PAUL H. STAHL

FAMILIA ªI ªCOALABucure¿ti, 1949-1952

Contribu¡ii la sociologia educa¡iei

Colec¡ia ªtiin¡e sociale

© Editura Paideia, 2002701341 Bucure¿ti, România

Str. Tudor Arghezi nr.15, sector 2tel.: (00401) 211.58.04; 212.03.47

fax: (00401) 212.03.48e-mail: paideia@fx.ro

www.paideia.ro

Redactor: Irina Ilie

Tehnoredactare: Veaceslav Råileanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României

STAHL, PAUL H.

Familia ¿i ¿coala : contribu¡ii la sociologia educa¡iei /Paul H. Stahl. - Bucure¿ti : Paideia, 2002

p. 168 ; 20 cm. (ªtiin¡e sociale)ISBN 973-596-110-5

316:371

Familia ¿i ¿coalaBucure¿ti, 1949-1952

Contribu¡ii la sociologia educa¡iei

PAUL H. STAHL

C u p r i n s

Introducere .................................................................................................... 11

1) FAMILIA ªI ªCOALA .............................................................................. 19Desfå¿urarea cercetårilor ........................................................................... 19

ALCOOLISMUL ªI URMÅRILE LUI ASUPRA EDUCAºIEI ..................... 23Urmårile asupra vie¡ii de familie .............................................................. 24

Forma familiei ......................................................................................... 24Studiile pårin¡ilor la familiile cu alcoolism ........................................... 24Alte aspecte legate de lipsa de educa¡ie ................................................ 24Rela¡iile dintre pårin¡i ............................................................................. 25Lipsa pårin¡ilor ........................................................................................ 25Atitudinea afectivå fa¡å de copil. ........................................................... 26Bugetul ..................................................................................................... 26

Situa¡ia elevilor din familiile cu alcoolism .............................................. 26Sånåtatea .................................................................................................. 26Atitudinea copilului fa¡å de pårin¡i ........................................................ 27Conflictele elevilor cu pårin¡ii ¿i cu fra¡ii ............................................. 28Via¡a culturalå ......................................................................................... 28Dorin¡a de învå¡åturå .............................................................................. 28Frecventarea cursurilor ............................................................................ 29Purtarea la ¿coalå ..................................................................................... 30Aten¡ia acordatå cursurilor ...................................................................... 30

Câteva concluzii privitoare la educa¡ie .................................................... 31Capacitatea educativå ............................................................................. 31Mediile ¿colare ob¡inute de elevi ........................................................... 31

6 PAUL H. STAHL

Reac¡ia elevului fa¡å de mediul familial nefavorabil ............................ 32Interven¡ia favorabilå a mamei ............................................................... 32

MUNCA ÎN FAMILIE ªI INFLUENºA EI ASUPRA EDUCAºIEI ............... 34Câ¡i dintre copii muncesc în familie ...................................................... 34Cât lucreazå în familie ............................................................................ 35Urmårile asupra situa¡iei ¿colare ............................................................. 36

Condi¡iile familiale în care apare munca exageratå a copiilor ............. 37Lucrul pårin¡ilor ...................................................................................... 37Forma familiei ......................................................................................... 39Rela¡iile dintre pårin¡i ............................................................................. 39Atitudinea afectivå fa¡å de copil ............................................................ 39Alcoolismul ............................................................................................. 40Câteva concluzii ...................................................................................... 40

Copiii care efectueazå munci exagerate ................................................... 40Munca în legåturå cu menajul ................................................................ 40Alte munci ............................................................................................... 42

Urmårile muncii exagerate asupra elevilor ............................................. 43Atitudinea fa¡å de ¿coalå ........................................................................ 43Lectura particularå................................................................................... 43Rela¡iile cu colegii .................................................................................. 43Rela¡iile cu fra¡ii ..................................................................................... 44

Reac¡iile copiilor fa¡å de munca exageratå .............................................. 44Vina pårin¡ilor ......................................................................................... 44Reac¡ia afectivå a copiilor ...................................................................... 45Evaluarea muncii exagerate a copiilor ................................................... 45Reac¡ia elevilor fa¡å de munca exageratå .............................................. 48 Reac¡ia fa¡å de mediu a copiilor care îndeplinesc munci exagerate ... 49Autoritatea pårin¡ilor ............................................................................... 49

LIPSA PÅRINºILOR ..................................................................................... 51Frecven¡a lipsei pårin¡ilor .......................................................................... 51

Despår¡irea pårin¡ilor ............................................................................... 52Decesul pårin¡ilor .................................................................................... 52Lipsa ambilor pårin¡i originari ............................................................... 53Refacerea familiei când lipse¿te unul din pårin¡ii naturali ................... 54Vârsta recåsåtoririi mamei ....................................................................... 54Influen¡a numårului de copii .................................................................. 55Studiile ..................................................................................................... 55

7

Problemele cauzate de lipsa pårin¡ilor de origine .................................. 56Lucrul în afara casei; sursa venitului ..................................................... 56Venitul familiilor studiate ....................................................................... 58

Alte probleme ale familiilor din care lipsesc pårin¡i .............................. 62Locuin¡a ................................................................................................... 62Rela¡iile dintre so¡i ................................................................................. 62Rela¡iile dintre pårin¡i ¿i copii ............................................................... 62Conflictele elevului cu fra¡ii ¿i cu pårin¡ii ............................................ 63Capacitatea educativå a familiei ............................................................ 63

Urmårile lipsei pårin¡ilor de origine asupra elevilor ............................. 63Sånåtatea .................................................................................................. 63Îmbråcåmintea, alimenta¡ia ..................................................................... 64Igiena ....................................................................................................... 64Atitudinea elevilor fa¡å de ¿coalå ........................................................... 64Via¡a culturalå ......................................................................................... 65Media ¿colarå .......................................................................................... 65Caracterul ................................................................................................. 66Urmårile asupra rela¡iilor cu colegii ....................................................... 67Alte urmåri asupra comportårii în ¿coalå ............................................... 68Încheiere .................................................................................................. 69

ATITUDINEA FAºÅ DE ªCOALÅ ................................................................ 70Privire introductivå ..................................................................................... 71

Atitudinea pårin¡ilor ................................................................................ 71Atitudinea elevilor .................................................................................. 72

Mediul familial ¿i atitudinea fa¡å de ¿coalå ............................................. 73Cåsåtoria ¿i concubinajul ....................................................................... 73În¡elegerea dintre pårin¡i ......................................................................... 73Studiile pårin¡ilor .................................................................................... 74Lipsa pårin¡ilor de origine ...................................................................... 74Prezen¡a pårin¡ilor vitregi ....................................................................... 75Atitudinea afectivå a pårin¡ilor .............................................................. 75Cine cre¿te elevul .................................................................................... 76Situa¡ia legalå a copilului în familie ..................................................... 76Condi¡iile materiale de trai ale elevilor ................................................. 76Concluzii privind problemele familiale ................................................. 76

Observa¡ii asupra elevilor din cele patru categorii ................................ 78Profesiile dorite de elevi ......................................................................... 78

8 PAUL H. STAHL

Ascultarea fa¡å de pårin¡i ........................................................................ 80Ascultarea fa¡å de profesori .................................................................... 80Conflictele în familie .............................................................................. 81Conflictele cu colegii, la ¿coalå ............................................................. 81Comportarea în claså ............................................................................... 82Via¡a culturalå ......................................................................................... 83Considera¡ii cu caracter general ............................................................. 84

Supravegherea copiilor în familie ............................................................. 88Scoaterea elevului din familie .................................................................... 90

RÅSPUNDEREA PÅRINºILOR .................................................................... 96Atitudinea pårin¡ilor fa¡å de ¿coalå ........................................................ 96Rela¡iile dintre pårin¡i ............................................................................. 96Afec¡iunea pentru copil .......................................................................... 97Vina pårin¡ilor ......................................................................................... 97Consecin¡ele asupra copiilor .................................................................. 97Deformarea caracterului copilului .......................................................... 98

2) ASISTENºA FAMILIALÅ ªCOLARÅ ...................................................... 99Educa¡ia nu se face totdeauna corect ........................................................ 99Ce poate fi asisten¡a familialå ¿colarå? ..................................................100

Ministerul Învå¡åmântului Public trebuie så organizezeaceastå asisten¡å ...............................................................................101

Mijloacele de asisten¡å .............................................................................. 101Personalul ...................................................................................................102

3) RÅMÂNEREA ÎN URMÅ.......................................................................105Solu¡ionarea problemei prin colonii de varå .........................................105Corelarea celor trei grupe de factori ...................................................... 106Influen¡a mediului familial asupra elevilor studia¡i .............................. 110Informa¡ii sumare asupra familiilor în care locuiesc elevii

råma¿i în urmå .......................................................................................... 111Analfabetismul ....................................................................................... 111Deficien¡ele pårin¡ilor ........................................................................... 111Decesul pårin¡ilor .................................................................................. 112Rela¡iile dintre pårin¡i ........................................................................... 112

Situa¡ia elevilor råma¿i în urmå în familiile proprii ............................ 113Odihna ................................................................................................... 113

9

Rela¡iile afective cu copilul ................................................................. 114Atitudinea pårin¡ilor fa¡å de ¿coalå ...................................................... 114Pregåtirea lec¡iilor ................................................................................. 115Pedeapsa ................................................................................................ 116Supravegherea elevilor .......................................................................... 117

Preocupårile elevilor ¿i atitudinea fa¡å de familie ................................ 118Conflictele cu pårin¡ii ........................................................................... 118Conflictele cu fra¡ii ............................................................................... 118Autoritatea pårin¡ilor ............................................................................. 118Lectura elevilor råma¿i în urmå ............................................................ 119Spectacolele ........................................................................................... 119Concluzii ...............................................................................................120

Mediul social ¿i sånåtatea elevilor studia¡i ............................................ 120Corelarea datelor medicale cu cele psihologice .................................... 123Solu¡ionarea problemei prin colonii de varå ......................................... 128

TUBERCULOZA4) ASPECTE SOCIALE ALE TUBERCULOZEIComuna Militari: 1950-1951 .................................................................... 129

Cum am lucrat ....................................................................................... 129Date sociale asupra comunei ................................................................130

Date privitoare la bolnavii de TBC ........................................................ 131Morbiditatea prin tuberculozå ..............................................................131Reparti¡ia pe grupe de vârstå a popula¡iei din familiile studiate ....... 131Reparti¡ia bolnavilor pe sex ¿i vârstå ................................................... 131Locuirea ................................................................................................. 132Numårul mediu de persoane la gospodårie .......................................... 132Numårul mediu de bolnavi pe familie ................................................. 132Studiile ................................................................................................... 132Igiena bolnavilor ...................................................................................133Munca, bugetul ..................................................................................... 133Rela¡iile sociale ..................................................................................... 135Migra¡ia ruralå cåtre ora¿ ...................................................................... 136

Primul bolnav ¿i urmåtorii ...................................................................... 138Contagiunea .......................................................................................... 139Mediul social ......................................................................................... 143Munca ....................................................................................................143Locuin¡a, alimenta¡ia, odihna ............................................................... 144

10 PAUL H. STAHL

Factorul psihic .......................................................................................144Rolul conjugat al socialului, contagiunii,al antecedentelor patologice ¿i al factorilor biologici ........................145

Concluzii .....................................................................................................151

5) INFLUENºA SCHIMBÅRILOR SOCIALE ............................................ 155Primii bolnavi ¿i bolnavii urmåtori ........................................................ 155Perioada de îmbolnåvire prin schimbare socialå ..................................155

Elementul schimbårii ............................................................................155Durata perioadei dintre schimbare ¿i îmbolnåvire ...............................156Munca ....................................................................................................157Felul schimbårilor .................................................................................159Vârsta ...................................................................................................... 162Durata perioadei de îmbolnåvire ..........................................................162

Evitarea dereglårii stereotipului dinamic ..............................................165Reîncadrarea în muncå a tuberculo¿ilor ................................................166

Anei Viorela Ionescu, Georgetei Lupescu¿i Mariei Sachelarie, fårå de a cåror prietenie¿i ajutor aceastå lucrare nu se putea face.

INTRODUCERE

În 1949, colegul meu de facultate Ioan Matei îmi spune cå pot gåsi delucru într-un „centru de studii psiho-medico-pedagogice“ instalat într-o ¿coalåelementarå, unde el lucra în sec¡ia de psihologie. Sociologia fiind interzisåîncå din 1948, nu puteam gåsi un post de sociolog; am acceptat, urmând så facasisten¡å socialå pe cazuri particulare. Centrul fusese organizat la MinisterulÎnvå¡åmântului de cåtre Virginia ªeicaru; medic de o generozitate ¿i priceperedeosebite, dorea så intervinå în mediul ¿colar pentru a ajuta cazurile cele maigrave. Centrul avea o sec¡ie medicalå, una psihologicå ¿i o alta socialå pe calede constituire; instalarea regimului de dictaturå avea så ducå înså curând ladesfiin¡area lui ¿i la arestarea celei care îl organizase ¿i care, de altfel, va muriîn închisoare din cauza vinei de a fi fost sora lui Pamfil ªeicaru.

Odatå intrat în legåturå cu ¿coala ¿i mai ales cu cartierul de unde eraurecruta¡i elevii, mi-am dat seama cå må aflu în fa¡a unei probleme ce poatedeveni importantå; pentru aceasta trebuia înså så schimb caracterul activitå¡iisec¡iei sociale. Pornind de la simpla asisten¡å de cazuri individuale, m-amîndreptat spre cunoa¿terea unui domeniu larg, de interes deosebit, cel alsociologiei educa¡iei. O primå fi¿å pe care o tipårisem pentru a culege informa¡iis-a dovedit curând insuficientå; am îmbogå¡it-o treptat, ajungând la o a patraformulå, ce pårea så satisfacå cel mai bine necesitå¡ile noastre. Studiul de cazuriindividuale a devenit un studiu de sociologia educa¡iei purtând pe ansamblulcopiilor de ¿coalå elementarå. Preocupårile asisten¡ei sociale individuale nudispåreau, ci se transformau, devenind în chip egal cunoa¿tere, prevenire ¿iinterven¡ie pe grupuri.

ªtiam din cele învå¡ate cå trebuie så studiez un numår suficient de marede cazuri pentru a avea rezultate cu caracter general ¿i, de asemenea, cå pentrua avea o idee de ansamblu asupra Bucure¿tilor trebuie studiate ¿coli din mediisociale diferite. Aceasta cu atât mai mult, cu cât cartierul Vitan, unde era situatå

12 PAUL H. STAHL

¿coala, era un cartier defavorizat, cu o importantå popula¡ie ¡igåneascå ¿i cuprobleme sociale mai grave decât în cartierele centrale. De altfel, instalareaCentrului în Vitan fusese determinatå tocmai de problemele puse de elevii dincartier. Desfå¿urarea cercetårilor este expuså în capitolul ce urmeazå ¿i care afost redactat în acei ani.

În condi¡iile politice ale momentului, în care rând pe rând erau desfiin¡ateinstitu¡ii ¿i cercetåri importante în trecut, fiecare frazå era apreciatå nu dupåadevårul ei, ci politic. Încercarea de a publica lucrårile noastre s-a izbit demirarea urmatå de opozi¡ia „inspectorilor de gândire“ care citeau textele.Titlurile la modå în acea vreme erau departe de ceea ce propuneam noi: aleg laîntâmplare câteva titluri de cår¡i, culese din Buletinul bibliografic al camereicår¡ii din R.P.R., apårut în 1953: Manualul såpåtorului, Problemele turnåtoriei,Så folosim experien¡a sovieticå în domeniul cre¿terii porcilor (titluri desprecare umorul negru al vremii spunea cå sunt manualele informatorilor poli¡ieipolitice), Procesul bandei de sabotori ¿i diversioni¿ti de la canalul Dunåre –Marea Neagrå, Indicator de metode stahanoviste sovietice sau Limbajulpropagandistului – titluri cu caracter pretins educativ, altul decât cel propusde noi.

Må aflam în dilema de a spune sau nu adevårul privitor la cele ce vedeam,îmi era continuu teamå så supår dictatura ¿i så contrazic teoriile ei. Tehnicaobi¿nuitå folositå de cei ce doreau så publice ceva sau care pur ¿i simplu seadresau autoritå¡ilor era så împânzeascå publica¡ia cu citate din autori marxi¿ti,ale¿i înså dintre cei folosi¡i de cåtre sovietici; astfel, trebuiau cita¡i cât maimul¡i autori cu nume ruse¿ti, obliga¡ie care s-a estompat de abia prin anii ’60.Odatå luate aceste precau¡ii, urma så spun prudent ceea ce consideram cå esteadevårat. Fårå îndoialå cå pe terenul exploziv pe care lucram, atunci cândspuneai deschis care este situa¡ia socialå, intrai inevitabil în conflict cuautoritå¡ile. Îmi amintesc cå mi se repro¿a cå vorbesc despre prostitu¡ie,vagabondaj, cer¿etorie, aspecte sociale care nu puteau exista într-un regimideal; ori, dacå afirmam cå existå, nu spuneam adevårul, ci eram un du¿mancare atacå regimul. Repro¿ul era cu atât mai absurd, cu cât în aceea¿i vremeMinisterul de Interne avea sec¡ii de supraveghere a prostitu¡iei, vagabon-dajului, cer¿etoriei.

Scopul final spre care må îndreptam era organizarea unui serviciu deasisten¡å socialå ¿colarå care så func¡ioneze folosind un chestionar relativsimplu ¿i rapid. Aplicat la elevii ce intrau în toamnå în prima claså a ¿colii, eltrebuia så identifice de la început „elevii problemå“, ce trebuiau asista¡i pentrua putea urma cursurile în condi¡ii satisfåcåtoare.

13

Am fost ajutat cu tragere de inimå ¿i pricepere la strângerea datelor decåtre Maria Sachelarie (care va deveni mai târziu medic), de Georgeta Lupescu(care va termina studiile Institutului de Prevederi Sociale) ¿i mai ales de AnaViorela Ionescu (care ¿i ea va deveni medic). Îi datorez celei din urmårecuno¿tin¡å pentru ajutorul continuu pe care mi l-a dat, nu numai la culegereadatelor, ci ¿i la prelucrarea lor. Am avut posibilitatea så folosesc studen¡iiInstitutului de Prevederi Sociale ¿i elevii ªcolii medii de prevederi sociale,cårora li s-a dat ca activitate practicå de teren så facå anchete în câteva ¿colibucure¿tene, cu formularele noastre ¿i sub supravegherea noastrå.

Studiile au evoluat repede, interpretarea datelor sociale legate derezultatele din ¿coalå devenind tot mai interesantå; doream ca studiul så-mipermitå så acord o pondere caracteristicå fiecårui aspect în parte, a¿a încât såse poatå efectua anchete rapide, bazate pe aspectele cu cea mai mare influen¡åasupra ¿colaritå¡ii. O serie de aspecte noi (în afara celor prezentate în paginilece urmeazå) urma så defineascå teme de bazå din sociologia educa¡iei (ca, sprepildå, constituirea grupelor de copii sau alegerea unei viitoare profesii), darele n-au putut fi duse pânå la capåt. Am început strângerea datelor spre sfâr¿itulanului 1949 ¿i am terminat în 1952; în februarie 1953 cercetarea era interziså.

Prima lucrare incluså în volum exprimå încå un „vis“; så fac o prezentareaproape fårå cuvinte, expunerea, argumentele ¿i demonstra¡ia rezultând dinsimpla citire a tabelelor statistice, care se completeazå ¿i se sus¡in unele pealtele. Eliminam astfel îndoielile, interpretårile ce puteau fi consideratesubiective ¿i låsam în acela¿i timp cititorului posibilitatea så må controleze înpermanen¡å. Las lucrarea, lucrare de tinere¡e, în forma ei ini¡ialå, ce exprimå ¿iaceastå metodå aparte; am adåugat înså câteva rânduri atunci când mi s-a pårutcå cifrele nu sunt îndeajuns.

Îndråzneam în 1952 så fac pentru prima datå un pronostic, o verificarepracticå a ipotezelor mele, întemeiatå pe ancheta socialå a unei singure clasede elevi, ce intrau în toamna anului în clasa întâi a ¿colii din Vitan. Am situatpe baza anchetei sociale elevii în trei grupe, pentru care prevedeam cå: primagrupå va cuprinde la sfâr¿itul anului pe cei mai buni elevi; a doua va reunielevii cu situa¡ie ¿colarå intermediarå; în fine, într-a treia se vor gåsi „eleviiproblemå“, corigen¡ii ¿i repeten¡ii. Cum activitatea noastrå era interziså, nuam putut dezvolta cercetarea în aceastå direc¡ie; dar, cu toatå teama, cunoscândpe una dintre profesoare ¿i sentimentele ei politice, m-am dus la sfâr¿itul anului¿colar så controlez pentru aceastå unicå claså dacå ceea ce stabilisem clasândsocialmente elevii în cele trei grupe se confirma sau nu prin rezultatele ¿colare;în mare, clasificarea „socialå“ a func¡ionat, corespundea cu clasificarea

Introducere

14 PAUL H. STAHL

„¿colarå“. Satisfac¡ia mi-a fost mare (fåceam ceva ce nu era la modå pe atunci¿i care în Occident se va numi mai târziu „futurologie“), dar ¿i regretul mi-afost mare, pentru cå eram împiedicat så continuu studiul tocmai atunci cândaveam la îndemânå un instrument social eficace.

*Volumul cuprinde mai multe studii: primul („Mediu social ¿i ¿coalå“)

prezintå aspectele care se deta¿eazå ca fiind cele mai importante pentrucunoa¿terea vie¡ii sociale a copiilor. Lucrarea avea la sfâr¿it un capitol cu måsuripractice, dar nu îl reproduc în paginile ce urmeazå, întrucât îmi pare cå estepu¡in valabil aståzi, ¡inând seama de condi¡iile diferite fa¡å de cele de acum ojumåtate de secol. Prima parte înså, care leagå faptele sociale cu via¡a ¿colarå,¿i-a påstrat interesul; avem astfel ¿i o cunoa¿tere a condi¡iilor de via¡å socialådin acea vreme, vreme din care au råmas prea pu¡ine prezentåri adevårate, careså nu fi eliminat nimic din motive politice.

Alte douå studii se referå la aplicarea practicå a cercetårilor noastre. Primuleste intitulat „Necesitatea înfiin¡årii serviciului de asisten¡å ¿colarå“ ¿i a fostînregistrat la Sfatul popular al Capitalei cu nr. 026887, din 11 iunie 1951. Celde al doilea, („Problema råmânerii în urmå“), la a cårui redactare am folosit ¿iinforma¡iile pe care mi le-au furnizat Ioan Matei ¿i doctorul Victor LaugierLåzårescu, constituie baza unei alte propuneri practice fåcute MinisteruluiÎnvå¡åmântului, privitoare la organizarea unui serviciu de asisten¡å ¿colarå.Cifrele din tabelele statistice din „Mediu social ¿i ¿coalå“, ¿i cele din aceaståpropunere practicå, de¿i pledeazå în acela¿i sens, nu corespund cifric între ele.Ambele sunt totu¿i adevårate, pentru cå în propunerea practicå am pusrezultatele ob¡inute numai la ¿coala din Vitan, unde situa¡ia socialå era gravå,în timp ce prima lucrare se bazeazå pe ansamblul ¿colilor cercetate. Am procedata¿a pentru a eviden¡ia gravitatea situa¡iei ¿i a determina ministerul så aprobeorganizarea serviciului de asisten¡å ¿colarå.

Anii care au trecut au fåcut så se uite detestabila obliga¡ie de a împânziun text cu citate politice; în general le-am eliminat, dar în acesta din urmå ammen¡inut câteva pentru a aminti sociologilor de aståzi cum se fåcea sociologiape ascuns în anii aceia. Prezint aceste texte politice în caractere italice;citindu-le, inutilitatea lor devine evidentå, întrucât nu intrå în nici un fel înstructura lucrårii, fiind pur ¿i simplu lipite.

În sfâr¿it, alte douå studii efectuate cam în aceea¿i vreme sunt consacratestudiului social al tuberculozei; de¿i nu sunt legate de domeniul educa¡ieidecât tangen¡ial, ele fac parte din domeniul asisten¡ei sociale ¿i mi s-a pårut

15

potrivit så le inserez în volum, mai ales cå ¿i aici am încercat så aplic o metodånouå. Într-adevår, dacå legåtura dintre un anumit mediu social ¿i frecven¡atuberculozei este cunoscutå de multå vreme, doream så verific dacå socialmentenu se poate identifica o legåturå intimå între biografiile individuale ¿iîmbolnåvirea prin tuberculozå; ipoteza mi-a fost întru totul confirmatå.

*Au fost mul¡i aceia care ne-au ajutat, în¡elegând interesul unei astfel de

cercetåri; astfel, am ob¡inut u¿or bani de la „raion“, de la „domnul inspectorStrausser“, responsabil cu învå¡åmântul, care aproba cu inimå largå cheltuielilenecesitate de cercetare, ¿i pe care apoi „domnul inspector Hainåro¿ie“, de lafinan¡e, ni-i dådea. Lucrurile grave au început atunci când psihologul Emil (?)Feder (care se pare cå dorea så facå så i se ierte trecutul social-democrat) a venitså ne ancheteze. De data aceasta nu era vorba de o anchetå socialå, ci de una„social-politicå“ care a continuat cu o anchetå poli¡ieneascå „la cadre“ undeam fost convoca¡i pe rând, unul câte unul; mi s-au pus întrebåri „inteligente“de cåtre un domn Gålå¿escu, ca, spre pildå, dacå „social-democra¡ia estesocialistå sau ba“ (trebuia, desigur, så råspund „nu“); sau mi se aråta portretullui Gheorghiu Dej întrebându-må dacå nu cumva este portretul lui IosifChi¿inevschi ¿i a¿a mai departe. Câ¡iva ani mai târziu îl scoseserå de la cadre,nu mai era „de încredere“, fusese trimis la „munca de jos“ (cum se spunea desprecei declasa¡i politic); defini¡ia i se potrivea de minune, pentru cå l-am întâlnitcårând cår¡i într-o pivni¡å. Anii aceia amintesc celor ce i-au tråit spaima, båtåile¿i temni¡a, lucruri adevårate ¿i greu de crezut aståzi; se uitå înså prostia,monumentalå ¿i obligatorie la nivelul statului ¿i la cel al vie¡ii de toate zilele,care se abåtuse la toate nivelurile asupra ¡årii române¿ti ¿i a celorlalte ¡åri dinråsåritul Europei.

Scopul anchetei era ca Centrul så fie desfiin¡at, în acela¿i timp cu un centrucondus de Florica Bagdasar, fost ministru al sånåtå¡ii sub comuni¿ti ¿i care cuacea ocazie a fost eliminatå din via¡a publicå. La 18 februarie 1953, eraduminicå, a apårut un articol în Scânteia (nesemnat, ca toate „articoleledemascatoare“) prin care ambele centre erau desfiin¡ate. Asemenea altor textedin acela¿i ziar destinate îndrumårii ideologice a ¿tiin¡ei, ¿i acesta foloseagrosolan ceea ce francezii numesc „une langue de bois“, ca spre pildå: „Via¡aaratå cå în condi¡iile construirii socialismului, du¿manul intern ¿i externîncearcå så foloseascå, îndeosebi în rândurile intelectualitå¡ii /aceia eram noi/arma otråvitå a cosmopolitismului… puternicå manifestare de ploconireslugarnicå în fa¡a concep¡iilor putrede, anti¿tiin¡ifice, ale burgheziei…“. Eram

Introducere

16 PAUL H. STAHL

„o crea¡ie cu caracter diversionist a cercurilor reac¡ionare din Statele Unite“,ce lucra „cu un servilism care provoacå dezgust“ ¿i dorea „så dovedeascåînzestrarea superioarå a copiilor claselor exploatatoare ¿i pretinsa inferioritateînnåscutå a copiilor oamenilor muncii“.

Am aflat din articol cå „eram înfundat adânc în noroiul imperialismului“;citat nominal, eram pus între alte douå persoane, una acuzatå de hitlerism, adoua de legionarism, afirma¡ii mincinoase în cazul amândurora, întrucât îicuno¿team bine. La mine n-au putut spune ce eram în trecut pentru cå eramprea tânår ¿i atunci m-au pus între douå virgule. Sancta simplicitas! Nu a¿ puteaspune cå eram de aceea¿i pårere cu autorul articolului ¿i îmi venea så râd ¿tiindmotivele adevårate ale anchetelor, dar teamå mi-a fost, pentru cå acest gen dearticole ducea la acuza¡ia de sabotaj ¿tiin¡ific ¿i se sfâr¿ea cu ani de pu¿cårie.Am scåpat totu¿i; împreunå cu Ioan Matei eram în vizitå la Louis Copelman,profesor de psihologie la Institutul de Prevederi Sociale, ¿i ne plângeam de ceni se întâmpla; ne-a spus så fim lini¿ti¡i, cå îl cunoa¿te pe Feder ¿i poateinterveni. Nu ¿tiu ce a fåcut, dar n-a avut loc nici un proces, iar documenteleluate de la Centru se pare cå au fost arse în curtea Casei ªcoalelor, unde fuseseråarse ¿i publica¡iile Casei ªcoalelor: a¿a au fost arse de cåtre Difina Fulga(supranumitå Divina, nume departe de adevår, secretara Institutului de PrevederiSociale), în mijlocul elevilor aduna¡i în curte, volumele recensåmântuluiRomâniei din 1930, semnat de Sabin Manuilå, fugit în stråinåtate. A¿a au fostarse „educativ“ în curtea Liceului Mihai Viteazul icoanele luate din capelaliceului, tot în fa¡a elevilor aduna¡i så asiste la spectacol. Må opresc, de¿i listaacestor ruguri pe care se ardeau gânduri ¿i sentimente se poate u¿or alungi.

Dupå citirea articolului m-am dus la Centru; în ¿coalå locuia o îngrijitoare,basarabeancå fugitå cu so¡ul ¿i copiii, care iubea tot atât ca ¿i mine trupeleeliberatoare sovietice. Mi-a dat drumul în ¿coalå; u¿a de intrare a Centruluiera sigilatå, dar nu se sigilase ¿i fereastra toaletei, care råmåsese deschiså. M-amîntors seara pe întuneric ¿i am intrat cu ajutorul îngrijitoarei pe fereastrå, sco¡ândlucrårile din acest volum ¿i un dosar cu fi¿e ale unei teme la care lucram. Le-am¡inut ascunse, a¿a cum am ascuns cu altå ocazie o serie de lucråri ale InstitutuluiSocial Român, desfiin¡at ¿i el cu un an în urmå, lucråri aruncate prin pivni¡e ¿iprin poduri.

*Tânår ¿i incon¿tient de gravitatea celor ce aveau så urmeze, am trecut prin

eforturile culegerii de informa¡ii cu relativå u¿urin¡å ¿i bucurie, mai ales cå måinteresa ceea ce fåceam ¿i pentru cå nimeni din Centru nu încerca så måîndoctrineze. La început Centrul era instalat în câteva încåperi de la subsolul

17

¿colii, unde se fåceau ¿i examene medicale; îmi vin uneori în minte întâmplåridin acea vreme. Activitatea Centrului nu se desfå¿ura totdeauna în lini¿te; într-obunå zi, dupå ce fusese examinat de medici un prim elev, ceilal¡i nu mai voiauså intre ¿i ståteau speria¡i pe culoarul de intrare. Când doctorii au încercat så-ifacå så intre au început så urle. A fost chemat directorul, bine încadrat înideologia vremii, care ¿tia cå nu mai este voie så ba¡i copiii, ci trebuie så-iconvingi. Dupå câteva încercåri fårå succes de a-i convinge ¿i de a-i face såintre, s-a uitat în jur spunându-mi „aici nu e ¿coalå, este centrul de cercetåri aldumneavoastrå; ori, nu e voie så ba¡i copiii la ¿coalå, dar aici…“; ¿i a început såîmpartå palme la gråmadå, ¡ipetele s-au potolit ¿i s-a aflat cå primul elevexaminat ie¿ise din odaie ¡inându-se cu mâinile de cap, våitându-se ¿i spunând,„mi-au fåcut injec¡ii în cap“, ceea ce explica de ce ceilal¡i nu voiau så fieexamina¡i.

Alte examene mergeau înså u¿or, spre surprinderea mea; fusese cooptatun „coprolog“ (simpatic, dar totdeauna cu negru sub unghii), care dorea såfacå examene de maså pe copii. L-am întrebat cum face recolta ¿i mi-a spusa¿a: „intru în claså, le spun så dea pantalonii jos, så punå pe jos o hârtie ¿i såfacå“; ob¡inea un „råspuns“ pozitiv de la aproximativ 30-40% din copii. Într-ozi, prin luna mai, am auzit strigåte în curtea ¿colii; am ie¿it så våd ce se întâmplå¿i am zårit copiii aduna¡i în fa¡a unei ferestre deschise unde tocmai se fåcearecolta coprologicå; în curte se striga în cor „clasa a IV-a miroase-a…“. Am aflatapoi cå elevii procedau a¿a la fiecare examen de acest gen. – N-a fost singuraocazie de amuzament care înveselea latura serioaså a activitå¡ii noastre; aveamo îngrijitoare care måtura odåile ¿i ne a¿tepta så venim la ora 9 cu cheile de laintrare. Într-o diminea¡å, când îngrijitoarea lipsea, gåsesc pe u¿a Centrului unbilet pe care scrisese, „trebuie så plec ¿i ca så nu intre cumva un stråin în Centruam ascuns cheile în sobå“. Metoda era eficace, dar numai pentru analfabe¡i. –Studen¡ii de la Institutul de prevederi sociale care ne ajutaserå la culegerea înmaså a datelor, la ¿colile din centru mai ales, erau ¿i ei, ca în orice alt colectiv,unii mai buni, al¡ii mai slabi. Într-o fi¿å prost completatå am aflat totu¿i cevanou din istoria arhitecturii; la capitolul „locuin¡a“ studenta scria cå vizitase ocaså „cu bistå“; evident trebuiau så existe ¿i case fårå a¿a ceva.

Alåturi de încåperile Centrului era un atelier de învå¡at sculptura în lemndestinat elevilor; în afara faptului cå instruia elevii, profesorul de sculpturåfåcea pentru el ¿i pentru al¡ii prea frumoase cruci sculptate. Apoi ¿i-a låsat barbå,tot mai lungå; pe urmå s-a despår¡it de nevastå ¿i în cele din urmå s-a pornit såprooroceascå, la concuren¡å cu „Cålugårul“ care proorocea în Bariera Vergului¿i care, desigur, nu era cålugår. Råspândindu-se vestea cå a apårut un prooroc,

Introducere

18 PAUL H. STAHL

au început så vinå la atelierul ¿colii tot mai multe femei din cartier. Manifestareadarurilor lui de profet coincidea cu apari¡ia unei umbre de igrasie pe pere¡iibisericii vecine din Bariera Vergului, umbrå care aducea cu capul unui sfântaureolat. Lucrurile au cåpåtat amploare pânå într-atâta încât nu se mai puteaintra în Centru ¿i nici face cursuri. Toate s-au lini¿tit dupå ce autoritå¡ile statale„materialiste“ au internat profetul la ospiciu.

ªi fiindcå tot suntem în domeniul miracolelor, amintesc încå unul.O întrebam pe eleva Chin¡u „dintr-a ¿aptea“ cine sunt pårin¡ii ei; îmi råspundecå nu are. „Cum a¿a, toatå lumea are pårin¡i?“ „Da, dar eu n-am avut niciodatå“.Am pus atunci întrebarea determinantå, finalå: „Atunci cin-te-a fåcut?“ –„O tanti cu un golan“. Simplu, „il suffisait d-y penser“.

Cei de la sec¡ia de psihologie fuseserå acuza¡i în articolul din Scânteiacå folosesc teste americane, deci imperialiste. Unul dintre teste folosea ¿asecuburi de lemn, egale ca mårime; anchetatorul dådea un cub elevului, apoi lua¿i el un cub ¿i lovea cuburile complicând din ce în ce ordinea lovirii cuburilor;elevii erau ruga¡i så repete mi¿carea ¿i se nota pânå la ce grad de complexitatepot reproduce corect mi¿cårile, trågându-se concluzii asupra inteligen¡ei lor.Asistam la examinarea unui copil dintr-o familie de ¡igani muzican¡i pe care îlcercetasem ¿i despre care ¿tiam cå era vioi la minte. Se oprise dupå primelemi¿cåri ale celui care îl examina ¿i ar fi fost deci notat prost. L-am întrebat:„Cum se face cå nu po¡i så repe¡i mi¿cårile, cå doar î¡i merge mintea?“ L-amvåzut atunci cum reia cubul lui ¿i love¿te cu aten¡ie fiecare cub în parte, såaudå cum sunå; apoi a repetat mi¿cårile examinatorului cu u¿urin¡å, pânå lastructuri complicate. Evident, nu avea memorie vizualå, dar avea auzul fin ¿imemorie muzicalå; acaså cânta „pe de rost“ la vioarå, fårå note, a¿a cumînvå¡ase de la tatål lui. Testul, valabil pentru majoritatea elevilor, era totu¿inepotrivit pentru el.

1) FAMILIA ªI ªCOALA

Desfå¿urarea cercetårilor

Datele înfå¡i¿ate în acest studiu fac parte din lucrårile alcåtuite de cåtreSec¡ia Socialå a Centrului de Cercetåri Psiho-Medico-Pedagogice. Activitateasec¡iei sociale a început în anul 1949, prin convorbiri cu elevii ¿i cercetåri deteren fåcute numai asupra cazurilor speciale alese împreunå cu profesorii ¿coliielementare numårul 37 de fete ¿i de båie¡i (din Bucure¿ti, cartierul Vitan).Acelea¿i cazuri erau examinate ¿i de cåtre celelalte sec¡ii ale institu¡iei ¿idiscutate în comun cu profesorii. Aceste prime cercetåri au permis luarea decontact cu problema ¿i verificarea influen¡ei netågåduite a mediului socialasupra procesului educa¡iei.

În anul 1950, prin completarea personalului sec¡iei ¿i prin ob¡inereacolaborårii cu alte institute ¿tiin¡ifice, am început examinarea în maså afamiliilor elevilor de ¿coalå elementarå. Din 1950 pânå în prezent (1952) aufost examinate ¿apte ¿coli elementare; o parte dintre ele a fost apoi reexaminatå.ªcolile erau alese ¡inând seama de originea socialå a pårin¡ilor, în a¿a fel încâtså fie cât mai reprezentative pentru ora¿ul Bucure¿ti ¿i så permitå tragerea deconcluzii generale, cu caracter mai amplu decât dacå datele ar fi fost culese dela o singurå ¿coalå. Astfel, au fost cercetate ¿coli pornind de la limita ora¿uluicu satul, mergând în etape succesive pânå la cartierele centrale; accentul a cåzutasupra cartierelor cu popula¡ie muncitoreascå.

Scopul cercetårii era så stabilesc urmåtoarele lucruri: care sunt aspecteleeduca¡iei primite în familie de cåtre elevii de ¿coalå elementarå? care trebuieså fie mijloacele de interven¡ie în familiile unde educa¡ia nu este corect fåcutå?

Rolul acordat mediului social nu a fost unul mecanic; am urmårit oîn¡elegere vie a acestor rela¡ii, fiecare aspect tratat fiind cercetat prin prismareac¡iei copilului fa¡å de mediu ¿i a posibilitå¡ilor pe care astfel pedagogul leare în ac¡iunea educativå.

20 PAUL H. STAHL

Am cåutat så surprind aspectele particulare ale educa¡iei în familie aelevilor din ¿coala elementarå pentru a oferi solu¡ii la cazuri concrete,propunerile practice fiind în tot timpul cercetårilor unul din mobilele activitå¡iinoastre. M-am limitat la observarea ¿colii elementare, deoarece vârsta fragedåa elevilor îi face în aceastå perioadå mai influen¡abili.

Pânå în vara anului 1951, materialul strâns pe teren fiind insuficient pentrua trage concluzii întemeiate ¿i a face propuneri practice valabile, activitateanoastrå s-a îndreptat precumpånitor cåtre strângerea unui material reprezen-tativ, care så permitå tragerea de concluzii cu valabilitate cât mai largå. În de-cursul ultimului an de activitate accentul a cåzut asupra prelucrårii materialuluistrâns, în vederea redactårii. În lucrarea de fa¡å prezint o parte a datelor strânsepânå în prezent, anume cele care justificå måsuri de ordin practic.

Problemele alcoolismului, ale muncii elevului în familie, ale lipseipårin¡ilor, ale atitudinii fa¡å de ¿coalå – spre pildå – au constituit principalelecapitole studiate. Ele stau la baza propunerilor de organizare a timpului înafara ¿colii, a scoaterii din familie, a tuberculozei, a plasårii provizorii sau defi-nitive a elevilor sco¿i din familiile de origine. În sfâr¿it, am prezentat elementulesen¡ial al cercetårii, anume organizarea sistemului de asisten¡å socialå ¿colarå,tip special de asisten¡å menitå så sprijine sistemul de educa¡ie prin ¿coalå.

*În anul 1949 am lucrat în special pe ¿coala elementarå nr. 37 din Vitan; în

1950 am examinat ¿coala elementarå mixtå Colentina; examinarea s-a fåcut ¿icu ajutorul studen¡ilor Institutului de Prevederi Sociale: trebuie spus cå dupåstabilirea primelor rezultate din anul 1949 am reu¿it så interesez în cercetareaproblemei Institutul de Prevederi Sociale ¿i ªcoala medie tehnicå de prevederi,care ne-au pus la dispozi¡ie studen¡ii ¿i elevii pentru cercetåri de teren, evitândlipsa unui numår suficient de anchete. Astfel am reu¿it så culegem date de terenmai numeroase decât am fi putut-o face cu personalul restrâns al Centrului.

Din dorin¡a de a avea rezultate cât mai reprezentative am efectuat studiiîn urmåtoarele locuri:

cartier periferic muncitoresc cu caracter urban pur

¿coala nr. 42 Giule¿ticartier periferic muncitoresc cu caracter mixt urban-rural

(predominant urban)

¿coala nr. 37 – fete ¿i båie¡i¿coala elementarå mixtå Colentina¿coala nr. 44 Olteni¡a – båie¡i

21

cartier periferic muncitoresc cu caracter mixt urban-rural

(predominant rural)

¿coala elementarå mixtå Giule¿ti-Sârbi¿coala 3 August din comuna Militari

cartier central

¿coala elementarå nr. 17 – fete – Sevastopol.

Mersul cercetårilor a fost urmåtorul:

anii 1949-1952¿coala elementarå nr. 37 (båie¡i ¿i fete) Vitan (unde era instalat de altfel ¿i sediul centrului de cercetåri)

anul ¿colar 1949-1950¿coala elementarå mixtå Colentina

anul ¿colar 1950-1951¿coala elementarå 3 August – Militari¿coala elementarå nr. 42 Giule¿ti¿coala elementarå Giule¿ti-Sârbi¿coala elementarå nr. 44 Olteni¡a – båie¡i¿coala elementarå nr. 17 Sevastopol

anul ¿colar 1950-1951¿coala elementarå nr. 37 – fete ¿i båie¡i (reexaminare)¿coala elementarå nr. 42 Giule¿ti-Sârbi (reexaminare).

Raportul de fa¡å este a¿adar rezultatul unui studiu de trei ani de zile,desfå¿urat în cele mai multe cazuri în condi¡ii grele. Gândul cå nu trebuie så målimitez la cercetarea unor probleme particulare alese arbitrar ¿i cå este necesaråcunoa¿terea legåturilor dintre mediu social ¿i educa¡ie explicå alegerea ¿colilorcercetate. Rezultatul nu este deci o colec¡ie de informa¡ii privitoare la familii încare educa¡ia este gre¿it fåcutå, ci una care dore¿te så låmureascå problemeleansamblului de ¿coli bucure¿tene ¿i problemele cu caracter general care se punprivind influen¡a mediului social asupra educa¡iei. Am socotit cå numai ulterioracestei cunoa¿teri se poate da un råspuns întemeiat cazurilor particulare. Oricealt fel de propunere fåcutå Ministerului Educa¡iei ar fi fost prematurå, utopicå.

A¿a cum se grupeazå rezultatele, am aflat råspunsuri (sau începuturi deråspuns) la patru aspecte:

1) care sunt problemele mai importante din punctul de vedere cercetat(a cåror importan¡å a fost stabilitå ¡inând seama de råspândirea ¿i efectul maimult sau mai pu¡in grav asupra educa¡iei);

Familia ¿i ¿coala

22 PAUL H. STAHL

2) care este frecven¡a diferitelor probleme;3) care este influen¡a lor asupra educa¡iei;4) care sunt mijloacele de interven¡ie în familiile unde educa¡ia este

deficitarå.Datele din paginile ce urmeazå constituie doar o parte din rezultatele de

care dispunem, deoarece am eliminat detaliile care nu pot interesa decât pe celcare se specializeazå în aceste probleme. Astfel, sunt puse aici informa¡iileesen¡iale pentru sus¡inerea unor propuneri practice. În urma experien¡eiacumulate, suntem în måsurå så ne ocupåm ¿i de probleme speciale, ca, spreexemplu, cea a elevilor din ¿colile de surdo-mu¡i.

Amintesc, în sfâr¿it, problema strânsei colaboråri pe care sec¡ia socialå oare cu celelalte sec¡ii ale Centrului, cea medicalå ¿i cea psihologicå. În¡elegereacompletå a elevului trebuie så includå observa¡iile celor trei sec¡ii. Nu insistasupra acestei colaboråri, întrucât prezint doar rezultatele ob¡inute în sec¡iasocialå.

ALCOOLISMUL ªI URMÅRILE LUI

ASUPRA EDUCAºIEI

Alcoolismul este unul dintre factorii cu cea mai puternicå influen¡ånegativå asupra educa¡iei, ce poate face necesarå scoaterea elevului din familie.Am considerat drept familie cu alcoolism cazurile în care, în mod repetat, unulsau mai mul¡i din membrii familiei consumå o cantitate exageratå de alcool,ce duce pânå la ebrietate. Defini¡ia poate acoperi cazuri a cåror gravitate diferå,distinc¡ia dintre ele putând fi fåcutå prin frecven¡a ¿i intensitatea ebrietå¡ii, ca¿i prin urmårile asupra familiei.

Depistarea cazurilor de alcoolism nu este totdeauna u¿oarå; am ob¡inutinforma¡ii ¿i prin deplasarea la domiciliu, ¿i prin elevi, ¿i prin profesori. Familiaascunde adesea situa¡ia, mai ales dacå se poartå conversa¡ia cu persoana alcoolicå.A bea peste måsurå ¿i a cheltui veniturile familiei pentru alte scopuri decât via¡anormalå a familiei fac ca aceastå deficien¡å så fie privitå ca un lucru ru¿inos decåtre familie ¿i chiar de cåtre cel care gre¿e¿te. Am întâlnit ¿i cazuri în carealcoolicul brava situa¡ia, låudându-se cu faptul cå este be¡iv. Iar dacå urmårilealcoolismului asupra vie¡ii familiale sunt cunoscute, cele directe asupra educa¡ieisunt mai pu¡in studiate. Când pårin¡ii sunt alcoolici înainte de na¿terea copilului,ei influen¡eazå negativ sånåtatea noului nåscut ¿i psihicul lui; medicina cunoa¿teurmårile asupra descenden¡ilor nåscu¡i din pårin¡i alcoolici.

Pe noi ne-au interesat înså urmårile alcoolismului dupå na¿terea copilului¿i în acest scop am ales cazuri de alcoolism din patru ¿coli (37 – båie¡i ¿i fete,Colentina mixtå, 42 – båie¡i, ¿i 17 – fete).

