ziar de informare a cetãþenilor comunei ... · de cultura ºi civilizaþia fiecãreia ºi,...

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

Îmi spunea cineva, deunãzi, cã anul acesta o sã avem partede cea mai murdarã (întreagã) campanie electoralã de laRevoluþie încoace. Motivul? Nu altul decât cel legat de votuluninominal pentru alegerea preºedinþilor Consiliilor Judeþene.Se vor scoate dosare, se vor publica, se va împroºca mult cunoroi, iar cetãþeanul va trebui sã-l aleagã pe cel mai curatdintre toþi candidaþii, îmi spunea interlocutorul meu.

Personal, sunt de acord cu afirmaþiile acestuia, înþelegândfaptul cã miza pentru preºedinþia Consiliilor Judeþene va fi unamult mai mare decât pânã acum. Asta pentru cã sumele de banicare vor veni de la Uniunea Europeanã vor fi mult mai consis-tente. ªi-atunci, cel care va ajunge acolo sus, la ConsiliulJudeþean, va gestiona adevãrate comori. ªi cum sã piardã par-tidele aceste comori fãrã a se lupta, cu toate mijloacele posi-bile!?

Mai mult, în spijinul ideii de campanie electoralã murdarãvine ºi urmãtorul argument: acela cã primarii aleºi anul acesta,beneficiind în urmãtorii patru ani de fonduri reale, vor putea ficu greu schimbaþi în 2012, atunci când realizãrile lor în comu-nitãþile pe care le reprezintã vor fi foarte vizibile.

Întrebarea care se pune este dacã meritãm sã asistãm, noi,oamenii de rând, la murdãriile care vor urma. ªi cred cã nu,deoarece cu siguranþã cã nu ni se va spune adevãrul. Cã vor fidezinformãri la scarã mare, minciuni, acuzaþii fãrã sens, iarromânul – oriunde s-ar afla el – nu va înþelege prea mare lucru.Nici mãcar nu va putea afla ce propune cu adevãrat fiecare can-didat în parte, ce va face acest candidat pentru ca lui, cetãþea-nului, sã-i meargã mai bine în urmãtorii patru ani.

Dar candidaþii care vor opta pentru campanii pozitive!? Ei ceºanse au? Cred cã depinde de fiecare comunitate localã în parte,de cultura ºi civilizaþia fiecãreia ºi, bineînþeles, de educaþie. Mãaºtept ca în comuna noastrã, în Vladimirescu, lucrurile sã steape dos decât în alte pãrþi. Adicã, sã nu asistãm la (prea) multemurdãrii, ci sã putem evalua fiecare propunere, a fiecãrui candi-dat în parte. ªi, aflând ºi înþelegând totul, sã putem face cea maibunã alegere. Prea ne-am obiºnuit în ultimii ani sã fim bãgaþi înseamã de administraþie, sã ni se satisfacã majoritatea cererilor,ca acum sã nu încercãm ºi noi, la rândul nostru, sã aflãmproiectele de viitor ºi sã alegem ceea ce trebuie.

Aºa încât, între o campanie pozitivã ºi una în care sã n-avemtimp sã punem mâna la urechea copiilor noºtri, ar fi de preferatprima variantã. Indiferent de miza pusã în joc.

A.O.

E D I T O R I A L

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Sãrbãtoriþii sãptãmâniiPoveºtile luiBace Toghiere

p. 5p. 6

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3 Nr. 64 29 Martie - 6 Aprilie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

Curat ?...Murdar !

p. 2

Buna Vestire

Important de ºtiut pentrulocuitorii din Horia!

Facturile fiscale cu consumulde apã pentru localitatea Horia

se achitã în locaþia unde seplãtesc taxele ºi impozitele, înultima zi de joi a lunii în curs.

Copii minunaþi, care ne fac cinste !În urmã cu o lunã, am prezentat locuitorilor comunei o campioanã la înot.

Iatã cã astãzi, realitatea ne obligã sã... recidivãm. Din nou, vã prezentãm doiminunaþi sportivi medaliaþi: Loredana Banici ºi Ionuþ Oltean Ardelean. Ei nefac cinste. ªi dorim sã-i cunoaºteþi. Salutaþi-i pe stradã, tinerilor! Urmaþi-leexemplul! Ei au fãcut comuna noastrã cunoscutã, s-au dãruit, au luptat pentruei ºi pentru comunitate.

Mã întreb ºi vã întreb: Oare noi facem acelaºi lucru pentru valorile comu-nitãþii? Aceºti tineri meritã mult mai mult, decât a fi felicitaþi. Meritã sprijin. ªile vom acorda acest sprijin!

CAMPIONII

22 Martie - 6 Aprile 2008 INFORMAÞII UTILE


Pag. 2

Familia Vladea Ioan ºi Lena,din localitatea Horia, a aniversat,la 8 februarie 2008 nu mai puþinde 55 de ani de cãsãtorie ºi seîndreaptã cu paºi repezi cãtrenunta de diamant!

Vladea Ioan s-a nãscut la 6ianuarie 1934, în satul Rãdeºti,comuna Almaº (judeþul Arad). Aurmat cursurile ºcolii din locali-tate, unde a absolvit 7 ani, dupãcare a urmat un curs de zidãrie.Se angajeazã la Fructexport(paznic), apoi la PTTR (factorpoºtal), dupã care revine laprima firmã, acum cu numeleVinexport (paznic), de unde vaieºi la pensie, în anul 1995.

Vladea Lena s-a nãscut la 15martie 1936, în localitatea Sebiº(judeþul Arad), dar se stabileºte,împreunã cu familia, în locali-tatea Horia, unde urmeazã cur-surile ºcolii, absolvind cei 7 ani,dupã care se angajeazã la CAP(Gostat). De-acolo, se angajeazãla Spitalul Matern din Arad, deunde va ieºi la pensie, în anul1997.

Cei doi se cãsãtoresc detineri, la 8 februarie 1953, elavând 19, iar ea 16 ani, iar dincãsãtorie a rezultat o fatã,Cornelia, care le-a dãruit 3nepoþi: Ciprian, Lucian ºiCosmin.

Ce ne spun despre ei? Amavut o viaþã activã, cu multe

lucruri bune ºi mai puþin bune,dar am reuºit sã trecem pesteaceste greutãþi, mai ales prinmuncã. Am reuºit sã creºtemun copil care ne face cinste, iarcei trei nepoþi pe care nu i-adãruit vin de multe ori în vizitãla noi, fapt care ne produce omare bucurie.

Ce sfaturi le dau tinerilor?Faþã de cum eram noi, tineriide azi sunt mai predispuºi laprobleme din ce în ce mai

grele. De aceea le spun sã fiecuminþi, înþelegãtori ºi respec-tuoºi. Mai ales cei care dorescsã se cãsãtoreascã, trebuie sãînveþe sã mai lase unul dupãaltul, pentru cã aºa vor aveaparte de o cãsnicie feritã deprobleme.Noi le dorim sã se bucure încontinuare de sãnãtate, de

vizita nepoþilor ºi le urãm peaceastã cale «La mulþi Ani!»

Doina Grozav

Vladea Ioan ºi Lena

Sãrbãtoriþii sãptãmânii

„Ne bucurãm cã nepoþii

noºtri ne viziteazã des”

DeceseDan Petru (1935)

Redacþia transmite sincere condoleanþe familiei îndoliate!

S-a întâmplat…Se contureazã piaþa agroalimen-

tarã din Vladimirescu. Au fost fixaþipilonii de susþinere a copertinei celuide-al doilea rând de mese. La capãtulopus intrãrii, vom amenaja un teren cupanouri de baschet (aºa au cerut copi-ii de la blocurile din piaþã) ºi hinte pen-tru cei mai mici. ªi bãnci, pentru buni-ci. Sã le pãstrãm în stare bunã cât maimult timp.

Cimitirul a fost reîngrãdit, aºacum am promis sãptãmâna trecutã.Atenþie! Chiar am marcat gardul.Lampadarele funcþioneazã pe aleeaspre cimitir ºi în interiorul acestuia.

În curtea dintre blocul de gar-soniere ºi cel de la ºosea, de pe stradaProgresului, au fost montate lam-padare. Aratã frumos, dar importantãeste utilitatea lor.

ªi tot despre iluminat public.Dupã schimbarea becurilor arse dincomunã, a fost finalizatã montarea

lãmpilor pe stâlpi pentru iluminatulpublic din cartierul Glogovãþ.

S-a þinut ºedinþa de ConsiliuLocal. Pe ordinea de zi, ºase proiecte,toate promovate de primar. Patru aufost votate, douã nu. Pe vremuri,comuniºtii spuneau trebuie sãascuþim lupta de clasã. Acum seascute de foºtii comuniºti, actualiforþoºi capitaliºti. Cine ghiceºte ºitrimite numele consilierilor care auvotat contra, va avea o primã de 100lei (un milion lei vechi) din partea pri-marului. Bineînþeles, premiul se va daprin tragere la sorþi, câte unul pentrufiecare localitate. Nu conteazã temaproiectului. Contra-i contra ºi gata.

Am primit un mesaj telefonic,din Cicir, care roagã sã se plombezecarosabilul ºi pe strada care avea accesla balastiera ICIM-ului. Aºa vom face.Dar puþinticã rãbdare. Am fãcut noimulte împreunã, o s-o facem ºi peasta. Oricum, mulþumesc pentrumesaj.

S-a terminat reabilitarea faþadeiclãdirii de pe strada Progresului, undefuncþioneazã farmacia veterinarã ºi dis-pensarul Medmund. Aspectul exteriorva fi acelaºi cu al primãriei la toateclãdirile proprietate a Consiliului LocalVladimirescu.

O bobinuþã a solicitat vecinilorsã-i permitã filmarea casei familieimele. Vino, frate în curte ºi filmeazã, cãte las. Eu nu am primit-o de la cooper-ativa vrajba, nici de la ochiul ºi tim-panul. Am muncit cu mintea ºi braþul.Dacã a trebuit sã mulg vaci, asta amfãcut; dacã a trebuit sã fiu tractorist ºipe asta am fãcut-o. ªi atunci când atrebuit sã învãþ, am învãþat serios ºi nuam cumpãrat examenele. Rezultatelepe plan personal, dar ºi profesional, sevãd. Nu pot fi ascunse. Nici casa meaºi nici acelea din cartierele nou înfi-inþate în acest mandat. Bobinuþã, teîntreb: Pe toate ai primit comanda sã lefilmezi? Chiar aºa de mult vei scrie sauscrii selectiv?

