ªcoala „Discovery“,o nouã resursã de învãþare pentruelevi ºi profesori

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 22

DDOOSSAARR PPAAGG.. 66--77

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

AANNAALLIIZZÃÃ PPAAGG.. 1144--1155

Elevii învaþã sã dea examene,nu sã acumulezecunoºtinþe

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 33

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

„Specialiºtii“ în dezinformarese pun de-acurmeziºulnegocieriiCCM-urilor dinºcolile gãlãþene

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 44

GGÃÃLLÃÃÞÞEEAANNÃÃ

Taberele ºcolare, lãsate în voia sorþii

româneascq.roSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul XI � nr. 72 � ianuarie 2012 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

ªCOALA

Începe bãtãlia pentru funcþiile de conducere

Universitãþile trebuie sã-ºi aleagã rectorii

www

NOUTÃÞILEdin învãþãmânt în 2012

NOUTÃÞILEdin învãþãmânt în 2012

NOUTÃÞILEdin învãþãmânt în 2012

NOUTÃÞILEdin învãþãmânt în 2012

NOUTÃÞILEdin învãþãmânt în 2012 PAG. 8-9

actualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Teodor Fîrþonea(redactia@scoalaromaneasca.ro)

Florin Dobrescu(florin.dobrescu@fen.ro)

DDTTPP:: Omni Press & Design(www.opd.ro • arta@opd.ro)

TTiippaarr:: SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

ISSN 1453 – 7842

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

româneascq.ro

wwwªCOALA

ªcoala „Discovery“o nouã resursã de învãþarepentru elevi ºi profesori

Discovery Networks CEEMEA (EuropaCentralã ºi de Est, Orientul Mijlociu ºi Africa), înparteneriat cu Ministerul Educaþiei din Româ-nia, a lansat proiectul „ªcoala Discovery”, o ini-þiativã conceputã pentru a susþine educaþia ºtiin-þificã în România, încurajând elevii ºi profesoriisã utilizeze resurse new media la orele de curs ºisã înveþe cu ajutorul Discovery Channel. „Misiu-nea Discovery a fost întotdeauna aceea de a sa-tisface curiozitatea oamenilor faþã de lumea în-conjurãtoare prin intermediul unor programecare fac privitorul sã-ºi doreascã sã ºtie maimult. Þelul nostru este sã aducem lumea Disco-very în sãlile de clasã ºi sã stimulãm curiozitateafireascã a elevilor faþã de ºtiinþã. DiscoveryChannel a venit în România acum mai bine de10 ani ºi a captivat publicul, iar acum ne dorimsã facem un pas înainte ºi sã ducem aceastã re-laþie mai departe, susþinând educaþia ºtiinþificãdin România prin ceea ce ºtim noi sã facem celmai bine: televiziune de calitate. Suntem recu-

noscãtori Ministerului Educaþiei pentru susþi-nerea acordatã ºi pentru feedback-ul valorosoferit în implementarea proiectului ºi ne dorimsã fim implicaþi în continuare în procesul edu-caþional din România“, a spus Mark Hollinger,Preºedinte ºi CEO Discovery Networks Inter-national.

Aºadar, începând din 16 ianuarie, elevii cuvârste cuprinse între 10 ºi 18 ani vor putea bene-ficia de noile resurse puse la dispoziþie de acestproiect. ªcoala Discovery are douã componenteprincipale: o linie de programe educative pe temelegate de învãþãmântul ºtiinþific difuzatã pe Dis-covery Channel în România ºi o serie de materia-le didactice disponibile online, care sã ajute pro-fesorii sã integreze aceste programe în activitãþiledidactice curente. Cele douã componente au fostrealizate þinând cont de programa ºcolarã:

TTeelleevviizziiuunnee:: Programele educaþionale vor fidifuzate pe Discovery Channel, de luni pânãvineri, la ora 14.00, apoi în reluare - iniþial a

doua zi, de la ora 08.00, apoi în cadrul unui blocde programe dedicat, sâmbãta ºi duminica.Programele prezintã subiecte ºtiinþifice, de lachimie ºi matematicã, fizicã, biologie ºi ecologie,pânã la invenþii. Acestea au fost special selectatepentru a-i ajuta pe elevii claselor V - XII sã înþe-leagã mai bine fenomenele ºtiinþifice, trans-miþând mesajul cã ºtiinþa este un domeniuinteresant ºi captivant. În perioada 16 ianuarie -30 martie vor fi difuzate peste 55 episoade (ore),urmând ca acestea sã fie reluate pânã la finalulsemestrului. Programele vor fi dublate în limbaromânã, fãrã a avea pauze publicitare.

OOnnlliinnee:: scoala.discovery.ro este un portaldedicat profesorilor, care pot descãrca de aicimateriale-suport ce pot fi folosite la clasã, îninteracþiunea cu elevii. Site-ul include o grilã deprograme ºi un „Ghid pentru Profesori“ com-plet, despre fiecare episod, prezentând obiec-tivele lecþiei, seturi de întrebãri care sã îi apropiepe elevi de conþinut, propuneri de activitãþi înclasã ºi definiþii pentru termenii de vocabular.

„Ne bucurãm sã fim partenerii Discovery înaceastã iniþiativã care oferã o diversificare a re-surselor de învãþare pentru profesori ºi elevi.Aceasta este menitã sã întãreascã efectulmijloacelor tradiþionale ale învãþãrii ºi nu sã sesubstituie lor“, a spus Daniel Funeriu, ministrulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.

Pentru a mãsura felul în care aceste resursesunt folosite de profesori ºi elevi, cu scopul opti-mizãrii acestui proiect, Discovery Networks ºiMinisterul Educaþiei au selectat un grup de 110de ºcoli din România, care vor fi monitorizateîndeaproape ºi ai cãror profesori vor fi instruiþisã utilizeze noile instrumente de lucru. De ase-menea, Discovery va facilita accesul acestor ºcolila cablu ºi/sau satelit.

ªcoala Discovery este un proiect dezvoltat înparteneriat cu Discovery Education, o platformãînfiinþatã în Statele Unite în 2004, care susþineprofesorii ºi elevii, aducând experienþa Disco-very în sãlile de clasã cu ajutorul soluþiilor digi-tale care stimuleazã curiozitatea fireascã a ele-vilor. Apelând la arhiva de programe Discovery,platforma Discovery Education este acum liderîn domeniul educaþiei, ajungând la peste un mi-lion de profesori ºi 35 de milioane de elevi dinAmerica. Conþinutul Discovery Education, decea mai înaltã calitate ºi perfect aliniat standar-delor din domeniu, îi poartã pe elevi dincolo desãlile de curs, punând la dispoziþia profesorilormetode eficiente ºi conþinut media educaþionalcare inspirã elevii sã înveþe mai bine. Bazân-du-se pe dezvoltare profesionalã completã, ser-vicii de evaluare ºi o întreagã reþea de profesoripasionaþi care se ajutã ºi se susþin reciproc, Dis-covery Education asigurã rezultate pe termenlung, conectând procesul de învãþare la lumeacontemporanã. ((VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA ))

0800 801 100 - telefon gratuit pentru sesizareacazurilor de corupþie din sistemul de învãþãmânt

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului (MECTS) a alocatlinia TelVerde 0800 801 100 (telefongratuit) pentru facilitarea sesizãrii ºiînregistrãrii în timp real a faptelor cu riscde vulnerabilitate la corupþie din sis-temul naþional de învãþãmânt. Obiectulactivitãþii operatorilor serviciului TelVerdeîl reprezintã exclusiv înregistrarea fapte-lor care vizeazã riscuri de vulnerabilitatela corupþie sau denunþuri de fapte decorupþie din sistemul de educaþie.Informaþiile preluate vor fi prelucrate deComisia de Eticã a MECTS ºi, de aseme-nea, vor fi puse de cãtre respectivacomisie la dispoziþia Corpului de Controlal ministrului sau a altor organisme abili-tate prin lege. Introducerea serviciuluiTelVerde este parte integrantã a proiec-tului „Prevenirea corupþiei în educaþieprin informare, formare ºi responsabi-lizare“, finanþat prin Fondul SocialEuropean - Programul Operaþional„Dezvoltarea Capacitãþii Administrative“,având ca beneficiar Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului,Asociaþia pentru ImplementareaDemocraþiei ºi Universitatea „TituMaiorescu“ în calitate de parteneri. Linia telefonicã 0800 801 100 va fidisponibilã zilnic, de luni pânã vineri,între orele 9.00-19.00, începând cu 9 ianuarie 2012.

ªase medalii la OlimpiadaInternaþionalã de ªtiinþe pentru juniori

Elevii români participanþi la a VIII-a ediþiea Olimpiadei Internaþionale de ªtiinþepentru juniori, desfãºuratã în perioada1-11 decembrie 2011 în Africa de Sud(Durban), au obþinut ºase medalii: douãde argint ºi patru de bronz. Practic, toþicei ºase componenþi ai lotului au reuºitperformanþa de a intra în posesia uneidistincþii, palmaresul din acest an fiindsuperior celui precedent, când toate celeºase medalii au fost de bronz. Cei doiolimpici medaliaþi cu argint sunt DumitruCãlugãru (clasa a VIII-a/ªcoala Generalã„Constantin Sãvoiu“ din Târgu Jiu) ºiIoan Ignat (clasa a VIII-a/ColegiulNaþional „Mircea cel Bãtrân“ dinConstanþa). Medaliile de bronz au fostcucerite de Lucica ªtefania Moroianu(clasa a IX-a/Colegiul Naþional „Mirceacel Bãtrân“ din Constanþa), CameliaDiaconu (clasa a VIII-a/Colegiul Naþional„Emil Racoviþã“ din Iaºi), Elena OanaBãran (clasa a IX-a/Liceul Internaþionalde Informaticã din Bucureºti), respectivDaniel Adrian Aleca (clasa a VIII-a/ Colegiul Naþional „Mircea cel Bãtrân“din Constanþa). Olimpiada Internaþionalãde ªtiinþe pentru juniori este un concursde tip integrativ în care elevii susþin treiprobe (douã teoretice individuale ºi unapracticã pe echipe formate din 3 mem-bri) la trei discipline (chimie, biologie ºifizicã). La ediþia din acest an au fostprezenþi 252 de elevi din 40 de þãri.

ºcoala internaþionalã 3

ianuar ie 201 2

wwwªCOALA

româneascq.ro

Elevii învaþã sã dea examene,nu sã acumuleze cunoºtinþe

�� AA DD RR II AA NN AA MM II HH AA LL CC EE AA

Prea multe teste ºi examene nusunt benefice pentru elevi, atragatenþia specialiºtii britanici din do-meniul educaþiei. Ei sunt de pãrere cãºcolile riscã sã devinã niºte „fabrici dediplome” din care copiii ies cu notebune, dar fãrã sã înveþe sã îºi folo-seascã mintea, fiind mult prea con-centraþi cum sã treacã examenele.

De asemenea, dacã ne referim lacopiii mai mici, din clasele primare,situaþia lor este ºi mai nefericitã.Numãrul foarte mare de testãri lerãpeºte efectiv copilãria ºi nu le oferãposibilitatea de a învãþa din plãcere.Fostul director pentru curriculumnaþional din Marea Britanie, MickWaters, care ºi-a prezentat punctulde vedere în cadrul unei conferinþenaþionale la care sunt prezentatenoile tendinþe ale anului care tocmaia început, a spus cã prea mulþi elevinu mai ºtiu ce înseamnã bucuriastudiului, din cauza profesorilor ºi aprogramelor ºcolare care le impundoar atingerea unor þinte, de obiceiobþinerea unor note mari sau califica-tive bune. „Chiar dacã în multe ºcoliexistã o stare de optimism atuncicând vine vorba de relaþia elev-profe-sor, de fapt, în spatele acesteia seascunde multã nervozitate ºi anxi-etate. Noi, ca profesori, trebuie sã lepredãm copiilor în primul rând cumse învaþã“, a precizat Waters. Maimult, specialistul britanic a spus cãdin cauza numãrului foarte mare detestãri, chiar profesorii sunt cei careobosesc înaintea elevilor, iar unii autendinþa de a fi foarte toleranþi întimpul examinãrilor. Astfel, apar di-ferenþe de notare în funcþie de gradulde subiectivitate al examinatorilor,pierzându-se chiar scopul testãrilornaþionale în sine.