Dintr-un total de 1344 de familii studiate, am gåsit 75 de cazuri de alcoo-lism. Propor¡ia familiilor cu alcoolism atinge astfel 5,6% din totalul familiilor.În aceastå cifrå sunt incluse cazurile grave ¿i cele mai pu¡in grave. Cine dinfamilie este alcoolic?

tatål .......................... 73,1% din cazuritatål vitreg ............... 8,9%

24 PAUL H. STAHL

mama........................ 4,4%ambii pårin¡i ............ 4,4%toatå familia ............. 1,4%fra¡ii elevului ........... 3,4%altcineva .................. 4,4%

Tatål împreunå cu tatål vitreg totalizeazå 82% din cazuri; dacå adåugåm cele-lalte cazuri masculine, putem spune cå alcoolismul este un viciu dominant masculin.

Urmårile asupra vie¡ii de familie

Forma familieiAm urmårit prezen¡a concubinajului în aceste familii, comparând-o cu situa-

¡ia unui colectiv „normal“ (ce include ansamblul familiilor, cu alcoolism ¿i fårå).

familii cu alcoolism colectiv normalfamilie legalå 80,8% 95,5%concubinaj 19,2% 4,5%

Apare deci o legåturå evidentå între concubinaj ¿i familiile cu alcoolism.

Studiile pårin¡ilor la familiile cu alcoolismAlcoolismul fiind o gravå deficien¡å pe plan educativ, l-am pus în legåturå

cu alte deficien¡e educative, ca, spre pildå, analfabetismul.

unul din pårin¡i analfabet ambii pårin¡i analfabe¡ifamilii cu alcoolism 35,4% 11,0%familii fårå alcoolism 21,2% 3,1%

Precizåm cå am trecut în categoria „analfabet“ pe to¡i cei care pânå decurând nu ¿tiau så scrie ¿i så citeascå, indiferent de faptul cå urmeazå cursuride alfabetizare. Aceasta deoarece influen¡a negativå a lipsei studiilor a pututfavoriza apari¡ia alcoolismului ¿i duce la deficien¡e educative.

Alte aspecte legate de lipsa de educa¡ieS-au urmårit cazurile de vagabondaj, prostitu¡ie ¿i delincven¡å, clasându-le

tot în douå categorii, familii cu alcoolism sau fårå.

25

familii cu alcoolism colectiv normalvagabondaj 4,8% 1,2%prostitu¡ie 3,6% 0,2%delincven¡å 2,4% 0,6%

Vagabondajul (am inclus aici numai cazurile de elevi care vagabondau)este de patru ori mai mare în familiile cu alcoolism. Prostitu¡ia (au fost incluseaici ¿i familiile în care în trecutul apropiat a existat prostitu¡ia) este de 18 orimai însemnatå în familiile în care existå ¿i alcoolismul. În sfâr¿it, delincven¡aeste, de asemenea, de patru ori mai frecventå în familiile unde existå ¿ialcoolism.

Aceste trei din urmå aspecte se asociazå în chip evident cu alcoolismul.Rezultat al mizeriei ¿i al lipsei de educa¡ie, împreunå ele vor influen¡a puternicnegativ ¿i via¡a familialå, ¿i educa¡ia elevilor în ¿coalå.

Rela¡iile dintre pårin¡i

familii cu alcoolism colectiv normalîn¡elegere 27,3% 95,0%u¿oare tensiuni 28,6% 3,9%tensiuni grave (båtåi) 44,1% 1,1%

100,0% 100,0%

Precum era de a¿teptat, unele din efectele cele mai vizibile ale alcoolis-mului sunt cele asupra rela¡iilor membrilor familiei. Într-un colectiv normalapar certuri sau båtåi în numai 5% din cazuri, restul fiind rela¡ii normale. Înfamiliile cu alcoolism båtåile apar în aproape jumåtate din cazuri. Este deîn¡eles efectul pe care astfel de situa¡ii îl pot avea asupra copiilor.

Lipsa pårin¡ilorªi în aceastå privin¡å diferen¡ele dintre cele douå grupe de familii sunt

evidente:familii cu alcoolism colectiv normal

divor¡ 4,8% 2,7%despår¡ire de cåmin 8,5% 2,1%dezer¡iune familialå 1,2% 0,4%abandon familial 2,4% 0,2%

Familia ¿i ¿coala

26 PAUL H. STAHL

Fårå excep¡ie, diferen¡a dintre cele douå categorii merge în acela¿i sens ¿iaratå acela¿i lucru; alcoolismul duce la dezagregarea familiei. Aceasta apareca o continuare normalå a neîn¡elegerilor grave dintre so¡i.

Atitudinea afectivå fa¡å de copilÎn familiile cu alcoolism, numai în 67,5% din cazuri existå rela¡ii afective

normale între pårin¡i ¿i copii; propor¡ia este mult scåzutå fa¡å de cifra de 86,6%ob¡inutå pe un colectiv normal. Cum se manifestå lipsa rela¡iilor afective fa¡åde copil?

familii cu alcoolism colectiv normalindiferen¡å fa¡å de elev 9,6% 6,0%maltratare 3,6% 1,2%munci exagerate 10,8% 2,9%

În toate rubricile grupul familiilor cu alcoolism ocupå pozi¡ia cea mairea; subliniem importan¡a ultimelor douå rubrici, båtaia repetatå ¿i exageratåa copilului ¿i muncile exagerate fåcute în folosul altcuiva decât al copilului,care duc la epuizarea lui ¿i la imposibilitatea de a-¿i îndeplini obliga¡iile fa¡åde ¿coalå.

BugetulUn salariu care în mod normal ar putea satisface nevoile de via¡å ale

familiei devine insuficient în prezen¡a alcoolismului. Cheltuiala pentrusatisfacerea viciului dezechilibreazå bugetul familial ¿i face ca întreaga familieså fie prost îmbråcatå ¿i insuficient alimentatå. În familiile cu alcoolism bugetulera echilibrat în 6,3% din cazuri ¿i dezechilibrat în 93,7% din cazuri.

(Cifrele de aceea¿i naturå privind colectivul normal nu au fost puse în lucrare dinpruden¡å, întrucât, chiar dacå nu aveau importan¡a celor din familiile cu alcoolici, erautotu¿i grave; din câte îmi amintesc, bugetele dezechilibrate se urcau la jumåtate din numårulfamiliilor – octombrie 2001.)

Situa¡ia elevilor din familiile cu alcoolism

SånåtateaSånåtatea copiilor este influen¡atå în råu dacå alcoolismul existå în familie

în timpul sarcinii mamei; aceastå influen¡å negativå se accentueazå dupå

27

na¿tere prin condi¡iile de mediu nefavorabile. Din datele examinate de sec¡iamedicalå a Centrului de Cercetåri Psiho-Medico-Pedagogice reiese cå sånåtateacopiilor tråind în familii cu alcoolism este mult mai rea, precum urmeazå:

elevi care nu prezintå probleme de sånåtate ....... 25,0%elevi care prezintå probleme u¿oare .................... 39,3%elevi cu probleme de sånåtate grave .................... 35,7%

Adåugåm cå pe totalul persoanelor tråind în aceste familii, morbiditateaprin TBC atinge 2,17%, fa¡å de cifra de 1,4% gåsitå pe un colectiv normal,incluzând toate categoriile de familii cu elevi de ¿coalå elementarå.

Atitudinea copilului fa¡å de pårin¡iAm urmårit cu aten¡ie så aflåm cât de ascultåtor este copilul fa¡å de pårin¡i;

aceastå atitudine depinde atât de modul în care copilul a fost educat de pårin¡i,cât ¿i de respectul pe care îl are sau nu fa¡å de ei. Vorbind despre felurile deautoritate a pårin¡ilor fa¡å de copii, Macarenko considerå cå singura autoritatejustå este aceea care decurge din înså¿i purtarea pårin¡ilor, care trebuie så fieun model pentru copii. Numai atunci copilul îi va asculta. A cere a¿adar copiilordintr-o familie de alcoolici så fie ascultåtori este prea mult, cåci exemplulpårin¡ilor este tocmai contrariul a ceea ce ar trebui så fie.

A vedea pårin¡ii certându-se, insultându-se, båtându-se, a-i vedea în starede ebrietate, a nedreptå¡i copilul, toate acestea trezesc din partea acestuia unsentiment de revoltå. În multe din familiile cu alcoolism preocupårile educåriicopilului sunt inexistente. Atitudinea copiilor este în aceste cazuri urmåtoarea:

familii cu alcoolism colectiv normalascultåtor 52,5% 80,6%u¿oarå neascultare 26,7% 12,2%neascultare 17,4% 6,7%revoltå 3,4% 0,5%

100,0% 100,0%Numårul copiilor neascultåtori se ridicå la aproape jumåtate în familiile

cu alcoolism; forma cea mai gravå, revolta fa¡å de pårin¡i, refuzul de a-i maiasculta, situa¡ie în care pårin¡ii nu mai au nici o influen¡å asupra copiilor, apareîn 7% din cazuri, propor¡ie de 15 ori mai mare decât într-un colectiv normal.

Subliniem, de asemenea, faptul cå printre elevii trecu¡i în categoriaascultåtori ¿i afla¡i în lotul de familii cu alcoolism au fost trecu¡i ¿i copiii a

Familia ¿i ¿coala

28 PAUL H. STAHL

cåror ascultare nu se datoreazå respectului fa¡å de pårin¡i, ci în 14,4% din cazuriascultarea este motivatå de teama de båtåile primite sau de båtåile dintre pårin¡i.

Conflictele elevilor cu pårin¡ii ¿i cu fra¡iiRela¡iile cu ceilal¡i membri ai familiei sunt grav modificate de situa¡iile

semnalate mai înainte.familii cu alcoolism colectiv normal

conflicte cu pårin¡ii 39,8% 21,8%conflicte cu fra¡ii 37,4% 18,5%

Ambele situa¡ii conflictuale au un caracter mai frecvent în familiile cualcoolism.

Via¡a culturalåAcest capitol råspunde întrebårilor referitoare la via¡a culturalå din familie;

am urmårit douå aspecte, frecventarea spectacolelor ¿i lectura.

spectacole familii cu alcoolism colectiv normalfrecventare satisfåcåtoare 15,0 35,8frecventare mijlocie 46,2 56,8frecventare nesatisfåcåtoare 38,8 7,4

100,0% 100,0%

Situa¡ia copiilor din familiile cu alcoolism apare ca fiind mult mai proastådecât a celorlal¡i; ei au de douå ori mai pu¡ine cazuri de frecventare satisfåcå-toare a spectacolelor ¿i de cinci ori mai multe de frecventare nesatisfåcåtoare.

Lectura particularå a elevilor prezintå de asemenea aspecte negative, careîi pun în situa¡ie de inferioritate fa¡å de copiii din familii normale.

familii cu alcoolism colectiv normallecturå satisfåcåtoare 27,6 42,0cite¿te insuficient 26,4 43,8lecturå nesatisfåcåtoare 46,0 14,2

100,0% 100,0%

Dorin¡a de învå¡åturåAm urmårit ¿i aici douå aspecte, absen¡a sau prezen¡a dorin¡ei de a urma

¿coala ¿i felul de ¿coalå dorit. Råspunsurile la prima întrebare sunt urmåtoarele:

29

familii cu alcoolism colectiv normaldore¿te så urmeze ¿coala 68,8 87,0indiferen¡å fa¡å de ¿coalå 12,5 7,4nu dore¿te så urmeze ¿coala 18,7 5,6

100,0% 100,0%

Atitudinea puternic negativå fa¡å de ¿coalå întâlnitå în familiile cualcoolism atinge procentajul de 18,7; dacå e cumulatå cu lotul celor indiferen¡i,se ajunge la un procentaj de 31,2, adicå aproape o treime din copiii tråind înfamilii cu alcoolism nu în¡eleg rostul ¿colii.

Socotim interesant så legåm rezultatele ob¡inute aici de råspunsurilepårin¡ilor din familiile cu alcoolism privitoare la aceea¿i chestiune:

pårin¡ii îndeamnå pe elev la ¿coalå ................ 71,0 din cazuripårin¡ii sunt indiferen¡i ................................... 22,4pårin¡ii îi împiedicå så meargå ......................... 6,6

100,0%

Urmårile pe care atitudinea negativå a pårin¡ilor le poate avea sunt u¿orde în¡eles. Este vorba de o totalå incon¿tien¡å, poate uneori ¿i expresia unuialt mod de via¡å decât cel dominant în societatea româneascå.

ªcolile pe care elevii doresc så le urmeze sunt gråitoare ¿i ele pentrucunoa¿terea modului în care se prezintå la studiu:

familii cu alcoolism colectiv normalvrea så urmeze numai ¿coala primarå 70,2 48,5vrea så urmeze ¿i ¿coala medie 11,9 20,0vrea så urmeze o universitate 17,9 31,5

100,0% 100,0%

Diferen¡a dintre cele douå categorii de familii se manifestå încå o datå înfavoarea celor clasate în colectivul normal.

Frecventarea cursurilorElevii din familiile cu alcoolism au o frecven¡å regulatå în 66,6% din

cazuri, ceilal¡i în 79,3%. Sosirea la ¿coalå la ora cuvenitå este de 66% la primacategorie, de 75,5% în cea de a doua.

Familia ¿i ¿coala

30 PAUL H. STAHL

Purtarea la ¿coalåPrin informa¡iile ob¡inute de la învå¡åtori am cåutat så vedem dacå existå

o diferen¡iere privitoare la caracterul elevilor, clasa¡i tot în legåturå cu celedouå grupuri de familii. Astfel, în timpul lec¡iilor, elevii sunt

familii cu alcoolism colectiv normallini¿ti¡i 16,7 52,1potrivit 66,6 33,2gålågio¿i 16,7 14,7

100,0% 100,0%

Lipsa de educa¡ie primitå în familie explicå diferen¡ele; aceea¿i educa¡ieexplicå ¿i respectul fa¡å de profesori; 70% din copiii dintr-un colectiv normalî¿i respectå profesorii ¿i numai 50% dintre ceilal¡i. La întrebarea dacå eleviisunt sau nu ascultåtori fa¡å de profesori am gåsit situa¡ia urmåtoare: elevuleste

familii cu alcoolism colectiv normalascultåtor 40,2 53,5u¿oarå neascultare 39,8 34,2neascultåtor 20,0 12,3

100,0% 100,0%

Aten¡ia acordatå cursurilorImposibilitatea de a se concentra în chip durabil în timpul orelor de curs

apare mai frecvent la elevii din familiile cu alcoolism. Elevul este

familii cu alcoolism colectiv normalatent 16,7 40,3neatent 83,3 59,7

100,0% 100,0%

Råspunsurile la aceastå întrebare, ca de altfel ¿i la cele trei anterioare,cuprind inevitabil o parte de subiectivitate. În lipsa altor posibilitå¡i de a lecunoa¿te mai bine prin studiile noastre efectuate în acest moment, ne-am bazatpe informa¡iile ob¡inute de la mai mul¡i profesori. Ele sunt deci doar o primåindica¡ie.

31

Câteva concluzii privitoare la educa¡ie

Capacitatea educativåCapacitatea educativå a familiilor cu alcoolism este, desigur, scåzutå; am

încercat så stabilim aceastå capacitate ¡inând seama de toate elementele vie¡iifamiliale, clasând apoi familiile în trei categorii:

capacitate educativå normalå în ....................... 4,6 din cazuricapacitate educativå scåzutå .......................... 43,1incapacitate de educare ................................... 52,3

100,0%

Mediile ¿colare ob¡inute de eleviAnsamblul notelor ob¡inute de elevi la toate materiile este indiciul cel

mai de seamå pentru reu¿ita la învå¡åturå, chiar dacå notele nu pot reprezentaintegralitatea personalitå¡ii cuiva. În cazul de fa¡å ele sunt suficient desemnificative pentru a ne ajuta så apreciem situa¡ia. Media notelor ob¡inuteeste urmåtoarea:

familii cu alcoolism colectiv normalrepetent 36,9 5,55,01-7 40,0 41,57,01-9 16,9 42,0

9,01-10 6,2 11,0100,0% 100,0%

Diferen¡ierea este sensibilå între cele douå categorii; astfel, propor¡iarepeten¡ilor este de ¿apte ori mai mare la elevii provenind din familiile cualcoolism. Iar mediile mai mari de 9 reprezintå doar jumåtate fa¡å de grupaelevilor din familiile clasate „colectiv normal“. Reamintim cå prin colectivnormal am în¡eles colectivul care cuprindea ¿i repeten¡ii, ceea ce ne face såîn¡elegem cå, dacå am fi scos repeten¡ii din aceastå grupare, opozi¡ia ar fi fost¿i mai marcatå între cele douå grupe de familii.

Coresponden¡a dintre rezultatele anchetelor noastre sociale ¿i rezultateleob¡inute la ¿coalå este frapantå ¿i ne-a îndemnat så încercåm ulterior så facemnoi viitoarea clasificare a elevilor, pornind numai de la rezultatele anchetelorsociale, dar aceastå cercetare n-a putut fi duså la bun sfâr¿it, activitatea noastråfiind interziså.

Familia ¿i ¿coala

32 PAUL H. STAHL

Reac¡ia elevului fa¡å de mediul familial nefavorabilNu ne oprim aici din nou asupra reac¡iei afective a elevului; amintim

totu¿i o singurå cifrå, ura în 10% din cazuri pe care copiii mårturisesc cå o auîmpotriva pårin¡ilor alcoolici (tatål în special). Aceastå reac¡ie corespundeaproape totdeauna maltratårii de cåtre tatål be¡iv a restului familiei. Amîncercat så avem reac¡ia copilului fa¡å de mediul familial în general ¿i såcunoa¿tem efortul lui de a învå¡a cu toate condi¡iile neprielnice. Iatårezultatele ob¡inute:

elevul nu are voin¡å så reac¡ioneze ................. 60,9 din cazuriare o reac¡ie u¿oarå .......................................... 21,7are o reac¡ie puternicå...................................... 10,2are o dorin¡å de deta¿arefa¡å de familia crescå toare ................................ 7,2

100,0%

Atunci când apare o reac¡ie, ea are urmåri evidente asupra ¿colaritå¡ii. Iatåmediile ob¡inute de elevi din familii cu alcoolism, diferen¡iate dupå cum aureac¡ionat sau nu la condi¡iile familiale:

elevi care nu au reac¡ionat .............................. media 6,33elevi care au reac¡ionat u¿or ........................... media 6,56elevi care au reac¡ionat puternic ..................... media 8,01reac¡ie totalå, deta¿are ..................................... media 8,64

Din aceste calcule au fost sco¿i repeten¡ii; procentajul lor în grupa fårånici o reac¡ie este de 54% din numårul total; la cei cu reac¡ie slabå este de43%. La celelalte douå grupe nu apare nici un repetent.

Interven¡ia favorabilå a mameiÎntr-un numår însemnat de cazuri, reac¡ia activå a elevului se bazeazå pe

ajutorul mamei. A¿a cum am våzut mai sus, cel care este de obicei alcoolic estetatål (82,1% din cazuri). Atitudinea so¡iei nu este totdeauna în astfel de cazuricea care ar trebui så fie, cåutând scuze pentru tatål alcoolic; dar în multe cazuriam constatat cå so¡ia intervine energic pentru a apåra copilul. Efectele acesteiinterven¡ii sunt evidente dacå privim încå o datå la mediile ¿colare ob¡inutede copii:

33

când intervine mama media ¿colarå este de 7,74când nu intervine ........................................ 6,72

Procentajul de repeten¡i variazå ¿i el; astfel, când intervine mama, este de20%, când nu intervine, urcå la 40%.

*Alcoolismul apare a¿adar ca un element de bazå în dereglarea nu numai a

vie¡ii familiale, ci ¿i a felului în care elevul se prezintå la ¿coalå.

Familia ¿i ¿coala

MUNCA ÎN FAMILIE ªI INFLUENºA EI

ASUPRA EDUCAºIEI

În studiile realizate la domiciliul elevilor, ca ¿i în convorbirile avute cu ei,problema muncii a fost întotdeauna observatå; nu este vorba aici de munca pentruîndeplinirea sarcinilor ¿colåre¿ti, ci de alte munci impuse de cåtre pårin¡i. Pentrua råspunde în chip temeinic la o astfel de problemå ¿i a cunoa¿te care sunt aspecteleei la noi ar trebui efectuat un studiu îndelungat numai asupra acestui subiect.Aceasta n-a fost posibil acum, dar, datå fiind importan¡a acestui capitol, am urmårito serie de aspecte, suficiente pentru a ne ajuta så punem un diagnostic apropiatde adevår. În aceastå problemå, ca de altfel ¿i în altele, a cåror discu¡ie este delicatåsau în care prezen¡a rudelor ar putea împiedica elevul så råspundå sincer,totalitatea discu¡iilor cu elevii au avut loc în afara familiilor.

Interesul nostru major s-a orientat spre cazurile în care apare muncaexageratå a elevilor, adicå o muncå cu efecte negative asupra lec¡iilor. Amcåutat så stabilim în fiecare caz dacå elevul lucreazå ¿i apoi cât lucreazå.Ancheta a fost efectuatå pe douå ¿coli, cu un total de 983 de elevi examina¡i(¿coala elementarå mixtå Colentina ¿i ¿coala elementarå nr. 37, fete ¿i båie¡i).

Câ¡i dintre copii muncesc în familieAm cåutat mai întâi så stabilim câ¡i dintre copii lucreazå ¿i câ¡i nu. Prezint

situa¡ia pe clase, diferen¡iat la fete ¿i båie¡i, pentru a încerca så ob¡in odiferen¡iere legatå de ace¿ti doi factori de varia¡ie, vârsta ¿i sexul.

l u c r e a z å n u l u c r e a z åfete båie¡i fete båie¡i

clasa I 66% 48% 34% 52%clasa a II-a 75% 74% 25% 26%clasa a III-a 89% 68% 11% 32%clasa a IV-a 88% 75% 12% 25%clasa a V-a 92% 78% 8% 22%clasa a VI-a 97% 86% 3% 14%clasa a VII-a 100% 87% 0% 13%

35

Pe måsurå ce elevii înainteazå în vârstå propor¡ia celor care lucreazådiminueazå; evolu¡ia se petrece în paralel la båie¡i ¿i la fete. Dacå comparåmcele douå grupe, vedem cum constant fetele lucreazå în familie mai mult cabåie¡ii; este vorba de munca menajerå, cea pe care ele o vor face apoi întreagavia¡å, gândul împår¡irii sarcinilor menajere cu bårba¡ii fiind o idee modernå,care nu s-a impus încå nici în societå¡ile cele mai avansate. Trebuie re¡inut ¿ifaptul cå numai la båie¡i ¿i numai în clasa întâi (deci la cei de vârsta cea maimicå) propor¡ia celor care nu lucreazå este mai mare decât a celor ce lucreazå.Situa¡ia (fete ¿i båie¡i împreunå) este urmåtoarea:

lucreazå% nu lucreazå%clasa I 49 51clasa a II-a 74 26clasa a III-a 79 21clasa a IV-a 80 20clasa a V-a 85 15clasa a VI-a 90 10clasa a VII-a 93 7

Dat fiind numårul mai mare de cazuri, cre¿terea are o evolu¡ie regulatå,fårå excep¡ii, Ca ¿i precedentul tabel, el scoate în eviden¡å importan¡a munciiîn familie, fåcutå adesea în detrimentul celei ¿colare. Cum ¿coala era împår¡itåîn douå cicluri, cu obliga¡ii diferite, ne-a pårut interesant så facem ¿i un tabelcu situa¡ia pe cicluri:

lucreazå% nu lucreazå%fete + båie¡i fete + båie¡i

ciclul I 74 26ciclul II 89 11total 79 21

Cât lucreazå în familieAm cåutat så stabilim, considerând situa¡ia fiecårui elev în parte, câ¡i dintre

copii se situeazå în urmåtoarele categorii: a – elevi care desfå¿oarå o muncåpotrivitå în gospodåria pårinteascå, activitate cu bune efecte pedagogice; b – elevicare duc o muncå mai mult decât necesarå unei bune educa¡ii, dar fårå a-iîmpiedica totu¿i de la îndeplinirea îndatoririlor ¿colare; c – copii care depuno muncå exageratå, cu urmåri negative asupra sånåtå¡ii ¿i îndatoririlor lor¿colare. Rezultatele sunt urmåtoarele: elevul lucreazå (în procente):

Familia ¿i ¿coala

36 PAUL H. STAHL

p o t r i v i t m u l t e x a g e r a t (în %)båie¡i fete båie¡i fete båie¡i fete

ciclul I 62 39 30 51 8 10ciclul II 49 47 39 45 12 8total 56 42 34 42 10 9

Fetele apar în acest tabel ca defavorizate fa¡å de båie¡i; iar adåugând ¿ifrecven¡a mai mare a muncii fetelor, vedem cå în general situa¡ia lor este maigrea. De re¡inut ¿i faptul cå diferen¡ierile dintre situa¡iile celor douå ciclurisunt mici:

ciclul I ciclul IIlucreazå potrivit 49 48lucreazå mult 42 42lucreazå exagerat 9 10

100% 100%

Urmårile asupra situa¡iei ¿colareOdatå stabilite aceste grupe (dupå cantitatea de muncå depuså), am cåutat

så vedem dacå existå o legåturå cu rezultatele ¿colare.

media ¿colarå % de repeten¡ilucreazå potrivit 7,65 4%lucreazå mult 7,04 4%lucreazå exagerat 6,81 11%

O legåturå existå ¿i este evidentå mai ales acolo unde muncile suntexagerate; ea este vizibilå la procentajul de repeten¡i, de trei ori mai maredecât la grupele cu muncå potrivitå. Desigur, aici trebuie så intervinå ¿iposibilitatea de a reac¡iona a elevilor, ca ¿i alte elemente; de altfel, fiecaredin elementele studiate face parte dintr-un complex de situa¡ii careac¡ioneazå totdeauna în ansamblu. Aceasta nu contrazice înså importan¡aparticularå a fiecåruia din aspectele studiate, cu atât mai pu¡in cu cât adesealegåtura dintre situa¡ia ¿colarå ¿i anume element social este våditå, denecontestat.

37

Condi¡iile familiale în care apare munca exageratåa copiilor

Odatå constatatå influen¡a defavorabilå a muncii exagerate în familie, amconsiderat ca fiind utilå ¿i necesarå cunoa¿terea mai amånun¡itå a copiilor cumedia ¿colarå cea mai micå, adicå a celor ce depun o muncå exageratå, analizândcircumstan¡ele familiale care duc la aceastå situa¡ie ¿i efectele asupra copiilor.

Am våzut cå, din totalul elevilor care lucreazå în familie, 9% depun omuncå exageratå; fa¡å de totalul elevilor examina¡i (care lucreazå sau nulucreazå) cei cu munca exageratå ating propor¡ia de 7%. Este vorba deci de unfenomen cu råspândire destul de mare ¿i care va interveni în procesul educativ.

Lucrul pårin¡ilorÎncercând så vedem dacå nu cumva existå o legåturå între munca exageratå

depuså de copii în gospodårie ¿i lipsa pårin¡ilor, pleca¡i de acaså la lucru, ipotezaa fost confirmatå. Într-adevår, în lipsa pårin¡ilor copiii sunt obliga¡i såîndeplineascå muncile casnice. Fiind vorba de munci casnice, era importantca persoana care face obi¿nuit muncile casnice, mama, så lucreze.

Am constatat astfel cå în familiile cu mai mul¡i copii, din care unul face omuncå exageratå în gospodårie,

mama era plecatå la lucru ................................ 44,4 din cazurimama nu era plecatå la lucru ........................... 55,6

100,0%

Pentru ca aceste cifre så fie gråitoare trebuiau comparate cu situa¡ia peansamblul celor studia¡i (colectiv normal); situa¡ia este cå

mama este plecatå la lucru .............................. 20,5 din cazurimama nu este plecatå la lucru ......................... 79,5

100,0%

Observând acum situa¡ia familiilor cu un singur copil în care apare muncaexageratå, vedem cå apare o diferen¡iere ¿i mai mare:

mama este plecatå la lucru .............................. 77,8 din cazurimama nu este plecatå la lucru ......................... 22,2

100,0%

Familia ¿i ¿coala

38 PAUL H. STAHL

Dacå punem laolaltå toate cazurile în care apare munca exageratå a copiilor,fie cå existå un singur copil, sau mai mul¡i, vedem cå

mama este plecatå la lucru .............................. 46,6 din cazurimama nu este plecatå ...................................... 53,4

100,0%

Propor¡ia mamelor absente din caså pentru cå sunt plecate la lucru este dedouå ori mai mare în familiile în care existå munca exageratå a copilului, decâtîntr-un colectiv normal. Rela¡ia dintre munca copiilor ¿i absen¡a sau prezen¡amamei este evidentå.

Re¡inem de asemenea cå în familiile cu un singur copil ¿i în care aparemunca exageratå a copilului, mama este totdeauna plecatå la lucru, în afarå decazurile în care este acaså, dar este bolnavå. Putem adåuga cå mai u¿or acceptåså plece la lucru o mamå cu un singur copil decât una cu mai mul¡i.

În familiile cu muncå exageratå a copiilor ¿i în care tråiesc mai mul¡i copii,10,1% din mamele råmase acaså sunt bolnave, iar 14,5% au în grijå copii maimici de trei ani. A¿adar, fie cå mamele sunt plecate din caså ¿i lucreazå, fie cåsunt bolnave, fie cå au copii mici pe bra¡e – ele sunt împiedicate de acestemotive så depunå munca pe care altfel o depun în mod normal în gospodårie.

Acela¿i lucru poate fi dovedit urmårind alte elemente, ca, spre pildå,calculând numårul de copii avu¡i în grijå (cifre calculate numai pe familiile cucopii ce depun o muncå exageratå):

numår mediu de copii avu¡i în grijåmama plecatå la lucru...................................... 2,75 copiimama stå acaså ................................................ 4,13 copii

Prezen¡a mai multor copii obligå mama så facå apel frecvent la muncacopiilor pentru efectuarea muncilor gospodåre¿ti. Urmårind acum vârsta mediea copiilor avu¡i în grijå constatåm urmåtoarele:

mama plecatå la lucru, vârsta medie a copiilor este de .... 10 ani ¿i douå lunimama stå acaså, copii au în medie ................................ 7 ani ¿i ¿ase luni

O diferen¡å de aproape trei ani separå cele douå categorii; datoritå vârsteimai scåzute a copiilor mama nu s-a putut duce la lucru ¿i a fåcut apel la muncaacestora, de obicei a celor mai mari.

39

Forma familieiAm pus aici în rela¡ie forma de familie cu munca exageratå, ob¡inând

urmåtoarele råspunsuri:familie legalå concubinaj

familiile cu elevi celucreazå exagerat 87,7 12,3 = 100,0%colectiv normal defamilii 95,5 4,5 = 100,0%

Propor¡ia concubinajelor este de aproape trei ori mai mare în familiile încare copiii efectueazå munci exagerate. Concubinajele prezintå ¿i în acest cazo legåturå cu aspecte negative.

Rela¡iile dintre pårin¡iO influen¡å semnificativå ce ac¡ioneazå în acela¿i sens cu cele semnalate

mai sus o reprezintå rela¡iile conflictuale între pårin¡i.

Rela¡ii între pårin¡i familii cu muncå colectiv normalexageratå a copiilor

rela¡ii normale 31,00 95,00certuri u¿oare 27,60 3,95certuri grave, båtåi 41,40 1,05

100,0% 100,0%

Diferen¡a dintre cele douå categorii este pregnantå; grupa cu rela¡ii gravconflictuale între pårin¡i este impresionant de mare în familiile unde existå ¿imunca exageratå a copiilor. Afirma¡ia este cu atât mai adevåratå, cu cât certurilesunt mai violente.

Atitudinea afectivå fa¡å de copilAtitudinea afectivå fa¡å de copil este normalå în 86,3% din cazuri la un

colectiv normal. Situa¡ia diferå înså în familiile în care apare munca exageratåa copiilor, unde propor¡ia rela¡iilor afective normale se ridicå de abia la 56,9%.

Am constatat indiferen¡å fa¡å de copil în 16,9% din cazuri acolo undeapare munca exageratå a copiilor, fa¡å de 5,97% cât reprezintå aceastå situa¡ieîntr-un colectiv normal.

Lipsa unei atitudini afective normale, de dragoste, grijå fa¡å de elevi ¿iapari¡ia frecventå a indiferen¡ei explicå pentru ce pårin¡ii sunt în stare så-¿i

Familia ¿i ¿coala

40 PAUL H. STAHL

oblige copiii så îndeplineascå munci exagerate, adesea fårå så existe vreunmotiv obiectiv care så justifice aceasta.

AlcoolismulAnalizat pe larg în paginile precedente, apare în 24,6% din cazuri în

familiile în care copiii muncesc exagerat; propor¡ia este mult mai mare decâtîntr-un colectiv normal, unde familiile cu alcoolism reprezintå 5,6%.

Câteva concluziiPutem deci afirma cå munca exageratå a copiilor se datoreazå în parte unor

motive de ordin obiectiv, ca, spre pildå, lipsa pårin¡ilor, pleca¡i la lucru, numårulmare de copii, îmbolnåvirea mamei.

În acela¿i timp, munca exageratå este ¿i o urmare a proastei capacitå¡ieducative a familiei ¿i se datoreazå în primul rând pårin¡ilor; spre pildå,frecven¡a familiilor nelegal constituite, lipsa afec¡iunii fa¡å de copil, lipsapårin¡ilor, alcoolismul pårin¡ilor ¿i rela¡iile dezagregate dintre pårin¡i.

Copiii care efectueazå munci exagerate

Înainte de a afla cårora dintre copii le revin muncile exagerate din gospodårietrebuie cunoscute felurile de munci depuse de ei în familiile proprii. Am distinsîn acest scop douå categorii, munca în legåturå cu menajul ¿i „alte munci“.

Munca în legåturå cu menajulÎn aceastå categorie am inclus toate muncile pe care le face o gospodinå, adicå

gåtitul, curå¡enia, îngrijirea copiilor mici, cumpåråturile legate mai ales de alimenta-¡ie ¿i curå¡enie. Aceastå categorie cuprinde 76,5% din cazurile în care copiii efectu-eazå munci exagerate. Dupå câteva încercåri ¿i verificåri pe cazuri concrete, amstabilit câteva reguli care aratå cårora dintre copii le revine efectuarea lor; ele au onea¿teptatå regularitate, ca ¿i cum cineva ar fi stabilit o lege fixând care dintre copiitrebuie så facå cutare lucru. Excep¡iile la aceste reguli sunt pu¡ine, adicå 5,8%.

Atunci când într-o familie existå un singur copil,lui îi revine sarcina så facå muncile menajere ........ 17,3% din cazuriCând sunt mai mul¡i copii ¿i nici unul dintre einu lucreazå în afara familiei, munca menajeråo face cel mai mare ..................................................... 28,8%

41

Când sunt mai mul¡i copii ¿i nici unul dintre einu lucreazå în afara familiei, munca menajeråo face cea mai mare dintre fete (chiar dacå areun frate mai mare) ....................................................... 13,5%Când sunt mai mul¡i copii ¿i unii dintre ei lucreazåîn afara casei, munca menajerå este fåcutå decel mai mare råmas acaså ............................................ 23,1%Când sunt mai mul¡i copii ¿i o parte lucreazåîn afara casei, munca menajerå e fåcutå decea mai mare dintre fete (chiar dacå printrecei råma¿i acaså e un frate mai mare) ......................... 11,5%Excep¡iile ................................................................... 5,8%.

Grija muncii gospodåre¿ti revine deci celui mai mare dintre fra¡ii råma¿iacaså; regula e înfrântå atunci când se sare peste båiatul cel mai mare ¿i trecela sora cea mai mare dintre cele råmase acaså. Putem spune ¿i altfel: muncamenajerå este îndeplinitå

totdeauna de cel mai mare dintre copiiîn cazul cå este fatå,totdeauna de cel mai mare dintre copiidacå este båiat ¿i copilul urmåtor este tot båiat.

Dacå cel mai mare dintre copiii råma¿i acaså este urmat de o fatåface el munca în ............................................... 31,6% din cazuriface munca sora care urmeazå ......................... 68,4%.

Pentru ce uneori sarcina muncii menajere råmâne la båiat ¿i alteori trecela cea mai mare dintre fetele råmase acaså? Am cåutat un råspuns în vârstafetelor:

când munca menajerå este fåcutå de båiat,cu toate cå e urmat de o fatå, vârsta mediea fetei este de ................................................... 8 ani ¿i 6 lunicând munca menajerå e fåcutå de fatåsårind peste båiatul mai vârstnic, vârstamedie a fetei este de ........................................ 11 ani ¿i 4 luni.

Familia ¿i ¿coala

42 PAUL H. STAHL

Diferen¡a de trei ani este sensibilå; când fata este încå prea micå, muncamenajerå o face fratele mai mare; când fata începe så poatå face muncilemenajere, ea le ¿i face, întrucât asta va face toatå via¡a, munca menajeråcaracterizând societå¡ile studiate aici.

Dacå ne uitåm la vârsta comparatå a fetelor ¿i a båie¡ilor care fac muncåmenajerå apare o diferen¡iere: la fete ea este de 11 ani ¿i 8 luni, la båie¡i – 12 ani¿i 5 luni. Fetele fac munca menajerå mai devreme ca båie¡ii, situându-se încåo datå pe o pozi¡ie defavorizatå fa¡å de båie¡i. Acela¿i lucru îl exprimå un alttabel: am împår¡it fetele ¿i båie¡ii care fac munci menajere în trei grupe de vârståa câte trei ani, ob¡inând urmåtorul rezultat:

båie¡ii fetele7-9 ani 14,3 20,710-12 ani 50,0 50,713-15 ani 35,7 27,6

100,5% 100,0%

Încå o datå se poate afirma cå munca exageratå a fetelor începe maidevreme ca la båie¡i.

Alte munciAceastå a doua categorie de munci, nu cele casnice, ocupå propor¡ia de

23,5% din totalul muncilor exagerate. Este vorba de munci fåcute uneori în gos-podårie, alteori în afarå; acestea din urmå sunt fåcute în folosul pårin¡ilor. Amîntâlnit astfel elevi care lucrau la fierårie, vindeau în cârciumi, vindeau în pråvålii,munceau la grådina de zarzavat, practicau tâmplåria, se duceau cu animalele lapåscut, vindeau semin¡e pe stradå. Grupând aceste munci ob¡inem trei categorii:

copii care practicå un me¿te¿ug(de obicei în atelierul pårin¡ilor) .......................... 18,75% din cazuricopii care vând ceva (de obiceiîn pråvåliile pårin¡ilor) ......................................... 37,50%copii care executå munci cucaracter agricol ..................................................... 43,75%

100,0%

Copiii care executå aceste activitå¡i apar¡in tuturor vârstelor ¿colare; elesunt fåcute de obicei de majoritatea copiilor afla¡i într-o familie, spre deosebirede muncile menajere, care revin în chip dominant unuia singur dintre copii.Vârsta copiilor executând aceste „alte munci“ este de 11 ani ¿i 9 luni.

43

Urmårile muncii exagerate asupra elevilor

Atitudinea fa¡å de ¿coalåAm încercat så aflåm dacå elevii tråind în familii care îi obligå så presteze

munci exagerate nu-¿i schimbå atitudinea fa¡å de ¿coalå; rezultatele suntdoveditoare în aceastå privin¡å. Astfel, copiii

care fac munci exagerate dintr-un colectiv normalvor så urmeze ¿coala 70,8 87,0sunt indiferen¡i 7,7 7,4nu vor så urmeze ¿coala 21,5 5,6

100,0 100,0

Propor¡ia elevilor cu atitudine negativå, declarând deschis cå nu vor såmai urmeze cursurile, este de douå ori ¿i jumåtate mai mare la copiii care facmunci exagerate. Este evident cå oboseala accentuatå le poate anihila plåcereade a învå¡a, dar ¿i aici, ca ¿i la råspunsurile la alte întrebåri (situa¡ii) pe carele-am studiat, nu este doar råspunsul la munca exageratå. Munca exageratå eaînså¿i face parte dintr-un complex de circumstan¡e care creeazå anumite condi¡iide via¡å în familie.

Lectura particularåªi observarea lecturii particulare a elevilor duce la distinc¡ii între cele

douå categorii de elevi observate în acest capitol.

lectura elevi fac munci exagerate dintr-un colectiv normalsatisfåcåtoare 22,3 42,0potrivitå 58,3 43,9nesatisfåcåtoare 19,4 14,1

100,0% 100,0%

Diferen¡ierile dintre cele douå grupe sunt evidente în toate categoriile delecturå. Munca exageratå, dar ¿i lipsa lini¿tii suflete¿ti, lipsa îndemnuluipårin¡ilor intervin desigur în explica¡ia acestei situa¡ii.

Rela¡iile cu colegiiMunca exageratå obose¿te copiii, îi maturizeazå, sco¡ându-i din preocupå-

rile fire¿ti vârstei lor ¿i le råpe¿te timpul care ar trebui låsat pentru joacå, rela¡iilor

Familia ¿i ¿coala

44 PAUL H. STAHL

cu al¡i copii. Efectele acestei situa¡ii se våd în rela¡iile din ¿coalå cu colegii; bazân-du-ne în aceastå privin¡å pe råspunsurile profesorilor, am gåsit cå elevii ce fac munciexagerate sunt izola¡i de colegi în 25% din cazuri, situa¡ie care apare în numai 13,9%din cazuri la copiii dintr-un colectiv normal. Un råspuns complet la aceastå întrebarear fi necesitat o observare îndelungå a copiilor, mai ales în timpul recrea¡iilor, ca ¿i încasele lor, dar mijloacele pe care le aveam nu ne-au permis så o facem. Interesulproblemei pe care o semnalåm justificå totu¿i prezentarea ei aici.

Rela¡iile cu fra¡iiRela¡iile cu fra¡ii (acolo unde unul din copii depune muncå exageratå)

pot duce la conflicte; am identificat astfel de conflicte în 36,9% din cazuri,fa¡å de 18,5% de cazuri de conflicte între fra¡i într-un colectiv normal.

Constatarea trebuie interpretatå ¡inând seama cå mai totdeauna muncaexageratå revine unuia singur dintre copii, ceea ce provoacå gelozia fa¡å desurorile ¿i fra¡ii care sunt låsa¡i în pace. Aceastå atitudine a fost justificatå închip repetat cu formula aproape identicå spuså de elevi, „de ce så fac numai eutreaba ¿i ei så se joace?“.

Reac¡iile copiilor fa¡å de munca exageratå

Vina pårin¡ilorÎnainte de a cunoa¿te reac¡iile copiilor, pare necesar så vedem care este

vina pårin¡ilor în apari¡ia muncii exagerate a copiilor.

pårin¡ii n-au nici o vinå .................................. 36,8 din cazuripårin¡ii au o vinå u¿oarå ................................. 23,6pårin¡ii au o vinå mijlocie .............................. 25,0pårin¡ii au o vinå gravå ................................... 14,6

100,0%

Completând datele de mai sus, am încercat så aflåm din vina cui aparemunca exageratå. Cum este vorba mai ales de munca menajerå, am gåsit cåvina principalå revine mamei – 16,6% din cazuri; în restul cazurilor (83,4%)vina ambilor pårin¡i apare ca egalå. Situa¡ia particularå a mamei este legatå defaptul cå ea este cea care îi obligå så munceascå, de¿i adesea i-ar fi putut scutide acest lucru; întâlnim aici o atitudine tipicå pentru societå¡ile trecutului,mai ales rurale, în care munca timpurie a copiilor era un lucru obi¿nuit.

45

Reac¡ia afectivå a copiilorAm pus în rela¡ie situa¡iile în care vina pårin¡ilor este mai micå sau mai

mare cu reac¡ia afectivå a copiilor, gåsind urmåtoarele rela¡ii:

elevii manifestå vinå u¿oarå vinå mijlocie vinå gravådragoste fa¡å de pårin¡i 86,7 50,0 42,9indiferen¡å sau aversiune 13,3 50.0 57,1

100,0% 100,0% 100,0%

Rezultatul apare ca spectaculos, mai ales cå situa¡ia a fost fåcutåbazându-ne pe råspunsul direct al copiilor interoga¡i. Dragostea, atitudineanormalå fa¡å de pårin¡i sunt profund alterate. Aceastå reac¡ie negativå este cuatât mai puternicå, cu cât vina pårin¡ilor este mai gravå.

Tot ca o continuare a tabelelor precedente, am cåutat så aflåm sentimentelecopiilor fa¡å de pårin¡i lua¡i în parte, în cazurile în care vina muncii exagerateera a ambilor pårin¡i:

fa¡å de mamå fa¡å de tatådragoste 82,8% 62,2%indiferen¡å, aversiune 17,2% 38,8%

100,0% 100,0%

Paradoxal, reac¡ia pozitivå este mai puternicå fa¡å de mamå, cu toate cåea este adesea mai responsabilå decât tatål de munca exageratå. De altfel, ¿idin råspunsurile la alte întrebåri puse de noi reiese acela¿i lucru, afec¡iuneamai mare fa¡å de mamå. De fapt, tatål este cel care poartå vina în situa¡ii maispectaculoase ¿i mai grave; tatål be¡iv, tatål violent, brutal, trezesc în sufletulcopiilor reac¡ii negative mai accentuate. Se poate adåuga cå, în general, chiarîn situa¡iile în care mama pune pe copii så munceascå, nu o face în chip violent.Desigur, ¿i la acest capitol, o cercetare mai adâncitå poate dezvolta ¿i duce lao în¡elegere mai mare a fenomenului rela¡iilor dintre pårin¡i decât studiulnostru, care are aici adesea caracterul unei anchete de opinie.

Evaluarea muncii exagerate a copiilorExisten¡a situa¡iilor de muncå exageratå printre elevi (în afara obliga¡iilor

pentru ¿coalå) nu cuprinde munci egal de grele, nefiind deci vorba de ocategorie omogenå. Semnalarea pe care am fåcut-o la începutul acestui capitol,cå munca în familie îi împiedicå så lucreze pentru ¿coalå, nu presupune situa¡ii

Familia ¿i ¿coala

46 PAUL H. STAHL

egale. A considera cå totdeauna lucrurile sunt la fel de grave ar însemna såtratåm mecanic o problemå ¿i importantå, ¿i interesantå.

Cele 70 de cazuri de copii cu munci exagerate pe care am lucrat nu au permiso tratare mai dezvoltatå legatå de gravitatea muncilor; aceasta nu înseamnå totu¿icå nu trebuie så le ignoråm, ele putând fi de ajutor pentru o viitoare cercetare.Care ar fi aceste grade? Ele ¡in seama de cantitatea de muncå depuså, în careprima categorie ar fi cea a elevilor care depun cea mai pu¡inå muncå dintre cei cefac munci exagerate. În ultima categorie ar fi cei al cåror timp în familie esteocupat în cea mai mare parte de muncå. În aceastå categorie putem a¿eza pe copiii„exploata¡i“; aici, pe lângå faptul cå munca lor este extenuantå ¿i cå le råpe¿tetimpul în întregime, este integral fåcutå în folosul pårin¡ilor, nu al lor. Pot fi pu¿iîn aceastå categorie copiii vânzåtori ambulan¡i de ziare, de ¡igåri, de semin¡e, decastane etc., tråind în „bombe“ ¿i alergând ziua întreagå în stradå, exploata¡iadesea de cåtre un antreprenor care îi aduce de la ¡arå special în acest scop,„cumpårându-i“ de la pårin¡i. Fenomenul a fost bine studiat încå din anii ’30.

Tot în categoria copiilor exploata¡i pot fi trecu¡i ¿i numero¿ii copii plasa¡iîn mod gre¿it, printr-o ac¡iune de „plasament familial“ abuzivå, de cåtrenespeciali¿ti, falsificând astfel scopul nobil al plasamentului familial. Se poateadåuga ¿i problema fetelor minore trimise så se prostitueze.

