaluare trebuie sã fie identice cu cele dincurriculum.

Pentru a reuºi, reforma curricularã trebuieîn mod obligatoriu asociatã cu o reformã a pro-cedurilor de evaluare, având la bazã urmãtoare-le principii:

1) Evaluãrile curente ºi cele periodice veri-ficã nu memoria informaþiilor, ci competenþele;

2) Fiecare ciclu de achiziþie a competenþelor(= ciclu curricular) se asociazã cu o evaluareperiodicã;

3) Evaluãrile periodice se finalizeazã nunumai cu un punctaj obþinut de elev, ci ºi cu:

a) un raport detaliat trimis pãrinte-lui/tutorelui privind situaþia ºcolarã a copiluluiºi consilierea corespunzãtoare a pãrinþilor/tu-torilor;

b) un plan individualizat de învãþare, de re-cuperare (pentru copiii cu deficienþe de învã-þare), de accelerare (pentru copiii supradotaþi)sau de consolidare a cunoºtinþelor dobândite;

4) Nu existã teme separate pentru exa-mene, altele decât temele curriculumului. Toatetemele din Curriculumul Naþional sunt

PENTRU SOCIETATEA CUNOAªTERII

��

La finalul clasei pregãtitoare,cadrul didactic responsabilîntocmeºte un Raport deevaluare a competenþelorcognitive, emoþionale ºisociale ale copilului, în bazaunei metodologii specifice

ªCOALAromâneascqproiect8

www.scoalaromaneasca. ro

evaluate, evitându-se astfel apariþia unui curriculum paralel care sã-l arunce în derizoriupe cel Naþional;

5) Niciuna dintre cele douã evaluãri naþio-nale (la sfârºitul învãþãmântului obligatoriu ºibacalaureatul) nu se vor finaliza în decizii bina-re de tip „admis-respins“, ci cu un punctaj, ca latestele tip PISA, care sã arate performanþa per-sonalã a elevului în raport cu cerinþele curricu-lumului naþional;

6) Se înfiinþeazã un instrument de evaluareºi monitorizare comprehensivã a elevului,numit Portofoliul de educaþie al elevului. Acestava conþine nu numai rezultatele evaluãrilor pe-riodice, ci ºi rapoartele de evaluare, planurileindividualizate de învãþare, notificãri ale cadre-lor didactice sau ale consilierului ºcolar privindelevul, diplome ºi certificate obþinute de elevi dela alte organisme acreditate decât ºcoala pro-prie ºi care dovedesc aptitudinile sau perfor-manþele speciale ale acestora. Evaluarea unidi-mensionalã a elevilor doar prin notele obþinutela disciplinele ºcolare trebuie sã aibã un sfârºit.Portofoliul de educaþie va permite o evaluaremult mai complexã ºi mai realistã a elevului.Portofoliul de educaþie, în format clasic ºi elec-tronic, va fi transmis automat de la un ciclu deînvãþãmânt la altul, constituind baza de cunoaº-tere ºi evaluare multiaxialã, comprehensivã, aelevului. Structura ºi constituirea Portofoliul deeducaþie va face obiectul unui Ordin al Minis-trului Educaþiei.

Termen: 2009.Structura ºi caracteristicile evaluãrilor

ºcolare vor fi organizate dupã cum urmeazã: i. La finalul clasei pregãtitoare, cadrul di-

dactic responsabil întocmeºte un Raport deevaluare a competenþelor cognitive, emoþionaleºi sociale ale copilului, în baza unei metodologiispecifice;

ii. La finalul clasei a II-a – finalul ciclului deachiziþii fundamentale (scris-citit, matematicã),fiecare ºcoalã, în baza unei metodologii elabo-rate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, rea-lizeazã evaluarea achiziþiilor fundamentale.Rezultatele evaluãrilor sunt folosite pentru in-dividualizarea planurilor de învãþare pânã lafinalul clasei a IV-a pentru fiecare elev ºi pentruun Raport de evaluare detaliat cãtre pãrinþi.Rezultatele evaluãrii vor fi trecute în Portofoliulde educaþie al elevului;

iii. La finalul clasei a IV-a, Ministerul Edu-caþiei ºi Cercetãrii va realiza, prin eºantionare, oevaluare la nivel naþional. Evaluarea se va bazape curriculumul naþional ºi va avea itemi con-struiþi prin analogie cu cei din testele interna-þionale PIRLS ºi TIMSS. Scopul principal alacestei evaluãri este de a obþine informaþii ri-guroase despre performanþele învãþãmântuluiprimar ºi politicile remediale ce trebuie im-plementate. ªcolile pot decide, în baza unor me-todologii proprii ºi alte modalitãþi de evaluare apropriilor elevi de clasa a IVa;

iv. La finalul clasei a VI-a (finalul cicluluicurricular „Dezvoltare“) toate ºcolile, în bazaunei metodologii elaborate de Ministerul Edu-caþiei ºi Cercetãrii, vor realiza evaluarea elevilorprin douã probe trans-curriculare:

- limbã ºi comunicare (limba românã ºi olimbã strãinã),

- matematicã ºi ºtiinþe.Rezultatele evaluãrilor se vor utiliza pentru

realizarea unui raport detaliat cãtre pãrinþi,pentru orientarea ºcolarã cãtre un anumit tip deliceu ºi pentru individualizarea planurilor deînvãþare pentru anii urmãtori de studiu. ªcoalaºi elevul vor avea, astfel, posibilitatea ca înclasele VII-IX (ciclul curricular: „Observare ºiorientare“) sã remedieze deficienþele constatateºi sã orienteze elevul cãtre tipul de liceu/tipulde carierã care i se potriveºte mai bine. Rezulta-tele evaluãrii, împreunã cu planurile individua-le de învãþare, se arhiveazã în Portofoliul educa-þional al elevului.

v. La finalul clasei a IX-a (finalul învãþã-mântului obligatoriu ºi al ciclului curricular„Observare ºi orientare“) se va realiza o evaluarenaþionalã trans-curricularã obligatorie a tuturorelevilor. Evaluarea va avea patru componente:

1) Evaluarea competenþelor de comunicareîn limba maternã ºi în douã limbi de circulaþieinternaþionalã. Probele de evaluare verificã ni-velul de achiziþie a curriculumului naþional ºivor avea itemi construiþi prin analogie cu cei dintestele PISA. Probele vor fi raportate la nivelu-rile de performanþã din Cadrul Comun Euro-pean de Referinþã pentru Limbi, astfel încâtrezultatele obþinute de elevi sã poatã fi folositede aceºtia oriunde în UE;

2) Evaluarea competenþelor la matematicãºi ºtiinþe. Proba se va baza pe curriculumul na-þional la matematicã ºi ºtiinþe ºi va avea itemiconstruiþi prin similitudine cu testele PISA;

3) Evaluarea competenþelor de utilizare TICde nivel ECDL-Start, printr-o probã practicã;

4) Evaluarea, prin calificative, a celorlaltecompetenþe-cheie de cãtre diriginte, consilierulºcolar ºi colectivul de profesori ai clasei respec-tive, pe baza rezultatelor obþinute în ciclul gim-nazial.

Rezultatele obþinute de cãtre elevi se vorexprima în puncte (componentele a ºi b) saucalificative (componentele c, d), care sã reflectenivelul atins în dobândirea competenþelor cheiede cãtre fiecare elev în parte. Nu se va opera cunicio grupare binarã a rezultatelor de tipul„admis-respins“. Detaliile evaluãrii naþionalede la finalul învãþãmântului obligatoriu vor faceobiectul unei metodologii specifice.

Absolvenþii învãþãmântului obligatoriu vorobþine:

a) o Diplomã de Absolvire a învãþãmântuluiobligatoriu – cu o Anexã la diplomã, în care vorfi înscrise punctajul ºi calificativele la probelede evaluare a competenþelor cheie;

b) un Certificat Profesional în care vor fi în-scrise competenþele dobândite conform ECDL-Start.

Diploma de Studii (cu Anexa la diplomã),Certificatul Profesional ºi alte înscrisuri rele-vante privind aptitudinile ºi performanþeleelevilor se includ în Portofoliul de educaþie.

Toþi absolvenþii de liceu vor putea urmaînvãþãmântul liceal în condiþii de gratuitate.

Liceele au autonomie în stabilirea criteriilorde departajare, acolo unde numãrul de înscriºidepãºeºte numãrul de locuri oferite. Statul vaacoperi toate costurile urmãrii liceului pentru

copiii provenind din mediul rural sau dingrupuri socio-economice dezavantajate.

vi. La finalul clasei a XII-a (finalul liceului)se va realiza a doua evaluare naþionalã: exa-menul de bacalaureat – diferenþiat, în funcþiede profilul liceului:

a) Se vor stabili 3 tipuri de probe, în funcþiede principalele tipuri de competenþe dezvoltatede fiecare profil. Probele se bazeazã pe întregulcurriculum aferent competenþelor respective ºivor avea un pronunþat caracter trans-discipli-nar;

b) În baza unei metodologii elaborate deMinisterul Educaþiei ºi Cercetãrii, dirigintele,împreunã cu consilierul ºcolar ºi profesorii careau predat pentru clasa în cauzã pe parcursulliceului, evalueazã, prin calificative, nivelul derealizare a celorlalte competenþe atins defiecare elev;

c) Pe parcursul clasei a XII-a se susþin exa-mene pentru obþinerea Licenþei Europene deUtilizare a Computerului (ECDL-Complet).

Absolventul de liceu va obþine:a) o Diplomã de absolvire a liceului cu o

Anexã la diplomã, unde vor fi trecute media ge-neralã de absolvire a liceului, punctajul la fieca-re dintre probele de bacalaureat ºi calificativelepentru competenþele cheie;

b) o Licenþã Europeanã de Utilizare a Com-puterului (ECDL-Complet). Absolvenþii liceelor

tehnologice ºi vocaþionale vor primi, în plus, unCertificat profesional – nivel 3 de calificare pro-fesionalã.

Aceste înscrisuri, alãturi de alte înscrisurirelevante pentru aptitudinile ºi performanþeleelevului de-a lungul liceului, vor fi cuprinse înPortofoliul de educaþie.

Acele ºcoli în care elevii nu ajung sã obþinãrezultate acceptabile sunt asistate timp de doiani ºcolari, cu mijloace ºi resurse adecvate deremediere a deficienþelor. În caz de nereuºitã,personalul didactic din ºcolile respective va fireevaluat ºi sancþionat corespunzãtor. Pentru aasigura calitatea învãþãrii, Ministerul Educaþieiºi Cercetãrii, ca ºi autoritãþile locale pot decidedesfiinþarea unei ºcoli ºi arondarea elevilor laalte unitãþi ºcolare mai performante, asigurândtoatã logistica necesarã.

Termen: 2009-2012.

33.. AAcccceelleerraarreeaa ddeesscceennttrraalliizzããrriiii îînn ccoonntteexxttuull aassiigguurrããrriiii ccaalliittããþþiiii..

ArgumenteProcesul de descentralizare, de aducere a

deciziei cât mai aproape de locul unde se des-fãºoarã activitatea de bazã, trebuie accelerat.Reuºita descentralizãrii depinde, în mare mã-surã, de douã cerinþe care trebuie respectate:(1) descentralizarea trebuie sã vizeze toate as-pectele procesului de învãþãmânt: curricu-lum, resurse umane, finanþare ºi adminis-trare; (2) descentralizarea trebuie sã con-tribuie la întãrirea mecanismelor de asigurarea calitãþii.

Descentralizarea nu e scop în sine; ea aresens dacã face sistemul mai eficient, mai rele-vant, mai echitabil ºi de o calitate mai bunã.Statul va stimula, prin toate mijloacele, com-petiþia în sistemul de învãþãmânt.

Acþiuni3.1. Descentralizarea financiarã echilibratã.Finanþarea de care va dispune unitatea de

învãþãmânt va avea patru componente:a) Finanþarea de bazã, care e formatã din

costul standard/elev (preºcolar) + coeficienþi decorecþie (pentru grupuri minoritare, dezavanta-jate, copii cu nevoi educaþionale speciale). Ea vaacoperi integral toate cheltuielile de personal,manuale, dotãri generale ºi întreþinere curentã.Finanþarea de bazã se atribuie, prin adminis-

traþiile financiare judeþene – direct unitãþilor deînvãþãmânt, din bugetul de stat;

b) Finanþarea complementarã cuprindecheltuielile de investiþii, reparaþii capitale ºidezvoltarea reþelei ºcolare. Finanþarea comple-mentarã este asiguratã din bugetul de stat ºibugetele Consiliilor Locale. Consiliul Local de-cide distribuirea finanþãrii complementare cã-tre ºcoli, pe baza proiectelor de dezvoltare insti-tuþionalã a acestora, precum ºi în funcþie de ne-voile de dezvoltare a reþelei ºcolare;

c) Finanþarea suplimentarã, formatã dinfonduri de la Consiliile Judeþene (fonduri deechilibrare, alte fonduri) ºi Consiliile Locale,care stabilesc atât cuantumul, cât ºi destinaþiaacestora;

d) Autofinanþarea, fonduri obþinute directde unitatea de învãþãmânt, care sunt gestionateconform propriilor decizii.

