R E V I S T A F E D E R A Þ I E I E D U C A Þ I E I N A Þ I O N A L E

ªCOALARR OO MM ÂÂ NN EE AA SS CC ÃÃ .. RR OO

WW WW WW ..

Anul XI • nr. 75 • aprilie 2012 • 1,7 lei

3

sub lupã

Elevii, din nouîn uniformãºcolarã

13

EDUCAÞIE ªI ATITUDINE

ºcoala internaþionalã

La ºcoalã de la 5 ani? Modelul britanic are false motivaþii

PREMIERUL UNGUREANUJOACÃ ALBA-NEAGRA

CU REÎNTREGIREA SALARIILOR BUGETARILOR

AªTEPTAREA CONTINUÃ!

PREMIERUL UNGUREANUJOACÃ ALBA-NEAGRA

CU REÎNTREGIREA SALARIILOR BUGETARILOR

8

EVALUÃRI-PILOT LA FINALULCLASELOR A II-A, A IV-A ªI A VI-A

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului apublicat la 9 martie 2012 pe site-ul www.edu.ro, ordinele deministru privind metodologiile care vizeazã evaluãrile cedecurg din Legea Educaþiei Naþionale nr. 1/2011. Mai precis,au fost publicate metodologiile de organizare a evaluãriicompetenþelor fundamentale la finalul claselor a II-a, a IV-aºi a VI-a. În anul ºcolar în curs, aceste evaluãri se vor desfã-ºura în perioada 9-23 mai, prin administrãri-pilot, pe un eºan-tion de elevi stabilit la nivel naþional.

A fost postatã, de asemenea, lista unitãþilor deînvãþãmânt care compun acest eºantion: 86 pentru clasa aII-a, 136 pentru clasa a IV-a, respectiv 86 de ºcoli pentruclasa a VI-a. Eºantionul a fost realizat de cãtre CentrulNaþional de Evaluare ºi Examinare (CNEE), astfel încâtfiecare tip de evaluare sã fie administratã în unitãþi deînvãþãmânt distincte. Menþionãm cã activitatea de pilotarevizeazã instrumentele de evaluare ºi procedurile de organi-zare a acestor evaluãri.

Testele care vor fi administrate, precum ºi baremele decorectare aferente, sunt elaborate de cãtre CentrulNaþional de Evaluare ºi Examinare. La clasa a II-a, acesteaconþin douã secþiuni: prima vizeazã competenþele dereceptare-producere a mesajelor, în vreme ce a doua abor-deazã competenþe de matematicã. Rezultatele obþinute laevaluarea competenþelor fundamentale la finalul clasei aII-a sunt valorificate prin elaborarea planurilor individualizatede învãþare, consemnarea lor în portofoliul educaþional alelevului, respectiv informarea pãrinþilor/ tutorilor legal instituiþiasupra stadiului formãrii ºi dezvoltãrii competenþelor eva-luate.

Evaluarea elevilor la finalul clasei a IV-a va include urmã-toarele discipline: limba românã, limba maternã, pentru ele-vii care studiazã în limbile minoritãþilor naþionale, ºi matema-ticã. Evaluarea nu se finalizeazã printr-o notã sau printr-uncalificativ sumativ. Rezultatele evaluãrii fiecãrui test con-tribuie la realizarea unui scor mediu naþional al perfor-manþelor elevilor pe competenþele fundamentale ºi sunt uti-lizate de CNEE pentru realizarea unor studii ºi cercetãri dediagnozã a sistemului de învãþãmânt primar. Evaluareaelevilor la finalul clasei a VI-a are ca scop optimizareaînvãþãrii, elaborarea, acolo unde este cazul, a planurilor indi-vidualizate de învãþare ºi preorientarea ºcolarã cãtre unanumit tip de liceu. Testele conþin douã secþiuni corespunzã-toare probelor transdisciplinare evaluate: limbã ºi comuni-care, respectiv matematicã ºi ºtiinþe. ���

AA CC TT UU AA LL II TT AA TT EE22

www.SCOALAROMANEASCA.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

TTeell..:: 021/337.11.40; 021/337.11.85

FFaaxx:: 021/337.01.17

RREEDDAACCTTOORR--ªªEEFF::Dragoº Constantin Neacºu

(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SSEENNIIOORRII EEDDIITTOORRII::Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Teodor Fîrþonea(redactia@scoalaromaneasca.ro)

Florin Dobrescu(florin.dobrescu@fen.ro)

DDTTPP:: Omni Press & Design(www.opd.ro • arta@opd.ro)

TTIIPPAARR:: SC Safo Prod SA –

Grupul de Presã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.roIISSSSNN 11445533 –– 77884422

PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat.

ªCOALARR OO MM ÂÂ NN EE AA SS CC ÃÃ .. RR OO

WW WW WW ..

PROTOCOL DE COLABORAREÎN DOMENIUL

EDUCAÞIEI FINANCIARE ÎNTRE BNR ªI MECTS

Guvernatorul BNR, Mugur Isãrescu, ºi ministrul Educaþiei, Cer-cetãrii, Tineretului ºi Sportului, Cãtãlin Ovidiu Baba, au semnat la27 martie 2012 la sediul Bãncii Naþionale a României, un protocolde cooperare între BNR ºi MECTS. Acesta prevede consolidareaºi dezvoltarea educaþiei financiare la nivelul învãþãmântului pre-universitar liceal, prin intermediul unor proiecte iniþiate de cãtreBanca Naþionalã a României.

Protocolul semnat astãzi urmeazã modelul altor bãnci cen-trale europene care desfãºoarã activitãþi de educaþie financia-rã, asigurând totodatã continuitatea proiectului-pilot „Sã vorbimdespre bani ºi bãnci“, lansat de BNR în 2011 ºi dedicat elevilor deliceu - cu precãdere din clasele a XI-a ºi a XII-a. Se prevede, deasemenea, extinderea activitãþilor proiectului ºi pentru elevii dinciclul primar ºi gimnazial. Aceºtia vor beneficia de vizite tematicela Muzeul BNR ºi la Monetãria Statului, cu ocazia demarãrii pro-gramului „ªcoala altfel“ al MECTS.

Protocolul de cooperare, încheiat pe o duratã de 4 ani, arerolul de a pune bazele unui proiect naþional de educare finan-ciar-bancarã a tinerilor. ���

33SS UU BB LL UU PP ÃÃ

aprilie 2012

Problema uniformelor ºcolare revine înactualitate. De data asta chiar reprezen-tanþi Guvernului au venit ºi au pus pe ta-pet reintroducerea elementelor de identi-ficare. Ministrul Educaþiei, Cãtãlin Baba, adeclarat cã fiecare unitate de învãþã-mânt va decide asupra uniformei.

„Consiliile ºcolilor, formate din o treimepãrinþi, o treime profesori ºi o treime auto-ritatea localã, pot decide asupra unifor-mei sau a unor elemente de identificarepe care sã le poarte elevii din respectivaunitate de învãþãmânt. Este decizia la ni-velul ºcolilor ºi a pãrinþilor“, a spus CãtãlinBaba. Ministrul a mai spus cã, în cazul ele-vilor cu situaþie materialã dificilã, Ministe-rul Educaþiei va aloca bani pentru achi-ziþia uniformelor. Ministrul Cãtãlin Baba aprecizat cã cele mai multe unitãþi de în-vãþãmânt vor opta probabil pentru uni-formã completã, dar existã ºi posibilitateaca unele ºcoli sã aleagã doar un elementde identitate ºcolarã.

Trebuie spus cã la ora actualã este înParlament o iniþiativã legislativã privind re-

introducerea uniformei, iar Executivul aformulat deja un punct de vedere favo-rabil legat de introducerea þinutei ºcolareobligatorii în învãþãmântul general, liceal,profesional obligatoriu de stat ºi privat.

Potrivit purtãtorului de cuvânt al Gu-vernului, Dan Suciu, iniþiativa legislativã nuare în vedere introducerea unor uniforme„precum cele existente înainte de 1989“.

„Proiectul de lege lasã la iniþiativa co-mitetelor ºcolare, în urma consultãrii cupãrinþii, stabilirea identitãþii ºcolare sau in-troducerea de uniforme pentru elevii dinacele unitãþi ºcolare, în ideea de a aveao identitate ºcolarã foarte bine clarificatãºi un tratament egal faþã de toþi elevii“, asusþinut Suciu.

Acesta a precizat cã ºcolile vor puteaalege între introducerea unei þinute obli-gatorii sau a unor „elemente de identifi-care“ pentru elevi.

„ªcolile au libertatea în alegerea for-mei de identificare vestimentare. Poate fio uniformã, pot fi elemente de uniformã,un sacou, un anumit pantalon, o anumitã

þinutã, deci nu este uniforma standardimpusã ca atare. Obligativitatea este dea introduce elemente de identificare“, aarãtat Dan Suciu.

Purtãtorul de cuvânt al Executivului amai spus cã introducerea þinutei obliga-torii are avantaje legate de siguranþa ele-vilor în ºcoli, deoarece pot fi identificatemai uºor persoanele strãine ºi se eliminãtotodatã apariþia de „concurenþe stranii“între pãrinþi ºi discriminãri care apar întreelevi prin þinuta pe care aceºtia o afi-ºeazã în ºcoalã.

Trebuie spus cã acest proiect de actnormativ a fost respins de cãtre Comisiade Învãþãmânt din Senat. Atunci, MariusGondor, unul dintre cei 70 de parlamen-tari iniþiatori ai proiectului legislativ susþi-nea cã uniforma asigurã un plus de edu-care, de obiºnuire a copiilor cu respecta-rea unor reguli, sentimentul apartenenþeila un grup ºi mândria de a fi elevii uneianumite ºcoli, precum ºi securitate maimare a elevilor pentru cã „orice strãin arintra în ºcoalã ar fi recunoscut mai uºor“.

Cu toate acestea, reprezentantulMinisterului Educaþiei, Kiraly Andras, aexprimat un punct de vedere negativ,arãtând cã Legea educaþiei prevededeja posibilitatea introducerii uniformei,prin decizia consiliilor administrative aleunitãþilor ºcolare, acest nivel al luãrii ho-tãrârii cu privire la þinuta elevilor fiind sufi-cient ºi cel mai adecvat. „Nu prin legetrebuie reglementatã problema obliga-tivitãþii þinutei ºcolare. Dacã este obliga-torie, atunci ar trebui sã fie ºi gratuitã ºisã se punã la dispoziþie acele fonduriprin care sã se cumpere aceastã unifor-mã“, a spus el.