Potrivit unui raport recent alComisiei Europene privind tipurilede examinãri în ºcolile din Europa,cel mai frecvent tip de evaluare uti-lizat în învãþãmântul obligatoriu estecunoscut ca evaluarea continuã.Aceasta presupune evaluarea partici-pãrii zilnice a elevilor la clasã, evolu-þia lor, dar ºi teste – probe orale ºiscrise, teme practice sau proiecte. Pelângã aceastã formã de testare maiexistã ºi evaluarea formativã, carereprezintã responsabilitatea indivi-dualã a fiecãrui profesor. De exem-plu, în Portugalia, evaluarea forma-tivã este responsabilitatea individu-alã a profesorilor care pãstreazã dia-logul cu elevii ºi colaboreazã atât cucolegii lor profesori – în special cu ceidin aceleaºi departamente curricu-lare, cât ºi cu consiliul clasei. În uneleþãri, evaluarea formativã este predo-minantã în primii ani de învãþãmânt.Aceastã evaluare este adesea combi-natã cu întâlnirile formale între pro-fesori ºi pãrinþi, de exemplu la întru-nirile ºcolare, cum ar fi ºedinþele cu

pãrinþii, sau cu alte forme de comuni-care, cum ar fi rapoartele ºcolare, co-respondenþa cu pãrinþii sau buletine-le informative.

În raportarea rezultatelor evaluã-rii pot fi luate în considerare infor-maþiile suplimentare despre moti-varea elevilor sau chiar despre com-portamentul lor social. De exemplu,

aproape jumãtate din landurile dinGermania efectueazã o evaluare amuncii ºi a comportamentului socialal elevilor din ºcoala primarã. ÎnOlanda, testele sunt utilizate în modcontinuu pentru a obþine o imagineîn ceea ce priveºte progresele ºinivelurile de învãþãturã ale elevilor,precum ºi dezvoltarea lor socio-

emoþionalã. În învãþãmântul secun-dar din Liechtenstein, comporta-mentul elevilor în procesul de învãþa-re, împreunã cu rezultatele învãþãrii,obiceiurile de lucru sunt înregistrate,de asemenea, în rapoartele ºcolare.

În unele þãri, ºcolile ºi profesoriisunt relativ liberi sã decidã modul încare fac testãrile. De exemplu, ºcoliledin Bulgaria pot organiza testeºcolare la orice disciplinã ºi în oricemoment li se pare cã este necesar. ÎnOlanda, unde ºcolile din învãþãmân-tul primar ºi secundar au autonomiefoarte mare, testarea elevilor are pu-þine reglementãri oficiale. În aproapetoate ºcolile, o anumitã formã deevaluare este utilizatã pentru a deter-mina dacã elevii au atins nivelulaºteptat în mod normal dupã o anu-mitã perioadã de timp, iar ºcolilesunt cele care decid modul în careaceasta trebuie fãcutã. În Spania, cri-teriile pentru evaluarea elevilor suntreglementate de curricula oficialã. Cutoate acestea, ºcolile ºi profesoriiadoptã propriile lor decizii legate demetodologiile de evaluare, de frec-venþa evaluãrii continue, de progre-sele înregistrate de elevi ºi de cali-ficãrile acordate.

Deºi, în România, regulamenteleoficiale afirmã cã ºcolile sunt respon-sabile de procedurile formale cereglementeazã evaluarea educaþio-

nalã ºi progresul elevilor, evaluãrilesunt realizate atât la nivelul clasei,dar mai ales dupã reguli naþionale.

În Islanda, nu existã o standar-dizare a evaluãrii elevilor practicatãde diferite ºcoli ºi profesori, iar pro-gresele înregistrate de elevi suntraportate în moduri diferite. MareaBritanie oferã un alt exemplu pentrumodul în care sistemul de evaluare acurriculumului naþional este con-struit din diferite forme de evaluare,inclusiv testarea naþionalã. În Anglia,Þara Galilor ºi Irlanda de Nord, pro-cedurile de evaluare obligatorie seaplicã tuturor elevilor ºi sunt strânslegate de curriculum.

Astfel, o varietate de instrumentede evaluare este utilizatã în þãrile eu-ropene în scopul de a culege infor-maþii pentru predare ºi învãþare.Acestea includ atât evaluarea contin-uã fãcutã de profesori, cât ºi testelenaþionale. Cele din urmã pot contri-bui la o imagine mai cuprinzãtoareasupra cunoºtinþelor ºi deprinderilorelevilor prin furnizarea de informaþiisuplimentare pãrinþilor, profesorilor,ºcolilor ºi întregului sistem de educa-þie. Testarea naþionalã a elevilor afost introdusã în aproape toate þãrileeuropene în ultimele trei decenii ºis-a dezvoltat pentru a deveni uninstrument important în organizareasistemelor de învãþãmânt.

Istoricul testelor naþionalePrincipalul obiectiv al testãrii naþionale a fost acela de crea o metodã stan-dardizatã de evaluare a elevilor. Aceasta include testele naþionale pentruacordarea de certificate la sfârºitul unui nivel ºcolar, precum în cazul examinãrii pentru obþinerea „certificatului primar”, desfãºurate în Irlandapânã în 1967, sau examinarea de la finalul Folkeskole introdusã înDanemarca în 1975. În Luxemburg ºi Olanda, de exemplu, testelenaþionale introduse în 1968 ºi respectiv în 1970 ofereau o bazã pentru tre-cerea elevilor din învãþãmântul primar în cel secundar inferior. Asemãnãtor,în Malta, primele teste naþionale cunoscute ca „examinãrile anuale“ au fostintroduse în 1975 ca o modalitate de a determina progresele de la un anºcolar la altul, precum ºi orientarea ºcolarã a elevilor la materiile de bazã.În Islanda, examinãrile coordonate la nivel naþional, care au înlocuit exa-menul anterior de selecþie în 1977, au fost introduse pentru identificareanivelurilor de achiziþii ale elevilor în anumite stadii ale învãþãmântului obligatoriu. Mai recent, promovarea, orientarea ºcolarã sau acordarea decertificate au rãmas elementele cheie pentru justificarea introduceriitestãrii naþionale în unele þãri. În sistemul de examinare externã implementat în Polonia în 2002, scopul examenului de la sfârºitul ºcoliisecundare inferioare a fost de a nota elevii la terminarea acestei etapeeducaþionale. Asemãnãtor în Germania, testarea naþionalã a fost introdusãîn 2005 pentru a ajuta la acordarea certificatelor, precum ºi la notareaelevilor ºi la trecerea lor în noul stadiu de învãþãmânt.

ºcoala gãlãþeanã4

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

„Specialiºtii“ în dezinformare se pun de-a curmeziºul negocierii

CCM-urilor din ºcolile gãlãþeneLiderul Sindicatului «Educaþia», Adrian Andrãºescu, nu poate sã suporte ideea cãnu conteazã în aceastã acþiune ºi încearcã prin toate puterile sã o blocheze

Pozând în salvatorulînvãþãmântului gãlãþean, liderul pensionar alSindicatului „Educaþia”,Adrian Andrãºescu, încearcã sã blochezenegocierea contractelorcolective de muncã de lanivelul unitãþilor ºcolare undeSindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar (SIP) Galaþi arereprezentativitate obþinutãprin decizia instanþelor,invocând motive de tot râsul.

Cu un atac fãrã precedent, demndoar de vechile structuri comuniste,Adrian Andrãºescu a lansat prin ºcolio aºa-zisã scrisoare prin care îi anun-þã pe salariaþi cã SIP a deschis „cutiadiversiunilor“, când de fapt el este celcare lanseazã adevãrata diversiune.

„SIP Galaþi ori nu ºtie ce face ºi vapica în capcana guvernãrii, ori o facemânã în mânã cu reprezentanþii Pu-terii. Eu zic cã SIP nu are dreptul sãnegocieze singur contractul colectivde muncã pentru cã încalcã o preve-dere a legii 62/2011 privind organi-zarea dialogului social ºi mã refer aicila faptul cã sindicatul nu este legalconstituit la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt. SIP este doar un sindicatjudeþean“, spune Andrãºescu fãcândtrimitere la articolul 137, litera B dinlegea mai sus menþionatã.

Altfel spus, sindicalistul care s-apus contra la mai toate contractelecolective de muncã din educaþieîncearcã sã inducã acum ideea cã SIPar trebui sã se spargã în mici sindi-cate la nivelul unitãþilor ºcolare pen-tru a putea negocia CCM-urile.

„SIP ar trebui sã vadã cã aceastãlege a dialogului social este o dic-taturã a relaþiilor sociale. Cei de laPutere îi vor lãsa sã lucreze sãp-tãmâni întregi la aceste CCM-uri, dis-trãgându-i astfel de la alte problemeimportante ale învãþãmântului, dupãcare le vor spune cã nu este în regulãce au fãcut ºi îi vor pune sã le refacã”,a mai spus Andrãºescu.

„Domnul Andrãºescu ar trebuisã-ºi vadã de pensia lui ºi sã nu maiemitã judecãþi demne de ºcoalajudeþeanã de partid, acolo unde s-aspecializat în dezinformãri. Dânsulori nu ºtie sã citeascã o lege pânã lacapãt, ori nu vrea, pentru cã suntanumite prevederi peste care a sãritatunci când ºi-a formulat ipoteza,care scoate în evidenþã mai degrabã oimpotenþã sindicalã decât un spiritsalvator. Avem hotãrâri judecãtoreºticare ne atestã faptul cã suntem repre-zentativi în 134 de unitãþi de învãþã-

mânt. Cum poate domnul Andrãºes-cu sã spunã cã nu avem dreptul de anegocia contractele de muncã alesalariaþilor din aceste ºcoli”, spunesupãrat liderul Sindicatului Învãþã-mântului Preuniversitar Galaþi, Con-stantin Ciosu (foto).

Acesta este extrem de iritat ºi deaºa-zisa cutie a diversiunilor deschisãde SIP. Le vom lua pe rând! În rãvaºatrimisã oamenilor sãi, Adrian Andrã-ºescu îi avertizeazã cã SIP nu-i va lãsasã beneficieze de aceste contracte demuncã decât pe membrii sãi.

„O altã diversiune lansatã deAdrian Andrãºescu. Cum poate sãspunã aºa ceva? Legea este clarã, iararticolul 133 spune: clauzele acestorcontracte de muncã sunt valabilepentru toþi angajaþii din unitate. Dinnou Andrãºescu dã dovadã cã esteexpert în dezinformare. Cum am pu-

tea noi sã încãlcãm legea?“, spuneConstantin Ciosu.

Chiar ºi în cazul în care ar existaastfel de diversiuni, liderii SIP spun cãacestea nu reprezintã punctul devedere oficial al conducerii ºi cã nutrebuie luate în calcul. De altfel,preºedintele pensionar al Sindicatului„Educaþia“ nu a putut sã dea exempledecât douã grãdiniþe unde, chipurile,s-ar fi auzit astfel de ipoteze.

Andrãºescu a mai lansat douãatacuri la adresa SIP. „În unele uni-tãþi ºcolare pretind cã dacã ei negoci-azã contractul colectiv de muncã toþioamenii din acele unitãþi vor fi obli-gaþi sã plãteascã cotizaþie la SIP“ – arfi una dintre acestea ºi alta ºi mai ºi: „În alte unitãþi ºcolare îi ameninþãmascat pe oameni spunându-le cã,dacã nu sunt pãrþi semnatare în con-tractul colectiv de muncã, li se vor

desface contractele individuale demuncã”!

„Aceste prostii sunt doar în capullui! N-are nicio legãturã calitatea demembru de sindicat cu cea de benefi-ciar al clauzelor contractului de mun-cã. Pe domnul Andrãºescu îl ardefaptul cã nu poate negocia el acestecontracte, cã nu poate sã-ºi justificeactivitatea, cã nu poate sã le spunãoamenilor de ce le ia banii pe cotiza-þii. Poate doar pentru acele pacheþelecu portocale de sãrbãtori, pentru cãaltfel nu-i sprijinã. Dacã nu vine cuexemple clare, mã vãd nevoit sã-l dauîn judecatã pentru calomnie“, a pre-cizat liderul Sindicatului Învãþãmân-tului Preuniversitar Galaþi.

De altfel, Adrian Andrãºescu ainvocat aceleaºi douã grãdiniþe – 6 ºi9 – în care ar fi auzit aceste mesaje.

Sindicaliºtii de la SIP sunt susþi-

nuþi în demersul lor ºi de inspectorulºcolar general, Doruleþ Resmeriþã.

„CCM-urile se semneazã întreconducerile ºcolilor ºi sindicatulreprezentativ. Unde domnul Andrã-ºescu este reprezentativ, poate pro-pune un al model de CCM”, spune in-spectorul ºcolar general.

Aºa cum era de aºteptat, sindica-tul „patronat“ de Andrãºescu nu estereprezentativ decât într-o singurãºcoalã specialã, acolo unde nici mã-car nu ºi-a depus documentaþia deobþinere a reprezentativitãþii.

Prin apelul disperat al preºedin-telui pensionar Adrian Andrãºescuprin care îi îndeamnã pe directori sãnu înceapã discuþiile pe contractelede muncã, îi poate pune pe aceºtia însituaþia de fi amendaþi cu sume cu-prinse între 5.000 ºi 10.000 de lei,potrivit Legii 62/2011.

proiect 5

ianuar ie 201 2

wwwªCOALA

româneascq.ro

Sindicatul Învãþãmântului Pre-universitar Galaþi este beneficiarulProiectului „Organizaþia sindica-

lã în învãþãmântul preuniver-

sitar – succes prin parteneriat

social ºi capital uman perfor-

mant“ POSDRU/93/3.3/S/ 54001,proiect cofinanþat din Fondul SocialEuropean prin Programul Operaþio-nal Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007 – 2013.