Am scris, nu de mult, cã ºanta-jiºtii nu se culcã. Inventeazã ºi scriu...Scriu minciuni. Nu sunt de neglijat,credeþi-mã. Sunt periculoºi, pentru ceicare fac treabã, dar, mai ales, pentrucomunitate, deoarece filozofia lor estedacã nu este meritul meu, sã piarãtotul. ªi dacã gãsesc pe cineva sã-icreadã?! Nici sã nu ne gândim la rãul ºinedreptatea produsã de invidia lor…

Se va întâmpla…Vor continua lucrãrile de

asfaltare a strãzilor. De aceastã datã, laVladimirescu. Pregãtirile au început pestrãzile Vasile Milea, de la str. Gãriispre cimitir ºi pe strada 22 Decembrie.Dacã temperatura ne lasã, în numãrulurmãtor vã vom raporta primul tron-son asfaltat pe aceste strãzi.

Lucrãrile de reabilitare aclãdirilor dispensarelor din Horia ºiMândruloc vor continua. Sperãm sãdemareze ºi la cele douã obiective dinVladimirescu: Centrul de zi pentru

vârstnici ºi Dispensarul.Începând de luni, vor demara ºi

turnarea trotuarelor la Horia. Cele dinCicir vor continua.

Înlocuirea lãmpilor la iluminatulpublic din comunã se va face în toateacele locuri care au fost solicitate decetãþeni. Bineînþeles, solicitãri care,dupã verificarea pe care am efectuat-o,sau dovedit a fi justificate.

Au fost adunaþi ºi duºi la adã-postul pentru câini un numãr de 14exemplare canine. Dacã cinevacunoaºte câini care apar pe strãzi, dinnou, vã rog sã ne sesizaþi. Dacã suntfãcuþi scãpaþi de cei care îi adunã,câinii bãtrâni vin înapoi. De aceea,plata prestaþiei se face dupã o lunã. Încazul cã apar pe stradã câini cunoscuþi,voi refuza plata. Sesizaþi-ne, vã rugãm!

Cu acelaºi respect din totdeaunaªi cu puþin haz de necaz,

Primarul Criºan vã spune...S-auzim numai de bine!

Despre copii„Ai casã? Atunci nu te teme

de frig, vânt ºi ploaie. Ai copii?Atunci nu te teme de sãrãcie ºinecazuri la bãtrâneþe.”

„Cine lasã în urma lui copii,nu moare niciodatã.”

„Posteritatea nu-þi aparþinenumai dacã copilul tãu sejoacã la poartã.”

„A nu avea nici un copil,înseamnã a fi aproape steril.”

Casã fãrã copii„Cãsãtoria fãrã copil, este

ca ziua fãrã soare.”„Cine nu are copii, nu ºtie

ce este iubirea.”„Cine are mulþi bani ºi nu

are copii, nu este bogat... Cineare mulþi copii ºi nu are bani,nu este sãrac.”

„Casa fãrã copii este unmormânt.”

„Cine nu are copii, nu arepatrie.”

Tot despre copii...„Rãmâi copil ºi dacã ajungi

conducãtor de þarã.”„Copiii sunt bogãþia

sãracilor.”

„Legumele le vezi din rãsad,copilul din copilãrie.”

„Copiii leagã cãsnicia.”„Mai bine sã cadã un

împãrat de pe tron, decât uncopil din leagãn.”

„Când copiii stau cuminþi,atunci înseamnã cã au fãcutceea ce nu trebuia.”

„Maimuþa are ºaptezeci ºidouã de defecte, copilul areunul în plus.”

„Copilul este sprijinul omu-lui.”

„Copiii umplu golurile fa-miliei.”

„Care sunt cele mai fru-moase pãsãri? a fost întrebatãcioara. Copiii mei, a rãspuns.”

„Corbului i se par puii sãiprivighetoare.”

„Mirosul pâinii este dea-supra tuturor mirosurilor, gus-tul de sare este deasupratuturor gusturilor, iar iubireade copii, este deasupra tuturoriubirilor.”

Copiilor mai mici sau maimari, între un an ºi una sutã,numai pãrinþii vã iubesc, ceilalþinumai o spun.

Al dumneavoastrã,Ioan Criºan

Proverbe ºi cugetãriCulese pentru cititori...

La prima vedere, am puteaspune despre kickbox cã esteun sport dur, practicat de per-soane violente, mereu puse pe

harþã, aºa cum am fost obiºnuiþisã vedem în filmele cu Jean-Claude van Damme. Dar astaeste numai la prima vedere,

deoarece, dacã privim în ansam-blu, acest sport ºi mai ales va-rianta Light Contact a acestuia,ne aratã o altã faþetã a acestuisport.

În Arad funcþioneazã de cevavreme ºi încã cu mult succesechipa CS Detectiv P&P, antre-natã de Viorel Bizãu, echipã ce areprezentat oraºul Arad la CupaRomâniei Light Contact laKickboxing ºi ne face o deo-sebitã plãcere sã vã spunem cãlocalitatea Vladimirescu arelegitimaþi doi sportivi la acestclub, iar aceºtia s-au întors cu

medalii de la competiþia desfã-ºuratã la finele sãptãmânii tre-cute la Bucureºti.

Astfel, Loredana Banici (lacategoria 50 kg – 14 ani) a ocu-pat locul III, în vreme ce IonuþOltean Ardelean (la categoria 79kg – 17 ani) a ocupat poziþia aII-a. Alãturi de ei, clubul arãdeana deplasat un numãr de 8sportivi, care au obþinut urmã-toarele rezultate:

- categoria 57 kg: BogdanPopa (18 ani): locul III;

- categoria 57 kg: AdrianLadislau Cozma (14 ani): locul II;

- categoria 69 kg: EduardIonuþ Ichim (17 ani): locul II;

- categoria 65 kg: AndreiBogdan Someºan (17 ani): loculIII;

- categoria 62 kg: DanielVinþeler (22 ani): locul III;

- categoria 74 kg: CiprianChivari (33 ani): locul II.

În clasamentul general alcompetiþiei, clubul arãdean aocupat, finalmente, locul 4,dupã echipele bucureºteneSincron (locul 1), Impact (locul2) ºi ANEF (locul 3).

Claudiu Iacob

Sportivi care fac cinste comunei noastreLoredana Banici ºi Ionuþ Ardelean s-au întors cu medalii de la Bucureºti

Medaliaþii arãdeni, alãturi de antrenorul Viorel Bizãu

22 Martie - 6 Aprile 2008 DIALOG CU CITITORII


Pag. 3

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNÃ DE SÃPTÃMÂNÃ”, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

Producãtorii agricoli din sectorul vegetal vorprimi un sprijin financiar de 300 lei pe tona de soiaconvenþionalã, valorificatã în perioada 1 septembrie2007 - 31 ianuarie 2008. Pentru a beneficia de acestsprijin al statului, producãtorii agricoli trebuie sãdepunã pânã la 1 martie 2008, la direcþiile pentruagriculturã ºi dezvoltare ruralã judeþene o cerere-tip.Actul normativ urmãreºte creºterea producþiei ºi aindicilor de calitate a produselor agricole, prin sub-venþionarea producãtorilor agricoli care deþin sauadministreazã exploataþii agricole ºi care valorificãpe piaþã soia din producþia internã a anului 2007.

Dat fiind faptul cã în România a fost interzisã soiamodificatã

genetic, acest sprijin urmãreºte încurajarea pro-ducãtorilor agricoli de a cultiva soia convenþionalã,care are o productivitate mai micã faþã de soia mo-dificatã genetic, dar îndeplineºte standardele demediu valabile la nivelul Uniunii Europene. Soia carese utilizeazã ca materie primã pentru realizarea deproduse alimentare ºi/sau industriale în cadrulunitãþilor proprii de producþie ale producãtorilor

agricoli, sunt considerate produse agricole destinatecomercializãrii ºi beneficiazã de subvenþionare.

***Producãtorii de sfeclã de zahãr ºi orez vor be-

neficia de un sprijin financiar de 30 ºi, respectiv, de500 lei pe tonã. Actul normativ aprobã activitãþilepentru care se acordã sprijin financiar producãtoriloragricoli din sectorul vegetal in anul 2007, a cuantu-mului sprijinului ºi a sumei totale alocate fiecãreiactivitãþi ºi pentru modificarea unor acte normative.

De asemenea, actul normativ mai prevede mo-dalitatea în care se acordã sprijinul direct al statuluipe produs pentru producþia de sfeclã de zahãr ºiorez. Acest sprijin se acordã în sumã totalã de 17milioane lei pentru orez ºi de 21,84 milioane leipentru sfecla de zahãr. La calcularea sprijinului di-rect pe produs s-au avut în vedere cheltuielile efec-tuate pe unitatea de suprafaþã ºi tona de produs,producþia marfã obþinutã în anii precedenþi ºi preþulmediu estimativ de valorificare a produsului marfãpe piaþã.

ing. Gheorghe Oneþ

Una din mãsurile adoptate de Guvernul României pentru asigurareaprotecþiei sociale a persoanelor singure sau cãsãtorite care au înîntreþinere unul sau mai mulþi copii, cu condiþia ca cei de vârstã ºcolarãsã frecventeze cursurile, este datã de Ordonanþa de Urgenþã 105 din2003, completatã prin Legea 41 din 2004, care stipuleazã ca limitã devenituri nete suma de 184 de lei pe membru de familie, venituri carese compun din: salar, pensie, pensie de urmaº, pensie alimentarã,tichete de masã, alocaþii de stat ºi burse ºcolare, precum ºi din altevenituri. Orice modificare a veniturilor familiei se comunicã primãrieiîn termen de cinci zile.

1. De alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã bene-ficiazã persoana singurã care are în întreþinere unul sau mai mulþi copii,în vârstã de pânã la 18 ani. Prin persoanã singurã se înþelege acea per-soanã care se aflã în una din urmãtoarele situaþii:

- este necãsãtorit(ã);- este divorþatã;- a fost numitã tutore;- are copil în plasament:- este vãduv(ã);Cuantumul lunar al alocaþiei de susþinere pentru familia mono-

parentalã este stabilit astfel:a) 54 de lei - pentru familia cu un copil;b) 65 de lei - pentru familia cu doi copii;c) 73 de lei - pentru familia cu trei copii; d) 83 de lei - pentru familia cu patru sau mai mulþi copii. 2. Beneficiazã de alocaþia complementarã, familiile formate din

soþ, soþie ºi copiii lor în vârstã de pânã la 18 ani, aflaþi în întreþinereaacestora, care locuiesc împreunã.