(Ancheta noastrå fiind efectuatå în anii de dupå råzboi, cu ¡ara ocupatå de trupele stråine, ¿idupå doi ani de foamete ¿i secetå, întâlne¿te o situa¡ie agravatå fa¡å de anii dinaintea råzboiului.Aici înså, ca ¿i la alte aspecte ale studiului de fa¡å, doream så atragem aten¡ia asupra unorprobleme grave, fårå a fi acuza¡i de du¿månie împotriva regimului – octombrie 2001.)

Iatå situa¡ia întâlnitå de noi pe teren: copii fåcând o muncå exageratå de

gradul I, sunt în propor¡ie de ............... 32,3gradul II ............................................... 51,5gradul III (exploatare) .......................... 16,2

100,0%

Am socotit interesant så înfå¡i¿åm unul dintre cazurile de copii pecare i-am a¿ezat printre cei exploata¡i:

Elevul T. Gh. din clasa a VI-a a ¿colii elementare 37, båie¡i; cercetat în primåvaraanului 1950. Cazul ne-a fost semnalat de cåtre profesori încå din 1949: „doarme în claså, esteve¿nic neatent, distrat, plânge u¿or, råspunde obraznic“. Situa¡ia ¿colarå era foarte proastå.

47

Examinat medical, s-au descoperit afec¡iuni ale aparatului respirator, fårå a fi însåsuficient de grav pentru a explica situa¡ia lui ¿colarå. Examenul psihic l-a gåsit suficientde înzestrat pentru a ne îndrepta aten¡ia asupra condi¡iilor lui familiale.

Copil nelegitim al Ioanei T., rezultat dintr-un concubinaj. Mama s-a despår¡it detatål copilului, primul concubin, ¿i are un alt concubin, cu care are de asemenea un copilnelegitim, în vârstå de 7 ani. Elevul locuie¿te deci cu mama, cu un tatå vitreg ¿i un fratedupå mamå. Ambii pårin¡i sunt analfabe¡i.

Au douå surse de venit, leafa tatålui vitreg, muncitor necalificat, ¿i vânzareasemin¡elor în stradå, fåcutå uneori de mamå ¿i cel mai des de elev. Venitul este insuficient¿i din lipsa unei bune organizåri gospodåre¿ti. Locuin¡a are o singurå camerå, cu un cubajde aproximativ 10 metri cubi; acoperi¿ul este de carton gudronat ¿i pardoseala de påmânt.Nu au luminå electricå, nici apå curentå. Se încålzesc la plita la care ¿i gåtesc. Geamulodåii este mic, lumina insuficientå. Mobilierul vechi, insuficient, prost între¡inut. Locuin¡aeste insalubrå, camera prost între¡inutå, murdarå. Patul råvå¿it, masa plinå de resturi uscatede mâncare, nestrânse de mai multe zile. Lucruri azvârlite pe jos. Au numai douå paturi.

Mama råspunde cu greu la întrebåri, cuvinte fårå ¿ir, întretåiate, då semne de deficien¡emintale. Locuie¿te cu actualul concubin de 8 ani; se ceartå frecvent pe motive diverse(copii, banii). Elevul doarme în aceea¿i camerå cu pårin¡ii ¿i în acela¿i pat cu fratele. Doarmeinsuficient, dar bine, cu toate cå patul nu are saltea; spune cå s-a obi¿nuit cu scândura pecare doarme. Se plânge înså de obosealå din cauza somnului insuficient ¿i a vânzåriisemin¡elor în stradå, ca ¿i a altor treburi gospodåre¿ti la care este pus (reparat casa, adusulapei de la fântânå, care este departe de caså).

οi pregåte¿te lec¡iile singur; are aproape toate cår¡ile, primite de la ¿coalå. Face lec¡iilepe apucate, diminea¡a, fårå a fi nici îndemnat, nici controlat de cineva. Fratele cel mic facegålågie ¿i îl împiedicå så lucreze. Mediocru îmbråcat, pânå anul acesta n-a avut palton.ªi-a cumpårat singur palton lucrând temporar la o brutårie, câteva luni, la sfâr¿itul toamnei¿i începutul iernii; a vândut ¿i covrigi pe stradå ¿i a¿a ¿i-a cumpårat palton. Se primene¿te¿i face baie sâmbåta. În momentul cercetårii aråta neîngrijit, rupt, murdar, cu hainele råmasemici, insuficient alimentat.

În acest an s-a înscris singur la ¿coalå; nu vine nimeni så afle cum înva¡å, pårin¡iisunt indiferen¡i. Nu-l preocupå ce profesie va avea; la insisten¡ele anchetatorului spune„strungar“, dar este, evident, un råspuns doar pentru a scåpa de întrebare.

Pårin¡ii îl protejeazå pe fratele cel mic: el este, în schimb, adesea båtut de ambii pårin¡i,båtut sever cu un bå¡, pentru diverse motive; se ceartå cu fratele, nu ascultå, nu face nimic încaså, este obraznic etc. Pårin¡ii nu-l iubesc, tatål vitreg îl antipatizeazå vådit. Este exploatat, pusîn stradå cu o måsu¡å de lemn cu bomboane ¿i semin¡e pe ea, pentru a le vinde; aceasta indi-ferent de anotimp ¿i fårå a le påsa cå nu-¿i poate face lec¡iile. Tot câ¿tigul este luat de mamå.

Reac¡ia copilului

Atitudinea fa¡å de familie este aproape de revoltå; se plânge cå fratele mai mic esteprotejat, cå nu este pus så facå treabå. Îi este teamå de pårin¡i, mai ales de tatå. De câte ori

Familia ¿i ¿coala

48 PAUL H. STAHL

poate, evitå muncile la care este supus. Are conflicte continue cu fratele mai mic, care,¿tiindu-se protejat, face ce vrea ¿i îl împiedicå så-¿i facå lec¡iile.

Nu dore¿te så înve¡e, vrea doar så termine cele ¿apte clase ale ¿colii elementare ¿iapoi så facå „ce-o putea“; nu are preferin¡å pentru vreo meserie. În claså este neastâmpårat,dar nu are conflicte grave cu profesorii. Dintre materiile ¿colii preferå geografia, „cå-imai u¿or“. Nu i-e teamå de profesori ¿i este atras de atmosfera ¿colii. Are conflicte cucolegii, ca ¿i cu prietenii. Fiind insuficient dezvoltat este båtut de colegi, „d-åia mai marimå bat“. Este mai mult singuratic, nu are prieteni apropia¡i, probabil ¿i din cauza munciilui, a lipsei timpului de joacå, a absen¡ei de la preocupårile normale pentru vârsta lui.

Via¡a lui culturalå este cu totul nesatisfåcåtoare; merge rar la cinematograf, înmomentul discu¡iei nu mai fusese de luni de zile. La teatru a fost o singurå datå în via¡å;cite¿te foarte pu¡in, nu are cår¡i proprii, împrumutå de unde gåse¿te. A mers cu ¿coala lamuzee, la cinematograf, ateneu popular.

Elevul este evident deformat de mediul în care tråie¿te; reac¡ia lui fa¡å de mediu estereduså. Printr-o grijå specialå a pedagogului ¿i prin interven¡ia unui serviciu de asisten¡å¿colarå s-ar putea îndrepta situa¡ia. În cazul cå pårin¡ii nu vor så-¿i schimbe atitudinea fa¡åde copil, ar putea fi scos din familie.

A doua cercetare

Un element favorabil a intervenit în ultimele luni de ¿coalå; tatål a gåsit o slujbå înaltå parte ¿i s-a mutat în comuna Militari; slujba este mai bine remuneratå ¿i ¿i-au gåsit ocaså mai bunå în Militari. În acela¿i timp, n-au mai putut vinde în stradå semin¡e ¿ibomboane, autoritå¡ile locale împiedicând comer¡ul ambulant, ilegal, astfel încât elevulnu mai este obligat så stea în stradå.

De¿i atitudinea afectivå a pårin¡ilor nu s-a ameliorat, chiar ¿i simpla dispari¡ie a munciiexagerate a avut urmåri pozitive, vizibile; situa¡ia ¿colarå s-a îmbunåtå¡it, notele de pe aldoilea semestru sunt mai mari ¿i la sfâr¿itul anului a promovat în clasa superioarå.

Un caz clar în care îmbunåtå¡irea condi¡iilor de mediu familial a permis îmbunåtå¡ireasitua¡iei ¿colare. Dar aceastå interven¡ie datoratå hazardului nu trebuie så fie singuraposibilå; un serviciu de asisten¡å ¿colarå trebuie så intervinå obi¿nuit în situa¡iile grelecare fac necesarå interven¡ia.

Reac¡ia elevilor fa¡å de munca exageratå

copii care depun muncå exageratå de gradulI II III

dragoste fa¡å de pårin¡i 77,8 86,7 20,0indiferen¡å ¿i aversiune 22,2 33,3 80,0

100,0% 100,0% 100,0%

49

Trebuie re¡inutå propor¡ia de 80% de cazuri în care copiii care depunmuncile cele mai grele au rela¡ii anormale cu pårin¡ii. Adåugåm cå în 55% dincazurile în care apare exploatarea copiilor – gradul III (situa¡ia cea mai gravå)– vina pårin¡ilor este evidentå. Dacå privim înså ansamblul cazurilor cu muncåexageratå, vina evidentå a pårin¡ilor apare în numai 14,7% din cazuri.Aversiunea fa¡å de pårin¡i ¿i vina pårin¡ilor merg mânå în mânå.

Reac¡ia fa¡å de mediu a copiilor care îndeplinesc munci exagerateÎn ce fel reac¡ioneazå copiii fa¡å de muncile exagerate ¿i de mediul care

permite o astfel de situa¡ie? Cazurile pu¡ine de care am dispus nu pot duce larezultate cu valabilitate largå, dar, atâtea câte sunt, trebuie cunoscute.

copii care fac o muncå exageratå de gradulI II III

au reac¡ie pozitivå fa¡å de mediu 30 30 20sunt domina¡i de mediu 70 60 60au reac¡ie negativå – 10 20

100% 100% 100%

Se poate face ipoteza cå munca cea mai grea îi ia copilului puterea de areac¡iona în acela¿i timp în care îi dezvoltå reac¡ii ostile. În aceastå din urmåcategorie (copii cu reac¡ie negativå) am clasat copiii care, profitând de aspecteleslabe ale mediului familial, încep så se opunå la toate.

Autoritatea pårin¡ilor

copii care fac muncå exageratå colectiv normalascultåtor fa¡å de pårin¡i 69,4 80,6u¿oarå neascultare 17,4 12,2neascultare 13,2 7,2

100,0% 100,0%

Printre copiii trecu¡i în categoria „neascultåtori“, 35% au o atitudine derevoltå dintre cei ce depun muncile cele mai grele, pe care le-am clasat dreptexploatare; fa¡å de ansamblul copiilor ce fac munci exagerate propor¡ia celorcu atitudine de revoltå reprezintå numai 4,5%. Iar într-un colectiv „normal“(cuprinzând ansamblul elevilor) atitudinea de revoltå fa¡å de pårin¡i este de0,5%. Am considerat drept „revoltå“ refuzul de a mai asculta ordinele pårin¡ilor;

Familia ¿i ¿coala

50 PAUL H. STAHL

copilul care nu mai comunicå cu pårin¡ii nu numai cå este lipsit de afec¡iuneapårinteascå ¿i cå devine neîngrijit, dar psihicul lui suferå grave deformåri.

*Problema muncii ¿i mai ales a muncii exagerate a copiilor, a¿a cum apare

din anchetele noastre, este o problemå de prim ordin, care atinge ansamblulvie¡ii elevului, ca ¿i al familiei. Munca exageratå are influen¡e negativeconfirmate pe rând de toate råspunsurile la întrebårile pe care le-am pus. ªcoala¿i ideea copilului asupra muncii sunt lovite de aceastå situa¡ie. Desigur, nupoate fi contestatå prezen¡a unor elemente obiective care favorizeazå astfel desitua¡ii.

Scoaterea copilului din familie poate fi o solu¡ie; alteori, simpla luire¡inere la ¿coalå ¿i în timpul dupå amiezei este suficientå pentru a-i schimbacondi¡iile de via¡å. Desigur, trebuie încercatå ¿i schimbarea atitudinii pårin¡ilor,dar rezultatele unor astfel de interven¡ii, mai ales când existå condi¡ii obiectivenegative, riscå så råmânå fårå råspuns.

LIPSA PÅRINºILOR

Frecven¡a lipsei pårin¡ilor

Lipsa pårin¡ilor originari apare ca un fenomen råspândit; dezagregareavie¡ii de familie pe care o provoacå este evidentå, ca ¿i urmårile asupra copilului.Pentru început vom împår¡i lipsa pårin¡ilor în mai multe categorii:

1) lipsa unuia dintre pårin¡i datoratå:– mor¡ii unuia dintre ei, care creeazå situa¡ia de semiorfanaj;– despår¡irii pårin¡ilor (divor¡, despår¡ire de cåmin, abandon familial);

2) lipsa ambilor pårin¡i:– ambii pårin¡i au murit;– un pårinte a murit, iar celålalt a abandonat copilul;– pårin¡ii tråiesc, dar au abandonat copilul.

Se pot adåuga ¿i cazurile copiilor gåsi¡i, cu pårin¡i necunoscu¡i.

În procente, situa¡ia constatatå este urmåtoarea (o prezentåm apartepentru fiecare ¿coalå):

ªc. Colentina ªc. 17 ªc. 42 ªc. 44

unul din pårin¡i a murit 12,5 9,9 13,6 12,6unul din pårin¡i a plecat (divor¡) 3,8 10,9 5,6 7,2lipsesc ambii pårin¡i 6,0 6,3 3,5 6,7

t o t a l 22,% 27,1% 22,7% 26,5%

În general, la totalul celor 1573 de elevi studia¡i în aceastå privin¡å,constatåm cå via¡a familialå este dezagregatå prin

decesul unuia din pårin¡i ............................... 13,92%plecarea unuia din pårin¡i ................................ 6,36%lipsa ambilor pårin¡i ......................................... 5,52%

t o t a l ....................................................25,80%

52 PAUL H. STAHL

A¿adar, mai bine de un sfert din familiile cu elevi se loveau de problemaabsen¡ei pårin¡ilor. Pentru o analizå mai amånun¡itå, observa¡iile ce urmeazåsunt fåcute pe cele 406 cazuri prezentând aceastå problemå.

Despår¡irea pårin¡ilorDin acest punct de vedere constatåm o netå diferen¡iere între sexe: tatål

este cel care abandoneazå cel mai frecvent familia – 87% din cazuri, copilulråmânând în grija mamei. Mamele abandoneazå familia în numai 13% din cazuri.

Decesul pårin¡ilorAceastå situa¡ie apare de douå mai des ca precedenta, întrucât atinge cifra

de 13,96% din totalul elevilor examina¡i. ªi aici constatåm o deosebire întresexe: astfel, tatål lipse¿te cel mai des, decesul lui survenind în 80% din cazuri,al mamei în numai 20%. Situa¡ia nu trebuie så mire, întrucât în vremurilenormale chiar apare aceastå diferen¡e între sexe; anii anchetei urmau anilor deråzboi, în care genera¡iile tinere de bårba¡i (care pot deci avea copii) fåcuseråserviciul militar ¿i muriserå pe front. Am fåcut deci un tabel cu cauzelemortalitå¡ii la bårba¡i:

mort pe front ........................................................ 46,6mort în timpul bombardamentelor ........................ 6,8accidente .............................................................. 4,1boli ....................................................................... 42,5

(din care TBC – 19,2 )100,0%

Prima cauzå, frontul, este cea mai importantå. Dacå adåugåm la primacategorie pe cei mor¡i din cauza bombardamentelor, cifra cumulatå då 53,4%din totalul pårin¡ilor de sex masculin mor¡i.

La femei situa¡ia este urmåtoarea:

diverse boli .......................................................... 80,7din care TBC – 34,6legate de na¿tere – 19,2altele – 26,9

bombardamente ..................................................... 3,9accidente .............................................................. 7,7alte cauze ............................................................... 7,7

100,0%

53

Primul loc la femei la cauzele de deces îl ocupå bolile; se pot adåuga aici¿i accidentele legate de na¿tere, care privesc numai femeile. Dacå totalizåmcauzele deceselor gåsim:

bolile .................................................................... 50,0(din care TBC – 23,23)

frontul ................................................................ 34,35bombardamentele ................................................ 6,06accidentele .......................................................... 5,05alte cauze ............................................................. 4,04

100,0%

Decesul a jumåtate din pårin¡ii absen¡i la elevii de ¿coalå elementarå sedatoreazå unor boli; capitolele front ¿i bombardament råmân totu¿i importante,având un total de 40,41%.

Lipsa ambilor pårin¡i originariAceastå situa¡ie, întâlnitå la 5,52% dintre elevii de ¿coalå elementarå, a

fost la rândul ei împår¡itå în mai multe categorii:

moartea ambilor pårin¡i naturali ......................... 11,5un pårinte mort, celålalt a abandonat ................. 32,2ambii pårin¡i l-au abandonat .............................. 56,3

100,0%

Lipsa ambilor pårin¡i apare ca fiind cea mai frecventå ¿i în primul rânddatoratå abandonului; se pune deci întrebarea cine se ocupå de copil?

bunicii ............................................................... 34,55 din cazuriunchiul sau måtu¿a ........................................... 40,05bunicii ¿i unchiul/måtu¿a ................................. 11,35sora elevului ........................................................ 5,70sora vitregå .......................................................... 2,85tatål vitreg ........................................................... 2,85stå la cåmin .......................................................... 2,85

100,0%

Familia ¿i ¿coala

54 PAUL H. STAHL

Refacerea familiei când lipse¿te unul din pårin¡ii naturaliCând pentru o cauzå oarecare lipse¿te tatål, so¡ia nu ¿i-a refåcut familia în

72,5% din cazuri. Din totalul de cazuri în care î¿i reface cåminul, în 42,8% serecåsåtore¿te legal, iar în 52,2% cazuri tråie¿te în concubinaj. Diferen¡a dintrepropor¡ia ocupatå aici de concubinaj ¿i numårul de concubinaje într-un colectivnormal este enormå, întrucât la acesta din urmå este de numai 4,5%, adicå de11 ori mai micå.

Situa¡ia este alta când din familie lipse¿te mama, întrucât so¡ul î¿i refacecåminul în 85% din cazuri, adicå de trei ori mai frecvent ca femeile (27,5%).Forma de familie la care se ajunge când so¡ul î¿i reface familia este în 77% dincazuri cåsåtoria legalå, concubinajele reprezentând numai 23% din cazuri.Aceastå diferen¡iere se datoreazå faptului cå so¡ul are posibilitatea så serecåsåtoreascå mai u¿or, el cere în cåsåtorie. Este deci vorba de diferen¡ieriledintre bårba¡i ¿i femei, tipice pentru aceastå societate.

Se poate adåuga ¿i faptul cå pe de o parte so¡ul mai totdeauna munce¿te,deci lipse¿te de acaså, ¿i pe de alta, cå priceperea lui în gospodårie este reduså.El este deci obligat så se recåsåtoreascå, în timp ce femeile, chiar dacå lucreazåîn afara casei, gåsesc totu¿i timpul så se ocupe ¿i de gospodårie.

Så încercåm så aflåm måcar în parte ce anume face cå în unele cazurifamilia se reface, ¿i în altele nu. Am construit diverse ipoteze, pe care am încercatså le rezolvåm prin interpretarea cazurilor de care dispunem.

Vârsta recåsåtoririi mameiNotând vârsta medie a femeilor recåsåtorite ¿i a celor care nu s-au

recåsåtorit, constatåm:

vârsta medie a femeilor nerecåsåtorite este de ........ 37 ani ¿i 8 lunivârsta medie a femeilor care î¿i iau un concubin .... 35 ani ¿i 6 lunivârsta medie a femeilor care se recåsåtoresc ............ 33 ani ¿i 4 luni

În mod vådit vârsta lor explicå în parte soarta femeilor dupå pierdereaso¡ului; vârsta joacå un rol chiar ¿i în forma de familie pe care o iau cele careî¿i refac via¡a. O diferen¡iere similarå apare în cazurile când so¡ul î¿i refacefamilia: se recåsåtoresc legal cei cu vârsta medie de 34 ani ¿i 7 luni, ¿i î¿i iauo concubinå cei cu vârsta medie de 38 ani ¿i 11 luni.

Se poate adåuga ¿i faptul cå vârsta medie a noilor tovarå¿i de via¡å estemai micå decât a celor dinainte. Astfel, vârsta medie a noilor so¡i (sauconcubini) este de 37 ani ¿i 11 luni, iar vârsta medie obi¿nuitå a so¡ilor în

55

familiile în care nu apare mai întâi o dezagregare a familiei prin lipsa unuiadin so¡i este de 42 ani ¿i 3 luni.

Tot privitor la vârsta so¡ilor gåsim urmåtoarea situa¡ie:

colectiv normal familii cu problema studiatåso¡ul este mai în vârstå 79,0 70so¡ul ¿i so¡ia de vârstå egalå 10,5 4so¡ul este mai tânår 10,5 26

100,0% 100%

În cåsåtoria „normalå“ se vede în patru cazuri din cinci cå so¡ul este maiîn vârstå: dacå observåm situa¡ia în familiile unde este vorba de refacereafamiliei, femeile î¿i gåsesc un so¡ (concubin) mai tânår de douå ori ¿i jumåtatemai des ca într-un colectiv normal.

Influen¡a numårului de copiiNumårul de copii conduce ¿i el la refacerea familiilor atunci când femeia

råmâne singurå, astfel:

femeile nerecåsåtorite au în grijå în medie................ 2,01 copiifemeile care refac familia prin concubinaj au ........... 1,81 copiifemeile care se recåsåtoresc au ................................... 1,23 copii

A¿adar, numårul mai mare de copii împiedicå o femeie så-¿i refacå familia;situa¡ia este cu atât mai supåråtoare pentru copii, cu cât numårul lor mare facenecesarå prezen¡a a doi crescåtori.

Când cel råmas singur este tatål, constatåm cå

femeia cu care se recåsåtore¿te are copii în ..... 18,43% din cazuriconcubina are copii în ..................................... 41,65% din cazuri.

Pe de altå parte, constatåm cå so¡iile care au copii au în medie 1,14 copii,iar concubinele 2,20 copii. În multe situa¡ii se vede deci influen¡a defavorabilåa numårului de copii în refacerea familiilor.

StudiileAm urmårit influen¡a studiilor în recåsåtorirea femeilor råmase singure,

constatând cå procentajul de analfabete printre cele nerecåsåtorite este de

Familia ¿i ¿coala

56 PAUL H. STAHL

25,7%. La cele care î¿i refac familia prin concubinaj procentajul este de 18,9%,iar la cele recåsåtorite este de 7,8%.

La acest din urmå aspect al problemei, fiecare din elementele studiate faceparte dintr-un complex de situa¡ii legate între ele ¿i care împreunå pot explicacu adevårat situa¡iile.

Problemele cauzate de lipsa pårin¡ilor de origine

Lucrul în afara casei; sursa venituluiAm urmårit acest aspect împår¡ind cele 406 familii studiate în câteva

categorii: a) so¡ul este absent, mama nu se recåsåtore¿te; b) so¡ul este absent,mama se recåsåtore¿te; c) so¡ul este absent, mama î¿i ia un concubin; d) mamaeste absentå, tatål nerecåsåtorit; e) mama este absentå, tatål se recåsåtore¿te;f) mama este absentå, tatål î¿i ia o concubinå; g) ambii pårin¡i lipsesc. Såurmårim pe rând aceste situa¡ii.

a) So¡ul absent, mama nerecåsåtoritå; care sunt sursele de venit în aceaståcategorie?

salariul mamei ................................................. 61,4% din cazurimunca „cu ziua“ a mamei .............................. 16,6%salariul unuia din copii .................................... 17,9%salariul altor persoane ...................................... 13,1%

(totalul nu corespunde cu 100%)

Cea mai importantå surså de venit rezultå din munca mamei, care lucreazåîn 78% din cazuri; n-am putut afla totdeauna sursa de venit, întrucât nu s-aråspuns la întrebare.

b) So¡ul absent, mama recåsåtoritåsalariul mamei ................................................. 15,9 % din cazurimama zilierå ....................................................... 4,5%salariul tatålui vitreg ........................................ 66,0%câ¿tiguri „particulare“ .................................... 13,6%salariu copil ........................................................ 2,3%pensie urma¿i ...................................................... 2,3%

(totalul nu corespunde cu 100%)

57

De data aceasta primul loc în realizarea veniturilor este al tatålui vitreg,care contribuie la între¡inerea familiei în 79,6% din cazuri; mama lucreazå multmai pu¡in decât atunci când este singurå.

c) So¡ul absent, mama are un concubin

salariul mamei .................................................. 52,5% din cazurimama zilierå ....................................................... 7,5%pensia mamei ...................................................... 5,0%salariu concubin ............................................... 85.0%concubin zilier ................................................... 2,5%salariu copil ........................................................ 2,5%

(totalul nu corespunde cu 100%)

Mama aduce un venit în caså în 65% din cazuri, iar tatål vitreg în 87,5%din cazuri; în multe cazuri ambii so¡i lucreazå. Probabil cå mama, nefiind siguråde noua ei situa¡ie, continuå adesea så lucreze.

d) Mama absentå, tatål nu se recåsåtore¿te. În aceastå grupå tatål lucreazåtotdeauna; el este ajutat de salariul unuia dintre copii (25% din cazuri) sau desalariul altor persoane (25% din cazuri).

e) Mama absentå, tatål se recåsåtore¿te. Aici tatål aduce venituri în 94,4%din cazuri, iar mama vitregå în 20,6%. Am notat „pensia soacrei“ în 5,9% dincazuri, surså de venit fårå importan¡å.

f) Mama absentå, tatål aduce o concubinå. În aceastå grupå tatål lucreazåîn toate cazurile; sursa de venit este în 92,5% salariul, ¿i munca de zilier în7,5%. Este ajutat de salariul concubinei (38,5% din cazuri). De notat diferen¡ie-rea între aceste 38,5% cazuri în care concubina lucreazå ¿i cele 65% cazuri încare lucreazå o mamå råmaså singurå ¿i tråind în concubinaj. Diferen¡a esteexplicabilå, mama are ¿i copii în grijå ¿i trebuie så lucreze, în timp ce concubinade cele mai multe ori nu are copii.

g) Ambii pårin¡i lipsesc. Aici sursele de venit sunt urmåtoarele:

salariul måtu¿ii (unchiului) ...............................34,37% din cazuricâ¿tig particular (måtu¿å, unchi) ......................... 2,67

Familia ¿i ¿coala

58 PAUL H. STAHL

salariu bunici ..................................................... 22,70pensie bunici ....................................................... 5,35salariu sorå ........................................................... 2,67pensie urma¿i ....................................................... 2,67salariu stråini de familie .................................... 24,00alte surse de venit ................................................ 4,00

(totalul nu corespunde cu 100%)

Urmårind în sfâr¿it numai situa¡ia mamei, care råmâne cel mai adeseasingurå (81% din cazuri), vedem o diferen¡iere în ce prive¿te munca ei în afarafamiliei:

când nu s-a recåsåtorit munce¿te în .................. 77,47% din cazuricând s-a recåsåtorit ............................................ 20,45când tråie¿te în concubinaj .............................. 65,00

Dacå familia nu s-a reîntregit, mama lucreazå cel mai adesea; munce¿temai pu¡in în concubinaj ¿i cel mai pu¡in dupå recåsåtorire.

Venitul familiilor studiatePentru a compara venitul total realizat în categoriile prezentate mai sus

am luat categoria în care venitul este cel mai mic (când mama este singurå),socotindu-l egal cu 100. Apoi, prin compara¡ie cu acesta, prezentåm celelaltevenituri, ob¡inând urmåtoarea situa¡ie:

mama singurå ....................................................... 100ambii pårin¡i de origine lipsesc ........................... 145tatål recåsåtorit ..................................................... 185mama recåsåtoritå ................................................. 217mama nerecåsåtoritå, dar ajutatå .......................... 251tatål nu s-a recåsåtorit ........................................... 298

Am refåcut apoi aceea¿i clasificare privind venitul pe persoanå ¿iconsiderând categoria cea mai slabå egalå cu 100:

mama singurå ....................................................... 100tatål recåsåtorit ..................................................... 137ambii pårin¡i de origine lipsesc ........................... 138

59

mama recåsåtoritå ................................................. 170mama nerecåsåtoritå, dar ajutatå .......................... 172tatål nu s-a recåsåtorit ........................................... 379

Clasificarea ob¡inutå la compararea venitului general ¿i apoi pe persoanåîn cele ¿ase categorii aratå o schimbare în clasificare din cauza numårului mediude persoane diferit la fiecare din cele ¿ase categorii. El este precum urmeazå:

tatål nerecåsåtorit .................................. 2,4 persoanemama nerecåsåtoritå ................................. 3 persoanemama recåsåtoritå .................................. 3,8 persoanepårin¡ii de origine lipsesc ..................... 3,2 persoanetatål recåsåtorit ...................................... 4,1 persoanemama nerecåsåtoritå, dar ajutatå ........... 4,4 persoane

În ambele tabele situa¡ia cea mai grea din punctul de vedere al venituluieste a mamei råmase singurå. Pe ansamblul celor 406 cazuri studiate, 5,5%primeau „ajutorul familial de stat“.

Pe ansamblul familiilor studiate la care unul sau ambii pårin¡i de originelipseau, plasamentul a apårut ca necesar în 5,35% din cazuri. Cazurile celemai frecvente care necesitå un plasament familial sunt în categoria în care mamase recåsåtore¿te. Situa¡ia este contrarå celei la care ne-am a¿tepta, cåci numamele singure pun cele mai grave probleme, cu toate cå economic ele ausitua¡ia cea mai grea. Este evident cå afec¡iunea mamei face ca elevii så poatåtråi în condi¡ii acceptabile, cu toatå såråcia. Prezen¡a unui tatå vitreg, cuatitudinea adesea indiferentå sau du¿månoaså fa¡å de copil, coincide cusitua¡iile în care mama nu mai poate acorda copilului aceea¿i aten¡ie ¿i trebuieså se preocupe de partenerul ei. Iatå câteva cifre interesante privitoare laplasamentul familial, cu toate cå numårul cazurilor este încå prea mic: astfel,plasamentul familial apare ca necesar atunci când

mama este nerecåsåtoritå în ............. 1,7% din cazurimama î¿i reface cåminul în ............ 13,7% din cazuritatål se recåsåtore¿te în .................... 3,9% din cazuritatål este nerecåsåtorit în ................ 11,1% din cazuri

Situa¡ia cea mai grea este în familiile unde apar pårin¡i vitregi de sexmasculin; al doilea loc îl ocupå cazurile în care tatål a råmas singur. Apare

Familia ¿i ¿coala

60 PAUL H. STAHL

deci semnificativå deosebirea dintre situa¡ia de mamå singurå ¿i cea de tatåsingur, primul caz fiind mai pu¡in grav. Prezentåm mai departe douå cazuritipice în care plasamentul familial apare ca necesar.

Tatå singur

Eleva M.I., de 9 ani (clasa I), ¿coala 37, fete, Târca-Vitan din Bucure¿ti; anchetatå înfebruarie 1951; caz semnalat de cåtre învå¡åtoare.

Copil legitim al lui C.I. ¿i al Mariei; cu un an înainte de anchetå mama elevei moaredin cauza unei na¿teri premature. Familia este compuså din ¿ase persoane ¿i locuie¿te întrei camere. Acoperi¿ul casei este de tablå, pardoseala de scândurå; interiorul murdar,întreaga caså prost între¡inutå. Lipsa mamei se resimte peste tot. Tatål, de 39 ani, are patruclase primare; cu ei stå ¿i bunica de 68 ani, trei clase primare; fra¡ii au 11, 7 ¿i 5 ani.Membrii familiei sunt sånåto¿i, doar eleva are sechele pulmonare.

În familie este dezordine, tatål nu se intereseazå de nici unul dintre copii; bunica,de¿i capabilå de muncå, î¿i petrece timpul prin vecini, fårå så se îngrijeascå nici de copii,nici de gospodårie. Singurul care câ¿tigå este tatål, vopsitor la ITB; salariul este insuficient,cheltuit fårå chibzuialå.

Eleva doarme în camerå ¿i în acela¿i pat cu cei trei fra¡i, insuficient înveli¡i. Nu-iplace så facå treabå, ajutå pu¡in în caså; uneori spalå vase sau aduce apå. Prânzul îl ia lacantina ¿colii; acaså månâncå adesea numai pâine goalå; vecinele îi dau uneori de milåceva de mâncare. Face baie o datå pe såptåmânå, când se ¿i primene¿te. Aratå neîngrijit;vecinele o spalå ¿i o piaptånå din milå, care cum apucå. Este prost îmbråcatå; a primitcâteva lucruri de îmbråcåminte la pomul de iarnå, dar nu le-a folosit prea mult fiindcå le-apierdut.

Tatål apare în fiecare såptåmânå cu altå concubinå; nu-l intereseazå hrana ¿iîmbråcåmintea copiilor, nici aspectul lor deplorabil. Bunica, de asemenea, îi neglijeazå ¿ilaså vecinele så se ocupe de copii. Nimeni nu se intereseazå de ¿colaritatea elevei. O rudåmiloaså o adunå uneori de pe drum ¿i o pune så-¿i facå lec¡iile. Nu o supravegheazånimeni ¿i uneori nu doarme acaså, ci pe unde apucå. „Tatål ar dori så o bage pe elevåîntr-o ¿coalå cu internat, ca så poatå fi acolo îngrijitå ¿i educatå.“

De cum se scoalå, eleva pleacå, nespålatå ¿i nemâncatå; se duce la ¿coalå sau, dacågåse¿te pe undeva un joc interesant pentru ea, råmâne pe câte un maidan. Pårintelui ei ¿ibunicii li se pare normal så se îngrijeascå vecinii de copii. Eleva nu este niciodatå pedepsitå.Indiferen¡ei parentale fa¡å de copii îi corespunde indiferen¡a lor fa¡å de pårin¡i, absen¡aoricårei afec¡iuni.

Eleva nu vrea så înve¡e, preferå jocul. Profesoara este nemul¡umitå de ea; cu toateeforturile, nu reu¿e¿te så o facå atentå în claså. „Este neatentå ¿i neascultåtoare, umblåtoatå ziua pe stradå, nu înva¡å deloc, nu face nici un efort, î¿i face jucårii în timpul orelorde curs ¿i provoacå dezordine. Se bate cu colegele.“ Vrea så devinå croitoreaså, nu maivrea så urmeze ¿coala; a råmas repetentå anul trecut ¿i acela¿i lucru se va întâmpla ¿i anulacesta. Nu cite¿te nimic pentru cå nu ¿tie så citeascå. A fost o singurå datå la cinematograf;

61

rar se duce singurå la Ateneul popular. Se joacå toatå ziua; nu poate sta locului, fuge înstradå, în praf, stå tot timpul murdarå.

Plasarea într-o familie devine necesarå, de¿i ¿i în aceastå situa¡ie educa¡ia ei ar puneprobleme, fiind deja råu formatå în multe privin¡e.

Tatå vitreg

Eleva B.M., de 13 ani, din clasa a V-a a ¿colii de fete Târca-Vitan din Bucure¿ti.Cazul a fost depistat prin cercetare la domiciliu. Copil legitim al Gheorghi¡ei B. ¿i al luiIon C. Pårin¡ii despår¡indu-se, copilul råmâne în grija mamei. Ea se recåsåtore¿te cu IonB., cu care tråie¿te ¿i în prezent ¿i care adoptå feti¡a. Mama, de 31 ani, bolnavå de stomac,are patru clase; tatål adoptiv, de 29 ani, are ¿i el patru clase. Pårin¡ii nu se în¡eleg,scandalurile sunt aproape zilnice; tatål amenin¡å adesea cå le påråse¿te.

Locuin¡a oferå condi¡ii bune de locuire. Ea doarme în aceea¿i odaie cu pårin¡ii, darîn patul ei; nu are lini¿te din cauza scandalurilor tatålui adoptiv. Toatå treaba din gospodårieeste fåcutå de elevå; mama este plecatå la serviciu, dar ¿i când este acaså nu poate så seocupe de gospodårie din cauza sånåtå¡ii. Tatål vitreg o obligå så munceascå din greu, sepoate vorbi chiar de exploatare. Eleva månâncå de douå ori pe zi; uneori tatål încuiemâncarea ¿i n-are ce mânca, fiind nevoitå så vinå la ¿coalå nemâncatå. Se primene¿te odatå pe såptåmânå, face baie de douå ori; aspectul ei este îngrijit, de¿i îmbråcåmintea esteinsuficientå.

Tatål adoptiv n-o iube¿te ¿i nu se îngrije¿te de educa¡ia ei; mama este indiferentå fa¡åde ea ¿i „ascultå orbe¿te pe so¡“. Tatål o împiedicå så-¿i facå lec¡iile; când o prinde cu ocarte în mânå, i-o smulge ¿i o trimite la treabå. În lipsa tatålui, diminea¡a devreme, î¿i facelec¡iile. Nu are unde så-¿i prepare lec¡iile; la ¿coalå nu vine nimeni så se intereseze de¿colaritatea elevei. Înscrierea a fost fåcutå de elevå. Tatål nu vrea så o lase så urmezecursurile mai departe; mama nu se amestecå. Ea este înså hotårâtå så continue så studieze¿i dore¿te så devinå profesoarå. Pårin¡ii nu-i dau voie så meargå la spectacole ¿i nu-i daunici un ban de buzunar. Cite¿te pe ascuns, în lipsa pårin¡ilor. Este opritå så se joace „fiindcåeste prea mare“; se joacå doar la ¿coalå, în recrea¡ie. Are câteva prietene pe care le mediteazå¿i cu care se împacå.

Tatål vitreg o bate cu cureaua pentru orice fleac; în ziua anchetei era plinå de vânåtåi¿i se plângea cå „a fost lovitå la opera¡ia de apendicitå“. Mama nu-i ia apårarea. Esterevoltatå împotriva mamei care „ascultå orbe¿te de so¡“; nu-¿i poate suferi tatål vitreg,ve¿nic nemul¡umit ¿i care o bate aproape zilnic. Este revoltatå pentru cå nu o laså så înve¡e,så citeascå ¿i pentru cå a convins-o pe mama ei så nu o lase så continue studiile. Cu toatepiedicile, este dornicå de învå¡åturå, fiind premiantå. οi iube¿te profesoarele ¿i este apreciatåde acestea.

ªi în acest caz se impune scoaterea din mediul familial pentru a fi plasatå într-uncåmin sau în altå familie. Familia ei n-a reu¿it så-i strice caracterul, dar acest pericol esteevident.

Familia ¿i ¿coala

62 PAUL H. STAHL

Alte probleme ale familiilor din care lipsesc pårin¡i

Locuin¡aAm constatat cå locuiesc în condi¡ii improprii

15,0% ............. din familiile în care tatål (mama) nu s-a recåsåtorit14,3% ............................ din familiile în care mama s-a recåsåtorit11,7% ............................... din familiile în care tatål s-a recåsåtorit 3,3% ........................... din familiile din care lipsesc ambii pårin¡i

Rela¡iile dintre so¡iEste vorba de rela¡iile dintre so¡i în urma refacerii cåminului, ulterior lipsei

unuia din pårin¡ii de origine. Pentru a face clarå situa¡ia o comparåm cu aceeadintr-un colectiv normal.

colectiv normal cazurile studiateîn¡elegere 95,0 50,0u¿oare tensiuni 3,9 35,7tensiuni grave, båtåi 1,1 14,3

100,0% 100,0%

Diferen¡ele sunt foarte mari între cele douå categorii; spre pildå, certurilegrave, cu båtåi sunt de 10 ori mai numeroase decât într-un colectiv normal.Este u¿or de în¡eles ce urmåri are o astfel de situa¡ie asupra educa¡iei copiilor.

Rela¡iile dintre pårin¡i ¿i copiiPrezentåm întâi atitudinea pårin¡ilor fa¡å de copii:

colectiv normal cazurile studiaterela¡ii normale 86,5 72,2indiferen¡å 5,9 17,0rela¡ii proaste 4,7 7,0exploatare 2,9 3,8

100,0% 100,0%

Atitudinea copiilor fa¡å de pårin¡i este urmåtoarea:

63

colectiv normal cazurile studiateascultåtor 80,6 73,8u¿oarå neascultare 12,7 16,2neascultare gravå 6,7 10,0

100,0% 100,0%

În ambele tabele diferen¡a este netå între cele douå categorii ¿i pledeazåîn acela¿i sens; în familiile refåcute situa¡ia este mai grea decât în cele originare.

Conflictele elevului cu fra¡ii ¿i cu pårin¡iiConflictele cu fra¡ii sunt mai dese atunci când este vorba de fra¡i vitregi,

apåru¡i dupå recåsåtorirea mamei; numårul mare de fra¡i spore¿te ¿i el frecven¡aconflictelor. Când tatål î¿i reface cåminul prin concubinaj, conflictele cu fra¡iiating propor¡ia de 67% din cazuri. Adesea concubinele vin ¿i ele cu copiii lor,conflictele dintre fra¡i luând aspectul unor conflicte între fra¡i buni ¿i fra¡ivitregi.

Pe ansamblul cazurilor în care a existat problema lipsei unuia sau a ambilorpårin¡i, conflictele elevului cu adul¡ii crescåtori ating cifra de 23%.

Capacitatea educativå a familieiCare este capacitatea educativå a familiei atunci când se pune problema

lipsei pårin¡ilor? Din totalul familiilor cu aceastå problemå

17,4 au o capacitate educativå normalå64,4 au o capacitate u¿or scåzutå18,2 au capacitatea educativå grav scåzutå.

100,0%

Scåderea capacitå¡ii educative se datoreazå atât urmårilor economice alelipsei unuia sau ambilor pårin¡i, cât mai ales problemelor psihice pe care aceastålipså le cauzeazå în via¡a fiecårei familii în parte.

Urmårile lipsei pårin¡ilor de origine asupra elevilor

SånåtateaDiferen¡ele negative fa¡å de un colectiv normal apar evidente ¿i la acest

capitol; ele sunt în special evidente în categoria mamelor singure. Situa¡ia este

Familia ¿i ¿coala

64 PAUL H. STAHL

explicabilå cunoscând legåtura dintre situa¡ia economicå ¿i sånåtate. În general,copiii afla¡i în familiile din care lipsesc unul sau ambii pårin¡i în

47,7% din cazuri au o sånåtate mul¡umitoare27,7% prezintå patologii u¿oare24,6% prezintå patologii mai serioase.

100,0%

(La acest capitol, ca ¿i la cele prezentate în grupajele anterioare, nu am putut face compara¡iacu „colectivul normal“; aceasta din pruden¡å, întrucât situa¡ia generalå era catastroficå ¿iar fi dus la acuza¡ii grave din partea autoritå¡ilor; pruden¡a noastrå nu ne-a servit totu¿i lanimic, întrucât pânå la urmå situa¡iile pe care le semnalam au dus la interzicerea cercetårilor– octombrie 2001)

Îmbråcåmintea, alimenta¡iaªi de data aceasta situa¡ia copiilor este mai grea în cazurile studiate decât

într-un colectiv normal, situa¡ia cea mai gravå fiind cea a mamelor care nu¿i-au refåcut cåminul.

IgienaIgiena copiilor, curå¡enia sunt elementele cele mai semnificative ale

capacitå¡ii educative a unei familii. Când pårin¡ii se îngrijesc de curå¡eniacopiilor se îngrijesc de asemenea ¿i de alte aspecte ale educa¡iei. Din totalulfamiliilor din care lipsea unul sau ambii pårin¡i am gåsit o

igienå satisfåcåtoare în ........................................ 39,4% din cazuriigienå potrivitå în ............................................... 40,6%igienå nesatisfåcåtoare în ................................... 20,0%

100,0%

Din nou, situa¡ia cea mai gravå este a copiilor crescu¡i de o mamå singurå.

Atitudinea elevilor fa¡å de ¿coalå

vor så continue indiferen¡i nu vor så continuemama nu ¿i-a refåcut cåminul 79,0 15,8 5,2 = 100%mama ¿i-a refåcut cåminul 85,0 3,7 11,3 = 100%tatål nu ¿i-a refåcut cåminul 68,8 18,7 12,5 = 100%

65

ambii pårin¡i lipsesc 83,5 10,0 6,5 = 100%total 80,1 11,7 8,2 = 100%

colectiv normal 87,0 7,4 5,6 = 100%

Atitudinea negativå a elevilor fa¡å de studii se aflå în legåturå cuproblemele familiei lor. Diagnosticele „indiferent fa¡å de ¿coalå“ sau „deschispotrivnic studiilor“ au fost puse cu grijå, ele nu sunt rezultatul unor presupuneriale celor ce au fåcut ancheta. De altfel, majoritatea celor cu atitudine negativåcuprinde repeten¡ii. De asemenea, cel mai mare procent de copii care spun cånu vor så urmeze ¿coala apare în familiile cu pårin¡i vitregi.

Via¡a culturalåVia¡a culturalå a fost urmåritå pe douå coordonate, spectacolele ¿i lectura

particularå a elevilor, alta decât cea legatå de temele ¿colii:

spectacole colectiv normal cazurile studiatefrecventare satisfåcåtoare 35,8 25,6frecventare medie 56,8 62,4frecventare nesatisfåcåtoare 7,4 13,0

100,0% 100,0%

lectura colectiv normal cazurile studiatesatisfåcåtoare 42,0 25,8medie 43,9 46,4nesatisfåcåtoare 14,1 27,8

100,0% 100,0%

Ambele tabele pledeazå în acela¿i sens ¿i vin så se adauge unui întregcomplex de cauze ¿i de manifeståri legate de absen¡a pårin¡ilor originari. Via¡aculturalå este unul din cele mai însemnate mijloace de completare a efortuluiînvå¡åtorilor.

Media ¿colaråAm luat situa¡ia ¿colarå a elevilor din cele 406 cazuri studiate ¿i am

comparat-o cu situa¡ia ¿colarå a unui colectiv normal, gåsind urmåtoareasitua¡ie:

Familia ¿i ¿coala

66 PAUL H. STAHL

repetent 5-7 7,01-9 9,01-10familiile cu problema studiatå 6,4 51,8 37,2 4,6 =100%colectiv normal 5,5 41,5 42,0 11,0 =100%

La fiecare din categoriile de note se poate constata gravitatea mai mare aproblemelor acolo unde lipsesc pårin¡ii de origine.

CaracterulAm cåutat un råspuns la întrebarea „cât de lini¿tit este elevul în timpul

orelor de curs“. Råspunsurile se bazeazå pe informa¡iile ob¡inute de la profesori.

colectiv normal cazurile studiatelini¿tit 52,1 43,6potrivit 33,3 34,6gålågios 14,6 21,8

100,0% 100,0%

Apare deci o potrivire între aceste råspunsuri ¿i cele ob¡inute când amobservat comportarea copiilor în familiile studiate. Am completat acest primtabel printr-un altul, care råspunde la întrebarea „cât de respectuos este elevulfa¡å de profesori“.

colectiv normal cazurile studiaterespectuos 70,5 63,0potrivit 20,3 20,5nerespectuos 9,2 16,5

100,0% 100,0%

Ca ¿i în tabelul precedent, grupa mijlocie prezintå propor¡ii asemånåtoarela cele douå categorii de familii, dar grupele extreme manifestå deosebirisemnificative. Educa¡ia primitå în familie ¿i modul cum se comportå în ¿coalåsunt evident legate între ele. O a treia întrebare la care am cåutat un råspunseste „cât de ascultåtori sunt elevii în claså“. ªi aici ne-am bazat pe informa¡iileprimite de la profesori.

colectiv normal cazurile studiateascultåtor 53,5 41,0potrivit 34,2 34,6neascultåtor 12,3 24,4

100,0% 100,0%

67

La întrebarea „care este atitudinea fa¡å de lucru a elevilor“ am ob¡inut,tot de la profesori, urmåtoarele råspunsuri, pe care le-am clasat în cele douåfeluri de familie, cu pårin¡ii de origine prezen¡i sau nu.

colectiv normal cazurile studiateîi place så lucreze 52,5 37,2este indiferent 29,5 34,6nu-i place så lucreze 18,0 28,2

100,0% 100,0%

Diferen¡ierile dintre cele douå grupe de elevi sunt mari ¿i ele privesc unuldin aspectele cele mai importante ale caracterului.