��

Educaþia timpurie va deveni bun publicºi va fi finanþatã de cãtre stat

ªCOALAromâneascq proiect 9

noiembr ie 2008

Proiectul de buget este întocmit de fiecareunitate de învãþãmânt, în baza unei metodologiistabilite de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºiaprobat de Consiliul Local.

Execuþia bugetarã intrã în responsabilitateaunitãþii de învãþãmânt.

Structura de finanþare prezentatã mai susasigurã o autonomie crescutã unitãþilor de învã-þãmânt, dar ºi responsabilitãþi suplimentare. Eaþine seama ºi de studiile în domeniu, care aratãcã, în materie de reþea ºcolarã localã sau jude-þeanã, deciziile cele mai bine fundamentate seiau nu la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, ci lanivelul consiliilor locale, respectiv judeþene.

Termen: 2009-2012.

33..22.. DDeesscceennttrraalliizzaarreeaa ddeecciizziiiilloorr rreeffeerriittooaarree llaarreessuurrsseellee uummaannee..Toate deciziile privind angajarea, moti-

varea, dezvoltarea carierei, formarea continuãºi concedierea personalului se vor lua la nivelulunitãþii de învãþãmânt, în baza unei metodo-logii stabilite de Ministerul Educaþiei ºi Cerce-tãrii, care va intensifica procedurile de controlal calitãþii resursei umane. Directorii vor fi an-gajaþi pe bazã de concurs, în baza unei metodo-logii specifice, de cãtre Consiliul de Admi-nistraþie al ºcolii. Consiliul de Administraþie vafi format din 1/3 membri cadre didactice dinºcoalã, 1/3 reprezentanþi ai pãrinþilor ºi 1/3 –

reprezentanþi ai Consiliului Local. Directorulîncheie cu Consiliul de Administraþie un con-tract de management. În cazul neîndepliniriicontractului de management, directorul poatefi demis la iniþiativa a 1/3 din membriiConsiliului de Administraþie, cu votul majori-tãþii simple. Directorul ºcolii nu poate fi mem-bru al vreunui partid politic.

Termen: 2009-2011.

33..33.. DDeesscceennttrraalliizzaarreeaa aaddmmiinniissttrrããrriiii ººii ccuurrrriiccuulluummuulluuii..Majoritatea deciziilor administrative tre-

buie luate la nivelul ºcolii. Inspectoratul ªcolarJudeþean va avea funcþii de :

a) orientare, control ºi formulare de criteriispecifice privind asigurarea calitãþii;

b) instanþã de apel în relaþiile dintre unitã-þile de învãþãmânt ºi angajaþi;

c) centru de resurse pentru reþeaua ºcolarãla nivelul judeþului.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii se va con-centra, în primul rând, pe elaborarea de politiciºi strategii ºi pe asigurarea eficienþei, echitãþii,calitãþii ºi relevanþei sistemului de învãþãmânt.Curriculumul naþional e stabilit de MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii, iar deciziile aparþinândCDS ºi flexibilitatea curricularã intra-discipli-narã se iau la nivelul unitãþilor de învãþãmânt.

Termen: 2009-2011.

33..44.. FFoorrmmaarreeaa rreessuurrsseelloorr uummaannee ppeennttrruummaannaaggeemmeennttuull ddeesscceennttrraalliizzaatt aall uunniittããþþiilloorr ddeeîînnvvããþþããmmâânnttPregãtirea resurselor umane (directori de

unitãþi de învãþãmânt, contabil, aparat tehnic)este o urgenþã ºi reprezintã o premisã esenþialãa succesului descentralizãrii. Descentralizareafãrã profesionalizarea managementului unitãþi-lor ºcolare va fi un eºec.

Se va crea un Centru de Resurse pentru Ma-nagementul Unitãþilor ªcolare, accesibil online,care sã ofere permanent asistenþã, bune practi-ci ºi instrumente în procesul descentralizãrii.

Termen: 2009-2010.

33..55.. SSttiimmuullaarreeaa ccoommppeettiiþþiieeii ppeennttrruu ccaalliittaatteeCompetiþia, alãturi de finanþare ºi formare

continuã, reprezintã un factor hotãrâtor în creº-

terea calitãþii învãþãmântului. Ministerul Edu-caþiei ºi Cercetãrii va finanþa programe specialepentru trei tipuri de competiþii:

a) Competiþii între ºcoli. Aceste competiþiise vor baza pe evaluarea instituþionalã a fiecãreiunitãþi de învãþãmânt. ªcolile vor fi evaluatedupã douã axe majore: incluziune ºi perfor-manþã. În urma evaluãrilor pe fiecare dintrecele douã axe, se va realiza o clasificare a ºco-lilor pe 5 nivele („Excelentã“, „Foarte bunã“,„Bunã“, „Satisfãcãtoare“, „Nesatisfãcãtoare“).Vor fi premiate substanþial atât ºcolile cu exce-lenþã în incluziune, cât ºi cele cu excelenþã înperformanþã. ªcolile care vor fi evaluate ca „Sa-tisfãcãtoare“ sau „Nesatisfãcãtoare“ vor fi supu-se unei asistenþe ºi monitorizãri severe, cu deci-zii corespunzãtoare.

b) Competiþii între profesori. În baza uneimetodologii specifice, ºcolile vor desemna Pro-

fesorul anului, ca semn al excelenþei în predare.La nivel judeþean ºi naþional va fi desemnatProfesorul anului pentru fiecare disciplinã dinplanul de învãþãmânt.

Excelenþa în predare va fi recompensatãsubstanþial.

c) Competiþii între elevi. Olimpiadele pediscipline vor fi puternic încurajate. Lor va tre-bui sã li adauge Olimpiadele de creaþie tehnico-ºtiinþificã ºi artisticã ºi Olimpiadele sportive.Competiþia va produce diferenþiere ºi ierarhii,va arãta unde este calitatea ºi vom ºti pe cine sãrecompensãm ºi pe cine sã penalizãm.

Termen: 2009-2010.

44.. RReeffoorrmmaarreeaa ppoolliittiicciilloorr îînn ddoommeenniiuullrreessuurrsseeii uummaannee..

ArgumenteCalitatea profesorilor este principalul factor

care contribuie la succesul ºcolar al elevilor, iarcalitatea directorilor – o garanþie esenþialã abunei funcþionãri a unitãþilor de învãþãmânt.

Pentru a avea un corp profesoral ºi manage-rial de calitate, este nevoie de acþiuni ferme îndomeniul salarizãrii, formãrii, evaluãrii ºi areconstrucþiei imaginii sociale a profesiei didac-tice ºi a celor care o profeseazã.

Acþiuni44..11 DDiiffeerreennþþiieerreeaa ssaallaarriizzããrriiii îînn ffuunnccþþiiee ddee ppeerrffoorrmmaannþþãã

Pentru promovarea profesiei didactice, estenecesarã asigurarea unui salariu mediu înînvãþãmântul preuniversitar echivalent cu 1,35PIB/locuitor, ceea ce ar permite atingerea medieide salarizare din þãrile OECD. Salarizareacadrelor didactice trebuie fãcutã diferenþiat, înfuncþie de performanþele obþinute. Se va stabili ogrilã de salarizare pe 5 niveluri, care sã dife-renþieze între performanþele de excelenþã (nivel5) ºi cele care sunt doar satisfãcãtoare (nivel 1).Performanþa la clasã a cadrului didactic va fi maiimportantã în stabilirea salariului decât graduldidactic sau vechimea în învãþãmânt.

Termen: 2009-2010.

44..22 EEllaabboorraarreeaa uunneeii nnooii mmeettooddoollooggiiii ddee eevvaalluuaarree aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiicceeLa sfârºitul anului ºcolar, fiecare cadru

didactic va fi evaluat. La baza evaluãrii vor sta:

a) Autoevaluarea prestaþiei la clasã;b) Evaluarea din partea a 3 colegi de aceeaºi

specialitate (unul desemnat de cadrul didacticîn cauzã, doi de cãtre conducerea ºcolii);

c) Evaluarea din partea conducerii ºcolii. Coeficientul final de evaluare, variind între

1 ºi 5 va fi stabilit de cãtre Consiliul de Admi-nistraþie ºi va constitui baza salarizãrii pentruurmãtorul an.

Prestaþia la clasã ºi progresul elevilor înînvãþare trebuie sã devinã principalele criteriide evaluare ºi pentru acordarea definitivatuluiºi a gradului II, nu notele obþinute la examenelepe disciplinele academice. Accesul la graduldidactic I se va face în baza unei contribuþiiºtiinþifice sau didactice deosebite. Va fi introdusgradul didactic de Profesor Emerit, pentru per-formanþe excepþionale în întreaga carierã.

Termen: 2009-2010.

44..33 CCrreeººtteerreeaa ccaalliittããþþiiii ffoorrmmããrriiii iinniiþþiiaallee ººii ccoonnttiinnuueeUrmãtoarele decizii sunt urgente:a) Stabilirea criteriilor de acces în cariera

didacticã, printr-o metodologie elaboratã deMinisterul Educaþiei ºi Cercetãrii. De exemplu,nu poate fi admis la cursurile de formareiniþialã, prin Departamentul de Pregãtire aPersonalului Didactic, un student restanþier.

b) Încurajarea pieþei de formare continuãprin acreditarea unui numãr mai mare de furni-zori de formare, în baza unor criterii riguroasede acreditare ºi evaluare externã;

c) Formarea periodicã a competenþelor TICla nivel ECDL-Complet pentru toate cadreledidactice din sistemul de învãþãmânt, în maxi-mum 2 ani de acum înainte;

d) Formarea continuã a cadrelor didacticeîn regim de e-learning ºi blended-learning.

Constituirea unei platforme informatice tipLMS pentru formarea continuã a personaluluididactic.

Termen: 2009-2011.

44..44 IInniiþþiieerreeaa ddee ccããttrree MMiinniisstteerruull EEdduuccaaþþiieeii ººiiCCeerrcceettããrriiii aa uunnoorr ccaammppaanniiii îînn mmaassssmmeeddiiaade revalorizare a ºcolii ºi a carierei didactice Imaginea ºcolii ºi a profesiei didactice în

societate este, din pãcate, tot mai nesatisfãcã-toare. Promovarea bunelor practici din ºcoli, aprofesorilor ºi ºcolilor cu performanþe remarca-bile este necesarã. Pe mãsurã ce se vor consti-tui, noile realitãþi din ºcoala româneascã tre-buie sã-ºi gãseascã expresia mediaticã.

Termen: 2009-2015.

44..55 RReeccuunnooaaººtteerreeaa îînnvvããþþããrriiii nnoonn--ffoorrmmaallee ººiiiinnffoorrmmaalleePunerea la punct a procedurilor ºi condiþi-

ilor de recunoaºtere a învãþãrii non/informalerealizate de cadrele didactice le-ar oferi noioportunitãþi de dezvoltare în carierã, ar reducenumãrul necalificaþilor din sistem ºi ar remediamulte nedreptãþi. De pildã, în momentul defaþã, învãþãtorii absolvenþi de liceu pedagogicsunt mult mai prost plãtiþi decât învãþãtoriiabsolvenþi de facultate sau institutorii, deºiprestaþia lor didacticã la clasã este adeseorimult mai bunã decât a absolvenþilor deînvãþãmânt superior. Prin recunoaºtereaînvãþãrii non/informale, se va ajunge la o core-lare mai bunã a competenþelor cu salarizarea.

Termen: 2009-2011.