Cuantumul alocaþiei complementare este stabilit astfel:a) 38 de lei - pentru familia cu un copil;b) 44 de lei - pentru familia cu doi copii;c) 49 de lei - pentru familia cu trei copii;d) 54 de lei - cu patru sau mai mulþi copii.Pentru a beneficia de prevederile Ordonanþei Guvernului 105 din

2003 este necesarã depunerea unei cereri la Primãria Vladimirescu ºiîntocmirea unui dosar, care sã conþinã urmãtoarele acte:

- buletin de identitate ori carte de identitate;- certificate de naºtere ale copiilor pentru care se solicitã alocaþia;- certificat de cãsãtorie;- certificat de deces;- livret de familie; - sentinþã de divorþ ºi de încredinþare a minorilor;- adeverinþã de venit net pentru luna anterioarã depunerii cererii;- cupon de pensie; - adeverinþã de la ºcoalã cu precizarea dacã au sau nu bursã ºi val-

oarea acesteia;- cupon de locaþii;- adeverinþã de la Registrul Agricol;- adeverinþã de la finanþe; - douã dosare plic.Beneficiarul alocaþiei este obligat ca din trei în trei luni sã prezinte

adeverinþa de la ºcoalã, iar din ºase în ºase luni, adeverinþã de la loculde muncã în care este specificat venitul net. De aceastã Ordonanþã deGuvern beneficiazã 138 de familii care domiciliazã în comunaVladimirescu.

Referent,Felicia Rãdulescu

Alocaþia de susþinere pentru familia

monoparentalã ºi alocaþiafamilialã complementarã

Este bine de ºtiut... Subvenþii acordate pentru

producãtorii agricoli

din sectorul vegetal

Instantanee ºcolare

Imagini surprinse la ªcoala Generalã de pe strada Horia: clasa I C, la ora de ªtiinte, învãþãtor SolomonMaria (foto 1) ºi clasa a III-a C, institutor Lupºa Mihaela (foto 2)

1

2

22 Martie - 6 Aprile 2008 SPORT


Pag. 4

A marcat: Giulãu (min.19). Timp închis, teren denive-lat, spectatori 50.

Regal: Limguraru – Barna, Leuciuc, Miheþ, Asmarandei,Pãºcãlãu, Giulãu (37 Cosma), Bãla, Þigan, Trif (86 Beleiu),Lipitor (60 Ghiþã, 87 Negru). Antrenor: Marcel Duºan.

CNM: Dulhaz – Filipaº, Pleºescu, A. Lengyel, Criºan,Mager (20 Bâlc), Gâlcã, Tout, Leucuþa (46 Oprescu),Burian, Alin Mihai. Antrenor: Dan Oprescu.

Arbitru: Adrian Butunoi; Asistemþi: G. Hãrduþ, N.Iacob. Observator AJF: I. ªandor

Dupã ce în sezonul trecut cele douã echipe se aflau înluptã directã pentru promovare, câºtigatã în cele din urmãde pâncotani, acum fiecare confruntare dintre cele douãcombatante este considerat un derby. Gazdele aveau ºivarianta unei remize în acest joc, în vreme ce oaspeþiiaveau nevoie de toate punctele puse în joc, pentru a semenþine în preajma liderului, Naþional Sebiº. Pe o vremeînchisã ºi cu un vânt ce bãtea în rafale, care dezavantajavãdit ambele echipe, cei doi antrenori au trecut peste fazade tatonare. A rezultat un meci de angajament, cu puþinefaze de poartã.

Regal Horia a deschis scorul la prima acþiune: dupã oloviturã liberã obþinutã de Leuciuc, în marginea caeului lat-eral dreapta, Giulãu a executat cu efect, fãrã speranþe pen-tru Dulhaz: 1-0. În minutul 36 se putea restabili egalarea,dar Burian a reluat o minge din interiorul careului în trans-versalã. Tot pâncotanii trec pe lângã gol, în minutul 42, lao loviturã liberã executatã de Pleºescu, dar mingea a tre-cut puþin peste transversalã.

La scurt timp dupã pauzã, portarul Linguraru a blocat

pãtrunderea lui Alin Mihai, mingea ajunge cu noroc laBurian, dar ºutul sãu a fost respins din drumul spre poartãde cãtre un jucãtor. În minutul 62, Dulhaz s-a precipitat lao loviturã liberã, executatã de la distanþã de Barna. FãrãGiulãu în teren, înlocuit din cauza unei accidentãri, gazdeles-au organizat mai greu în defensivã, fiind dominaþi înultimul sfert de orã. În minutul 80, Linguraru a respins cugreu de lângã barã, ºutul lui Filipaº, pentru ca în minutul 85Asmarandei sã se interpunã la un ºut spre poartã ºi astfeltoate punctele au rãmas la Horia, fapt ce a ajutat foarte

mult liderul. Marius Bâc, finanþatorul oaspeþilor, a acuzat înfinal, faza care a precedat golul din loviturã liberã ºi faptulcã arbitrul nu a contabilizat corect minutele de prelungiri,iar în timpul jocului i-a reproºat lui Marcel Duºan cã nupune la dispoziþie destule mingi de rezervã. Marcel Duºanantrenorul gazdelor a recunoscut cã, pe final, echipa sa afost dominatã, dar a acuzat ºi lipsa lui Haº, un jucãtor deatac.

Cosmin Gherman

O victorie de pus... în ramã!Regal Horia - CNM Pâncota 1-0 (1-0)

În a XX-a etapã a Campio-natului Judeþean 1, seria A,Mureºana Mândruloc s-a deplasatla Zãdãreni, pentru a da piept cuformaþia gazdã Mureºul. Dupã ceîn etapa trecutã s-au accidentattrei jucãtori de bazã din angrenajulechipei, înainte cu câteva ore deînceputul jocului ºi Sîrb a spus pasmeciului, astfel cã pentru aceastãpartidã s-a deplasat un lot subþire,astfel cã în formula de start a jocu-lui s-a aflat ºi Rus cel ce ºi-a dat josghetele din cui pentru acest meci,precum ºi un debutant, poartafiind apãratã de Tãnase.Gazdele încep tare ºi dupã doar 3minute deschid scorul, pe cândechipa noastrã nici nu s-a aºezatbine în teren: 1-0. În minutul 14Zãpuc atacã infantil din spate prinalunecare ºi arbitrul întâlnirii aratãpunctul cu var, penalty-ul fiindtransformat ºi tabela se modificãpentru a doua oarã: 2-0. Mureºana

opreºte iureºul gazdelor, echili-brând jocul, când, în minutul 25Rus reuºeºte sã reducã din difer-enþã printr-un ºut din 10 metri: 2-1. Prinzând curaj, oaspeþii dinMândruloc restabilesc egalitateaprin Sfîrlogea, care marcheazãdupã o bâlbâialã în careul gazde-lor: 2-2. Pe când toatã lumea segândea la pauzã, în minutul 44Tãnase scapã în poartã o mingefoarte uºoarã ºi Zãdãreniul intrã lacabine în avantaj: 3-2!

Dupã pauzã, gazdele ies maihotãrâte de la vestiare ºi încep dinnou asediul la poarta noastrã, încãdin primele minute. ªi totuºi, ceamai mare ocazie a începutului dereprizã secundã aparþineMureºanei, când Zãpuc ºuteazãexcelent din loviturã liberã de la25 de metri la încheietura barelor,portarul rãmânnd spectator. N-afost sã fie...

Gazdele îºi revin din ºoc ºi

marchezã alte douã goluri,închizând tabela la 5-2, pe fondulunui joc apatic în a doua parte dinpartea jucãtorilor din Mândruloc,în care mai putem remarca doarºutul lui Cioncioiu, respins bine deportar. Cel mai ºifonat din aceastãpartidã a ieºit acelaºi Zãpuc, jucã-torul Mureºanei pãrãsind terenulde joc accidentat, fiind lovit de unadversar la gleznã ºi va lipsi etapaviitoare, când la Mândrulocsoseºte liderul la zi, Forest Oil Sp.German. De asemenea, Rujescu ºiVoina au plecat mai repede la cab-ine, ambii vãzând cartonaºul roºupe final de meci.

Au evoluat pentru MureºanaMândruloc: Tãnase - Zãpuc(Bîldescu M.), Maxim, Petrean,Voina, Chipcea, Ceh, Cioncioiu (c),Rujescu, Rus, Sfîrlogea. Antrenor:Ceh Ciprian.

Claudiu Iacob

Miºcãrile de încãlzire de dinaintea meciului le-au priit jucãtorilor antrenaþi de Marcel Duºan (foto medalion)

Fãrã (puþin) curaj nu este victorie!Mureºul Zãdãreni - Mureºana Mândruloc 5-2 (3-2)

Liga a IV-a: Rezultatele etapei a 24-aProgresul Pecica - Pãuliºana Pãuliº 3-2 (1-0)Aqua Vest ªofronea - Naþional Sebiº 0-1 (0-3)AS Dorobanþi - CS Vladimirescu 2003 1-2 (2-5)ªoimii Lipova - Recolta Apateu 3-1 (5-1)Partizan Satu Mare - Criºul Ch. Criº 2-3 (2-4)Regal Horia - CNM Pâncota 1-0 (0-3)Unirea Sântana - Înfrãþirea Iratoºu 0-1 (3-0)Voinþa Mailat - Frontiera Curtici 3-0 (2-0)Unirea ªeitin - Victoria Zãbrani 0-0 (7-2)

* în parantezã sunt trecute rezultatele de la junioriClasamentul la seniori:

1. Naþional Sebiº 24 22 1 1 78-14 67p2. CNM Pâncota 23 19 1 3 63-20 58p3. Unirea Sântana 24 16 1 7 51-28 49p4. CS Vladimirescu 2003 23 12 2 9 44-40 38p5. Pãuliºana Pãuliº 24 11 3 10 47-45 36p6. Regal Horia 24 10 3 11 33-34 33p7. Frontiera Curtici 24 10 2 12 42-40 32p8. Voinþa Mailat 24 9 4 11 38-37 28p9. Aqua Vest ªofronea 24 10 1 13 45-34 31p