O altã problemã legatã de uniformaºcolarã a fost ridicatã de senatorul PDLMihaela Popa, care a respins principiulproiectului legislativ, arãtând cã în mediulrural, unde sunt ºcoli mici ºi familii cu cinci-ºase copii, este o realã problemã obliga-tivitatea uniformei. „Eu sunt pentru o uni-formã sau unele elemente distinctive aleºcolii, dar vreau sã las aceastã decizie lanivelul ºcolii, pãrinþilor. Vã spun cã 90%dintre licee au deja uniformã, iar acolounde nu existã, chiar nu se poate“, a spusMihaela Popa. (Dragoº Neacºu) ���

ELEVII, DIN NOU ÎN UNIFORMÃ ªCOLARÃ

EE DD UU CC AA ÞÞ II OO NN AA LL44

www.SCOALAROMANEASCA.ro

PR O F . Î N V. P R I M A R VI G

EC A T E R I N A- IB O L Y A, ªCOALA CU CLASELE I-VII I„MIRCEA EL IADE“ SATU MARE,CLASA A II I-A E, SECÞ IA MAGHIARÃ

Potrivit unor tendinþe pedagogice,obiectivul principal al educaþiei în zilelenoastre este formarea unor personalitãþicomplexe, capabile sã îþi formeze viaþadin punct de vedere social, economic,cultural ºi politic. Cu ocazia summit-uluimondial pentru dezvoltare socialã, orga-nizat sub egida ONU (Organizaþia Naþiu-nilor Unite) în anul 1995 la Copenhaga,117 þãri ºi-au asumat angajamentul de alua mãsuri pentru diminuarea sãrãciei,sprijinirea ocupãrii forþei de muncã ºi asi-gurarea integrãrii sociale. Rezoluþia for-mulatã în cadrul summit-ului subliniazãrolul important al voluntariatului ºi al co-munitãþilor ºi organizaþiilor care promo-veazã spiritul voluntariatului în progresulsocial. Începând cu anul 1983, UniuneaEuropeanã dedicã fiecare an unei temede interes european, anul 2011 este AnulEuropean al Voluntariatului.

Multã lume considerã cã voluntariatulreprezintã o activitate practicatã de cã-tre femeile casnice plictisite, de vârstã mij-locie, din clasa de mijloc, dar voluntariatulpoate fi practicat la diferite vârste, decãtre diferite clase sociale. Un aspectimportant care trebuie avut în vedere peparcursul socializãrii, educãrii ºi învãþãriicopiilor este ca, mai târziu, aceºtia sã de-vinã membri activi ai comunitãþilor în caretrãiesc. O criticã justificatã, adesea adusãînvãþãmântului ºcolar, este cã elevii auprea puþine posibilitãþi de a aplica în prac-ticã cunoºtinþele însuºite sau de a des-fãºura activitãþi prin care dobândescexperienþã legatã de viaþa de zi cu zi. Laªcoala cu clasele I-VIII „Mircea Eliade“ dinSatu Mare organizãm de mai mulþi ani încadrul Programului Eco-ªcoalã activitãþiextracurriculare, dar strâns legate deviaþa ºcolarã, învãþare bazatã pe acti-vitãþi de voluntariat ale elevilor. „Servicelearning”–ul (educaþie prin serviciu în folo-sul comunitãþii) este utilizat în Ungaria ca ometodã pedagogicã de mai bine dezece ani, a devenit cunoscut ca model al

Fundaþiei pentru Tineret Democrat, dar nuse leagã strâns de metodele de predaredin ºcoalã, ci mai degrabã le comple-teazã pe acestea. Elevii îºi organizeazã ºidesfãºoarã munca voluntarã, respectivprelucrarea experienþei, cu ajutorul unuiadult, coordonator (de obicei pedagog).„Service learning“-ul ca ºi metodã, saufilosofie, a pornit din America. Servicelearning-ul folosit ca metodã pedagogicãîn America îºi propune în primul rândînvãþarea materiei. De exemplu, la ora deºtiinþe ale naturii sau biologie, la subiectulpoluarea apelor, pedagogul iese cu eleviila o apã curgãtoare din apropiere ºipredã materia în timp ce mãsoarã pH-ulapei, gradul de poluare al acesteia,eventual în timp ce epureazã apa, dupãcare în sala de clase elevii îºi prelucreazãpropriile experienþe, învaþã, aprofun-deazã cunoºtinþele predate de cãtrepedagog. Service learning-ul poate fiinterpretat ca ºi un program comunitarsau principiu pedagogic. Dacã îl per-cepem ca pe un program comunitar,este vorba de o muncã a elevilor, pe care

o desfãºoarã în comunitatea lor, dupãcare o analizeazã în cadrul unor activitãþiorganizate. Ca principiu pedagogic, ser-vice learning-ul susþine cã cel mai eficientse poate învãþa cu participarea activã ºiprelucrarea experienþelor. Copiii, tinerii,pãrinþii care presteazã muncã voluntarãsunt de obicei personalitãþi deschise ºi so-lidare sau devin astfel de persoane înurma acestor activitãþi. Sper ca, pe viitor,sã se implice tot mai multe persoane înactivitãþi de voluntariat ºi sã participe cuentuziasm, mã refer aici la programelemenite sã previnã poluarea mediului, câtºi la acþiuni caritabile etc.

Familiarizarea timpurie cu conceptulvoluntariatului ºi ideea de ajutorare asemenilor contribuie în mare mãsurã laacceptarea principiilor democratice decãtre generaþiile tinere ºi la manifestareacomportamentelor civice. Din acest motivsimt lipsa unor teme, lecturi de acest gen,a exemplelor pozitive despre nevoile se-colului XXI din manualele ºcolare. ���

Sursã: Noua Cronicã Pedagogicã,

Budapesta

„SERVICE LEARNING“ – „EDUCAÞIE PRINSERVICIU ÎN FOLOSUL COMUNITÃÞII“ – CA METODÃ PEDAGOGICÃ

55ªª CC OO AA LL AA GG Ãà LL Ãà ÞÞ EE AA NN ÃÃ

aprilie 2012

BO G D A N NI S T O R

La sfârºitul anului 2010, dupã mai binede jumãtate de an de întoarcere a coe-ficienþilor de ierarhizare pe toate feþele,toate pãrþile implicate în dialogul socialau negociat ºi au ajuns la o înþelegerevizavi de diferenþa de la cel mai mic lacel mai mare salariu. Deºi se lãuda la vre-mea respectivã cu concepe-rea unei legi drepte, Guvernul areuºit sã nemulþumeascã pemai toatã lumea. S-a convenitca raportul sã fie de 1 la 12, deºiîn cele mai multe þãri din Euro-pa acest raport este de 1 la 8.Oricum, era altceva decâtceea ce se aplica la momentulrespectiv în România, adicã unraport de 1 la 72! Nimeni nu ºtiece s-a întâmplat, dar dupã cecu toþii au convenit ca acestraport sã fie de 1 la 12, în legeaasumatã de Guvern în lunadecembrie 2010 a apãrut 1 la 15. Chiar ºiaºa, legea nu este aplicatã nici acum, lamai bine de un an de la asumare, motivulcel mai frecvent invocat de guvernanþifiind cel al lipsei fondurilor. Întrebareacare stã pe buzele tuturor salariaþilor cuvenituri mici este de ce oare guvernanþiis-au mai grãbit sã-ºi asume aceastã legedacã ºtiau cã nu au fondurile necesareaplicãrii ei!

„Acest raport, aceastã apropiere acelui mai mic de cel mai mare salariu ar fidus în primul rând la o echilibrare a veni-turilor oamenilor din toate sectoarele bu-getare. N-ar mai fi existat salarii nesimþite depeste 50.000 de lei, dar nici salarii extrem demici de câteva sute de lei. Însemna prac-tic o creºtere destul de importantã a salari-ilor mici. Oare cui îi este fricã de aceastã

echilibrare în interiorul salariilor? În nici uncaz celor cu lefuri mici”, spune preºedinteleexecutiv al Sindicatului ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Galaþi, Lidia Antoniu.

Cine are lefuri extrem de mari înRomânia? E vorba în principal de perso-nalul contractual aflat în posturi publiceimportante – clientela – instalatã în sutelede instituþii fantomã, cu statut incert, dar

cu venituri mari ºi constante. Dar e vorbaºi de înalþi funcþionari, magistraþi, ºefi ºi„ºefuleþi“ din poliþie, ofiþeri superiori din ar-matã sau „agenþi secreþi“. La polul opus -bugetarii de rangul doi: profesorii ºi me-dicii, funcþionari operativi, poliþiºti ºi alþii.Existã voci care spun ºi astãzi cã dacãlegea salarizãrii unitare era aplicatã dinprima zi a anului 2010, nu mai era nevoiede tãierile uniforme de la jumãtatea anu-lui. E drept, unele salarii – cele umflateartificial – ar fi scãzut foarte mult. Altele arfi scãzut puþin sau deloc.

Chiar dacã nu este încã aplicatã,legea 284/2010 modificã ºi ierarhia salari-zãrii în România. Dacã pânã acum, învã-þãmântul se afla undeva pe la jumãtateagrilei, acum ajunge în partea superioarãa ultimei treimi. Sindicaliºtii spun cã deºi

raportul de 1 la 15 prevãzut de legea284/2010 este unul destul de mare, inac-ceptabil din anumite puncte de vedere,acesta ar putea aduce ceva majorãrisalariale în învãþãmânt. „Putem vorbichiar ºi de o creºtere cu 30 la sutã. Cumsalariul mediu în învãþãmânt este acumde aproximativ 1.500 de lei, acesta arputea ajunge dupã aplicarea legii salari-

zãrii unitare, la 2.000 de lei. Dejavorbim despre altceva, despresalarii care pot depãºi 3.000 delei”, mai spune liderul sindicalde la Galaþi.

Deºi premierul de atunciEmil Boc îi asigura pe toþi buge-tarii cã legea salarizãrii unitare„va consacra o recuperare asumelor de bani pierdute prindiminuarea cu 25% a veniturilorbugetarilor în vara anului 2010”,acest lucru nu s-a întâmplat nicipânã în ziua de azi.

„Nici atunci, cum nici acum,nu pricep de ce a fost nevoie de douãlegi: legea-cadru ºi legea salarizãrii unicepe 2011. Nici cei de la PDL - UDMR - inde-pendenþi - minoritãþi, susþinãtorii înfocaþi aiGuvernului Boc, nu cred ca au înþelesceva din aceastã combinaþie. Altfel nu seexplicã de ce a fost nevoie de o a treialege, doar a unei pãrþi din bugetari, maiprecis o lege a profesorilor. Mai mult, ºiaceastã a treia lege s-a aplicat doarpentru anul 2011”, spune o profesoarã dela un celebru colegiu gãlãþean.