Implementat în parteneriat cuSindicatul Învãþãmântului Preuni-versitar Sibiu, Universitatea „Ale-xandru Ioan Cuza” Iaºi, Casa Cor-pului Didactic Galaþi ºi SC MedsoftSRL Bârlad, proiectul îºi propunedezvoltarea capacitãþii organizaþi-ilor sindicale din învãþãmântul pre-universitar de a derula activitãþicomune, în sistem partenerial, orien-tate spre creºterea competitivi-

tãþii resurselor umane proprii

ºi atragerea de noi membrii,prin asigurarea unor programe deformare profesionalã continuã in-terregionale, crearea ºi dezvoltareaunor Centre Fixe de Resurse,crearea unei comunitãþi on-lineinterinstituþionale.

Pe parcursul celor trei ani de im-plementare, prin activitãþile comunederulate, proiectul va genera un con-text de exerciþiu partenerial real ºidurabil la nivelul celor douã regiunide dezvoltare, parteneriat în care vorfi incluºi membri ai sindicatelor dinînvãþãmântul preuniversitar ºi auto-ritãþi locale.

Una dintre activitãþile proiectuluiconstã în proiectarea, realizarea,pilotarea ºi apoi lansarea în uti-lizare a unei platforme de co-municare electronicã realizatã îniunie 2011. Prin platforma e-learningau devenit accesibile personalului di-dactic ºi reprezentanþilor autoritã-þilor locale programe de informare ºiservicii de consultanþã de tip digital.O altã activitate propusã o reprezintãdezvoltarea ºi derularea unuiprogram de formare profesion-alã continuã pe domeniile: for-marea competenþelor IT - certificareECDL, Management organiza-

þional, leadership ºi comuni-

care ºi Managementul proiec-

telor educaþionale. Ambele activitãþi sunt destinate

personalului didactic, personaluluiimplicat în desfãºurarea activitãþiisindicale la nivelul celor douã judeþepartenere în proiect, Galaþi ºi Sibiu,precum ºi reprezentanþilor autoritã-þilor publice locale.

Printre activitãþile derulate în ca-drul proiectului este inclusã ºi ocampanie de informare ºi con-ºtientizare a comunitãþilor locale,personalului didactic, membrilor or-ganizaþiilor sindicale la nivel naþio-nal, campanie care vizeazã sensibili-zarea ºi conºtientizarea beneficiarilorcu privire la importanþa ºi beneficiileparteneriatului social în sfera edu-caþiei.

Campania a presupus organiza-rea a 4 work-shop-uri inter-re-gionale (douã la Galaþi, 26 februarieºi 19 noiembrie 2011, ºi douã la Sibiu,4 iunie 2011 ºi martie 2012) cu par-ticiparea membrilor reprezentativi ai

celor trei categorii de partenerisociali: organizaþii sindicale, unitãþide învãþãmânt, autoritãþi locale.Proiectul îºi propune sã asigurenu doar un cadru propice de dialogîntre reprezentanþii partenerilorsociali implicaþi în proiect pe cele treicategorii, invitaþi din cele douã regiu-ni de dezvoltare, ci ºi sã valorificeexperienþele de comunicare ºibunele practici decantate pe par-cursul celor patru întâlniri de lucru,prin editarea ºi distribuirea la nivelnaþional a 200 de broºuri deprezentare a rezultatelor obþinute înîntâlnirile de lucru.

În cadrul primelor douã work-shop-uri, care s-au desfãºurat pedouã ateliere, s-au evidenþiat ºi dez-bãtut aspecte privind dezvoltarea in-stituþionalã ºi identificarea unor noimodalitãþi de înlãturare a barierelorde comunicare între factorii deci-denþi, bariere care în timp au creatdisfuncþionalitãþi între instituþiile im-plicate în procesul educaþional. Parti-cipanþii la workshop au scos în evi-denþã punctele slabe ale relaþiilordintre instituþii ºi au identificat solu-þii în vederea îmbunãtãþirii comuni-cãrii. Elementele semnificative evi-denþiate în urma prelucrãrii mate-

rialelor produse în cadrul primelordouã workshop-uri au fost incluse înbroºura „Parteneriatul social –

premisã a succesului în învã-

þãmânt“ tipãritã în 100 de exem-plare ºi distribuite la nivel naþional.

O altã activitate propusã ºi mate-rializatã prin acest proiect a fostcrearea a douã centre Fixe de Resur-se la sediul Sindicatului Învãþãmân-tului Preuniversitar Galaþi ºi la sediulSindicatului Învãþãmântului Preuni-versitar Sibiu. În cele douã centre, re-prezentanþii personalului didactic ºimembrii autoritãþilor locale benefici-azã de material de specialitate pe su-port de hârtie (cãrþi, reviste de spe-

cialitate) în diverse domenii precumpsihologie, pedagogie, metodicã, ºti-inþele educaþiei, introducere în infor-maticã, comunicare ºi relaþii publiceºi altele.

Trebuie menþionat cã în perioa-da 1 iulie – 30 noiembrie 2011 s-adesfãºurat programul de formarecontinuã ECDL-start pentru mem-brii grupului þintã de la Galaþi. Cei220 de cursanþi, reprezentanþi aipersonalului didactic ºi ai autori-tãþilor locale, repartizaþi în 10 grupe,au parcurs timp de 40 de ore pro-grama acestui modul însuºindu-ºicompetenþele digitale propuse deprogramul de formare ECDL-start.Profesionalismul formatorilor, darºi interesul pe care l-au manifestat ºiseriozitatea de care au dat dovadãcursanþii au condus în final la pro-movarea în proporþie de 100% acelor patru module.

„Prin ofertarea unor programe

de formare adaptate nevoilor pre-

zente ºi viitoare ale cadrelor didac-

tice s-a realizat atingerea unor stan-

darde profesionale de nivel ridicat

realizând un profil de dezvoltare

personalã ºi profesionalã benefic în

ceea ce priveºte dezvoltarea dura-

bilã. Beneficiile unei formãri profe-

sionale continue conforme schim-

bãrilor din societate aduc un plus

calitãþii vieþii. Prin dobândirea com-

petenþelor de utilizare a tehnologi-

ilor informaþionale ºi comunicaþio-

nale la standardele europene (ga-

rantate prin certificarea ECDL) ca-

drele didactice pot folosi aceste achi-

ziþii durabile ale învãþãrii, posibil de

transferat în diferite medii profesio-

nale ºi personale“ a declarat Maria

Sârghi - ªcoala nr. 40.

„Programul de formare ECDL

start contribuie la promovarea ino-

vãrii societãþii informaþionale, în

mod deosebit prin faptul cã intro-

duce calculatorul ºi resursele de in-

ternet în asigurarea comunicãrii

permanente cu partenerii sociali.

Personalul didactic care a urmat

acest program de formare este ca-

pabil sã rãspundã introducerii con-

tinue de noi tehnologii informaþio-

nale ºi comunicaþionale ºi sunt mai

bine pregãtiþi, cu competenþe profe-

sionale, care sã le asigure adaptarea

la provocãrile prezente ºi viitoare de

pe piaþa muncii ºi în viaþa persona-

lã“ – a declarat Jeni ªtefan – învãþã-

tor ªcoala nr. 17 .

La 3 decembrie 2011, a începutderularea programului ECDL-startpentru membrii grupului-þintã, re-

prezentanþi ai Sindicatului Învãþã-mântului Preuniversitar Sibiu. Audebutat patru grupe formate dinmembri ai personalului didactic ºi re-prezentanþi ai autoritãþilor locale ur-mând ca, în februarie, sã înceapã încã

ºase grupe, pentru realizarea gru-pului þintã alcãtuit din 220 de per-soane.

Activitãþile pe care SindicatulÎnvãþãmântului Preuniversitar Ga-laþi, în parteneriat cu Sindicatul Învã-þãmântului Preuniversitar Sibiu levor derula pânã în 2013 în cadrulproiectului „Organizaþia sindicalã în

învãþãmântul preuniversitar – suc-

ces prin parteneriat social ºi capital

uman performant“, proiect finanþat

din Fondul Social European prin

Programul Operaþional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane

2007-2013, vor conduce la creºterea

adaptabilitãþii ºi flexibilitãþii celor

douã organizaþii sindicale din în-

vãþãmântul preuniversitar, parte-

nere în proiect, prin dezvoltarea ca-

litãþii resursei umane proprii, prin

crearea unei reþele interinstituþio-

nale ºi a structurilor parteneriale de

tip organizaþii sindicale – autoritãþi

locale ºi vor fundamenta dezvolta-

rea, pe termen lung, a unor iniþiative

de interes comun.

IInnvveesstteeººttee îînn ooaammeennii!! Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritarã 3 - „Creºterea adaptabilitãþii lucrãtorilor ºi a întreprinderilor”Domeniul major de intervenþie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor ºi încurajarea iniþiativelor partenerilor sociali ºi societãþii civile”OOrrggaanniizzaaþþiiaa ssiinnddiiccaallãã îînn îînnvvããþþããmmâânnttuull pprreeuunniivveerrssiittaarr –– ssuucccceess pprriinn ppaarrtteenneerriiaatt ssoocciiaall ººii ccaappiittaall uummaann ppeerrffoorrmmaannttBeneficiar: Sindicatul Învãþãmântului Preuniversitar GalaþiContract POSDRU/93/3.3/S/54001

Sindicatul Învãþãmântului Preuniversitar Galaþisusþine parteneriatele cu comunitãþile locale

dosar6

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

UNIVERSITÃÞILEtrebuie sã-ºi aleagã rectorii

Bãtãlia pentru poziþiile de rectorisau preºedinþi în universitãþi are înprimul rând o mizã financiarã. Dacãanalizãm veniturile acumulate derectori, câºtigurile pe an sunt colosa-le. De exemplu, la Facultatea de Me-dicinã ºi Farmacie, rectorul FlorianPopa câºtigã 203.654 lei (aproape50.000 euro!) numai din salariul derector. Rectorul Constantin Oprean aîncasat fabuloasa sumã de 346.736lei din venitul de rector, activitãþi di-dactice ºi de cercetare în cadrul Uni-versitãþii „Lucian Blaga“ din Sibiu.Dar funcþiile universitare au ºi altebeneficii: prin cumul între poziþia depreºedinte SNSPA ºi cea de evaluatorsau sfãtuitor al altor universitãþi,Adrian Miroiu a fãcut 334. 509 lei înanul precedent (pe lângã rectorulPaul Dobrescu cu 288.396), din acti-vitãþile didactice, de cercetare, dinactivitatea la ARACIS ºi ca expert co-laborator al altor instituþii! ªi VasileAstãrãstoae a cumulat funcþii pestefuncþii. Dacã în cazul unui profesoruniversitar orice salariu este posibilºi legal prin cumulul unei normedidactice, a orelor suplimentare ºi agranturilor de cercetare, acest lucrunu e valabil pentru conducerile uni-versitãþilor, care nu au timp nici depredat ºi nici de cercetare, în schimbau o considerabilã influenþã pe care opot folosi pentru a-ºi creºte veni-turile.

Ce mizã mai are funcþia de rector, astãzi,în România

În lunile urmãtoare, multe uni-versitãþi trebuie sã îºi aleagã, din nou,rectorii. Noua lege a educaþiei schim-bã însã regulile jocului, iar miza de adeveni astãzi rector în România numai e aceeaºi. Dacã ar fi sã rezumãmcare este efectul dorit al schimbãrilorprivind alegerea rectorilor, acesta arfi, în primul rând, eliberarea univer-sitãþilor de controlul unui grup re-strâns de oameni, aceiaºi veºnicimembri în comisii, comitete, aceiaºievaluatori de granturi care acu-muleazã averi uriaºe.

Fãrã candidaþi unici în alegeri

Una dintre schimbãrile impor-tante aduse de noua legislaþie esteobligativitatea existenþei a cel puþindoi candidaþi la alegerile pentrudesemnarea rectorului. Dacã înainteerau destule cazuri de universitãþi cuun singur candidat (ex. Ioan Pânzaru- Universitatea Bucureºti, EcaterinaAndronescu - Universitatea Politeh-nica Bucureºti, Constantin Oprean -Universitatea „Lucian Blaga“ dinSibiu ºi multe alte cazuri), acumaceastã practicã nu mai este posibilã.De altfel, cum s-ar putea organizaalegeri cu un singur candidat când

unica modalitate de a-l respinge esteneparticiparea la vot sau anulareapropriului vot? Predictibilitatea a-ranjamentelor ºi abandonarea lupteide cãtre potenþialii contracandidaþipe motivul cã jocurile sunt deja fã-cute nu mai pot funcþiona.