10. Înfrãþirea Iratoºu 24 8 6 10 28-38 30p11. Criºul Ch. Criº 24 9 3 12 30-46 30p12. Progresul Pecica 24 8 5 11 26-39 29p13. Partizan Satu Mare 23 9 1 13 52-56 28p14. AS Dorobanþi 24 9 1 14 38-45 28p15. Unirea ªeitin 24 8 4 12 43-51 28p16. ªoimii Lipova 23 7 5 11 34-52 26p17. Victoria Zãbrani 24 7 4 13 30-42 25p18. Recolta Apateu 24 5 3 16 40-79 18p

Clasamentul la juniori:1. Unirea Sântana 24 20 0 4 79-16 80p2. Progresul Pecica 24 15 5 4 63-26 65p3. ªoimii Lipova 24 16 1 7 54-22 65p4. Naþional Sebiº 24 14 3 7 50-34 59p5. Voinþa Mailat 24 13 4 7 57-32 56p6. Criºul Ch. Criº 24 13 3 8 46-30 55p7. Partizan Satu Mare 24 13 2 9 58-40 54p8. CNM Pâncota 24 12 4 8 55-24 52p9. Unirea ªeitin 24 12 4 8 46-36 52p

10. Pãuliºana Pãuliº 24 12 3 9 54-20 51p11. Aqua Vest ªofronea 24 11 3 10 51-43 47p12. Frontiera Curtici 24 10 2 12 50-51 42p13. Recolta Apateu 24 7 6 11 39-46 34p14. CS Vladimirescu 2003 24 8 2 14 55-64 34p15. Victoria Zãbrani 24 6 4 14 37-68 28p16. Înfrãþirea Iratoºu 24 4 1 19 26-69 17p17. AS Dorobanþi 24 3 3 18 22-68 15p18. Regal Horia 24 1 2 21 9-162 6p

* la victorie se acordã 4 puncte.Etapa viitoare (29-30 martie 2008): Pãuliºana Pãuliº - CNM Pâncota (în tur

1-2), Frontiera Curtici - ªoimii Lipova (1-0), Recolta Apateu - AS Dorobanþi (1-2),CS Vladimirescu 2003 - Aqua Vest ªofronea (2-1), Naþional Sebiº - Unirea Sântana(3-1), Înfrãþirea Iratoºu - Progresul Pecica (0-0), Partizan Satu Mare - Regal Horia(0-1), Criºul Ch. Criº - Unirea ªeitin (0-2), Victoria Zãbrani - Voinþa Mailat (2-3).

În faþa unei echipe aflate înpragul desfiinþãrii, jucãtorii de la CSVladimirescu 2003 nu s-au între-buinþat decât atât cât a fost nevoiepentru a mai bifa o victorie, a patraconsecutiv de la reluarea sezonuluide primãvarã! Aºa cã echipa antre-natã de Cristian Sculici ocupã, înacest moment, locul 4 în clasa-ment, iar dacã lucrurile vor mergela fel de bine, sunt ºanse ca echipadin Vladimirescu sã termine actu-ala ediþie pe podium. LaDorobanþi, golurile au fost marcatede Covaci, pentru gazde, respectivªtefeligã ºi Huþanu, pentruVladimirescu.

Antrenorul Cristian Sculici aînceput meciul în formula: Szabo -Nichituþ, Matei, George Iancu,Ionaºcu - Rus, Ciprian Iancu, Dinu,

Huþanu - ªtefeligã ºi Peia, pe par-cursul meciului mai intrând peteren Man (în locul lui Nichituþ),Ienãºescu (în locul lui Ionaºcu),Boloº (în locul lui Dinu) ºi Gyenge

(în locul lui Huþanu), în vreme ceBoiþiu ºi Tomoioagã nu au pututjuca, fiind suspendaþi pentru acestmeci. În etapa viitoare, CSVladimirescu 2003 va juca, peteren propriu, cu Aqua Vestªofronea, echipã pe care a învins-oîn tur cu 2-1.

*****În ceea ce priveºte rezultatele

obþinute de celelalte douã echipea clubului, înscrise în Cam-pionatul Judeþean 2, de dataaceasta nu s-au mai obþinutrezultate concludente, la fel ca înrunda precentã: Olimpia Bujac -CS Vladimirescu II 1-1 (în seria A)ºi Criºul Alb Buteni - CSVladimirescu III 5-1 (în seria B).

Claudiu Iacob

Cristian Sculici, antrenorulechipei CS Vladimirescu2003, a câºtigat pariul

cu noile achiziþii

Alte trei puncte în zestre...AS Dorobanþi - CS Vladimirescu 2003 1-2 (0-1)

22 Martie - 6 Aprile 2008 ÎNVÃÞÃMÂNT - SPIRITUALITATE


Pag. 5

În limba românã existã multecuvinte care se scriu diferit, darcare se rostesc la fel. Ele senumesc omofone. Acestecuvinte au înþelesuri diferite ºi sescriu într-un fel sau în altul, înfuncþie de contextul în care apar.Iatã câteva exemple: altã datã ºialtãdatã; alt fel ºi altfel; de locºi deloc; de vreme ºi devreme;nici o datã ºi niciodatã; nu maiºi numai; oare cum ºi oarecum;tot una ºi totuna; bine înþeles ºibineînþeles; ne-am ºi neam; s-au ºi sau, etc.

Aceste cuvinte se scriu într-un cuvânt compus prin alipireatunci când au urmãtoarele înþe-lesuri: altãdatã = cândva; altfel= altcumva; deloc = nicidecum;devreme = de dimineaþã; nicio-datã = în niciun moment; numai= doar; oarecum = cumva; totu-na = la fel; bineînþeles = desig-ur; neam = popor sau rudã; sau= ori.

În alte situaþii, aceste cuvintese scriu separat. De exemplu:am stabilit altã datã (altã zi) pen-tru întâlnire; vreau alt fel (alt tip)de discuþie; el este de loc (deorigine) din Horia; de vreme ce(fiindcã) nu plouã, plecãm lamunte. Sau: vorbim iar de vreme(de timp); nu am precizat nici odatã (nici o zi) pentru spectacol;este tot una (chiar una) dintrecele cele de ieri; sã fie bine înþe-les (bine priceput) ce spun ei; ei

s-au dus acolo; noi ne-am datseama.

Cuvintele niciunul, niciuna,niciun ºi nicio se scriu legatatunci când neagã un cuvânt:niciunul nu vine; nu am niciuncreion; nicio pãrere nu conteazã;nu a venit niciuna dintre ele.

Când se accentueazã pecuvântul nici, aceste cuvinte sescriu separat. De exemplu: nici osorã, nici mai multe; pentru minenu este nici un prieten, nici unduºman.

Prof. Maria Socaciuªcoala Generalã Horia

25 martie 2008: Buna Vestire„Astãzi este începutul mântuirii

noastre ºi arãtarea Tainei celei din veac:Fiul lui Dumnezeu, fiu al Fecioarei seface, ºi Gavril binevesteºte harul. Pentruaceasta, împreunã cu dânsul sã strigãmNãscãtoarei de Dumnezeu: «Bucurã-te,cea plinã de har, Domnul este cu tine»”(Traparul sãrbãtorii).

„Þie, apãrãtoarei Doamne, mântuin-du-ne din nevoi, pentru biruinþe mulþu-mire þi-aducem, Nãscãtoare deDumnezeu, noi, servii tãi. Ci cu ceea ceai stãpânire nebiruitã, slobozeºte-nedin tot felul de nevoi, ca sã strigãm þie:«Bucurã-te, Mireasã pururi fecioarã»”(Condacul sãrbãtorii).

În Nazaret trãia o Fecioarã, din casa luiDavid, cu nume Maria. Când Evangheliileo amintesc, era logoditã cu Iosif ºi el, la felca ºi ea, un necunoscut urmaº al lui David.Între logodnã ºi cãsãtorie se scurgea uninterval destul de lung de timp, în carelogodnicii se vedeau rar ºi de obicei printr-un prieten al mirelui.

Aceasta era condiþia în care se gãseaMaria din Nazaret. Retrasã ºi ascunsã,încredinþându-ºi soarta lui Dumnezeu,Maria era virtuoasã: în esenþa virtuþii ea adorit cu orice preþ împlinirea voinþei luiDumnezeu. Dumnezeu o umpluse deharuri, dar ºi ea se strãduia sã fie cât maipuþin nevrednicã de ele.

Lumea întreagã aºtepta cu nerãbdaretimpul când se va împlini promisiuneafãcutã primilor pãrinþi ai omenirii, de a fiîmpãcatã cu Dumnezeu. Iudeea era, însã,centrul aspiraþiilor omenirii. Poporul sta-bilit aici aºtepta ºi el, cu multã credinþã,venirea lui Mesia, pânã când ultimul pro-fet, Malahia, anunþa: „Iatã cã vine solullegãmântului pe care-l doriþi”.

Cine va fi cel sol, trimis de TatãlCeresc? Omenirea dorea sã-L cunoascã,

sã-L adore ºi sã-L iubeascã. Nu este unsimplu sol, nici un înger, ci însuºi Domnulce-L întrupat: este Isus, Fiul lui Dumnezeuºi Fiul Mariei.

În timp ce Maria era singurã, cu gândulridicat spre cer, ea primeºte vizita unuiînger, care-i aduce Vestea cea Bunã: „Tesalut pe tine, cea plinã de har”, spuneGavril. „Vei concepe ºi vei naºte fiu,cãruia îi vei da numele Isus” (Luca 1,30). Deci, Maria va fi mama lui Isus, mamalui Mesia cel aºteptat. Dar acest fiu al eieste ºi Fiul Celui Preaînalt.

La aceastã veste, Maria se cutremurã.Ea era fecioarã ºi dorea ca sã slujeascã peDumnezeu în jertfa fecioriei. Dar, oare,acest miracol nu-i va aduce ruºine ºi dis-preþ din partea logodnicului ºi a oame-nilor? Cine o va crede? Nu va fi blestematãºi lapidatã?

În acest moment, Maria presimte undureros viitor. Dar orice s-ar întâmpla,pentru ea voia Domnului este mai presusdecât liniºtea ei, de onoarea ei, de viaþa ei:„Iatã serva Domnului, fie mie dupãcuvântul Tãu”. De aici înainte, Mariei nu-irãmâne decât sã aºtepte împlinirea dor-inþelor divine.

Sã mulþumim lui Dumnezeu, care aprivit asupra întunericului pãmântului ºiasupra omenirii rãtãcite ºi sã ne deschidemsufletul, ca ºi Preacurata, sã putem primipe Cel trimis de Tatãl; ca dragostea lui Isussã nu fie înºelatã, venirea Lui sã nugãseascã inimi pustii, pentru ca darul mân-tuirii sã nu fie respins.