Salariaþii din învãþãmânt au fost plãtiþiîntre ianuarie 2011 ºi 13 mai 2011 în bazalegii 285/2010, care perpetua coeficientulde 1=400 prevãzut de legea 221/2008.Din 13 mai 2011 ºi pânã în prezent,dascãlii sunt plãtiþi pe baza legii 63/2011.���

CUI ÎI E TEAMÃ DE

LEGEA SALARIZÃRII

UNITARE?

CUI ÎI E TEAMÃ DE

LEGEA SALARIZÃRII

UNITARE?

OO PP II NN II II66

www.SCOALAROMANEASCA.ro

PR O F . MO N I C A ªU L E A DA M I A N

L I C E U L TE H N I C ªC O A L A

NA Þ I O N A L Ã D E GA Z

Potrivit unor noi ordine de ministru in-trate în vigoare, fiecare ºcoalã din þaraasta trebuie sã se redenumeascã respec-tând evident niºte STANDARDE atent gân-dite.

Nu mã preocupã sã caut motivaþiaacestei decizii, mã gândesc doar cã esteuºor aberantã, în condiþiile în care ne chi-nuim de ani buni sã ne formãm un brandde þarã ºi nu reuºim. Este o muncã al naibiide grea ºi migãloasã. În aceste condiþii,sã obligi toate ºcolile din þara asta sã-ºischimbe numele peste noapte, pare celpuþin bizar, fiindcã efectele negative nuvor întârzia sã aparã.

E drept cã vor fi ºi multe ºcoli pentrucare schimbarea titulaturii va putea sãproducã, pe termen scurt, o resuscitare asituaþiei. Însã, pe principiul aceeaºi Mariesub altã pãlãrie, efectul va fi de scurtãduratã, fiindcã lumea se va lãmuri rapid

cã este aceeaºi ºcoalã, în care nu-þi do-reºti sã-þi trimiþi zilnic copilul. Ideea e cã,într-un astfel de caz, prea puþin conteazãcum te intitulezi, fiindcã nu vorbim desprepierderea unei identitãþii. Ce sã pierzi,atâta vreme cât ea nu existã?

Existã totuºi ºcoli în þara asta, careºi-au format un nume, au ºtiut sã-l trans-forme într-un brand ºi, peste noapte, li secere sã renunþe la el, sã ºi-l schimbe. Cumar trebui sã reacþioneze o astfel de ºcoa-lã, care ºi-a clãdit în ani un nume ºi nunumai în comunitatea pe care o deser-veºte?!

Pe lângã faptul cã mãsura se vrea a fiun mijloc de control strict al planului deºcolarizare, fiindcã este puþin probabil caunui liceu tehnic sã i se aprobe la infinitclase de teoretic, mãsura zdruncinã cunesimþire poziþia pe care anumite ºcoliºi-au câºtigat-o în comunitate. Ciudateste cum dinspre inspectoratele ºcolarepar sã nu existe reacþii ferme, care sã vinãîn apãrarea unor astfel de instituþii, careau învãþat sã-ºi atragã elevii ºi îºi formeazã

an de an efectivul claselor fãrã dificul-tate. Dacã mai adãugãm ºi criteriul per-formanþã, cãci ãsta este principalul ingre-dient al unei ºcoli de felul acesta, cred cãinstituþiilor abilitate li s-ar cãdea sã apereaceste ºcoli, sã le recunoascã meritele ºinu sã le aplice o loviturã sub centurã, cuefecte pe termen lung.

De ce sã distrugi ceva ce funcþionea-zã? Ce comerciant zdravãn la cap arschimba denumirea pufuleþilor Gusto,când numele ãsta a ajuns sa fie cunos-cut? Scopul nu e oare sã transformi unnume oarecare, într-o marcã? Când ima-ginea ºi numele sunt atât de importante,sã vii ºi sã impui o schimbare de felulacesta, fãrã o motivaþie serioasã, estede-a dreptul un complot împotriva perfor-manþei, indiferent de domeniu.

ªi fiindcã anomaliei (prostiei) nu esteproductiv sã îi opui idei inteligente, credcã toate ºcolile aflate într-o situaþie de fe-lul acesta ar trebui sã se redenumeascãpe principiul: „sã se revizuiascã, primesc!Dar sã nu se schimbe nimica“. ���

BRANDURI CE SE ÎNCÃPÃÞÂNEAZÃ SÃ REZISTE REFORMELOR

77OO PP II NN II II

aprilie 2012

PR O F , CE Z A R VASILESCU,BO T OºA N I

Vãzduhul pâclos al realitãþii se învãluieîn cura unor premoniþii, care fractureazãcumva comunul de altãdatã al ºcolii. Ar-derea amurgului ºi descoperirea zorilor seopresc stihinic într-un zid de perspectivã.Critica elitistã ºi cosmopolitã considerã„tezistã“ orice încercare de a ieºi din steri-litatea ºi ambiguitatea gratuitãþii ºi experi-mentelor ºcolare extreme. Cã baza orga-nizãrii judicioase a procesului de învã-þãmânt poate fi asigurat în mod real ca-racterul aplicativ al cunoºtin-þelor la toate obiectele, poa-te fi evidenþiatã în mod preg-nant oportunitatea lor, elevuldevenind participant activ înactivitatea de predare-învã-þare, asumându-ºi responsa-bilitãþi pentru autoeducaþie,iar relaþia cadru didactic-elevitransformându-se într-o relaþiede empatie permanentã.

Capacitatea empaticãproprie unui bun cadru di-dactic vizeazã un anumit mo-del de identificare psiholo-gicã cu elevul, dublat decondiþia pãstrãrii unei dis-tanþe apte sã poatã cuprin-de întreaga problematicã acolectivului ºcolar. Profesoruleste când grijuliu sã pãstreze o distanþãîntre el ºi elevi, când grijuliu sã se apropiede elevi. Distanþarea îl menþine într-o starede disponibilitate faþã de fiecare. Apro-pierea îl asigurã pentru a înþelege empa-tic doleanþele ºi trãirile elevilor. Prima con-diþie deschide calea cunoaºterii ºi trãiriiindividuale a elevului, cea de-a douacale permite consolidarea relaþiilor inter-personale la nivelul colectivului de elevi.

Societatea româneascã se plângede calitatea învãþãmântului nostru de azi,de scãderea performanþelor, de pierde-rea sau dispariþia valorilor umane ºi mora-le, pe care, înainte vreme, în mod tradiþio-nal, le formau atât familia, cât ºi ºcoala.Învãþãtorii vor continua sã facã românã ºimatematicã în orele de educaþie plas-ticã, muzicã ºi lucru manual, profesorii vorcontinua, în marea lor majoritate, sã ur-meze manualele încãrcate, prãfuite ºi,uneori, chiar ilogice, iar rezultatul va fi laurmãtorul test, tot PISA, acelaºi...

Lipsa de rigoare se vede ºi se simte ºiîn comportamentul elevilor: þinute vesti-mentare din ce în ce mai deºucheate,exprimãri de ºanþ, dispreþ pentru culturã ºivalori, ridicarea la rang de virtute a im-posturii, a prostului gust ºi violenþei, ieºireadin ºcoalã ca din puºcã, înjurând ºi scui-pând, blestemându-i pe profesorii sãi, purºi simplu, chiulind de la ore.

Competenþele-cheie europene sunt:comunicarea în cliºeul demagogic „Ele-vul nostru, stãpânul nostru!“. Este excesiv ºidoar ca metaforã devine suportabil latupeul adolescentin fãrã margini al

unora, la „emanciparea“ periculoasã afetelor, la violenþa infantilã, la absenteism,abandon ºi infracþionalitate infantilã, lamamele minore ºi la prostituþie. De altfel,empatia s-a nãscut din necesitatea orga-nicã a alinierii sistemului educaþionalromânesc la cel european, vizând eli-minarea anacronismelor, întârirea roluluicomunitãþilor locale ºi al familiei, centra-rea învãþãmântului pe elev, integrareasocialã a absolvenþilor, realizarea calitãþiieducaþionale, schimbarea mentalitãþiieducatorului contemporan veºtejireaprincipiului „magister dixit“, edificareaunui învãþãmânt permisiv, tolerant, aerisit(planuri cadru, programe, manuale)s.a.m.d. Învãþãtura de carte este terfelitãºi prin orice numire în posturi, funcþii ºidemnitãþi publice a unora dintre cei caretocmai cu învãþãtura nu au avut vreotangenþã. Competenþa nulã, exprimareadefectuoasã, antecedentele comporta-mentale îndoielnice sunt câteva dintre

jignirile aduse învãþãrii de carte de cãtrecei care deþin ºi de cãtre cei care îi fac sãse creadã cã sunt ceea ce, de fapt, nusunt. Tocmai de aceea, dacã este ade-vãrat cã dacã plouã, atunci oameniipoartã umbrele, este însã fals cã dacãoamenii poartã umbrele, atunci (neapã-rat) plouã, cãci s-ar putea sã le poarte casã se fereascã de soare ºi nu de ploaie.

Învãþarea pe tot parcusul vieþii, con-sider eu, trebuie sã fie un deziderat altuturor dascãlilor, indiferent de vârstã. Încondiþiile dinamismului societãþii actuale,trebuie sã þinem pasul cu toate noutãþile

care oferã formabililor com-petenþã ºi atitudini valoroase.Drumul spre Europa trebuie sãporneascã de la realizãrileconcrete care sã creeze osolidaritate de fapt. Modulcel mai bun de a ne apãravalorile este sã gândim pro-iecte de interes naþional,care pot promova Româniaîn construcþia europeanã. Eu-ropa este o construcþie creº-tinã ºi unirea ei nu se poateface decât pe baze spirituale.În schimb, integrarea e ame-ninþatã de un alt fenomen, celde globarizare, care poate sãpunã în pericol identitateanaþionalã. O lecþie interesantãºi atractivã devine accesibilã

pentru întreaga clasã, dar aceastadepinde de aptitudinea cadrului didactic,de înþelegerea psihologiei elevilor, de con-duita empaticã a profesorului. Susþin ideeaunor mari psihopedagogi de a introduceteste de inteligenþã emoþionalã ºi empatieîn selecþia cadrelor didactice. Ca urmare,profesorul va fi implicat mai mult în dirijareatraseului de învãþare a elevului la disciplinasa, iar activitatea acestuia va creºte încompexitate. E limpede cã leadershipulorganic faciliteazã inovaþia. Strategiile de„leadership“ trebuie sã þinã balanþa dreap-tã între ceea ce literatura de specialitatenumeºte „leadership organic“ ºi „leader-ship mecanic“. Globarizarea ºi dorinþa deprotejare a identitãþii pot fi complemen-tare. Pentru noi, ca sã fim buni europeni,trebuie sã fim buni români.