Problema minciunii ¿i adevårului apare în tabelul urmåtor; astfel, profeso-rii afirmå:

colectiv normal cazurile studiateelevul spune adevårul 51,3 33,8minte uneori 43,0 52,0minte des 5,7 14,2

100,0% 100,0%

Aprecierea profesorilor este, desigur, mai pu¡in preciså aici decât laîntrebårile precedente; într-adevår, este mai u¿or så spui dacå un elev estegålågios sau nepoliticos, decât så afli cât de des minte sau spune adevårul.

Urmårile asupra rela¡iilor cu colegiiTot din discu¡ii cu profesorii reiese cå aproximativ 22% din elevii care au pro-

blema studiatå în acest capitol sunt mai izola¡i de colegi decât ceilal¡i copii. Aces-te date au fost completate mai atent cu cele privitoare la felul rela¡iilor cu colegii.

colectiv normal cazurile studiateîn¡elegere 59,2 45,2certuri 27,6 28,8insulte, båtåi 13,2 26,0

100,0% 100,0%

Cum era de a¿teptat, rela¡iile armonioase sunt mai frecvente în colectivulnormal; re¡in aten¡ia conflictele violente, unde diferen¡a între cele douå grupe

Familia ¿i ¿coala

68 PAUL H. STAHL

este marcantå. În acest fel, conflictele cu colegii vin så completeze imagineacreatå de conflictele cu fra¡ii ¿i cu pårin¡ii, mai ales vitregi. Comportarea din¿coalå a elevilor din familiile din care lipsesc pårin¡ii de origine apare ca ocontinuare a celor ce se petrec în mediul familial. În acela¿i timp, aceste conflictecorespund conflictelor ce opun chiar cuplul crescåtor al elevului.

Alte urmåri asupra comportårii în ¿coalåFrecven¡a la cursuri este ¿i ea influen¡atå de ansamblul aspectelor descrise

mai înainte.colectiv normal cazurile studiate

frecven¡å regulatå 79,3 54,5frecven¡å medie 18,3 32,5absen¡e numeroase 2,4 13,0

100,0% 100,0%

Elevii din familiile din care lipsesc unul sau ambii pårin¡i de origine aparca având de cinci ori mai multe absen¡e decât cei dintr-un colectiv normal.

Prepararea lec¡iilor se poate face acaså, dar ¿i în claså; situa¡ia întâlnitåeste urmåtoarea:

colectiv normal cazurile studiateelevul î¿i preparå lec¡iile acaså 66 48elevul î¿i preparå lec¡iile în claså 34 52

100% 100%

Fårå condi¡ii bune de lucru acaså, elevii din familiile cu problema studiatåîn acest capitol î¿i preparå mai des lec¡iile în claså decât ceilal¡i.

Sosirea, la timp sau cu întârziere, la ¿coalå prezintå ¿i ea deosebiri neteîntre cele douå grupe, precum urmeazå:

colectiv normal cazurile studiatevine la timp 75,5 55,2întârzie uneori 22,2 33,3întârzie regulat 2,3 11,5

100,0% 100,0%

69

Dacå elevii au o vinå în întârzieri, cu cât sunt mai mici vina cade ¿i asuprapårin¡ilor, care trebuie så-i trimitå la cursuri la vreme. Desigur, lipsa frecventåa pårin¡ilor explicå ¿i ea întârzierile.

ÎncheiereA¿a cum apare din ansamblul aspectelor prezentate, lipsa pårin¡ilor de

origine este un aspect important, cu atât mai mult cu cât ea prive¿te un sfertdin copii ¿colilor elementare. Prezentarea noastrå este, desigur, incompletå, ¿itotu¿i suficientå pentru a-i în¡elege importan¡a. Mai frecventå decât problemaalcoolismului, tratatå în alt capitol, ea prezintå aceea¿i gravitate.

ªi aici ne întâlnim cu situa¡ii care presupun o lipså de educa¡ie ¿i apårin¡ilor, ¿i a copilului, deci necesitatea unei interven¡ii la ambele genera¡ii.Trebuie reamintit rolul pe care îl au în aceastå privin¡å existen¡a uzinelor cucondi¡ii grele de muncå, locuin¡ele insalubre, lipsa de cuno¿tin¡e, deficien¡eledeprinderilor legate de igienå, analfabetismul.

Familia ¿i ¿coala

ATITUDINEA FAºÅ DE ªCOALÅ

Problema atitudinii fa¡å de ¿coalå nu constituie un aspect izolat, ea esteexpresia ¿i rezultatul condi¡iilor generale de organizare a familiei. Într-adevår,acolo unde familia prezintå probleme, apare frecvent ¿i o atitudine negativåfa¡å de ¿coalå.

Pentru a contura problema, am urmårit atitudinea pårin¡ilor mai întâi. Prinatitudine negativå a pårin¡ilor am în¡eles situa¡iile în care ei îl împiedicå peelev så vinå la ¿coalå ¿i, în general, så-i îndeplineascå obliga¡iile fa¡å de ¿coalå;adåugåm ¿i cazurile în care ei sunt indiferen¡i. Diagnosticul diferitelor situa¡iia fost pus ¿i aici cu grijå, ¡inând seama cel mai adesea de declara¡iile få¡i¿e alepårin¡ilor.

Odatå cunoscutå situa¡ia la nivelul pårin¡ilor, am completat-o cu situa¡iala nivelul elevilor; indiferen¡a sau aversiunea fa¡å de ¿coalå au fost stabilitechiar pe declara¡iile elevilor, spun de obicei „nu-mi place ¿coala“ sau „nu vreauså urmez ¿coala“, sau „nu-mi paså de ¿coalå“.

Punând în legåturå atitudinea pårin¡ilor ¿i a elevilor am constatatputernica influen¡å a opiniei pårin¡ilor, asupra opiniei elevilor. Aceasta ne-afåcut så acordåm o mai mare aten¡ie problemei decât inten¡ionam la începutulcercetårii. Atitudinea fa¡å de ¿coalå apare deci ca un element principal în adiagnostica o familie ca având sau nu calitå¡i educative. Punerea în paralel lanivelul celor douå genera¡ii ne-a permis så surprindem ¿i puterea de reac¡ie acopiilor, domina¡i sau nu de mediul familial. Studiul din acest capitol estealcåtuit pe elevii ¿colii elementare mixte Colentina, pe un numår de 520 deanchete. Datele care urmeazå sunt strânse numai pe elevii acestei ¿coli; elesunt suficiente pentru a pune problema ¿i a releva unele aspecte ale ei, darnumai cercetåri ulterioare ar putea så le confirme, mai ales la nivel mai larg.

Am întâlnit în chip evident situa¡ii în care ¿i pårin¡ii, ¿i elevii î¿i ascundeauadevårata pårere, pe care, fiind negativå, se jenau så o exprime. În destule cazuriera evident cå elevul, spre pildå, are o atitudine negativå, cu toate cå el o nega,situa¡ie pe care înså nu am putut-o nota ca atare; neavând siguran¡a necesarå¿i nedorind så facem o eroare, am clasat råspunsul a¿a cum îl rostea elevul. Sepoate deci afirma cå atitudinea negativå fa¡å de ¿coalå era mai frecventå decât

71

o aratå cifrele anchetei, întrucât este evident cå se ascundea atitudinea negativå,¿i nu cea pozitivå.

Privire introductivå

Atitudinea pårin¡ilorAm pus în legåturå atitudinea pårin¡ilor, diferitå dupå cum era vorba de

fete sau de båie¡i:båie¡i fete

pårin¡ii îi îndeamnå la ¿coalå 93,3 86pårin¡ii sunt indiferen¡i 5,5 13pårin¡ii se opun 1,2 1

100,0% 100%

Atitudinea pårin¡ilor apare ca diferitå când este vorba de fete sau de båie¡i;ea este o atitudine cu caracter general în societatea româneascå ¿i europeanå atrecutului, în care rolul social al båie¡ilor ¿i cel al fetelor nu sunt identice ¿ideci necesitatea de a urma cursuri diferå. Analfabetismul mai important la femeifa¡å de bårba¡i continuå så fie o realitate.

Diferen¡ieri apar ¿i în legåturå cu vârsta copiilor; pentru a le pune în luminåam clasat elevii în cele douå cicluri de ¿coalå elementarå, comparându-le.

ciclul I ciclul IIpårin¡ii îndeamnå elevii la ¿coalå 89,0 91,0pårin¡ii sunt indiferen¡i 9,9 7,9pårin¡ii se opun 1,1 1,1

100,0% 100,0%

Tabelul nu manifestå diferen¡ieri evidente; desigur, sunt necesare ¿i altecercetåri pentru a putea afirma cå existå sau nu o schimbare a atitudinii pårin¡ilordupå vârsta copiilor. Pentru a vedea totu¿i dacå atitudinea de îndemn apårin¡ilor are sau nu un efect, am clasat elevii dupå rezultatele ¿colare ob¡inute:

media ¿colarå % repeten¡ipårin¡ii îndeamnå la ¿coalå (89,8%) 7,45 4%pårin¡ii sunt indiferen¡i (9,1%) 6,84 6%pårin¡ii se opun (1,1%) 6,23 40%

Familia ¿i ¿coala

72 PAUL H. STAHL

Rezultatele pun în luminå diferen¡ieri spectaculoase atât în privin¡amediei ¿colare, cât mai ales în privin¡a numårului repeten¡ilor. Este evident cåaici se cuprind ¿i cazurile în care pårin¡ii, obliga¡i de lege, î¿i trimit copiii la¿coalå, dar nu-i îndeamnå în nici un fel så studieze.

Atitudinea elevilorDin råspunsurile primite rezultå cå 87% din elevi doresc så urmeze ¿coala,

7,3% sunt indiferen¡i ¿i restul de 5,7% spun deschis cå nu vor så mai vinå la¿coalå. Clasa¡i separat, båie¡ii ¿i fetele dau råspunsul urmåtor:

båie¡ii fetelevor så urmeze 87 95indiferen¡i 8 2nu vor så urmeze 5 3

100% 100%

Diferen¡ierea este clarå ¿i în acela¿i timp se contrazice cu faptul cå, pe câteste vorba de studii mai înalte, procentajul båie¡ilor este mai mare ca al fetelor.O diferen¡iere, de¿i u¿oarå, apare ¿i dacå clasåm elevii pe cicluri ¿colare:

ciclul I ciclul IIvor så urmeze 89 92indiferen¡i 6 5nu vor så urmeze 5 3

100% 100%

ºinând seama numai de dorin¡a exprimatå a elevilor ¿i punând-o înlegåturå cu media ¿colarå, gåsim situa¡ia urmåtoare:

media ¿colarå % repeten¡ivor så urmeze 7,66 6%indiferen¡i 6,43 28%nu vor 6,29 26%

Diferen¡ierile dintre cele trei categorii sunt însemnate ¿i corespund catendin¡å celor ob¡inute comparând atitudinea pårin¡ilor ¿i mediile ¿colare.Tabelul este interesant, dar situa¡ia nu se poate aprecia numai ¡inând seamade atitudinea elevului ¿i fåcând abstrac¡ie de mediul social. În paginile

73

ce urmeazå încercåm deci så completåm imaginea ob¡inutå din tabeleleprecedente.

Mediul familial ¿i atitudinea fa¡å de ¿coalå

Pentru o mai completå în¡elegere a datelor din paginile precedente, amprocedat ca ¿i pânå acum, adicå am legat aspectul cercetat de diferite aspecteale vie¡ii familiale. Cui îi corespunde atitudinea negativå sau pozitivå fa¡å de¿coalå, fie a pårin¡ilor, fie a elevilor? Pentru aceasta am împår¡it cazurilestudiate, clasându-le dupå atitudinea fa¡å de ¿coalå, în patru grupe:

I – pårin¡ii au atitudine negativå; elevii au atitudine negativå

II – pårin¡ii au atitudine negativå; elevii au atitudine pozitivå

III – pårin¡ii au atitudine pozitivå; elevii au atitudine negativå

IV – pårin¡ii au atitudine pozitivå; elevii au atitudine pozitivå.

În cele ce urmeazå clasåm cele patru categorii cu nr. I, II, III ¿i IV. Este oîmpår¡ire care ne aminte¿te algebra ¿i logica, de¿i aici avem de a face cupersoane vii, ¿i rezultatul nu este acela¿i ca în algebrå (spre pildå, în algebrånegativ – negativ då plus; în logicå „du¿manul du¿manului meu este prietenulmeu“, deci då tot plus; în situa¡ia socialå pe care o analizåm, negativ cu negativdå negativ la extrem).

Compararea acestor patru categorii este interesantå, dar dificilå din cauzanumårului relativ mic de cazuri, ca ¿i a faptului semnalat mai devreme cåråspunsurile nu sunt totdeauna sincere. Prezentåm totu¿i rezultatele, întrucâtastfel se pot formula ipoteze pentru alte cercetåri.

Cåsåtoria ¿i concubinajulObservând propor¡ia celor cåsåtori¡i ¿i a celor tråind în concubinaj în cele

patru categorii de mai sus gåsim cå cele mai multe concubinaje existå în primacategorie; urmeazå apoi categoria a III-a, a II-a ¿i a IV-a prezentând situa¡iiaproximativ egale. Concubinajul este marcat de lipsa unei stabilitå¡i acåminului, ceea ce apaså asupra vie¡ii familiale.

În¡elegerea dintre pårin¡iªi aici categoria I prezintå aspectele cele mai grave:

Familia ¿i ¿coala

74 PAUL H. STAHL

I II III IV

în¡elegere 0 42,8 33,4 97,4u¿oare neîn¡elegeri 50 42,8 44,5 2,4neîn¡elegeri grave, båtåi 50 14,4 22,1 0,2

100% 100,0% 100,0% 100,0%

Deosebirile dintre categorii (mai ales între I ¿i IV) sunt remarcabile ¿iconfirmå strânsa legåturå dintre diferitele aspecte ale vie¡ii familiale ¿iatitudinea fa¡å de ¿coalå.

Studiile pårin¡ilorÎn câte cazuri apare analfabetismul în cele patru categorii?

categoria I ....................................... 36,7% din cazuricategoria a II-a ................................ 34,7% din cazuricategoria a III-a ............................... 30,0% din cazuricategoria a IV-a ............................... 22,4% din cazuri

Categoria I apare ca cea mai defavorizatå, a IV-a – cea mai favorizatå.

Lipsa pårin¡ilor de origineÎn câte cazuri ambii pårin¡i tråiesc ¿i în câte unul sau ambii pårin¡i au

murit (în procente)? Aici rezultatele nu se bazeazå pe opinii, ci pe date concrete,ele fiind sigure, ca de altfel ¿i în tabelul precedent.

I II III IV

ambii pårin¡i tråiesc 50 66,7 80,4 88,5unul sau ambii pårin¡i lipsesc 50 33,3 19,6 11,5

100% 100,0% 100,0% 100,0%

Tabelul pune din nou în opozi¡ie categoriile I cu IV, de data aceasta destulde puternic ¿i cu III. Am cåutat apoi så aflåm un råspuns legat de situa¡ia careîn alte tabele apare ca cea mai gravå, aceea de mamå singurå (în procente).

I .............................................. 30,8% din cazuriII ................................................ 9,4%

III ................................................ 8,2%IV................................................ 0,7%

75

Diferen¡ierea între cele patru categorii este mare ¿i interpretarea ne ducespre acelea¿i constatåri ca la tabelele precedente.

Prezen¡a pårin¡ilor vitregiPrezen¡a unor pårin¡i vitregi atrage dupå sine o serie de elemente negative

care au fost semnalate ¿i în alt capitol al lucrårii. Pårin¡ii vitregi apar în categoria

I în ................................................... 14,3% din cazuria II-a în ............................................. 12,1%a III-a în ........................................... 15,4%a IV-a în ............................................ 7,3%.

Numårul relativ mic de cazuri face ca diferen¡ele dintre cele patru categoriiså nu descreascå în chip regulat; astfel, doar situa¡ia grupei a IV-a apare cadeosebindu-se de celelalte.

Atitudinea afectivå a pårin¡ilorAm observat în câte din cazuri atitudinea afectivå a pårin¡ilor este normalå,

ob¡inând urmåtoarele rezultate:atitudine afectivå normalå

categoria I .......................................... 50% din cazuricategoria a II-a ................................... 53% din cazuricategoria a III-a .................................. 69% din cazuricategoria a IV-a ................................. 91% din cazuri.

Aici diferen¡ierile dintre categorii apar ca importante ¿i evolu¡ia de la ocategorie la alta ca regulatå, desigur, ¿i pentru cå numårul de cazuri pe care amalcåtuit tabelul cuprinde ansamblul cazurilor cercetate. Ca de obicei, categoriaa IV-a prezintå situa¡ia cea mai favorabilå.

Am insistat asupra primelor douå categorii (în care pårin¡ii au o atitudinenegativå fa¡å de ¿coalå) alte douå elemente legate de atitudinea afectivå. Astfel,am considerat cå în categoria I am gåsit-o în 30,8% din cazuri, în cea de a douadoar în 9,4%.

Am totalizat ¿i cazurile de muncå exageratå a copiilor gåsind-o prezentåîn categoria I în 38,5% din cazuri; în a II-a apare în 9,4%. În ambele categoriiprocentajul este mai mare decât într-un colectiv normal, unde cifra atinge 7,1%din cazuri.

Familia ¿i ¿coala

76 PAUL H. STAHL

Cine cre¿te elevulAm notat în câte cazuri elevul locuie¿te în propria familie, în câte la rude

¿i în câte la stråini. Elevii lua¡i în cre¿tere sau adopta¡i au fost clasa¡i încategoria „la stråini“.

I II III IV

locuie¿te în propria familie 80 84,5 94 94,8locuie¿te la rude – 9,4 2 3,1locuie¿te la stråini 20 6,1 4 2,1

100% 100,0% 100% 100,0%

Situa¡ia cea mai gravå se aflå în prima categorie, cea mai u¿oarå în ultima;categoriile II ¿i III se situeazå pe pozi¡ii intermediare.

Situa¡ia legalå a copilului în familieNu am analizat aici toate situa¡iile posibile din acest punct de vedere, ci

am urmårit numai în câte cazuri gåsim situa¡ia cea mai favorizatå, cea a copiilorlegitimi, în cuprinsul celor patru categorii:

categoria I ....................................... 71,5% din cazuricategoria a II-a ................................ 81,2% din cazuricategoria a III-a ............................... 88,3% din cazuricategoria a IV-a ............................... 93,7% din cazuri

ªi aici, situa¡ia cea mai gravå se aflå în categoria I, cea mai favorizatå îna IV-a.

Condi¡iile materiale de trai ale elevilorAici ne referim la condi¡iile de locuire, la odihnå, îmbråcåmintea,

alimenta¡ia ¿i igiena elevilor. Cum era de a¿teptat, cei din categoria I aveausitua¡ia cea mai defavorizatå, cei din a IV-a cea mai bunå, ¿i celelalte douåcategorii ocupå pozi¡ii intermediare.

Concluzii privind problemele familialeAnaliza chiar ¿i sumarå a câtorva importante categorii care ne informeazå

asupra vie¡ii de familie ne conduce spre câteva concluzii clare. Fårå discu¡ie,situa¡ia cea mai grea se aflå în prima categorie, care se situeazå sistematic peultima pozi¡ie. Tot a¿a de clar reiese cå elevii din categoria a IV-a (cu o singurå

77

excep¡ie) au situa¡ia cea mai favorizatå. Apare înså ca mai pu¡in clarå situa¡iacategoriilor intermediare: ce categorii sunt cuprinse aici? Douå categoriicontrazicåtoare ¿i din punctul de vedere al atitudinii pårin¡ilor, ¿i din punctulde vedere al atitudinii elevilor, ¿i anume:

categoria a II-a – pårin¡ii au atitudine negativåelevii au atitudine pozitivå

categoria a III-a – pårin¡ii au atitudine pozitivåelevii au atitudine negativå.

Dacå am considera situa¡ia numai dupå declara¡ia pårin¡ilor ar trebui cacea de a doua categorie så aibå o situa¡ie în general mai rea. În realitate,situa¡iile celor douå grupe sunt sensibil egale. Reamintim numårul mic de cazuripe care am lucrat, ca ¿i faptul cå este posibil så se fi introdus în categoriafamiliilor în care pårin¡ii declarå cå au o atitudine pozitivå fa¡å de ¿coalå ¿ideclara¡ii false, pentru a råspunde „a¿a cum trebuie“, ¿i nu a¿a cum gândesc cuadevårat. Dar, neavând certitudinea declara¡iilor false, am fost obliga¡i, pentrucorectitudinea lucrårii, så consideråm råspunsurile ca fiind sincere.

Ceea ce este înså important pentru scopul pe care l-am urmårit este faptul cå:a) situa¡ia familialå a elevilor din categoria I (negativ-negativ) este mai

rea decât a celor din categoria a II-a, adicå a elevilor care, cu toate cå pårin¡iiau atitudine negativå fa¡å de ¿coalå, au puterea så reac¡ioneze;

b) situa¡ia familialå comparatå a categoriilor a III-a ¿i a IV-a este netdiferen¡iatå, categoria a IV-a având situa¡ia cea mai grea; deci simpla afirma¡iea pårin¡ilor cå sunt de acord ca elevul så urmeze ¿coala nu sunt suficiente, întrucâtelementele negative din familie duc la atitudinea negativå a elevului fa¡å de¿coalå.

Am socotit interesant så reprezentåm într-un singur tabel datele examinatepânå acum pe totalitatea celor patru categorii: am stabilit o clasificare înåuntrulfiecårui aspect studiat, notând cu 1 situa¡ia cea mai favorizatå în ce prive¿teaspectul respectiv, cu 4 situa¡ia cea mai defavorizatå, cu 2 ¿i cu 3 situa¡iileintermediare.

categoria I a II-a a III-a a IV-aforma familiei 4 1 3 2în¡elegerea dintre pårin¡i 4 2 3 1

Familia ¿i ¿coala

78 PAUL H. STAHL

studiile pårin¡ilor 4 3 2 1lipsa pårin¡ilor de origine 4 3 2 1prezen¡a pårin¡ilor vitregi 3 2 4 1situa¡ia de mamå singurå 4 2 3 1situa¡ia legalå a copilului 4 3 2 1cine cre¿te elevul 4 3 2 1atitudine afectivå fa¡å de copil 4 3 2 1îmbråcåmintea elevului 4 2 3 1alimenta¡ia elevului 4 2 3 1igiena elevului 4 2 3 1odihna elevului 4 2 3 1condi¡iile de locuire 4 2 3 1

Prin regularitatea cu care situa¡ia cea mai rea se situeazå în categoria I, ¿isitua¡ia cea mai bunå în categoria a IV-a, råspunsurile ob¡inute la diferiteleîntrebåri examinate confirmå aspectul pe care îl dådeau tabelele succesiveprezentate în acest capitol. Ele pun în luminå ¿i faptul cå, în general, cândîntr-o anchetå (alimenta¡ie, igienå etc.) gåsim råspunsuri pozitive pentru ocategorie, ele sunt confirmate de analiza celorlalte aspecte cercetate. Råspun-surile apar corespunzând unele cu altele, ca aranjate så se potriveascå ¿i så nuse contrazicå; ele au toate tendin¡a så noteze atmosfera generalå dintr-o familie,¿i nu numai aspectul particular legat de întrebarea puså.

Observa¡ii asupra elevilor din cele patru categorii

Profesiile dorite de eleviProfesiile pe care elevii mårturisesc cå ar dori så le practice sunt adesea

un indiciu asupra dorin¡ei lor de a învå¡a. Am grupat profesiile în trei categorii,dupå studiile pe care le necesitau înainte de a le putea exersa, ¿i anume:

categoria I a II-a a III-a a IV-aprofesii care cer studii universitare – 50 3 35profesii care cer studii liceale – 22 13 21profesii care cer ¿coala elementarå 100 28 84 44

100% 100% 100% 100%

79

Profesia doritå de elev se reflectå direct asupra studiilor pe care dore¿te såle urmeze; legåtura apare cel mai puternic în categoria celor care nu vor såurmeze decât ¿coala elementarå. Surprinzåtoare ¿i totu¿i explicabilå estesitua¡ia elevilor din categoria a II-a (care doresc så urmeze ¿coala chiar împotrivadorin¡ei pårin¡ilor); procentajul lor printre cei ce vor så urmeze studiiuniversitare este cel mai înalt, depå¿ind chiar categoria a IV-a, unde ¿i pårin¡iiau atitudine pozitivå fa¡å de ¿coalå, categorie care este ¿i cea mai favorizatå înprivin¡a condi¡iilor de mediu familial.

(Ce anume face ca un copil så aibå putere de reac¡ie chiar în condi¡ii grele ¿i så seprezinte mai bine decât un coleg favorizat de mediul familial ridicå o problemå la carese poate greu råspunde; fårå îndoialå cå intervin caracterul ¿i calitå¡ile personale alefiecåruia. Iar dacå la un singur elev o astfel de situa¡ie poate fi consideratå o excep¡ie,din clipa în care vedem cå se aplicå unei categorii întregi, problema ¿i råspunsul secomplicå; a da drept råspuns diferen¡ele de ordin psihologic între persoane nu eliminådefel greutatea råspunsului, pentru cå psihicul cuiva este ¿i el rezultatul a ceva greu deexplicat, a¿a dupå cum nu pot fi explicate nici deosebirile, de exemplu, dintre fra¡i avândaceia¿i pårin¡i ¿i acelea¿i condi¡ii de via¡å familialå ¿i care se manifestå deosebit îndecursul vie¡ii. Un råspuns simplu, care nu este înså un råspuns, ar fi coeficientulpersonal de inteligen¡å, care råmâne înså ¿i el a fi explicat. Dacå am fi adep¡i ai credin¡eiîn reîncarnare, am adåuga explica¡iilor noastre influen¡ele ce reflectå vie¡ile anterioare;deci am avea mediul social, pårin¡ii biologici, soarta /care intervine ¿i ea ¿i ale cårei legisunt ascunse/, hazardul ¿i consecin¡ele vie¡ilor anterioare. În cercetarea de fa¡å nemul¡umim numai cu faptele surprinse de studiul nostru, rezultat acceptabil al uneicercetåri, dar care råmâne totu¿i în bunå parte o ipotezå. Octombrie 2001)

Adaug din memorie (întrucât fi¿ele alcåtuite în trecut în mare parte s-au pierdut),rezultatul unei alte anchete, bazatå pe numele precis al profesiei dorite de elevi. În chipevident apar trei elemente legate de profesiile pe care elevii le au în minte atunci când îiîntrebåm ce doresc så facå atunci când vor fi mari. Råspunsul prim este legat de ceea cevåd în imediata lor apropiere, în primul rând în rela¡ie cu pårin¡ii; copiii vor adesea såcontinue profesia pårin¡ilor. Al doilea råspuns este legat de înså¿i via¡a lor în ¿coalå, via¡åîn care ei våd zilnic pe învå¡åtori ¿i pe învå¡åtoare; procentajul celor ce doreau deci sådevinå a¿a ceva era mare. Al treilea element care se apropie de cele spuse mai sus: a douazi dupå ce douå sau trei clase fuseserå duse împreunå så vadå un film sovietic care prezentavia¡a unei doctori¡e am refåcut într-o claså ancheta; dintr-o datå, o mul¡ime de fete doreauså devinå doctori¡e, schimbând datele anchetei precedente.

Evident, alegerea unei viitoare profesii, atunci când se cere numele precis al profesiei,se leagå de ceea ce elevii cunosc deja, a) – acaså, b) – la ¿coalå, c) – în alt loc pe care îlfrecventeazå. Ancheta, care påruse deosebit de interesantå ¿i pe care doream så o continuåma fost opritå din motivele aråtate în prefa¡a volumului. Se poate adåuga cå, ¿i în comportareaelevilor ce sunt pe cale så termine liceul, adesea profesia pe care o vor exersa nu apare caceva precis ¿i depinde în plus de posibilitatea de a gåsi un loc în anume ¿coalå sau în alta;

Familia ¿i ¿coala

80 PAUL H. STAHL

acest lucru era adevårat pentru cei 50 de ani ai dictaturii, când locurile din universitå¡i eraudinainte planificate, dar ¿i dupå aceea societatea fixeazå natural propor¡ia diferitelor profesiidupå nevoile ei; Durkheim ar spune cå societatea le impune. Am considerat necesar såadaug aceste câteva rânduri, din påcate din memorie ¿i fårå datele cifrate pe care mi-ambazat pânå acum lucrarea.

Adaug tot din memorie începutul unei a doua anchete, fåcute în aceea¿i vreme; acololegam profesia doritå de elev cu studiile pårin¡ilor, ca, spre pildå: pårin¡ii au studiiuniversitare, iar elevul dore¿te så facå o profesie care necesitå studii universitare – liceale– elementare, ¿i a¿a mai departe. Îmi amintesc de surprinderea noastrå våzând cå elevii aicåror pårin¡i aveau doar studii liceale doreau cel mai frecvent så facå studii universitare(octombrie 2001).

Ascultarea fa¡å de pårin¡iAscultarea fa¡å de pårin¡i este un indiciu atât asupra elevului, cât ¿i asupra

capacitå¡ii educative a familiei. El aratå în acela¿i timp în ce fel este formatelevul ¿i care este autoritatea pårin¡ilor.

categoria I a II-a a III-a a IV-aelevul este ascultåtor 71 34 77 86u¿oarå neascultare 7 34 16 10gravå neascultare 22 26 7 4revoltå – 6 – –

100% 100% 100% 100%

Situa¡ia cea mai gravå apare în categoria a doua, în care, pe lângå numårulmic de cazuri în care apare ascultarea, apar ¿i cei 6% de revolta¡i.

Ascultarea fa¡å de profesoriAm urmårit ¿i aceastå situa¡ie, pentru a o putea compara cu cea din tabelul

precedent:categoria I a II-a a III-a a IV-a

elevul este ascultåtor 50 55 53 53u¿oarå neascultare 25 39 11 36gravå neascultare 25 6 36 10

100% 100% 100% 100%

Situa¡ia cea mai gravå este în categoria a III-a, unde cazurile de gravåneascultare ating propor¡ia de 36% din cazuri. Reamintim cå în categoria aIII-a sunt situa¡i elevii care nu vor så urmeze ¿coala, ¿i în categoria a II-a eleviiau atitudine pozitivå, contrarå pårin¡ilor, ceea ce explicå ¿i faptul cå în aceastådin urmå categorie se våd cele mai bune råspunsuri.

81

Conflictele în familiePrezentåm separat situa¡ia rela¡iilor cu pårin¡ii ¿i cu fra¡ii (în procente):

categoria I a II-a a III-a a IV-aconflicte cu pårin¡ii 43 30 63 57în¡elegere 57 70 37 43

100% 100% 100% 100%

Conflictele cele mai numeroase sunt cele din familiile unde copiii nu vorså urmeze ¿coala, dar pårin¡ii vor; tabelul, de¿i greu de explicat, a fost totu¿iprezentat. O analizå mai îndelungatå ¿i mai detaliatå ar duce sigur spreexplica¡ii plauzibile. Situa¡ia rela¡iilor cu fra¡ii apare astfel (în %):

categoria I a II-a a III-a a IV-aconflicte cu fra¡ii 7 20 29 18în¡elegere 93 80 71 82

100% 100% 100% 100%

Situa¡ia cea mai gravå este în categoria a III-a, ca de altfel ¿i în tabelulprecedent; surprinzåtor, singura datå în care situa¡ia cea mai favorabilå se gåse¿teîn categoria I. Este probabil o falså apreciere, întrucât raritatea conflictelor cufra¡ii se datoreazå ¿i numårului scåzut de cazuri în care sunt familii cu maimul¡i copii, deci familii în care problema conflictelor cu fra¡ii nu se pune.Cercetarea trebuia refåcutå, dar am socotit ¿i aici util så comunicåm rezultateleob¡inute. Amintesc ¿i frecven¡a situa¡iilor de „mamå singurå“ clasatå în aceaståcategorie, situa¡ii în care numårul de copii este mai redus ca în alte cazuri.

Conflictele cu colegii, la ¿coalåCa ¿i în alte tabele, situa¡ia cea mai rea apar¡ine categoriei a treia (în%):

categoria I a II-a a III-a a IV-aîn¡elegere 50 72 61 68certuri 33 28 17 24båtåi 17 – 22 8

100% 100% 100% 100%

Råspunsurile se bazeazå ¿i pe informa¡iile date de profesori, totdeaunamai sigure în privin¡a comportamentului decât cele date de elevi, ¿i mai ales

Familia ¿i ¿coala

82 PAUL H. STAHL

de pårin¡i. Comportarea cea mai bunå pare a fi a celor din categoria a doua, încare båtåile cu colegii sunt inexistente. Trebuie spus ¿i cå se manifestå fa¡å deaceastå categorie o anumitå tendin¡å de izolare a colegilor, greu de måsurat,dar evidentå.

Comportarea în clasåTrecem repede în revistå câteva elemente asupra comportårii în claså a

elevilor din cele patru categorii, comportare calificatå dupå spusele profesorilor(cifrele ce urmeazå sunt toate în %):

categoria I a II-a a III-a a IV-alini¿tit 56 55 43 53potrivit 22 45 21 34gålågios 22 – 36 13

100% 100% 100% 100%

Comportarea cea mai bunå pare a fi cea a elevilor din categoria a II-a, ceamai rea, a elevilor din categoria a III-a, dar aici, ca ¿i în tabelele ce urmeazå,legåtura cu mediul social familial pare a fi greu de fåcut. Caracteristicilepersonale legate de elemente psihice greu de låmurit într-o astfel de anchetåsunt desigur determinante.

I II III IV

respectuos 60 83 55 71potrivit 20 11 17 21nerespectuos 20 6 28 8

atent 11 33 25 41potrivit 56 56 36 42neatent 33 11 39 17

spune adevårul 45 56 28 53minte uneori 44 44 48 42minte mai totdeauna 11 – 24 5

îi place så lucreze 25 39 32 55indiferent 37 39 29 29îi displace 38 22 39 16

83

Am încercat så stabilim ¿i felul rela¡iilor cu colegii din claså; astfel, elevuleste:

izolat de colegi încategoria I .......................................... 22% din cazuri

a II-a ....................................... 27%a III-a ..................................... 17%a IV-a ..................................... 13%.

ªi în acest tabel, ca ¿i în celelalte pe care am fåcut ancheta asupracomportårii, interpretarea este greu de dat; desigur, numårul relativ mic decazuri, ca ¿i lipsa unei anchete psihologice mai insistente, ne împiedicå så dåmråspunsuri a cåror pertinen¡å så treacå de o simplå men¡ionare a unei situa¡ii.Poate cå faptul cå unii dintre elevi din cauza condi¡iilor grele de acaså î¿i faclec¡iile în claså explicå în parte ¿i însingurarea lor.

În ansamblu, pare cå elevii din categoria I ¿i cei din a III-a prezintå celmai des elemente negative, în timp ce cei din categoriile a II-a ¿i a IV-a par aavea o comportare egalå.

I II III IV

frecven¡å regulatå 78 89 72 79absen¡e rare 11 11 17 19absen¡e numeroase 11 – 11 2

vine la timp 87 72 49 77întârzie uneori 13 22 34 22întârzie deseori – 6 17 1

î¿i preparå lec¡iileacaså 44 55 45 69în claså 56 45 55 31

Via¡a culturalåAm studiat douå aspecte; frecventarea spectacolelor ¿i lectura particularå

fåcutå de elev în claså:

frecventarea spectacolelor I II III IV

foarte satisfåcåtoare – 12 6 19satisfåcåtoare 8 20 17 20

Familia ¿i ¿coala

84 PAUL H. STAHL

potrivitå 17 24 33 28nesatisfåcåtoare 42 28 36 28foarte nesatisfåcåtoare 33 16 8 5

Diferen¡ele dintre cele patru categorii sunt evidente ¿i explicabile, fiindlegate nu numai de caracteristicile psihice ale elevului, ci ¿i de condi¡iile demediu.

lectura particularå I II III IV

foarte satisfåcåtoare – 7 2 2satisfåcåtoare – 14 17 25potrivitå 17 41 19 27nesatisfåcåtoare 16 7 32 17foarte nesatisfåcåtoare 69 31 30 9

Datele corespund cu cele din tabelul precedent ¿i apar ca explicabile,legate fiind ¿i aici de mediul familial.

Considera¡ii cu caracter generalLa ansamblul întrebårilor puse în acest capitol, cercetarea a avut un

caracter mai pu¡in sigur, fiind legatå în chip determinant de opinii, ¿i nu ca încapitolele precedente de datele concrete ale anchetei noastre. A¿a cum sunt,ele se opresc asupra unor aspecte esen¡iale ale procesului învå¡åmântului; toateaveau pentru noi caracterul de inedit, lucrând fårå a cunoa¿te anchete anterioarepurtând asupra acelora¿i aspecte. Ele constituiau un prim pas pentru viitoareanchete ¿i ne permiteau så precizåm ipotezele ulterioare de lucru.

Diferen¡ierile dintre cele patru categorii apar uneori ca explicabile, alteoripar a fi dominate de elementele psihologice personale ale fiecåruia, necesitândo anchetå ulterioarå mai atentå, legatå ¿i de datele biografice personale. Îngeneral, se poate totu¿i spune cå elevii din categoria a IV-a, în care ¿i pårin¡ii,¿i elevii doresc så urmeze ¿coala. O atitudine care se apropie de aceastå primåcategorie este aceea unde, cu toatå opozi¡ia pårin¡ilor, elevii doresc så urmezestudiile. În sfâr¿it, cum era de a¿teptat, situa¡iile din categoriile a III-a ¿i I suntcele mai proaste.

Pentru a avea o privire sinteticå a rezultatelor am reunit într-un singurtabel råspunsurile, a¿a cum am fåcut-o ¿i la capitolul precedent. Am stabilitînåuntrul fiecårui aspect studiat în parte o clasificare a celor patru categorii,

85

notând cu 1 situa¡ia cea mai bunå, cu 4 situa¡ia cea mai rea, 2 ¿i 3 indicândsitua¡ii intermediare. Am adåugat la sfâr¿it mediile ¿colare ¿i procentajul derepeten¡i din cele patru categorii.

cat. I cat. a II-a cat. a III-a cat. a IV-aatitudine pårin¡i negativ negativ pozitiv pozitivatitudine elev negativ pozitiv negativ pozitiv

profesia doritå de elev 4 1 3 2frecventarea spectacolelor 4 2 3 1lectura particularå 4 2 3 1lini¿tit în claså 4 2 3 1respectuos fa¡å de profesori 3 1 4 1ascultåtor la ¿coalå 3 1 4 2atitudine fa¡å de muncå 4 2 3 1frecven¡a regulatå 3 1 4 2prepararea lec¡iilor 4 2 3 1sosire la timp la ¿coalå 1 3 4 2izolare fa¡å de colegi 3 4 2 1spune adevårul 3 1 4 2

în¡elegerea cu colegii 3 1 4 2aten¡ia în claså 4 2 3 1ascultåtor în familie 3 2 4 1conflicte cu pårin¡ii 3 2 4 1conflicte cu fra¡ii 1 3 4 2

media ¿colarå 5,8 7,11 6,58 7,50

% repeten¡i 21% 4% 16% 2%

Tabelul (cu toatå nesiguran¡a pe care am avut-o pentru råspunsurile la uneleîntrebåri) pune în eviden¡å importan¡a dorin¡ei elevului de a urma studiile,atitudine cu urmåri evidente asupra mediei ¿colare chiar ¿i atunci când pårin¡iinu doresc aceasta. Din nou apare în eviden¡å coeficientul personal de inteligen¡å,a cårui explica¡ie nu poate fi datå prin ancheta noastrå. Dimpotrivå, atitudineanegativå a elevului fa¡å de ¿coalå este din nou aceea care dominå fa¡å de voin¡apårin¡ilor; procentajul de repeten¡i este gråitor, procentaj ce devine impresionantatunci când nici pårin¡ii ¿i nici elevii nu doresc ca elevul så facå ¿coalå.

Familia ¿i ¿coala

86 PAUL H. STAHL

Dacå facem totalul notårilor din tabel pentru a ob¡ine media nota¡iei gåsimla categoria I o medie a nota¡iei de 3,5, la categoria a II-a – 1,8, la categoria aIII-a – 3,5 ¿i la categoria a IV-a – 1,5. Notårile ob¡inute în tabele corespund astfelmediei ¿colare ob¡inute de fiecare categorie, confirmându-se unele pe altele.

*Adaug câteva date privitoare la aceea¿i problemå care dau o idee generalå

despre unele probleme. Astfel,

pårin¡ii au atitudine pozitivå fa¡å de ¿coalå în 89,9% din cazurielevii tråind în aceste familii au

atitudine pozitivå în 86% din cazuriatitudine negativå în 14% din cazuri

pårin¡ii au atitudine negativå fa¡å de ¿coalå în 10% din cazurielevii tråind în aceste familii au

atitudine pozitivå în 67% din cazuriatitudine negativå în 33% din cazuri.

Propor¡ia elevilor cu atitudine negativå este mult mai mare în familiileunde ¿i pårin¡ii au o atitudine negativå, ceea ce nu este surprinzåtor. Oprindu-nenumai asupra cazurilor în care pårin¡ii au atitudine negativå am încercat såîn¡elegem mai bine situa¡ia elevilor care reac¡ioneazå, legând-o de vârsta lor.Numårul relativ mic nu ne-a permis så facem analiza detaliatå ¿i am legat-odoar cu ciclul ¿colar. Astfel,

ciclul I ciclul IIelevul reac¡ioneazå 65,5% 71,4%elevul nu reac¡ioneazå 34,5% 28,6%.

Cum era de a¿teptat, elevii reac¡ioneazå mai puternic când sunt mai în vârstå.Legând de data aceasta posibilitatea de reac¡ie de sexul copiilor, gåsim cå

masculin femininelevul reac¡ioneazå 56,3% 74,1%elevul nu reac¡ioneazå 43,7% 25,9%.

Diferen¡ierea între båie¡i ¿i fete este categoricå, fetele fiind avantajate; ¿ide data aceasta poate psihologia ar putea explica, legând reac¡ia de caracteristicile

87

particulare fiecårui sex. Am urmårit apoi comparativ capacitatea educativå apårin¡ilor cu atitudine negativå fa¡å de ¿coalå, atunci când elevii reac¡ioneazåsau nu:

categoria I categoria a II-anegativ negativnegativ pozitiv

capacitate educativå normalå – 22,6%u¿or reduså 15,4% 48,4%grav reduså 84,6% 29,0%

Diferen¡ierea dintre cele douå categorii este impresionantå, ea apare camai însemnatå decât din studierea aparte a fiecårui element familial fåcutå maiînainte.

Fåcând legåtura dintre constatårile asupra elevilor ¿i aspectele mediuluifamilial putem trage urmåtoarele concluzii:

1) Condi¡iile cele mai bune familiale existå în categoria a IV-a, în care pårin¡ii¿i elevii deopotrivå au o atitudine pozitivå fa¡å de ¿coalå. Consecin¡ålogicå, ace¿ti copii se prezintå cel mai bine în ¿coalå ¿i au cea mai bunåreu¿itå ¿colarå.

2) Elevii tråitori în familii cu atitudine negativå, dar în care ei reac¡ioneazåpozitiv au o reu¿itå ¿colarå apropiatå de aceea a elevilor cei mai favoriza¡i.

3) Diferen¡ierile în reac¡ia fa¡å de un mediu familial negativ sunt în parteinfluen¡ate ¿i de alte elemente familiale negative decât atitudineapårin¡ilor.

4) Elevii cu atitudine negativå chiar dacå pårin¡ii au atitudine pozitivå par aavea comportarea cea mai rea în ¿coalå. ªi aici se poate vorbi de o reac¡ie aelevilor, dar în sens negativ, care pare a fi cu atât mai puternicå, cu cât condi¡iilede acaså ar fi trebuit så-i avantajeze. Citåm din nou elementele psihice deordin personal, care au probabil un rol determinant în astfel de cazuri.

5) Categoriile II ¿i IV, în care elevii au atitudine pozitivå, se apropie întreele, categoria a IV-a prezentând totu¿i o situa¡ie mai bunå. Diferen¡ieriledintre aceste douå categorii sunt legate de condi¡iile de via¡å familialå,care se reflectå în a) lectura particularå, b) frecventarea spectacolelor ¿ic) prepararea lec¡iilor (acaså sau în claså). Atunci înså când comportareaelevului depinde în primul rând de efortul lui (aten¡ia, lini¿tea, asculta-rea etc.), ¿i nu de condi¡iile de acaså, situa¡ia elevilor din categoria a II-a¿i a IV-a devine egalå.

Familia ¿i ¿coala

88 PAUL H. STAHL

A considera numai mediul familial este gre¿it; a considera numai elevul, ca ¿icum nu ar avea un mediu social, este tot atât de gre¿it. ªi tot gre¿it ar fi så interpretåmmecanic raporturile dintre elev ¿i mediu; de aceea am cåutat så prezentåm cât maimulte aspecte ¿i corelåri, fårå a putea pretinde cå problema a gåsit råspunsul; estesigur înså cå astfel au ie¿it în luminå lucruri fårå îndoialå utile procesului educativ.

Supravegherea copiilor în familie

Lipsa de supraveghere a copiilor când sunt acaså reprezintå unul dinaspectele cu cele mai neplåcute urmåri asupra ¿colaritå¡ii ¿i educa¡iei în general.Insist asupra acestui aspect ¿i întrucât este legat de propunerile pe care le facmai departe. Tema a fost studiatå pe trei ¿coli elementare (mixtå Colentina,båie¡i nr. 42 ¿i fete Sevastopol), însumând un numår de 1077 de familii.Observa¡iile poartå asupra unor copii pânå la vârsta de 15 ani, presupunând cådupå acea vârstå problemele lipsei de supraveghere sunt mai pu¡in grave ¿i înorice caz se schimbå caracterul problemelor care se pot pune.

Am ¡inut seama de absen¡a sau prezen¡a pårin¡ilor, pleca¡i la lucru, ¿i, atuncicând aceasta este situa¡ia, dacå este o altå persoanå care supravegheazå copilul;numai în cazurile când ¿i aceastå persoanå lipse¿te am notat „lipså desupraveghere“. Am urmårit situa¡ia comparat, dupå cum copilul era crescut demamå singurå, de tatå singur sau de ambii pårin¡i.

În familiile cu mamå singurå, situa¡ia era urmåtoarea:

mamå singurå .................................... 26% din cazurimamå plecatå la lucru

are cine supraveghea copilul ..... 8% din cazuricopilul nu este supravegheat .. 66% din cazuri.

În familiile cu tatå singur, situa¡ia era asemånåtoare cu cea dinainte,procentajul copiilor lipsi¡i de supraveghere atingând cifra de 60% , comparabilcu cel precedent. Atunci când copilul este crescut de ambii pårin¡i situa¡ia esteevident mai bunå:

unul din pårin¡i plecat la lucru, celålalt supravegheazå copilul .. 85%ambii pårin¡i sunt pleca¡i la lucru copilul este supravegheat de altcineva .................................... 5%copilul råmâne nesupravegheat ............................................... 12%.

89

Lipsa de supraveghere este aici de cinci ori mai micå decât în situa¡iileanterioare.

În absen¡a pårin¡ilor, copilul este supravegheat de

bunicå în ........................................... 68% din cazurisora elevului (elevei) ........................................... 12%fratele elevului (elevei) ......................................... 3%o veri¿oarå ............................................................. 7%o cumnatå .............................................................. 3%o måtu¿å ................................................................. 5%o îngrijitoare ......................................................... 2%.