Astfel, bucurându-ne cã ceea ce aaºteptat omenirea s-a împlinit, prin SfântaFecioarã Maria, sã cântãm cu îngerul,Mamei nenunþite: „Bucurã-te, mireasãpururi Fecioarã”!

Preot paroh greco-catolicIoan Ardelean

Buna Vestire

Cum scriem ºi cum

pronunþãm corect?

O poezie necunoscutã a lui Eminescu

Imn Religios

Etern, Atotputernic! O! Creator sublime!Tu, ce-ai dat lumii viaþã ºi omului cuvânt,În tine crede, sperã întreaga Românime…Glorie þie-n ceruri! Glorie pe pãmânt!

Sub ochii tãi, în lume, lungi valuri de-omenirePe marea veºniciei dispar ca nori în vânt.ªi-n clipa lor de viaþã trecând, strigã-n uimire:Glorie þie-n ceruri! Glorie pe pãmânt!

Tu din sãmânþa micã înalþi stejarul mare,Tu junelor popoare dai un mãreþ avânt,Tu-n inimile noastre ai sacre, vii altare,Glorie þie-n ceruri! Glorie pe pãmânt!

Imagine surprinsã la ªcoala Generalã de pe strada Horia: clasa aIV-a C, la ora de istorie, institutor Þop Luciana

22 Martie - 6 Aprile 2008 VIAÞA LA ÞARÃ


Pag. 6

Poveºtile lui Bace Toghierea (VII)Bace Toghierea la mare

- Bace Toghiere, o zãs unu dîntrã noi,pîn’ la urmã cum ai ajuns la mare?

- Bace Toghiere, dupã ce închighieochii vo doauã, tri secunghie, îºi rãghicãclopu’ uºor, cu doauã jejichie, îl dã câtãceafã, spãrie cu brînca on nor dã þînþari cebîzîieu roatã dî pã clopu’ lui ºi zîce: - Apãidrajii ’mnei cei dã buni, una ºi cu una facdoauã, Mitrule, ie apringhie tu o þîgaredîn-traceia dã care ºchim noi, cã tãt ni-erup þînþari.

Bace Mitru so conformat, þînþarii orroit-o ºi bace Toghiere o putut continua.

- Dîpã cum v-am spus c-o sarã-nenchie, io cu colegu dîn rãzboi, Miculaie– fruntaºu, ni-am pregãchit ºi merem laConstanþa la fostu’ nost’ comandant ºipriechin domnu locotinent Caramfiloiu.Aºea cã, la drum.

La Chiºinieu în garã, în sala dãaºchieptare ierau cam vo doauãzãciºicincidã persoanie. Tãþ’ durmeau. ªefu’ gãrii ºiimpiegatu jucau cãrþ’ înt-on birou ºirîghieau uitîndu-sã pîntr-on obloc cîtã ciacum durmeau. N-am înþãles dî ce, da m-am dat sama cînd ni-am suit în tren. Întrãcii ce durmeu, iera ºi colegu mnioMiculaie fruntaºu’ lunjit po laviþã cu brîncastîngã slãbozîtã-n jos, þîniea dã toarchie lao dimijanã dã zece litre. Bãsamã ºi nu i-ofure cineva.

Cu motoru’ plin dã navetiºchiI-am lãsat ºi doarmã, nu i-am trezît.

Dîpã jumãtat’ dã cias s-o auzît on fluieratlung, sãmn cã vinie motoru’. Tãtã lumea ozburat în picioare, colegu m-o þucat dãbucurie c-am ajuns la timp, bilechile ierauluachie dã iel aºea cã am smuls bagajile ºini-am suit în motor. Io am dãschis onobloc ºi zbîrlonþat înafarã mã uitam cum îºilua Miculaie fruntaºu’ rãmas bun. N-amînþãles dî ce numa noi ni-am suit în trenpînã cînd or început ºi strîje cii dã jos;unchiule ºi ni-aduci scoici; bace adã odimijanã dã apã sãratã; vecinie ºi nu uiþ’ dãhãmoacã mããã…ªi duºi am fost. Vez’ ce-nsamnã ºi-i ai pã ai tãi lîngã chinie. Dã cusarã or vinit cu colegu-n garã ºi-l petreacã.

Pîn’ la Arad o trecut vremea uºor cã-nmotor iera plin dã navetiºchi: care jucaucãrþ’, care duhãniau, alþî ºi jucau cãrþ’, ºiduhãniau. Binie cã nu ni-am pchierdutunu’dã altu’pîn fumu-aceala. Chiarãdîrt’asta am stabilit cu colegu o parolã:dacã ni-om pchierghie pîn tren io oi strîga–seri în sus ca pipirigu’; iar iel ºi-mirãspundã: - vii în jos ca… ºchiþ’voi cumdãscîntam cînd jucam la highieghie.

Apoi cu acceleratu’ plin dã cãtanieÎn Arad am ajuns dîn timp on acceler-

at care d-aculu so format. Numa’ binie ni-am suit în iel în triaj ca ºi puchiem durmioleacã. Nu ni-o derenjat nimea, numamuierile ce mãturau pîn tren ºi unu’ cebãchia c-on clopaci în roþîle trenului. Fainãmeserie.

Cînd ni-am trezît iera trenu tras la lin-iea întîiea. Da pã peron ce creghieþ’ cãiera?

- Ce puchiea ºi fie? Oamini – am zîs noipruncii.

- Suchie dã oamini ºi muieri – zîce baceToghiere. Nãloagã, gãlãjie. Tãt mai mulþ’intrau pã peron, unii mai tînãri pã dîpã capcu fechie care plînjeu. Dîpã ei viniau alþî

mai bãtrîni: care cu cufere-n brînci; care cudimijenie; care cu þecãre înfoiechie…Pîntrã ei, muzicanþ’ care cîntau dãdãspãrþanie. Muierile sã ceunau. Alþ’ bãr-baþ’, cu ieji dãstupachie închinau strîgîndceva, da nu sã-nþãlejea.

La on moment s-or bãgat uni în garã cufanfarã ºi cor. Aceia nu beiau, numa cîntaufrumos. Benzi pãstã benzi. Cum sã opreuuni, începeu alþî.

Dîntr-odatã so auzît pãstã tãchie muzi-cile on glas puchiernic: Mããã! Fãceþ’ loc –striga unu ce-o intrat pã peron cãlare. Faincal avea. Dîpã iel tri oamini dãgiau da duraon butoi dã lemn cam cu tri suchie dã litredã vin, hotãrîþi ºi-l siue-n tren.

“Mã, zîce colegu cîtã minie, aºepomanã n-am vãzut dã cînd mi-s”. C-aºeaam crezut noi cã-i pomanã, pînã so auzît înceva tolcerã acãþachie pã niºchie rughieînalchie, o voce ce-o zîs: “- Iubiþ’ tînãri.Noiconducerea gãrii Arad, vã urãm armatãuºoarã. Hai liberare”.

Dîpã care boactãru’ o suflat dã tri orilung în fluieriºcã, locomotiva o bãunat ºi ieadã tri ori ºi duºi am fost. În garã or rãmas:cii draji, ºefu gãri º-on butoi tri sferturi gol.

N-oncheput pã uºea trenului ºi nici pînobloace dîrtaceea l-or golit

care cum or apucat: uni-n ieji, alþî-npãhare, chenþ’…ºi le-or dat tînãrilor dãdrum, no, ºi nu le fie sechie.

În tren ieram numa cîþva cãlãtori, suchiedã tînãri ºi-ntrã ei muzicanþî. N-am bãutatîta vin, io ºi colegu, dã cînd purtamcloape. Dã mîncare ce ºi mai zîc, tãt ce-aivrut, c-aveau bghieþî tînãri d-acas’ tãt ceimai bun.Vrut-am, n-am vrut, o trãbuit ºimîncãm ºi bem ºi ºi cîntãm cu ei.

ªi iac-aºea o þînurãm pîn’ la Bucureºchi.În fiecare garã alchie benzi, alchie cîntãri,alþ’ tînãri. Da, pã cum ni-e dãpãrtam dãzona noastã, tãt mai subþîre cîntau oaminii.ªi astîz’ mã-ntreb dî ce. Bãsamã beieauoauã crughie.

În Bucureºchi ni-am dat jos dîn trenostãniþ’ d-atîta mîncare, bãuturã ºi cîntat.Trãbuia ºi-nºchimbãm trenu. Numa binieavea ºi ni-e pice hoghina pînã-n Constanþa.

Nu ni-am suit binie-n cealalalt tren c-amauzît altã gãlãjie, alchie cîntãri. Cînd ni-amuitat pã obloace ce ºi vez’, vinia altã grã-madã dã oamini. Unu înenchie la ciilalþ’, înhanie albe, cu capelã albã pã cap, dãghieatonu la cînchiec: Opreºchie Naie vaporu’/Opreºchie cã mã scufund, doi, trei ºiii! ªiiac-aºe începurã ºi cînchie tãþ’ mãrgînd.

- Vai dã minie, o zîs colegu, n-am scã-

pat. Aiºchiea cred cã sã suie cu noi în tren.Aºea so ºi-ntîmplat. Ni-am petrecut ºi

cu ei pînã-n Constanþa numa-n cîntãri, vin-uri ºi mîncãri. Da o nãloagã ce-o fost dãdata asta, d-o trãbuit ºi aplicãm dã vo tri oristratejiea cu strîgãtura ca ºi nie aflãm.

Cu afumãtoarea la etajCu greu am ajuns în Constanþa. În garã

ni-o aºchieptat colegu’ cu pruncu lui, mareºef p-inghieva, c-avea mãºinã la scarã.Prima datã ni-am salutat militãreºchie. Apoiam dat raportu’, care cum ni-e aflãm. Ni-am îmbrãþiºat cu bucurie, am pus cuferile-nmãºinã ºi duºi am fost. Dimijenile le-amluat cu noi în mãºinã. ªchiþ’ voi dî ce.

Pã drum vorbeam, da mai mult ni-euitam pã obloace. Fain’ oraº, ca la Arad,cãºi pãstã cãºi ºi pãstã iele alchie cãºi.Oamini buni! Da ce sãrat iera aieru’, cãchie lua foamea tãt dîn cias în cias.