Referendum cu tam-tamîn universitãþi

Fiecare universitate ºi-a organi-zat deja un referendum pentru alege-rea modalitãþii de desemnare a rec-torului. Comunitatea academicã - dela cadre didactice ºi de cercetare pânãla reprezentanþii studenþilor - au avutde ales între cele douã variante dedesemnare a rectorului prevãzute denoua lege: fie prin concurs public, fieprin alegeri generale.

Întregul proces a fost reglemen-tat de Ministerul Educaþiei în celemai mici detalii: buletinele de vot auvenit centralizat, de la minister; uni-versitatea a trebuit sã anunþe refe-rendumul cu cel puþin 30 de zile îna-inte; sã organizeze cel puþin 3 dezba-teri publice pentru informarea comu-nitãþii academice despre implicaþiilereferendumului, iar procedurile însine de validare ºi desfãºurare a re-ferendumului au fost aproape la felde complexe ca la alegeri naþionale.Votul a fost universal, direct, secret ºiegal. Cel puþin la nivel formal, cuvân-tul de ordine a fost transparenþa:birouri electorale, observatori, pro-cese verbale, liste electorale în caretotul e consemnat ºi verificat.

Cât de uºor se mai poateocupa funcþia de rector?Concurs public vs. Alegerigenerale

În urma referendumului desfã-ºurat în universitãþi, acestea au optatmai degrabã pentru alegerea rectoru-lui prin vot ºi nu prin concurs. ªiaceasta pentru cã, cel puþin teoretic,concursul favorizeazã ºi candidaturaunor oameni din exteriorul univer-sitãþilor care poate fi incomodã pen-tru interesele grupurilor universitare.Mai exact, senatul universitar ar tre-bui sã stabileascã o comisie deselecþie a rectorului formatã în pro-porþie de 50% din membri ai univer-sitãþii ºi 50% din personalitãþi ºtiinþi-fice ºi academice din afara univer-sitãþii, din þarã ºi din strãinãtate.Amestecul unor oameni din exteriorîn recrutarea rectorului este o ideebunã încurajând promovarea la con-ducerea universitãþilor a altor per-soane decât cele fixate de ani buni înstructurile de conducere.

Dacã aceastã idee ar putea fi peplacul unei pãrþi din comunitateauniversitarã, mulþi nu o agreeazã,votând, aºa cum s-a observat la refe-rendum, cu o majoritate covârºitoarepentru varianta rectorului desemnat

Începe bãtãlia pentru funcþiile de conducere

dosar 7

ianuar ie 201 2

wwwªCOALA

româneascq.ro

prin alegeri interne. Asta nu înseam-nã cã în acest sistem nu au acces ºicandidaþi externi, dar este greu decrezut cã îºi vor atrage susþinereaunui numãr suficient de votanþi. Pede altã parte, trebuie subliniat cã, ºiprin sistemul de vot, candidaþii lafuncþia de rector trebuie sã facã maimult decât pânã acum: dezbateri pu-blice, program de candidaturã, aten-þia pentru captarea întregii comu-nitãþi academice ºi nu doar a unuigrup restrâns. Având în vedere cãîntreaga comunitate academicã vavota prin vot secret, este un momentfavorabil ca nemulþumiþii de vecheaoligarhie universitarã sã schimberezultatele alegerilor.

Prin urmare, nu mai este atât deuºor sã devii rector. Pe de altã parte,rãmâne de vãzut cât de mult au reuºitvechile conduceri sã îºi exercite influ-enþa în propriile structuri academicepentru cã schimbãrile se pot realizanumai cu o majoritate universitarãcare îºi doreºte asta.

Ce puteri ºi ce constrângeri vor avea noii rectori?

În primul rând, o schimbare ma-jorã este reprezentatã de noul statutal rectorului. Rectorul încheie uncontract de management care cu-prinde criteriile ºi indicatorii de per-formanþã managerialã. Aceasta în-seamnã cã:

- performanþa realã a activitãþiirectorului poate fi evaluatã maiobiectiv;

- rectorul poate fi disponibilizatde MECTS din motive de: nere-spectare a legii, Cartei ºi regula-mentelor universitãþii, nerespectarea reglementãrilor privind evaluareaºi asigurarea calitãþii, probleme deeticã ºi echitate, un managementneeficient ºi o utilizare defectuoasã aresurselor, netransparenþa deciziilorºi activitãþilor sale.

Criteriile de sancþionare pânã ladisponibilizarea rectorului se referã,practic, la toatã activitatea acestuiade la aplicarea normelor pânã lamodul cum sunt cheltuite resurselefinanciare. Rectorul este un angajatcare rãspunde pentru activitãþile saleîn faþa senatului universitãþii ºi a mi-nisterului ºi îºi asumã rãspundereapublicã pentru deciziile pe care le ia.Acest nou statut al rectorului carepoate fi evaluat pe criterii obiectivede performanþã a stârnit numeroasecritici, în mod firesc, din partea rec-torilor actuali, aflaþi pe poziþii maivulnerabile.

Puterea ºi responsabilitatea rec-torului sunt foarte mari în condiþiileîn care acesta semneazã ºi negociazã,pe de-o parte, contractul instituþionalcu ministerul, iar, pe de altã parte,încheie contractul de managementcu senatul universitar. Rectorul con-centreazã resursele întregii univer-sitãþi, fiind, conform legii, respon-sabil de alocarea acestora spre depar-tamentele ºi structurile cele mai per-formante. Controlul resurselor ºi sta-bilirea modului cum sunt cheltuitesunt atribuþii de care depind funcþio-narea întregii instituþii ºi deci mizãuriaºã pentru a deveni rector. Rec-torul prezintã senatului, în fiecare an,raportul despre starea universitãþiicare trebuie validat.

În ceea ce priveºte incompatibi-litãþile, cea mai importantã schim-bare, în plus faþã de cele deja exis-tente, se referã la incompatibilitatea

dintre funcþia de rector ºi funcþiile dedemnitate publicã. În acest context,Agenþia Naþionalã de Integritate astabilit cã cei patru parlamentari caresunt ºi rectori, Ecaterina Andrones-cu, Florian Popa, Nicolae Robu ºiªtefan Iosif Drãgulescu se aflã în in-compatibilitate în raport cu preve-derile noii Legi a Educaþiei. EcaterinaAndronescu se aflã deja la al doileamandat alãturi de alte nume greleprecum Andrei Marga (Universitatea„Babeº-Bolyai“ din Cluj-Napoca),Florian Popa (UMF „Carol Davila“)Ioan Pânzaru (Universitatea dinBucureºti) sau Ion Gh. Roºca (ASE).

Noi alegeri, noi relaþii de putere

În primul rând, noile alegeri pen-tru desemnarea rectorilor vor aduceoameni noi, având în vedere cã la unnumãr semnificativ de universitãþirectorii îºi terminã deja cel de-aldoilea mandat. E un moment în care,fie vom asista la continuarea jocu-rilor grupurilor de putere precedenteprin alegerea unui rector din cadrulacestora, fie va fi o schimbare majorãfavorizatã de faptul cã nu doar ungrup, ci toatã comunitatea academicãîºi alege rectorul.

Relaþiile de putere se vor formape baza influenþei majore pe care o vaexercita rectorul, nu doar prin de-semnarea propriei echipe în struc-tura executivã (prorectori, directoradministrativ), ci ºi prin influenþainformalã în alegerea decanilor dincadrul facultãþilor. Conform legii,candidaþii pentru funcþiile de decansunt avizaþi de consiliul facultãþiirespective cu votul majoritãþii simplea membrilor acestuia. La fel ca laalegerile rectorului, trebuie sã existecel puþin 2 candidaþi!

Rectorul este cel care organizeazãconcursul public pentru alegerea de-canului. El deþine astfel o putere in-formalã crescutã de a influenþa can-didaþii desemnaþi pentru aceastãfuncþie. Intenþia ar fi de a armonizastructurile de conducere ale univer-sitãþii cu cele de la nivelul facultãþilorpentru un management mai eficient.Odatã cu noua evaluare a univer-sitãþilor ºi a programelor de studii,finanþarea va depinde, într-o mãsurãmai mare decât pânã acum, de per-formanþa universitãþilor. Rectoruleste responsabil de atribuirea resur-selor cãtre facultãþile ºi programelede studii mai performante. Fãrã ocomunicare eficientã cu decanii, vomavea o distribuþie a resurselor de susîn jos fãrã o asumare a deciziilor ºi aunui plan pentru menþinerea sauîmbunãtãþirea calitãþii structuriloruniversitare. Accentul pe indicatoride calitate ºi nu doar pe cantitate(numãrul de studenþi înmatriculaþi lao universitate) în realizarea finanþã-rilor presupune mai mult decât o co-relare de cifre pentru asigurarea ra-portului numãr studenþi – bani. Înacest sens, sunt necesare strategii co-mune asumate de executiv alãturi defacultãþi pentru o cheltuire eficientã abanilor publici ºi pentru asumareaunei direcþii comune în privinþa creº-terii calitãþii.

Scandaluri de corupþie,nepotisme ºi non-transparenþã

Dintre toate universitãþile incluseîn lista neagrã a rectorilor, aproapetoate au fost sau sunt implicate înscandaluri, cazuri de corupþie sauprobleme de integritate! RectoriiFlorian Popa, Iosif ªtefan Drãgules-cu, Ecaterina Andronescu ºi Nicolae

Robu sunt, în primul rând, în stare deincompatibilitate sesizatã de ANIpentru ocuparea în acelaºi timp afuncþiilor de parlamentari cu cele derectori. De asemenea, rectorul Adri-an Gorun de la Universitatea „Con-stantin Brâncuºi“ se afla în situaþie deincompatibilitate la alegerile din2005 ocupând ºi funcþia de secretargeneral al Ministrului Educaþiei. ANIa constatat starea de incompatibili-tate, dar la alegerile din 2008 a fost,din nou, singurul candidat la funcþiade rector ºi a fost ales în unanimitatepentru un nou mandat. În 2008, s-aaflat din nou în incompatibilitate, odatã pentru cã ocupa funcþia de înaltfuncþionar public (transferat de laMinisterul Educaþiei la Comisia pen-tru Prognozã) ºi a doua oarã pentrucã a fost candidatul PDL la alegerilepentru Camera Deputaþilor (incom-patibilitãþi confirmate de ANI).

Afaceri ilegale ºi jocuri de culise

ªtefan Diaconescu, rectorul de laUniversitatea de ªtiinþe Agronomiceºi Medicinã Veterinarã Bucureºti estecercetat de DNA pentru asocierea ile-galã cu omul de afaceri Gabriel Popo-viciu în firma controlatã de acesta,Bãneasa Investments. Rezultatul esteconcesionarea unei proprietãþi cãtreuniversitate la un preþ mult sub-eva-luat. Un alt caz este acela al rectoru-lui Vasile Astãrãstoae care este ur-mãrit penal pentru mai multe in-fracþiuni într-un dosar DNA pentruatribuirea ilegalã a unui contractîntr-un proiect finanþat din fondurieuropene. De asemenea, rectorulªtefan Drãgulescu a fost reclamatpentru plata din banii universitãþiiUMF Timiºoara a mai multor depla-sãri fãcute de el ºi fiica sa în þãri din

Europa ºi America Latinã. De men-þionat sunt ºi problemele repetateînregistrate la Universitatea „AurelVlaicu“ din Arad. Rectorul LizicaMihuþ s-a folosit de stratagema înfi-inþãrii funcþiei de preºedinte al uni-versitãþii pentru a rãmâne la condu-cere ºi dupã terminarea celui de-aldoilea mandat de rector. Ulterior, areuºit sã ocoleascã legea ºi sã revinãîn funcþia de rector pentru al treileamandat dupã ce l-a înlaturat pe noulrector, ales cu doar cateva luniînainte, cu sprijinul Senatului univer-sitar. Decizia Senatului a fost anulatãde instanþa de judecatã. Lucrurile nus-au oprit aici. Doamna Mihuþ aîncercat sã introducã o nouã funcþieîn Carta universitarã, de data aceastaaceea de preºedinte de onoare cu pre-rogative în conducerea instituþiei.Propunerea nu a fost însã aprobatãde legea Funeriu, o astfel de funcþieneexistând nici în Legea educaþiei.

NepotismeUn exemplu de nepotism este

acela al rectorului Constantin Opreande la Universitatea „Lucian Blaga“din Sibiu care a angajat trei membriai familiei sale, rude de gradul I (soþiaºi cele douã fiice) pe poziþii didacticeîn universitate. Acelaºi rector, la ale-gerile din 2008, a modificat ilegalunele prevederi ale Cartei universita-re care i-au permis sã numeascã di-rect anumite persoane în organele deconducere ale universitãþii. De ase-menea, rectorul Vasile Astãrãstoaede la UMF Iaºi a fost acuzat de anga-jare ilegalã a propriei fiice într-unproiect al universitãþii finanþat dinfonduri europene.