Rolul esen¡ial în absen¡a pårin¡ilor îl are bunica, situa¡ia obi¿nuitå pentrufamiliile române¿ti bazate pe un singur cuplu cåsåtorit ¿i în care adesea pårin¡iiso¡ului/so¡iei locuiesc împreunå cu copiii ¿i nepo¡ii.

Pentru a ¿ti dacå existå o diferen¡å între situa¡ia unei ¿coli centrale ¿i aceeaa unei ¿coli periferice le-am clasat separat, gåsind pe totalul cazurilor o lipsåde supraveghere de

17% din cazuri în ¿colile periferice examinate22% din cazuri în ¿coala centralå.

Situa¡ia pare a se explica prin mai frecventa încadrare în muncå a pårin¡ilordin ¿colile centrale. Poate cå ¿i numårul mediu de copii pe familie (2,82 în¿colile periferice ¿i 1,67 în ¿coala centralå are o importan¡å. Putem prezentadatele ¿i altfel: la 100 de familii ce cresc elevi de ¿coalå elementarå existå 36de copii nesupraveghea¡i în ¿colile periferice ¿i tot 36 de copii nesupraveghea¡iîn ¿coala centralå.

Sintetizând datele culese pe ansamblul familiilor studiate putem spuneurmåtoarele: din 1077 de familii observate, în 886 dintre ele (82%) nu se pun pro-bleme de supraveghere, în 191 dintre ele (18%) se pun probleme de supraveghere.

Notând vârsta copiilor care råmân nesupraveghea¡i ¿i clasându-i pe grupede vârstå de câte trei ani gåsim:

0 – 3 ani ................................... 7% din numårul total de copii4 – 6 ani ................................... 9%7 – 9 ani ................................. 24%

Familia ¿i ¿coala

90 PAUL H. STAHL

10 –12 ani ................................ 34%13 –15 ani ................................ 26%.

Pentru o eviden¡å concretå în vederea unor måsuri practice putem prezentadatele ¿i astfel: la 1000 de familii de ¿coalå elementarå apare lipså desupraveghere în 180 de familii, cu un total de 365 de copii, din care:

24 sunt copii între 0-3 ani 32 sunt copii între 4-6 ani 88 sunt copii între 7-9 ani 125 sunt copii între 10-12 ani 90 sunt copii între 13-15 ani.

(Desigur, situa¡ia caracterizeazå anii în care au fost fåcute cercetårile, dar cifrele de aceastånaturå trebuie så fie în eviden¡a permanentå a unui minister al Învå¡åmântului ¿i a unorservicii de asisten¡å socialå – octombrie 2001)

Lipsa pårin¡ilor de acaså ¿i a supravegherii poate constitui pentru copiiide vârstå micå un pericol mortal; existen¡a cre¿elor constituie pentru ei unråspuns, dar pentru copiii de ¿coalå elementarå, care ne preocupå aici, aceastanu este o solu¡ie. Pentru rezolvarea acestui aspect care så aibå în vedere ¿isupravegherea, ¿i crearea de condi¡ii bune pentru pregåtirea lec¡iilor apare canecesarå crearea pe lângå ¿coli chiar a unor organiza¡ii speciale, legate defolosirea timpului din afara orelor de curs. Alegerea copiilor care ar trebui astfelajuta¡i în afara orelor de curs ar reveni unui serviciu de asisten¡å socialå ¿colarå,singurul care ar putea identifica nu numai absen¡a supravegherii, dar ¿i unelecondi¡ii grele de via¡å chiar în prezen¡a pårin¡ilor.

Scoaterea elevului din familie

Scoaterea din familie a unui copil ar trebui så fie måsura ultimå, aplicatåîn cazurile cele mai grave, iar identificarea unor astfel de cazuri revine totserviciului de asisten¡å socialå ¿colarå. Pentru a pune câteva jaloane încunoa¿terea acestor situa¡ii semnalåm pe scurt în paginile ce urmeazå o seriede situa¡ii tipice pe care le-am întâlnit. Toate aceste situa¡ii pun probleme acåror rezolvare variazå de la caz la caz.

91

Fi¿a 9 – Familia este întreagå; nu ¿tie så educe eleva, lipså totalå de preocupårieducative. O leagå de pom, så nu fugå de acaså. Nu-¿i iube¿te pårin¡ii, este revoltatå.

Fi¿a 43 – Pårin¡ii divor¡a¡i; tatål vitreg îl persecutå; uneori îl apårå mama; elevulface fa¡å cerin¡elor ¿colii. Tatål vitreg îl maltrateazå, îl gone¿te din caså.

Fi¿a 44 – Tatål a abandonat familia; mama este bolnavå de TBC ¿i nu-l poate cre¿te;un plasament în afara familiei este necesar ¿i pentru a-l feri de îmbolnåvire.

Fi¿a 110 – Semiorfan de tatå; tatå vitreg care îi creeazå probleme.Fi¿a 149 – Semiorfan de tatå; tatå vitreg concubin al mamei, indiferent fa¡å de copii;

pårin¡ii sunt pleca¡i la lucru, råmâne nesupravegheat; furå ¿i vagabondeazå.Fi¿a 215 – Tatål alcoolic, bea zilnic ¿i nu ajutå cu nimic familia; mama bolnavå

TBC; persecutat de pårin¡i.Fi¿a 283 – Pårin¡ii divor¡a¡i; mamå vitregå; maltratare, persecu¡ie, neglijen¡å.Fi¿ele 189 ¿i 78 – Privesc douå surori; semiorfane, tatå vitreg alcoolic, care le bate,

le terorizeazå; de¿i despår¡it de mama lor, continuå så locuiascå în acela¿i loc ¿i intrå pesteei în caså cu for¡a; mama nu ¿tie så educe copiii.

Fi¿a 83 – Sunt opt copii; nimeni nu se ocupå de elevå, pårin¡ii sunt indiferen¡i.Fi¿a 218 – Tatål mort, mamå singurå; indiferen¡å fa¡å de copii, plecatå toatå ziua la

lucru; când vine acaså nu se ocupå de ei.Fi¿a 443 – Tatål a divor¡at, mama s-a recåsåtorit, dar apoi moare ¿i eleva råmâne cu

tatål vitreg; indiferen¡å fa¡å de elevå, nu se ocupå nimeni de ea.Fi¿a 272 – Tatål alcoolic, påråse¿te periodic familia; mama face un efort evident,

dar trebuie ajutatå.Fi¿a 525 – Pårin¡ii se dezintereseazå de elevå, sunt indiferen¡i; deformare puternicå

de caracter, lene.Fi¿a 430 – A venit la ora¿ cu sora ei de 19 ani; ambele sunt eleve, nu se ocupå

nimeni de ele; pericol moral.Fi¿a 41 – Mama prostituatå pleacå de acaså; tatål se mutå la concubinå; certuri ¿i

båtåi în familie; TBC; elevul are conflicte cu copiii concubinei.Fi¿a 197 – Pårin¡ii nu se ocupå de elev ¿i se dezintereseazå de ¿coalå; mama e bolnavå

de nervi; elevul nu se în¡elege cu nimeni din familie.Fi¿a 119 – Tatål are rela¡ii adulterine; certuri ¿i båtåi între so¡i din aceastå cauzå;

nimeni nu se ocupå de cei doi copii; elevul este impresionat de cele ce se întâmplå.Fi¿a 131 – Tatål este mort; are tatå vitreg; pårin¡ii nu ¿tiu så-l creascå; elevul

vagabondeazå, furå, nu ascultå; stå prin cârciumi toatå ziua; caz grav.Fi¿a 205 – Orfan, crescut de douå surori; certuri, båtåi între ele ¿i elev; surorile sunt

de vârstå prea apropiatå de a elevului, nu se pricep så-l educe, nu au autoritate.Fi¿a 236 – Tatå alcoolic; mama se ocupå pu¡in de el; este des båtut; neascultare,

indiferen¡å fa¡å de ¿coalå.Fi¿a 415 – Tatål mort de TBC; mama nu se ocupå de el; indiferen¡å totalå fa¡å de

¿coalå.

Familia ¿i ¿coala

92 PAUL H. STAHL

Fi¿a 416 – Copil venit de la ¡arå; i s-a creat ¿i acaså, ¿i la ¿coalå un mediu inadecvat,ostil, de batjocurå chiar ¿i printre copii pe stradå, „ie ¡åran“; inadaptare gravå la mediu,locuie¿te la o gazdå.

Fi¿a 920 – Tatå alcoolic, fata este terorizatå; mama este nervoaså, nu face nici otreabå ¿i bate copiii.

Fi¿a 864 – Tatå alcoolic, mama nu se ocupå de nimic; neglijen¡å gravå.Fi¿a 913 – Tatå alcoolic; mama o maltrateazå; certuri între pårin¡i.Fi¿a 856 – Mama moartå; tatål alcoolic, are 70 de ani ¿i nu se mai ocupå de nimic.

Un frate al elevului a fost dat la o ¿coalå de reeducare.Fi¿a 801 – Mama a murit cu un an în urmå; tatål råmas singur nu se ocupå de cei 4

copii; vecinii îi îngrijesc de milå; copilul vagabondeazå.Fi¿a 718 – Divor¡ul pårin¡ilor; tatå vitreg; eleva este împiedecatå så citeascå ¿i så

înve¡e; este trimiså så munceascå; caz interesant, total dezinteresatå de familie, fata cite¿teîn ascuns.

Fi¿a 804 – Mama moare, iar tatål abandoneazå copiii; o bunicå båtrânå se ocupå deelevå; nu este îngrijitå; des maltratatå.

Fi¿a 811 – Tatål mort; mama are un concubin; este împiedicatå så înve¡e; totalneîngrijitå.

Fi¿a 813 – Divor¡; tatå vitreg; alcoolism; totalå lipså de grijå pentru copii; fata esteobraznicå; hoinåre¿te pe stradå.

Fi¿a 736 – Divor¡; tatå vitreg; maltratare; nu-¿i iube¿te tatål vitreg; este tratatå maiprost decât copiii tatålui vitreg; nici mama nu se ocupå de ea.

Fi¿a 652 – Adop¡ie, copil venit din Moldova; nu se ocupå nimeni de el; incapacitatede educare; plasament gre¿it.

Fi¿a 721 – Pårin¡ii nu ¿tiu så o creascå; mama, bolnavå de nervi, o terorizeazå; vorså o împiedice så vinå la ¿coalå; eleva reac¡ioneazå.

Fi¿a 714 – Tatå alcoolic, båtåi ¿i certuri; exploatarea copilului; eleva nu-¿i iube¿tetatål; terorizare u¿oarå.

Fi¿a 706 – Tatål mort; mama î¿i ia un concubin; eleva are rela¡ii sexuale cu concubinul;certuri între elevå ¿i mamå.

Fi¿a 771 – Tatål mort; mama plecatå så se cåsåtoreascå; fata råmâne cu bunica; esteîndemnatå så fure, så se prostitueze; caracter deformat.

Fi¿a 880 – Tatå alcoolic; via¡a familiei total dezorganizatå; mama face un efort deredresare a situa¡iei, de ocrotire a copilului; elevul este totu¿i terorizat, maltratat.

Fi¿a 622 – Tatål mort; tatå vitreg care îl pune så lucreze la o grådinå de zarzavat;ambii pårin¡i vor så scape de copil; reac¡ia copilului este fuga de acaså; neascultare; nueste låsat så-¿i facå lec¡iile.

Fi¿a 626 – Tatål a abandonat familia; tatå vitreg; exploatarea copilului; nu se ocupånimeni de el, este protejat fratele vitreg.

93

Punând laolaltå fi¿ele de care dispuneam, am constatat cå familiile în careeste necesarå interven¡ia se leagå de urmåtoarele situa¡ii:

alcoolismul pårin¡ilor în ............................. 20% din cazuri; pårin¡i vitregi în .......................................... 30% din cazuri; lipsa unuia din adul¡ii crescåtori în ............ 12% din cazuri; lipsa ambilor adul¡i crescåtori în ................. 8% din cazuri; incapacitate de educare în .......................... 23% din cazuri; un pårinte mort, celålalt abandoneazå în ..... 5% din cazuri; rela¡ii sexuale cu concubinul mamei ............ 2% din cazuri.

(ªi acest tabel are valoare pentru acei ani; de¿i el nu poate constitui un råspuns cu valoaregeneralå, este totu¿i un element de compara¡ie pentru cazurile în care s-ar face cercetåri pecriterii apropiate celor folosite aici – octombrie 2001.)

Dåm mai jos situa¡ia detaliatå a trei cazuri pe care le-am socotit tipicepentru situa¡iile necesitând o interven¡ie a serviciului de asisten¡å ¿i semnalatemai sus:

Fi¿a 43 – pårin¡i vitregi

C.A., de 9 ani, clasa I a ¿colii 42 de båie¡i. Familia compuså din cinci persoanelocuie¿te în douå camere. Acoperi¿ul casei de tablå, pardoseala de scândurå vopsitå,încålzire cu sobå de teracotå; camere luminoase, fårå igrasie. În caså domne¿te murdåria¿i neorânduiala, lipså de igienå.

Mama, de profesie casnicå, are 28 de ani; a fåcut 7 clase primare; nåscutå la ¡arå dinpårin¡i agricultori, ¡årani såraci, se cåsåtore¿te la 17 ani cu Marin C., inspector la C.F.R.Din cauza neîn¡elegerilor (unul din motive fiind alcoolismul so¡ului) mama divor¡eazåchiar în timpul sarcinii cu elevul.

Se recåsåtore¿te cu actualul so¡, ¿ofer, de 38 de ani, 5 clase primare; cu el mai are doicopii, o fatå de 4 ani ¿i un båiat de 1 an. Este singurul din familie care câ¿tigå.

Nu au probleme de sånåtate.Elevul doarme în pat cu sora lui; condi¡iile de odihnå sunt bune. Nu ajutå cu nimic

la gospodårie; se ocupå uneori de fratele cel mic. Tatål vitreg îl persecutå fiindcå nu estecopilul lui ¿i protejeazå în mod vådit fra¡ii. Tatål vitreg îl bate deseori; mama încearcå så-lapere ¿i atunci izbucnesc certuri grave între so¡i. Tatål îl gone¿te adesea din caså, nu-lpoate suferi. În afarå de cazurile când îl apårå de båtaie, mama lui nu se ocupå de el.

Elevul reac¡ioneazå fiind neascultåtor, nu poate suferi pe tatål vitreg. Copil bun,inteligent, dar care începe så prezinte o deformare a caracterului. Fiind în prima claså,inteligen¡a lui naturalå îi permite så facå fa¡å cerin¡elor ¿colare destul de bine. Acaså nucite¿te nimic, nu lucreazå destul pentru lec¡ii. Dacå condi¡iile råmân acelea¿i vor terminaprin a se råsfrânge ¿i asupra caracterului lui ¿i a ¿colaritå¡ii.

Familia ¿i ¿coala

94 PAUL H. STAHL

Fi¿a 856 – lipsa unuia dintre adul¡ii crescåtori

B.R., de 13 ani, elev în clasa a VII-a a ¿colii nr. 37 Vitan.Mama a murit cu ¿ase ani înaintea cercetårii la domiciliu (Aprilie 1951), dupå ce

timp de 13 ani fusese paralizatå. Familia este compuså din cinci persoane ¿i locuie¿te îndouå camere; condi¡ii de locuire nesatisfåcåtoare, datorate mai ales lipsei de îngrijire acasei.

Elevul locuie¿te cu tatål de 70 de ani, fost profesor de educa¡ie fizicå, cu un frate maimare ¿i cu sora lui, de asemenea mai mare ca el; un frate mai mic a fost dat de curând lao ¿coalå de reeducare. Nu sunt probleme de sånåtate.

Tatål în vârstå este „pisålog“ ¿i „maniac“; fratele mai mare este alcoolic; fratele celmic vagabonda ¿i fura.

Doarme în acela¿i pat cu tatål ¿i fratele cel mare; nu doarme bine, nici suficient. Nuse ocupå nimeni de el, dimpotrivå, tatål îl obligå pe el så facå curå¡enie în caså, så facå demâncare, så måture curtea. Este epuizat de prea multå muncå, nu-i place så facå aceaståmuncå. Alimenta¡ia nesatisfåcåtoare, nu are cine så gåteascå, sora lui este plecatå adeseala un „logodnic“. Igiena nesatisfåcåtoare, nu are cine så-l spele, så-i cârpeascå hainele,så-l cure¡e.

Afec¡iunea tatålui se rezumå la a-l pune în fiecare diminea¡å så facå gimnasticå, dupåcare îl pune imediat så facå treabå, împiedicându-l så-¿i facå lec¡iile. Vârsta lui înaintatå îlîmpiedicå så facå mai mult. Nu se ocupå nimeni de ¿coalå, nici de pregåtirea lec¡iilor.Tråind în asemenea condi¡ii, fratele cel mic a ajuns la ¿coala de reeducare.

Îi este fricå de tatål lui ¿i are conflicte cu fra¡ii. Tatål nu-l laså så meargå la nici unspectacol, dar el se duce în ascuns. Lecturå reduså ¿i din lipså de timp, trebuind sågospodåreascå.

Fi¿a 706 – rela¡ii sexuale cu concubinul mamei

Elena N.A., 14 ani, din clasa a VI-a, ¿coala nr. 37 Vitan.Mama a tråit în concubinaj cu tatål elevei, concubinaj din care a rezultat un singur

copil. Tatål a murit de TBC cu doi ani mai înainte de ancheta la domiciliu. Un an dupå aceeamama î¿i ia un concubin, care se mutå cu ele. Locuin¡a, care apar¡ine mamei, se compunedintr-o singurå odaie; nu au nici un fel de dependin¡e; camera este destul de curatå.

Mama are 45 de ani, concubinul 26. Mama este bolnavå de reumatism articular grav¿i stå zile întregi în pat, concubinul mamei este alcoolic ¿i se ceartå deseori, uneori o bate.Ambii pårin¡i lucreazå, dar din cauza alcoolismului concubinului ¿i bolii mamei bugetuleste dezechilibrat.

Eleva doarme în acela¿i pat cu pårin¡ii; nu are lini¿te în timpul somnului din cauzaconcubinului, care vine acaså beat ¿i se ceartå cu mama ei. Pu¡in înaintea anchetei noastre,diriginta clasei bånuind ceva asupra rela¡iilor sexuale dintre concubin ¿i elevå a luat-o în

95

gazdå la ea, dar måsura fusese luatå prea târziu. Odatå cu rela¡iile sexuale ale concubinuluicu fata, mama a devenit geloaså ¿i gone¿te mereu fata din caså. Cu toate aceste rela¡ii,când vine beat, concubinul mamei le bate ¿i pe fatå, ¿i pe mamå sub diferite pretexte.

De educa¡ia fetei nu se ocupå nimeni, nimeni din caså nu are autoritate. Mama esteadesea la serviciu de noapte ¿i fata råmâne singurå cu concubinul.

Eleva este indiferentå fa¡å de mamå, afirmå cå detestå pe concubinul mamei ¿i al ei¿i încearcå så ascundå cele ce se petrec. Are o fire prefåcutå. La ¿coalå declarå cå trebuieså fie totdeauna acaså înainte de ora 8 seara din cauzå cå este pionierå ¿i nu are voie så steape stradå. Distrac¡iile potrivite unei fete de vârsta ei par a nu mai avea nici un rol.

Familia ¿i ¿coala

RÅSPUNDEREA PÅRINºILOR

Capitolul de fa¡å încearcå så stabileascå mai atent vina pårin¡ilor încazurile în care au fost constatate situa¡ii în care elevii trebuiau sco¿i temporarsau definitiv din familie. Deci tabelele care urmeazå se referå exclusiv la acestecazuri, nu la ansamblul familiilor cercetate, dar le punem înså alåturi derezultatele ob¡inute pe un colectiv „normal“ de pårin¡i.

Atitudinea pårin¡ilor fa¡å de ¿coalåAm dorit så aflåm în câte cazuri ace¿ti pårin¡i îndeamnå sau nu pe copii så

meargå la ¿coalå.

familii cu problemå familii normalepårin¡ii îndeamnå pe copil 41 89pårin¡ii sunt indiferen¡i 44 10pårin¡ii îi împiedicå 15 1

100% 100%

Rela¡iile dintre pårin¡iÎn¡elegerea sau certurile dintre pårin¡i au o influen¡å directå ¿i puternicå

nu numai asupra caracterului copilului, a ¿colaritå¡ii lui, ci ¿i chiar a sånåtå¡ii.

familii cu problemå familii normaleîn¡elegere 24 95tensiuni u¿oare 31 4tensiuni grave, båtåi 45 1

100% 100%

Ca în tabelul precedent, deosebirile dintre cele douå grupe de familii suntextrem de mari; punând laolaltå ultimele douå categorii, gåsim cå în 76% dinfamiliile cu probleme existå ¿i certuri, propor¡ie de 15 ori mai mare decât îngrupul familiilor normale.

97

Afec¡iunea pentru copilAm emis ipoteza cå atitudinea afectivå fa¡å de copil poate så difere când

este vorba de tatå sau de mamå; clasând aparte råspunsul la aceastå problemå,am ob¡inut urmåtoarele rezultate:

tatål mamarela¡ii afective normale 8 23indiferen¡å 39 53ostilitate, aversiune 53 23

100% 100%

Vina pårin¡ilorºinând seama de datele anterior prezentate, ca ¿i de particularitå¡ile fi¿elor

stabilite pentru fiecare caz în parte, am încercat så stabilim care din pårin¡ipoartå vina principalå în situa¡ia negativå creatå în familie: am constatat maiîntâi cå

în 55% din cazuri tatål are principala vinå în 42% din cazuri pårin¡ii au o vinå egalå în 3% din cazuri mama are principala vinå.

Pentru a ob¡ine un diagnostic mai sensibil, am clasat vina pårin¡ilor întrei grade de gravitate, ¿i prezentând-o tot separat pentru mamå ¿i pentru tatå,am gåsit urmåtoarele:

mama tatålnu are nici o vinå 28 6are o vinå medie 40 19are o vinå gravå 32 75

100% 100%

ªi aici rezultatele pun în luminå favorabilå mamele.

Consecin¡ele asupra copiilorConsecin¡ele sunt evidente asupra lecturii copiilor sau frecventårii de cåtre

ei a spectacolelor, aspecte asupra cårora am dat mai sus unele rezultate ¿i numai insiståm ¿i aici. Adåugåm înså informa¡ii legate de principalul obiect alstudiului, atitudinea fa¡å de ¿coalå:

Familia ¿i ¿coala

98 PAUL H. STAHL

familii cu probleme familii normaleelevul dore¿te så urmeze ¿coala 78 87elevul este indiferent 12 7elevul nu dore¿te så urmeze ¿coala 10 6

100% 100%

Atitudinea fa¡å de ¿coalå se reflectå ¿i asupra notelor ob¡inute:

media ¿colarå familii cu probleme familii normalerepeten¡ie 28 6

5,01-7 50 417,01-9 15 42

9,01-10 7 11100% 100%

Deformarea caracterului copiluluiInevitabil, condi¡iile familiale influen¡eazå psihicul copilului. Încercând så

stabilim deformarea am fåcut apel, ca ¿i în alte câteva din tabelele precedente, laelemente care ¡in ¿i de opinie, care deci nu sunt sigure, întrucât nu avemposibilitatea de a le controla decât par¡ial (declara¡iile elevului, ale profesorilor,rela¡iile cu pårin¡ii, cu colegii, cu prietenii, obiceiurile lui etc.). Într-adevår, esteposibil ca la unele întrebåri så se dea råspunsuri false. Pentru a avea o situa¡ie câtmai apropiatå de adevår am pus în tabelul ce urmeazå rezultatele ¿colare (care nupot fi contestate), legate de ceea ce am presupus a fi ¿i o deformare a caracterului:

procentaj media ¿colarå % repeten¡ielevului nu a fost deformat 14% 7,93 –a fost u¿or deformat 23% 6,82 11a fost sensibil deformat 30% 6,02 31a fost puternic deformat 16% 6,40 43a fost total deformat 16% 5,60 57

100%

Rela¡ia între deformarea caracterului copilului ¿i rezultatele ¿colare esteevidentå ¿i justificå încercarea cu toate limitele ei semnalate mai sus. Studiereaacestui aspect nu poate fi låsatå deoparte atunci când trebuie justificatå ointerven¡ie în familie care poate duce pânå la scoaterea copilului din familie.Desigur, o analizå fåcutå de un psiholog trebuie så completeze informa¡iileob¡inute pe baza tehnicilor noastre.

2) ASISTENºA FAMILIALÅ ªCOLARÅ

Sec¡ia Socialå a Centrului de Cercetåri Psiho-Medico-Pedagogice a fåcutun numår important de anchete sociale în familiile copiilor de ¿coalåelementarå, pentru cercetarea vie¡ii de familie ¿i a rolului ei în formarea tinereigenera¡ii. Anchetele au fost fåcute cu un personal specializat, lucrând în aceastådirec¡ie. Cercetarea noastrå a fåcut posibilå stabilirea unor cât mai bunemijloace de observa¡ie în familii; ele dovedesc importan¡a deosebitå a familieiîn educa¡ia copiilor.

De la început trebuie amintit cå elevul nu stå în ¿coalå decât 840 de oredin cele aproximativ 8760 de ore ale anului, adicå de abia a zecea parte dintimp, iar restul timpului ¿i-l petrece în special în familie. În toate familiile careprezintå probleme sociale, elevii sunt într-un fel sau într-altul împiedica¡i dela munca lor ¿i educa¡ia este gre¿it fåcutå.

Am constatat importan¡a primordialå a organizårii vie¡ii de familie, arela¡iilor dintre membrii familiei. Efectul diferitelor aspecte ale vie¡ii defamilie este mai mult sau mai pu¡in vådit, dupå gravitatea lor ¿i dupåposibilitatea mai micå sau mai mare a copiilor de a reac¡iona fa¡å de mediu.Cercetårile noastre s-au purtat în special asupra cartierelor periferice aleCapitalei, popula¡ia ¿colarå din aceste cartiere prezentând un aspect maivariat ¿i deci mai rodnic pentru noi.

Educa¡ia nu se face totdeauna corect

Constatåm cå educa¡ia nu este totdeauna fåcutå corect în familie, din cauzaaspectelor negative ale acestei vie¡i. Am depistat numeroase cazuri în care via¡ade familie influen¡a în råu educa¡ia în general a copiilor, împiedicând în acela¿itimp pe copii de la activitatea lor de elevi. Piedici de naturå social-familialå

100 PAUL H. STAHL

intervin deseori, contrazicând ¿i anulând eforturile profesorilor. Exemplele pecare le-am reunit în aceastå direc¡ie sunt variate ¿i instructive. Expunerea lordetaliatå ar necesita zeci de pagini ¿i nu o putem face aici.

Alcoolismul, spre pildå, constituie una din problemele sociale cele maigrave, cu urmårile cele mai puternice asupra învå¡årii ¿i educa¡iei în general.Dupå cum s-a spus ¿i mai sus, atari exemple întâlnim deseori: elevi cu calitå¡ireale pentru învå¡åturå, care nu pot face fa¡å cerin¡elor ¿colii din cauzacondi¡iilor rele din familie. O interven¡ie din timp în toate aceste cazuri ar fiadus imediat o ameliorare våditå a ¿colaritå¡ii copiilor.

Rolul familiei nu este acela¿i la copiii de toate vârstele. Cu cât un copilcre¿te, cu atât influen¡a asupra lui scade, din cauza sugestibilitå¡ii din ce în cemai reduse a copiilor. Adolescen¡ii ¿i tinerii din clasele ¿colare superioare sebizuie mai mult pe judecata lor proprie ¿i apreciazå uneori cu spirit critic conduitacelor mari. Copiii mici au o capacitate reduså de a reac¡iona în fa¡a unui mediusocial nepotrivit ¿i se laså mai u¿or domina¡i. Pentru aceasta, la copiii din ¿coalaelementarå problemele puse de mediul social au o gravitate mai mare decât pentruelevii din ¿colile medii sau din institu¡iile superioare de învå¡åmânt.

Ministerul Învå¡åmântului Public are de îndeplinit o misiune importantå,pregåtirea cadrelor tinere, necesare construirii vie¡ii din ¡ara noastrå. El trebuieså scoatå un numår anumit de medici, un anumit numår de pedagogi, un anumitnumår de chimi¿ti etc., dar în calea realizårii acestui plan apar diferite greutå¡i.Una dintre ele este aceea social-familialå; pentru înlåturarea acestei piedicipropunem înfiin¡area serviciului de „asisten¡å familialå ¿colarå“.

Ce poate fi asisten¡a familialå ¿colarå?

Asisten¡a familialå ¿colarå este ac¡iunea de înlåturare a piedicilor de naturåsocial-familialå din calea educa¡iei. Ea trebuie purtatå pe baza unei tehnicicaracteristice de asisten¡å, bazatå pe cunoa¿terea rolului vie¡ii sociale îneduca¡ie. Ac¡iunea de asisten¡å familialå ¿colarå nu trebuie purtatå egal asupraîntregii popula¡ii ¿colare, ci cu prioritate asupra aceleia de vârstå micå (¿colielementare), unde influen¡a vie¡ii de familie este mai accentuatå. Din aceaståpopula¡ie ¿colarå de vârstå micå nu urmeazå a fi asistate decât cazurile care înmod vådit necesitå acest lucru.

Asisten¡a familialå ¿colarå nu trebuie confundatå cu asisten¡a medicalå,deoarece fiecare dintre ele are un domeniu separat, bine delimitat, în care î¿idesfå¿oarå ac¡iunea. Asisten¡a medicalå este problema Ministerului Sånåtå¡ii¿i are în vedere sånåtatea copiilor.

101

Asisten¡a familialå ¿colarå nu trebuie confundatå nici cu pedagogia ¿i nupoate fi fåcutå de cåtre pedagogi, întrucât necesitå un personal specializat;într-adevår, ac¡iunea purtatå în familie este de naturå socialå, alta decât ceapedagogicå.

Asisten¡a familialå ¿colarå are un scop precis, altul decât cel urmårit de„asisten¡a socialå“ din alte domenii ale vie¡ii. Asisten¡a familialå ¿colarå nuac¡ioneazå prin acelea¿i mijloace ca asisten¡a socialå, neavând de rezolvat oaceea¿i problemå, ci probleme deosebite.

*Ministerul Învå¡åmântului Public trebuie så organizeze aceaståasisten¡åFiecare minister în parte î¿i ia asupra-¿i rezolvarea problemelor de asisten¡å

care îl privesc. Astfel, Ministerul Muncii trateazå problemele muncii, instruindcadre speciale în vederea acestui scop; Ministerul Afacerilor Interne ia în grijåproblemele de asisten¡å legate de vagabondaj, cer¿etorie, prostitu¡ie, delinc-ven¡å, ¿coli de reeducare; Ministerul Sånåtå¡ii are în grijå problema asisten¡eisanitare a popula¡iei.

Tot astfel, Ministerul Învå¡åmântului trebuie så poarte grija organizåriiserviciului de asisten¡å familialå ¿colarå, asisten¡å ce are drept singur scopajutarea ministerului în munca de educare pe care o depune. Asisten¡a familialå¿colarå trebuie så aibå douå aspecte:

Depistarea socialå a cazurilor unde în mod vådit via¡a de familie împiedicåeduca¡ia. Aceastå depistare se face prin vizitarea sistematicå a familiilor elevilor¿i prin semnalarea cazurilor de elevi cu problemå de cåtre profesori.

Interven¡ia în cazurile în care ancheta socialå aratå cå într-adevår via¡ade familie împiedicå educa¡ia.

Mijloacele de asisten¡å

Pentru a putea indica cu precizie mijloacele de asisten¡å necesare, ar trebuiså fi avut pânå în prezent o ac¡iune îndelungatå de asisten¡å, ceea ce nu estecazul: totu¿i, din cercetårile noastre de pânå acum, credem cå în numeroasecazuri s-ar putea interveni eficace prin urmåtoarele mijloace:

– persuasiune;– educarea familiei;– acordarea de burse (cazurilor indicate de asisten¡å socialå);

Asisten¡a familialå ¿colarå

102 PAUL H. STAHL

– aducerea pårin¡ilor la ¿coalå cât mai des;– vizitarea frecventå a cazurilor speciale;– cantinå pentru elevii recomanda¡i de asisten¡a socialå;– pregåtirea lec¡iilor în såli de medita¡ii;– organizarea de colonii de varå;– plasament familial.Atragem aten¡ia asupra ultimului mijloc de asisten¡å aråtat aici; aceasta

este solu¡ia necesarå în cazurile extreme ¿i în care celelalte solu¡ii nu au datrezultate. Se întâmplå deseori ca ac¡iunea de reeducare pedagogicå a familieiså nu fie suficientå. Uneori familia poate lipsi cu desåvâr¿ire, alteori ac¡iuneapurtatå în familie nu a dat roade. Câteodatå familia este în imposibilitate de aface fa¡å obliga¡iilor sale pedagogice din pricina unui proces intern dedezagregare sau chiar poate da o educa¡ie antisocialå.

Organele de asisten¡å familialå ¿colarå ale Ministerului Învå¡åmântuluiar trebui så intervinå în aceste cazuri prin tehnica plasamentului familial, adicåprin scoaterea elevului din familia de origine ¿i darea în grija altei familii. Seprocedeazå mai întâi la o anchetå în familia elevului, pentru a se constatasitua¡ia copilului; pe baza ei se hotårå¿te plasamentul; se procedeazå apoi lao a doua anchetå, pentru gåsirea familiei crescåtoare, potrivit cazului avut învedere. ªi aceastå nouå familie trebuie îndrumatå în munca sa de cåtre organelede asisten¡å socialå ¿colarå.

Cu familia crescåtoare organele de asisten¡å socialå încheie un contractlegal în fa¡a autoritå¡ilor, organele de asisten¡å socialå ¿colarå substituindu-sede drept autoritå¡ii familiei de origine, socotitå decåzutå din drepturile sale.Uneori se poate alege forma de ac¡iune a „adop¡iei“.

Mijloacele de asisten¡å indicate aici se pot înmul¡i pe måsurå ce ac¡iuneade asisten¡å începe så se desfå¿oare.

Personalul

Aceastå ac¡iune trebuie purtatå de cåtre un personal specializat, muncaduså într-o asemenea direc¡ie necesitând nu numai bunåvoin¡å, ci ¿inumeroase cuno¿tin¡e. Ac¡iunea nu poate fi purtatå nici de cåtre personalulsanitar al ¿colilor ¿i nici de cåtre profesori sau dirigin¡i, deoarece nici unii,nici al¡ii nu au cuno¿tin¡ele necesare stabilirii unui bun diagnostic social¿i ale unei interven¡ii eficace. Lipsa de specializare ¿i necunoa¿tereaproblemei, care ar putea fi inerente în cazul în care ac¡iunea ar fi purtatå de

103

cåtre un personal improvizat, ar strica eficacitatea ac¡iunii pe care orecomandåm.

Serviciile de asisten¡å care existå la alte institu¡ii (spre exemplu, pe lângåsfaturile populare ale raioanelor) au alte atribu¡iuni ¿i nu se pot ocupa deproblema ¿colarå, nu numai din lipså de timp, ci ¿i din necunoa¿terea aspectelorspeciale legate de problemele pe care le tratåm. Este a¿adar necesarå folosireaabsolven¡ilor ¿i studen¡ilor Institutului de Prevederi Sociale.

Pentru început credem necesar un numår de numai 10 persoane, care arurma så func¡ioneze începând chiar din toamnå, în mod experimental, urmândca, pe måsura punerii la punct a problemei, serviciul så ia extindere pe întreagaCapitalå.

Dintre absolven¡ii Institutului de Prevederi Sociale, având o specializareîn probleme sociale ¿i cunoscând tehnica anchetelor, urmeazå så selec¡ionåmasisten¡ii sociali spre a fi instrui¡i; aceasta întrucât problemele asisten¡eifamiliale ¿colare sunt prea pu¡in cunoscute, fiiind vorba de o specialitate nouå,rezultat al muncii noastre.

Sunt necesare cuno¿tin¡e de asisten¡å socialå, de pedagogie familialå, destatisticå, de boli sociale, toate concentrate pe preocuparea noastrå centralå:ajutorul dat Ministerului Învå¡åmântului Public în educa¡ie. Aceastå instruireo putem face în bune condi¡iuni în cadrul institu¡iei noastre, cuno¿tin¡ele decare dispunem în prezent fiind suficient de bine formate dupå trei ani de studiuîn aceea¿i direc¡ie.

Ar urma ca, odatå cu terminarea anului ¿colar studen¡esc sau chiar maicurând, så fie alese elementele care så urmeze cursul de specializare, teoretic¿i practic, pentru a putea face fa¡å necesitå¡ilor serviciului pe care l-ampropus.

Dirijarea acestui serviciu ar urma så fie fåcutå de cåtre personalul Sec¡ieiSociale din Centrul de Cercetåri Psiho-Medico-Pedagogice, personal care estedeja specializat. Încadrarea acestor elemente ar urma så fie fåcutå prin lårgireaschemei Sec¡iei Sociale din Centrul de Cercetare Psiho-Medico-Pedagogice.

Socotim necesarå crearea a zece posturi noi de „asistent familial ¿colar“.În acest fel ac¡iunea de teren ar fi dirijatå, putându-se în acela¿i timp continua¿i ac¡iunea de cercetare ¿tiin¡ificå, necesarå încå prin faptul cå disciplina estenouå, în formare.

Încadrarea trebuie så fie potrivitå cu munca grea de teren pe care o cerem¿i cuno¿tin¡ele numeroase ce le necesitå aceasta. De asemenea, încadrareatrebuie så fie echivalentå cu încadrarea pe care ar putea-o cåpåta la MinisterulMuncii, minimumul fiind egal cu încadrarea unei „surori de ocrotire“, cu un

Asisten¡a familialå ¿colarå

104 PAUL H. STAHL

personal sanitar mediu fåcând muncå de teren ¿i având studii de opt clase deliceu sau ¿coalå medie. În concluzie, socotim cå încadrarea minimå pentrustuden¡ii care n-au absolvit încå cursurile Institutului de Prevederi Socialeeste în categoria 8, iar pentru absolven¡ii Institutului de Prevederi Socialeeste în categoria 9.

Rezolvarea acestei propuneri apare ca urgentå, atât pentru ca aportulac¡iunii de asisten¡å så soseascå cât mai curând, cât ¿i pentru a putea fi dintimp aprobate posturile necesare, iar apoi selec¡ionat ¿i instruit personalulnecesar.

3) RÅMÂNEREA ÎN URMÅ

Solu¡ionarea problemei prin colonii de varå

(În caractere italice am låsat, pentru aducere aminte, câteva citate politizatedestinate a apåra studiul de acuza¡ii)

Problema råmânerii în urmå este cercetatå de Centrul de cercetåri pe baza bogatuluimaterial gåsit în lucrårile sovietice. Tovarå¿ul Stalin a acordat întotdeauna o deosebitåaten¡ie problemei formårii ¿i educårii cadrelor de tineri speciali¿ti, problemei creåriiunei intelectualitå¡i proprii a clasei muncitoare. Aceasta constituia o sarcinå foarte greaa revolu¡iei proletare ¿i, în ciuda oportunismul care o privea ca un obstacol de neînvins,ea a putut fi realizatå. Întreaga dezvoltare glorioaså a statului sovietic este confirmareavie a juste¡ei ideilor staliniste despre educarea cadrelor de intelectuali sovietici. Tovarå¿ulStalin a aråtat încå de la început sarcina pregåtirii cadrelor ca o sarcinå de primåimportan¡å pentru statul sovietic: „Clasa muncitoare trebuie så-¿i creeze proprii såiintelectuali ¿i tehnicieni, în stare så apere interesele clasei ei în produc¡ie, ca interese aleclasei ståpânitoare...“

În cuvântarea rostitå la primul Congres al Învå¡åtorilor din R.P.R., iubitul nostruconducåtor, tovarå¿ul Gheorghe Gheorghiu Dej, a trasat linia pe care trebuie så mergem:„Studia¡i cu perseveren¡å, experien¡a admirabilå a ¿colii sovietice, adevårat focar al¿tiin¡ei ¿i culturii, fåuritoarea minunatelor genera¡ii de constructori ai socialismului ¿icomunismului.“ (Pânå la urmå, „membrii minunatelor genera¡ii de constructori aisocialismului ¿i comunismului“ sovietic l-au omorât prin iradiere.)

ªi la noi, a¿a cum ne aratå directivele Ministerului Învå¡åmântului, problemaråmânerii în urmå are o importan¡å deosebitå, a¿a cum ne indicå numårul amâna¡ilorpentru toamnå ¿i al repeten¡ilor, ¿i datoritå faptului cå situa¡ia poate fi remediatå pebaza principiilor ¿tiin¡ei sovietice. Pedagogia sovieticå a reu¿it så punå în practicå cerin¡ape care o formula Macarenko de a nu exista „rebuturi“ în munca educatorilor…

106 PAUL H. STAHL

Cercetând problema råmânerii în urmå la învå¡åturå (repeten¡ie, corijen¡e)pe baza materialului adunat de cåtre sec¡iile Centrului, am cåutat så aflåmcâteva posibilitå¡i de remediere a acestei situa¡ii, urmând ca, treptat, såcuprindem toate aspectele problemei, în måsura în care ele intrå în sfera deactivitate a centrului. În lucrarea de fa¡å este tratatå doar posibilitatea råmâneriiîn urmå în cadrul unor colonii speciale de varå, ¿i materialul se rezumå la studiulfåcut pe repeten¡ii din grupul ¿colar al ¿colii elementare nr. 37, fete ¿i båie¡i. Înplanul de muncå al Centrului urmeazå cuprinderea în studiu a tuturor celor ceprezintå vreo råmânere în urmå ¿i solu¡ionarea preventivå a problemei.

Cât de clarå apare solu¡ia pe care o indicå tovarå¿ul Gheorghe Gheorghiu Dej „så våslujeascå drept exemplu tipul sovietic al învå¡åtorului, cu temeinicia de cuno¿tin¡e care îlcaracterizeazå, cu con¿tiinciozitatea ¿i modestia lui, cu devotamentul såu nemårginit fa¡å depopor, fa¡å de cauza lui Lenin ¿i Stalin“. Iatå adevårata cale de rezolvare a problemei…

Cercetårile au purtat asupra unui numår de 60 de repeten¡i din grupul¿colar nr. 37, care au fost urmåri¡i în dezvoltarea lor de cåtre sec¡iile Centrului.În stabilirea factorilor care condi¡ioneazå råmânerea în urmå ¿i în seria gravitå¡iicu care intervin în procesul de educare, am folosit concluziile la care au ajunspânå acum cercetårile noastre, putând så facem ¿i compararea datelor pe douåcolective: cel de repeten¡i ¿i cel format din to¡i elevii grupului ¿colar nr. 37.

Corelarea celor trei grupe de factori

Pentru a putea prezenta aspectul general al corelårii dintre cele treispecialitå¡i pe care a fost fåcut studiul (sociologie, psihologie, medicinå), îndeterminarea condi¡iilor care au favorizat råmânerea în urmå, am folosit treiindicii de gravitate: elevi care nu prezentau probleme, elevi care prezentauprobleme u¿oare ¿i elevi care prezentau probleme grave.

În stabilirea acestor indicii am folosit rezultatele prelucrårilor de pânåacum ale fiecårei sec¡ii (socialå, psihicå, medicalå), care au permis cunoa¿tereafactorilor ce influen¡eazå educa¡ia ¿i ponderea cu care fiecare în parte intervineîn procesul de învå¡åmânt. În felul acesta stabilirea unui indice de gravitatenu reflectå gravitatea unei probleme privitå în mod abstract, ci este strâns legatåde procesul de învå¡åmânt ¿i reflectå måsura în care el influen¡eazå acest proces.De asemenea, nu am procedat la o serie mecanicå a factorilor, ci am studiat pefiecare caz în parte felul în care deficien¡ele se reflectå în procesul de educare.

107

Aceastå împår¡ire dupå gravitate a intervenit pentru o expunere diferen¡i-atå a materialului, necesarå unei juste în¡elegeri a problemei. Pentru speciali-tatea medicalå expunerea era fåcutå dupå gravitatea problemelor de sånåtateale elevului, stabilitå pe baza influen¡ei afec¡iunilor asupra ¿colaritå¡ii. Încercetarea socialå, concluziile au fost diferen¡iate dupå capacitatea educativåa familiei, bazatå pe influen¡a pe care factorii sociali o au în educa¡ie. Pentruproblemele psihologice prinderea într-un singur diagnostic, diferen¡iat pegrade, a fost fåcutå ¡inându-se seama de douå criterii: dezvoltarea intelectualåa elevului ¿i tråsåturile temperamental-caracteriale, în måsura în care acestedouå elemente influen¡au favorabil sau defavorabil procesul de învå¡åmânt.

Sunt expuse pe rând repartizarea celor trei categorii de gravitate în cadrulfiecårei specialitå¡i. În cadrul cercetårii medicale, elevii repeten¡i

normali somatic reprezentau ............................ 26,7%u¿or afecta¡i somatic reprezentau.................... 40,0%grav afecta¡i somatic reprezentau .................... 33,3%

100,0%

În cadrul cercetårii sociale am gåsit familii cu capacitate educativå:

normalå ............................................................... 6,7%u¿or scåzutå ...................................................... 38,3%grav scåzutå ...................................................... 55,0%

100,0%

În cadrul cercetårii psihologice s-au gåsit elevi cu însu¿iri psihice:

favorabile procesului de învå¡åmânt ................. 5,0%cu probleme psihice, dar u¿or rezolvabile ....... 31,7%cu probleme psihice defavorabile învå¡årii ..... 63,3%

100,0%

Din corelarea între cele trei specialitå¡i diferen¡iate pe gravitate, am re¡inutcâteva situa¡ii ca fiind semnificative. Le expunem pe rând:

Din totalul elevilor cerceta¡i, 21,7% din cazuri au fost notate cu maximumde gravitate de cåtre fiecare dintre cele trei discipline. Iatå un exemplu tipicpentru aceastå situa¡ie:

Råmânerea în urmå

108 PAUL H. STAHL

Eleva T. St., din clasa a III-a a ªcolii elementare nr. 37 de fete (fi¿a nr. 679) locuie¿tecu mama ei; este semiorfanå de tatå; împreunå cu ea mai locuiesc patru fra¡i, ea fiind ceamai micå dintre copii. Mama este casnicå; trei dintre fra¡i lucreazå, al patrulea este elev.Cu excep¡ia celei mai mari dintre surori, to¡i membrii familiei ¿tiu carte. Venitul familieieste satisfåcåtor. Condi¡iile de locuire sunt rele: locuin¡a este neîncåpåtoare, aparprobleme de aglomera¡ie; pardoseala este din påmânt. Mobilierul ¿i locuin¡a în generalsunt murdare, prost între¡inute. Condi¡iile de odihnå ale elevei sunt rele: doarme cudouå persoane în pat ¿i cu alte trei în camerå. Nu doarme suficient, este nervoaså. Igienaei personalå este nesatisfåcåtoare ¿i alimenta¡ia insuficientå, în special datoritå lipsei depoftå de mâncare. Ajutå pu¡in, sporadic, la treburile casnice. Pårin¡ii nu se intereseazåsuficient de problemele ¿colii.

Eleva (astfel cum relevå ¿i examenul medical ¿i cel psihic) este extrem de nervoaså,neascultåtoare fa¡å de familie. Refuzå så stea în caså så-¿i facå lec¡iile ¿i fuge în stradå,unde se joacå tot timpul. Pårin¡ii sunt incapabili så o ståpâneascå ¿i metodele de educa¡ieîntrebuin¡ate fa¡å de un copil bolnav sunt gre¿ite: este båtutå de fra¡i ¿i de mamå, deseoricu un bå¡.