ªcoala de mâine va fi a celor care ºtiusã construiascã ºi caractere, ºi suflete, acelor care, prin empatie, nu „deformea-zã“, ci formeazã. ���

EMPATIA – ÎNCOTRO?

EE VV EE NN II MM EE NN TT88

www.SCOALAROMANEASCA.ro

Se majoreazã sau nu salariile înce-pând cu 1 iunie? Aceastã întrebare ºi-opun aproape în fiecare zi peste un milionde români din sistemul bugetar. Toþi sperãca salariile sã ajungã mãcar la nivelul diniunie 2010. Totuºi, dacã ne uitãm la decla-raþiile din ultima perioadã ale premieruluiMihai Rãzvan Ungureanu, nu putem fi100% siguri sau cel puþin aºa încearcãacesta sã lase impresia. Acesta chiar aprecizat într-o emisiune cã nu a promisniciodatã cã acestã majorare se vaacorda ºi a menþionat cã, atât el, cât ºiTraian Bãsescu, ºi-ar dori sã se poatã acor-da. „Nu am fãcut o promisiune ºi nici pre-ºedintele, s-a adresat de la tribuna Parla-mentului cãtre membrii corpului legislativºi executiv, punând degetul pe progra-mul de guvernare. Nu mergem mai de-

parte de cât ne þin forþele. Nimeni nu aieºit sã spunã cã va da de mâine, nimeninu se joacã cu promisiuni. Eu nu sunt con-diþionat de alegerile din iunie“, a spus Un-gureanu. Acesta a arãtat în acelaºi timpcã sunt cãutate soluþii pentru bugetari,care ar fi categoria cea mai afectatã decriza economicã. Dupã reducerea salari-ilor cu 25% în iulie 2010, bugetarii au ben-eficiat anul trecut de o majorare salarialãcu 15%, iar pentru refacerea completã aveniturilor iniþiale ar mai fi necesarã ocreºtere cu circa 16%. Mulþi îºi vor pune în-trebarea de ce în iunie, de ce nu s-a dat

de la 1 aprilie sau 1 mai. În primul rând, înmai, Guvernul va ºti exact pe ce creºtereeconomicã mizeazã în perioada urmã-toare, iar, în al doilea rând, dacã s-ar damai devreme, efortul bugetar ar fi maimare deoarece majorarea s-ar lua înconsiderare ºi la calculul indemnizaþieipentru concediu, lucru care în învãþã-mânt ar conta destul de mult, þinând contcã majoritatea cadrelor didactice îºi iaucirca 60 de zile de concediu în perioadade varã.

De ce toatã tevatura cu majorarea salariilor?

Indiferent de indicatorii economici,mai importanþi sunt indicatorii politici. Pro-blema care se pune, dincolo de ipocrizia

politicienilor, este dacã din punct devedere politic PD-L îºi mai permite sã maiamâne încã odatã aceastã majorare.PD-L sperã sã obþinã prin aceastã majo-rare peste 3 procente peste scorul actualpe care îl are în sondaje. Calculele suntfãcute bine, deoarece printre români sevor gãsi destui care sã le dea votul pentrucei 16%, 20% sau 25% care ar urma sã seacorde din 1 iunie. În plus, calculul politicnu este fãcut pentru alegerile locale,unde conteazã mai mult persoana decâtpartidul din care face parte. Dacã pri-marul, fie el de la PD-L, PSD, PNL sau alt

partid, a fãcut ceva pentru comunitatealocalã, acesta va fi votat în continuare.

Nu acelaºi lucru se va întâmpla însã laalegerile generale. În noiembrie sau înmartie la anul, pentru cã încã nu s-a stabilitexact data alegerilor, va conta în primulrând partidul. Mulþi din parlamentarii ajunºiºi acum în parlament nu sunt nume cunos-cute. Nu au apãrut la televizor, nu au merssã se întâlneascã cu oamenii ºi, cu toateastea, numele lor vor apãrea din nou pebuletinele de vot. Atunci va fi mareabãtãlie. Pânã atunci însã se vor scoate lavedere cuþitele lungi. Dupã alegerile lo-cale ºi mai precis din septembrie, deoare-ce în perioada de varã interesul oamenilorpentru politicã scade, toþi fiind cu gândulla concedii, vor apãrea foarte multe dez-vãluiri þinute pânã atunci la sertar. Se vorface iar zeci de dosare penale, newsalert-urile vor apãrea în fiecare zi, iarpoporul va sta în faþa televizorului ºi îi vaînjura printre dinþi pe unii sau pe alþii.

Dincolo de toate însã râmâne proble-ma libertãþii de exprimare ºi a dialoguluisocial. Dacã nu s-ar fi schimbat condu-cerea de la nivelul Ministerului Educaþiei,care pare mai deschisã la dialog,puteam spune cã trãim într-un stat totali-tarist. Toate actele normative apãrute înultimii trei ani, legi, metodologii sau ordinenu au mai fost discutate cu sindicatele,fiind publicate în Monitorul Oficial fãrã amai trece prin comisiile de dialog social.De fapt, aceasta este marea problemã.Lipsa dialogului poate avea efecte nega-tive nu pentru anul acesta, ci pentru operioadã mai lungã de timp, deoarece,dacã acum funcþioneazã metoda plas-turelui pe gurã, indiferent de cine va venila putere se va folosi de aceeaºi tehnicãpentru urmãtorii patru ani. Acest lucru sevede ºi din demersurile fãcute de FEN. Înultimele trei luni s-au trimis peste 10 scrisoripentru a relua dialogul, însã la niciuna nus-a primit rãspuns. ªi aici nu vorbim doarde partidele aflate la guvernare, ultimulexemplu fiind scrisoarea din pagina ur-mãtoare, dar ºi de liderii opoziþiei. ���

AªTEPTAREA CONTINUÃ!

PREMIERUL UNGUREANU JOACÃALBA-NEAGRA CU REÎNTREGIREASALARIILOR BUGETARILOR

99EE VV EE NN II MM EE NN TT

aprilie 2012

Federaþia Sindicatelor Federaþia Sindicatelor din FederaþiaLibere din Învãþãmânt Învãþãmânt ”Spiru Haret” Educaþiei Naþionale

Cãtre, Partidul Democrat-LiberalÎn atenþia,Domnului Emil Boc-Preºedinte

DOMNULE PREªEDINTE,

În nenumãrate rânduri am încercat, fie prin scrisori deschise, fie prin adrese oficiale, sã vã aducem la cunoºtinþã problemelegrave cu care s-a confruntat ºi se confruntã sistemul educaþional românesc. Am solicitat întâlniri în cadrul cãrora acestea ar fi pututfi discutate, negociate ºi rezolvate, dar ne-am lovit de indiferenþa cu care aþi tratat instituþia dialogului social ºi organizaþiile sindicale.

Federaþia Sindicatelor Libere din Învãþãmânt, Federaþia Sindicatelor din Învãþãmânt „SPIRU HARET” ºi Federaþia EducaþieiNaþionale, care reprezintã peste 270.000 de salariaþi, v-au solicitat în luna decembrie 2011 o întâlnire, pentru a detensiona, fieºi parþial, starea de nemulþumire aflatã în continuã creºtere. Rãspunsul dumneavoastrã a fost acelaºi: TÃCERE.

Am fi dorit un rãspuns oficial pe care sã-l comunicãm colegilor care ne tot întrebau: cât mai trebuie sã sufere pentru ca par-tidele aflate la guvernare sã aplice legile adoptate de Parlament!

Am fi vrut sã aflãm direct de la dumneavoastrã de ce Guvernul ºi-a asumat în anul 2009 Legea 330 privind salarizarea uni-tarã, act normativ atât de mult lãudat, dar din care nu au fost aplicate decât prevederile care afectau interesele legitime alesalariaþilor din sectorul bugetar?! De ce în anul 2010 v-aþi asumat o altã lege a salarizãrii unitare ºi, totodatã, o lege pentrusalarizarea personalului bugetar în 2011? De ce v-aþi asumat o lege specialã pentru salarizarea personalului didactic, al cãreisingur scop a fost acela de a împiedica plata salariilor acestora conform hotãrârilor judecãtoreºti?

În 2011 v-aþi asumat rãspunderea pentru o lege a educaþiei naþionale care nu respecta ceea ce dumneavoastrã ºi Preºedin-tele României aþi girat, respectiv, Strategia pentru Educaþie ºi Cercetare, strategie pe care ºi noi ne-am asumat-o, sperând într-oautenticã reformã a sistemului de învãþãmânt.

Aþi promovat aceastã lege, în ciuda faptului cã v-am semnalat în nenumãrate rânduri refuzul ministrului Funeriu de a realizao dezbatere autenticã cu partenerii sociali ºi reprezentanþii pãrinþilor ºi elevilor, dar ºi problemele pe care aplicarea acesteia leva genera. Realitatea ne-a dat dreptate: dupã un an de la intrarea în vigoare a acestei legi de o importanþã deosebitã, decare depinde viitorul acestei þãri, adoptatã prin angajarea rãspunderii, multe prevederi sunt inaplicabile ºi, pe de altã parte, dis-poziþiile aplicate au bulversat sistemul de învãþãmânt, la toate nivelurile.

Cu bunã ºtiinþã v-aþi asumat distrugerea dialogului social prin promovarea Legii nr. 62/2011, urmãrile fiind mai mult decât vi-zibile. Aþi transformat statul de drept într-un stat poliþienesc. Aþi încercat ceea ce niciun Guvern democratic sau vreun partidaflat la guvernare în ultimii 22 de ani nu a gândit vreodatã: distrugerea miºcãrii sindicale din învãþãmântul preuniversitar, prininterzicerea reþinerii cotizaþiei de sindicat pe statele de platã a salariilor. ªi aþi ºi acþionat în acest sens. Sã înþelegem cã sindi-catele „v-au deranjat” prin zecile de mii de procese câºtigate în instanþã, prin poziþiile critice pe care le-au avut la adresaguvernãrii? Într-un stat democratic, niciun partid sau guvern nu are dreptul sã promoveze o politicã de distrugere a celor careau alte opinii ºi nici a categoriilor care îºi apãrã drepturile ºi interesele prin mijloacele oferite de legislaþia naþionalã.