Material publicat pe site-ul Alianþei pentru o Românie Curatã

(www.romaniacurata.ro)

Topul veniturilor1. Constantin Oprean (U. „L. Blaga“) - 346.736 lei2. Adrian Miroiu (SNSPA) - 334. 509 lei3. Paul Dobrescu (SNSPA) - 288.396 lei4. Vasile Astãrãstoae (UMF Iaºi) - 270.761 lei5. Nicolae Robu (UPT) - 230.737 lei6. Andrei Marga (U. „Babeº-Bolyai“) - 220.324 lei

www.scoalaromaneasca. ro

Anul 2012 va aduce înînvãþãmânt mai multenoutãþi impuse de Legeaeducaþiei. Una din cele maiimportante se referã laintroducerea clasei pregãtitoare. Astfel, eleviinãscuþi în anul 2005reprezintã ultima generaþieadmisã în învãþãmântul primar fãrã sã fi fost în clasa pregãtitoare, din anul ºcolar 2012 - 2013 aceastadevenind obligatorie.

Copiii nãscuþi în 2005 vor fiadmiºi în clasa întâi fãrã clasa pre-gãtitoare, iar cei nãscuþi în 2006vor intra în clasa pregãtitoare. Pen-tru copiii nãscuþi în intervalul 1 sep-tembrie 2006 - 31 decembrie 2006pãrinþii vor putea opta dacã pre-lungesc încã un an grupa mare saudacã cei mici merg în grupa pregãti-toare. În cazul în care copiii nãscuþiîn intervalul 1 septembrie - 31 de-cembrie rãmân încã un an în gupamare, în anul ºcolar 2013-2014 vorintra în clasa pregãtitoare.

Potrivit legii, în clasa pregãti-toare sunt înscriºi copiii care auîmplinit vârsta de 6 ani pânã la dataînceperii anului ºcolar. La solici-tarea scrisã a pãrinþilor, a tutorilorsau a susþinãtorilor legali, pot fi în-scriºi în clasa pregãtitoare ºi copiiicare împlinesc vârsta de 6 ani pânã

la sfârºitul anului calendaristic,dacã dezvoltarea lor psihosomaticãeste corespunzãtoare.

În clasa pregãtitoare din învãþã-mântul special sunt înscriºi copii cucerinþe educaþionale speciale, careîmplinesc vârsta de 8 ani pânã ladata începerii anului ºcolar. La soli-citarea scrisã a pãrinþilor, a tutorilorlegali sau a susþinãtorilor legali, potfi înscriºi în clasa pregãtitoare ºicopii cu cerinþe educaþionale spe-ciale cu vârste cuprinse între 6 ºi 8ani la data începerii anului ºcolar.

Clasa pregãtitoare se organizea-zã în cadrul unitãþilor de învãþã-mânt preuniversitar cu personali-tate juridicã acreditate sau autori-zate. Aceste clase pot funcþiona ºi lagrãdiniþe.

Inspectoratele ºcolare vor asi-gura înscrierea în clasa întâi a tutu-

ror copiilor în vârstã de ºapte ani ºia copiilor în vârstã de ºase aniîmpliniþi pânã la data începerii anu-lui ºcolar, dacã aceºtia au frecventatgrupa pregãtitoare ºi dacã existãsolicitarea scrisã a pãrinþilor, atutorilor sau a susþinãtorilor legali.

De asemenea, inspectorateleºcolare vor organiza ºi înscrierea înclasa pregãtitoare a tuturor copiilorîn vârstã de 6 ani împliniþi pânã ladata începerii anului ºcolar, dacãnu au frecventat grupa pregãtitoa-re, precum ºi a copiilor care împli-nesc aceeaºi vârstã pânã la sfârºitulanului calendaristic, dacã existã so-licitarea scrisã a pãrinþilor, a tu-torilor sau a susþinãtorilor legali ºidacã dezvoltarea lor psihosomaticãeste corespunzãtoare.

Inspectoratele ºcolare înaintea-zã, pânã în 20 ianuarie 2012, spre

avizare Ministerului Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportuluireþeaua ºcolarã din raza lor teritori-alã propusã de autoritãþile adminis-traþiei publice locale, dupã con-sultarea unitãþilor de învãþãmânt, aoperatorilor economici ºi a parte-nerilor sociali interesaþi.

De asemenea, MECTS a maipregãtit o noutate. ªi anume, liceelecu promovabilitate sub 15% laExamenul de bacalaureat din 2011vor elabora pentru clasa a IX-a unplan de ºcolarizare diminuat cu celpuþin o clasã, potrivit metodologieiMinisterului Educaþiei privind cifrade ºcolarizare în anul de învãþã-mânt 2012-2013.

Astfel, unitãþile de învãþãmântde nivel liceal cu promovabilitatesub 15% la Examenul de bacalaure-at 2011 „vor proiecta pentru clasa a

Noutãþile din învãþãmântîn 2012

eveniment 9

ianuar ie 201 2

IX-a, zi, un plan de ºcolarizare di-minuat cu cel puþin o clasã“. Unitã-þile de învãþãmânt de nivel liceal

unice la nivel de localitate, precumºi cele care au câte o clasã a IX-a, aX-a, a XI-a ºi a XII-a sunt exceptate

de aceste reglementãri.Pentru anul ºcolar viitor, pro-

punerile pentru proiectul planuluide ºcolarizare ºi al reþelei unitãþilorde învãþãmânt preuniversitar se vorelabora de inspectoratele ºcolare.Fiecare inspectorat ºcolar va realizaun studiu prin care va fundamentaproiectul planului de ºcolarizaredin perspectiva argumentelor peda-gogice, psihologice, sociologice ºieconomice.

Studiul va urmãri analiza posi-bilitãþilor de cuprindere a absol-venþilor claselor a VIII-a în ciclulinferior al liceului, în funcþie deoferta educaþionalã. De asemenea,studiul va urmãri analiza opþiunilorelevilor claselor a VIII-a ºi a opþiu-nilor absolvenþilor ºcolilor de arte ºimeserii din învãþãmântul special,promoþia 2012, pentru anul decompletare (nivelul 2 de calificare),învãþãmânt de zi, în conformitatecu legislaþia în vigoare.

O altã noutate o reprezintã in-troducerea costului standard perelev ºi a principiului „finanþarea ur-meazã elevul“.

Funeriu a menþionat cã, în 2012,prin costul standard per elev suntfinanþate atât salariile, cât ºi cheltu-ielile cu întreþinerea, materiale ºiservicii pentru evaluarea periodicãinternã a elevilor ºi cheltuieli cu for-marea continuã a cadrelor didac-tice.

„Altfel spus, o ºcoalã care esteîntr-o comunã bogatã ºi o ºcoalãcare este într-o comunã sãracã vorprimi aceeaºi sumã pentru salarii ºipentru cheltuielile anunþate dacã auacelaºi numãr de elevi. Înainte,într-o comunã bogatã, oraº bogat,primarul cumpãra tablã electronicãºi mijloace moderne, iar în alteleprimarul nu plãtea nici mãcar încãl-zirea. Acest lucru nu va mai fi posi-bil de acum înainte pentru cã vaexista echitate în sistem. Sumelesunt aceleaºi indiferent de comunaîn care se aflã ºcoala. Este un pasuriaº. Desigur, primãriile, dacã auresurse, pot finanþa suplimentar

ºcolile, peste aceste resurse care vindirect din sume defalcate din taxape valoarea adãugatã. Aceste sumeasigurã standardul. Este un pasuriaº spre echitate. Primarul nu vamai avea scuze sã nu plãteascãîncãlzirea la ºcoalã, sã nu realizezeaceste servicii minime pentru co-pii“, a mai spus Funeriu.

Costul standar pe elev, coefi-cient 1 este de 2.235 lei pentru sala-rii ºi 264 pentru celelalte cheltuieli.România a fost împãrþitã în multezone în funcþie de temperaturã, ast-fel încât la cele unde este mai frig,coeficientul este de 300 de lei coststandard pentru cheltuieli, a adãu-gat ministrul Educaþiei.

„Costul fiind standard, dacã undirector este bun gospodar ºi aregrijã ca la chiuvete sã nu curgã apacontinuu, face economii ºi reducerisipa poate cumpãra instrumentede învãþare de mai bunã calitate.Poate sã schimbe bãncile, sã facãinvestiþii în folosul elevilor pentrucã banii vor fi aceiaºi. Gospodariibuni ºtiu când sã deschidã ºi cândsã închidã caloriferele sã facã micireparaþii ºi banii economisiþi sã îifolosescã în interesul elevilor“, aadãugat Funeriu.

El a spus cã, de la începutulanului ºcolar 2011 - 2012, peste92% dintre copiii României învaþãîn ºcoli autorizate sanitar, adicã încondiþii bune. În prezent, în Ro-mânia sunt peste 6.200 de ºcoli cu personalitate juridicã de la peste 8.500 de ºcoli în urmã cu doiani.

„Un lucru esenþial introdus din2012 este acela cã MECTS va moni-toriza numãrul de elevi reali ºi vafinanþa în funcþie de prezenþa elevi-lor la clasã. De exemplu, dacã vomînscrie la ºcoalã la seral un numãrde elevi care nu corespunde celui pecare îl gãsim la controalele efectu-ate, atunci ºcoala poate pierde dinfinanþare. Finanþarea va fi modifi-catã dacã numãrul de elevi este maimic sau mai mare decât cel anunþatla începutul anului. Finanþarea ur-

meazã elevul. Acestã mãsurã vaduce la scãderea abandonului ºco-lar. Directorul va ºti cã va primibani mai puþini dacã copiii nu vin laºcoalã. Va fi o implicare mult mai pu-ternicã a ºcolii în societate. Vor câº-tiga ºcolile care vor face acest efort ºianume sã þinã elevii la cursuri“, aconchis ministrul Funeriu.

Tot din 2012, începe evaluareade la finalul clasei a II-a - evaluareacompetenþelor fundamentale: scris-citit ºi matematicã. Rezultatele eva-luãrilor sunt folosite pentru elabo-rarea planurilor individualizate deînvãþare ale elevilor. Rezultateleevaluãrii ºi planurile individua-lizate se comunicã pãrinþilor ele-vilor ºi constituie documente dinportofoliul educaþional al elevului.

O altã evaluare va fi cea de la fi-nalul clasei a IV-a, prin eºantiona-re, o evaluare a nivel naþonal a com-petenþelor fundamentale dobânditeîn ciclul primar, dupã modelul tes-tãrilor internaþonale, pentru diag-noza sistemului de învãþãmânt lanivel primar.

De asemenea, la finalul clasei aVI-a, toate ºcolile, în baza unei me-todologii elaborate de MECTS,organizeazã ºi realizeazã evaluareaelevilor prin douã probe transdisci-plinare: limbã ºi comunicare,matematicã ºi ºtiinþe.

De asemenea, din 2012, concur-sul de titularizare va fi organizat lanivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt.

O altã noutate vizeazã organi-zarea învãþãmântului profesional.Potrivit unei declaraþii a ministru-lui Educaþiei, începânând cu anulºcolar viitor ar putea reapãrea ºco-lile profesionale pe lângã liceeletehnologice.

În învãþãmântul superior, în2012, vor fi terminate alegerile pen-tru noile structuri de conducere aleuniveristãþilor ºi vor fi consfinþiteprimele consorþii universitare. Deasemenea, MECTS analizeazã opor-tunitatea reintroducerii concursu-lui de admitere la facultate.

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

www.scoalaromaneasca. ro

juridic10wwwªCOALA

româneascq.ro

CALENDARUL ACTIVITÃÞILOR prevãzute în Metodologia privind echivalarea pe baza ECTS/SECT

a învãþãmântului universitar de scurtã duratã ºi Calendarul activitãþilorprevãzute în Metodologia privind recunoaºterea ºi echivalarea

competenþelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului a emis ORDI-NUL nr. 6.563 din 13 decembrie 2011pentru aprobarea Calendarului acti-

vitãþilor prevãzute în Metodologia

privind echivalarea pe baza ECTS/

SECT a învãþãmântului universitar

de scurtã duratã realizat prin

colegiul cu durata de 3 ani sau insti-

tutul pedagogic cu durata de 3 ani,

cu ciclul I de studii universitare de

licenþã, pentru cadrele didactice din

învãþãmântul preuniversitar, apro-

batã prin Ordinul ministrului Edu-

caþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Spor-

tului nr. 5.553/2011, sesiunea 2012, ºi

a Calendarului activitãþilor prevã-

zute în Metodologia privind recu-

noaºterea ºi echivalarea competen-

þelor profesionale dobândite formal,

nonformal sau informal de cãtre

cadrele didactice care ocupã funcþii

de educatori/educatoare, institu-

tori/institutoare, învãþãtori/învãþã-

toare, maistru-instructor, antrenor,

în vederea ocupãrii funcþiei didactice

de profesor pentru învãþãmântul

preºcolar, profesor pentru învãþã-

mântul primar, profesor de instruire

practicã, respectiv profesor-antre-

nor în cluburile sportive ºcolare, pa-

latele ºi cluburile copiilor, aprobatã

prin Ordinul ministrului Educaþiei,

Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului

nr. 5.484/ 2011, sesiunea 2012.