44..66 PPrrooffeessiioonnaalliizzaarreeaa ººii ddeeppoolliittiizzaarreeaa ccaarriieerreeiimmaannaaggeerriiaallee îînn eedduuccaaþþiieeManagementul unitãþilor de învãþãmânt

devine o activitate tot mai complexã. Ea este oocupaþie în sine, nu o simplã funcþie pe care oîndeplineºte, temporar, dupã orele la clasã, uncadru didactic. Ea trebuie complet depolitizatã.Vor fi elaborate standardele ocupaþionale pen-tru toate poziþiile manageriale din sistemul deînvãþãmânt, de la director de ºcoalã, pânã la ceade director general din minister. În baza stan-dardelor profesionale, vor fi realizate formareacontinuã ºi iniþialã pentru managementulunitãþilor de învãþãmânt. Se va înfiinþa un Cen-tru Naþional de Resurse, accesibil on-line, care ��

La sfârºitul clasei a II-a va fiprima evaluare a elevilor

ªCOALAromâneascqproiect10

www.scoalaromaneasca. ro

va asigura asistenþã, resurse ºi programe de for-mare pentru cei care doresc sã devinã ma-nageri. Managerii sau directorii de unitãþiºcolare vor fi supuºi unei evaluãri la finalulfiecãrui an ºcolar.

La baza evaluãrii vor sta:a) autoevaluarea;b) evaluarea din partea altor trei manageri

(doi stabiliþi de Inspectoratul ªcolar Judeþean);c) evaluarea Inspectoratului ªcolar.Salarizarea se va face în strictã legãturã cu

performanþele manageriale. Aºa cum am maimenþionat, directorul/managerul din învãþã-mânt nu poate fi membru al vreunui partidpolitic.

Termen: 2009-2011.

55.. CCoonnssiiddeerraarreeaa eedduuccaaþþiieeii ttiimmppuurriiii ccaa oo pprriioorriittaattee aa ssiisstteemmuulluuii ddee îînnvvããþþããmmâânntt

ArgumenteEducaþia timpurie cuprinde totalitatea acti-

vitãþilor educative (inclusiv terapiile educaþio-nale) desfãºurate în perioada copilãriei, de la 0la 6/7 ani. Investiþia în educaþia timpurie estecea mai rentabilã dintre toate investiþiile edu-caþionale pe care le poate face un stat ºi incum-bã cele mai mici costuri de oportunitate. Com-petenþele formate acum pot constitui bazaachiziþiei altor competenþe; dimpotrivã, pro-blemele de dezvoltare neremediate la aceastãvârstã, se agraveazã ºi duc la tulburãri majorede comportament ºi nevalorificarea adecvatã aoportunitãþilor ulterioare de învãþare. Educaþiatimpurie creeazã egalitate de ºanse ºi este prin-cipalul instrument de reducere a abandonuluiºcolar timpuriu.

AcþiuniPentru implementarea acestei mãsuri, o

serie de acþiuni indicative trebuie întreprinse.

55..11 DDeeccllaarraarreeaa,, pprriinn lleeggee,, aa eedduuccaaþþiieeii ttiimmppuurriiii ccaa bbuunn ppuubblliicc ººii ffiinnaannþþaarreeaa ddee ccããttrreessttaatt aa cchheellttuuiieelliilloorr ccuu eedduuccaaþþiiaa ttiimmppuurriieeFinanþarea se va face prin vouchere, indife-

rent dacã copilul este educat într-o creºã/grã-diniþã de stat sau una privatã. Pentru stat tre-buie sã conteze calitatea serviciului educaþional,nu forma de proprietate/capital aflatã la bazafurnizorului de educaþie timpurie.

Noua legislaþie trebuie sã stabileascã, deasemenea, tipurile de servicii, modalitãþile deacreditare a furnizorilor, responsabilitãþileinstituþiilor implicate ºi modul de organizare,finanþare ºi structurare a sistemului de educaþietimpurie.

Termen: 2009.

55..22 EEllaabboorraarreeaa uunnuuii nnoouu ccuurrrriiccuulluumm ppeennttrruueedduuccaaþþiiaa ttiimmppuurriieeAcesta va fi centrat pe dezvoltarea compe-

tenþelor cognitive, emoþionale ºi sociale ale co-piilor ºi pe remedierea precoce a deficitului dedezvoltare. Curriculumul trebuie sã vizeze in-clusiv activitãþile educaþionale ce trebuie între-prinse în creºe, precum ºi modul de compatibi-lizare a educaþiei timpurii cu clasa pregãtitoareºi învãþãmântul primar.

Termen: 2009-2010.

55..33 FFoorrmmaarreeaa iinniiþþiiaallãã ººii ccoonnttiinnuuãã aa ppeerrssoonn--aalluulluuii iimmpplliiccaatt îînn eedduuccaaþþiiaa ttiimmppuurriieeÎn prezent, nu existã nicio formã de

pregãtire a personalului care sã realizeze inter-venþie sau terapie educaþionalã la nivel de creºe.Cadrele didactice din grãdiniþã trebuie pregãti-te în acord cu noua legislaþie ºi noul curriculum.

Termen: 2009-2012.

55..44 ÎÎnnffiiiinnþþaarreeaa uunnoorr eecchhiippee mmuullttiiddiisscciipplliinnaarreeddee iinntteerrvveennþþiieeAceste echipe vor fi constituite din medici,

psihologi, asistenþi sociali. Echipele vor trebuisã evalueze ºi sã asiste încã din maternitatecopiii cu risc ºi apoi sã realizeze monitorizareaºi asistenþa corespunzãtoare a acestora. Lanivelul celor mai bune grãdiniþe, se constituieCentre de resurse pentru pãrinþi, care sã ofereconsiliere ºi asistenþã pãrinþilor care au copii cu

nevoi speciale. Este de asemenea necesarãextinderea activitãþilor educaþionale ºi de asis-tenþã la domiciliul copiilor cu deficienþe.

Termen: 2009-2014.

55..55 CCoooorrddoonnaarreeaa sseerrvviicciiiilloorr ooffeerriittee ddeeMMiinniisstteerruull EEdduuccaaþþiieeii ººii CCeerrcceettããrriiii ccuu cceelleeooffeerriittee ddee MMiinniisstteerruull SSããnnããttããþþiiii ººii MMiinniisstteerruullMMuunncciiii,, SSoolliiddaarriittããþþiiii ººii FFaammiilliieeii,, ppeennttrruu ooppttii--mmiizzaarreeaa sseerrvviicciiiilloorr ddee eedduuccaaþþiiee ttiimmppuurriieeSe cuvine stabilirea unui singur minister

responsabil cu coordonarea proceselor impli-cate în educaþia timpurie.

Termen: 2010.

55..66 EEllaabboorraarreeaa uunnuuii ssiisstteemm uunniittaarr ddee ccrriitteerriiiiººii iinnddiiccaattoorrii,, pprreeccuumm ººii aa uunneeii pprroocceedduurrii rriigg--uurrooaassee ddee ccoolleeccttaarree aa ddaatteelloorrÎn acest fel, sistemul educaþiei timpurii ar

deveni transparent, iar mãsurile de corijare ar fioptimizate.

Termen: 2010-2011.

66.. SSttiimmuullaarreeaa ppuutteerrnniiccãã aa eedduuccaaþþiieeiippeerrmmaanneennttee..

ArgumenteÎn ceea ce priveºte rata de participare la

educaþie pe tot parcursul vieþii, România sesitueazã pe ultima poziþie din Europa, cu o par-ticipare de doar 1,6% faþã de 10,8% cât este me-dia în UE. Asta înseamnã cã, în România, învã-þarea permanentã este mai degrabã o figurã destil sau opþiunea unei minoritãþi conºtiente deavantajul competitiv pe care þi-l dã o astfel deopþiune decât un aranjament instituþional, sus-þinut de stat. Lipseºte o culturã a învãþãrii ºieducaþiei continue. Lipseºte de asemenea o vi-ziune integratã ºi coerentã privind toate for-mele de educaþie ºi formare profesionalã decare poate dispune un individ pe parcursul vie-þii. Nu avem mecanisme instituþionale care sãcertifice ºi sã valideze învãþarea ce are loc încontexte informale ºi non-formale, deºi con-strucþia acestor mecanisme a intrat ferm peagenda europeanã. Nu existã stimulente con-crete pentru individ sau pentru angajatori caresã motiveze participarea la învãþare pe tot par-cursul vieþii, deºi statul câºtigã cu atât mai multcu cât are o forþã de muncã mai educatã.

AcþiuniPrincipalele acþiuni ce trebuie întreprinse în

acest domeniu sunt:

66..11.. EEllaabboorraarreeaa uunneeii LLeeggii aa eedduuccaaþþiieeii ppeerrmmaanneenntteeLegea educaþiei permanente trebuie sã de-

vinã legea-cadru a sistemului de educaþie dinRomânia. Ea trebuie sã specifice toate struc-turile de educaþie, de la cele formale (educaþiatimpurie, învãþãmânt obligatoriu, liceal, univer-sitar), pânã la cele implicate în formareaadulþilor. Legea trebuie sã ofere o perspectivãclarã ºi stabilã a ceea ce înseamnã sistemul deeducaþie în România. Ea trebuie sã specificecondiþiile, procedurile ºi mecanismele deechivalare ºi recunoaºtere a învãþãrii non ºiinformale.

Termen: 2009.

66..22.. LLaannssaarreeaa uunnoorr ccaammppaanniiii mmeeddiiaa ppeennttrruussttiimmuullaarreeaa ppaarrttiicciippããrriiii llaa eedduuccaaþþiiaa ppeerrmmaanneennttãã ººii ccrreeaarreeaa uunneeii ccuullttuurrii aa îînnvvããþþããrriiiippee ttoott ppaarrccuurrssuull vviieeþþiiii Lansarea de cãtre Guvernul României a

unui program de cofinanþare, pânã la 70%, aemisiunilor de educaþie ºi de formare profe-sionalã realizate de media publicã ºi privatã.

Termen: 2009-2011.

66..33.. CCrreeaarreeaa uunnuuii ccoonntt bbaannccaarr ppeerrssoonnaall ddeeeedduuccaaþþiiee ppeerrmmaanneennttãã ppeennttrruu ffiieeccaarree nnoouunnããssccuutt ddiinn RRoommâânniiaaContul va fi deschis de Guvernul României

printr-un depozit echivalent a 500 EUR.Pãrinþii/tutorii copilului sau alte persoane

fizice interesate pot depune în acest cont noisume, în limita a 500 euro/an, care devin de-ductibile din impozitul pe venit. Contul va pu-tea fi utilizat de copil abia dupã vârsta de 16 ani,

��

ªCOALAromâneascq proiect 11

noiembr ie 2008

în scopuri strict educaþionale, precis determi-nate prin legislaþie. Existenþa unui asemeneacont, ca ºi sporirea lui prin deduceri fiscale potcontribui substanþial la dezvoltarea unei culturia învãþãrii în societatea noastrã.

Termen: 2010.

66..44.. AAccrreeddiittaarreeaa ººccoolliilloorr ccaa cceennttrree ddee eedduuccaaþþiiee ppeerrmmaanneennttããMulte ºcoli dispun de resursele umane, ca ºi

de materialele necesare pentru a oferi educaþieºi formare continuã. Ele pot oferi cursuri pentrupãrinþi, cursuri de formare profesionalã, delimbi strãine etc. În baza unei metodologii spe-cifice, care va fi elaboratã de cãtre MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii ºi Ministerul Muncii,aceste ºcoli pot fi acreditate ca centre de for-mare continuã, iar resursele obþinute vor rãmâ-ne la nivelul ºcolii pentru stimularea financiarãa celor care le produc.

Termen: 2009-2011.

66..55.. LLaannssaarreeaa pprrooggrraammuulluuii „„ªªccooaallaa dduuppã㪪ccooaallãã““Programul va oferi finanþarea ºi metodolo-

giile prin care unitãþile de învãþãmânt vor puteasã-ºi extindã activitãþile cu elevii dupã orele decurs, asigurând, timp de 8 ore, condiþii de învã-þare, recreere, sport, supraveghere ºi protecþiapropriilor elevi. În parteneriat cu Asociaþiilepãrinþilor, ºcolile pot oferi, dupã orele de curs,activitãþi de învãþare remedialã pentru cei cudeficienþe de învãþare sau de accelerare a învã-þãrii pentru copiii supradotaþi.

Termen: 2009-2012.