- Bãi leat aici nie cantonãm – o zîsdomnu locotinent cîtã noi dîpã ce so opritmãºina ºi ni-am scoborît.

Ni-am suit pã niºchie trepchie ºi dî p-on coridor ni-am bãgat ca într-o afumã-toare, ei zîceu cîtã iea lift. Apoi cu on feldã ladã dã dus purcei la piaþ’ ni-am suitpîn’ la al ºepchilea ietaj. Nici în zîua dãastîz’ nu ºchiu sigur dacã ni-e trãjeu uni cupoivanile în sus ori aveau ceva motoarãsus pã casã.

Alt coridor so ivit. Dîn iel ni-am bãgatîn casã, am dãspachetat, ni-am spãlat într-o ciupã dîn porþolan, mare ºi vînãtã cu apãcaldã ce puºchica dîn pãrechie. Oai, cãiera cît p-aci ºi ni-e opãrim cu apa. Maigreu o fost pîn-am reglat-o. Ni-am rasîntr-o cocotoare cît on pãrechie º-apoi ammîncat, am bãut º-am cîntat cîntãri dînarmatã dã sã auzea în tãt cantonamentu’.

Fecioru’ colegului no stat cu noi cã maiaveu o casã ºi iel nu ºchiea cîntãrilenoaºchie. Dî la o vreme n-am mai putut,ni-o luat somnu’ ºi iac-aºe am durmit într-una o noapchie ºi-o zî.

Dîpã ce ni-am trezît ni-am apucat dînnou: mîncare, bãuturã ºi amintiri dî pãfront, doauã zîle într-una. O avut mare tre-cere rãchiea ºi vinu nost’, ce ºi mai vorbimdã ºoancã ºi cîrnaþ. Da ce oamini cum-sãcaghie îs vecinii dîn casa aceie ‘naltã.Cînd am plecat d-acoalea într-on satinghie avea colegu’ casã, tãþ’ or ieºit pãscãri ºi nie petreacã. Noi nie scoboramcîntînd: ” Mîndrã þarã tînãr colþ dãrai…”, uni dîntrã vecini cîntau cu noi, dacei mai mulþ’ îºi fãceu cruci, no, oaminicreghincioºi.

Ehehei, la casã iera altã mîncare dãpeºchie, aghicã ciorbã, peºchie dã tãt felu:care fript, care umplut, care-n saramurã,icre frecachie cu oloi pînã ce ajung caunsoarea dã porc, ce mai, minuni pãstãminuni. Cel mai mult ni-o plãcutmujgheiu’ dã ai, fãcut cu mniere dãalbinie. D-aceia am ºi luat acasã rãpþãta,amu mai rãmînie ºi-mi ieu albinie. Da ºi nuuit, vrenicã muiere are domnu locotinent,bunã bucãtãreasã.

La MamaieLa nou cantonament viniem, mîncam

ºi meream în misiunie. Iarã viniem, mîn-cam ºi meream în misiunie. C-aviam tãtfelu dã misiuni. Ba la on restaurant, ba la oberãrie. ªi iac-aºea umblarãm pã tãtlitoralu’, stãþiunie dã stãþiunie. Cel maimult ni-o plãcut la Mamaie. Nici astîz’ nu-s chiarã binie lãmurit dî ce i-o pus aºenume la locu ceala. Colegu Miculaie frun-taºu zîcea cã bistoº pã vremuri o fi ºezutaculu o muiere bãtrînã, c-o auzît iel niºchieprunci mici cum zîceu cît-o muierebãtrînã: ”Mamaie sã ne cumperi vatã pebãþ”. O fi aºe, n-o fi, binie cã apa o fostcaldã. Da. O apã caldã, limpeghie, cuniºchie valuri (întrã noi rãmînã voarba, cîtp-aci ºi rãmîniem fãrã gaci pã noi), dasãratã mããã! Numa ºi baji în ie gãina ºiverghieþurile la fiert.

Fain-o fost la plaje. Soarile cam tare, dabãchiea aºe on vînt cam ca“orãdanu”(vîntu ce bachie dã cîtãOraghiea), numa ca iera cald. Cloapile leaveam pã cap ºi numa-n gaci subþîri cîndstãchhiam la soare, cînd nie bãgam în apã(întrã noi rãmînã voarba, cît p-aci ºirãmîniem ºi fãrã cloape, noroc c-or vinitdoi cu o barcã ºi le-or cules dîn apã cubîchile cu care mînau barca).

Tãchie puchieu fi bunie dacã nu nieîntîlniem într-o zî cu una dî la noi dîn satce lucrã la Arad (nu-i dau numile cã sãºchie cinie-i), iera cu pruncii la mare. Cumo pus ochii pã minie o ºi zîs:

- Binie binie bace Toghiere, mai vez‘mnieta pã cinieva pã tãtã ºirinca asta dãhãmoacã cu gaci subþîri pã iel ºi cu clopuîn cap? Dî ce nu þ-ai cumpãrat on ºlip ºiceva pãlãrioarã dã soare?

Da ºi io i-am zîs: - Dacã tu chiai fimulþãmitã ºi chie schelz’ în gropoaile dînmarjinia satului amu io nu m-aº fi întãlnitãcu chinie. Aºea tãt satu’are ºi afle c-amfost la plaje.

- Nu chie chieme, o zîs ceiea în vremece io viniem cu braþîle cu bere. Ce ºi faci,trãbuiea ºi fac cinste.

Împãrþîtu’darurilorªi iac-aºea trecurã doauã sãptãmîni ºi

ceva ºi vini oara plecãrii cîtã casã. Ni-amdãspãrþît cu mare jele dã domnu locoti-nent ºi coleg drag Caramfiloiu ºi familiealui. Cinie mai ºchi, poachie nu ni-om maivigiea în veac. Da, poachie ni-om vighiadac-o vini ºi iel pî la noi, aºea cum l-amînvitat. Pîn’ la Arad, am avut tren direct.Mai greu o fost la Arad cînd am mutatbagajile dîntr-on tren în altu’. La Chiºineum-am dãspãrþît dã Miculaie, fruntaºu ºicolegu’drag. Pã fiecare nie aºchiepta ococie. Am ajuns acasã cîtã-n sarã. La minieacasã plin dã niamuri. La fiecare am datcît-on cadou. La cii mici – scoici (c-amadus on sac); la muiere, mãrjele dîn scoici;la doi niepoþ’, zîdari, on jumãtat’ dã sac dãhãmoacã ca ºi vadã cã ieste hãmoacã maispecialã c-a noastã dî la Criº; la o verºanã,i-am pus într-o iagã apã sãratã ºi-o deie laprunci ºi facã gãrgarã, c-aveau bai cu man-dulile.

Pã lîngã cadouri, cei mai mare bucurieo fost a vecinilor. Doauã sãptãmîni or mîn-cat la minie sarã dã sarã peºchie. No darã,voarba-i voarbã. C-aºea o zîs ºi domnulocotinent Caramfiloiu cînd , la plecare,mi-o dat cinci zãci dã chile dã peºchiesãrat, pã care le-am împãrþît în jumãtachiecu Miculaie fruntaºu’. Ce ºi-i faci? Dac-opchierdut pareu în rãzboi. Da dãsprã astaom vorbi altã datã.

Drajii mniei cei dã buni bine-i cînd meriºi vez’ lumea, da tãt mai bine-i cînd cheîntorci acasã, cã dîn zîsa lu ceala: tãtãpasãrea îºi are hoghina în cuibu’ei. Aºe-i ºi cu omu’.

Înenchie d-a vã spunie – noapchiebunã, nu poci ºi nu vã aduc aminchie cã:viaþa-i frumoasã da-i scurtã, aºe cãascultaþ’ si veghieþ’”.

Gheorghe Hodrea

În mulchie rînduri viaþa omului îi presãratã cu nãcazuri ºi baiuri mari. Dîn cînd în cînd vinieºi binile, º-atunci parc-am vrea ºi-l þîniem la noi ºi nu-i mai dãm drumu’ niciodatã. Nie vinieºi strîgãm: vinie binile ca albinile. Da iel nu zãbãveºchie mult la om, sã duce. Dã ºchiut dãinghie vinie, tãtdauna am ºchiut, da inghie mere, nu ºchiu. Poachie la altu mai vrenic dã iel.Cît-odatã crezînd cã numa noauã ni sã cuvinie nici nu-l bãgãm în samã, nie trezîm tîrzîu dã tãtcã nu-i mai. Baiu-i cã nu-l mai puchiem ajunje dîn urmã, poachie numa cu gîndu’. ª-aºiea trecanii ºi-mbãtrînim. Da, mã gînghiesc io, dac-avem dã ce nie aduce aminchie cu drag, însamnãcã n-am trãit d-ajaba ºi-am trecut ºi pîn binie. ªi cum binile aduce bucurie omului dî ce ºi-lþîie numa’ pîntru iel? Las’ ºi-l afle ºi alþî ºi sã bucure ºi ei.

Cam aºea cred io, amu dîp-atîþa ani cã sã gînghiea ºi bace Toghiere cînd ni-e povesteapãþaniile ºi rele da ºi bunie, pîn care-o trecut. Numa’vez’cã o-ntîmplare minunatã n-o poþ’cupringhie-n doauã tri voarbe. Ai nievoie dã rãbdare ºi vreme. ªi cum pã vremuri, cînd ieramnoi prunci zîua iera lungã, nu ca amu, d-abghiea aºchieptam ºi vie sara ºi ne-adunãm pã lav-iþã la uliþã ºi-l ascultãm pã bace Toghiere. ªi-aºea, cu rãbdare, ieram numa ochi ºi urechi.

22 Martie - 6 Aprile 2008 SPECIAL


Pag. 7

Prima atestare documentarã asatului sub denumirea de Cyciyrse gãseºte în anul 1296, sat încomitatul Orod (Arad), aºezat lapoalele dealului de la Frumuºeni(Schondorf – Saradin), lângãMãnãstirea Byzere, atestatã ºi eadocumentar în secolul XI-XII. Semai gãseºte atestat documentarºi în anii 1396 ºi 1522, iar în anul1553, sub denumirea deChychyr, aparþinând CapitluluiArad. Alte consemnãri despreCicir sunt fãcute în anii 1702,1722, 1811 ºi 1853. Între anii1558-1564 sunt menþionatedouã sesii iobãgeºti, 12 familiide iobagi în perioada anilor1567-1579, iar între anii 1771-1786 52 de familii aparþinândfamiliei nobiliare Keledy.