Eleva este un caz tipic de asociabilitate: are conflicte cu toate persoanele cu careintrå în contact, iar conflictele cu fra¡ii sunt continue. Lectura particularå a elevei esteinsuficientå, ca ¿i frecventarea de spectacole. Nu-i place så înve¡e, nici så facå vreun altlucru care necesitå un efort. Se simte bine numai la joacå, dar chiar ¿i atunci apar conflictecu prietenii. Jocul este principala ei preocupare, lec¡iile pentru ¿coalå nefåcându-le niciodatåînainte de joacå. Este ranchiunoaså, råzbunåtoare. Din cauza caracterului ei este adeseabåtutå. Revoltatå, mintea ei scuzå ¿i justificå toate scåderile pe care le are în acela¿i timpîn care îi acuzå pe cei din jur. În urma båtåilor are perioade lungi în care refuzå så maivorbeascå. Este incon¿tientå de partea mare de vinå pe care o are.

Cazul este interesant: mediul social nepotrivit a atras o gre¿itå formare aelevei, care, puternic întåritå de problemele ei de sånåtate, a fåcut-o så secomporte gre¿it. Atitudinea familiei fa¡å de ea este gre¿itå, remediul la defecteleei fiind numai båtaia, neînso¡itå de acea permanentå preocupare educativå caretrebuie så existe într-o familie, mai ales când problemele mai dificile de educa¡iese pun. Interven¡ia în cazul de fa¡å trebuie fåcutå concomitent pe toate laturile:reeducare, interven¡ie medicalå ¿i interven¡ie socialå.

Din punct de vedere somatic existå o accentuatå stare de debilitate, carese poate urmåri pe mai mul¡i ani în urmå ¿i care recunoa¿te drept cauzå oinsuficientå ra¡ie caloricå ¿i un important grad de caren¡å printr-un regimalimentar unilateral. Stigmatizarea endocrinå hipotiroidianå poate fi atribuitåacestei caren¡e, ea constituindu-se în timp ¿i evoluând de la o stare constitu¡io-nalå hipotiroidianå la o hipotiroidie clinicå. Toate aceste constatåri explicågravitatea pe care o prezintå problemele psihice.

109

Dezvoltarea intelectualå scåzutå, slaba putere de concentrare a aten¡iei ¿ipersisten¡a ei reduså, voin¡a deficitarå, memoria scåzutå sunt consecin¡e atâtale mediului social, cât ¿i ale stårii medicale (minusul de activitate psihicåeste datorat în parte hipotiroidiei). Tulburårile grave de caracter, neîncadrareanormalå în colectiv, gradul maxim de nesociabilitate decurg din toate acestea¿i necesitå, în afara solu¡ionårii problemelor de mediu social ¿i a problemelormedicale, un efort îndelungat al psihopedagogului.

În unele cazuri råmânerea în urmå a fost cauzatå de o interven¡ie u¿oarå acelor trei factori, dar care prin faptul cå interveneau concordant au provocattotu¿i råmânerea în urmå. Aceastå situa¡ie apare în 12% din cazuri. În 40% dincazuri råmânerea în urmå se datoreazå interven¡iei a numai douå grupe defactori: sociali ¿i psihici, în 25% din cazuri; medicali ¿i psihici, în 10%;medicali ¿i sociali, în 5%.

Interven¡ia exclusivå a unei categorii de factori (fie sociali, fie medicali,fie psihici) am întâlnit-o doar în 5% din cazuri. Aceastå situa¡ie ilustreazå faptulcå råmânerea în urmå se datoreazå interven¡iei corelate a tuturor factorilor ¿iaratå interdependen¡a puternicå a lor în influen¡area educa¡iei. Din totalul decazuri studiate, nu am gåsit nici un caz în care så nu fi intervenit måcar unuldin factorii pe care a fost fåcutå cercetarea.

În interven¡ia corelatå a diferitelor grupe de factori, unele au avut oinfluen¡å defavorabilå dominantå asupra procesului de învå¡åmânt. Factoriisociali au dominat în 46,7% din cazuri, cei medicali în 13,3%, cei psihici înnumai 5%. Aceasta se explicå u¿or, ¿tiind cå în majoritatea cazurilor psihiculrepercuteazå factorii medicali ¿i sociali, cu atât mai mult cu cât în considerareadeficien¡elor de ordin psihic s-au urmårit numai factorii care influen¡audefavorabil situa¡ia ¿colarå. În restul cazurilor, diferen¡ele efectelor pe carefactorii din cadrul diverselor specialitå¡i le-au avut în condi¡ionarea råmâneriiîn urmå sunt minime.

Studiind efectul gravitå¡ii stårii generale a sånåtå¡ii asupra dezvoltåriipsihice, constatåm urmåtoarele:

sånåto¿i patologie problemeu¿oarå grave

elevi fårå probleme psihice 18,7 – –probleme psihice u¿oare 37,5 48,0 –probleme psihice grave 43,8 52,0 100,0

100,0% 100,0% 100,0%

Råmânerea în urmå

110 PAUL H. STAHL

Din analiza tabelului rezultå cå totalul elevilor care nu prezintå problemepsihice se încadreazå în grupa elevilor sånåto¿i, tot a¿a cum totalul elevilor cuprobleme grave de sånåtate prezintå ¿i probleme psihice grave. Propor¡iaelevilor cu probleme psihice grave cre¿te pe måsurå ce ei se aflå într-una dincategoriile cu sånåtate mai puternic deficitarå.

Problemele psihice grave ale elevilor sånåto¿i apar datoritå influen¡eicondi¡iilor sociale, care intervin ¿i ele puternic în dezvoltarea gândirii ¿i înformarea caracterului. Influen¡a puternicå a mediului social în tråsåturiletemperamental-caracteriale iese în relief ¿i din tabelul alåturat, în care acestetråsåturi au fost corelate cu elementele vie¡ii de familie cu våditå influen¡å(comportarea pårin¡ilor fa¡å de copii, rela¡iile dintre pårin¡i, rela¡iile dintre elevicu fra¡ii etc.), prinse într-un singur diagnostic.

condi¡ii familiale pentru formarea caracteruluicaracter favorabile u¿or puternic

defavorabile defavorabilefavorabil învå¡årii 12,2 – –u¿or defavorabil 50,0 44,4 15,10puternic defavorabil 37,5 55,6 84,49

100,0% 100,0% 100,0%

Procentajul celor cu tråsåturi temperamental-caracteriale defavorabileprocesului de învå¡åmânt cre¿te pe måsurå ce condi¡iile familiale sunt mainefavorabile, ajungând la propor¡ia de 84,9% de elevi cu tråsåturi nefavorabileînvå¡årii în grupa celor mai defavoriza¡i din punct de vedere social.

Influen¡a mediului familial asupra elevilor studia¡i

Rolul mediului familial în în¡elegerea råmânerii în urmå a elevilor de¿coalå elementarå este o parte a problemei cu un aspect general privind rolulvie¡ii familiale în educa¡ia elevilor de ¿coalå elementarå. O serie de aspecteale problemei au fost tratate în lucrårile de specialitate ale sec¡iei sociale ainstitu¡iei. Am socotit totu¿i necesar ca în lucrarea prezentå så fie cercetat apartemediul familial al elevilor repeten¡i.

Influen¡a mediului social poate fi indirectå, prin intermediul sånåtå¡ii ¿ipsihicului, dar influen¡a lui este mai ales directå asupra educa¡iei. Acest dinurmå aspect este expus aici. Cazurile pe care a fost fåcutå cercetarea au fost

111

discutate pe rând, fiecare în parte, pentru a fi confruntate cu datele medicale,cele psihice ¿i informa¡iile furnizate de profesor.

În acest capitol se prezintå frecven¡a diverselor aspecte negative dinfamiliile elevilor råma¿i în urmå, pentru a le compara cu situa¡ia elevilordintr-un colectiv normal, spre a vedea dacå nu cumva aspectele negativerelevate sunt într-o propor¡ie mai mare printre elevii råma¿i în urmå ¿i astfel såavem ¿i în acest mod o dovadå a influen¡ei mediului. Urmårim situa¡ia sub treiaspecte:

1. situa¡ia familiilor cu elevi råma¿i în urmå;2. situa¡ia elevilor din aceste familii;3. informa¡ii asupra preocupårilor elevilor ¿i atitudinii lor fa¡å de familiile

proprii, a¿a cum reies din cercetarea fåcutå la domiciliu.

Informa¡ii sumare asupra familiilor în care locuiesc eleviiråma¿i în urmå

AnalfabetismulAnalfabetismul este unul dintre factorii cu puternicå influen¡å negativå

asupra elevilor, astfel cum cercetårile fåcute de noi au aråtat-o în altå parte.Cunoscând aceastå influen¡å, am cåutat så vedem dacå propor¡ia analfabe¡iloreste mai mare în familiile în care se gåsesc elevi råma¿i în urmå.

Astfel, analfabetismul apare în 45,3% din familiile în care tråiesc eleviiråma¿i în urmå. Propor¡ia este mai mare decât în mod normal, când propor¡iafamiliilor în care apare analfabetismul pårin¡ilor într-o ¿coalå perifericå estede numai 24,3%.

Din cele 45,3% cazuri, în 18,9% apare analfabetismul unuia dintre pårin¡i¿i în 26,4% al ambilor pårin¡i, cifrå de opt ori mai mare decât într-un colectivnormal (3,1%).

Men¡ionåm cå printre cei pu¿i în categoria analfabe¡i am inclus ¿i pe cei careîntre timp au fost alfabetiza¡i. Am socotit necesar acest lucru deoarece analfabetis-mul pårin¡ilor a avut timp så influen¡eze în råu elevii. ºinând seama de faptul cå atâtîn familiile cu elevi råma¿i în urmå, cât ¿i în celelalte, pårin¡ii au fost trecu¡i în ca-tegoria analfabe¡i pe acelea¿i criterii, rela¡iile dintre cele douå categorii sunt reale.

Deficien¡ele pårin¡ilorAm întâlnit alcoolism în 24,1% din familiile în care tråiesc elevii råma¿i

în urmå. Propor¡ia este cu mult måritå fa¡å de cele 5,6% cazuri în care aparealcoolismul în mod obi¿nuit, în ansamblul familiilor elevilor cerceta¡i de noi.

Råmânerea în urmå

112 PAUL H. STAHL

Am întâlnit prostitu¡ie (sau un început de prostitu¡ie) în 8,5% din cazuriîn familiile în care tråiesc elevi råma¿i în urmå. Din nou propor¡ia este måritåfa¡å de procentul de 0,19 cazuri în care apare prostitu¡ia.

Decesul pårin¡ilorAm cercetat în câte cazuri elevii råma¿i în urmå tråiesc în familii din care

lipsesc prin deces unul sau ambii pårin¡i de origine. O netå diferen¡iere apareîn compara¡ie cu situa¡ia gåsitå în ansamblul familiilor elevilor de ¿coalåelementarå.

familii cu elevi ansamblulråma¿i în urmå familiilor

ambii pårin¡i tråiesc 57,9 84,9unul din pårin¡i a decedat 40,3 13,9ambii pårin¡i au decedat 1,8 1,2

100,0% 100,0%

Din familiile elevilor råma¿i în urmå lipsesc pårin¡ii prin deces în 42,1%din cazuri, fa¡å de numai 15,1% cazuri într-un colectiv normal; diferen¡iereaeste puternicå, astfel încât din acest punct de vedere elevii råma¿i în urmå suntdefavoriza¡i, lipsa pårin¡ilor din familiile elevilor de ¿coalå elementaråinfluen¡ând în råu educa¡ia.

Rela¡iile dintre pårin¡iRela¡iile din pårin¡i sunt de asemenea un factor cu puternicå influen¡å asupra

educårii copiilor. În¡elegerea dintre pårin¡i presupune o în¡elegere ¿i în ceea ceprive¿te scopul ¿i metodele de educa¡ie. În timp ce neîn¡elegerile dintre pårin¡i,pe lângå faptul cå aratå lipsa unor scopuri ¿i metode comune în educa¡ie, aratå¿i o scådere a autoritå¡ii pårin¡ilor, datoritå exemplului råu pe care îl dau copiilor.

familii cu elevi ansamblulråma¿i în urmå familiilor

în¡elegere între pårin¡i 60,6 95,0u¿oare conflicte 24,2 3,9conflicte grave (båtåi) 15,2 1,1

100,0% 100,0%

Propor¡ia rela¡iilor anormale între pårin¡i este de 10 ori mai mare înfamiliile în care tråiesc elevi råma¿i în urmå; încå un element care u¿ureazåîn¡elegerea råmânerii în urmå. Dacå ne amintim prezen¡a alcoolismului în

113

24,1% din cazuri (alcoolismul fiind unul din factorii cu influen¡a cea maiputernic dezagregantå a rela¡iilor dintre pårin¡i), ne explicåm în bunå parte ¿ipropor¡ia enormå a neîn¡elegerilor.

Situa¡ia elevilor råma¿i în urmå în familiile proprii

OdihnaAm studiat condi¡iile de odihnå ale elevilor råma¿i în urmå, ¡inând seama

de mai multe elemente, ca: numårul de persoane cu care doarme în camerå,numårul de persoane cu care doarme în pat, cât este de bine învelit, lini¿tea dintimpul somnului etc. ºinând seama de toate aceste elemente s-a pus un diagnosticgeneral. Expunem mai jos câteva din datele pe care le socotim mai importante.

Este vorba mai întâi de numårul de persoane cu care doarme în camerå:

elevul doarme în cameråsingur .................................................... 6% din cazuricu o persoanå ........................................ 24%cu douå persoane .................................. 28%cu trei persoane .................................... 16%cu patru persoane ................................. 12%cu cinci sau mai multe ......................... 14%

100%

Credem cå elevii care dorm cu încå alte trei persoane (sau mai multe)persoane în camerå nu au condi¡ii suficient de bune de odihnå.

Iatå ¿i numårul de persoane cu care doarme în pat:

elevul doarmesingur în............................................... 13,8% din cazuricu o persoanå ....................................... 39,7%cu douå persoane ................................. 36,2%cu trei persoane ................................... 5,2%cu patru persoane ................................ 3,4%cu cinci sau mai multe persoane ......... 1,7%

100,0%

Socotind cå elevii care dorm cu mai mult de o persoanå în pat nu aucondi¡ii suficient de bune de odihnå, vedem cå problema are o gravitatedeosebitå în lotul elevilor råma¿i în urmå.

Råmânerea în urmå

114 PAUL H. STAHL

ºinând seama de cele douå tabele precedente ¿i de alte elemente pe carele-am surprins în cercetarea noastrå, am pus condi¡iilor de odihnå un diagnosticgeneral cât mai sensibil, pe cinci categorii, precum urmeazå:

elevul are condi¡ii de odihnåfoarte bune în ............................. 5,8% din cazuribune în ........................................ 30,8%potrivite în .................................. 23,1%rele în .......................................... 21,1%foarte rele .................................... 19,2%

100,0%

Ultimele douå categorii însumeazå un total de 40,3% cazuri, adicå ocupåo propor¡ie importantå. Influen¡a odihnei asupra elevilor este recunoscutå.Acest element a fost studiat ¿i interpretat în ¿tiin¡a sovieticå pe baze pavloviste.ªi în cursul lucrårii noastre vom aråta influen¡a odihnei asupra sånåtå¡ii elevilor.

Putem afirma deci cu certitudine: condi¡iile rele de odihnå ale elevilorråma¿i în urmå au intervenit negativ în educa¡ie, favorizând råmânerea în urmå.

Rela¡iile afective cu copilulAtitudinea afectivå fa¡å de elev a fost socotitå normalå atunci când pårin¡ii

î¿i iubesc copiii. Rela¡ii afective anormale au fost socotite cazurile în care apareo dragoste exageratå, råsfå¡ul, indiferen¡a sau ostilitatea.

În mod obi¿nuit, într-o familie cu capacitate educativå normalå, rela¡iile afecti-ve sunt întotdeauna normale. În grupul elevilor studia¡i, rela¡iile afective normaleocupå propor¡ia de 42,6%. Propor¡ia este reduså la mai mult de jumåtate, fa¡å decele 86,30% cazuri în care rela¡iile afective sunt normale într-un colectiv obi¿nuitde copii (cuprinzând toate felurile de copii, de la cei råma¿i în urmå pânå la premian¡i).

Aspectul relevat este grav, o atitudine afectivå anormalå fiind maiîntotdeauna întovårå¿itå de metode gre¿ite de educare; propor¡ia rela¡iilornormale fiind scåzutå în familiile elevilor råma¿i în urmå, indicå în mai binede jumåtate din cazuri o scådere a capacitå¡ii educative a familiei.

Atitudinea pårin¡ilor fa¡å de ¿coalåCând apare la pårin¡i o atitudine negativå fa¡å de ¿coalå (indiferen¡å sau

aversiune), avem cu siguran¡å familii cu capacitate educativå scåzutå. Problemaatitudinii fa¡å de ¿coalå a fost studiatå în alte lucråri ale noastre, unde au pututfi stabilite urmårile grave ale atitudinii negative a pårin¡ilor.

115

În familiile care cresc elevi råma¿i în urmå am gåsit urmåtoarea situa¡ie(pe care o comparåm cu situa¡ia gåsitå în mod normal într-un colectiv ¿colar):

Pårin¡ii elevi cu problemå colectiv normalîndeamnå pe elev la ¿coalå 57,8% 89,8%sunt indiferen¡i fa¡å de ¿coalå 35,6% 9,1%îl împiedicå så-¿i facå lec¡iile 7,6% 1,1%

100,0% 100,0%

Propor¡ia pårin¡ilor cu atitudine negativå fa¡å de ¿coalå în familiile carecresc elevi råma¿i în urmå ocupå 43,2%, de 4 ori mai mult decât într-un colectivnormal. Putem deci din nou afirma cå familiile elevilor råma¿i în urmå au ocapacitate educativå scåzutå, fapt care explicå în mare parte råmânerea în urmå.

Pregåtirea lec¡iilorDin totalul elevilor råma¿i în urmå care au fost studia¡i, 7,7% î¿i pregåtesc

lec¡iile în cåmine. Cei care î¿i pregåtesc lec¡iile acaså au fost studia¡i din douåpuncte de vedere care contribuie la buna pregåtire, ¿i anume: dacå elevul estecontrolat de îndeplinirea datoriilor ¿colare ¿i dacå este ajutat så-¿i facå lec¡iileîn familie. În privin¡a ajutorului pe care elevul îl prime¿te în familie la pregåtirealec¡iilor, am ¡inut seama nu numai de ajutorul primit de la pårin¡i, ci ¿i deeventualele ajutoare primite de la colegi de claså care vin la el acaså så-l ajute¿i de ajutorul oricårei alte persoane. Situa¡ia este urmåtoarea:

Elevul este ajutat întotdeauna la pregåtirealec¡iilor în ......................................................... 14,6% din cazuriElevul este ajutat uneori în ............................. 12,5%Elevul nu este ajutat niciodatå ....................... 72,9%

100,0%

În privin¡a controlului în familie dacå ¿i-a fåcut lec¡iile am gåsit urmåtoareasitua¡ie:

elevul este totdeauna controlatdacå ¿i-a fåcut lec¡iile în ................................. 64,3% din cazurielevul este controlat uneori în ........................ .2,4%elevul nu este controlat niciodatå .................. 33,3%

100,0%

Råmânerea în urmå

116 PAUL H. STAHL

De data aceasta un numår mai mare de pårin¡i se ocupå de copii. Faptuleste explicabil prin aceea cå este mult cu mult mai u¿or så controlezi dacå elevul¿i-a fåcut lec¡iile decât så-l aju¡i la pregåtirea lec¡iilor. Dar, chiar ¿i în ultimultabel, propor¡ia elevilor deloc controla¡i atinge cifra mare de 33,3%.

PedeapsaAm urmårit douå elemente: cine pedepse¿te elevul ¿i cum este pedepsit.

Am gåsit urmåtoarele situa¡ii:

elevul este pedepsitde mamå în .......................................... 48,7% din cazuride tatå în .............................................. 16,8%de ambii pårin¡i în ............................... 14,0%de alte persoane în ............................... 20,5%

100,0%

Rolul mamei este mai important aici decât al tatålui. De altfel, dincercetårile fåcute în alte privin¡e de cåtre sec¡ia socialå, apare o diferen¡iere înacela¿i sens care pune în luminå rolul mai important al mamei în educa¡ie.

Urmårind felul pedepselor am gåsit urmåtoarea situa¡ie:

elevul este pedepsitde mamå de tatå de ambii pårin¡i de alte persoane

prin ceartå 31,6 15,4 27,3 12,5prin båtaie 65,7 84,6 72,7 87,5alte pedepse 2,7 – – –

100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Apare o diferen¡iere în ceea ce prive¿te severitatea pedepselor, elevul fiindcel mai adesea båtut atunci când pedeapsa este aplicatå de altcineva decât depårin¡i. În rangul al doilea, ¡inând seama de severitate, este situa¡ia în careelevul este pedepsit de tatå. Cea mai u¿oarå pedeapså este atunci când îlpedepse¿te mama. Diferen¡ierea între cei doi pårin¡i este normalå: este urmareaatitudinii psihice a sexelor deosebite ale pårin¡ilor. De asemenea, diferen¡iereafa¡å de pedeapsa aplicatå de alte persoane este normalå: pårin¡ii în¡eleg maiu¿or copilul decât alte persoane care nu au aceea¿i îndreptå¡ire de a-l educa.

Semnalåm totu¿i propor¡ia constant mare de cazuri în care elevul estebåtut. Båtaia, mijloc pedagogic gre¿it, indicå o neråbdare educativå din parteapårin¡ilor, dar în acela¿i timp indicå o gravitate mare a gre¿elilor copilului,gre¿eli datorate înså în bunå parte tot educa¡iei anterioare primite de copil.

117

Supravegherea elevilorAm urmårit în cercetarea noastrå ¿i supravegherea de care copilul se bucurå

în familie. Am cercetat situa¡ia mai întâi din punctul de vedere al lipseipårin¡ilor de acaså, pleca¡i la lucru.

Când elevul cu råmânere în urmå este crescut de unul singur dintre pårin¡i(celålalt lipsind din cauza despår¡irii pårin¡ilor sau a decesului), pårintelecrescåtor stå acaså pentru cå nu lucreazå în 5% din cazuri, iar în restul de 95%din cazuri este plecat la muncå. În 15% din cazuri råmâne altcineva cu elevulpentru a-l supraveghea ¿i în 80% cazuri elevul este total nesupravegheat.Situa¡ia este mai gravå decât într-un colectiv normal, unde un elev crescut deunul singur dintre pårin¡i råmâne nesupravegheat prin plecarea pårintelui lalucru în 66,3% din cazuri.

Când elevul cu råmânere în urmå este crescut de ambii pårin¡i, unul dinpårin¡i råmâne acaså så se ocupe de copil în 65,1% din cazuri ¿i în 34,9% ambiipårin¡i sunt pleca¡i la lucru. În 2,4% cazuri elevul este supravegheat de altcineva¿i în 32,5% elevul råmâne total nesupravegheat deoarece ambii pårin¡i suntpleca¡i la lucru. Situa¡ia este ¿i aici mai gravå decât în mod normal în familiileelevilor de ¿coalå elementarå, unde lipsa de supraveghere prin plecarea ambilorpårin¡i la lucru apare numai în 12% din cazuri.

În general, din totalul familiilor care cresc elevi råma¿i în urmå, apare lipsade supraveghere prin plecarea pårin¡ilor la lucru în 47,6% din cazuri, cifrå dedouå ori ¿i jumåtate mai mare decât într-un colectiv normal, neselec¡ionat, undepropor¡ia elevilor nesupraveghea¡i prin plecarea pårin¡ilor la lucru este denumai 18% din cazuri.

Urmårind cel de-al doilea element am pus un diagnostic general alsupravegherii pe care o are copilul în familie, diagnostic cât mai sensibil, puspe baza unei analize concrete a situa¡iei generale în familie (este posibil capårin¡ii care nu sunt pleca¡i la lucru så nu se ocupe totu¿i de elev, elevulråmânând nesupravegheat). Am gåsit urmåtoarea situa¡ie la elevii råma¿i înurmå:

Supraveghere din partea pårin¡ilor

foarte satisfåcåtoare în ......................... 0,0% din cazurisatisfåcåtoare în ................................... 15,6%potrivitå în ........................................... 25,5%nesatisfåcåtoare în ............................... 20,3%foarte nesatisfåcåtoare în .................... 30,1%

100,0%

Råmânerea în urmå

118 PAUL H. STAHL

Un important numår de elevi råma¿i în urmå nu sunt aproape delocsupraveghea¡i. Faptul aratå o mare vinå din partea pårin¡ilor ¿i aratå în acela¿itimp una dintre condi¡iile cu rol important în producerea råmânerii în urmå.

Preocupårile elevilor ¿i atitudinea fa¡å de familie

Conflictele cu pårin¡iiUrmårind prezen¡a conflictelor elevilor råma¿i în urmå cu pårin¡ii, am gåsit

cå propor¡ia cazurilor în care apar conflicte este de 34,5% din cazuri, fa¡å de21,8% din cazuri în care apar conflictele elevilor cu pårin¡ii într-un colectivnormal, neselec¡ionat. Cre¿terea propor¡iei conflictelor este explicabilå dacåne amintim de prezen¡a numeroaselor aspecte negative ale mediului lorfamilial. Reamintim propor¡ia rela¡iilor afective normale, extrem de reduså(42,6% cazuri), aspect strâns legat de aspectul cercetat aici ¿i care contribuieputernic la dezagregarea rela¡iilor dintre pårin¡i ¿i copii.

Conflictele cu fra¡iiªi conflictele cu fra¡ii apar într-o propor¡ie crescutå la elevii råma¿i în

urmå, atingând cifra de 39,5% din cazuri, fa¡å de numai 18,5% din cazuri încare apar într-un colectiv normal. Este o nouå dovadå a proastei educa¡ii primitede ace¿ti copii ¿i în acela¿i timp de fra¡ii lor locuind în aceea¿i familie.

Autoritatea pårin¡ilorImportantul element pe care se bazeazå educa¡ia în familie, autoritatea

pårin¡ilor, va fi, desigur, în mare parte ¿tirbitå de numeroasele aspecte negativegåsite în familie: alcoolismul pårin¡ilor, neîn¡elegerile dintre pårin¡i, atitudineanejustå fa¡å de copil etc.

elevii råma¿i elevii dintr-unîn urmå colectiv normal

ascultåtori 40,3 80,6u¿oarå neascultare 28,1 12,2neascultare 26,3 6,7revoltå 5,3 0,5

100,0% 100,0%

Propor¡ia elevilor la care apare neascultarea este cu mult mai mare printreelevii råma¿i în urmå. Subliniem în mod special situa¡ia în care apare revolta,

119

refuzul de a mai asculta pårin¡ii. Este indiciul pierderii totale a autoritå¡iiparentale, care, a¿a cum am aråtat mai sus, este explicabilå. Odatå cu pierdereaautoritå¡ii pårin¡ilor, educa¡ia normalå devine imposibilå.

Tabelul este extrem de sugestiv, el explicå în mare parte nu numai situa¡ia¿colarå slabå a elevilor råma¿i în urmå, ci ¿i gre¿ita lor comportare în ¿coalå(fa¡å de profesor ¿i fa¡å de colegi), comportare ce nu poate fi separatå decomportarea în familie.

Lectura elevilor råma¿i în urmåUrmårim aici numai problema lecturii particulare ¿i din aceastå problemå

numai frecven¡a lecturii particulare a elevului în familie.

la elevii råma¿i la elevii dintr-unîn urmå colectiv normal

elevul cite¿te suficient 8,6 42,0cite¿te insuficient 51,6 43,9nu cite¿te deloc 39,6 14,1

100,0% 100,0%

Diferen¡ele dintre cele douå categorii sunt foarte mari; situa¡ia comparatåpune în luminå aspecte grave la elevii råma¿i în urmå, 39,6% din ei neavândnici un fel de lecturå particularå.

SpectacoleleDin punctul de vedere al frecventårii spectacolelor apar iarå¿i diferen¡ieri

însemnate.

frecventarea spectacolelor elevi råma¿i elevii dintr-unîn urmå colectiv normal

satisfåcåtoare 6,7 35,8nesatisfåcåtoare 65,6 56,8nu frecventeazå spectacole 27,7 7,4

100,0% 100,0%

Atitudinea fa¡å de ¿coalåAtitudinea fa¡å de ¿coalå, puternic indiciu al modului în care un elev a

fost educat, prezintå aspecte negative în grupa celor råma¿i în urmå:

Råmânerea în urmå

120 PAUL H. STAHL

elevi råma¿i în urmå colectiv normaldoresc så urmeze ¿coala 63,9 87,0indiferen¡å fa¡å de ¿coalå 6,8 7,4nu doresc så urmeze ¿coala 29,3 5,6

100,0% 100,0%

Propor¡ia atitudinii negative la elevii råma¿i în urmå este de trei ori maimare decât la elevii dintr-un colectiv normal. Råmânerea în urmå este explicatå¿i în acest mod, indiferen¡a sau ostilitatea fa¡å de ¿coalå atrågând ¿i dezinteresulfa¡å de lec¡ii, de cuno¿tin¡ele primite la ¿coalå.

ConcluziiAm våzut în prima parte a cercetårii cå familiile elevilor råma¿i în urmå la

învå¡åturå prezintå un mai mare numår de aspecte negative decât prezintå înmod normal familiile elevilor de ¿coalå elementarå.

Am våzut apoi, ca o urmare a primei constatåri, cå situa¡ia în familie aelevilor råma¿i în urmå este mai rea decât este în mod normal situa¡ia elevilorde ¿coalå elementarå, ceea ce defavorizeazå procesul educativ al elevilor.

ªi am våzut, în sfâr¿it, ca o urmare a primelor douå pår¡i, cum atitudineaelevilor fa¡å de ¿coalå, de via¡a culturalå, de familie este deformatå. Aspectelerelevate în aceastå ultimå parte concordå cu aspectele negative prezentate deelev în ¿coalå; ea este o parte a întregii lor comportåri negative, comportareexplicatå în cea mai mare parte de condi¡iile rele de mediu familial pe careace¿ti elevi le au.

Aspectele legåturilor dintre mediul social, sånåtate ¿i psihicul elevilorrepeten¡i studia¡i sunt prezentate în alt capitol.

Mediul social ¿i sånåtatea elevilor studia¡i

Legåturile strânse dintre mediul social, sånåtatea, psihicul elevului ¿ieduca¡ie, apar din întreaga tratare a problemei råmânerii în urmå. Datoritåacestor legåturi, mediul social, ¿i în special mediul familial al elevului, intervinputernic în apari¡ia procesului de råmânere în urmå. El intervine direct asuprapsihicului ¿i prin psihic asupra educa¡iei, ca ¿i asupra stårii sånåtå¡ii.

În rândurile ce urmeazå prezentåm legåtura dintre mediul social ¿i sånåta-tea elevilor studia¡i. Odatå stabilitå aceastå legåturå, vom putea afirma cå

121

mediul social a intervenit ¿i astfel asupra psihicului ¿i educa¡iei, datoritålegåturilor strânse ce existå între sånåtate pe de o parte ¿i psihic ¿i educa¡ie pede alta, legåturi care vor fi înså tratate în altå parte a lucrårii.

Expunem aici câteva aspecte ale acestei legåturi, care så arate cå legåturileîntre mediu ¿i sånåtate sunt strânse, fårå a intra înså în amånunte, numårul decazuri fiind redus, dacå am încerca så tragem concluzii juste de probleme dedetaliu.

Am urmårit astfel legåtura dintre condi¡iile de locuire ale elevilor ¿isånåtatea lor. Influen¡a condi¡iilor de locuire, este unul din aspectele cele maibine cunoscute, în special datoritå legåturilor foarte strânse dintre ele ¿isånåtate. Condi¡iile de locuire pot fi determinante în apari¡ia a numeroasemaladii, dintre care citåm: tuberculoza (¿i, în general, mai toate maladiilepulmonare sunt influen¡ate de condi¡iile de locuire), debilitatea fizicå generali-zatå, sinuzitele, reumatismele etc.

Diagnosticul asupra condi¡iilor de locuire a fost stabilit ¡inându-se seamade mai multe elemente. Au intervenit douå importante elemente: aglomera¡ia¿i salubritatea (la rândul ei depinzând de starea de între¡inere a locuin¡ei, curå-¡enie, luminozitate, prezen¡a umiditå¡ii, materialul din care este construit aco-peri¿ul, pere¡ii, pardoseala camerelor, sistemul de încålzire, sistemul de aerisire,iluminatul, aprovizionarea cu apå). ºinând seama de aceste elemente, am clasatcondi¡iile de locuire în trei categorii: condi¡ii bune, rele ¿i foarte rele.

Am clasat apoi totalul elevilor råma¿i în urmå studia¡i în aceste treicategorii, apoi înåuntrul fiecårei categorii am urmårit sånåtatea lor, clasânddiagnosticul sånåtå¡ii în elevi sånåto¿i, cu patologie u¿oarå ¿i cu problemegrave de sånåtate.

condi¡ii de locuirebune rele foarte rele

elevi sånåto¿i 37,5 25,0 27,0cu patologie u¿oarå 50,0 41,6 35,1probleme grave 12,5 33,4 37,9

100,0% 100,0% 100,0%

Legåtura este vizibilå: cel mai mare numår de elevi sånåto¿i se aflå îngrupa celor cu condi¡ii bune de locuire. Propor¡ia elevilor care prezintåprobleme grave de sånåtate este cea mai scåzutå în grupa celor care locuiesc încondi¡ii bune ¿i cre¿te pe måsurå ce condi¡iile de locuire sunt mai rele.

Am corelat într-un alt tabel condi¡iile de odihnå ale elevilor cu stareasånåtå¡ii. Diagnosticul la condi¡iile de odihnå a fost pus ¿i el ¡inând seama de

Råmânerea în urmå

122 PAUL H. STAHL

mai multe elemente: cu câte persoane doarme în camerå, cu câte doarme înpat, lini¿tea din timpul somnului, numårul orelor de somn, calitatea patului ¿ia saltelei, temperatura camerei. Diagnosticul a fost pus precum urmeazå:condi¡ii bune de odihnå, condi¡ii u¿or deficitare ¿i condi¡ii rele.

Aceste trei categorii au fost subîmpår¡ite pe criteriul medical amintit în tabelulprecedent: elevi sånåto¿i, cu patologie u¿oarå ¿i cu probleme grave de sånåtate.

condi¡ii de odihnåbune u¿or deficitare rele

elevi sånåto¿i 35,3 27,3 23,3cu o patologie u¿oarå 41,2 73,6 30,0cu probleme grave 23,5 9,1 46,7

100,0% 100,0% 100,0%

Numårul cel mai mare de elevi sånåto¿i se aflå printre elevii cu condi¡iibune de odihnå, numår care scade cu cât condi¡iile de odihnå se înråutå¡esc.Iar numårul cel mai mare de elevi care prezintå probleme grave de sånåtate seaflå printre elevii cu condi¡ii rele de odihnå.

Am corelat un alt element cu un rol important în sånåtatea elevilor, anumecondi¡iile de igienå. Aceste condi¡ii au fost stabilite ¡inând seama de mai multeelemente, ca spre exemplu: intervalele de timp la care elevul se spalå, intervalulde timp la care î¿i schimbå rufåria de corp, curå¡enia personalå, îmbråcåmintealui. Am stabilit douå categorii: elevi cu condi¡ii bune de igienå în familie ¿ielevi cu condi¡ii deficitare, iar apoi am urmårit sånåtatea elevilor afla¡i în acestedouå categorii.

condi¡ii de igienå bune condi¡ii deficitareelevi sånåto¿i 41,2 21,4cu o patologie u¿oarå 41,2 35,7cu probleme grave 17,6 42,9

100,0% 100,0%

ªi legåtura dintre condi¡iile de igienå ¿i starea de sånåtå¡ii elevilor studia¡ieste un lucru real.

Am urmårit într-un tabel final legåtura dintre sånåtatea elevilor ¿i condi¡iilesociale generale în care elevul tråie¿te. A trebuit ca, ¡inând seama de toateelementele care puteau influen¡a sånåtatea elevului, så punem un diagnostic,împår¡it la rândul lui în trei categorii: elevi tråind în condi¡ii familiale favora-bile sånåtå¡ii; elevi tråind în condi¡ii familiale u¿or defavorabile sånåtå¡ii ¿i

123

elevi tråind în condi¡ii familiale puternic defavorabile sånåtå¡ii. Clasificareaelevilor într-una din aceste trei categorii s-a fåcut ¡inându-se seama de toateelementele care puteau influen¡a sånåtatea copilului, dar în special ¡inând seamade: condi¡iile de locuire, alimenta¡ia, condi¡iile de odihnå, munca pe care elevulo depune în familie, igiena ¿i bugetul familiei.

Înåuntrul fiecårei categorii am urmårit sånåtatea elevilor ¡inând seama dediagnosticul medical, în acela¿i fel ca în tabelele precedente.

elevi tråind în condi¡ii familialefavorabile u¿or gravsånåtå¡ii defavorabile defavorabile

sånåto¿i 60,1 21,1 20,0cu o patologie u¿oarå 40,0 57,8 30,0cu probleme grave – 21,1 50,0

100,0% 100,0% 100,0%

Acest din urmå tabel, care ¡ine seama de un grup numeros de elemente ceintervin în caracterele somatice ale elevului, este ¿i cel mai strâns legat de acestecaractere. Astfel, printre cei tråind în condi¡ii familiale favorabile sånåtå¡ii,nici un singur elev nu prezintå probleme grave de sånåtate, în timp ce printrecei tråind în condi¡ii grav defavorabile sånåtå¡ii, jumåtate din elevi prezintåprobleme grave de sånåtate.

Datele expuse în aceastå parte a lucrårii le socotim suficient de demonstra-tive pentru a afirma cå starea sånåtå¡ii elevilor råma¿i în urmå este strâns legatåde condi¡iile de mediu familial, care intervine astfel ¿i în acest mod asuprapsihicului ¿i educa¡iei, datoritå influen¡ei pe care la rândul lor caracterelesomatice o au asupra psihicului ¿i educa¡iei.

Corelarea datelor medicale cu cele psihologice

Corelarea datelor medicale cu cele rezultate din cercetårile psihologice apermis constatarea unei influen¡e notabile a stårii somatice asupra datelortemperamental-caracteriale. Cercetarea medicalå pe grupul celor 60 de repeten¡iaratå un procent ridicat (73,33%) de elevi cu modificåri patologice, fa¡å de26,67% care se prezentau normal somatic. Modificårile patologice prezentau33,33% cazuri grave ¿i 40% cazuri mai u¿oare, susceptibile totu¿i de a influen¡aîn mod activ procesul educa¡iei.

Råmânerea în urmå

124 PAUL H. STAHL

Este de remarcat faptul cå procentul patologicilor pe întregul colectiv¿colar din acela¿i an era de 47,7% , deci o propor¡ie reduså cu 25,63% fa¡å delotul de elevi råma¿i în urmå. În acela¿i timp, diferen¡ierea este fåcutå ¿i maisensibilå dacå ¡inem seama de gravitatea afec¡iunilor întâlnite în lotul elevilorråma¿i în urmå.

Deoarece se cunoa¿te influen¡a puternicå a afec¡iunilor endocrine asupradezvoltårii psihice, am grupat cazurile studiate pe urmåtoarele categorii:

sånåto¿i ...................................................................... 26,67%patologici .................................................................. 73,33%

din careendocrin ....................................................................... 8,23%alte afec¡iuni … ........................................................... 21,68%afec¡iuni mixte (endocrin plus alte afec¡iuni) ......... 34,99%

În interiorul grupului de elevi afecta¡i mixt, 80,77% prezentau afec¡iuniendocrine cu rol predominant în råmânerea în urmå, iar 19,23% afec¡iuniendocrine mai pu¡in importante decât restul afec¡iunilor.

Elevii patologici prezentau în majoritatea cazurilor un cumul de afec¡iuni,totalul afec¡iunilor ridicându-se la 98 pentru cei 44 de copii din aceaståcategorie, adicå în medie un numår de 2,3 afec¡iuni de elev. Facem aceaståprecizare deoarece din punct de vedere al måsurilor terapeutice numårulafec¡iunilor intereseazå tot atât de mult cât ¿i numårul copiilor afecta¡i.Principalele afec¡iuni se grupeazå în afec¡iuni de focar (amigdalite criptice,cronice ¿i vegeta¡iuni adenoide), afec¡iuni distrofice prin tulburåri de nutri¡ie(debilitate fizicå ¿i rahitism, afec¡iuni ale sistemului limfatic), afec¡iuniendocrine, în majoritate tiroidiene, ¿i parazitoze intestinale.

Dåm într-un tabel procentul afec¡iunilor întâlnite:

Afec¡iuni de focar .............. 27%amigdalite cronice .......................... 16%vegeta¡ii adenoide .......................... 11%

Afec¡iuni debilitante ......... 23%debilitate fizicå ............................... 17%rahitism.............................................. 2%afec¡iuni limfatice ............................. 4%

Afec¡iuni endocrine........... 35%gu¿å endemicå................................. 13%

125

hipotiroidie ..................................... 14%hipoparatiroidie ................................ 4%hipohipofizie .................................... 2%Reac¡ie hipercorticosuprarenalåde pubertate ...................................... 1%

Tulburåri de pubertate ...................... 1%Verminoze intestinale ..................... 15%Parazitoze intestinale ...................... 15%

100% 100%

Stigmatizarea endocrinå pe lotul de elevi repeten¡i studia¡i o întâlnimîntr-un procent de 36%.

Patologia tiroidianå (gu¿å ¿i hipotiroidie), care, influen¡ând cel maiputernic tråsåturile temperamental-caracteriale, se repercuteazå asupraprocesului de educa¡ie, este întâlnitå în 28% din cazuri, în timp ce în masaîntreagå a colectivului de elevi din care au fost ale¿i repeten¡ii studia¡i este denumai 14%, adicå afec¡iunile tiroidiene sunt întâlnite în propor¡ie dublå.

Printre tulburårile tiroidiene, inciden¡a gu¿ei endemice este de 13%, fa¡åde 9,81% pe un colectiv obi¿nuit, iar a hipotiroidiei de 15%, fa¡å de 4,02% peun colectiv obi¿nuit. Am exclus din acest grup constitu¡ia hipotiroidianå, careprin fondul såu lini¿tit poate constitui un factor favorabil în procesul de¿colaritate, dacå dezvoltarea gândirii este normalå.

Am re¡inut numai stårile patologice cu manifestare clinicå, de la formafrustå la forma gravå, care produce o puternicå influen¡å deformantå asupramanifestårilor psihice.

Deficien¡ele tiroidienilor fa¡å de normali constau în concentrarea mai slabå¿i de duratå reduså a aten¡iei, în diminuarea interesului activ ¿i în imagina¡iascåzutå. Totodatå, ei fac mai greu trecerea de la gândirea elementarå la gândireacauzalå multilateralå. De asemenea, reflexele condi¡ionate se fixeazå maidificil, ceea ce accentueazå înfå¡i¿area de lentoare a întregului ritm de activitate.

Hipoparatiroidia, întâlnitå în 7% din cazuri, influen¡eazå pu¡in procesulde învå¡åmânt. Poate interveni negativ prin tonusul depresiv ¿i hiperemoti-vitatea pe care o provoacå, precum ¿i printr-o oarecare stare de labilitate pecare o då. Hipohipofizia a fost întâlnitå la 2% din cazuri. Ea nu intervine înmod direct în procesul de educare, ci numai prin tulburårile pe care le poatedetermina pe complexul endocrin. Patologia hipofizarå împreunå cu cea

Råmânerea în urmå

126 PAUL H. STAHL

tiroidianå reprezintå aproape în întregime patologia endocrinå pânå lapubertate. Originea lor este de cele mai multe ori caren¡ialå, lucru dovedit ¿ide frecven¡a apari¡iei comune de afec¡iuni debilitante fizice ¿i stigmatizareaendocrinå de care am vorbit.

Tulburårile de pubertate, întâlnite în 1% din cazuri, sunt importante prinlabilitatea neurovegetativå, determinatå de dezechilibrul endocrin, în momentulcrizei de pubertate. Ele atrag dupå sine deficien¡e de încadrare în colectiv. Pentruace¿ti copii apar noi rela¡ii, care necesitå fixarea de noi deprinderi ¿i o nouåstructurare a lor, adicå modificarea sensibilå a stereotipului dinamic.

Reac¡iunea cortico-renalå pe care am întâlnit-o la pubertate, în propor¡iede 1%, stimuleazå reac¡ia adolescentului fa¡å de condi¡iile mediului social,realizând, prin rezisten¡å la efort, prin ini¡iativå crescutå ¿i prin vioiciune, obunå atitudine fa¡å de procesul de învå¡åmânt. Reamintim cå to¡i eleviiprezentând aceastå afec¡iune s-au încadrat în categoria elevilor cu tråsåturi detemperament ¿i caracter favorabile procesului de educare.

Afec¡iunile de focar (amigdalite cronice ¿i vegeta¡ii adenoide) se întâlnescla 22% din totalul afec¡iunilor, fa¡å de 18% pe întregul colectiv normal.Importan¡a lor patologicå este de ordin local mecanic ¿i general toxic.Insuficien¡a respiratorie duce la întârzierea în dezvoltarea somaticå. Toxiin-fec¡ia, prin ac¡iune directå pe ¡esuturi, creeazå o stare de distrofie tisularå, iarprin ac¡iunea pe sistemul endocrin sau pe substratul de ac¡iuni al acestuiadeclan¿eazå sau agraveazå tulburåri endocrine. Efectul asupra psihicului semanifestå prin scåderea rapidå a curbei capacitå¡ii de muncå, slaba concentrarea aten¡iei ¿i durata scurtå a ei.

Afec¡iunile debilitante prezente în 21% din cazuri realizeazå o stare demicå rezisten¡å la efort, de irascibilitate, de instabilitate, emotivitate crescutå.Ele atrag în acela¿i timp o mai dificilå fixare a deprinderilor.

Parazitoza intestinalå a fost gåsitå în 29% din cazuri. Infestarea variazåde la 1 la 4 parazi¡i. Ace¿tia pot interveni mecanic, deschizând por¡ile de intrarepentru alte afec¡iuni intestinale, prin pruritul anal, creând o stare de instabilitate¿i irascibilitate, prin tulburåri toxico-nervoase, prin sensibilizarea alergicå ¿iprin tulburårile de nutri¡ie, starea de debilitate fizicå. Aceste afec¡iuni potprovoca lipsa de continuitate în muncå ¿i distragerea de la cuno¿tin¡ele predateîn timpul orelor.

În repartizarea cazurilor pe grupe temperamental-caracteriale s-a ¡inutseama de efectele pe care le provoacå ansamblul afec¡iunilor pe fiecare cazconcret. Punând diagnosticul medical pe fiecare caz în parte ¿i corelându-l cugrupele temperamentale, am ob¡inut urmåtorul tablou:

127

elevi cu tråsåturi temperamental-caracterialefavorabile u¿or defavorabile

învå¡åmântului nefavorabilesånåto¿i 60 35,7 19,7afecta¡i endocrin – 7,2 9,8afecta¡i mixt (predominantendocrin) 20 7,1 46,3afecta¡i mixt (predominåcelelalte afec¡iuni) – 28,6 2,4cazuri altfel afectate 20 21,4 21,8

100% 100,0% 100,0%

Din tabel reiese clar cå majoritatea celor care prezintå tråsåturi de tempe-rament ¿i caracter favorabile procesului de educare (60%) nu prezintå nici oafec¡iune. Restul cazurilor se plaseazå în mod egal (câte 20%), atât în grupulcelor cu afec¡iuni mixte, cât ¿i în al celor cu alte afec¡iuni decât cele endocrine.În categoria celor la care tråsåturile de temperament ¿i caracter prezintå problemegrave din punct de vedere al educa¡iei aproape jumåtate reprezintå cei afecta¡ipredominant endocrin (46,3%), deoarece aratå în mod concludent influen¡aputernicå a endocrinului. Cei afla¡i în categoria celor ale cåror tråsåturi detemperament prezintå probleme u¿oare ocupå o situa¡ie intermediarå.