III. B. ÎNVÃÞÃMÂNTUL SUPERIOR ªICERCETAREA

În ceea ce priveºte învãþãmântul superior ºicercetarea, avem în vedere urmãtoarele mãsuri:

77.. DDiiffeerreennþþiieerreeaa uunniivveerrssiittããþþiilloorr ººii ccoonncceennttrraarreeaa rreessuurrsseelloorr

ArgumenteSistemul de învãþãmânt superior din

România este nediferenþiat pe criterii de cali-tate, ceea ce nu a permis concentrarea resurse-lor umane, materiale ºi financiare, condiþieesenþialã pentru a atinge nivelul de excelenþã.Diferenþierea pe baza criteriilor de calitate tre-buie realizatã la toate nivelurile: între instituþii,între programe ºi între departamentele/cate-drele din interiorul fiecãrei universitãþi. Aloca-rea banului public se va face prioritar cãtre in-stituþiile, programele ºi departamentele cu per-formanþele de cea mai bunã calitate. Mediocri-tatea academicã nu mai poate fi susþinutã dinbanii publici.

Acþiuni

77..11.. EEvvaalluuaarreeaa eexxtteerrnnãã aa ttuuttuurroorr iinnssttiittuuþþiiiilloorrddee îînnvvããþþããmmâânntt ssuuppeerriioorr,, ppuubblliiccee ººii pprriivvaattee..Aceastã evaluare va avea ca scop dife-

renþierea universitãþilor, în funcþie de calitateaoutputului ºi a proceselor din interiorul lor. Re-zultatele evaluãrilor vor fi fãcute publice, iar înbaza lor Guvernul va lua deciziile corespunzã-toare. Universitãþile publice care nu îndeplinescstandardele minime de funcþionare nu vor maifi finanþate din fonduri publice, intrând în lichi-dare sau fiind absorbite de cele performante.Universitãþile private care nu performeazã la

nivelul standardelor minime vor pierde dreptulde a le fi recunoscute diplomele de cãtre insti-tuþiile statului român. Ele nu vor mai face partedin sistemul naþional de învãþãmânt superior,iar diplomele emise nu vor fi recunoscute decãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Minis-terul Muncii, cu toate consecinþele salariale ºide angajare pe piaþa muncii. Ministerul Educa-þiei ºi Cercetãrii va constitui un fond de dezvol-tare instituþionalã, care va fi alocat exclusiv ce-lor mai bine plasate universitãþi, indiferent dacãsunt publice sau private. Pentru concretizareaacestor opþiuni, instituþiile de învãþãmânt supe-rior acreditate vor fi evaluate de cãtre ARACISsi CNCSIS, pe baza unor criterii riguroase ºi aunor indicatori de performanþã mãsurabili,pentru a fi diferenþiate ºi ierarhizate în 4 cate-gorii:

a) de cercetare intensivã (licenþã + master +doctorat + studii postdoctorale, cu accent peprograme de studii graduale ºi postgraduale);

b) de educaþie ºi cercetare (licenþã + mas-terat);

c) de educaþie (licenþã);d) vocaþionale (institutele militare, de arte,

de muzicã, de educaþie fizicã ºi sport).Termen: 2009-2011.

77..22.. EEvvaalluuaarreeaa îînnvvããþþããmmâânnttuulluuii ssuuppeerriioorr llaaddiissttaannþþãã..În perioada 2009-2011, ARACIS, pe baza

unei metodologii speciale, relevante inter-naþional, evalueazã toate filierele învãþãmântu-lui superior la distanþã ºi filialele din teritoriuale universitãþilor acreditate, în vederea re-acreditãrii. În urma proceselor de reacreditare,universitãþile care dispun de programe de studiila distanþã îºi constituie un departament dis-tinct, responsabil de învãþãmântul la distanþã.Totodatã, la nivel naþional, se constituie pe lân-gã ARACIS, din fonduri proprii, CentrulMetodologic al Învãþãmântului Superior laDistanþã, cu scopul de a elabora instrumente ºighiduri de creºtere a calitãþii învãþãmântuluisuperior la distanþã.

Termen: 2009-2012.

77..33.. EEvvaalluuaarreeaa ººii iieerraarrhhiizzaarreeaa pprrooggrraammeelloorrddee ssttuuddiiiiProgramele de studii sunt mai uºor de com-

parat ºi ierarhizat decât instituþiile. În bazaunor metodologii specifice, aprobate prin hotã-râre de guvern, programele de studiu din cadrulaceluiaºi domeniu vor fi comparate ºi ierarhi-zate la nivel naþional. Rezultatele ierarhizãrilorvor fi fãcute publice. Programele de studiu dinfruntea ierarhiei vor avea prioritate în alocareagranturilor de studiu. Programele de calitateslabã din universitãþile publice nu vor mai pri-mi bani publici pentru ºcolarizarea studenþilor.

Termen. 2009-2012.

77..44.. UUnniivveerrssiittããþþiillee vvoorr pprroocceeddaa llaa eevvaalluuaarreeaaddeeppaarrttaammeenntteelloorr//ccaatteeddrreelloorr ººii ccllaassiiffiiccaarreeaalloorr ppee 55 nniivveellee ddee ppeerrffoorrmmaannþþãã..Rectorii, prin contractul instituþional înche-

iat cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, devindirect responsabili de alocarea resurselor insti-tuþiei, prioritar spre departamentele/catedrelecele mai performante. Departamentele/ca-tedrele slab performante vor fi supuse, timp de

2 ani, unei monitorizãri riguroase, dupã care,dacã nu-ºi îmbunãtãþesc semnificativ perfor-manþele, vor fi desfiinþate.

Termen: 2009-2011

77..55.. SSee oorrggaanniizzeeaazzãã IInnssttiittuuttuull ddee SSttuuddiiiiAAvvaannssaattee ddiinn RRoommâânniiaa ((IISSAARR))..Guvernul României, împreunã cu Preºedin-

þia ºi Academia Românã, înfiinþeazã ISAR.ISAR va avea ca principal scop sã ofere

cadrul instituþional în care diaspora ºtiinþificã ºicercetãtorii de excelenþã din România sã dez-volte proiecte ºtiinþifice ºi programe de studii(masterat, doctorat, post-doc) comune.

Termen: 2011.

88.. RReeffoorrmmaa ppoolliittiicciilloorr pprriivviinndd rreessuurrsseelleeuummaannee

ArgumenteResursele umane sunt principalul factor

care determinã excelenþa unei universitãþi.Dupã 1990, universitãþile au beneficiat de o lar-gã autonomie în privinþa gestionãrii resurselorumane. Din pãcate, cu excepþia unor insule deexcelenþã, datorate mai degrabã meritelor per-sonale decât politicilor instituþionale, calitateaunei pãrþi considerabile a personalului de pre-dare ºi cercetare din universitãþi este la un nivelscãzut, dovadã în acest sens fiind statisticileinterne ºi internaþionale privind calitatea publi-caþiilor ºi ponderea brevetelor de invenþii.

Acþiuni88..11.. AAssiigguurraarreeaa aauuttoonnoommiieeii ººii rreessppoonn--ssaabbiilliittããþþiiii ttoottaallee aa uunniivveerrssiittããþþiilloorr îînn ddeeffiinniirreeaannoorrmmeeii ddiiddaaccttiiccee ººii ddee cceerrcceettaarreeUniversitãþile care se vor orienta prioritar

spre cercetare vor avea, astfel, posibilitatea sãdefineascã normele altfel decât cele centrate peeducaþie sau decât cele vocaþionale. Diferenþie-rea instituþiilor de învãþãmânt superior se vaopri la poarta universitãþilor dacã ele nu voravea autonomie în definirea conþinutului pos-turilor de care dispun.

Termen: 2010.

88..22 AAssiigguurraarreeaa aauuttoonnoommiieeii ººii rreessppoonnssaabbiillii--ttããþþiiii ttoottaallee aa uunniivveerrssiittããþþiilloorr îînn sseelleeccttaarree,, eevvaa--lluuaarreeaa,, mmoottiivvaarreeaa,, ffoorrmmaarreeaa ººii ccoonncceeddiieerreeaappeerrssoonnaalluulluuii ddiiddaaccttiicc ººii ddee cceerrcceettaarreeDoctoranzii cu frecvenþã vor fi încadraþi au-

tomat ca asistenþi de cercetare sau asistenþi depredare, iar bursele lor vor fi dublate, pentru aîncuraja intrarea în sistemul de învãþãmânt.

Ierarhia didacticã se va simplifica ºi oricecriterii de vechime privind ocuparea poziþiilordidactice ºi de cercetare vor fi anulate. Posturilescoase la concurs de cãtre universitãþi vor puteafi ocupate ºi de cetãþeni strãini, nu numai decetãþeni români. Dreptul de a conduce docto-ranzi se va acorda inclusiv de la nivelul confe-renþiarilor cu performanþe deosebite, în condi-þiile în care toate instituþiile de învãþãmânt su-perior vor trece printr-un proces de evaluareexternã ºi reacreditare, pentru a avea dreptul deorganizare a programelor de studii doctorale.Deciziile privind procesul de ocupare a pos-turilor de conferenþiar ºi profesor rãmân lanivelul universitãþilor, la fel ca ºi responsabili-tatea finanþãrii acestora. Libertatea academicãva fi întãritã ºi garantatã prin lege. MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii va putea oricând sã con-troleze calitatea programelor de studii ºi sãdecidã încetarea finanþãrii din fonduri publice aprogramelor în care s-a încadrat resursã umanãde slabã calitate sau libertatea academicã a fostîncãlcatã.

Termen: 2010.

88..33 FFuunnccþþiioonnaarreeaa eeffeeccttiivvãã aa uunnuuii CCoodd ddeeoonnttoo--llooggiicc llaa nniivveelluull ffiieeccããrreeii uunniivveerrssiittããþþii.. ÎÎnnttããrriirreeaaCCoommiissiieeii ddee DDeeoonnttoollooggiiee llaa nniivveelluullMMiinniisstteerruulluuii EEdduuccaaþþiieeii ººii CCeerrcceettããrriiii,, ccuu rrooll ddeeiinnssttaannþþãã ddee aappeell îînn pprroobblleemmeellee ddee ddeeoonnttoolloo--ggiiee ddiinn iinntteerriioorruull uunniivveerrssiittããþþiilloorrCodul Deontologic ºi Codul de Asigurare a

Calitãþii devin anexe ale contractului instituþio-nal dintre fiecare universitate ºi minister. Sem-narea contractului instituþional pe urmãtorulan va fi condiþionatã de prezentarea rapoartelor

privind execuþia bugetarã, asigurarea calitãþii ºirespectarea deontologiei pe care, sub semnãtu-ra rectorului, universitãþile o înainteazã minis-terului. Aceste rapoarte se fac publice.

Termen: 2009.

88..44 AAssiigguurraarreeaa ppoorrttaabbiilliittããþþiiii ggrraannttuurriilloorrAplicarea la competiþiile pentru granturi se

va face direct de cãtre cercetãtor, aprobareauniversitãþii rezumându-se la angajamentulofertei de facilitãþi pentru cercetãtor. Grantulrevine cercetãtorului, iar acesta îl gestioneazã înconformitate cu legislaþia în vigoare (finanþarecentratã pe cercetãtor, nu pe instituþie). Trans-ferul sau mutarea cercetãtorului la o altã uni-versitate înseamnã automat ºi mutarea/trans-ferul grantului la universitatea respectivã.

Centrarea granturilor pe cercetãtor ºi por-tabilitatea lor va spori puterea de negociere acercetãtorilor ºi va constitui un factor impor-tant de dezvoltare ºi inovare instituþionalã.

Rectorii vor fi siliþi sã asculte ºi sã respectepunctul de vedere al celor mai buni cercetãtoripe care îi are universitatea.

Termen: 2009.

99.. PPrroommoovvaarreeaa uunniivveerrssiittããþþiiii cceennttrraatteeppee ssttuuddeenntt

ArgumenteUniversitãþile trebuie sã-ºi îmbunãtãþeascã

permanent calitatea serviciilor pe care le oferãstudenþilor. Studenþii trebuie consideraþi camembri egali ai comunitãþii academice, iardrepturile, obligaþiile ºi libertãþile lor trebuiecuprinse într-un Cod al Studentului. Participa-rea studenþilor la decizie trebuie sã fie realã, nudecorativã, pentru a putea contribui la eficienþa,calitatea, echitatea ºi relevanþa sporitã a învã-þãmântului superior. Universitãþile trebuie sãcontribuie activ la asigurarea egalitãþii de ºanse,atât prin practicile lor cotidiene, cât ºi prin mã-suri de ordin financiar. Totodatã, universitãþileromâneºti trebuie sã devinã atractive pentru unnumãr cât mai mare de studenþi strãini. Inter-naþionalizarea va aduce beneficii substanþialeatât pentru universitate, cât ºi pentru propriistudenþi.