În anul 1791 se înfiinþeazãºcoala româneascã, iar în anul1828 se înregistreazã la Cicir unnumãr de 144 de familii ºi dacãpânã acum recendãmintelemenþioneazã doar numãrul lor,începând cu anul 1851, se con-semneazã numãrul de locuitori(793).

În anul 1913, localitatea Cicireste menþionatã sub numele deMaroscsicser (Cicirul de peMureº) ºi tot în acest an se con-semneazã sãlaºe în Hadã, cu 39locuitori (17 case), cunoscut subnumele de Sãtuþ, desfiinþat decomuniºti între anii 1949-1952,când s-a fãcut colectivizarea.

Referitor la evoluþiademograficã, de-a lungul timpu-lui, ea se prezintã astfel:

- 1857: 621 locuitori;- 1869: 1.025 locuitori;- 1880: 941 locuitori;- 1890: 904 locuitori;- 1910: 971 locuitori;- 1922: 996 locuitori.Unul dintre cele mai impor-

tante documente medievale careface referire la zona Araduluieste cel din 1177. Documentulface o descriere integralã abunurilor Capitlului printr-ohotãrnicie foarte precisã, carepermite recunoaºterea tuturorlocalitãþilor aflate în zonã. Suntmenþionate 12 aºezãri rurale,printre care ºi Novac, situatlângã actualul sat Mândruloc ºicunoscut sub denumirea deSatul Bãtrân.

Documentul maimenþioneazã ºi numele þãranilor,dintre care cele mai multe suntromâneºti: Adrian, Bulca,Cosma, Dumitru, Filip, Iacob,Ion, Martin, Moga, Paul, Petru,ªtefan, Toma, Vodã, etc. Se maiaratã totodatã ºi categoriile deþãrani: þãrani liberi, iobagi decetate, þãrani aserviþi pe jumã-tate faþã de castrul regal ºi slugi.În document se gãsesc ºi ocu-paþiile principale ale þãranilor:agricultori, viticultori, îngrijitoride vite, cãrãuºi, etc. Se vorbeºtedespre dezvoltarea comerþului ºia meºteºugurilor, mai ales detransportul sãrii pe Mureº. Suntmenþionate date concretedespre drepturile mai multoraºezãri ºi mãnãstiri din zonaAradului la sare gratuitã. În zonã,alãturi de populaþia româneascãbãºtinaºã, s-au aºezat populaþiiaparþinând altor naþionalitãþi, ca:maghiari, sârbi, germani, slovaci,etc.

Mãrturii despre existenþaunor colectivitãþi umane pe teri-toriul judeþului Arad existã dinperioada paleoliticã ºi neoliticã.Foarte multe descoperiri certificãexistenþa civilizaþiei geto-dacicepe acest teritoriu. Asemeneamãrturii arheologice importante,care atestã perioada stãpâniriiromane s-au gãsit ºi la Cicir, înapropiere de locul zis La Gropi, oaºezare dacicã din secolele III-IIî.d.Hr. ºi secolul III d.Hr.Prezenþa dacilor ºi – ulterior – adaco-romanilor în zona noastrãeste confirmatã ºi de o serie deizvoare scrise datorate luiHerodot, Strabon, Ptolemeu,istorici antici.

Dupã retragerea stãpâniriiromane (271-274), odatã cuînceputul Evului Mediu în spaþiulromânesc, viaþa de ruralizeazã,iar modul de organizare a soci-etãþii avea la bazã obºtea ruralã.Aceste schimbãri nu favorizeazãconsemnarea numelui local-itãþilor, deºi mãrturiile istorie, fiescrise, fie arheologice, le atestãexistenþa.

***Odatã cu introducerea scrierii

latine ºi slavone în Transilvania,proces care a avut loc sub influ-enþa Bisericii, localitãþile dinpãrþile noastre sunt tot maifrecvent menþionate în cronici, îndocumente medievale, mai alesîn actele de cancelarie. Trecereadecisivã spre caracterul practic alscrisului în Transilvania lasfârºitul secolului al XII-lea ºiînceputul celui de-al XIII-lea afãcut clar de ce atestarea docu-mentarea a majoritãþii local-itãþilor din judeþul Arad aparþinacestei perioade. Dupã consoli-darea statului feudal maghiar, s-a intensificat politica de colo-nizare a maghiarilor în zonaAradului.

În ceea ce priveºte primamenþiune documentarã a local-itãþii din judeþul Arad în secolulal XII-lea, se menþioneazã Bizere(Frumuºeni) ºi Sâmbãteni, în sec-olul al XIII-lea este menþionatCicirul, în secolul al XIV-leaPanatul Nou (Horia), iar în sec-olul al XV-lea este menþionat ºisatul Mândruloc.

Tot ca prima atestare docu-mentarã a satului, dar ºi din alteizvoare istorice, este anul 1330,satul fiind izolat pe un braþ alMureºului, numit ÞIÞIR ºi carecurgea între pãdure ºi dealulSaradinului (Frumuºeni), tot înapropiere de Mãnãstirea Bizere.În legãturã cu numele de Cicir, secrede cã el provine de la numelebraþului Þiþir sau de la un OrdinCãlugãresc, Ordinul Csyceryandin Comitatul lipovei, sau dinlatinescul CICER (mazãre).

Pe locul albiei pe unde odin-ioarã curgea Mureºul, se poatevedea ºi azi un canal cu apã,numit Cutfil. Era acoperit cunuferi ºi alte plante de apã, încare-ºi duceau existenþa lipitori,ºerpi de apã, dar ºi peºte. Înacest loc, locuitorii satuluiveneau vara la pescuit, fie cuplase, fie cu coºuri din nuiele,fãcute special pentru pescuit.

Satul Cicir – de la primaaºezare atestatã documentar (înanul 1296) ºi vatra actualã (din1823, când a început mutareacaselor din cauza apelorMureºului) ºi anul 1836 (când s-a terminat mutarea) – ºi-a schim-bat locul (vatra) de cel puþin treiori în cinci secole (1296-1836),emigrând spre Nord.

A mai existat ºi o ipoteticãaºezare (din anul 1400) întreCasa Pãdurarului ºi ruineleMãnãstirii Byzere, la margineapãdurii. O fazã mai veche,plaseazã satul în Hadã, lângãCasa Pãdurarului (1500-1700), în

apropiere de locul numitBisericuþa, unde se afla ºi biseri-ca satului (Dâmbul Bisericuþei).

***În jurul anului 1800, satul se

afla jos, la Târla Vacilor, lângãMureº, unde era ºi biserica ce afost luatã de apele Mureºului.Cimitirul, în aceastã perioadã(1800-1836) se afla la Livezi, suspe mal, unde azi se aflã firmaOst-Transport. O perioadã scurtãde vreo 50 de ani, satul era peizlazul de la Gropane, lângãCureciºte, urme care se mai potvedea ºi azi. A fost mutat petraseul Drumului Împãrãtesc(actualul DN7) din ordinulîmpãratului Franz Iosif.

În legãturã cu cimitirul, înanul 1938 s-a sãpat de sãteni, înmalul înalt la Livezi, un vad pen-tru caii care coborau la pãºune.Atunci, în urma sãpãturilor, s-augãsit oseminte ºi craniiomeneºti, dar ºi pietre pe careau fost aºezate crucile. Bãtrâniispuneau cã acolo a fost vechiulcimitir, care, apoi, s-a mutat pelocul actual (1836), unde se maivãd câteva cruci roase de vre-muri.

Mai este de menþionat, pelângã sat în partea de Est, dupãcimitir, Iarcul, un canal de 800de metri lungime, care a avutrolul de secare a unui lac formatîntre actualul sat, gara CFR ºi unbraþ al Mureºului, perioada deconstituire fiind secolele XVI-XVII.

***Despre locuitorii satului Cicir,

se spune cã ei au luat naºtere dinîncuscrirea pãlmaºilor românicare lucrau pe moºiile mãnãstiriisârbeºti numitã Bizere, cugrãnicerii sârbi, care pãzeauhotarele posesiunilor coloniºtilordin aceste locuri. Toþi locuitoriierau creºtini de religie ortodoxã

românã, aºa cum majoritateacovârºitoare este ºi azi. În trecut,în satul Cicir au mai trãit ºi câte-va familii de evrei comercianþi:Waldner Iosif, Dory ºi Weiss,care dupã anul 1940 au pãrãsitCicirul. Au mai fost ºi familii deunguri, care unii au plecat, alþiiau decedat, iar alþii au fostromânizaþi, cum este cazulfamilei Virag Iosif, care a trecut lareligia ortodoxã românã, cãsã-torindu-ºi copiii cu români ºiromânce.

De-a lungul secolelor,locuitorii din Cicir au locuit încase insalubre, construite dinpãmânt bãtut, acoperite cu paiesau trestie, trãind în sãrãcie, fiindmistuiþi de boli, care le-au adusafârºitul, aºa cum rezultã dinProtocolul Rãposaþilor din comu-na bisericeascã românã din Cicir.

Din datele cuprinse în acestProtocol, numai în perioadaanilor 1903-1940, totalul celordecedaþi a fost de 653 desuflete, din care 206 numai copiiºi 447 adulþi. Referitor la bolilecare i-au rãpus, acestea au fostdifteria ºi scarlatina, la copii,respectiv alte boli (printre careTBC) la adulþi.

Este de reþinut faptul cã dece-sele având drept cauzebãtrâneþea au fost de numai 68de persoane, din totalul de 653,ceea ce reprezintã doar 10,4%,restul de 89,6% fiind reprezentatde decesele cauzate bolilor ºi adiferitelor accidente. Cauza prin-cipalã a deceselor în rândul pop-ulaþiei – atât la adulþi, cât ºi maiales la copii – a fost lipsa totalã aasistenþei medicale, a dispen-sarelor ºi a medicilor.