Acesta a fost publicat în MOf. nr.929 din 28 decembrie 2011 ºi a intratîn vigoare la 28 Decembrie 2011.

OMECTS nr. 6.563/2011 a fostemis în baza prevederilor art. 149alin. (3) ºi art. 248 alin. (3) din Legeaeducaþiei naþionale nr. 1/2011, cu

modificãrile ºi completãrile ulte-rioare, în conformitate cu prevede-rile OMECTS nr. 5.553/2011 ºi aleOMECTS nr. 5.484/2011.

CALENDARUL activitãþilor pre-vãzute în Metodologia aprobatã prinOMECTS nr. 5.553/2011, sesiunea2012

I. În vederea echivalãrii pe bazaSistemului european de creditetransferabile (ECTS/SECT) a învãþã-mântului universitar de scurtã dura-tã, realizat prin colegiul cu durata de3 ani sau institutul pedagogic cu du-ratã de 3 ani, cu ciclul I de studii uni-versitare de licenþã, pentru cadreledidactice din învãþãmântul preuni-versitar, conform metodologiei apro-bate prin OMECTS nr. 5.553/2011,sesiunea 2012, dosarele cu docu-mentele justificative ale cadrelor

didactice pentru care se aplicã acestsistem de echivalare se depun lainspectoratele ºcolare.

Inspectorul ºcolar pentru dezvol-tarea resurselor umane verificã înde-plinirea cumulativã a condiþiilor deechivalare prevãzute la art. 3 din me-todologia aprobatã prin OMECTS nr.5.553/2011, pentru categoriile de ca-dre didactice prevãzute la art. 1 dinaceeaºi metodologie, întocmeºte situ-aþia centralizatã, pe specializãri, a ca-drelor didactice care au solicitat echi-valarea, formuleazã observaþii cu pri-vire la dosarele verificate ºi le trans-mite instituþiilor de învãþãmânt supe-rior stabilite de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.

Pânã la data de 11 mai 2012, la ni-velul instituþiilor de învãþãmânt su-perior stabilite de Ministerul Educa-

þiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportu-lui, prin decizie a rectorului insti-tuþiei de învãþãmânt superior, se con-stituie comisia de preluare, verificareºi evaluare a dosarelor cadrelor di-dactice care solicitã echivalarea pebaza ECTS/SECT a învãþãmântuluiuniversitar de scurtã duratã, realizatprin colegiul cu durata de 3 ani sauinstitutul pedagogic cu duratã de 3ani, cu ciclul I de studii universitarede licenþã, al cãrei preºedinte estedirectorul departamentului pentrupregãtirea personalului didactic.

II. În vederea echivalãrii pe bazaECTS/SECT a învãþãmântului uni-versitar de scurtã duratã, realizatprin colegiul cu durata de 3 ani sauinstitutul pedagogic cu duratã de 3ani, cu ciclul I de studii universitarede licenþã, pentru cadrele didactice

wwwªCOALA

româneascq.ro juridic 11

ianuar ie 201 2

din învãþãmântul preuniversitar,conform metodologiei aprobate prinOMECTS nr. 5.553/2011, sesiunea2012, ordinea derulãrii activitãþiloreste urmãtoarea:

1. Depunerea ºi verificarea dosa-relor cuprinzând documentele justi-ficative în vederea echivalãrii pe bazaECTS/SECT a învãþãmântului uni-versitar de scurtã duratã, realizatprin colegiul cu durata de 3 ani sauinstitutul pedagogic cu duratã de 3ani, cu ciclul I de studii universitarede licenþã

PPeerriiooaaddaa:: 3 ianuarie-2 martie2012

2. Transmiterea la MinisterulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului a situaþiei statistice pe spe-cializãri a cadrelor didactice care ausolicitat echivalarea pe baza ECTS/SECT a învãþãmântului universitarde scurtã duratã, realizat prin cole-giul cu durata de 3 ani sau institutulpedagogic cu duratã de 3 ani, cu ci-clul I de studii universitare de licenþã

TTeerrmmeenn:: 23 martie 20123. Stabilirea ºi comunicarea de

cãtre Ministerul Educaþiei, Cercetã-rii, Tineretului ºi Sportului a insti-tuþiilor de învãþãmânt superior lacare vor fi transmise, pe specializãri,dosarele cadrelor didactice care ausolicitat echivalarea pe baza ECTS/SECT a învãþãmântului universitarde scurtã duratã, realizat prin cole-giul cu durata de 3 ani sau institutulpedagogic cu duratã de 3 ani, cu ci-clul I de studii universitare de licenþã

TTeerrmmeenn:: 20 aprilie 20124. Afiºarea listei cuprinzând ca-

drele didactice care îndeplinesc/nuîndeplinesc condiþiile de echivalarepe baza ECTS/SECT a învãþãmântu-lui universitar de scurtã duratã, rea-lizat prin colegiul cu durata de 3 anisau institutul pedagogic cu duratã de3 ani, cu ciclul I de studii universitarede licenþã

TTeerrmmeenn:: 27 aprilie 20125. Completarea dosarelor cadre-

lor didactice care nu îndeplinesc con-diþiile de echivalare pe baza ECTS/SECT a învãþãmântului universitarde scurtã duratã, realizat prin cole-giul cu durata de 3 ani sau institutulpedagogic cu duratã de 3 ani, cu ci-clul I de studii universitare de licenþã

PPeerriiooaaddaa:: 30 aprilie-11 mai 20126. Transmiterea dosarelor com-

plete, însoþite de observaþiile inspec-torului ºcolar pentru dezvoltarearesurselor umane, pe specializãri,cãtre instituþiile de învãþãmânt supe-rior stabilite de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului,pentru evaluare ºi eliberarea ates-tatelor de echivalare

PPeerriiooaaddaa:: 14-25 mai 20127. Evaluarea dosarelor la nivelul

structurilor universitare care asigurãformarea iniþialã ºi continuã a per-sonalului didactic

PPeerriiooaaddaa:: 28 mai-26 octombrie2012

8. Eliberarea atestatelor de echi-valare valabile pentru ocuparea defuncþii didactice în învãþãmântul pre-ºcolar ºi preuniversitar obligatoriu

ÎÎnncceeppâânndd ccuu 11 nnooiieemmbbrriiee 22001122CALENDARUL activitãþilor pre-

vãzute în Metodologia aprobatã prinOMECTS nr. 5.484/2011, sesiunea2012

I. Pentru recunoaºterea ºi echi-valarea competenþelor profesionaledobândite formal, nonformal sauinformal de cãtre cadrele didacticecare ocupã funcþii de educatori/edu-

catoare, institutori/institutoare, în-vãþãtori/învãþãtoare, maistru-ins-tructor, antrenor, în vederea ocupãriifuncþiei didactice de profesor pentruînvãþãmântul preºcolar, profesorpentru învãþãmântul primar, profe-sor de instruire practicã, respectivprofesor-antrenor în cluburile spor-tive ºcolare, palatele ºi cluburile copi-ilor, conform metodologiei aprobateprin OMECTS nr. 5.484/2011, sesiu-nea 2012, la nivelul unitãþilor de în-vãþãmânt, palatelor ºi cluburilor co-piilor ºi cluburilor sportive ºcolare cupersonalitate juridicã, în baza hotã-rârii consiliului de administraþie alunitãþii de învãþãmânt, se numeºte,prin decizie a directorului unitãþii deînvãþãmânt, pânã la data de 3 ianua-rie 2012, o comisie de verificare a do-sarelor cuprinzând documentele jus-tificative ale cadrelor didactice caresolicitã recunoaºterea ºi echivalareacompetenþelor profesionale dobân-dite formal, nonformal sau informalîn vederea ocupãrii funcþiei didacticede profesor pentru învãþãmântulpreºcolar, profesor pentru învãþã-mântul primar, profesor de instruirepracticã, respectiv profesor-antrenorîn cluburile sportive ºcolare, palateleºi cluburile copiilor, în urmãtoareacomponenþã:

a) preºedinte - directorul adjunctal unitãþii de învãþãmânt sau uncadru didactic titular, membru alconsiliului de administraþie;

b) membri - 2-5 profesori titularidin cadrul unitãþii de învãþãmânt;

c) secretar - un membru al Com-partimentului secretariat din cadrulunitãþii de învãþãmânt.

II. Pentru recunoaºterea ºi echi-valarea competenþelor profesionaledobândite formal, nonformal sauinformal de cãtre cadrele didacticecare ocupã funcþii de educatori/edu-catoare, institutori/institutoare, învã-þãtori/învãþãtoare, maistru-instruc-tor, antrenor, în vederea ocupãriifuncþiei didactice de profesor pentruînvãþãmântul preºcolar, profesorpentru învãþãmântul primar, profe-sor de instruire practicã, respectivprofesor-antrenor în cluburile spor-tive ºcolare, palatele ºi cluburile copi-ilor, conform metodologiei aprobateprin OMECTS nr. 5.484/2011, sesiu-nea 2012, ordinea derulãrii activitã-þilor este urmãtoarea:

1. Întocmirea ºi verificarea dosa-relor cuprinzând documentele justi-ficative ale cadrelor didactice, careatestã cã sunt îndeplinite condiþiile

de recunoaºtere ºi echivalare a com-petenþelor profesionale dobânditeformal, nonformal sau informal, lanivelul unitãþilor de învãþãmânt

PPeerriiooaaddaa:: 3 ianuarie-16 martie2012

2. Susþinerea ºi evaluarea pro-belor practice/orale eliminatorii înprofilul postului de cãtre învãþã-tori/institutori din palatele ºi clubu-rile copiilor, antrenori ºi maiºtri-instructori, la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt

PPeerriiooaaddaa:: 19-30 martie 20123. Depunerea ºi înregistrarea

dosarelor la inspectoratul ºcolar decãtre secretarul comisiei de verificarea dosarelor din unitatea de învãþã-mânt

PPeerriiooaaddaa:: 2-27 aprilie 20124. Verificarea ºi evaluarea dosa-

relor depuse la nivelul inspectorate-lor ºcolare

PPeerriiooaaddaa:: 30 aprilie-3 august2012

5. Afiºarea rezultatelor evaluãriila avizierele inspectoratelor ºcolare

TTeerrmmeenn:: 10 august 20126. Înregistrarea eventualelor

contestaþii la inspectoratele ºcolarePPeerriiooaaddaa:: 10-14 august 20127. Rezolvarea contestaþiilor de

cãtre consiliul de administraþie al in-spectoratului ºcolar. Hotãrârea con-siliul de administraþie al inspectora-tului ºcolar este definitivã ºi poate ficontestatã numai prin proceduracontenciosului administrativ, contes-taþia reprezentând plângerea preala-bilã reglementatã de art. 7 din Legeacontenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare

TTeerrmmeenn:: 17 august 20128. Înaintarea la Ministerul Edu-

caþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Spor-tului, în vederea emiterii ordinuluiministrului Educaþiei, Cercetãrii, Ti-neretului ºi Sportului, a tabeluluinominal cu personalul didactic dinunitãþile de învãþãmânt, nominalizat,dupã rezolvarea contestaþiilor, pen-tru recunoaºterea ºi echivalarea com-petenþelor profesionale dobânditeformal, nonformal sau informal învederea ocupãrii funcþiei didactice deprofesor pentru învãþãmântul pre-ºcolar, profesor pentru învãþãmântulprimar, profesor de instruire prac-ticã, respectiv profesor-antrenor încluburile sportive ºcolare

TTeerrmmeenn:: 31 august 20129. Emiterea ordinului ministru-

lui Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului

ºi Sportului pentru aprobarea listelorcuprinzând personalul didactic dinunitãþile de învãþãmânt nominalizatpentru recunoaºterea ºi echivalareacompetenþelor profesionale dobân-dite formal, nonformal sau informalîn vederea ocupãrii funcþiei didacticede profesor pentru învãþãmântul pre-ºcolar, profesor pentru învãþãmântulprimar, profesor de instruire practi-

cã, respectiv profesor-antrenor încluburile sportive ºcolare

TTeerrmmeenn:: 26 octombrie 201210. Eliberarea atestatelor de

recunoaºtere ºi echivalare a compe-tenþelor dobândite formal, nonfor-mal ºi informal

ÎÎnncceeppâânndd ccuu 11 nnooiieemmbbrriiee 22001122

�� AA LL II NN AA DD II ÞÞ

1. MOf. 857/05.12.2011 - OMECTS nr. 5249/2011 - privind apro-barea graficului de desfãºurare a examenelor de certificare a învãþãmântu-lui profesional ºi tehnic preuniversitar în anul ºcolar 2011-2012;