99..11 DDrreeppttuurriillee,, lliibbeerrttããþþiillee ººii oobblliiggaaþþiiiillee ssttuuddeennþþiilloorr vvoorr ffii ccuupprriinnssee îînnttrr--uunn CCoodd aallSSttuuddeennttuulluuiiDrepturile studenþilor, ca membri ai comu-

nitãþii universitare, se referã la domenii cum arfi: egalitatea de ºanse de acces ºi succes în învã-þare, participarea neîngrãditã la orice curs dinuniversitatea în care sunt înmatriculaþi ºi laorice activitate academicã de interes, examina-rea echitabilã, beneficierea de toate facilitãþileuniversitare, acces liber la informaþii clare, ri-guroase ºi detaliate despre programele de stu-diu ºi personalul academic sau despre asigu-rarea calitãþii academice, organizarea în asocia-þii studenþeºti, reprezentarea în foruri de decizieinstituþionalã academicã ºi participarea la for-mularea ºi luarea deciziilor de tip academic.Libertãþile studenþilor vizeazã inter alia liber-tatea de expresie, libertatea de asociere, liber-tatea opþiunilor politice, religioase sau de altãnaturã. Aria obligaþiilor este circumscrisãînvãþãrii ºi examinãrii, participãrii la activitãþileprevãzute de programele de studii, respectãriiregulilor de ordine instituþionalã. Codul va tre-bui sã fie astfel elaborat încât sã asigure unechilibru între drepturi, libertãþi ºi obligaþii.Codul este asociat cu un sistem instituþional deaplicare riguroasã. Pentru a nu rãmâne un sim-plu document de invocat în situaþii festive saucritice, fiecare universitate va institui un sistemde aplicare ºi monitorizare a respectãrii preve-derilor Codului.

Termen: 2009

99..22 ÎÎmmbbuunnããttããþþiirreeaa sseerrvviicciiiilloorr ooffeerriittee ssttuuddeennþþiilloorrFiecare universitate va avea obligaþie de a

asigura, pentru toþi studenþii, servicii de orien-tare ºi consiliere în carierã, cont e-mail ºi accesla baze de date (biblioteci) virtuale specifice do-meniului, precum ºi un sistem electronic de ��

ªCOALAromâneascqproiect12

www.scoalaromaneasca. ro

vizualizare rapidã a situaþiei ºcolare. Relaþiile cuinstituþia, care acum sunt mediate de secreta-riate ineficiente ºi, adesea, corupte, trebuie sub-stanþial debirocratizate. La nivelul fiecãrei fa-cultãþi va funcþiona Oficiul Relaþii cu Studenþii,cu funcþia de „ghiºeu unic“ pentru toate pro-blemele acestora. La nivelul universitãþii se înfi-inþeazã Departamentul Relaþii cu Studenþii, cuo funcþie similarã la nivelul instituþiei. Înca-drarea cu personal a acestor oficii ºi departa-mente se va face prioritar din rândul stu-denþilor.

Termen: 2009.

99..33 PPaarrttiicciippaarreeaa ssttuuddeennþþiilloorr llaa ddeecciizziieeStudenþii trebuie sã devinã o prezenþã

activã, nu numai în organele de decizie colectivã(Consilii profesorale, Senat), unde adesea votullor nu conteazã, ci ºi în managementul executival instituþiei. La nivelul facultãþii se va înfiinþapoziþia de Prodecan al Studenþilor, iar la niveluluniversitãþii funcþia de Prorector al Studenþilor.Aceste poziþii, înfiinþate prin lege, vor fi ocupatede studenþi de nivel masteral ºi doctoral ºi vor firemunerate corespunzãtor, având acelaºi statutca ºi celelalte poziþii de prodecan/prorector.Universitãþile vor fi obligate sã asigure prezenþastudenþilor în comisiile de asigurare a calitãþii ºide deontologie. Prorectorul studenþilor are obli-gaþia sã prezinte anual Senatului un Raport pri-vind asigurarea calitãþii ºi unul privind deonto-logia, reprezentând punctul de vedere al stu-denþilor în aceste privinþe. Aceste rapoarte sefac publice.

Termen: 2009.

99..44 RReeaalliizzaarreeaa uunnuuii ssiisstteemm ddee îîmmpprruummuuttuurriippeennttrruu ssttuuddeennþþiiGuvernul României va crea un sistem de

împrumuturi pentru studenþi, garantate de stat.Împrumuturile vor acoperi nu numai taxele destudii, ci ºi costul vieþii pe perioada studiilor(chirie, hranã, materiale de învãþare etc.). Re-turnarea împrumutului se va face dupã anga-jarea absolvenþilor pe un loc de muncã. Cuan-tumul dobânzii ºi al principalului va fi diferenþi-at în funcþie de mãrimea veniturilor salariale aleabsolventului. Returnarea împrumutului vaputea fi întreruptã pe perioada în care unabsolvent e în ºomaj sau are grave probleme desãnãtate.

Statul va putea acorda credite cu dobândãpreferenþialã pentru studenþii din mediul ruralsau aparþinând unor grupuri dezavantajate, sti-mulând accesul la învãþãmântul superior ºi asi-gurând astfel egalitatea de ºanse. Absolvenþiicare vor practica profesia minim 5 ani în mediulrural vor fi scutiþi de plata a 75% din împrumut,aceastã parte fiind preluatã de stat.

Termen: 2009-2011.

99..55 IInntteerrnnaaþþiioonnaalliizzaarreeaa ssttuuddiiiilloorr pprriinnaattrraaggeerreeaa ddee ssttuuddeennþþii ssttrrããiinniiStatul român va acorda un numãr sub-

stanþial de burse pentru ºcolarizarea studenþi-lor strãini. Aceste burse vor fi atribuite aceloruniversitãþi ºi programe de studii care înde-plinesc cele mai ridicate standarde de calitate,indiferent dacã sunt publice sau private. Uni-versitãþile pot dispune integral de veniturile ob-þinute din ºcolarizarea studenþilor strãini. Mi-nisterul Educaþiei ºi Cercetãrii va realiza un Re-gistru Naþional Unic al Studenþilor, români saustrãini, care studiazã în universitãþile acredi-tate, în vederea unui control riguros al diplo-melor.

Termen: 2010.

1100.. MMooddeerrnniizzaarreeaa mmaannaaggeemmeennttuulluuii ººii ccoonndduucceerriiii uunniivveerrssiittããþþiilloorr

ArgumenteÎn momentul de faþã, structura ºi organi-

zarea internã a universitãþilor este reglemen-tatã strict prin lege, prin urmare universitãþilenu-ºi pot defini organizarea internã în confor-mitate cu misiunea ºi strategia de dezvoltareasumate. O universitate care vrea sã se centrezepe cercetare ºi excelenþã e obligatã sã aibã ace-eaºi organizare pe catedre, aceeaºi structurã în

interiorul instituþiei ca ºi o universitate vocaþio-nalã sau orientatã preponderent spre educaþie.Se încalcã un principiu fundamental de mana-gement, conform cãruia structura unei organi-zaþii se stabileºte în funcþie de strategia asu-matã. Actualmente, universitãþile sunt liberesã-ºi stabileascã strategia, dar sunt constrânsesã accepte o structurã internã impusã.

Profesionalizarea managementului univer-sitar este foarte redusã. În general, se considerãcã orice universitar ºi, cu precãdere, confe-renþiarii ºi profesorii, pot sã conducã o facultatesau o universitate fãrã niciun fel de pregãtiremanagerialã prealabilã. Din pãcate, atât practi-ca, cât ºi cercetãrile de specialitate aratã cã lipsade competenþe manageriale nu poate compensaprin calitãþile academice, ceea ce creeazã adeseasincope în dezvoltarea instituþiilor la fiecareschimbare a decanilor ºi rectorilor.

Acþiuni1100..11 LLeeggiiffeerraarreeaa ddrreeppttuurriilloorr uunniivveerrssiittããþþiilloorrccaa,, îînn bbaazzaa aauuttoonnoommiieeii uunniivveerrssiittaarree,, ssãã--ººii ssttaabbiilleeaassccãã ssiinngguurree ssttrruuccttuurraa ººii mmoodduullddee oorrggaanniizzaarree aa pprroocceesseelloorr iinntteerrnnee Statul va evalua periodic calitatea serviciilor

oferite de cãtre fiecare universitate ºi respon-sabilitatea cu care aceasta utilizeazã banul pu-blic, dar nu va mai reglementa organizarea ºistructura internã a universitãþilor. Universitã-þile vor putea opta pentru organizarea pe depar-tamente puternice sau pe mai multe catedremici, pentru un numãr mai mare sau mai micde facultãþi în cadrul universitãþii, pentru oorganizare matricealã (pe departamente ºi pro-grame trans-departamentale, cu autonomiefinanciarã ºi decizionalã a acestora din urmã)sau, dimpotrivã, pentru o organizare tradiþio-nalã. Structura va urma strategiei; odatã ce ºi-astabilit strategia de dezvoltare, orice universi-tate va putea sã-ºi implementeze acea structurãinternã care sã îi maximizeze ºansele de reuºitã.

Termen: 2009-2010.

1100..22 IImmpplleemmeennttaarreeaa ssiisstteemmuulluuii mmaannaaggeerriiaallîînn ccoonndduucceerreeaa uunniivveerrssiittããþþiilloorrSistemul colegial de conducere a univer-

sitãþilor (= organele de conducere sunt aleseprin votul colegilor) se dovedeºte tot mai peri-mat. Doar 7 dintre primele 500 de universitãþidin lume continuã sã opereze cu o conducerecolegialã. Sistemul managerial, care are la bazãrecrutarea top-managementului ºi o conducerede tip corporatist, se dovedeºte mult mai capa-bil sã facã faþã provocãrilor cu care se confrun-tã universitãþile în acest moment. Asimilareaparadigmei manageriale va necesita minimum3-4 ani ºi trebuie stimulatã de cãtre MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii.

Termen: 2009-2012.

1100..33 ÎÎnnffiiiinnþþaarreeaa CCeennttrruulluuii NNaaþþiioonnaall ddeePPrreeggããttiirree aa MMaannaaggeerriilloorr ddiinn ÎÎnnvvããþþããmmâânnttuullSSuuppeerriioorrAcest centru va fi realizat prin colaborarea

Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii cu ConsiliulNaþional al Rectorilor ºi va avea funcþia de pre-gãtire managerialã nu numai a celor aflaþi înfuncþii de conducere, ci ºi a tuturor universita-rilor care considerã managementul academic cao opþiune de dezvoltare în carierã. În acest fel,se va lãrgi substanþial bazinul de recrutare apersonalului adecvat pentru middle-manage-mentul (decanate) ºi topmanagementul (rec-torate, agenþii ºi consilii naþionale) învãþãmân-tului superior. Acumularea de know-how înprobleme de management ºi conducere univer-sitarã va dinamiza schimbarea.

Centrul va funcþiona ca bazã de resurse ºi vaasigura asistenþã managerialã pentru conduce-rile aflate în funcþiune.

Termen: 2009.

1111.. FFiinnaannþþaarreeaa ddiiffeerreennþþiiaallãã ººii fflleexxiibbiillããaa uunniivveerrssiittããþþiilloorr.. CCrreeººtteerreeaa rreessppoonnssaabbiilliittããþþiiii ppuubblliiccee aa iinnssttiittuuþþiiiilloorrddee îînnvvããþþããmmâânntt ssuuppeerriioorr

ArgumenteFinanþarea universitãþilor va cuprinde 4

categorii de fonduri:

a) finanþarea de bazã (pentru acoperireacostului standard/student);

b) finanþarea complementarã (pentru in-vestiþii ºi reparaþii capitale);

c) resurse proprii (din taxele de studii,activitãþi de cercetare – dezvoltare - inovare,servicii etc.);

d) finanþarea suplimentarã (de excelenþã).Finanþarea suplimentarã se acordã din fonduripublice pentru a stimula excelenþa instituþiilorºi a programelor de studii atât din cadrul uni-versitãþilor publice, cât ºi a celor private.

Finanþarea publicã ºi autonomia universi-tarã incumbã responsabilitãþi sporite pentruinstituþiile de învãþãmânt superior. MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii trebuie sã stabileascã unsistem clar de penalizãri pentru universitãþilecu performanþe slabe, care utilizeazã ineficientfondurile publice, care au probleme cu calitateaºi deontologia profesionalã.