Aþi numit în funcþiile de conducere doar oportuniºti care v-au dezinformat permanent, creându-vã impresia cã stãpâniþi situ-aþia ºi cã succesul vã este asigurat. Constataþi acum, prin ceea ce se întâmplã, inclusiv în partidul pe care îl conduceþi, cã v-aufost vândute iluzii care se întorc împotriva dumneavoastrã. ªi este doar începutul! Dacã aþi fi acceptat dialogul, dacã aþi fi þinutcont ºi de punctul nostru de vedere, probabil cã lucrurile ar fi stat altfel în momentul de faþã. Prin politica pe care aþi adoptat-o,nu aþi fãcut decât sã întoarceþi toate categoriile sociale împotriva dumneavoastrã. Acest lucru se va vedea cel mai bine înperioada imediat urmãtoare. Veþi constata atât la alegerile locale din iunie, dar ºi la „parlamentarele” din toamna acestui an,cã oamenii nu mai pot fi cumpãraþi cu promisiuni electorale deºarte, ca acum patru ani!

Acum, doar în calitatea de preºedinte al partidului majoritar din coaliþia de guvernare, aveþi posibilitatea sã reparaþi ceeace încã se mai poate repara! Opþiunea vã aparþine.

În aceste condiþii, vã solicitãm o întâlnire cu liderii celor trei federaþii sindicale, care reprezintã salariaþii din învãþãmântul pre-universitar, pentru a discuta problemele sistemului ºi ale salariaþilor acestuia, în mod direct ºi nu prin intermediari sau alte per-soane care denatureazã adevãrul.

În caz contrar, vom înþelege cã vã menþineþi aceeaºi atitudine arogantã ºi indiferentã faþã de organizaþiile sindicale ºi, impli-cit, faþã de personalul din învãþãmânt, astfel cã vom fi siliþi sã facem ceea ce nu am dorit niciodatã: sã susþinem un partid sauo alianþã în alegerile care vor urma.

PP RR OO II EE CC TT1100

www.SCOALAROMANEASCA.ro

IOAN-NICOLAE CENDAORAVIÞA

Dupã Rãzmeriþa din decembrie `89,... mai ceva ca cea de la Ploieºti, dar totatât de grozavã, povestitã de Leonida,consorþii sale Efimiþa, „nea Iancu“ adevenit mai actual ca-n vremea, cândi s-a spus cã a realizat „monumente, numomente“.

Noi românii ne regãsim în Caragiale,ºi-l regãsim în fiecare dintre noi, în marile„opintiri“ ale istoriei.

Priviþi ºi ascultaþi „cantitaþii“ de lacentru în perioada electoralã, din toatecolþurile þãrii, ºi veþi vedea „la scenã des-chisã“, varianta modernã a „scrisoriipierdute“.

Ei se zbat, se jurã, plâng pentru „en-teresele“ þãrii, dar furã nu numai oul luiZdreanþã, ci tot ce se mai poate lua. Aupus „lãbuþa“ pe fondurile europene, fiind-cã legea ei o frãmântã, dupã bunul lorplac, sau... mai „miºto“, dupã cum vormuºchii lor!

Nae Caþavencu, cel care avea„Rãcnetul Carpaþilor“, are azi posturi deteleviziune, ziare, deh! „rãcnete“, zbia-rã, strigã „prindeþi corupþii!“, dar când„neica de la DNA“ îi fluturã „plastogra-fia“, plânge, devine umil, trece la o altãsiglã ºi culoare politicã ºi, atunci ... „imu-nitate parlamentarã“.

Averile, cicã nu sunt ale lui, ci moºte-nite de la „unchi“, „mãtuºi“, din moºistrãmoºi, ajungând pânã la Decebal(am avut unul în parlament mânjit cupãlincã ºi cartaboºi...) ºi BOEREBISTA(zice-se cã de atunci au hrisoave cu...Munþii Vrancei, iar baba Vrâncioaiale-ar fi fost strãbunicã de sânge). Cumare mãrinimie ei îºi împart averile soþi-ilor, fraþilor, surorilor, cumnaþilor, pentrucã vor intra în mãnãstirile de maximãsiguranþã.

Frunzele cad, „ce-a fost verde...s-a-n gãlbenit...“, culorile de atâta soare(soarele dreptãþii!) se schimbã ºi nu maidistingi portocaliul decât în spectrul curcubeului.

Trahanache, ramolit rãu, vrea sãrãmânã la putere, iar pentru aceastaeste orb la tot ce se întâmplã, îºi poar-tã cu demnitate „coarnele“ puse deZoe.

„CURAT...

Vineri, 30 martie 2012, a avut loc la Si-biu al patrulea workshop organizat de Sindicatul Învãþãmântului PreuniversitarGalaþi.

În cadrul workshop-ului s-au evidenþiatºi dezbãtut aspecte privind descen-tralizarea administrativ – financiarã, capremisã pentru realizarea reformei în în-vãþãmânt. Se urmãreºte astfel tranziþia dela sistemul de funcþionare tradiþional lacel autonom, prin acordarea responsabi-litãþilor decizionale ºi financiare unitãþilorde învãþãmânt ºi comunitãþilor locale.Pentru realizarea acestui deziderat estenevoie de implicarea activã a reprezen-tanþilor societãþii civile – ONG-uri, asociaþiiprofesionale, parteneri sociali. În acest feldeciziile luate vor fi mai concordante ºifavorabile beneficiarilor serviciului publicde educaþie. În plus, consiliile de adminis-traþie ºi directorii vor lucra îndeaproapecu consiliul profesoral, cu comitetul depãrinþi ºi cu autoritãþile administraþiei pu-blice locale.

Pentru a susþine procesul descentra-lizãrii, este imperativã formarea specificãa personalului managerial, prin iniþiereaacestuia în privinþa tehnicilor specifice deplanificare ºi analizã, pe fondul conºtien-tizãrii ºi aderãrii la o culturã organizaþio-nalã puternicã. Din punct de vederefinanciar, se doreºte ca unitãþile de învã-þãmânt ºi autoritãþile locale sã deþinã li-bertate deplinã în modul de alocare afondurilor pentru învãþãmânt. Fondurile artrebui sã poatã fi transferate între capi-tolele bugetului fãrã a þine seama desursa finanþãrii. O altã îmbunãtãþire vizea-zã corelarea alocãrilor bugetare ºi a esti-mãrilor iniþiale cu rezultatele obþinute, mã-surându-se astfel performanþa activitãþilorpropuse.

Printre participanþii la workshop s-aunumãrat cadre didactice, reprezentanþiai consiliilor locale, ai prefecturii ºi Inspec-toratului ªcolar Judeþean Sibiu, precum ºidirectori ai unitãþilor de învãþãmânt. Unadintre temele abordate a vizat conceptulde management educaþional, în contex-tul implementãrii de proiecte. S-a discutat

astfel despre procesele si fazele imple-mentãrii unui proiect, pentru asigurarearealizãrii tuturor obiectivelor propuse ºiobþinerea de rezultate maxime.

Activitãþile pe care Sindicatul Învãþã-mântului Preuniversitar Galaþi în partene-riat cu Sindicatul Învãþãmântului Preuni-versitar Sibiu le vor derula pânã în 2013 încadrul proiectului „Organizaþia sindicalãîn învãþãmântul preuniversitar – succesprin parteneriat social ºi capital umanperformant” proiect finanþat din FondulSocial European prin Programul Opera-þional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007 – 2013, vor conduce la creº-terea adaptabilitãþii ºi flexibilitãþii celordouã organizaþii sindicale din învãþã-mântul preuniversitar, partenere în pro-iect, prin dezvoltarea calitãþii resurseiumane proprii, prin crearea unei reþeleinterinstituþionale ºi a structurilor partene-riale de tip organizaþii sindicale – auto-ritãþi locale ºi vor fundamenta dezvol-tarea, pe termen lung, a unor iniþiativede interes comun. ���

Investeºte în oameni!Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritarã 3 „Creºterea adaptabilitãþii lucrãtorilor ºi a întreprinderilor”Domeniul major de intervenþie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor ºi încurajarea iniþia-tivelor partenerilor sociali ºi societãþii civile”OOrrggaanniizzaaþþiiaa ssiinnddiiccaallãã îînn îînnvvããþþããmmâânnttuull pprreeuunniivveerrssiittaarr –– ssuucccceess pprriinn ppaarrtteenneerriiaatt ssoocciiaall ººii

ccaappiittaall uummaann ppeerrffoorrmmaanntt

Beneficiar: Sindicatul Învãþãmântului Preuniversitar GalaþiContract POSDRU/93/3.3/S/54001

SINDICATUL ÎNVÃÞÃMÂNTULUI PREUNIVERSITAR GALAÞI SUSÞINE

PARTENERIATELE CU COMUNITÃÞILE LOCALE

1111PP AA MM FF LL EE TT

aprilie 2012

Ghiþã Pristanda, dupã ce a strigat, caprostu, „ieºi afarã...“ acum vede totul„curat murdar“.

Bucãþica Zoe are tot ce-i trebuie, aînzestrat-o Dumnezeu ºi a intrat în topul, înfruntea cãreia stã Elena lui Paris, ceacare a adus nenorocirea cetãþii lui Priam.A noastrã, „coana Zoiþica, coana Zoiþi-ca“ de pe înãlþimea tocurilor ºi siguranþacardurilor din poºete, e milostivã, darmuºcã la nevoie. ªtie cã la „bau-bau“nu-ºi poate etala farmecele ºi de aceea,„eu te pun“, numai ... sã nu publici scri-soarea. Ea numeºte în posturi cheie(...unde se aflã averile grecilor!) oameniiei; îi îmbracã în portocaliu ºi le dã drumulpe stradã. Cei care au strigat, pe gerurileiernii trecute, sunt niºte bieþi „ciumpa-laci“, dupã zisele unui fost ministeriabil.

Nu-l cunoaºtem încã pe Gagamiþã,cel trimis de la centru, dar, sigur, va fi alesºi ne va reprezenta, ne va fura dar...octombrie, pânã-n 2016. „Din primãvarãpânã-n toamnã“, ai scris maestre!

Dãscãlimea este prea ocupatã cudosarele de..., de..., pentru a mai puteastriga ºi ea. Acum se dã ceva din ceeace i-a aparþinut prin „hrisoave“ de pevremea aceluiaºi Vodã.

Ei, aceºti apostoli, „îngeri triºti“ au în-ceput sã lucreze „altfel“, dar pe aceeaºileafã, care, pare-se cã abia dupã 2016,ajunge la cea care a fost „Speranþa-nzilele de azi, e singura tãrie-n noi!“.

În învãþãmânt, dupã atâta reformã(22 de ani,... vreo 17 miniºtri...) „lecþiilemergeau strunã, nimeni nu învãþa nimic“(de la Barbu ªtefãnescu Delavrancea ...cetire!).