2. MOf. 875/12.12.2011 - OMECTS nr. 6422/2011 - pt. modifi-carea OMECTS 3795/2011 pt. aprobarea componenþei nominale aConsiliului Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice ºi pt. modificarea anexei nr. 1la OMECTS 5527/2011 privind aprobarea componenþei nominale aColegiului Consultativ pt. Cercetare Dezvoltare ºi Inovare ºi a conduceriigrupurilor de lucru permanente ale acestora;

3. MOf. 887/14.12.2011 - LEGE nr. 283/2011 - privind aprobareaOrdonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art.11 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 37/2008 privind regle-mentarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar;

4. MOf. 920/23.12.2011 - OMMFPS nr. 2.822/2011 - privindmodificarea anexei la Ordinul ministrului Muncii, Familiei ºi ProtecþieiSociale nr. 1.918/2011 pentru aprobarea procedurii ºi actelor pe care anga-jatorii sunt obligaþi sã le prezinte la inspectoratul teritorial de muncã pen-tru obþinerea parolei, precum ºi a procedurii privind transmiterea registru-lui general de evidenþã a salariaþilor în format electronic;

5. MOf. 922/27.12.2011 - OMECTS nr. 6.564/2011 - privindaprobarea Procedurii de atribuire a denumirilor unitãþilor de învãþãmântdin sistemul naþional de învãþãmânt preuniversitar;

6. MOf. 922/27.12.2011 - HG nr. 1.225/2011 - pentru stabilireasalariului de bazã minim brut pe þarã garantat în platã;

7. MOf. 929/28.12.2011 - OMECTS nr. 6.563/2011 - pentruaprobarea Calendarului activitãþilor prevãzute în Metodologia privindechivalarea pe bazã ECTS/SECT a învãþãmântului universitar de scurtãduratã, realizat prin colegiul cu duratã de 3 ani sau institutul pedagogic cuduratã de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenþã, pentru cadreledidactice din învãþãmântul preuniversitar, aprobatã prin Ordinul mi-nistrului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului nr. 5.553/2011, se-siunea 2012, ºi a Calendarului activitãþilor prevãzute în Metodologia pri-vind recunoaºterea ºi echivalarea competenþelor profesionale dobânditeformal, nonformal sau informal de cãtre cadrele didactice care ocupã func-þii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învãþãtori/învãþãtoa-re, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupãrii funcþiei didactice deprofesor pentru învãþãmântul preºcolar, profesor pentru învãþãmântul pri-mar, profesor de instruire practicã, respectiv profesor-antrenor în cluburilesportive ºcolare, palatele ºi cluburile copiilor, aprobatã prin Ordinul min-istrului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului nr. 5.484/2011,sesiunea 2012;

8. MOf. 929/ 28.12.2011 - DECIZIE nr. 132/2011 a AutoritãþiiNaþionale de Supraveghere a Prelucrãrii Datelor cu Caracter Personalprivind condiþiile prelucrãrii codului numeric personal ºi a altor date cucaracter personal având o funcþie de identificare de aplicabilitate generalã;

9. MOf. 937/ 29.12.2011 - HG nr. 1.274/2011 - privind metodolo-gia de calcul pentru determinarea costului standard pe elev/preºcolar/anºi finanþarea unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat, finanþate dinbugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preºcolar pentru anul2012.

CCUURRIIEERR LLEEGGIISSLLAATTIIVV

ALEGE FEN

Un nouFENomen sindical!

Un sindicat alproFEsioNiºtilor!eeee----mmmmaaaaiiii llll :::: ooooffffffffiiiicccceeee@@@@ffffeeeennnn.... rrrrooootttteeeellll .... :::: 000022221111 //// 333333337777.... 11111111 ....44440000ffffaaaaxxxx:::: 000022221111 //// 333333337777....00001111 .... 11117777

ALEGE FEN

Un nouFENomen sindical!

Un sindicat alproFEsioNiºtilor!

opinii 13

ianuar ie 201 2

wwwªCOALA

româneascq.ro

Noi, copiii grupelor mari, iubimoraºul în care ne-am nãscut.

Buzãul pentru noi este exploziede culoare, putere, istorie, roman-tism, un loc unde nu te plictiseºtiniciodatã ºi unde simþi cã poþi sã faciabsolut orice. Oraºul acesta miroasea ceva de nedescris, ne fascineazãpur ºi simplu.

Am sta ore în ºir în frumosul nos-tru „Crâng“, doar pentru a ascultasunetul liniºtit al copacilor care frea-matã neîncetat, zgomotul roþilor pepiatra cubicã ce seamãnã cu, cara-pacea unei þestoase prea bãtrâne ºiprea leneºe sã se poatã miºca, sunetullibertãþii ºi al veseliei. E doar un parcoarecare, ar spune unii, noi, copiii, îicontrazicem. Crângul este un loc proa-spãt, un loc de poveste, este ceva carenu se poate descrie în cuvinte.

Cum e Buzãul nostru? Este un flu-ture frumos colorat care, dacã teapropii în fugã, îºi ia zborul, dar pecare, dacã ºtii cum sã-l priveºti, de ladistanþã, îºi intinde aripile ºi îþi dez-vãluie frumuseþea lui. Cum mai esteBuzãul? Ca o floare cãreia îi trebuietimp sã înfloreascã, dar ºi când înflo-reºte fi sigur cã te va lãsa cu gura cãs-catã ºi te va înnebuni cu parfumul ei.

De ce iubim Buzãul? Pentru cã ezgomotos, aglomerat, fascinant, neli-niºtit, uneori gri, alteori negru, câteo-datã roz, aºa... ca viaþa.

Am avut ocazia sã cunoaºtemmulte din obiectivele importante aleoraºului ºi am participat la creareapanoului pentru proiectul tematic:„SÃ NE CUNOAªTEM ORAªUL“.

Cam asta a fost povestioara noas-trã. Sperãm cã am reuºit sã trans-mitem mãcar o micã bucãþicã dindragostea noastrã pentru acest oraºSUPERB.

�� CC OO PP II II II GG RR UU PP EE LL OO RR MM AA RR II

ºº II DD OO AA MM NN EE LL EE LL OO RR ,, LLUU CC II AA SS OO MM OO II AA GG ºº II TT AA NN II AA SS TT UU RR ZZ UU

Modelele tradiþionale de evalu-are abordeazã traseul între abilitãþi-le expectate ºi discrepanþa intrain-dividualã între abilitãþile ºi perfor-manþele elevului, înregistrând per-formanþa realã a individului. In-strumentele de evaluare tradiþio-nale prezintã limite în planificareaprogramelor de instruire. CBA vi-zeazã un traseu raportat la un grupºi curriculum: expectanþa în grupultipic, discrepanþa între experienþapentru grupul tipic ºi cea individu-alã, ajungând la o evaluare a elevu-lui bazatã pe curriculum. Ca o alter-nativã la actualele metode, metode-le de evaluare bazate pe curriculum(CBA- Curriculum Based Assess-ment- Evaluarea Bazatã pe Curri-culum) vin cu o serie de avantaje.

1. Procedurile de mãsurare vi-zeazã evaluarea elevilor folosinddirect materialele din care aceºtiaau fost intruiþi;

2. Administrarea unei probe deevaluare este în general de scurtãduratã(de obicei 15-45 minute);

3. Permite monitorizarea pro-cesului elevului ºi evaluarea efi-cienþei periodice sau anuale;

4. Fiind proceduri standar-dizate de administrare ºi notareobþinem rezultate fiabile ºi valide întimp variabil;

5. Are rol de identificare a abi-litãþilor curriculare care trebuie ter-tate mai pregnant sau a probleme-lor care se încadreazã elevul într-oeventualã categorie de dizabilitãþi;

6. Pe lângã caracterul diagnos-tic, mai are ºi o mare valoare prog-nosticã, în sensul cã oferã o antici-pare (pe baza encodãrii unor itemivizând abilitãþile actuale) a rezul-tatelor viitoare.

Etapele demersului din cadrulCBA sunt:

1. Interviul structurat pentruprofesor (natura problemei, proce-durile instrucþionale tipice, variabi-lele de mediu, performanþa accep-tatã în domeniu);

2. Observaþia directã la clasã;3. Analiza produselor elevului;4. CBA;5. Analiza problemei: identifi-

care, analizã, evaluare;6. Analiza resurselor;7. Decizia de remediere.Scopul acestei metode este de a

furniza cadrului didactic o mãsurãa gradului în care elevii ºi-au însuºitun anumit nivel al curriculumului,aceºtia fiind în mãsurã a ºti la cenivel se aflã ºi a elimina orice ne-concordanþã între abilitãþile elevu-lui, stilul de predare ºi cerinþelecurriculumului. Uneori abilitãþileelevului sunt supra/sub-curricu-lare, stilul de predare nu este adap-tat, iar conþinutul curricular esteprea dificil (provocând frustrare înrândul elevilor) sau prea uºor (ducela demotivare ºi plictis). Centratãfiind pe elev, CBA furnizeazã date ºiinformaþii despre „ce ºi cum“ învaþãelevii (conþinut ºi mod de învãþare).

Aºadar, CBA aduce o serie deavantaje majore: evaluarea este le-gatã direct de curriculum ºi instruc-þie, determinã cu acurateþe nivelulinstrucþional al elevului, asistã ladezvoltarea unei strategii de reme-diere, stabileºte mijloacele de iden-tificare a obiectivelor de scurtã ºi de lungã duratã, oferind o metodãde monitorizare a progresului ele-vilor.

�� PP RR OO FF CC EE ZZ AA RR VV AA SS II LL EE SS CC UU ,, BB OO TT OO ºº AA NN II

Evaluareaînvãþãriiprin CCBBAA

„SÃ NE CUNOAªTEMORAªUL“

GRÃDINIÞA CU PROGRAM NORMAL NR. 18 BUZÃU

Cã autoritãþile statului, maiales când vor, se dovedesc afi un continuu slab manager,nu mai este o noutate.Paradoxal este doar faptul cãinteresele personale ºi lemanageriazã bine, cu profit,iar cele care nu-i aparþin suntlãsate la voia întâmplãrii. Aºas-ar putea rezuma situaþia ºiîn privinþa taberelor ºcolare,care se aflã în administrareaDirecþiilor Judeþene deTineret ºi Sport, patronate deAutoritatea Naþionalã pentruSport ºi Tineret (ANST) ºi, înfinal, de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºiSportului.

Pe vremea când aceste tabereerau administrate de Agenþia Naþio-nalã a Taberelor ºi Turismului ªcolarºi la conducere era Riana Nicolae,lucrurile mergeau bine. De fiecaredatã, înaintea vacanþelor ºcolare seorganiza o conferinþã de presã ºi seexpunea foarte clar oferta, interesulmanagerului de atunci fiind cataberele sã fie pline de copii ºi toatãlumea sã aibã habar de respectivelebaze în care funcþionau aceste tabere.

Din pãcate, situaþia nu a durat preamult, astfel cã respectiva agenþie afost desfiinþatã ºi taberele au trecutsub pulpana ANST. O miºcare totalneinspiratã, având în vedere cã sedezvolta sectorul privat, deci apãreaconcurenþa ºi firesc era ca tabereleºcolare din patrimonial statului sã sedezvolte ºi sã fie tot mai vizibile.

Cum promoveazã ANSTbazele proprii

O întrebare mai mult retoricã,promovarea fiind un termen necu-noscut de cãtre ANST. Ei bine, dacãai un copil ºi te gândeºti sã-l trimiþi învacanþã în vreuna dintre tabereleºcolare, efortul de a afla tot ce te inte-reseazã este extrem de mare ºi ajungisã te lipseºti. Dar, haideþi sã vedemcare este realitatea. Înaintea vacanþeide iarnã, oricine era interesat sã vadãoferta de tabere ºcolare intra, firesc,pe site-ul ANST, la adresa http://www.anst.gov.ro. Odatã ce intri pesite, te gândeºti cã vei gãsi foarte uºortot ce te intereseazã. Departe de a fiaºa. ªi asta pentru cã informaþiiledespre oferta de tabere sunt parcãascunse intenþionat, nefiind deloc lavedere sau mãcar sã fie trecute pepagina principalã vreun segment re-zervat acestei probleme. Dupã ce cauþiprin toate secþiunile, la cea de tineretîþi apar informaþiile legate de tabere.