1111..11 FFiinnaannþþaarreeaa fflleexxiibbiillãã pprriinn ggrraannttuurrii ddee ssttuuddiiuuActuala finanþare – finanþarea pe student

echivalent – este netransparentã ºi inflexibilã.Ea nu se bazeazã pe costurile reale de studiu, iaruniversitãþile nu pot interveni în adaptarea ei lacondiþiile proprii. În baza unei metodologii ela-borate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii,universitãþile vor stabili costurile reale incum-bate de studiile pe fiecare domeniu. MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii va asigura finanþarea debazã prin granturi de studiu, echivalentul cos-tului mediu per student per domeniu. Grantu-rile de studiu vor fi alocate prioritar spre aceledomenii care asigurã dezvoltarea sustenabilã aþãrii, iar, în interiorul domeniului, prioritar ce-lor mai bine plasate programe. În acest fel, sta-tul se va asigura cã obþine maximum de benefi-ciu educaþional din banul public alocat. Univer-sitãþile vor avea dreptul sã gestioneze granturileprimite, în baza reglementãrilor proprii. O uni-versitate care vrea sã stimuleze excelenþa, vaputea cumula granturile de studiu, alocândunui student fizic cu performanþe deosebite osumã mai mare; astfel, programele de excelenþãvor putea opera cu formaþii mici de studenþi.Alte universitãþi vor putea opta, de pildã, pen-tru fragmentarea grantului de studiu, oferindºansa unei finanþãri, parþiale, pentru mai mulþistudenþi.

Universitãþile vor fi stimulate puternic sãreflecteze la reducerea costurilor, orice diferen-þã dintre grantul de studiu ºi costul real rãmâ-nând la dispoziþia universitãþii pentru cheltu-ielile pe care aceasta le considerã necesare.

Finanþarea complementarã se acordã nu-mai universitãþilor publice ºi numai dacã auproiecte viabile de dezvoltare instituþionalã.Finanþarea se va face pe proiect.

Finanþarea suplimentarã se acordã numaiprogramelor de excelenþã, indiferent dacã suntrealizate în universitãþi publice sau private.

Fondurile obþinute din resurse proprii, in-clusiv cele de la studenþii strãini, rãmân com-plet la dispoziþia universitãþilor.

Finanþarea se acordã multianual, pe cicluride studiu. Rezultã o finanþare care face transpa-rente costurile ºi deciziile universitãþilor, careoferã flexibilitate, predictibilitate ºi direcþionea-zã banii publici cu maximã eficienþã.

Termen: 2011.

1111..22.. RReessppoonnssaabbiilliizzaarreeaa ppuubblliiccãã aa uunniivveerrssiittããþþiilloorrAutonomie crescutã înseamnã mai multã

responsabilitate socialã. Legea învãþãmântuluisuperior va stabili responsabilitatea clarã a uni-versitãþilor pentru: a) calitatea managementu-lui ºi calitatea proceselor din cadrul univer-sitãþii (admitere, predare-învãþare, cercetare,evaluare etc.); b) gestionarea finanþãrilor dinbugetul public; c) deontologia profesionalã; d)drepturile ºi libertãþile studenþilor. Pentru fie-care dintre aspectele menþionate, universitãþilevor prezenta anual câte un raport care devinepublic ºi se afiºeazã pe site. Prezentarea publicãa acestor rapoarte devine o condiþie fundamen-talã de încheiere a contractului instituþional

pentru urmãtorul an bugetar, deci a finanþãriiviitoare. Legea va trebui sã precizeze, de aseme-nea, sistemul de recompense ºi sancþiuni princare Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va stimu-la responsabilitatea publicã a universitãþilor.

Termen: 2009.

1122.. AAssiigguurraarreeaa ccaalliittããþþiiii ººii rreelleevvaannþþeeiiîînnvvããþþããmmâânnttuulluuii uunniivveerrssiittaarr

ArgumenteCalitatea ºi relevanþa pentru dezvoltarea

personalã ºi pentru economia cunoaºterii suntcriteriile fundamentale de consacrare a învãþã-mântului superior românesc. Mãsurile de asiu-rare a calitãþii ºi relevanþei trebuie sã se desfã-ºoare atât la nivel de sistem, cât ºi la nivel insti-tuþional.

Acþiuni1122..11 CCoonnssttiittuuiirreeaa CCaaddrruulluuii NNaaþþiioonnaall aallCCaalliiffiiccããrriilloorr ddiinn ÎÎnnvvããþþããmmâânnttuull SSuuppeerriioorrPentru fiecare program de studiu pe care îl

desfãºoarã, universitãþile trebuie sã defineascãriguros calificarea la care duce acesta, în ter-meni de competenþe ºi rezultate ale învãþãrii.Curriculumul se va stabili astfel încât sã maxi-mizeze atingerea calificãrii, iar ponderea disci-plinelor în dobândirea calificãrii finale se vareflecta în unitãþile de credit alocate (ECTS). Lanivel naþional, cadrul calificãrilor se va stabiliprin colaborarea dintre universitãþi, asociaþiileprofesionale ºi angajatori. Calitatea unui pro-gram de studiu va fi evaluatã în funcþie de mã-sura în care curriculumul duce la formarea cali-ficãrii dorite. Fiecare program de studiu propusde o universitate trebuie prezentat în mod pu-blic, cu specificaþii care se referã la profilul califi-cãrii universitare ºi la curriculumul de realizare,inclusiv al personalului didactic angajat în rea-lizare. Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va ini-

��

ªCOALAromâneascq proiect 13

noiembr ie 2008

þia o miºcare academicã de reconstrucþie curri-cularã a studiilor de licenþã. Acest proces vavaea în vedere: actualizarea conþinuturilor cur-surilor ºi compatibilizarea lor cu resursele deînvãþare din cele mai performante universitãþieuropene ºi transatlantice, stabilirea unor nu-clee disciplinare comune ºi minime pentru fie-care calificare universitarã, modernizarea teh-nicilor de examinare a studenþilor ºi a exame-nului final de licenþã.

Termen: 2010.

1122..22.. AAssiigguurraarreeaa ccaalliittããþþiiii mmaasstteerraatteelloorr ººii ddooccttoorraatteelloorrProgramele de masterat ºi doctorat repre-

zintã principalele puncte slabe ale învãþãmân-tului superior românesc. Pentru a remediaaceastã situaþie, Ministerul Educaþiei ºi Cerce-tãrii ºi universitãþile trebuie sã întreprindã, deurgenþã, urmãtoarele acþiuni:

1) Stabilirea statutului profesional al absol-ventului de masterat (acces la poziþii profesio-nale de înaltã expertizã, salarizare), în raport cuabsolventul de licenþã, printr-iniþiativã legisla-tivã comunã a Ministerului Educaþiei ºi Cerce-tãrii ºi Ministerului Muncii;

2) Stabilirea, printr-o hotãrâre de guvern, a4 tipuri de diplomã de masterat: a) master înºtiinþe (matematicã, ºtiinþele naturii ºi ºtiinþesociale); b) master în inginerie; c) master în arte(discipline umaniste, artistice ºi sportive) ºi d)master profesional (vocaþional). Cerinþele deadmitere, procesul de învãþare ºi dizertaþia fina-lã pentru obþinerea titlului de master vor fi par-ticularizate pentru fiecare tip de masterat;

3) Acreditarea, de cãtre ARACIS, a tuturoruniversitãþilor care pot desfãºura studii de mas-terat ºi doctorat. Acreditarea se va face pe do-menii de studii, nu pe fiecare masterat/doctorat

în parte, permiþând astfel universitãþilor sã-ºidezvolte flexibil propriile programe de masteratºi doctorat. Universitãþile neacreditate de cãtreARACIS pentru studii de masterat ºi doctoratnu vor avea diplomele recunoscute de cãtreinstituþiile statului, cu consecinþele salariale ºiprofesionale de rigoare;

4) Finanþarea preferenþialã a studiilor demasterat în limnbi de circulaþie internaþionalãºi a doctoratelor în co-tutelã cu universitãþi deprestigiu din strãinãtate. Vor fi încurajate, deasemenea, masteratele pe administrarea afa-cerilor, managementul instituþiilor publice,ºtiinþe ºi inginerii avansate;

5) Stabilirea de parteneriate cu agenþii eco-nomici ºi asociaþiile profesionale pentru realiza-rea de masterate profesionale, care sã rãspundãdirect cerinþelor pieþii. Minimum 30% din acti-vitãþile masteratelor profesionale trebuiesusþinute de practicieni experþi în domeniulrespectiv. Pregãtrea personalului didactic ºimanagerial din învãþãmântul preuniversitartrebuie sã se facã prioritar prin masterate pro-fesionale.

Termen: 2009-2010.

1122..33.. OOppttiimmiizzaarreeaa ffuunnccþþiioonnããrriiii AAggeennþþiieeiiNNaaþþiioonnaallee ddee AAssiigguurraarree aa CCaalliittããþþiiii îînnÎÎnnvvããþþããmmâânnttuull SSuuppeerriioorr ((AARRAACCIISS))ARACIS are nevoie de o nouã metodologie

centratã pe indicatori de proces ºi de output, deo formare intensivã a evaluatorilor, de profe-sionalizarea staff-ului ºi de dezvoltarea capa-citãþii instituþionale. Ea trebuie sã devinã furni-zor de asistenþã ºi expertizã pentru dezvoltareamecanismelor de asigurare a calitãþii din inte-riorul universitãþilor. Un nucleu comun de cri-terii ºi indicatori de calitate trebuie de urgenþãelaboraþi împreunã cu CNCSIS, CNFIS,

ACPART ªI ANCS. Studenþii trebuie sã devinãparteneri cu drepturi egale în ARACIS.

Termen: 2011.

1122..44 PPrroommoovvaarreeaa ccuullttuurriiii ººii pprraaccttiicciilloorr aannttrreepprreennoorriiaallee îînn uunniivveerrssiittããþþiiUniversitãþile care promoveazã cultura ºi

practicile antreprenoriale au ºanse sporite deadaptare într-o lume tot mai competitivã ºiglobalizatã. Stimularea intraprenoriatului ºiantreprenorialului academic devine un obiectivmajor în urmãtoarea perioadã. Printr-o serie demãsuri legislative ºi financiare, statul va fa-voriza dezvoltarea periferiei antreprenoriale auniversitãþilor (incubatoare de afaceri, spin-offcompanies) ºi va constitui un capital de riscpentru finanþarea iniþiativelor de valorificareeconomicã a rezultatelor din cercetare – dez-voltare - inovare. La rândul lor, universitãþiletrebuie sã coreleze sistemele de recompensare(salarii, promovãri, an sabatic etc.) cu reuºiteleantreprenoriale (intraprenoriale) ale anga-jaþilor. Organizarea matricealã (pe departa-mente ºi programe transdepartamentale cuautonomie decizionalã ºi financiarã) va sporicapacitatea universitãþilor de a aborda pro-bleme relevante inter ºi intra-disciplinare, cumare impact asupra mediului socioeconomicdin afara universitãþii.

Termen: 2012.

1133.. RReeoorrggaanniizzaarreeaa ssiisstteemmuulluuii ddee cceerrcceettaarree--ddeezzvvoollttaarree--iinnoovvaarree

ArgumentePerformnaþele sistemului nostru de cer-

cetare-dezvoltare-inovare sunt modeste încomparaþie nu numai cu media europeanã, ci ºicu þãrile învecinate. Cauzele se leagã, în egalãmãsurã, atât de deficitul de resurse (financiareºi umane), cât ºi de managementul defectuos alcercetãrii.

Acþiuni1133..11.. EEvvaalluuaarreeaa ggrraannttuurriilloorr ddee cceerrcceettaarreennuummaaii ddee ccããttrree cceerrcceettããttoorrii ccuu rreezzuullttaatteeººttiiiinnþþiiffiiccee rreelleevvaannttee iinntteerrnnaaþþiioonnaall Evaluarea se va face exclusiv pe baza unor

criterii de performanþã internaþionalã. Se vorabandona complet practicile de „echivalare“.Statutul de evaluator al unui proiect de cer-cetare nu poate fi dobândit decât de cãtre ceicare au rezultate notabile, confirmate prin pu-blicaþii ºi brevete relevante internaþional. Înacest sens, agenþiile responsabile de finanþareacercetãrii vor proceda la o selecþie riguroasã aevaluatorilor pe bazã de criterii comparabile cucele europene, inclusiv prin includerea de eva-luatori din strãinãtate. La fel va proceda ºiARACIS în evaluarea instituþionalþ a calitãþii.

Termen: 2010.