Analizând situa¡ia în interiorul grupelor de afecta¡i, gåsim cå cei afecta¡iendocrin se plaseazå în propor¡ie de 80% în grupa celor cu tråsåturi tempera-mental negative ¿i deloc în grupa celor cu tråsåturi temperamental caracterialepozitive.

Grupa celor afecta¡i predominant endocrin marcheazå aceea¿i situa¡ie,90% din cazuri grupându-se în categoria celor cu tråsåturi negative ¿i numai5% printre cei cu tråsåturi pozitive.

Cei în mod exclusiv sau predominant afecta¡i de alte afec¡iuni decât celeendocrine se grupeazå într-un procent de 55,5% în categoria celor cu tråsåturitemperamental-caracteriale defavorabile ¿i numai 5,5% la cei cu tråsåturipozitive.

În concluzie, din corelarea dublå a datelor temperamental-caracteriale,atât pe afec¡iuni, cât ¿i pe afecta¡i, rezultå aceea¿i influen¡å marcatå a ståriisånåtå¡ii în general ¿i a celei endocrine în special, asupra dezvoltårii psihice aelevului ¿i deci asupra procesului de educa¡ie.

Insiståm în mod special ca pedagogul så ¡inå seama de faptul cå înstabilirea tråsåturilor favorabile sau defavorabile procesului de educare trebuie

Råmânerea în urmå

128 PAUL H. STAHL

avut în vedere totalul manifestårilor pozitive sau negative de caracter. În niciun caz nu trebuie så se procedeze cu u¿urin¡å la încercarea de modificare atipurilor temperamentale, ¡inând seama cå tipul de activitate nervoaså nulimiteazå posibilitatea de dezvoltare. Cunoa¿terea adâncitå a acestor tipuri estenecesarå pedagogului pentru individualizarea procesului de învå¡åmânt ¿i înnici un caz nu trebuie så se tragå o concluzie dezarmantå din stabilirea tipuluide sistem nervos, întrucât, în afarå de faptul cå aceste tipuri nu limiteazåposibilitå¡ile de interven¡ie pedagogicå, în caz de necesitate aceste tipuri potfi modificate sub puterea influen¡ei sociale ¿i pedagogice.

Solu¡ionarea problemei prin colonii de varå

ºinând seama de diagnosticul pus fiecårui caz în parte, care permitestabilirea condi¡iilor ce favorizeazå råmânerea în urmå, precum ¿i de posibili-tå¡ile de interven¡ie în perioada instalårii elevilor în colonie, am constatat peansamblul copiilor cu probleme cå:

– la 5,0% cauza råmânerii în urmå se datora numai frecven¡ei;– la 3,33% se puteau rezolva situa¡ia printr-o ac¡iune dierctå în familie;– la 1,67% ar fi prezentat un pericol de contagiune negativå pentruceilal¡i copii;– la 8,3% era mai utilå înscrierea în clase speciale de studiu.

În total deci, pentru 18,3% din elevii cu probleme colonia de varå nu eraindicatå; dimpotrivå, pentru restul de 81,7% ea putea fi utilå.

(Nici aici nu îmi pare necesar så insist asupra organizårii coloniilor de varå, întrucât întretimp s-au organizat ¿i în ¡arå, ¿i în afarå numeroase forme de astfel de colonii, propunerilenoastre din acei ani nemaifiind inedite. Amintesc deci numai procentajul cazurilor pentrucare socoteam util ca elevii cu probleme så fie interna¡i ¿i procentajul celor pentru care erainutil – octombrie 2001.)

TUBERCULOZA

4) ASPECTE SOCIALE ALE TUBERCULOZEI

Comuna Militari: 1950-1951

Lucrarea de fa¡å a fost fåcutå pe bolnavii afla¡i în grija dispensaruluiantituberculos din comuna Militari, la îndemnul doctorului Petru Ulian; acesta,pe lângå activitatea obi¿nuitå oricårui dispensar, a dorit så o completeze printr-ocercetare ¿tiin¡ificå. Ea a început cu un an în urmå, în scopul de a ob¡ine dateasupra vie¡ii sociale a bolnavilor din comunå. Condi¡iile bune de lucru pe carele-am avut mi-au permis så culeg în decurs de un an informa¡ii valabile privindbolnavii ¿i date cu caracter general, al cåror interes depå¿e¿te cadrul social alcomunei.

Cercetarea mi s-a pårut interesantå, întrucât permite o cunoa¿tere adâncitåa legåturilor dintre via¡a socialå ¿i tuberculozå, legåturi care la aceastå afec¡iunesunt evidente. Comuna Militari este o unitate socialå bine delimitatå geografic,cu aspecte sociale interesante, datorate faptului cå se aflå într-un procesaccelerat de urbanizare, având toate caracteristicile care întovårå¿esc acestproces.

Am studiat 211 din familiile aflate în grija dispensarului TBC Militari,cuprinzând un total de 773 de persoane, dintre care 458 sånåtoase ¿i 315bolnave.

Cum am lucratDatele au fost strânse pe baza unui formular pe care l-am alcåtuit pentru

aceastå lucrare, cåutând så surprind douå aspecte: a) – via¡a socialå actualå afamiliilor în care se aflå bolnavi de TBC; ¿i b) – elementele biografice al vie¡iituberculo¿ilor, spre a identifica elementele sociale ce favorizeazå tuberculozaîn fiecare caz în parte. În rândurile ce urmeazå prezint doar o parte din materialul

130 PAUL H. STAHL

cules; este vorba de datele esen¡iale pentru în¡elegerea problemelor pe caremi-am propus så le studiez.

Date sociale asupra comuneiComuna Militari formeazå unul dintre cartierele mårgina¿e ale Bucure¿-

tilor afla¡i într-o rapidå cre¿tere de popula¡ie, urmare a procesului de industria-lizare prin care trece ora¿ul. În trecut, comuna a fost prea pu¡in îngrijitå; lipsaunei bune organiza¡ii sanitare, a preocupårilor edilitare sau a ac¡iunilorculturale a avut urmåri sociale negative (ca spre pildå apari¡ia bolilor curåspândire frecventå, locuin¡ele insalubre, analfabetismul) cu puternicå ¿idåunåtoare influen¡å.

Comuna påstreazå un accentuat caracter rural, ce tinde så disparå repede;el ståruie încå în special datoritå faptului cå majoritatea popula¡iei adulte caretråie¿te aici este venitå din mediul rural, adåugându-se vechii popula¡ii acomunei. În compara¡ie cu situa¡ia socialå a cartierelor centrale, comunaMilitari este net defavorizatå; chiar în compara¡ie cu situa¡ia altor comunesuburbane situa¡ia ei apare ca defavorizatå. Spre pildå, propor¡ia caselor clåditedin cåråmidå sau beton (materialele cu care se clådesc locuin¡e salubre) estemult mai micå decât în restul Capitalei. De asemenea, se observå acela¿i decalajdin punctul de vedere al deservirii cu apå sau cu luminå electricå a locuin¡elor.

Dacå observåm profesiile, vedem cum comuna ¿i-a pierdut aproape întotalitate caracterul rural: nu se mai întâlnesc agricultori decât în pu¡ine cazuri,a¿eza¡i mai ales la limitele exterioare ale comunei; de cele mai multe oriagricultura intervine ca o profesie anexå, via¡a economicå a comunei fiindintegratå în via¡a industrialå a ora¿ului.

La recensåmântul din 1948 s-au gåsit 11% analfabe¡i (17% dintre femei¿i 4% dintre bårba¡i), propor¡ie în continuå scådere, datoritå campaniei contraanalfabetismului. În ce prive¿te reparti¡ia popula¡iei pe vârste, comuna prezintåîncå un caracter rural, în sensul cå vârstele mici ocupå un loc mai importantdecât în restul Bucure¿tilor.

Trebuie men¡ionatå în acest scurt rezumat al situa¡iei sociale prezen¡a adouå mari întreprinderi, cu influen¡å vizibilå asupra economiei locale,„Dinamo“ ¿i „Fabrica de confec¡iuni Gh. Gheorghiu Dej“. Ambele întreprinderifolosesc în mare måsurå mâna de lucru a celor din Militari. Deschiderea acumtrei ani a fabricii de confec¡iuni a atras un numår important de persoane, înspecial de sex feminin.

131

Date privitoare la bolnavii de TBC

Morbiditatea prin tuberculozåAm calculat morbiditatea prin tuberculozå raportând numårul de bolnavi

înregistra¡i la dispensarul TBC Militari (în iunie 1951) la totalul popula¡ieiaflate în îngrijirea dispensarului. Din cauza aspectelor sociale expuse mai sus,morbiditatea prin tuberculozå este ridicatå ¿i atinge cifra de 2956 de bolnavila 100.000 de locuitori (2,95%); se poate spune deci cå un locuitor din 34 estebolnav de TBC. Nu am calculat ¿i mortalitatea prin TBC, deoarece numårul debolnavi pe care îl îngrije¿te dispensarul este prea mic pentru a ob¡ine datesemnificative ¿i, ca atare, poate så sufere mari oscila¡ii de la an la an.

Reparti¡ia pe grupe de vârstå a popula¡iei din familiile studiateÎmpår¡irea pe grupe de vârstå a popula¡iei studiate are un aspect

asemånåtor cu cea a întregii popula¡ii din comunå. La unele grupe apar diferen¡edatorate numårului relativ mic de cazuri pe care am lucrat, cât ¿i faptului cå,fiind vorba de o popula¡ie bolnavå (în parte) de TBC, vor fi mai însemnategrupele de vârstå la care indivizii se îmbolnåvesc mai frecvent de TBC.

Întreaga lucrare a fost fåcutå împår¡ind popula¡ia pe grupe de vârstå deopt ani; aceastå grupare îmi pare nimeritå pentru faptul cå rezultatele ladiversele prelucråri au ie¿it astfel mai semnificative.

grupe de vârstå nr. persoane în %0-8 129 17

9-16 119 1617-24 98 1325-32 88 1233-40 125 1641-48 79 1049-56 79 1057-64 27 4

peste 65 17 2

Reparti¡ia bolnavilor pe sex ¿i vârståLa totalul popula¡iei studiate, femeile reprezintå 52%, bårba¡ii – 48%; avem

astfel 140 de femei bolnave ¿i 126 de bolnavi bårba¡i. Fa¡å de totalul bårba¡ilordin familiile având un bolnav de TBC, bårba¡ii bolnavi reprezintå 36%; procentajulatinge 38% la femei. Diferen¡a este prea micå pentru a avea vreo semnifica¡ie.

Aspecte sociale ale tuberculozei

132 PAUL H. STAHL

Împår¡ind popula¡ia pe grupe de vârstå ¿i calculând procentajul reprezen-tat de bolnavi ¿i sånåto¿i înåuntrul fiecårei categorii de vârstå, vedem cåprocentajul bolnavilor cre¿te pe måsurå ce ajungem la grupe de vârstå maiînaintate ¿i atinge un maxim în grupa cuprinså între 25-32 ani, unde bolnaviiating procentajul de 58% din totalul popula¡iei aflate în aceastå grupå de vârstå,întrecând numårul celor sånåto¿i. În grupele de vârstå de la 33 de ani în sus,propor¡ia bolnavilor råmâne importantå, fiind în mod constant mai mare decâtpropor¡ia bolnavilor din primele douå grupe de vârstå.

LocuireaNumårul mediu de persoane ce revin la o camerå este mai mare la bolnavii

de TBC decât la restul popula¡iei din comunå, unde avem în medie 1,73 depersoane de camerå. La familiile de bolnavi TBC studiate, numårul de persoanece revine la o camerå este de 1,98, sensibil mai mare. Dacå raportåm numårultotal de persoane studiate la numårul efectiv de camere locuite, aceastå cifråmedie cre¿te la 2,31 persoane de camerå.

Se poate spune a¿adar cå au fost lovite de tuberculozå mai ales familiile dincomunå care au o situa¡ie defavorizatå din punctul de vedere al aglomera¡iei.

Numårul mediu de persoane la gospodårieNumårul mediu de persoane ce revin la o gospodårie este de 3,20; la

familiile bolnavilor studia¡i aceastå cifrå este ceva mai mare ¿i ajunge la 3,55persoane de familie.

Cifra este cu atât mai semnificativå, cu cât ea n-a fost ob¡inutå pe numårulde persoane care existau în familie înainte de îmbolnåvire, ci pe acela dinmomentul anchetei, adicå dupå apari¡ia bolii. ºinând seama de rolul dezagre-gant al tuberculozei asupra familiei, putem spune cå au fost lovite de tubercu-lozå în special gospodåriile mai numeroase, care au de rezolvat problemeeconomice mai grele.

Numårul mediu de bolnavi pe familieÎmpår¡ind numårul total de bolnavi la numårul de familii cu tuberculo¿i,

ob¡inem cifra de 1,50 de bolnavi de familie. Putem presupune a¿adar cå apari¡iaunui prim bolnav într-o familie atrage dupå sine, prin contagiune, la douåcazuri un bolnav nou.

StudiileNivelul studiilor la popula¡ia cercetatå este urmåtorul:

133

au absolvit % din total popula¡ie

universitatea 0,5liceul în întregime 3,7

liceul în parte 8,2¿coala primarå 62,5sunt analfabe¡i 12,9copii sub 7 ani 12,2

100,0%

Låsând deoparte popula¡ia sub 7 ani (la care problema analfabetismului nuse mai poate pune), analfabe¡ii din popula¡ia studiatå ating 14,76%, cifrå ceîntrece în mod sensibil cifra ob¡inutå la recensåmântul din 1948 asupra popula¡ieidin Militari; a¿adar a fost lovitå de TBC în special popula¡ia cu nivel culturalscåzut. Cifra este cu atât mai valabilå, cu cât procentajul de analfabe¡i stabilit petotalul popula¡iei din comunå s-a mic¿orat dupå 1948 (datå la care a fost stabilitå).

Igiena bolnavilorConsecin¡å a celor expuse mai sus, cuno¿tin¡ele în materie de igienå ale

bolnavilor sunt reduse. ºinând seama de respectarea condi¡iilor elementarede igienå (curå¡enia corpului, a hainelor, a locuin¡ei), am pus o calificarepozitivå sau negativå în fiecare caz studiat, ob¡inând urmåtoarele rezultate:

Bolnavi cu condi¡ii de igienåfoarte bune ................................... 12,3bune ............................................. 22,1potrivite ....................................... 33,3rele ............................................... 22,6f. rele .............................................. 9,7

100,0%

Totalizând bolnavii din ultimele douå categorii, vedem cå o treime nurespectå deloc sau aproape deloc regulile igienei. Desigur cå în aceste condi¡iimunca personalului de teren a dispensarului ¿i lupta împotriva tuberculozeidevin deosebit de grele.

Munca, bugetulºinând seama de munca îndeplinitå de fiecare bolnav ¿i de oboseala pe

care o resimte, am împår¡it bolnavii în cinci categorii:

Aspecte sociale ale tuberculozei

134 PAUL H. STAHL

Bolnavi cu capacitate de muncånormalå ................................... 11u¿or reduså .............................. 14mult reduså ............................. 32f. mult reduså .......................... 39incapabili de muncå ............... 14

100%

A¿adar, de abia 11% dintre bolnavii studia¡i pot lucra la fel ca persoanelesånåtoase: 75% au o capacitate de muncå reduså, iar 14% nu pot lucra deloc,fiind inactivi din punct de vedere economic.

Observând situa¡ia persoanelor bolnave (începând de la vârsta de 17 aniîn sus), gåsim urmåtoarea situa¡ie la bårba¡i:

lucreazå ................................................................... 80nu lucreazå ¿i

n-au nici o pensie .......................................... 11au pensie de boalå ........................................... 9

100%

La femei gåsim urmåtoarea situa¡ie:

a – lucreazå în afara casei ...................................... 35b – are ocupa¡ie casnicå ......................................... 50c – nu lucreazå

nu are pensie .................................................... 7are pensie de boalå

proprie .................................................. 4a rudelor ............................................... 4

100%

La bårba¡i, procentajul celor care nu lucreazå este de 20%, fa¡å de 15% lafemei; diferen¡a se explicå prin faptul cå femeile continuå så munceascå îngospodårie ¿i dupå îmbolnåvire, munca în gospodårie fiind posibilå pânå într-unstadiu relativ avansat al maladiei, datoritå condi¡iilor mai u¿oare în care sedesfå¿oarå aceastå muncå.

Din punctul de vedere al bugetului, 80% din bårba¡i câ¿tigå ¿i 20% suntinactivi. La femei procentajul este de numai 35%, de¿i, dacå ¡inem seama demunca din gospodårie, ele apar ca fiind mai active ca bårba¡ii.

135

Cifrele totale sunt urmåtoarele:

sunt în „câmpul muncii“ ...................................... 54au o ocupa¡ie casnicå ............................................. 28nu lucreazå

fårå pensie ....................................................... 9cu pensie de boalå ........................................... 9

100%

A¿adar 18% din bolnavii de TBC sunt în sarcina societå¡ii, fiind totalneproductivi; aproape 10% dintre ei sunt în grija statului. În aceste calcule nuau intrat decât persoanele de la 17 ani în sus, la care problema unei activitå¡iîn afara casei se poate pune.

Rela¡iile socialeProblema rela¡iilor sociale are o deosebitå importan¡å, prin rolul pe care

îl poate avea în apari¡ia bolii ¿i prin influen¡a pe care o are asupra evolu¡iei ei.La rândul lor, rela¡iile sociale sunt influen¡ate de boalå, în majoritatea cazurilornegativ. Am urmårit problema sub douå aspecte: al rolului rela¡iilor sociale înapari¡ia maladiei (aspect ce va fi tratat în altå parte) ¿i efectele bolii asuprarela¡iilor sociale.

Via¡a de familie creeazå în principal climatul psihic în care tråie¿tebolnavul ¿i pentru aceasta am urmårit mai insistent aceastå problemå. Ca ¿i încelelalte probleme tratate pânå în prezent, datele culese nu dau un råspunsdefinitiv problemei, ci pun numai bazele unei viitoare cercetåri mai amånun¡ite.

Am urmårit efectele rele sau bune ale bolii asupra rela¡iilor dinåuntrulfamiliei (cu rudele) ¿i efectele bune sau rele ale ei asupra rela¡iilor cu exteriorul(cu vecinii). A fost necesarå crearea unui chestionar special al problemelor derela¡ii pentru familiile în care a apårut tuberculoza, pe baza cåreia så potînregistra ¿i clasifica cazurile întâlnite.

În 16% din cazuri am întâlnit forme vådite de dezagregare a vie¡ii defamilie, forme ce merg de la simple tensiuni, începând cu separa¡ia de via¡å ¿iajungând pânå la situa¡ia gravå de abandon familial (unul dintre so¡i îl påråse¿tepe celålalt, nemaivoind så aibå rela¡ii cu el).

Trebuie subliniatå diferen¡ierea pe sexe din acest punct de vedere:într-adevår, n-am gåsit decât bårba¡i care ¿i-au påråsit so¡iile bolnave ¿i niciun caz în care so¡ia sånåtoaså se desparte de bårbat. Aceea¿i diferen¡iere pesexe ståruie, în acela¿i sens, ¿i în alte probleme ce pun în eviden¡å rolul pozitival femeilor, a¿ spune chiar superioritatea lor moralå: desigur, faptul cå ele depind

Aspecte sociale ale tuberculozei

136 PAUL H. STAHL

de câ¿tigul adus în caså de bårba¡i (¿i care le limiteazå posibilitatea de mi¿care)are ¿i el un rol important.

Rela¡iile cu exteriorul erau dezagregate în 10% din cazuri, mergând ¿i aici dela simple neîn¡elegeri pânå la situa¡ia gravå în care bolnavii sunt total ocoli¡i,creându-li-se o situa¡ie de paria. Am identificat dese cazuri în care, spre exemplu,nu sunt låsa¡i så ia apå din fântânile vecinilor, de teama contagiunii. În total gåsim:

rela¡ii neschimbate ...................................... 77rela¡ii schimbate în bine .............................. 2rela¡ii schimbate în råu ................................ 21

100%

Migra¡ia ruralå cåtre ora¿Situa¡ia celor veni¡i de la ¡arå ¿i stabili¡i în Bucure¿ti constituie o problemå

de prim ordin pentru comuna Militari. Dupå cum am men¡ionat la începutullucrårii, în prezent popula¡ia autohtonå adultå est mai pu¡in numeroaså decâtpopula¡ia venitå din afarå ¿i alipitå vechii popula¡ii.

Comportamentul social al popula¡iei nou venite cuprinde o serie deaspecte negative, printre care tuberculoza ocupå un rol important. Pentru ceaceastå popula¡ie prezintå aspecte mai rele din punct de vedere social decâtrestul popula¡iei ora¿ului? Motivele sunt mai multe; iatå-le pe cele care îmipar a fi mai importante:

a. Pleacå din regiunile rurale pentru a cåuta de lucru în ora¿ – unde mâna delucru este cerutå de industrializare – în special cei mai såraci, apar¡inândmediului rural cel mai defavorizat. Ei vin mai ales din regiunile unde existåo suprapopulare relativå, care îi obligå så plece. Existå sate, în bunå partecercetate din punct de vedere social, care dau în mod regulat un importantcontingent de oameni cåutând de lucru în ora¿e. Desigur cå în jurulBucure¿tilor graviteazå în primul rând satele din Oltenia ¿i din Muntenia.

b. Cei care pleacå din regiunile rurale au o biografie încårcatå, din cauzacondi¡iilor sociale grele prin care sunt sili¡i så treacå, cu atât mai mult cucât o bunå parte dintre ei nu se stabilesc dintru început într-un anume loc,ci peregrineazå mai întâi prin diverse localitå¡i.

c. Efortul economic pe care trebuie så-l îndeplineascå pentru a-¿i întemeiao gospodårie, a-¿i construi o caså, a-¿i cumpåra mobilier etc. apaså timpîndelungat asupra bugetului lor.

d. Marea lor majoritate, la venirea aici, nu are o calificare profesionalå; dinaceastå cauzå fac muncile cele mai grele ¿i mai prost retribuite, pe care

137

locuitorii ora¿ului le primesc mai greu. Adesea vin aici în vederea ucenicieipe lângå un patron (situa¡ia cea mai frecventå pe care o aveau bolnavii deorigine ruralå cu care am vorbit).Pentru multiplele motive aråtate mai sus, persoanele provenite din mediul

rural cumuleazå aspecte ce favorizeazå apari¡ia tuberculozei.Clasând biografiile celor veni¡i din mediul rural, numai în cazurile în care

sunt „primii bolnavi“ dintr-o familie, am gåsit urmåtoarea situa¡ie:

vârsta venirii la Bucure¿ti bårba¡i femei total0-8 ani 3 2 39-12 25 – 14

13-16 27 26 2617-20 23 30 2621-24 17 18 1225-28 12 19 15

dupå 29 3 5 4100% 100% 100%

Migra¡ia masculinå apare ca fiind mai timpurie, în timp ce acea femininåîncepe mai târziu, dar råmâne puternicå la vârste mai înaintate. Constatareaeste explicabilå, pårin¡ii î¿i laså mai u¿or båie¡ii så plece la ora¿ la o vârståmicå, nelåsându-¿i înså fetele så plece de acaså decât mai târziu.

Am cåutat så stabilesc în câte cazuri ace¿ti rurali vin aici în scopulmårturisit de a gåsi de lucru. Am gåsit urmåtoarea situa¡ie:

masculin feminin totalveni¡i pentru lucru 88 48 71alte cauze 12 52 29

100% 100% 100%

71% vin deci pentru a cåuta de lucru, cifrå doveditoare; propor¡ia estemai mare la bårba¡i, la care atinge 88%.

Din totalul cazurilor, 10% n-au venit direct în Bucure¿ti, ci, pleca¡i deacaså în condi¡ii asemånåtoare celor veni¡i direct în Bucure¿ti, au råtåcit maiîntâi prin ¡arå, în cåutare de lucru în majoritatea cazurilor, stabilindu-se de abiamai târziu aici.

Un alt tabel apare ca gråitor în privin¡a acestei probleme. Am împår¡itîntreaga popula¡ie a familiilor studiate în douå grupe: nåscu¡i în Bucure¿ti ¿i

Aspecte sociale ale tuberculozei

138 PAUL H. STAHL

nåscu¡i în altå parte. Apoi, fiecare grupå a fost împår¡itå în douå, bolnavi detuberculozå ¿i sånåto¿i. Iatå rezultatele:

sånåto¿i bolnavi

nåscu¡i la Bucure¿ti 68 32 100%nåscu¡i în mediul rural 47 53 100%

La cei nåscu¡i în Bucure¿ti, numårul bolnavilor se ridicå la o treime, alsånåto¿ilor la douå treimi; în mediul rural situa¡ia se inverseazå, categoria ceamai numeroaså fiind cea a bolnavilor.

Cåutând så demonstråm acela¿i lucru prin alt procedeu, am împår¡itîntreaga popula¡ie a familiilor studiate în douå categorii, sånåto¿i ¿i bolnavi.Apoi fiecare dintre aceste categorii le-am subîmpår¡it în douå, nåscu¡i în mediulrural ¿i nåscu¡i la Bucure¿ti.

nåscu¡ila ¡arå la Bucure¿ti

sånåto¿i 35 65 100%bolnavi 57 43 100%

Constatåm cå majoritatea persoanelor sånåtoase sunt nåscute în Bucure¿ti,în timp ce majoritatea celor bolnavi provin din mediul rural.

Limitând aceastå situa¡ie numai la primii bolnavi apåru¡i în familii, adicådespår¡ind pe cei îmbolnåvi¡i prin elemente biografice proprii de cei îmbolnå-vi¡i prin contagiune înåuntrul familiei respective, ob¡inem urmåtoarea situa¡ie:

primi bolnavi nåscu¡i la ¡arå ............................... 67%primi bolnavi nåscu¡i la Bucure¿ti ...................... 33%

100%

Datele prezentate pânå acum s-au referit la aspectele generale sociale alefamiliilor cu bolnavi de tuberculozå care au fost studiate. Ele au înfå¡i¿at înså numaio parte din problemele care se pot pune, neepuizând nici chiar capitolele prezentate.

Primul bolnav ¿i urmåtorii

În aceastå parte a lucrårii prezint apari¡ia tuberculozei în fiecare familieîn parte, pentru a råspunde la urmåtoarele întrebåri: care este mecanismul

139

apari¡iei primului bolnav într-o familie ¿i care este mecanismul ulterior deråspândire a maladiei înåuntrul fiecårei familii în parte. Am studiat acesteaspecte prin examinarea amånun¡itå a fiecårei familii în parte ¿i în special aprimului bolnav. Am alcåtuit o serie de biografii sociale, greu de alcåtuit ¿iapoi de interpretat, din cauza abunden¡ei datelor, inerentå oricårei cercetåribiografice ¿i atunci când oamenii doresc så se deståinuiascå. Munca desistematizare a fost grea, ¿i timpul necesar prelucrårii aproape tot atât de marecât cel necesar strângerii materialului. Interpretarea duce spre urmåtoarele douåconstatåri:

– rolul preponderent al vie¡ii sociale în apari¡ia primului bolnav dinfamilie;

– rolul preponderent al contagiunii în îmbolnåvirea celorlal¡i membriiai familiei.

Mai înainte înså de a trata influen¡ele conjugate ale vie¡ii sociale ¿i alecontagiunii, trebuie låmurite în parte fiecare dintre cele douå aspecte enun¡ate.

ContagiuneaÎn acest capitol se urmåre¿te modul de desfå¿urare a contagiunii înåuntrul

familiilor, ulterior apari¡iei primului bolnav. În tabelele de mai jos prezintaspectele contagiunii pe care le-am surprins în familiile studiate.

Problema izolårii bolnavului în familie depinde în cea mai mare måsuråde eforturile ¿i bunåvoin¡a chiar a celor apropia¡i; ea este influen¡atå denivelul cuno¿tin¡elor bolnavilor privitoare la contagiune. Am cåutat îndecursul anchetelor så surprind ¿i gradul de izolare a bolnavilor fa¡å de restulfamiliei.

Bolnavi bine izola¡i ..................................... 16insuficient izola¡i ........................................ 23deloc izola¡i ................................................. 61

100%

Cu toatå munca de teren, cu toate cuno¿tin¡ele cåpåtate în sanatoriiîn timpul internårilor, mai bine de jumåtate din bolnavi nu respectå nici unadin regulile elementare de profilaxie. Din bolnavii afla¡i în ultima categorie,a celor deloc izola¡i, 60% sunt bolnavi de gradul I (categoria I, dupå clasificareadispensarului), care au provocat în 41% din cazuri îmbolnåvirea altor membriai familiei lor.

Aspecte sociale ale tuberculozei

140 PAUL H. STAHL

Care sunt efectele bune ale izolårii ¿i efectele rele ale lipsei de izolare?Care din persoanele sånåtoase (fåcând parte din familii având un bolnav detuberculozå) au fost contaminate?

bolnavul este contagiune în familie

bine izolat ............................................ 7% din cazuriinsuficient izolat ................................. 11%deloc izolat .......................................... 17%

A¿adar, lipsa de izolare face ca numårul celor îmbolnåvi¡i prin contagiunedintre membrii sånåto¿i ai familiei så creascå de douå ori ¿i jumåtate fa¡å defamiliile în care bolnavul este bine izolat.

O altå cifrå pledeazå în acela¿i sens: câte din persoanele familiilor în carea apårut tuberculoza sunt bolnave?

în familia în care bolnavul este sunt bolnavi din membrii familiei

bine izolat 32%insuficient izolat 36%

deloc izolat 38%

ªi aici constatåm o legåturå între gradul de izolare ¿i råspândirea bolii, înacela¿i sens ca în tabelul precedent. Se constatå în acela¿i timp cå avem pentruun bolnav cu

bunå izolare ............... 2,07 persoane sånåtoase la una bolnavå;insuficientå ................ 1,71 persoane sånåtoase la una bolnavå;lipså de izolare ........... 1,59 persoane sånåtoase la una bolnavå.

În aceastå favorizare sau împiedicare a extinderii contagiunii intervin ¿ialte elemente în afara izolårii. Iatå, spre exemplu, corela¡ia pe care am putut-oface între contagiune ¿i alimenta¡ia familiilor:

în familiile cu alimenta¡ie s-au îmbolnåvit prin contagiune în familiebunå 9%

potrivitå 13%rea 27%

Care dintre membrii familiei atrage dupå sine aspectele cele mai gravedin punctul de vedere al contagiunii?

141

În aceastå ierarhie primul loc îl ocupå so¡ul, care atrage dupå sine princontagiune 0,50 bolnavi, so¡ia – 0,35, ¿i copiii peste 17 ani – 0,33. Situa¡iaeste explicabilå dacå ¡inem seama cå so¡ul este în majoritatea cazurilor celcare lucreazå ¿i între¡ine familia, îmbolnåvirea lui lovind familia mai greu.

Care este contagiunea între so¡i? Când so¡ul se îmbolnåve¿te primul, so¡iaeste contaminatå în 26% din cazuri; când so¡ia se îmbolnåve¿te prima, so¡ulse îmbolnåve¿te în numai 2% din cazuri.

Contagiunea de la so¡ la so¡ie apare (în cazurile pe care le-am urmårit)mai puternicå decât cea de la so¡ie la so¡. Aici intervine, pe lângå diferen¡iereadin punct de vedere social – care atrage în cazul îmbolnåvirii so¡ului înmajoritatea cazurilor o înråutå¡ire a situa¡iei economice mai vizibilå decât încazul îmbolnåvirii so¡iei – ¿i elementul care ¡ine de specificul psihic al fiecåruia,a¿a cum a apårut din observarea rela¡iilor sociale. Am constatat acolo ¿i repet,so¡ul adeseori dupå îmbolnåvirea so¡iei o ocole¿te, se fere¿te de ea, ba chiar oabandoneazå, în timp ce situa¡ia inverså nu am întâlnit-o.

Care sunt legåturile de contagiune dintre pårin¡i ¿i copii? Contagiuneade la copii la pårin¡i apare ca reduså; copii sub 16 ani îmbolnåvesc alte persoaneîn 10% din cazuri, iar cei peste 17 ani în 13% din cazuri. Cazurile pe care amstabilit aceste din urmå cifre fiind pu¡ine, datoritå faptului cå rareori se îmbol-nåvesc copiii înaintea pårin¡ilor, nu le putem socoti ca suficient de sigure. Înceea ce prive¿te înså problema contagiunii de la pårin¡i la copii, aspectele înregis-trate sunt mai interesante, fiind stabilite pe un numår mai important de cazuri.

Vârsta copiilor care se îmbolnåvesc prin contagiune de la pårin¡i. Când mamaeste singura bolnavå din familie, vârsta medie a copiilor îmbolnåvi¡i este de6 1/2 ani; când tatål este singurul bolnav, vârsta medie a copiilor îmbolnåvi¡i estede 8 1/3 ani; când ambii pårin¡i sunt bolnavi, vârsta medie cre¿te la 10 1/2 ani.

Contagiunea love¿te vârste ceva mai înaintate când tatål este singurul bolnav¿i este mai puternicå la vârstele mici când mama este bolnavå, fapt explicabil prinexisten¡a unor rela¡ii mai strânse între mamå ¿i copiii de vârstå micå.

În cazurile în care ambii pårin¡i sunt bolnavi, contagiunea love¿te ¿i copiiide vârstå mai înaintatå, pesemne datoritå faptului cå intensitatea contagiuniiface så fie atin¿i ¿i ace¿ti copii la care contagiunea se face mai greu decât la ceide vârstå micå. În acest caz, în care ambii pårin¡i sunt bolnavi, situa¡iaeconomicå a familiei devine precarå, expunând copiii din toate grupele devârstå la contagiune.

Aspecte sociale ale tuberculozei

142 PAUL H. STAHL

În câte din familiile în care pårin¡ii sunt bolnavi apare contagiunea lacopii? Când tatål este singurul bolnav apare contagiunea la 34% din copii;când mama este singura bolnavå apare în 18% din cazuri; când ambii pårin¡isunt bolnavi, apare în 50% din cazuri. ªi de data aceasta apar diferen¡ieriinteresante între tatå – singurul bolnav ¿i mamå – singura bolnavå, datoratepesemne diferen¡ierii sociale amintite mai sus.

Diferen¡ierea dintre cazurile în care numai unul din pårin¡i este bolnav ¿icele în care ambii pårin¡i sunt bolnavi este datoratå atât intensitå¡ii accentuatea contagiunii, cât ¿i elementului care face ca îmbolnåvirea ambilor pårin¡i såaibå urmåri economice dintre cele mai grele.

Câ¡i din totalul de copii care tråiesc în familii cu pårin¡ii bolnavi seîmbolnåvesc? Când tatål este singurul bolnav s-au contaminat 21% din copii;când mama este singura bolnavå, 12% din copii; când ambii pårin¡i suntbolnavi, 35% din copii. Cifrele sunt asemånåtoare cu cele de mai sus ¿i seexplicå în acela¿i mod.

Am notat ¿i o altå diferen¡iere, aceea între familiile în care, pårin¡ii fiindbolnavi, a apårut contagiunea ¿i cele în care, pårin¡ii fiind bolnavi, n-a apårutcontagiunea. Familiile în care apare contagiunea de la pårin¡i la copii au înmedie un numår de 2,55 copii; cele în care nu apare contagiunea de la pårin¡ila copii au în medie un numår de 1,85 copii.

Sunt deci lovite în special familiile cu un numår mai mare de copii. Aceastådiferen¡iere este datoratå factorului economic, care intervine mai puternic înfamiliile mai numeroase, împreunå cu mai marea aglomera¡ie din caså.

În general am gåsit contagiune de la pårin¡i la copii în 30% din cazurileîn care unul din pårin¡i sau ambii sunt bolnavi ¿i lipså de contagiune în 70%din cazuri.

Derivând din datele de mai sus, observåm un alt element interesant: familiilecu tatål bolnav au în medie 1,97 copii, cele cu mama bolnavå 2,04 copii ¿i celecu ambii pårin¡i bolnavi 2,33 copii. Se poate formula ipoteza cå mama seîmbolnåve¿te când sunt mul¡i copii, munca ei în gospodårie fiind mai grea.

Prezint o ultimå situa¡ie, ¿i anume: legåtura dintre numårul de persoane cecompun o gospodårie ¿i numårul de bolnavi. Am gåsit gospodårii formate dinuna pânå la opt persoane. Corela¡ia care se poate face este interesantå, darnumårul de gospodårii pe care må bazez (211) este încå prea mic pentru a trageconcluzii perfect valabile, cu atât mai mult cu cât gospodåriile cu o persoanå aufost scoase din calcul, iar cele cu ¿apte ¿i opt persoane sunt prea pu¡in numeroasepentru a ¡ine cont de ele. Totu¿i, observând situa¡ia numai pe grupele degospodårii reprezentate în numår suficient de mare, am gåsit urmåtoarea situa¡ie:

143

la gospodårii cu corespund în medie2 persoane 1,17 bolnavi3 persoane 1,23 bolnavi4 persoane 1,46 bolnavi5 persoane 1,68 bolnavi6 persoane 1,84 bolnavi

Cifrele urmeazå så le verific pe un numår mai mare de cazuri, urmând înacela¿i timp så încerc o explicare a celor constatate. Acestea sunt cele câtevaaspecte relative la contagiunea înåuntrul familiei pe care le-am putut surprinde.Rolul contagiunii în apari¡ia primului bolnav este prezentatå mai departe.

Mediul socialExpun în liniile ce urmeazå modul în care am observat rolul condi¡iilor

de via¡å ¿i de muncå în apari¡ia tuberculozei; prezint mai departe importan¡aacestor condi¡ii ¿i numårul de cazuri în care ele intervin, cât ¿i influen¡a lorparalelå alåturi de contagiune.

Rolul socialului în apari¡ia tuberculozei a fost stabilit pe baza unei seriide biografii fåcute bolnavilor. Am urmårit întreaga lor via¡å socialå dinainteaîmbolnåvirii, insistând în special asupra perioadei imediat premergåtoare. Aufost notate urmåtoarele aspecte: locuin¡a, alimenta¡ia, munca, odihna ¿isitua¡iile sociale care puteau provoca o depresiune psihicå. Aceste biografiisociale ale vie¡ii bolnavului bazate pe mai multe elemente råpesc mult timp¿i, pentru a surprinde din ele aspectele semnificative pentru tuberculozå, estenecesarå o deosebitå aten¡ie, din cauza abunden¡ei materialului biografic.

Dintru început am constatat cå în perioada îmbolnåvirii, în cele mai multecazuri, apare în condi¡iile de via¡å ¿i de muncå o schimbare negativå bruscå.Pentru aceasta am urmårit în special acest element al schimbårii de-a lungultuturor anchetelor, schimbare pe care am gåsit-o semnificativå pentru în¡elege-rea rolului vie¡ii sociale (altfel decât prin condi¡ii materiale grele) în apari¡iatuberculozei. O mai amånun¡itå analizare a acestei situa¡ii, pe care am numit-ope scurt „social dinamic“, se face mai departe.

MuncaDintre elementele sociale pe care le-am urmårit, cel mai important în

tuberculozå ¿i care apare cel mai des în momentul îmbolnåvirii este factorulmuncå. El prezintå cea mai mare mobilitate ¿i poate så provoace cel mai adeseaschimbarea negativå favorizantå a maladiei. Din totalul de cazuri în care apare

Aspecte sociale ale tuberculozei

144 PAUL H. STAHL

situa¡ia pe care am numit-o „social dinamic“, elementul muncå intervine în83% din cazuri: iatå reparti¡ia pe grupe de vârstå:

în grupa de vârstå intervine în

0 – 8 ani9-16 71%

17-24 91%25-32 85%33-40 95%41-48 92%49-56 84%57-64 50%

peste 65 –

El este mai accentuat la bårba¡i, unde apare în 87% din cazurile în care amidentificat situa¡ia „social dinamic“, în timp ce la femei apare numai în 80% dincazuri. Diferen¡a este prea micå pentru a avea o mare importan¡å. La ambele sexefactorul muncå joacå rolul preponderent în apari¡ia situa¡iilor „social dinamice“.

Locuin¡a, alimenta¡ia, odihnaAce¿ti trei factori au un rol mai pu¡in important. Ei intervin în cele mai

dese cazuri ca factori complementari întovårå¿ind factorul muncå. Schimbårileprin ace¿ti factori sunt mai rare ¿i duc mai greu la crearea unei situa¡ii socialeschimbate negativ.

Factorul psihicO aten¡ie specialå meritå stårile psihice depresive cauzate de via¡a socialå,

care pot contribui la declan¿area maladiei. Am abordat cu grijå aceaståproblemå, cåutând så nu pun diagnosticul de caz psihic decât atunci când amavut o cât mai mare certitudine de a nu gre¿i.

Totalizând aceste cazuri, am constatat cå frecven¡a cazurilor consideratecaz psihic se grupeazå în mod logic pe anumite categorii de vârstå. Men¡ionezcå în afara influen¡ei pe care o are asupra sistemului nervos, depresiunea psihicåera întovårå¿itå în majoritatea cazurilor de pierderea poftei de mâncare ¿i dedispari¡ia somnului. Astfel, starea psihicå a ac¡ionat conjugat cu o alimenta¡ieinsuficientå ¿i o odihnå nesatisfåcåtoare.

Psihicul, factor prin excelen¡å mobil, este deci ¿i el un element importantcare duce la situa¡ia de „social dinamic“. Iatå rezultatele:

145

Am gåsit intervenind via¡a psihicå în apari¡ia tuberculozei la bårba¡i, întotalul de cazuri „social dinamic“, numai în 6% din cazuri. Psihicul nu aratåvreo preferin¡å pentru vreo vârstå (excluzând primele douå categorii de vârstå,cuprinse între 0 ¿i 16 ani, în care nu apare deloc).

La femei am gåsit intervenind psihicul în 27% din cazurile în care am pusdiagnosticul „social dinamic“. Aici el ocupå un loc important. Îl gåsescintervenind îndeosebi în grupele de vârstå cuprinse între 25-40 de ani, undeapare în 36% din cazuri. Este de în¡eles aceastå diferen¡iere pe sexe, ¡inândseama de specificul psihic al fiecårui sex ¿i de faptul (expus în prima parte alucrårii) cå femeile sunt mult mai ata¿ate de via¡a familialå. Ori, majoritateastårilor psihice depresive au fost motivate de probleme familiale de rela¡ii, acåror importan¡å este ¿i în acest fel reliefatå.

Din totalul general, masculin ¿i feminin, la care am pus diagnosticul„social dinamic“, psihicul apare în 16% din cazuri. Iatå reparti¡ia pe vârste aacestor situa¡ii:

grupe de vârstå numår de cazuri în %

0-8 – –9-16 1 4,3

17-24 6 26,025-32 9 39,033-40 5 22,041-48 1 4,349-56 – –57-64 – –

peste 65 1 4,3

Fa¡å de totalul general al bolnavilor de toate felurile, psihicul reprezintå8% din cazuri.

Rolul conjugat al socialului, contagiunii,al antecedentelor patologice ¿i al factorilor biologici

Toate datele expuse pânå acum ne duc la în¡elegerea tabelelor finale, încare prezint rolul în apari¡ia tuberculozei a¿a cum a apårut din cercetarea noastrå:a) socialul dinamic; b) contagiunea (recentå, premergând imediat maladia);c) antecedentele patologice ¿i factorii biologici. Am cåutat så identific rolul

Aspecte sociale ale tuberculozei

146 PAUL H. STAHL

fiecåruia înåuntrul grupelor de vârstå ¿i, apoi, care este rolul fiecåruia la apari¡iaprimului bolnav dintr-o familie – ¿i la bolnavii urmåtori din aceea¿i familie.

Iatå mai întâi reparti¡ia pe sexe între primul bolnav ¿i bolnavii urmåtori:

feminin în masculin în

primul bolnav (socialul) 61 77bolnavii urmåtori (contagiunea) 39 23

100% 100%

Se poate deci spune, våzând diferen¡ierea pe sexe, cå în mai multe cazuris-au îmbolnåvit bårba¡ii prin interven¡ia socialului, în timp ce la femeicontagiunea are un rol mai mare decât la bårba¡i.

Så vedem în câte din cazurile grupelor de vârstå intervine fiecare dintrecele trei elemente, numai la primii bolnavi: (precizez cå bolnavii au fost trecu¡iîn diferitele grupe de vârstå, dupå vârsta în momentul îmbolnåvirii).

grupe de vârstå socialul% contagiunea% antecedente pat.

factori biologici%

0-8 23 17 199-16 37 12 37

17-24 86 5 1025-32 81 4 2033-40 80 7 2641-48 60 – 1049-56 90 – 757-64 100 – –

peste 65 50 – –

din totalul primilor bolnavi cele trei elemente intervin în 71% 5% 19%

Se observå predominan¡a netå a socialului asupra celorlal¡i factori, înspecial de la 17 ani în sus, adicå de la vârsta intrårii masive în câmpul muncii,deoarece, dupå cum ne amintim, socialul dinamic este dominat de problemelelegate de muncå. Contagiunea, numai cea imediat premergåtoare apari¡ieibolii, este reduså la extrem în grupa primilor bolnavi. Este provocatå deelemente cum ar fi contactul prin locuin¡å ¿i contactul în afara familiei (lucru,¿coalå etc.).

147

Împår¡im contagiunea în trei grupe; contagiunea în familie, contagiuneaprin locuin¡å ¿i contagiunea în afarå de familie, pe care le-am gåsit reprezentateastfel:

contagiunea în familie reprezintå ...................... 90,0 contagiunea prin locuin¡å reprezintå ................... 4,4 contagiunea în afara familiei reprezintå .............. 5,6

100,0%

Ultimele douå categorii intervin numai la „primii bolnavi“ ¿i însumeazå10% din totalul cazurilor în care intervine contagiunea. Din totalul „bolnavilorurmåtori“ cele trei elemente intervin astfel:

social dinamic în ................................................. 12% din cazuricontagiune în ...................................................... 95%ant. pat. f. biol. ..................................................... 5%

Factorul dominant este contagiunea, care aproape exclude celelalteelemente. Så urmårim rolul acestor trei elemente diferen¡iate pe sex ¿i pe grupede vârstå. Din totalul bolnavilor masculini:

grupe de vârstå soc.din.% cont.% a.p.f.b.%

0-8 9 71 199-16 20 53 20

17-24 71 19 –25-32 91 – –33-40 81 18 1241-48 72 – 1249-56 90 – 957-64 – 100 –

peste 65 100 – –

total bolnavi masculini 61 24 9

Socialul dinamic este factorul cel mai puternic care intervine la bolnaviimasculini, devenind mai puternic în special de la 17 ani în sus, adicå vârsta lacare încep så se punå problemele legate de muncå, ¿i continuând så råmânåputernic în mai toate grupele de vârstå. Contagiunea este puternicå în specialla prima grupå de vârstå, pentru ca så scadå în a doua, unde råmâne totu¿i

Aspecte sociale ale tuberculozei

148 PAUL H. STAHL

importantå, ¿i î¿i pierde apoi importan¡a. (Procentajul de 100% ce apare îngrupa de vârstå dintre 57-64 ani este nesemnificativ deoarece este vorba de unsingur caz.) Antecedentele patologice ¿i factorii biologici intervin u¿or lavârstele mici, pentru ca apoi så-¿i piardå importan¡a.