Cred cã nicio categorie de bugetarinu are o leafã de mizerie ca dascãlii.Apostolii neamului au fost minþiþi, auînghiþit promisiuni electorale, au „bâzâit“uneori, au revenit la catedrã, au recu-perat materia, chiar dacã s-a fãcut „multzgomot pentru nimic!“. Cei care ar trebuisã audã au urechile umplute cu cearã,nu-i intereseazã „vocile“ dascãlilor lor.Unii ºi-au cumpãrat diplome, grade, doc-torate de pe piaþa internã, dar ºi de din-colo. κi pun în dosare „þãdule“ de la uni-versitãþi care nu mai existã, iar hârtiuþeledin þarã sunt bune de oriunde dacã aumenþiunea „proiect“. Ele fac dosarele„babane“ ºi aduc puncte în punctiada

învãþãmântului românesc reformat.Doamne fereºte, sã nu se ajungã laadunarea unor hârtii de pe stradã, pen-tru dosar, pentru „balenele în X volume,cerute de noul „bau-bau“, ARACIP, careverificã hârtii ºi nu munca omului de lacatedrã. Dacã nu ai „proiect“, lecþia nue bunã, chiar dacã rezultatele se vãd peviu, fiindcã cei din corpul de control, ceitrimiºi de la centru sunt „bãtuþi în cap“.

Se mânuieºte în învãþãmânt un noulimbaj de lemn, încãrcat de neologisme(„beþie de cuvinte“), care încurcã limbaºi înþepeneºte mintea.

În literatura românã, accentul nu maicade pe lectura cãrþii, pe plãcerea de„a citi“, ci interpretare, dupã metoda ...„ciorchine“, ... „diamant“ ...

Marius Chicoº Rostogan, „dascãlprost“ din lumea lui Caragiale, a ajunsastãzi dascãl modern, care ºtie sã ia totulde pe NET.

Pentru odraslele „de familie bunã“ sepune în miºcare o lume întreagã - „olume nebunã, nebunã, nebunã ...“ – ºi,dacã dascãlul cuteazã „a bucta“„puiºorul“, a cãrui mamã, mamiþã, mã-tuºã, bunicã, naºã, vecinã, cunoaºte pecineva din „câmpul semantic“ al „tur-batului“, el trebuie, „musai“ sã corectezenota, chiar ºi „la moralã“, altfel îl vor zbu-

ra la... Afumaþii de Sus, pentru a lua ogurã de oxigen, sau, vor gãsi ceva ladosarul personal, vreo faptã care asãvârºit-o el, ori înaintaºii lui.

Goe, cel din „cãruþa lui Caragiale“,în dublu exemplar, are numai drepturi ºipoate porunci chiar „sã vinã! trenul“.Pentru merite deosebite, „ca sã nu mairãmânã repetent“ este rãsplãtit demam`mare, de mamiþica, de tantiMiþa...

El, ca mâine va intra în parlament, vatrece în zbor peste „bacalaureat“, vadeveni Caþavencu. Dandanache, Tra-hanache, Farfuridi, Brânzovenescu, oriFãnicã Tipãtescu ºi-ºi va alege, ca aman-tã, pe ... Zoe ºi, de aici „încã un pas“ ºi-lvom gãsi cocoþat la ... Vorba lui nea`Iancu - „Fii român verde ºi rupe mâþa-ndouã ...“.

Am publicat, în vremea lui Caragialede astãzi, mai multe articolaºe, pamflete,în diverse reviste ºi mã întreb „OARE LEPASÃ?!“, consolându-mã cu „ASTA E...“.

Din îndepãrtata Australie, Ben Todicãstrigã, în diverse emisiuni, în ziare, în cãrþi,„Trezeºte-te, popor român!“, dar... „Astae...“. Andrei Mureºanu a compus pe vre-muri o poezie manifest în care îndemna„Deºteaptã-te române!“ ºi... ºi ne-auales-o ca imn, dar tot „Asta e...“. ���

CARAGIALE“

JJ UU RR II DD II CC1122

www.SCOALAROMANEASCA.ro

Luna aceasta, a fost publicat în Moni-torul Oficial OMECTS nr. 3.462/2012 privindaprobarea Metodologiei organizãrii ºidesfãºurãrii activitãþilor de educaþie fizicãºi sport în învãþãmântul preuniversitar.

În învãþãmântul preuniversitar, edu-caþia fizicã ºi sportul figureazã atât caactivitãþi curriculare, cât ºi ca activitãþiextracurriculare.

Ca activitãþi curriculare, pe lângãtrunchiul comun, activitãþile de educaþiefizicã ºi sport pot fi incluse în curriculum ladecizia ºcolii, ca discipline opþionale.

Formele de organizare curricularã aactivitãþilor de educaþie fizicã ºi sport înînvãþãmântul preuniversitar sunt urmã-toarele:

a) în învãþãmântul preºcolar- activitatea de educaþie fizicã ºi

sport cu grupa;b) în învãþãmântul primar ºi gimnazial- lecþia de educaþie fizicã ºi sport;- lecþia de pregãtire sportivã practicã,

la clasele vocaþionale cu program sportiv;c) în învãþãmântul liceal- lecþia de educaþie fizicã ºi sport;- lecþia de pregãtire sportivã teore-

ticã, la clasele vocaþionale cu programsportiv;

- lecþia de pregãtire sportivã practicã,la clasele vocaþionale cu program sportiv;

- lecþia de atac ºi apãrare, la claselede la profil militar;

d) în învãþãmântul sportiv suplimentar- lecþia de pregãtire sportivã prac-

ticã sau de antrenament sportiv.În vederea organizãrii curriculare a

activitãþilor de educaþie fizicã ºi sport înînvãþãmântul preuniversitar trebuie res-pectate urmãtoarele cerinþe:

a) predarea acestor forme de orga-nizare a activitãþilor de educaþie fizicã ºisport se realizeazã:

- în învãþãmântul preºcolar, de cãtreprofesorul pentru învãþãmântul preºcolar;

- în învãþãmântul primar, gimnazial ºiliceal, de cãtre profesorul de educaþiefizicã ºi sport;

- în învãþãmântul cu program sportivsuplimentar, de cãtre profesorul de edu-caþie fizicã ºi sport sau de cãtre antrenor;

b) activitãþile ºi lecþiile de educaþiefizicã ºi sport incluse în trunchiul comun,se organizeazã ºi se desfãºoarã în con-formitate cu prevederile programelorºcolare elaborate de MECTS;

c) activitãþile ºi lecþiile de educaþie fi-zicã ºi sport menþionate anterior, incluse încurriculumul la decizia ºcolii, se organi-zeazã ºi se desfãºoarã în conformitate cuprogramele opþionale ofertate la nivel na-þional sau la nivelul unitãþii de învãþãmânt;

d) în cazul opþionalelor de la nivelulunitãþii de învãþãmânt, catedrele meto-dice de educaþie fizicã ºi sport sau pro-fesorii de educaþie fizicã ºi sport au obli-gaþia de a elabora programele ºi de a lesupune avizãrii inspectorului ºcolar deeducaþie fizicã ºi sport.

În vederea organizãrii extracurricu-lare a activitãþilor de educaþie fizicã ºisport în învãþãmântul preuniversitar tre-buie respectate urmãtoarele cerinþe:

a) activitãþile extracurriculare menþio-nate la art. 6 din OMECTS nr. 3.462/2012se vor organiza cu respectarea preve-derilor legislaþiei în vigoare ºi se realizeazã:

- în învãþãmântul preºcolar, de cãtreprofesorul pentru învãþãmântul preºcolar;

- în învãþãmântul primar, gimnazial ºiliceal, de cãtre profesorul de educaþiefizicã ºi sport;

- în învãþãmântul cu program sportivsuplimentar, de cãtre profesorul de edu-caþie fizicã ºi sport sau de cãtre antrenor;

b) activitãþile de educaþie fizicã ºisport, organizate în regim extracurricular,trebuie sã aibã un caracter diversificat ºicontinuu ºi sã cuprindã majoritateacopiilor sau elevilor din unitãþile de învã-þãmânt;

c) conducerile unitãþilor de învãþã-mânt au obligaþia de a sprijini catedrele,comisiile metodice de educaþie fizicã ºi

sport sau profesorii de educaþie fizicã ºisport, în vederea înfiinþãrii asociaþiilorsportive ºcolare;

d) conducerile unitãþilor de învãþãmântau obligaþia de a sprijini înfiinþarea „Cercu-rilor olimpice“, structuri ale filialelor judeþeneale Academiei Olimpice Române;

e) catedrele, comisiile metodice deeducaþie fizicã ºi sport sau profesorii deeducaþie fizicã ºi sport, împreunã cu fac-torii responsabili ai asociaþiei sportive ºco-lare ºi, dupã caz, ai Cercului olimpic, vorelabora, anual ºi semestrial, calendarulactivitãþilor sportive extracurriculare, pecare îl vor supune aprobãrii conduceriiunitãþii de învãþãmânt. Calendarul acti-vitãþilor sportive extracurriculare va fiafiºat, pentru elevi, la loc vizibil, de regulãla avizierul catedrei sau comisiei metodi-ce de educaþie fizicã ºi sport;

f) toate cadrele didactice care pre-dau disciplina educaþie fizicã ºi sport auobligaþia de a sprijini acþiunile de selecþieiniþiate de unitãþile de învãþãmânt cuprogram sportiv integrat ºi de unitãþile deînvãþãmânt cu program sportiv supli-mentar ºi de a recomanda sau semnalaacestora elevii cu disponibilitãþi de prac-ticare a sportului de performanþã;

g) catedrele, comisiile metodice deeducaþie fizicã ºi sport ori profesorii deeducaþie fizicã ºi sport vor afiºa periodic,la loc vizibil, de regulã la avizierul cate-drei sau comisiei metodice de educaþiefizicã ºi sport, rezultatele obþinute de ele-vii unitãþii de învãþãmânt în cadrul con-cursurilor ori competiþiilor la care au par-ticipat. ���

CURIER LEGISLATIV

1. MO 149/6.03.2012 - OMECTS 3.342/2012 - privind aprobarea unor programepentru acordarea definitivãrii în învãþãmânt;

2. MO 157/8.03. 2012 - OMECTS 3.438/2012 - pentru aprobarea Metodologiei deorganizare ºi administrare a evaluãrii elevilor la finalul clasei a IV-a;

3. MO 161/12.03.2012 - OMECTS 3.439/2012 - pentru aprobarea Metodologiei deorganizare a evaluãrii elevilor la finalul clasei a VI-a;

4. MO 161/ 12.03.2012 - OMECTS 3.437/2012 - pentru aprobarea Metodologiei deorganizare a evaluãrii competenþelor fundamentale la finalul clasei a II-a;

5. MO 174 /19.03.2012 - OMECTS 3.462/2012 - privind aprobarea Metodologieiorganizãrii ºi desfãºurãrii activitãþilor de educaþie fizicã ºi sport în învãþãmântul pre-universitar;

6. MO 192/ 23.03. 2012 - OMECTS 3.539/2012 - privind aprobarea contractului depregãtire practicã a elevilor din învãþãmântul profesional ºi tehnic.