1133..22.. RReeoorrggaanniizzaarreeaa ssiisstteemmuulluuii ddee aaddmmiinniissttrraarree aa cceerrcceettããrriiii--ddeezzvvoollttããrriiii îînn ddoouuããaaggeennþþiiii nnaaþþiioonnaallee ººii uunn CCoonnssiilliiuu NNaaþþiioonnaall ddeePPoolliittiiccaa ªªttiiiinnþþeeii ((CCNNPPSS)),, dduuppãã mmooddeelluull eeuurrooppeeaann ººii ddiinn SSUUAACele douã agenþii – una având ca domeniu

cercetarea, cealaltã dezvoltarea-inovarea, voradministra fondurile ºi implementarea pro-gramelor de cercetare. CNPS va stabili planurilecadru ºi prioritãþile activitãþilor de CDI dinRomânia.

Termen: 2009.

1133..33.. CCrreeaarreeaa uunnuuii mmeeccaanniissmm ffiissccaall pprriinnccaarree ffiirrmmeellee pprriivvaattee ssãã ppooaattãã ddoonnaa 22%% ddiinniimmppoozziittuull ppee pprrooffiitt ppeennttrruu iinnssttiittuuþþiiii ppuubblliiccee ddeecceerrcceettaarree Acest mecanism se inspirã din cel prin care

persoanele fizice pot dona 2% din impozitul peveniturile proprii pentru activitãþi ale organiza-þiilor non-profit.

Termen: 2010.

1133..44.. RReedduucceerreeaa ffrraaggmmeennttããrriiii ssiisstteemmuulluuii ddeeCCDDIIPatrimoniul instituþiilor publice de CDI fa-

limentare nu trebuie privatizat decât dacã nicioinstituþie publicã de CDI nu ºi-a exprimatintenþia de a prelua respectivul patrimoniu,

într-un interval de 6 luni de la anunþul public aldisponibilitãþii pentru preluare.

Termen: 2009.

1133..55.. ÎÎmmppiieeddiiccaarreeaa aacccceessuulluuii llaa ffoonndduurrii ppuubblliiccee ddee cceerrcceettaarree aa ttuuttuurroorr ppeerrssooaanneelloorrddoovveeddiittee ccãã aauu ppllaaggiiaatt,, pprreeccuumm ººii aa cceelloorrccaarree aauu ggeessttiioonnaatt iinneeffiicciieenntt ffoonndduurriillee ddee cceerr--cceettaarree ssaauu ccaarree nnuu aauu oobbþþiinnuutt rreezzuullttaattee sseemm--nniiffiiccaattiivvee ddoovveeddiittee pprriinn ppuubblliiccaaþþiiii ssaauu bbrreevveetteeTermen: 2009.

1133..66.. TTrraannssppaarreennþþaa ttoottaallãã aa ffiinnaannþþããrriiii ddiinn ffoonn--dduurrii ppuubblliiccee aa aaccttiivviittããþþiilloorr ddee CCDDII ººii rreessppoonn--ssaabbiilliittaatteeaa ppuubblliiccãã aa ddiirreeccttoorruulluuii ddee pprrooiieeccttppeennttrruu rreezzuullttaatteellee pprrooiieeccttuulluuiiAcest mecanism va fi dublat de reducerea

birocraþiei în derularea granturilor de cercetare.Termen: 2009.

IV. CONDIÞII DE IMPLEMENTAREImplementarea cu succes a strategiei „Edu-

caþie ºi Cercetare pentru Societatea Cunoaºte-rii“ impune reunirea a trei condiþii de bazã:coordonarea acþiunilor de implementare, asu-marea strategiei la nivel guvernamental ºi, res-pectiv stabilirea unui mecanism de monitori-zare.

E nevoie înainte de orice de coordonareaacþiunilor. Mãsurile strategice propuse necesitãcoordonarea riguroasã a mai multor tipuri deacþiuni:

- acþiuni legislative, de elaborare a unuipachet de legi: Legea Educaþiei Permanente –ca lege cadru; Legea Învãþãmântului Preuniver-sitar; Legea Universitãþilor ºi Statutul Persona-lului Didactic;

- acþiuni administrative ºi de politici publice– de reorganizare a instituþiilor din învãþãmântºi redefinirea relaþiilor din interiorul acestora;

- acþiuni de finanþare consistentã a învãþã-mântului ºi cercetãrii, cu minim 7% din PIB ºiutilizarea eficientã a fondurilor europene dispo-nibile;

- acþiuni de formare a resurselor umane,pentru a avea garanþia cã noua legislaþie va fiaplicatã, administrarea sistemului se va opti-miza, iar finanþarea va fi folositã cu maximã efi-cienþã ºi responsabilitate.

Toate aceste acþiuni trebuie demarate con-comitent. Ar fi o iluzie sã credem cã singurãschimbarea legilor va eficientiza sistemul sau cão nouã legislaþie poate fi aplicatã de aceleaºistructuri administrative sau cã simpla creºterea finanþãrii ne va face mai performanþi. Dupãcum nicio resursã umanã de calitate dar lipsitãde instrumente legislative, financiare sauadministrative nu poate rezolva gravele pro-bleme ale sistemului. Succesul strategiei pro-puse depinde fundamental de coordonarea tu-turor tipurilor de acþiuni, astfel încât, prin efec-tul lor cumulat, sã producã masa criticã nece-sarã restructurãrii sistemului.

Este nevoie, pe de altã parte, de asumareastrategiei la nivel guvernamental. Lãsat singur,Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii nu va puteaduce la bun sfârºit implementarea strategiei.Multe dintre mãsurile preconizate presupun ac-þiuni convergente ºi coordonate din partea maimultor ministere, precum Educaþie, Muncã, In-terne, Finanþe sau Sãnãtate, ceea ce presupune,în fond, angajarea întregului guvern ºi a primu-lui ministru. Asumarea strategiei la nivelul gu-vernului prin persoana primului ministru devi-ne obligatorie pentru succesul implementãrii ei.

În fine, este nevoie de monitorizare. Preºe-dinþia sau Parlamentul vor trebui sã instituie ocomisie de specialitate care sã monitorizezemodul în care este implementatã strategia, sãidentifice din timp problemele care ar putea sãaparã ºi sã propunã soluþii pentru remediereaacestora. Comisia va prezenta periodic rapoarteindependente de monitorizare, care vor fi fãcu-te publice.

Asumatã de guvern, implementatã ca un totunitar ºi monitorizatã riguros, strategia pro-pusã ne maximizeazã ºansele de a atinge obiec-tivele pe care cu toþii le dorim. �

Universitãþile vor fi finanþate în baza unor granturi de studio

Chiar dacã a fost semnatã de cãtre toatepartidele politice, Strategia Naþionalã pentruEducaþie naºte multe controverse. Destule vocisunt de pãrere cã nu este vorba decât de o altãpromisiune electoralã, iar ºansele ca Strategiasã fie implementatã sunt extrem de mici. Caorice iniþiativã, ºi asupra acesteia pãrerile suntîmpãrþite. Pe lângã cele pro, foarte multe suntîmpotrivã.

Prima rupturã de paradigmacomunistã

În accepþiunea Asociaþiei Profesionale pen-tru Educaþie ºi Cercetare EDU CER, documen-tul elaborat de „comisia Miclea“ reprezintã „pri-ma rupturã de paradigma comunistã a educa-þiei, Strategia având un caracter curajos ºi ino-vator, care riscã sã tulbure tabieturi ºi reflexeîndelung exersate. Cu toate acestea, având învedere cã s-a format masa criticã necesarã re-formei, pentru prima datã dupã 1990 existãºansa unei schimbãri de curs.

„Documentul are douã mari lipsuri ºi esteextrem de etatist, în sensul cã totul pare a fidoar de stat. Deºi se aminteºte de învãþãmântulparticular, instituþiile care ar trebui sã facã eva-luarea acestora, implicit acreditarea, sunt doarde stat. Pe lângã toate acestea, era nevoie de oastfel de strategie. Trebuie însã sã fie ºi pusã în

aplicare. Pânã în martie anul viitor, ar trebuielaborate noile legi ºi apoi prin procedurã deurgenþã sã fie aprobate ºi sã se treacã la treabã.Altfel, totul va rãmâne doar o simplã chestiuneteoreticã“, subliniazã profesorul ªtefan Vlaston,preºedintele Asociaþiei EDU CER.

Pe site-ul asociaþiei respective se face o anali-zã foarte serioasã a Strategiei. Vã aducem înatenþie cele mai importante aspecte sesizate, carelipsesc ºi ar trebui luate în consideraþie atuncicând Strategia chiar ar trebui implementatã.

ªcoala ºi piaþa munciiUna dintre rupturi, ºi care nu îºi gãseºte re-

zolvarea nici în Strategie, priveºte legãtura din-tre ºcoalã ºi piaþa muncii. În accepþiunea EDUCER, deºi una dintre sintagmele consacrate îndomeniul învãþãmântului, ºi regãsitã în toatedocumentele Uniunii Europene, se referã la„educaþie ºi formare profesionalã“, dinStrategie lipseºte însãºi componenta legatã de„formarea profesionalã“.

„Inadecvarea învãþãmântului preuniversi-tar la piaþa muncii constituie principala cauzã alipsei forþei de muncã calificate, ce riscã sã de-vinã o frânã a dezvoltãrii economice a þãrii“, sespune în analiza EDU CER.

Tarele Strategiei se referã la urmãtoareleaspecte: � Incongruenþa între structura pe fi-

liere a învãþãmântului preuniversitar ºi struc-tura posturilor în piaþa muncii. De exemplu,aproximativ 45 % dintre elevi se pregãtesc în fi-liera teoreticã (în Capitalã chiar 60 % în clasa aIX-a) în timp ce segmentul aferent pe piaþamuncii este de doar 15-20 %. În schimb, pentruo ofertã de 80 % de posturi de pe piaþa munciiîn filiera tehnologicã se pregãtesc doar 30 % dinelevi. � Din noua structurã a ciclurilor deînvãþãmânt promovatã de Strategie a fost elimi-natã ºcoala profesionalã, cea care constituie dealtfel principala sursã de forþã de muncã ce estecalificatã la nivelul doi de calificare. Aºa se facecã, în actuala formulã, toþi elevii, indiferent deruta aleasã – liceu sau ruta progesivã (ºcoala dearte ºi meserii) – pot obþine bacalaureatul ºi apoisã urmeze studii superioare. La final obþin o di-plomã fãrã acoperire în competenþe ºi cunoº-tinþe. Pe de altã parte, având în vedere datelestatistice, în jur de 30-40 % dintre elevi nu aureursele intelectuale sã parcurgã curricula de laliceu ºi apoi sã urmeze facultatea. Nu este lipsitde importanþã ºi faptul cã destule meserii nicinu ar necesita studii liceale – în construcþii(zidar, zugrav, faianþar, fierar-betonist etc.), înservicii publice (bucãtar, ospãtar, cameristã,coafezã, frizer, confecþioner îmbrãcãminte etc.).

„Este grav cã nicãieri în Strategie nu se vor-beºte de evaluarea de terþã parte, prevãzutã înrecomandarea EN 45012 a Uniunii Europene.Principalul neajuns al sistemului nostru este cãnimeni nu dã socotealã de nimic, cã la ieºireadin sistem nu existã o mãsurã credibilã a calitã-þii serviciilor realizate. Aºa cum s-a vãzut în ul-timii ani, Bacalaureatul ºi tezele naþionale aufost fraudate masiv ºi astfel sunt imposibile ju-decãþile de valoare asupra calitãþii actorilor ºiadoptarea mãsurilor remediale. Mai concret, artrebui ca, cel puþin la absolvirea învãþãmântuluiobligatoriu ºi la susþinerea Bacalaureatului,evaluarea externã prevãzutã de lege sã fie reali-zatã de agenþii din afara sistemului, deci care nuar fi interesate în ascunderea adevãrului, nefi-ind parte din sistem. De asemenea, rapoarteleperiodice asupra stãrii învãþãmântului, rea-lizate de personalitãþi din afara sistemului, re-cunoscute prin profesionalism, competenþã ºirigoare, ar trebui sã devinã o regulã“, a conchispreºedintele EDU CER.