(va urma)

Gheorghe Pãsculescu, Istoric: Satul Cicir –

Biserica ºi ªcoala, 1296-2000

Cicir: File de istorie (1)

22 Martie - 6 Aprile 2008 MAGAZIN


Pag. 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: [email protected]: ROMULUS DUBÃÞ

Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. AradTel: 0257/514902, 0257/514.101. Fax: 0257/206.280

E-mail: [email protected] ªef: Cristian SculiciTehnoredactor: Claudiu IacobCoordonator: IOAN CRIªAN

Tipãrit la „LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

MÂNDRIA NOASTRÃ

Grup de copii de la Grupa Pregãtitoare a Grãdiniþei cu program normal nr.1, Vladimirescu. Educatoare, Dorina Ciule

Ingrediente: 400 grame unturã (osânzã), 400 grame fãinã, pentru

aluat, 3 ouã, oþet, puþinã sare ºi alte 200 grame de fãinã.Mod de preparare:Cele 400 grame de fãinã, împreunã cu gãlbenuºurile

de la cele 3 ouã, împreunã cu 2 linguri de oþet se frãmân-tã cu apã mineralã, pânã se face un aluat care se lasã ladospit. Separat, cu puþinã sare ºi cu celelalte 200 degrame de fãinã, se face un al doilea aluat, pe care-l vomrupe în trei pãrþi egale ºi le vom lãsa, la rându-le la dospit.Cu primul aluat se întinde o formã cât mai subþire posibil.Se unge cu unturã ºi se încorporeazã cu prima bucatã dealuat, din cele trei pe care le-am pus deoparte. Se lasãcirca 20 de minute ºi apoi la fel se procedeazã ºi cu cele-lalte douã bucãþi de aluat, pânã se ajunge la o singurãformã de aluat mare. Se lasã aluatul astfel format pestenoapte la dospit. A doua zi, aluatul se întinde ºi se taiedrept în bucãþi egale. Fiecare dintre bucãþi se vor umpledupã preferinþã (cu brânzã sãratã sau cu gem). Se împã-turã fiecare formã cu umplutura doritã ºi se pune la cup-tor, dupã care se servesc calde sau reci. Poftã bunã!

Reþetã primitã de laVladea Lena, 72 ani,

Horia

HaioºReþeta sãptãmânii

Berbec (21 martie – 19 aprilie):Vi se pare cã lumea v-a lãsat

în urmã, sunteþi uºor confuz ºinu gãsiþi deloc calea de comuni-care potrivitã pentru a vã expri-ma dilemele, nedumeririle ºifrustrãrile. Toþi par sã conspireîmpotriva voastrã, iar prieteniinu sunt de gãsit.

Taur (20 aprilie – 20 mai):Simþiþi cã partenerul de viaþã

nu vã spune totul ºi vã simþiþiuºor persecutat. Nu insistaþi, alt-fel riscaþi sã îl sufocaþi ºi sã trans-formaþi o problemã minorã într-ocrizã de proporþii. Faceþi unexerciþiu de rãbdare, în cele dinurmã totul se va lãmuri.

Gemeni (21 mai – 21 iunie): Este posibil sã primiþi veºti

de la un prieten de demult pecare credeaþi cã n-o sã-l maivedeþi niciodatã. Dealtfel întrea-ga sãptãmânã va sta sub semnulcomunicãrii, mai ales cã veþi fiexpansivi ºi zâmbitori, uneoripânã la exces.

Rac (22 iunie – 22 iulie):Mici nemulþumiri la locul de

muncã – ºefii nu vã dau destulãatenþie, colegii vã bârfesc pe lacolþuri, subalternii ºi-au luatlumea în cap. Vi se pare cã vãirosiþi ºi cã nimeni nu vã apreci-azã la justa valoare. Încercaþi sãvã distanþaþi puþin ºi sã priviþilucrurile în perspectivã.

Leu (23 iulie – 22 august):Vã iritã când cei din jur nu îºi

þin promisiunile: nu sunt punctu-ali la ºedinþe, uitã de angaja-mentele luate sau se rãzgândescîn ultimul moment. Încercaþi sã-iînþelegeþi ºi nu mai pretindeþiperfecþiune de la toatã lumea,altfel riscaþi o grãmadã de deza-mãgiri.

Fecioarã (23 august – 22 septembrie): Sunt posibile discuþii ten-

sionate în familie, încercaþi sã numai fiþi Gicã-Contra ºi ascultaþicu atenþie ºi punctele de vedereale celorlalþi, veþi avea destulede învãþat. Nu mai lãsaþi lucrurilesã tãrãganeze, dacã ceva vãnemulþumeºte, puneþi mâna ºischimbaþi ceva.

Balanþa (23 septembrie – 22 octombrie): O sãptãmânã ciudat de

dezechilibratã pentru Balanþe,care oscileazã între pretenþiileexagerate faþã de ceilalþi ºireproºurile aspre faþã de sine.Relaxaþi-vã, luaþi-vã câteva zilelibere dacã altfel nu se poate, ºiregãsiþi-vã liniºtea sufleteascã,altminteri primãvara va trecedegeaba pe lângã voi.

Scorpion (23 octombrie – 21 noiembrie):În aceastã perioadã, riscaþi sã

fiþi þinta unor bârfe la locul demuncã, aºa cã aveþi grijã cui îizâmbiþi, ce scrieþi în mailurilecãtre ºefi, cât parfum purtaþizilele acestea. Lãsaþi pasiuneapentru acasã, mai ales cãpartenerul va aprecia cu sigu-ranþã acest gest, dar în mod

sigur nu ºi colegii de birou.Sãgetãtor (22 noiembrie – 21 decembrie):Vã aºteaptã tot felul de dru-

muri mici ºi sâcâitoare pe ladiverse instituþii, pentru un act,pentru o aprobare, pentru oreþetã. Înarmaþi-vã cu rãbdare ºiîncercaþi sã nu rãbufniþi de nerviîn faþa ghiºeului, altfel riscaþi sãrãmâneþi cu mâna goalã.

Capricorn (22 decembrie – 19 ianuarie): O sãptãmânã foarte stresantã

la locul de muncã – examene,proiecte de viitor, discuþii carepot degenera uºor în conflicte.Încercaþi sã abordaþi lucrurile cucalm ºi sã nu mai puneþi mereurãul în faþã, mai ales cã toate sevor rezolva pânã la urmã.

Vãrsãtor (20 ianuarie – 18 februarie):Nu aveþi chef deloc sã vã

ocupaþi de problemele curenteºi faceþi tot posibilul sã le evitaþi– nu este tocmai o reþetã de suc-ces, pentru cã ele nu dispar, cise acumuleazã pânã când vã vorexploda în faþã ºi nu veþi mai ºtipe unde sã scoateþi cãmaºa.

Peºti (19 februarie - 20 martie):Aveþi ceva discuþii cu pãrinþii

sau cu rudele mai în vârstã carevã exaspereazã cu lipsa lor deînþelegere. Nu-i repeziþi de laînceput, faceþi un efort sã leexplicaþi punctul dumneavoastrãde vedere, deoarece conflictelenu fac bine la sãnãtate.

Horoscopul sãptãmâniiAngajãm îngrijitoare copii la

Casa de tip familial dinVladimirescu, condiþii deosebite delucru. Informaþii la tel.0257/514.237 ºi 0729-039.014.

Persoanã fizicã autorizatãexecut montaj de parchet masiv,ºlefuit ºi lãcuit. De asemenea, ºlefui-esc ºi lãcuiesc podele vechi. Tel.0747-891.142 ºi 0744-922.472.

Vând loc de casã, 1.000 mp,în satul Mândruloc, tel. 0744-245.910.

Vând circular pentru tãiatscândurã, leaþuri ºi grinzi, cu masãextensibilã. Se poate purta ºiacþiona de pe orice tip de tractor,este adaptabil ºi la motor electricmono sau trifazic, tel.0257/514.620 sau la adresa, str.Vasile Roaitã nr. 11, localitateaVladimirescu.

Efectuez manichiurã cu gel ºiunghii false, tel. 0720-760.351,0741-020.405.

Vând un covor persan, ocanapea extensibilã, o canapea,douã fotolii, tel. 0257/514.186.

Firmã de croitorie angajeazãconfecþionere cu experienþã, tel.0724-363.028.

Vând garsonierã confort 1,încãlzire centralã, gresie, faianþã,nou mobilatã, situatã în spatelestaþiei de tramvai de la moara dinVladimirescu, 30.000 euro, nego-ciabil, tel. 0720-312.991.

Îngrijesc copil mic în locali-tatea Vladimirescu, 6-8 ore pe zi,tel. 0749-893.214.

Vând vacã + junincã, rasaBãlþatã româneascã, ambele ges-tante - luna a treia, respectiv a 6-a.Informaþii la tel. 0724/060705 sauDanciu Elena, str.V.Roaitã nr.117.

Vând casã în Vladimirescu,str. Vasile Milea nr. 84 A, compusãdin 3 camere, sufragerie, bucãtãrie,baie, apã, gaz, canalizare, încãlzirecentralã ºi cu o curte lângã, preþ110.000 euro, negociabil, tel.0751-909.373.

West Motel Vladimirescuangajeazã urgent ospãtarã cu saufãrã experienþã, telefon:0257/515.500, 0357/423.901.

Vând încãlzitor de apã pentrubucãtãrie, pe gaz, de 5kW ºi poartãde metal 3x2 metri, cu poartã micã,tel. 0740-473.72, 0257/541.361.

Cumpãr casã circa 70.000euro, din cãrãmidã, 1.000 mp, frontstradal 18 metri, tel. 0741-491.854.

Meditez limbile germanã,englezã ºi francezã, pentru elevi ºiadulþi, cu metode moderne ºi lapreþuri convenabile. Tel. 0746-198.010.

Vând Ford Sierra comby, anul1990, 1,8 Tdi, albastru, 2200 euro,negociabil + un motor de rezervã,tel. 0743-913.281.

Vând 1.000 þigle din cimentde culoare roºie, cu 800 lei(8.000.000 lei vechi), tel. 0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºipedichiurã la domiciliul clientului,tel. 0747-468.539 ºi masaj, tel.0742-260.261.

Angajez tâmplari ºi muncitorinecalificaþi, tel. 0724-320.214.

Execut fotografii digitale ºifilmãri profesionale, pentru diferiteevenimente (nunþi, botezuri, aniver-sãri), tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj(fostã moarã) cu teren, situatã înjudeþul Bihor, zonã turisticã, pemalul Criºului Negru. Ideal pentruagroturism. Informaþii la tel:0745/304504.

Vând case ºi terenuri intravi-lane în Bãtania, Ungaria, la cel maibun preþ al pieþei. Asigur ºiîntocmirea actelor necesare tran-scrieri. Informaþii la tel:0724/590747.

Execut cruci de diferite tipuri,cu plata ºi în rate. Informaþii la tel.0742-038.200, str. Vasile Roaitã nr.105.

Mica publicitate

ziar de informare a cetãþenilor comunei ... · de cultura ºi civilizaþia fiecãreia ºi,...

Documents