ORGANIZAREA ªI DESFêURAREA ACTIVITÃÞILOR DE EDUCAÞIE FIZICà ªI SPORT ÎN ÎNVÃÞÃMÂNTUL PREUNIVERSITAR

1133

aprilie 2012

ªª CC OO AA LL AA II NN TT EE RR NN AA ÞÞ II OO NN AA LL ÃÃ

AD R I A N A MI H A L C E A

Astfel, dupã cum spuneam, compa-rativ cu celelalte state europene, copiiibritanici încep ºcoala foarte devreme.Educaþia este obligatorie de la 5 ani, darmulþi încep chiar la 4 ani, în timp ce înstate ca Suedia, Danemarca sau Finlan-da copiii nu merg la ºcoalã pânã la 7 ani.Micuþii elevi britanici urmeazã o pro-gramã fixã ºi au un orar zilnic foarte precisºi încãrcat, în timp ce colegii lor din alteþãri se joacã la grãdiniþe sau chiar stauacasã. Problema, de fapt, se pune, caresistem are cele mai bune rezultate pentrucei mici. Asta s-au întrebat ºi specialiºtii dela Cambridge Review, care au ajuns laconcluzia cã: cine începe devreme nuare neapãrat avantaje pe termen lung.„Presupunerea cã începerea ºcolii la ovârstã cât mai micã este beneficã pentruviitorul copiilor nu este demonstratã decercetare ºi, astfel, întrebarea este în con-tinuare în picioare”, se aratã în raportulCambridge.

ªi atunci, de ce încep copiii britaniciºcoala atât de devreme? În afarã de en-glezi, alþii care merg la ºcoalã de la 5 anisunt copiii din Olanda, Malta ºi Irlanda deNord.

În ceea ce priveºte Marea Britanie,introducerea ºcolarizãrii obligatorii de la 5ani îºi are originile în anul 1870 ºi are foartepuþinã legãturã cu educaþia. De fapt,aceastã regulã a fost impusã pentru a sereduce reaua influenþã a pãrinþilor dinperioada victorianã ºi avea drept scopprotejarea socialã a celor mici. În acelaºitimp, pentru angajatori lucrul acesta în-semna cã prichindeii care intrau la ºcoa-lã la 5 ani ajungeau mult mai devreme încâmpul muncii.

Rezultatul acestor mãsuri, însã, a rã-mas pânã în zilele noastre. Iar acum pã-rinþii, care sunt diferiþi faþã de cei din pe-rioada victorianã, ar dori sã îºi petreacã

mai mult timp cu copiii lor. Din pãcate,cei mici stau la ºcoalã marea parte a zilei.Mai mult decât atât, pe lângã faptul cãºcoala începe la 5 ani, pânã ºi vacanþeleºcolare în Anglia sunt mai scurte faþã deoricare alt stat european.

Pe de altã parte, în acest moment,presiunea societãþii este ca ºcolile sã îºiprelungeascã programul, astfel încât

copiii ar urma sã îºi petreacã ºi mai multtimp în clase, dar ºi în afara lor, în cadruldiverselor activitãþi opþionale.

Toatã aceastã discuþie devine cu atâtmai interesantã dacã se comparã situaþiadin Anglia cu cea din Finlanda, de exem-plu. Finlanda, un superstar al educaþiei,þara care ajunge pe primele locuri întoate statisticile ºi competiþiile internaþio-nale, se aflã pe ultimele locuri în privinþatimpului pe care îl petrec copiii în clase.

Copiii finlandezi încep ºcoala obliga-torie la 7 ani ºi au parte de o vacanþã devarã de 11 sãptãmâni. Un alt exemplu destat care începe sã urce în topurile edu-caþionale este Polonia, o þarã în carecopiii merg la ºcoalã tot de la 7 ani.

Greg Brooks, profesor la UniversitateaSheffield, crede cã este cu adevãrat inutil

sã fie pusã atâta presiune pe copii, când,de fapt, doar se rezolvã niºte problemeale pãrinþilor. „Copiii se dezvoltã diferit.De exemplu, nu existã o vârstã universalãla care este indicat sã se înceapã ºcoala.Unii copii învaþã sã citeascã atât de uºorcã nici nu îºi amintesc când au fãcutasta. Alþii, în schimb, se chinuiesc toatãviaþa“, spune Greg Brooks.

Profesorul mai spune cã dezvoltareacopiilor pare a fi înþeleasã mult mai bineîn alte pãrþi ale Europei decât în Anglia.„Cei care au între 3 ºi 6 ani sunt cuprinºi,de obicei, la grãdiniþe, unde existã per-sonal special pregãtit pentru copii maimici”, adaugã Brooks.

Existã ºi un argument social, care esteamintit de fiecare datã, mai ales la nivelul

dezbaterilor Comisiei Europene: cel aldefavorizãrii copiilor sãraci. Micuþii careprovin din familii sãrace, cu pãrinþi carenu au posibilitatea sã îi ajute în procesuleducaþional, riscã sã rãmânã ireversibil înurmã dacã nu îi învaþã nimeni nimic pânãla 6 sau 7 ani.

Dar, o serie de statistici publicate debritanici a arãtat cã anii petrecuþi în ca-drul ºcolilor nu ajutã cu adevãrat atât demult pe cât se crede. Atunci când copiiimerg la ºcoalã de la 5 ani, cei care provindin familii înstãrite sunt deja înaintaþi faþãde colegii lor neinstruiþi. ªi aceastã dife-renþã între cei sãraci ºi cei bogaþi, în loc sãse micºoreze cu trecerea anilor, devinedin ce în ce mai mare pânã la vârsta de16 ani, momentul în care se ajunge laliceu. ���

LA ªCOALÃ DE LA 5 ANI? MODELUL BRITANIC ARE FALSE MOTIVAÞII

Încep copiii ºcoala prea devreme? Aceastã întrebare, care a circulat intens înultima perioadã în România, odatã cu începerea înscrierii copiilor de 6 ani laclasa pregãtitoare, a fost pusã în urmã cu doi, trei ani ºi în Marea Britanie. Englezii,care îºi trimit copiii la ºcoalã la vârsta de 5 ani, se aflau atunci printre popoareleeuropene cu cea mai micã vârstã de începere a ºcolarizãrii, faþã de 7 ani cumeste în cele mai multe þãri UE. Între timp, ca ºi în România, ºi în alte state vârsta deîncepere a ºcolii a scãzut. Totuºi, întrebarea rãmâne valabilã.

DD OO SS AA RR1144

www.SCOALAROMANEASCA.ro

MI R E L A DA L A I S

Admiterea la facultate în anul univer-sitar 2012-2013 aduce câteva noutãþi, însensul cã la calcularea mediei de admi-tere nu vor mai fi luate în considerare me-diile sau notele obþinute în timpul anilorde studiu din liceu. Modificarea a survenitîn urma ordinului nr. 3.312/2012 al Minis-terului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, ordin publicat luna trecutã înMonitorul Oficial. Demersul ministrului Cã-tãlin Baba este corect ºi era aºteptat demultã vreme. Admiterea doar pe bazãde dosar devenise oarecum neserioasã.Astfel cã nu ajungea la facultate, dintrecei care promovaserã Examenul de ba-calaureat, doar cel care nu dorea acestlucru. Foarte mult voci salutã acest ordinºi se sperã cã reintroducerea admiterii lafacultate cu probe de examen sã aducãceva mai multã seriozitate ºi facultateasã recapete din prestanþa pierdutã înultimii ani, mai ales de când majoritateauniversitãþilor au contat doar pe admite-rea pe bazã de dosar. O altã noutate aordinului se referã la limitarea numãruluide facultãþi care pot fi urmate în paralel,în sensul cã un student nu va mai puteaurma decât cel mult douã facultãþiodatã.

Media de la Bacalaureat, criteriul de bazã

Pentru cã ordinul a apãrut luna tre-cutã, universitãþile sunt în imposibilitateade a schimba substanþial regulile de ad-mitere la facultate, deci nici nu se poatepune problema introducerii probelor deconcurs acolo unde se mergea peadmitere pe bazã de dosar. Nu trebuieuitat cã orice regulament privind admite-rea la facultate trebuie fãcut public cucel puþin ºase luni înaintea concursului deadmitere, ceea ce practic nu se maiputea. În aceste condiþii, pentru admite-rea din acest an, universitãþile care folo-seau drept criteriu de admitere ºi mediiledin liceu vor merge doar pe media de laBacalaureat, eventual notele de la disci-plinele de la Bacalaureat. ªi aºa înseam-nã puþin schimbarea regulilor în timpul jo-cului, dar acolo unde admiterea se fã-cea pe bazã de dosar, media de la Ba-

calaureat era de bazã, notele din liceufiind folosite într-o proporþie mai micã.Cele la care admiterea se fãcea pe bazãde probe de concurs, puþine la numãr,ce-i drept, vor folosi în continuare aceeaºivariantã. Potrivit ordinului MECTS, pentrucalcularea notei de admitere în anul I defacultate vor putea fi luate în continuareîn considerare notele de la Bacalaureatsau media generalã de la Bacalaureat.

Potrivit articolului 1, alineatul 2 din or-din, „examenul de admitere poate con-sta ºi în probã/probe scrisã/scrise sau/ºioralã/orale pentru testarea cunoºtinþelorºi a capacitãþilor cognitive. Pentru testa-rea capacitãþilor artistice sau sportiveexamenul de admitere va conþine, obli-gatoriu, ºi o probã practicã eliminatorie,susþinutã anterior celorlalte probe. Deasemenea, pot fi luate în considerare no-tele de la probele de Bacalaureat saumedia de la Bacalaureat, licenþã sau di-sertaþie, dupã caz, dar nu pot fi luate încalcul mediile sau notele din anii destudii.” Cu alte cuvinte, lucrurile sunt foar-te clare, adio notele din liceu.

„Încurajãm reintroducerea unor pro-be scrise sau orale la admitere în universi-tate. De asemenea, întrucât a existat unBacalaureat riguros, iar în acest an dorimunul la fel, universitãþile se pot baza penotele de la acest examen. Ordinul inter-zice folosirea mediilor din timpul anilor destudiu drept criteriu de admitere, pentrucã existã diferenþe mari de notare de laun liceu la altul. De exemplu, un 10 la unanumit liceu poate însemna doar 8 laaltul. Trebuie sã recunoaºtem cã existãaceastã diferenþã, de aceea interzicemfolosirea la admitere a mediilor din timpulanilor de studiu. Ne bazãm pe un Baca-laureat corect, a cãrui notare este iden-ticã în toate unitãþile de învãþãmânt“, aspus Cãtãlin Baba, ministrul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.