Critici ºi propuneriSintetizând, EDU CER vine cu o serie de

critici ºi propuneri pe marginea Strategiei, pre-

cum: � promovarea evaluãrilor externe a ca-litãþii realizate de o terþã parte, neimplicatã însistemul educaþional; � renunþarea la igno-rarea în mod nejustidicat a formãrii profesio-nale din învãþãmântul preuniversitar în raportcu piaþa muncii; � formarea continuã a resurseiumane ar trebui privitã ca autoformare conti-nuã, cu rezultate spectaculoase dacã este moti-vatã de câºtiguri salariale diferenþiate de perfor-manþã ºi rezultatele muncii; � Strategia nuoferã soluþii pentru diminuarea diferenþelordintre învãþãmântul urban ºi rural; � anulareatuturor acreditãrilor ºi a titlurilor universitare ºidoctorale ºi reanalizarea lor de cãtre agenþii ºiexperþi strãini; � redefinirea autonomiei uni-versitare, care sã nu mai fie un paravan în spa-tele cãruia baza materialã a statului este folositãîn interesele unor manageri „aleºi“; � privati-zarea universitãþilor, exceptându-le pe primelezece dintr-o ierarhie realizatã de o agenþieexternã recunoscutã; � renunþarea la utopii degenul „responsabilizãrii universitãþilor ºi per-sonalului din învãþãmânt“, echivalentul iluziei„omului nou“ din comunism (trebuie sã serecunoascã ºi sã se admitã cã oamenii ºi socie-tatea în ansamblu acþioneazã doar motivaþi deinterese).

ªCOALAromâneascqdezbatere14

www.scoalaromaneasca. ro

ªCOALAromâneascq

te ajutã!Ai o problemã? Ai ceva de spus?

Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde? RevistaªCOALA româneascq

îþi oferã ºansa sã te exprimi, sã arãþi adevãrata faþã

a învãþãmântului românesc. Scrie-ne pe adresa redacþiei sau la e-mail:

redactia@scoalaromaneasca.ro. Împreunã vom readuce Învãþãmântul

unde îi este locul. Suntem aici ca sã te ajutãm!

o ºansã STRATEGIA

Revista „ªCOALA rom`neascq“ XX

www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II

În plus, venim în ajutorul cititorilor

cu cinci adrese de email unde fiecare

poate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã

contribuie în acest fel la dezvoltarea

învãþãmântului românesc.

sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;

paparazzi@scoalaromaneasca.rotrimiteþi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;

reforma@scoalaromaneasca.roaveþi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;

juridic@scoalaromaneasca.rosuntem aici sã te ajutãm, nu ezita sã dai un email;

corupþie@scoalaromaneasca.rote-ai lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileagpe cei care distrug educaþia.

Prea multe, în timp scurt„Strategia este foarte severã. Într–un timp

scurt se doreºte realizarea a prea multor lucruri.Nu avem nici procedurã, nimic, iar din 2009 sedoreºte sã intrãm deja în aplicarea unor compo-nente. Se repetã aceeaºi greºealã care s-a fãcutacum cu salarizarea. Ar fi trebuit sã se stabileas-cã un salariu minim la cadrele didactice debu-tante, sã zicem de 1.000 – 1.500 de lei, ºi restulsã se obþinã prin negociere, în funcþie de perfor-manþã, pe baza unor reglementãri clare – nu-mãrul de elevi olimpici, rezultatele la clasã etc.Sunt multe lipsuri la aceastã Strategie, dar carepot fi corectate. Acum, România are învãþã-mânt de calitate doar la oraº. La sate însã avemdoar învãþãmânt de subzistenþã. Se uitã cã unpopor educat nu poate fi sãrac. Revenind, ideeacare s-a tot propus – calculator în fiecare ºcoalãºi la fiecare elev – este chiar o prostie. Se uitã cãunele ºcoli din mediul rural nu au luminã ºicondiþii minime de igienã. Apoi, unii elevi nu aunevoie de calculator, având deja. Concluzio-nând, categoric cã documentul este electoral. Înºcolile din România, nu putem gândi otova.Trebuie sã facem o reformã la rural, sã ter-minãm cu aspirina ºi biseptolul ºi sã facemoperaþia. Trebuie sã gãsim elemente de controlºi mãsurã care sã fie bine aplicate. Altfel, sepierde timp preþios ºi nu mai avem vreme ladispoziþie. Se poate face reformã ºi chiar ºi unpact cu toþi factorii de rãspundere din învã-þãmânt. Trebuie însã sã se ºtie cã sistemul edu-caþional îºi poate reveni doar cu operaþii radi-cale. Revenind la învãþãmântul rural, estenevoie de campusuri ºcolare puternice care sãaducã la ºcoalã elevii, nu sã meargã ºcoala la ei.Nu suntem ca în Finlanda unde, dacã a nins,toþi elevii din rural stau acasã ºi din faþa calcu-latorului li se predau lecþiile prin Internet. Aco-lo, procentul alocat din PIB pentru Învãþãmânteste 17%. La noi trebuie încurajat mersul laºcoalã. Acum, abandonul este foarte mare.Personal, aº impune o lege în care sã fie stipulatca alocaþia de stat sã fie legatã de campusul ºco-lar, deci de a merge la ºcoalã. Aºa s-ar reduceabandonul ºi nu s-ar mai ajunge ca în unele fa-milii alocaþia copiilor sã fie folositã de adulþi, ºicei mici chiar sã fie exploataþi ºi opriþi la muncãîn gospodãrie. Întorcându-mã strict la aceastãstrategie semnatã, este regretabil cã nu a fostcooptat, atunci când s-a trasat, ºi Consiliul Na-þional al Rectorilor, pe marginea învãþãmântu-lui superior, ºi alte organisme pentru colegii din

preuniversitar. Trebuia sã avem ºi noi un cu-vânt de spus sau, mãcar pe viitor, sã fim consul-taþi. Altfel, noi acuzãm preuniversitarul cã nune mai trimite studenþi bine pregãtiþi, dar, în re-plicã, ºi noi suntem învinuiþi cã actualele pro-moþii sunt rezultatul nostru. În sensul cã în pre-universitar, din cauza salariilor foarte miciacordate debutanþilor, cadrele didactice nu suntprintre cel mai bine pregãtite. Este lãudabil cãs-a pornit ºi s-a semnat aceastã Strategie, dartrebuie mers mai departe sã se facã ºi corecþiilenecesare. De exemplu, avem mari probleme cucercetarea româneascã, despre care aproape cãnu se pomeneºte. Dacã suntem realiºti, cucercetarea româneascã actualã nu avem ce sãfacem. Este muribundã. Trebuie sã naºtem oaltã cercetare, care sã plece de la beneficiar ºi sãfie ºi finanþatã de cãtre acest segment. Altfel,ajungem sã finanþãm proiecte de cercetare carereiau teme cercetate dinainte de 1989 ºi care numai folosesc nimãnui, nu au legãturã cu reali-tatea. Ceea ce trebuie sã ºtie guvernanþii ºi sãþinã seama este cã o þarã educatã nu poate fisãracã“, a concluzionat prof. dr. Valentin Ne-deff, rectorul Universitãþii din Bacãu.

„Nu se poate Oxford peste noapte“

La rândul sãu, prof. univ. dr Ion Roºca, rec-torul Academiei de Studii Economice Bucureºtiface o scurtã analizã a Strategiei pe care în prin-cipiu o considerã un lucru bun, dar cu tentepopuliste prea accentuate.

„Pentru ca o reformã realã chiar sã aibã locîn învãþãmântul din România, trebuie sã aºtep-tãm, sã avem voinþã politicã ºi sã traducem înpracticã ceea ce ne propunem. Altfel, aºa cumpare acum, Strategia este exclusiv o chestiunecu iz politic ºi electoral. Evident, Strategia areelementele sale pozitive ºi negative ºi, categoric,discutabile. ªi când spun discutabile am în ve-dere modul în care este definit învãþãmântul. ÎnStrategie, învãþãmântul este catalogat ca fiindfalimentar, ceea ce nu este deloc adevãrat. Învã-þãmântul superior, asupra cãruia pot sã mã pro-nunþ în cunoºtinþã de cauzã, este categoric pes-te media celorlalte domenii din România. Maitrebuie sã subliniez faptul cã în spatele acesteiStrategii se aflã, fãrã nici un dubiu, profesorulMiclea, care doreºte ca de mâine toþi sã fim deOxford. Ceea ce, indiferent de ce dorinþe amavea noi toþi, nu se poate. Noi nu am reuºit sãfacem lucruri simple ºi, dacã nu era autonomia

universitarã, totul se ducea de râpã. ªi aici mãrefer la faptul cã, de exemplu, noi avem pre-tenþia sã facem învãþãmânt în 2008 cu o legeveche de câþiva ani, o lege care nu are inclusenici mãcar principiile Bologna. În aceste con-diþii, ce pretenþii sã avem, cum sã ne ºi vedem întop 500 sau cu universitãþi de tip Oxford?Personal, mi-ar plãcea sã spun cã avem voinþãpoliticã naþionalã sã se facã tot ceea ce trebuie.Din pãcate nu este chiar aºa, iar reforma în edu-caþie trebuie sã porneascã cu însãºi componen-ta preºcolarã. Strategia este discutabilã ºi nuvãd cine sã o aplice. Noi nu am reuºit sã avemvotat ºi promulgat nici acel pachet de legi pri-vind educaþia. Ar trebui ca urmãtorul Guvern ºiviitorul ministru al Educaþiei sã-ºi propunãmãcar acest lucru în primul an de mandat,anume sã avem o lege a învãþãmântului de actu-alitate“, ne-a declarat rectorul ASE.

Cine implementeazã strategia?La fel de neîncrezãtori sunt ºi studenþii,

care nu vãd cu ochi prea buni Strategia, mai alesimplementarea acesteia. Cu toatã îngãduinþavârstei lor, studenþii nu-ºi mai pun mari spe-ranþe într-o reformã realã a sistemului de învã-þãmânt, scepticismul lor fiind legat de faptul cãnu prea are cine sã punã în practicã Strategiarespectivã.

„La momentul semnãrii acordului, era oidee foarte bunã ºi este ºi acum. Din pãcate, nuse vede cã s-ar încerca ceva concret. Cel puþin în

momentul de faþã nu se întrevãd linii de ghidajºi totul se rezumã la planuri ºi principii enu-merate pe hârtie“, ne-a declarat liderul AlianþeiNaþionale a Organizaþiilor Studenþeºti din Ro-mânia, singura organizaþie a studenþilor care asemnat Pactul pentru Educaþie, implicitStrategia Naþionalã pentru Educaþie.

„Din punctul meu de vedere, totul a fostpolitic ºi s-a ºi demonstrat acest lucru. Pânãacum nu s-a vãzut nimic practic. L-au semnat ºicei de la Partidul Naþional Liberal, deci catego-ric este vorba de un puternic iz electoral. Acumeste campanie electoralã ºi nu vãd sã-ºi asumecineva rãspunderea“, ne-a declarat GabrielPetrea, liderul Uniunii Naþionale a Studenþilordin România.

Se poate concluziona cã, pânã în momentulîn care viitorul guvern nu va înþelege cã refor-marea sistemului educaþional este absolut obli-gatorie – având în vedere perioada în caretrãim, de concurenþã tot mai mare la nivel euro-pean ºi mondial –, vom continua sã fim codaºi.ªi nu doar la nivelul preuniversitar, ci ºi la celuniversitar. Degeaba sunt recunoscute diplo-mele absolvenþilor pe sistemul Bologna dacã, lafinalul facultãþii, competenþele obþinute nu preaau legãturã cu piaþa muncii. Practic, fãrã ovoinþã politicã realã în care sã fie privit interesulnaþional al învãþãmântului, totul va rãmânedoar o vorbã goalã ºi un morman de hârtii sem-nate ºi uitate prin sertare.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

ªCOALAromâneascq dezbatere 15

noiembr ie 2008

care nu trebuie RATATÃRATATÃRATATÃRATATÃRATATÃ

Reforma stã în mâna actorilorsistemului educaþional

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. De aceea, avem un departament numit FEN-Plus, prin care asigurãm cele mai bune ofertepentru membrii de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem deînvãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihn㠺i tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Cãtãlin CROITORU – Preºedinte fondator

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executiv departamentpreuniversitar

Ioan Leon NAROªI – preºedinte executiv departament funcþionari publici si personalcontractual

Constantin CIOSU – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::

Departamentul Învãþãmânt universitar Departamente învãþãmânt preuniversitar:

�� Învãþãmânt preºcolar ºi primar

�� Învãþãmânt gimnazial

�� Învãþãmânt liceal ºi postliceal

�� Învãþãmânt tehnic

�� Învãþãmânt special ºi protecþia copilului

�� Învãþãmânt vocaþional ºi de artã Departamentul funcþionari publici ºi personal contractualDepartamentul FEN-PLUSDepartamentul JuridicDepartamentul Comunicare Departament Dezvoltare-Promovare instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500). CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte fondator, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi, secretarul general ºi secretari executivi.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400 sau 00773311..888800..220099, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!