Så urmårim acum tabelul bolnavilor de sex feminin:

grupe de vârstå soc.din.% cont.% a.p.f.b.%

0-8 27 55 59-16 20 65 15

17-24 73 23 1925-32 58 29 3533-40 50 50 2741-48 11 55 1149-56 37 63 –57-64 67 67 –

peste 65 – – –

total bolnavi feminini 46 43 20

Observåm o diferen¡iere în situa¡ia grupei de bolnave fa¡å de grupa bolnavi-lor. ªi de data aceasta socialul dinamic ocupå primul loc, fårå a avea înså impor-tan¡a pe care o are în grupa bårba¡ilor. Socialul dinamic intervine de la vârsta de17 ani mai puternic, adicå de la vârsta la care încep a se pune problemele legatede muncå. El se limiteazå înså la un numår restrâns de grupe de vârstå, fiind impor-tant numai pânå la vârsta de 40 de ani (cifrele crescute din grupele de vârståîntre 49-64 ani nu sunt semnificative, întrucât se referå la un prea mic numår debolnavi). Aceasta se explicå prin faptul cå intrarea masivå în câmpul muncii a fe-meilor este un fenomen recent: ori au intrat în câmpul muncii femeile mai tinere.Cele a cåror vârstå depå¿e¿te 40 de ani se hotåråsc mai greu så-¿i schimbe felul devia¡å ¿i de muncå în gospodårie, cea pe care au practicat-o vreme îndelungatå.

Contagiunea la femei, spre deosebire de bårba¡i, joacå un rol importantîn mod constant, având aproape aceea¿i importan¡å ca socialul dinamic. Estemai accentuatå în grupele mici de vârstå, scade în grupele de vârstå 17-32 ani,în care socialul dinamic intervine puternic, ¿i apoi cre¿te din nou, råmânândconstant peste 50%. Trebuie så ne amintim ¿i de faptul cå la femei propor¡ia„bolnavilor urmåtori“ este mai mare decât la bårba¡i.

Factorii biologici intervin la femei într-un mod mai vizibil decât la bårba¡i(20% din totalul femeilor bolnave). Grupele de vârstå în care intervin cu mai

149

mare intensitate sunt cuprinse între 17-40 ani (adicå cele aflate în perioadaobi¿nuitå a sarcinilor), atingând maximumul în grupa de vârstå 25-32 ani, adicågrupa în care sarcinile sunt cele mai numeroase.

Constatåm deci, din punctul de vedere al apari¡iei tuberculozei, o dublådiferen¡iere între femei ¿i bårba¡i:

1. Prima este socialå: bårba¡ii fiind în propor¡ie mai mare în câmpul muncii,vor da o propor¡ie mai mare de prim îmbolnåvi¡i, contagiunea va fi maislabå ¿i va face ca socialul dinamic så fie de departe cel mai puternic factor,în timp ce la femei, la care propor¡ia de bolnavi urmåtori este maiimportantå, så intervinå puternic contagiunea, fiind diminuat în acela¿itimp rolul socialului dinamic.

2. A doua diferen¡iere este biologicå: factorul biologic joacå un rolînsemnat în grupa femeilor bolnave ¿i un rol aproape inexistent în grupabårba¡ilor.

Situa¡ia pe tabelul cu totalul general, feminin ¿i masculin, primii bolnavi¿i bolnavii urmåtori, este urmåtoarea:

grupe de vârstå soc.din.% cont.% a.p.f.b.%

0-8 17 64 129-16 20 60 17

17-24 72 21 1025-32 71 17 2133-40 60 34 2141-48 51 18 1149-56 68 26 557-64 50 75 –

peste 65 50 – –

total bolnavi 53 34 14

Concluziile care se pot trage sunt asemånåtoare celor aråtate în ultimeledouå tabele prezentate:

Socialul dinamic este de departe factorul care intervine cel mai puternicîn apari¡ia tuberculozei. El este important nu numai pentru faptul cå intervineîn 53% din totalul bolnavilor, ci ¿i pentru faptul cå fiecare bolnav nou prinsocial dinamic atrage dupå sine prin contagiune al¡i bolnavi. El ar fi a¿adarfactorul prim în apari¡ia tuberculozei.

Aspecte sociale ale tuberculozei

150 PAUL H. STAHL

Socialul dinamic intervine puternic începând de la vârsta de 17 ani ¿i areun maxim în grupele de vârstå 17-32 ani, unde intervine în mai bine de 70%din cazuri, dar continuå så se men¡inå puternic în toate celelalte grupe de vârstå.

Contagiunea intervine ca factor secund. Rolul ei în apari¡ia primuluibolnav este neînsemnat (intervine în numai 5% din cazuri), dar devinecovâr¿itor în apari¡ia bolii la ceilal¡i membri ai familiei, intervenind la bolnaviiurmåtori în 95% din cazuri (reamintesc cå nu am tratat decât aspectelecontagiunii imediat premergåtoare maladiei, care au putut fi depistate prinanchetå). Contagiunea intervine puternic la grupele mici de vârstå (0-16 ani),¿i în special la femei (vezi graficele).

Antecedentele patologice ¿i factorii biologici intervin puternic numai lafemei, în special la grupele de vârstå la care existå în mod masiv sarcinile. Rolulantecedentelor ¿i factorilor biologici la bårba¡i, mai ales la vârstele mature,este neînsemnat.

Înfå¡i¿ez acum ¿i ultimul tabel: cât din totalul fiecårui element în parte sesitueazå în fiecare grupå de vârstå.

grupe de vârstå soc.din.% cont.% a.p.f.b.%

0-8 5 27 139-16 5 23 15

17-24 24 11 1325-32 28 11 3033-40 16 14 2041-48 10 5 749-56 9 6 257-64 2 3 0

peste 65 1 0 0100% 100% 100%

Pe graficul alcåtuit dupå acest tabel am a¿ezat, pe lângå curbele reprezen-tând cele trei elemente, o a patra curbå, anume curba reparti¡iei pe vârste atotalului popula¡iei. În mod normal curbele celor trei elemente ar fi trebuitså corespundå cu curba reparti¡iei pe vârste, dar specificul fiecårui elementîl face så aibå o reparti¡ie diferitå, care, comparatå cu curba reparti¡iei pe vârstea popula¡iei studiate, ne aratå în care grupå de vârstå ¿i în ce sens activeazåfiecare element.

Dacå am încerca o generalizare a felului de îmbolnåvire am spune:

151

– bårba¡ii se îmbolnåvesc predominant prin elemente de naturå socialå(care provoacå ¿i reactivarea de vechi infec¡ii, element pe care înså nul-am urmårit în aceastå lucrare);

– femeile se îmbolnåvesc în mod egal prin elemente sociale (reactivândvechi infec¡ii) ¿i prin contagiune recentå ¿i, într-o mai micå måsurå,prin factori biologici;

– copii se îmbolnåvesc în special prin contagiune;– adul¡ii se îmbolnåvesc în special prin elemente sociale.

Concluzii

Problemele contagiunii, ale antecedentelor patologice ¿i ale factorilorbiologici în evolu¡ia tuberculozei sunt cunoscute ¿i nu am calitatea de a lediscuta. Am notat ¿i aceste aspecte, deoarece nu a¿ fi putut face corect lucrareaignorându-le, pentru a vedea raporturile cu via¡a socialå ¿i a avea o în¡elegerecât mai completå a fenomenelor studiate.

Ceea ce am cåutat înså în special så urmåresc a fost legåtura intimå dintrefactorul social ¿i apari¡ia maladiei.

Dupå cum am spus mai înainte, mediul social intervine în apari¡iamaladiei nu numai prin caracterul lui negativ sau pozitiv, fix, pe care le-ar puteaavea, ci intervine puternic prin acel element al schimbårii pe care l-am gåsit înmai bine de 70% din cazurile de prim bolnavi.

Condi¡iile de trai ¿i de muncå nu au a¿adar un caracter static, pe care så-lpun fa¡å în fa¡å cu maladia: cutårei situa¡ii sociale neschimbate îi corespundeneapårat maladia ¿i cutårei ståri sociale neschimbate îi corespunde neapåratsånåtatea. Acest punct de vedere mi-a apårut în mod evident ca fiindnesatisfåcåtor pentru în¡elegerea majoritå¡ii cazurilor, deoarece am constatatcå o aceea¿i situa¡ie socialå va îmbolnåvi un individ, în timp ce pe un altul nuîl va îmbolnåvi. A¿adar nu gradul de negativitate sau de pozitivitate a vie¡iiatrage dupå sine în mod inevitabil boala sau sånåtatea, ci elementul de mi¿care,schimbarea, pe care am urmårit-o în tot decursul lucrårii.

Mi-a¿ permite så compar aceastå situa¡ie cu situa¡iile pe care le indicå unbarometru, pe care vedem notate din loc în loc presiunile atmosferice cårora lecorespund notårile: furtunå, ploaie, variabil, timp frumos. Acul barometruluise a¿azå, dupå cum presiunea atmosfericå este mai scåzutå sau mai urcatå, peuna sau alta din aceste însemnåri, fårå înså ca într-adevår de câte ori acul s-aa¿ezat la „ploaie“ så plouå ¿i ori de câte ori acul aratå „senin“ så fie senin.

Aspecte sociale ale tuberculozei

152 PAUL H. STAHL

Cred cå nu numai aceasta ne intereseazå, ci mai ales direc¡ia în care se mi¿cåacul, cåtre timp frumos sau cåtre ploaie, cea care ne spune dacå va fi frumossau va ploua.

Via¡a socialå capåtå a¿adar o semnifica¡ie în plus fa¡å de cea cunoscutå(ca factor favorizant al bolii), semnifica¡ie legatå de biografiile individuale,în momentul în care apare o schimbare: a – bruscå; b – negativå. Sensibilitateaorganismului reac¡ioneazå chiar la schimbåri u¿oare (de profesie, de regim demuncå, de alimenta¡ie, de locuin¡å, de obiceiuri etc.) ¿i reac¡ioneazå cu atâtmai mult atunci când schimbarea este întovårå¿itå de celelalte douå elementeagravante, adicå va fi bruscå ¿i negativå.

Am constatat apari¡ia maladiei la numai douå luni (durata medie) dupåapari¡ia schimbårii în via¡a socialå.

Schimbarea atrage pesemne în organism o inadaptare la noile condi¡ii încare este pus. Aceastå inadaptare intervine chiar în cazul în care noua situa¡ie(apårutå dupå schimbare) nu are elemente negative grave, ci apare ca negativåîn compara¡ie cu vechea situa¡ie socialå. Ar fi asemenea unui organismneantrenat, care ar încerca brusc så facå o curså de 10 km în fugå ¿i nu ar rezista,în timp ce un altul, antrenat, poate face aceastå curså u¿or, fårå risc pentrusånåtate.

Schimbarea care creeazå condi¡iile favorabile maladiei nu este din punctulde vedere al fiecåruia o schimbare unicå. Ea poate interveni de mai multe oriîn cursul vie¡ii, devenind precumpånitoare în momentul în care provoacå omai mare lipså de adaptare din partea organismului fa¡å de noua situa¡ie încare se aflå.

Situa¡ia socialå care atrage îmbolnåvirea nu poate fi a¿adar consideratåîn chip mecanic egalå pentru to¡i indivizii, ci trebuie puså în rela¡ie cu situa¡iasocialå personalå a fiecåruia, schimbarea putând så aparå la diverse grade depozitivitate sau negativitate a vie¡ii sociale.

Este deci o legare a organismului de mediul înconjuråtor, o în¡elegere amaladiei ca o descumpånire a rela¡iilor normale dintre organism ¿i mediulexterior social. Aceastå greutate de adaptare este cu atât mai puternicå cu câtelementele sociale biografice anterioare perioadei de îmbolnåvire sunt maiîncårcate. Este probabil cå numeroase cazuri de boalå ar putea fi evitate, dacåaceste schimbåri ar fi fåcute într-un ritm lent, care så permitå o antrenare aorganismului, o adaptare progresivå.

Am întâlnit destule cazuri interesante, demonstrative, de bolnaviîmbolnåvi¡i prin aceastå schimbare socialå („social dinamic“), la care nouasitua¡ie socialå nu avea elemente negative suficient de puternice pentru a

153

justifica maladia decât dacå le comparåm cu felul de via¡å anterior. Apoi, dupåtrecerea unei anumite perioade de timp, în care organismul a avut timp så seadapteze la noile condi¡ii, cu toate cå via¡a socialå nu se schimbase în bine, afost constatatå o ameliorare, uneori chiar vindecarea.

Acest fel de în¡elegere a interven¡iei vie¡ii sociale în apari¡ia tuberculozeiare, cred, nu numai o aplicare la elementele biografice ale fiecårui individ înparte, ci då ¿i posibilitatea unor interpretåri a datelor statistice. Spre exemplu,examinând tabele de mortalitate prin tuberculozå în Fran¡a, pe o perioadå maimare de timp, autorii care publicau tabelul aråtau cå ocupa¡ia germanå din1940 întrerupsese brusc procesul de scådere a mortalitå¡ii prin tuberculozå,fåcându-l så creascå. Apoi, cu toate cå ocupa¡ia Fran¡ei continua, adicå situa¡iasocialå råmåsese neschimbatå, mortalitatea reîncepea så scadå. Explica¡ia datåacestui fenomen era insuficientå.

Explica¡ia justå cred cå este urmåtoarea: o bruscå schimbare negativåsocialå a intervenit pentru ansamblul popula¡iei franceze, creând o puter-nicå crizå de adaptare la noile condi¡ii. Apoi, cu toate cå din punct de vederesocial nu apåruse nici o schimbare în bine, mortalitatea a scåzut datoritådispari¡iei crizei de adaptare ¿i, pesemne, adaptårii progresive la noilecondi¡ii create.

A¿adar putem spune cå via¡a socialå intervine în apari¡ia tuberculozeiastfel:

1) în general, prin situa¡ia generalå socialå favorizantå sau nu pentrutuberculozå (alimenta¡ie, locuin¡å, profesie etc.), aspecte generalcunoscute;

2) prin elemente biografice – adicå vor fi lovi¡i în special cei a cåror biografiesocialå va fi mai încårcatå, aspecte poate ignorate;

3) prin schimbårile sociale, negative, bru¿te, care intervin în via¡a fiecåruiindivid în parte.

Care este valabilitatea datelor prezentate în aceastå lucrare?O parte dintre ele se leagå de specificul social al comunei Militari ¿i deci

sunt valabile pentru popula¡ia acestei comune. O altå parte înså are un caractergeneral. Aceste din urmå concluzii trebuie verificate, cazurile pe care a fostfåcutå lucrarea fiind încå insuficiente pentru a permite stabilirea propor¡iilorjuste între diferitele categorii din tabelele prezentate. Datele pe care le-am culesmi-au permis så surprind numai tendin¡e generale.

O extindere a cercetårii apare deci ca necesarå pe un cât mai mare numårde cazuri ¿i pe medii sociale cât mai variate, astfel încât så fie înlåturate cele

Aspecte sociale ale tuberculozei

154 PAUL H. STAHL

douå inconveniente care s-au strecurat în lucrare: caracteristicile specificecomunei Militari ¿i hazardul, a cårui prezen¡å se datoreazå numårului relativinsuficient de cazuri pe care am lucrat, suficient totu¿i pentru a construi câtevaipoteze. Înlåturând aceste douå inconveniente ¿i fåcând o cercetare cât maireprezentativå din punct de vedere social, vom ajunge la date asupra roluluivie¡ii sociale în apari¡ia tuberculozei care så aibå o mare probabilitate deadevår.

5) INFLUENºA SCHIMBÅRILOR SOCIALE

Faptele cuprinse în aceastå lucrare reprezintå continuarea fireascå alucrårii prezentate anterior. Datele folosite acolo au fost completate cu o seriede examinåri fåcute asupra bolnavilor de tuberculozå din întreprinderea deconfec¡ii Gheorghe Gheorghiu Dej, aflatå tot în raza teritorialå a dispensaruluiantituberculos din comuna Militari. Încerc de data aceasta så propun o solu¡iepracticå pentru combaterea unor elemente favorizând tuberculoza, elementeprezentate în lucrarea anterioarå.

Primii bolnavi ¿i bolnavii urmåtoriReamintesc cå în lucrarea anterioarå (fåcutå pe un numår de 211 familii,

cu un total de 773 de persoane, dintre care 315 bolnavi), am împår¡itbolnavii în douå mari categorii, ¡inând seama de momentul apari¡iei lorînåuntrul fiecårei familii în parte. Aceste douå categorii sunt a) cea aprimilor bolnavi apåru¡i într-o familie ¿i b) cea a celor îmbolnåvi¡i ulteriorapari¡iei primului bolnav. Diferen¡ele dintre cele douå categorii sunt realenu numai din punctul de vedere al momentului apari¡iei bolii, ci ¿i din punctde vedere social.

Perioada de îmbolnåvire prin schimbare socialå

Elementul schimbåriiPe lângå måsurile cunoscute ¿i aplicate pânå în prezent în combaterea

tuberculozei, propun o måsurå nouå, de ordin social, ce prive¿te în primul rândcategoria primilor bolnavi. Am încercat så aråt în lucrarea anterioarå cå aceaståcategorie este îmbolnåvitå în special prin factori sociali. În ce fel ¿i-a manifestatac¡iunea mediul social?

156 PAUL H. STAHL

Nu mi-a fost posibil så leg îmbolnåvirea prin tuberculozå a fiecårui individîn parte de un anumit grad de pozitivitate sau de negativitate a vie¡ii sociale.Am întâlnit astfel situa¡ii contradictorii, care puteau în mod egal så ducå laîmbolnåvire, ca, spre exemplu:

– bolnavi care tråiesc într-o anumitå situa¡ie socialå, în care se îmbol-nåvesc (fårå posibilitatea stabilirii unei surse de infec¡ie), apoi, de¿icondi¡iile de mediu råmân neschimbate, se vindecå;

– persoane tråind în condi¡ii anumite de mediu ¿i îmbolnåvindu-se, întimp ce altele, tråind în acelea¿i condi¡ii, nu sunt afectate cu nimic.

La toate aceste cazuri înså am gåsit un element comun, pe care am bazatîn¡elegerea rolului mediului social în apari¡ia primului bolnav. Acest elementcomun era apari¡ia unei schimbåri bru¿te în mediul social, schimbare care atragedupå sine îmbolnåvirea, cu atât mai repede cu cât era negativå.

Nu este vorba aici de schimbarea obi¿nuitå a mediului social, mediu aflatîn continuå evolu¡ie, ci este vorba de o schimbare sensibilå, apårutå brusc învia¡a personalå a fiecårui bolnav în parte. Am interpretat îmbolnåvirea ca fiinddatoratå aranjårii echilibrului care existå între organism ¿i excita¡iile mediuluiextern.

Durata perioadei dintre schimbare ¿i îmbolnåvireCare este oare posibilitatea evitårii crizei de adaptare la modificarea

condi¡iilor de mediu social? Pentru a råspunde la aceastå întrebare am studiatun nou element al raportului dintre organism ¿i mediul social în schimbare, ¿ianume: cât timp este necesar – dupå schimbare – pentru ca organismul så seîmbolnåveascå?

Am stabilit mai întâi momentul apari¡iei schimbårii în via¡a fiecåruibolnav în parte; am stabilit apoi ¿i momentul în care pentru prima datå un medicftiziolog a pus bolnavului diagnosticul de „bolnav de tuberculozå“. Stabilireaacestor douå date nu este totdeauna u¿oarå ¿i au trebuit înlåturate mai multeobstacole: le semnalez pe cele mai importante:

1) imprecizia datelor furnizate de memoria bolnavilor examina¡i, fapt care m-aobligat ca în multe cazuri så nu pot stabili durata elementului pe care îl cåutam, aceastamai ales când momentul pe care îl urmåream era mai depårtat în timp;

2) greutatea stabilirii datei îmbolnåvirii; în fapt, nu am stabilit data îmbolnåvirii(în mod practic aproape imposibil de stabilit pentru oricine), ci doar momentul depistårii;a trebuit ca dintru început så admit acest decalaj, al cårui coeficient de eroare variazå de lacaz la caz;

157

3) în al treilea rând, am avut de solu¡ionat problema depistårilor tardive,întâmplåtoare, care au fåcut ca perioada crizei de adaptare ce precede îmbolnåvirea såaparå mai lungå.

A fost totu¿i posibil ca din întreaga maså a bolnavilor studia¡i så aleg unnumår suficient de cazuri pentru a scoate la ivealå informa¡ii privitoare la durataperioadei dintre schimbare ¿i îmbolnåvire. Am cules aceste date din biografiiindividuale fåcute numai pe primii bolnavi, afla¡i în familii din care elementulcontagiunii lipsea. Ace¿ti bolnavi au fost ale¿i numai dintre cei îmbolnåvi¡iîncepând de la o vârstå la care problemele legate de muncå se puteau pune.

Bolnavii studia¡i, în numår de 141 (dupå eliminarea celor din ale cårorbiografii n-am putut stabili care au fost împrejurårile din momentul îmbolnå-virii), fac parte dintre bolnavii dispensarului antituberculos din comuna Militari¿i ai întreprinderii Gheorghe Gheorghiu Dej, aflat în raza teritorialå a acestuidispensar.

MuncaElementul muncå fiind cel mai activ în provocarea dereglårii stereotipului

dinamic ¿i cei îmbolnåvi¡i datoritå lui fiind cei mai numero¿i, l-am urmårit închip special, amånun¡it. Am împår¡it cazurile studiate în urmåtoarele categorii:

1) schimbarea provine numai datoritå elementului muncå; 2) schimbarea este datoratå elementului muncå, favorizat de interven¡ia

altor factori sociali; 4) schimbarea provine datoritå altor factori sociali decât munca.

La bårba¡i, când factorul muncå provoacå singur dereglarea stereotipuluidinamic, durata perioadei de la apari¡ia schimbårii la îmbolnåvire este în mediede 7 luni ¿i 9 zile.

Când dereglarea stereotipului dinamic prin factorul muncå este facilitatåde al¡i factori sociali (locuin¡å, alimenta¡ie, psihic, odihnå), durata perioadeieste în medie de 6 luni ¿i 12 zile.

De remarcat diferen¡a de mai bine de o lunå de zile între aceste douåsitua¡ii, diferen¡å de altfel logicå, prezen¡a unor condi¡ii care favorizeazå larândul lor apari¡ia tuberculozei gråbind îmbolnåvirea.

Durata medie pentru toate cazurile în care factorul muncå intervine (labårba¡i) este de 6 luni ¿i 23 de zile.

Când dereglarea stereotipului dinamic este provocatå de al¡i factori demediu în afarå de muncå, durata perioadei de îmbolnåvire este de 9 luni ¿i 12

Influen¡a schimbårilor sociale

158 PAUL H. STAHL

zile. Este deci perioada cea mai lungå (cu aproape 3 luni de zile mai lungådecât în cazurile în care factorul muncå intervine).

Datele de mai sus adeveresc faptul cå dintre factorii sociali factorul muncåintervine cel mai puternic.

Durata medie a tuturor persoanelor masculine îmbolnåvite prin criza deadaptare este de 9 luni ¿i 29 de zile.

La femei, când factorul muncå intervine singur, durata medie a perioadeide îmbolnåvire este de 7 luni ¿i 20 de zile.

Când factorul muncå este întovårå¿it de al¡i factori de mediu, durataperioadei de îmbolnåvire este de 8 luni.

Durata medie a perioadei de îmbolnåvire în toate cazurile în care muncaintervine la femei este de 7 luni ¿i 27 de zile.

În cazurile în care factorul muncå nu intervine, durata perioadei deîmbolnåvire este de 10 luni ¿i 15 zile.

Situa¡ia a¿a cum ne apare din acest tabel mi-a pårut contrazicåtoare fa¡åde situa¡ia constatatå la bårba¡i ¿i nelogicå, durata perioadei în care elementulmuncå este facilitat prin întovårå¿irea cu al¡i factori sociali fiind mai lungådecât atunci când intervine singur.

În realitate, aici intervine un element deosebit fa¡å de bårba¡i, care explicådiferen¡a, ¿i anume îmbolnåvirea în gospodårie a femeilor, îmbolnåvire la carecontribuie ¿i factorul muncå, dar fårå a avea acela¿i rol ca în munca prestatå încadrul unui serviciu în afara gospodåriei, aceasta datoritå ¿i condi¡iilor diferiteîn care este efectuatå munca în gospodårie.

Îmbolnåvirea la bårba¡i prin factori existând înåuntrul gospodåriei apareextrem de rar ¿i n-a putut interveni într-un mod care så falsifice rezultatele.

Am fost a¿adar obligat, pentru a putea compara rezultatele ob¡inute labårba¡i cu cele ob¡inute la femei, så împart categoria femeilor îmbolnåvite prinschimbårile de mediu în douå grupe: a – femei îmbolnåvite prin elementesociale (în special muncå) în gospodårie ¿i b – femei îmbolnåvite prin elementesociale din afara gospodåriei. Rezultatele mi-au confirmat ipoteza; iatå cumapare situa¡ia prelucrând datele în acest din urmå fel: la femei îmbolnåviteprin situa¡ii de mediu create în afara gospodåriei, durata perioadei deîmbolnåvire numai prin factorul muncå råmâne aceea¿i, 7 luni ¿i 20 de zile.Durata perioadei de îmbolnåvire prin factorul muncå facilitat de alte elementesociale scade la 6 luni ¿i 23 de zile, apropiindu-se de durata aceleia¿i categoriila bårba¡i. Durata medie a perioadei de îmbolnåvire în toate cazurile în care

159

intervine factorul muncå la femei este de 7 luni ¿i 6 zile, adicå o duratå apropiatåde durata în cadrul aceleia¿i categorii la bårba¡i.

Men¡ionez ¿i durata medie la femeile îmbolnåvite prin elemente sociale(muncå) aflate înåuntrul gospodåriei, care este de 9 luni ¿i 20 de zile.

Prelungirea perioadei de îmbolnåvire este explicabilå aici, munca îngospodårie nefiind asemånåtoare cu munca prestatå în afara gospodåriei; suntposibile pauze mai mari, eventual întreruperea muncii; aici nici problemelede igiena muncii nu se pun cu aceea¿i acuitate.

Situa¡ia comparatå pe sexe (excluzând îmbolnåvirile feminine prin muncåîn gospodårie) ar fi urmåtoarea:

bårba¡i femeifactorul muncå intervine singur 7 luni ¿i 9 zile 9 luni ¿i 20 zilefactorul muncå ¿i al¡i factori sociali 6 luni ¿i 12 zile 6 luni ¿i 23 zilefactorul muncå (toate cazurile) 6 luni ¿i 23 zile 7 luni ¿i 8 zilecazurile fårå factorul muncå 9 luni ¿i 12 zile 10 luni ¿i 15 zile

total general 6 luni ¿i 29 zile 7 luni ¿i 21 zile

Observåm cå totu¿i subzistå o diferen¡å în privin¡a duratei perioadei deîmbolnåvire între bårba¡i ¿i femei, la femei durata fiind mai lungå, în medie,cu aproape o lunå de zile. Nu ¿tiu în ce måsurå ar putea interveni o diferen¡ierebiologicå pentru a explica diferen¡a; cert este înså cå intervin elementele socialecare pot explica diferen¡ierea, ¿i anume: în general, munca bårba¡ilor (în afaragospodåriei) este mai grea decât cea a femeilor: bårba¡ii iau mai frecvent muncicu risc de periculozitate mare.

Felul schimbårilorAm încercat så împart felul schimbårilor produse de factorul muncå în

categoriile care au o frecven¡å mai mare ¿i care mi-au pårut semnificative pentruîn¡elegerea problemei. Am ob¡inut cinci categorii:

1. Schimbare în mediul individului prin începerea muncii;2. Schimbarea felului de muncå (a profesiei);3. Reînceperea muncii dupå o perioadå mai lungå de pauzå;4. Trecerea de la o muncå anarhicå, în mici ateliere, la o muncå în mari

întreprinderi, cu caracteristicile specifice acestei munci;

Influen¡a schimbårilor sociale

160 PAUL H. STAHL

5. Alte schimbåri prin muncå (aici au intrat, spre exemplu, schimbårile deintensitate a muncii, schimbårile de orar etc.).

Bårba¡ii:Durata perioadei de îmbolnåvire prin începerea muncii este de 6 luni ¿i

24 de zile.Durata perioadei de îmbolnåvire prin schimbarea felului de muncå este

de numai 4 luni ¿i 16 zile.Durata perioadei de îmbolnåvire la reînceperea muncii este de 9 luni ¿i

15 zile.Durata perioadei de îmbolnåvire prin trecerea la munca în mari întreprin-

deri este de 7 luni ¿i 10 zile.Durata perioadei de îmbolnåvire prin „alte feluri de schimbåri“ este de 7

luni ¿i 8 zile.

Femeile:La femei a trebuit încå o datå så discut (ca mai sus) situa¡ia femeilor

îmbolnåvite prin muncå în gospodårie ¿i prin muncå în afara gospodåriei. Fåråaceastå distinc¡ie, ca ¿i în primul tabel, rezultatele erau contrazicåtoare cu celeob¡inute la bårba¡i ¿i lipsite de logicå internå. Iatå situa¡ia astfel diferen¡iatå:

în afara în gospodårie

gospodåriei

intrare în câmpul muncii 6 luni ¿i 11 zile schimbare fel de muncå 6 luni ¿i 2 zile 11 luni ¿i 24 zile reînceperea muncii 6 luni ¿i 15 zile începere lucru în mari întreprinderi 6 luni ¿i 13 zile alte schimbåri prin muncå 6 luni ¿i 13 zile 8 luni ¿i 27 zile

Dupå cum vedem, la categoriile în care existå indivizi îmbolnåvi¡i ¿i înafara gospodåriei, ¿i în gospodårie, perioada de îmbolnåvire prin muncå estecu 2-5 luni mai lungå la cele îmbolnåvite în gospodårie.

Rezultatele totalizate (masculin plus feminin la un loc), în care femeile nuapar decât în cazurile celor îmbolnåvite în afara gospodåriei, sunt urmåtoarele:

intrare în câmpul muncii ..................... 6 luni ¿i 19 zileschimbare fel de muncå ....................... 5 luni ¿i 5 zilereînceperea muncii .............................. 9 luni ¿i 5 zile

161

începere lucru în mari întreprinderi .... 8 luni ¿i 7 zilealte schimbåri prin muncå ................... 7 luni ¿i 4 zile

Perioada medie de îmbolnåvire cea mai scurtå survine atunci cândschimbarea se datoreazå schimbårii de profesie. Faptul îmi pare logic: unorganism obi¿nuit cu o anumitå profesie, exersatå de multå vreme, are unstereotip dinamic deja format, atrågând o anumitå mecanizare a reflexelornecesare pentru a råspunde necesitå¡ilor profesiei respective. Situa¡ia totalschimbatå în care se aflå dupå schimbarea profesiei face ca stereotipul så nucorespundå noii profesii, care îi creeazå situa¡ii neobi¿nuite. De aici decurgedereglarea rapidå a stereotipului dinamic, provocând îmbolnåvirea.

De remarcat cå în al doilea rang, tot în mod logic, din punctul de vedereal rapiditå¡ii îmbolnåvirii, este categoria celor care intrå pentru prima datå încâmpul muncii (prima categorie). ªi aici este explicabilå apari¡ia rapidå aîmbolnåvirii: organismul, trecând de la lipsa unui regim bine precizat la omuncå strictå, supune la o tensiune neobi¿nuitå sistemul nervos respectiv. Dedata aceasta, stereotipul dinamic nu fusese format dinainte de cåtre factorulmuncå, de o profesie, ci el a fost format de via¡a de toate zilele, de o mul¡imede factori care intervin în mod egal ¿i nu formeazå un stereotip riguros conturat,spre deosebire de stereotipul format de o profesie, care cere continuu acelea¿igesturi, mecanic repetate. Datoritå acestei diferen¡e, perioada de îmbolnåvireeste mai lungå, cu toate cå schimbarea de profesie intervine la o vârstå maiînaintatå decât intrarea în câmpul muncii.

Reintrarea muncii celor sånåto¿i dupå o pauzå îndelungatå poate ¿i eaprovoca dereglarea stereotipului dinamic, dar de data aceasta durata perioadeide îmbolnåvire este mai mare. Aceasta datoritå elasticitå¡ii sistemului nervos,în care cåile reflex condi¡ionate, fixate în cortex, între centrii lega¡i prinactivitatea condi¡ionatå laså anumite urme (engrame), care fac posibil ca, odatåapårut un element din stereotipul vechi, så readucå întreg stereotipul. Aceastaface ca dereglarea stereotipului så fie mai dificilå, bolnavul, în momentulreînceperii muncii (nefiind la primul contact cu munca), are posibilitateafolosirii vechiului stereotip format în perioada din trecut în care a lucrat.

Este interesantå ¿i situa¡ia celor care trec de la o muncå în mici ateliere,anarhicå, neregulatå, cu posibilitatea întreruperii lucrului ¿i posibilitatea de ase odihni în orice moment, la o muncå cu orar fix, într-un anumit ritm, cel alcolectivului, cu o anumitå regularitate. Am constatat cazuri care mi-au pårutla început contrazicåtoare, de bolnavi care lucrau în condi¡ii mizere ¿i nu seîmbolnåveau ¿i care, trecând la o muncå în mari întreprinderi în condi¡ii vådit

Influen¡a schimbårilor sociale

162 PAUL H. STAHL

mai bune ca înainte, intrå în criza de adaptare ¿i se îmbolnåvesc. Se pare cådereglarea stereotipului dinamic este încå mai puternicå atunci când bolnavula fåcut o trecere directå la o muncå prin mijloace mecanice (spre exemplu, lucrulîn bandå în atelierele de confec¡ii). Aici contradic¡ia dintre munca dinainte,neregulatå, dezorganizatå, ¿i munca în ritm mecanic este izbitoare. În modevident, schimbarea este prea bruscå, prin lipsa unor grade intermediare detrecere de la o situa¡ie la alta.

VârstaAm cåutat så surprind o diferen¡iere în perioada de îmbolnåvire dupå vârsta

din momentul apari¡iei schimbårii. Tendin¡a generalå a fenomenului este netå,dar n-am putut-o defalca în grupe prea mici de vârstå, deoarece numårul de cazuripe care a fost fåcutå ancheta nu era suficient de mare pentru a face så disparåneregularitå¡ile ce apar prin folosirea prea multor grupe de vârstå.

bårba¡i femei totalîntre 9-16 ani 4 luni 23 zile 3 luni 15 zile 4 luni 10 zileîntre 17-32 ani 6 luni 14 zile 7 luni 9 zile 6 luni 27 zileîntre 33-48 ani 7 luni 8 zile 11 luni 12 zile 8 luni 16 zilepeste 49 ani 8 luni 27 zile 10 luni 20 zile 9 luni 9 zile

La ambele sexe, fårå excep¡ie, durata perioadei de îmbolnåvire cre¿te înraport cu vârsta. De remarcat perioada extrem de micå (4 luni ¿i 10 zile) la totalulbolnavilor din grupa cea mai micå de vârstå.

Constatarea este logicå: atât condi¡ii de ordin biologic, cât ¿i de ordinsocial influen¡eazå într-un acela¿i sens – o sporire a rezisten¡ei la infec¡ie ¿i osporire a rezisten¡ei sistemului nervos la schimbårile de mediu.

De semnalat ¿i aici durata mai mare a perioadei de îmbolnåvire la femeidecât la bårba¡i, datoritå, desigur, aceluia¿i element care a intervenit la femei¿i în tabelele anterioare: munca în gospodårie, care atrage dupå sine lungireaperioadei de îmbolnåvire, ¿i munca în condi¡ii mai grele a bårba¡ilor. Lucrulaici este evident ¿i prin faptul cå diferen¡ierea duratei între bårba¡i ¿i femeicre¿te la vârstele la care problema muncii în gospodårie a femeilor se pune maiserios. În rest, fenomenul se prezintå similar la ambele sexe.

Durata perioadei de îmbolnåvireAm împår¡it bolnavii studia¡i numai dupå timpul cât a durat perioada

îmbolnåvirii, pentru a vedea care este frecven¡a îmbolnåvirilor în fiecare

163

categorie de timp. Timpul total pe care am fåcut ancheta este de 25 de luni; amîmpår¡it acest timp în 5 intervale de câte 5 luni fiecare.

M F Total

0-5 luni 51,2 42,4 47,526-10 luni 26,8 28,8 27,66

11-15 luni 13,4 20,3 16,3116-20 luni 4,9 5,1 4,9621-25luni 3,7 3,4 3,55

100,0% 100,0% 100,0%

Tendin¡a generalå a fenomenului este netå ¿i de data aceasta. Cea mai mareparte a bolnavilor se grupeazå în primele grupe. Prima grupå cuprinde cel mainumeros lot de bolnavi, pentru ca apoi, cu fiecare categorie de timp, numårulbolnavilor afla¡i în acea categorie så scadå puternic, ¿i în ultimele douå grupenumårul lor så fie neînsemnat.

Pe sexe constatåm o diferen¡iere în ceea ce prive¿te primele grupe (tendin¡ageneralå a fenomenului råmânând înså aceea¿i), ¿i anume scåderea este maiaccentuatå la bårba¡i, în timp ce la femei este o tendin¡å de lungire a perioadeide îmbolnåvire, categoriile 6-10 luni ¿i 11-15 luni având o importan¡å cevamai mare ca la bårba¡i.

Am socotit necesarå ¿i o studiere amånun¡itå a primelor douå categorii detimp (0-10 luni), categoriile cu frecven¡ele cele mai numeroase. Am împår¡itde data aceasta primele 10 luni în grupe de câte douå luni.

perioada de îmbolnåvire M F Total

0-2 luni 28,1 16,7 23,6 3-4 luni 31,2 21,4 27,35-6 luni 17,2 35,7 24,57-8 luni 7,8 10,1 12,3

9-10 luni 15,7 7,1 12,3100,0% 100,0% 100,0%

ªi aici tendin¡a generalå este de a scådere în ultimele douå categorii detimp. De semnalat cå la bårba¡i primele douå categorii de timp au în modaccentuat cel mai mare numår de bolnavi, urmåtoarele trei grupe având unnumår mic de bolnavi. La femei categoria a treia de timp este de departe cea

Influen¡a schimbårilor sociale

164 PAUL H. STAHL

mai importantå, categoriile a doua ¿i a patra având o importan¡å egalå, darsensibil mai micå decât a categoriei a treia.

ªi mai sensibilå este aceastå diferen¡iere pe sexe, dacå împår¡im perioada0-9 luni în trei categorii de timp:

perioada de îmbolnåvire M F Total

0-3 luni 50,0 24,4 39,44-6 luni 34,5 51,2 41,47-9 luni 15,5 24,4 19,2

La bårba¡i se manifestå o scådere continuå a frecven¡ei bolnavilor în raportcu cre¿terea perioadei de îmbolnåvire, prima categorie fiind cea mai puternicå,ultima cea mai slabå. La femei, categoria din mijloc este cea mai puternicå, iarcele douå exterioare sunt deopotrivå de puternice.

Pe totalul bolnavilor (dat fiind numårul mai mare de cazuri) putem împår¡iprimele luni ale perioadei de îmbolnåvire în categorii de timp de o lunå ¿iob¡inem urmåtorul rezultat:

perioada de îmbolnåvire numår de bolnaviprima lunå 3,8a 2-a lunå 19,8 a 3-a lunå 13,2 a 4-a lunå 14,1 a 5-a lunå 12,3 a 6-a lunå 12,3 a 7-a lunå 5,7 a 8-a lunå 6,6 a 9-a lunå 5.7a 10-a lunå 6,5

100,0%

În prima lunå frecven¡a bolnavilor este micå, pentru ca apoi, brusc, cea dea doua så aibå cea mai mare frecven¡å dintre categoriile studiate în acest tabel(de altfel, cea mai mare frecven¡å din totalul lunilor pe care a fost fåcutå întreagaanchetå). Apoi, cu fiecare categorie de vârstå, paralel cu lungirea perioadei deîmbolnåvire, scade ¿i importan¡a categoriilor.

Reamintesc, în sfâr¿it, cå durata medie a perioadei dintre momentulapari¡iei schimbårii ¿i momentul depistårii, pe totalul bolnavilor studia¡i, este

165

de 7 luni ¿i 6 zile (excluzând categoria femeilor îmbolnåvite prin muncå îngospodårie). Incluzând femeile îmbolnåvite prin munca în gospodårie, ob¡inemperioada de 7 luni ¿i 14 zile.

Reamintim de asemenea cå durata medie a perioadei de îmbolnåvire încazurile în care factorul muncå intervine este de 7 luni ¿i 8 zile, incluzândfemeile îmbolnåvite prin muncå în gospodårie, ¿i de 6 luni 28 de zile excluzândcazurile femeilor îmbolnåvite prin muncå în gospodårie.

Dupå cum am men¡ionat mai sus, aceste termene nu corespund exact durateiperioadei de îmbolnåvire, deoarece momentul depistårii nu corespundemomentului îmbolnåvirii. O mare parte dintre bolnavi nu s-a prezentat la unmedic ftiziolog decât atunci când tuberculoza ajunsese într-un grad avansat ¿iîi împiedica så lucreze în mod normal.

Dacå scådem din durata medie generalå a perioadei de îmbolnåvire o lunåde zile (perioada – arbitrarå ¿i aproximativå – dintre îmbolnåvire ¿i prezentareala un medic), pentru a ne apropia pe cât posibil de durata realå a perioadei deîmbolnåvire, durata îmbolnåvirii scade la 6 luni de zile (o jumåtate de an).

Evitarea dereglårii stereotipului dinamic

Am constatat a¿adar existen¡a unei probleme: aceea a îmbolnåvirii printuberculozå în momentul când în mediul social al unui individ apar schimbåribru¿te.

Cum putem lupta împotriva îmbolnåvirii prin schimbåri bru¿te alemediului social? A încerca så lup¡i împotriva schimbårilor este o absurditate,întreaga via¡å socialå este în continuå mi¿care, schimbårile în via¡a fiecåruiindivid în parte sunt inevitabile, mai ales în perioada de transformare socialåprin care trecem.

Dacå dispari¡ia schimbårilor nu este posibilå, este în schimb posibilåevitarea schimbårilor bru¿te. Adicå, mai clar spus, trecerea de la o anumitåsitua¡ie de mediu social la o alta trebuie så fie fåcutå treptat, progresiv, gradat.Care ar fi momentul în care se poate interveni?

Indic momentele pe care le cred necesare, ¡inând seama de douå criterii:a – unde putem interveni în mod practic; b – unde interven¡ia este maiurgentå. Respectând aceste douå criterii, pentru moment problema care poatefi rezolvatå practic ¿i a cårei urgen¡å este mare este aceea a muncii tinerilor.Este vorba în special de momentul descris mai înainte, al intrårii în câmpulmuncii. Sunt inclu¿i în aceastå categorie atât ucenicii care încep munca

Influen¡a schimbårilor sociale

166 PAUL H. STAHL

practicå, cât ¿i ucenicii sau al¡i tineri care încep pentru prima datå muncaîntr-o institu¡ie de stat.

Ace¿ti tineri trec de la o via¡å de studiu sau de la o via¡å în familie undemunca lor este reduså la o muncå egalå cu aceea a unor persoane mature, cuvechime în câmpul muncii. Este normal så aparå a¿adar o imposibilitate deadaptare a organismului la noua situa¡ie de mediu în care este pus, o dereglarea stereotipului dinamic ¿i, ca urmare a acestui lucru, îmbolnåvirea printuberculozå.

Cred cå ar fi o måsurå eficace dacå aceastå începere a muncii ar fi fåcutåtreptat, cu un program redus la început. Aceastå propunere, formulatå pe bazaanchetei fåcute, se sprijinå pe datele furnizate nu de ¿tiin¡a medicalå, ci deancheta socialå. Propunerea pe care o fac are o gravitate mare ¿i ea trebuiecompletatå cu propuneri bazate pe datele medicinei, precizând în specialgradarea muncii în timp. Durata în care ar urma så aibå loc trecerea de la muncareduså de la început la o muncå normalå îmi pare necesar a fi minimum egalåcu perioada medie de îmbolnåvire, adicå 6-7 luni de zile.

În tot acest timp, plata celor viza¡i prin aceastå måsurå ar urma så se facåpropor¡ional cu munca depuså.

Reglementarea situa¡iei trebuie så intre în cadrul måsurilor de protec¡ie amuncii luate de cåtre Ministerul Sånåtå¡ii ¿i de Ministerul Muncii ¿i Preve-derilor Sociale.

Reîncadrarea în muncå a tuberculo¿ilor

Nu este vorba aici de a trata din nou aceastå problemå bine cunoscutå, cinumai de a atrage aten¡ia asupra unui aspect al problemei care reiese dinreconsiderarea ei din acela¿i punct de vedere ca ¿i problema îmbolnåvirilorprimilor bolnavi.

Astfel, cred cå ¿i la bolnavii de tuberculozå reîncadra¡i problema crizeide adaptare la condi¡iile de mediu se pune în mod acut. Mai corect spus, aiciar fi vorba de o crizå de readaptare. Bolnavii de tuberculozå, odatå îmbolnåvi¡i,capåtå concedii medicale ¿i sunt interna¡i în sta¡ionare sau sanatorii underespectå un regim de repaus. Apoi, odatå simptomele grave ale maladieidispårând (fie cå este declarat vindecat, fie cå este numai stabilizat), i se permiteså-¿i reia ocupa¡ia dinainte. El î¿i reia ocupa¡ia dinainte exact ca ¿i cum ar fiun individ sånåtos, ce nu s-ar fi îmbolnåvit niciodatå de tuberculozå. Uneorireîncepe munca cu un program redus (6 ore) sau cu o muncå mai u¿oarå.

167

Reîmbolnåvirile sunt în acest fel probabile. Dacå un om sånåtos înmomentul când începe munca î¿i poate deregla stereotipul dinamic, cu atâtmai mult un bolnav este expus la acest lucru. ªi dacå apare ca necesar pentruindivizii sånåto¿i ca intrarea în câmpul muncii så se facå treptat, ca organismulså fie antrenat progresiv, cu atât este mai necesar ca un bolnav care î¿i reiaactivitatea så ¿i-o reia în mod progresiv.

Ne putem gândi ¿i la solu¡ia cunoscutå a lucrului în ateliere de muncå dinpreajma dispensarelor, în care zi de zi bolnavii se reobi¿nuiesc så activeze. Darse poate ¿i aici propune, printr-o legisla¡ie specialå, ca bolnavii de tuberculozå,dupå un concediu de boalå ¿i mai ales dupå internåri, så reînceapå munca gradat,chiar în institu¡iile în care lucreazå, cu un program redus la început (2-3 ore),care så creascå apoi treptat.

În acest interval ajutorul de boalå pe care l-a primit în timpul concediuluimedical urmeazå så-l primeascå în continuare, pânå în momentul în care aredin nou un program normal de lucru. Acest ajutor ar urma så scadå treptat, pemåsurå ce salariul primit de bolnav de la institu¡ie cre¿te în raport cu muncadepuså. Acest ajutor n-ar fi o cheltuialå în plus, ci, prin evitarea reîmbolnå-virilor, ar fi în realitate o economie. Lucrul este cu atât mai normal, cu cât înperioadele dintre o internare ¿i alta individul continuå så fie bolnav, chiar dacåaparent el pare vindecat.

Problema schimbårii profesiei (a recalificårii) bolnavilor de tuberculozå,privitå ¿i ea din punctul de vedere expus în aceastå lucrare, nu este totdeaunaprofitabilå. Schimbarea unei profesii presupune un mare efort din parteasistemului nervos, pentru adaptarea la noi condi¡ii de mediu. Reamintesc cåcele mai rapide îmbolnåviri ale indivizilor sånåto¿i erau ulterioare schimbårilorde profesie, care provocau grave dereglåri ale stereotipului dinamic.

De aceea, pe cât posibil, trebuie evitatå schimbarea profesiei, bolnavulputând u¿or intra într-o crizå de adaptare, mai grea de multe ori decât readaptareala vechea profesie.

*

Influen¡a schimbårilor sociale