Maximum douã programe de studiu

O altã noutate pe care o aduce or-dinul se referã la limitarea numãrului deprograme de studiu ce pot fi urmate înparalel. Din nou se face un pas spre nor-malitate, astfel cã niciun tânãr nu va pu-tea urma în paralel mai mult de douã

programe de studiu. Trebuie sã admitemcã era complet aberant ca un tânãr sãpoatã urma câte facultãþi dorea în para-lel, vechea prevedere încurajând nese-riozitatea. Oricât de eminent ar fi un tâ-nãr, sã fim serioºi, nici mãcar timpul, lamodul practic, nu îi putea permite sã fiestudent la trei sau patru facultãþi. Din celemaximum douã programe de studiu cepot fi urmate în paralel, doar unul va be-neficia de finanþare de la stat. Concret,cine vrea sã meargã în paralel la douãfacultãþi, la una va merge pe banii statu-lui (dacã la admitere a candidat ºi a fostadmis pe un loc subvenþionat din bugetulde stat), iar la a doua pe banii personali,doar pe un loc cu taxã.

„Un candidat poate fi admis ºi înma-triculat ca student la cel mult douã pro-grame de studii concomitent, indiferentde instituþiile de învãþãmânt care le oferã.Un candidat declarat admis poate bene-ficia de finanþare prin granturi de studiipentru un singur program de licenþã, pen-tru un singur program de master ºi pentruun singur program de doctorat. Candida-tul declarat admis la mai multe facultãþiopteazã pentru programul de studii careva fi finanþat prin granturi de studii, prindepunerea diplomei de Bacalaureat saua ciclului de studii universitare anterior ab-solvit, dupã caz, în original, la facultateape care doreºte sã o urmeze, respectândtermenul de depunere stabilit de aceastadin urmã“, se spune în articolul 7 al ordi-nului MECTS.

Pentru absolvenþii de liceu care auobþinut distincþii la olimpiadele ºcolaresau alte concursuri naþionale sau interna-þionale, universitãþile au în continuare li-bertatea de a stabili condiþii speciale deadmitere la facultate pentru aceºtia,adicã sã fie admiºi doar în baza premiilorobþinute, fãrã examen.

Probã eliminatorie la profilurileartistic, sportiv sau organizate

într-o limbã strãinãÎn privinþa studiilor universitare organi-

zate într-o limbã strãinã, precum ºi la celecu profil artistic sau sportiv, rãmâne vala-bilã proba de aptitudini. Concret, la studi-ile universitare organizate într-o limbã strã-inã, admiterea va conþine obligatoriu o

ADMITEREA LA FACULTATE, DUPÃ REGULI NOI

1155DD OO SS AA RR

aprilie 2012

probã de competenþã lingvisticã, ce arecaracter eliminatoriu, iar notarea se vaface prin admis sau respins. Pentru testa-rea aptitudinilor artistice sau sportive, deasemenea, universitãþile vor organizaprobe practice, care vor fi eliminatorii ºi vorfi notate tot prin admis/respins. Acestetipuri de probe se vor organiza înainteaconcursului de admitere propriu zis, tocmaipentru ca în sistemul de admitere sã intreapoi doar candidaþii declaraþi admiºi.

Universitatea Bucureºti –admitere mixtã

La Universitatea Bucureºti lucrurile suntclare, doar trebuie validate de Senatuluniversitar. Astfel, facultãþile care organi-zau admiterea în baza notelor ºi mediilordin liceu, în diferite procente, vor contadoar pe media de la Bacalaureat ºieventual pe notele de la anumite disci-pline de la Bacalaureat, iar cele la carese dãdea admitere pe bazã de teste seva pãstra regula.

„Este o decizie bunã, cu efecte pozi-tive, spunem noi. Mai mult de jumãtatedintre facultãþile Universitãþii din Bucureºtiau introdus chiar de anul trecut concursulde admitere, precum ºi alte forme de tes-tare, precum teste grilã, interviu, eseu.Acum, facultãþile îºi construiesc structuraexamenului ºi vom valida propunerile înConsiliul de Administraþie, ulterior urmândsã fie aprobate în Senatul Universitãþii,luna aceasta“, spune Mircea Dumitru,rectorul Universitãþii din Bucureºti.

La ASE – 100 % media de la BAC

Pentru cã ordinul a apãrut cu întârzie-re, conducerea Academiei de StudiiEconomice din Bucureºti a decis ca pen-tru acest an sã nu schimbe regula joculuila admitere. Astfel, admiterea se va facetot pe bazã de dosar, adicã doar în bazamediei de Bacalaureat, introducereaunui examen la sesiunea din acest anfiind exclusã. Trebuie spus cã ASE-ul a re-nunþat de doar un an la testele de admi-tere, astfel cã reintroducerea acestuia,dar nu mai devreme de 2013, nu va finicio problemã.

„În acest an, mergem 100% pe mediade la Bacalaureat, care pânã acum re-prezenta douã treimi. Pentru noi, estechiar mai bine aºa, pentru cã Bacalau-reatul este un indicator mai obiectiv, mairelevant. Pentru acest an iese din discuþieun examen. Nu putem sã le facem aºaceva candidaþilor noºtri ºi nici nu ar ficorect. Pentru anul viitor, însã, se ia în cal-

cul varianta examenului de admitere.Sperãm sã ajungem înapoi, de unde amplecat, adicã la examen de admitere“,spune Florina Mohanu, director de comu-nicare în cadrul ASE Bucureºti.

La UªAMV din Iaºi, fifty-fiftyUniversitatea de ªtiinþe Agricole ºi Me-

dicinã Veterinarã „Ion Ionescu de laBrad“ ºi-a fãcut deja cunoscutã ofertapentru admiterea la facultate în anul uni-versitar 2012-2013 ºi va fi organizatã în

perioada 16-25 iulie. Dupã cum spunchiar reprezentanþii universitãþii, admite-rea va fi fãrã stres, în varianta fifty-fiftypentru toate facultãþile sale. Selecþiacandidaþilor pentru anul I de facultate latoate domeniile se face fãrã probe deexamen, criteriile de departajare fiind re-zultatele obþinute la Examenul de ba-calaureat. Concret, media de admiterela facultãþile UªAMV din Iaºi va fi formatãdin nota la proba scrisã la Limba ºi Litera-tura Românã, în procent de 50%, restul de50% fiind reprezentat de nota la mate-maticã/istorie sau una din probele scrise,la alegere. În cadrul UªAMV Iaºi funcþio-neazã patru facultãþi, anume: Facultateade Agriculturã (315 locuri), Facultatea deHorticulturã (170 de locuri), Facultatea deZootehnie (265 de locuri) ºi Facultatea deMedicinã Veterinarã (160 de locuri).

Examenul cu probe de concurs, greu de reintrodus

Chiar dacã pentru sesiunea din acestan ar fi fost oricum exclus sã se organizezeadmitere pe bazã de probe de concurs,acest criteriu nu este însã pe placul multoruniversitãþi, chiar ºi din categoria celor cu-noscute, cãrora le este teamã de concu-renþa celor particulare. Cu toate aces-tea, unele iau în considerare introduce-rea de teste de admitere, dar numai deanul viitor.

„Anul acesta vom lua în calcul mediade la Bacalaureat ºi notele distincte de ladiverse materii de la Examenul de ba-calaureat, în funcþie de facultate. Din 2013vom putea introduce testele de admitere,pentru cã universitatea noastrã nu riscã sãrãmânã fãrã candidaþi dacã vom faceacest lucru“, spune Aurel Pop, rectorulUniversitãþii Babes Bolyai din Cluj-Napoca.

ªi conducerea Universitãþii de Vest dinTimiºoara va merge anul acesta tot peadmitere pe bazã de dosar, în calculurmând a se lua media de la Bacalau-reat. În timp, nu este exclusã introdu-cerea unor teste de admitere, dar la anu-mite facultãþi.

Este evident cã reintroducerea exa-menului de admitere se va face gradual,mai ales cã ordinul permite ºi opþiuneamediei de la Bacalaureat drept criteriu deselecþie a candidaþilor, iar universitãþile,care sunt cam pe la coada ierarhizãrii uni-versitare, vor tot amâna sã facã acest pas.Important este, însã, cã s-a trasat o oare-care linie ºi facultatea poate nu va mai fi,la modul aproape en-gros, doar un ciclude studii fãrã greutate ºi generatoare deºomeri cu diplomã de licenþã. ���

www.FEN.ro

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importanteorganizaþii sindicale din România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de josîn sus, de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindica-tul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrãinteresele economice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atâtpreuniversitar, cât ºi superior. Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia NaþionalãSindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþional este membrã fondatoare a InternaþionaleiEducaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei cen-trale ºi locale. Ne-am constituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul educaþional. Militãm pentru unînvãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut financiar corespunzãtor importanþei salestrategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor membrilor noºtri desindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem deînvãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe pro-fesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional �� Asistenþã juridicã gratuitã �� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate �� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)�� Alternative de petrecere a timpului liber�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Orange (comunicarea este foarte importantã ºi de

aceea am încercat sã obþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ) �� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în

revista „ªcoala româneascã“. Materialele publicate se puncteazã în cadrul portofoliului per-sonal!

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt,considerãm cã toþi cei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã nerespectãm reciproc.

NOI TOÞI REPREZENTÃM FEN!CONDUCEREA OPERATIVÃ FEN:

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI – preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executiv departament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VICEPREªEDINÞI:

Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic ºi de Transporturi

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:

CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi seconvoacã o datã la cinci ani în sesiuneordinarã. La cererea a 2/3 din numãrulmembrilor Consiliului Naþional poate ficonvocatã o sesiune extraordinarã aCongresului. Congresul este constituit dindelegaþii desemnaþi de organizaþiilemembre în conformitate cu norma dereprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General,care nu poate fi mai micã decât normade calcul a dreptului de vot în ConsiliulNaþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuniordinare ale Congresului, este organul deconducere al federaþiei. Consiliul Naþionalare în componenþa sa membrii BirouluiExecutiv ºi preºedinþii organizaþiilorjudeþene, zonale ºi ale municipiuluiBucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte,preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte? Sunã-ne la tel.: 021/337.11.40, trimite-ne un fax: 021/337.01.17 sau dã-ne un email: office@fen.ro.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

ADEVÃRATUL SINDICAT, UN FENOMEN SINDICAL

ALEGE FEN ªI NU VEI REGRETA!