Dar nu cele care te-ar interesa, adicãoferta concretã pentru vacanþa deiarnã, ci generalitãþi de genul tipuri-lor de tabere – Tabere acreditate,Tabere de odihnã, Tabere pentrutinerii din diaspora, Tabere pentrutinerii cu dizabilitãþi, Tabere sociale,Tabere tematice, Tabere naþionale.Ajuns la capitolul Tabere naþionale,te gândeºti cã în sfârºit afli ce te inte-resa iniþial. Greºit, pentru cã dândclick pe secþiunea Tabere naþionaleconstaþi cã gãseºti doar oferta naþio-nalã pentru varã 2011, deci pentrudomnii de la ANST timpul s-a oprit ºiîn decembrie 2011 nu vezi nimic legatde vacanþa de iarnã. Dezamãgit ºideja enervat, nu poþi decât sã puimâna pe telefon ºi sã suni la Serviciultabere. Foarte bine, deºi nu prea binecând existã site ºi ar trebui sã gãseºtifoarte uºor informaþiile care îþi tre-buie. Dar sã trecem peste acestaspect, cã tot nu este interesant pen-tru ANST. Suni la Serviciul tabere,dar ºi acolo trebuie sã mai aºtepþipuþin, cã nu toþi angajaþii respectivu-lui serviciu ºtiu sã-þi spunã unde poþigãsi oferta de tabere pentru vacanþade iarnã. Prin urmare, eºti rugat sãrevii cu telefonul peste 10 minute, sãse intereseze ºi ei unde sunt postateinformaþiile despre oferta de taberepentru vacanþa de iarnã 2011. Reviicu telefonul ºi þi se dau indicaþiile

necesare, în sensul cã, pe prima pa-ginã a site-ului ANST, unde apare ofotografie centralã, dai click pe bumbiidin subsolul acesteia pânã ajungi lafotografia cu sigla ANST, în subsolulcãreia este scris „ANST publicãOferta Naþionalã de tabere de iarnã2011/2012” ºi apoi click pe imaginearespectivã. Fericit cã în sfârºit ai gãsitce te interesa, dai click pe ofertã ºi vezicare sunt taberele, numãrul de locuri,preþul. Din pãcate, în respectiva ofer-tã nu se vorbeºte nimic despre pe-rioada în care se organizau respecti-vele tabere, deci câte serii ºi a câte zilefiecare serie. Îþi pui mâinile în cap ºi,resemnat, suni iar la ANST, la Servi-ciul tabere. Numai cã suni inutil,pentru cã de acolo þi se spune cã nuau aceste informaþii, ci doar te sfãtu-iesc sã suni la Direcþia Judeþeanã deTineret ºi Sport care te intereseazã,cã acestea nu au ºi site-uri, ºi dacãvrei sã afli perioada ºi amãnuntedespre taberele din mai multe judeþeatunci trebuie sã suni la fiecaredirecþie în parte. Curatã bãtaie de joc!

Tãcere totalã laprezentarea reþelei detabere

Indolenþa ANST este fãrã margi-ni la acest capitol, al taberelor ºcola-re. ªi când spunem aceasta, afirmaþianu este gratuitã, ci foarte întemeiatã.

Dupã ce te resemnezi cã trebuie sã totsuni pe la Direcþiile Judeþene de Ti-neret ºi Sport pentru a afla perioadaîn care se organizeazã taberele în va-canþa de iarnã, dar nu numai, tegândeºti cã pe site-ul ANST ar trebuisã gãseºti mãcar informaþii minimedespre fiecare centru de agrement înparte. Nici aceastã supoziþie logicã nueste logicã. Practic, în timp ce la secþi-unea Tabere acreditate, care se referãla taberele particulare acreditate deANST, gãseºti informaþii minime, degenul structura de cazare – nr. delocuri în camerã, total camere, cate-goria (numãr de „flori“ sau „stele“),în privinþa celor care chiar aparþinANST tãcere totalã. Firesc era cataberelor sã li se rezerve un spaþiusuficient ºi pentru fiecare centru deagrement sã se ofere câteva infor-maþii legate de amplasare, structura– numãr de locuri în camerã, baieproprie sau comunã, obiective turis-tice ce pot fi vizitate etc. ºi chiar câteo fotografie din tabãra respectivã. Onepãsare fãrã margini ºi absolutnejustificatã, deºi reþeaua de tabereºcolare aparþine ºi este în subordineaANST. Oare la mijloc sã fie vorba iarãºide interese ascunse? Adicã le lãsãmde izbeliºte ºi apoi spunem cã nu suntdeloc rentabile ºi mai bine le vindempe câþiva leuþi, sã degrevãm bugetulde stat de întreþinerea acestora?Poate cã nu este aºa, dar chiar înspreaceastã supoziþie conduce totul. Sãnu uitãm apoi cã, în timp, statul apierdut destule tabere care au fost ce-date foºtilor proprietari ºi baza pro-prie s-a tot redus. ªi nici aºa, cu obazã mai redusã de tabere, ANST nuse aratã capabilã sã gestioneze cumtrebuie ceea ce i-a mai rãmas. ªi ia-rãºi ne întrebãm, ce interese ascunsestau în spatele acestei nepãsãri totale?

DJST Cluj promoveazãinteresele unui SRL

ªi pentru a vedea interesele cuipromoveazã pânã la urmã ANST ºiDirecþiile Judeþene de Sport ºiTineret, haideþi sã facem o micãincursiune. În lista postatã de ANSTreferitor la oferta tabere iarnã2011/2012 pentru judeþul Cluj aparecentrul de agrement “Complex caza-re Cluj”, cu ceva date de contact –adresã ºi telefoane. Nici nu se spunecã ar exista ºi un site al Direcþiei Jude-þene pentru Sport ºi Tineret (DJST)Cluj. Ori este curatã prostie, ori de-lãsare totalã. Spre ºtiinþa ANST,informãm noi cã DJST are site,adresa acestuia fiind http://www.djst-cluj.ro/. Dacã facem o incursiune vir-tualã la aceastã adresã, vom remarcafoarte lejer cã peste 90% dintre infor-maþii se referã doar la sport, cele ge-nerale pentru tineri fiind inexistente.Ce sã mai vorbim despre tabereleºcolare, cã acestea sunt invizibile.Abia în subsolul paginii apar douãfotografii care fac trimitere la „Com-plex cazare sportivi ºi tineret“ ºi„Complex cazare Cluj-Napoca“, deci,victorie, am ajuns la central de agre-ment prezentat în lista ANST. Eibine, deºi ANST îl prezintã ca fiindcentrul de agrement din reþeaua pro-prie, de fapt acest centru este admi-nistrat de un SRL. De altfel, când dãmclik pe „Complex cazare Cluj-Napoca“,în pagina care se deschide ni se pre-zintã câteva informaþii generale –adresã, persoanã de contact ºi tele-foane, dar ºi adresa de Internet caza-re-cluj-uka.ro, unde se gãsesc infor-maþii detaliate ºi apar ºi surprizele.

TABERELE ªCOLARE,lãsate în voia sorþii

analizã14

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Iatã cum se prezintã Complexul decazare Cluj Napoca: “Complexul deCazare Cluj-Napoca vã oferã un exce-lent raport între calitate ºi preþ.Situat în apropiere de centrul Cluju-lui, într-o zonã foarte liniºtitã ºiînconjurat de verdeaþã, Complexulde Cazare are toate atuurile pentru avã oferi un sejur excelent!

Complexul de Cazare S.C. UKAManagement S.R.L. oferã locuri atâtîn camere (single sau double), cât ºiîn apartamente, dotate ºi utilate co-respunzãtor, curate ºi amenajate în-tr-un mod plãcut. Aflat la cinci mi-nute de mers pe jos de centrul orasu-lui ºi în apropierea staþiilor de trans-port în comun ºi taxi, Complexul deCazare Cluj-Napoca este alegereaperfectã pentru toþi cei care au nevoiede condiþii excelente, însã nu dispunde un buget prea bogat.”

Ce se poate înþelege de aici ? Cãde fapt complexul, care pe site-ulANST este prezentat ca fãcând partedin reþeaua proprie, în realitate estepatronat de un SRL, deci o frumoasãcoabitare stat-particular. Curios esteºi faptul cã, deºi site-ul în care esteprezentat acest complex ºi care sevede clar cã este administrat de unSRL apare cã ar fi sub patronajulDJST Cluj.

La Bacãu existã doartabere pentru vacanþa de varã

Dar sã lãsãm Clujul ºi sã mergemmai departe. Vã reamintim cã pe site-ul ANST nu figureazã nicio adresã deInternet pentru Direcþiile Judeþenepentru Sport ºi Turism ºi chiar ºi latelefon, la Serviciul Tabere, ni sespune cã putem afla informaþii doarprin telefon. Din nou, complet fals. Eibine, ºi DJST Bacãu are site, adresafiind http://www.dsjbacau.ro/. Ca ºila Cluj, grosul informaþiilor se referãla sport. Totuºi, pe site-ul DJSTBacãu existã ºi secþiunea “Tabere”.Ura! Aºa îþi vine sã strigi. Numai cãentuziasmul este de scurt moment.Imediat ce dai click pe secþiuneaTabere, constaþi cã aici poþi merge întabãrã doar vara, chit cã douã dintrecele trei fotografii postate aici prezin-tã un peisaj hibernal. Probabil pentruperioada când aceste tabere stau în

hibernare. Trecem peste amãnuntulcã în 6 ianuarie 2012 este hazliu sãprezinþi sub titulatura “New”, Ofertavacanþã varã 2011. Dar, ce sã maispunem, angajaþii de la DJST Bacãuau rãmas cu gândul la vara trecutã.

La Bihor, Direcþia deSport ºi Tineret a rãmasînþepenitã în 2009

Dupã ce ne-am lãmurit cum stautreburile ºi pe la Bacãu, sã mergem înBihor. Ca sã vezi, ºi DJST Bihor aresite, adresa fiind http://www.tineret-bihor.ro/, deci stimabilii de la ANSTsunt din nou pe altã lume. Dar ºi ceide la DJST Bihor au rãmas în altãlume, cele mai recente comunicatefiind din 24 septembrie 2009. De alt-fel, în mintea celor de la Bihor ei sunttot sub tutela Ministerului Tineretul-

ui ºi Sportului. Domnilor, treziþi-vã!Acest minister nu mai existã. În fine,de pe acest site se pot afla câtevainformaþii despre centrele de agre-ment în care se organizeazã tabereºcolare, dar nici vorbã despre ofertãactualizatã, deci cea pentru iarna2011/2012.

La Buzãu, nici urmã de tabere

Nici buzoienii nu au reuºit sã-ºiaducã la zi informaþiile. Un primcâºtig, dacã se poate spune aºa, estecã ºi Direcþia Judeþeanã pentru Sportºi Tineret Buzãu are site, adresa fiindhttp://www.tineretbz.ro, deci ANSTiaraºi e în ceaþã totalã. Trecem pestefaptul cã la secþiunea Contact, DJSTBuzãu oferã o adresã de e-mailfolosind “yahoo”, deºi are site propriu.

Mã rog, poate sunt oamenii sãraci ºiau fãcut ºi ei puþinã economie la bugetfolosind serviciul gratuit de e-mail alcelebruluii „Yahoo“. Sã revenim latabere. Deºi firesc ºi logic ar trebui cape acest site, în secþiunea Turism, sãgãsim ºi prezentarea ofertei de tabereºcolare în vacanþa de iarnã 2011/2012,nici vorbã de aºa ceva. ªi buzoienii aurãmas pierduþi în timp, astfel cã, cinevrea sã meargã în tabãrã e musai sãsune sau sã meargã personal la sediulDJST Buzãu ca sã afle informaþiiprivind perioada de desfãºurare ataberelor ºcolare. Mã rog, iarnaaceasta s-a ratat. Dar, nu-i nimic,vine vacanþa de varã. Deºi e greu decrezut cã buzoienii vor reuºi mãcarpânã atunci sã-ºi rearanjeze site-ul ºisã ofere informaþiile necesare latimp. Singurul punct bun este cã pe

site sunt prezentate totuºi bazele deagrement, cu descriere ºi fotografii.

DJST Covasna, la fel de penibilã

Despre DJST Covasna se poatespune cã este la fel de penibilã ca altesurate ale sale. ªi aici, pe site-ul sãuhttp://dsjcovasna.nd.ro/nd.php?name=Showcat&kn=25 informaþiilesunt total depãºite, nici vorbã despreofertã de tabere ºcolare sau descriere,iar adresa de e-mail pusã la dispoziþieeste lãsatã tot pe seama „Yahoo“. Deºispun cã ar fi instituþie subordonatãMinisterului Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului (MECTS), defapt foarte mare apare înscrisã tot ti-tulatura Ministerului Tineretului ºiSportului. De aceea ºi MECTS apareca având adresa pe strada VasileConta, nr. 16, sector 2, chit cã bietulMECTS a avut mereu adresa pe stra-da General Berthelot, nr. 28-30, însectorul 1. Sã fi fost aºa de nepriceputcel care a fãcut traducerea în limbaromânã pentru domnii din Covasna?Deºi, cel mai sigur ar fi cã persoanacare se aflã la conducerea DJST Co-vasna ar cam trebui sã plece la plim-bare ºi sã lase locul cuiva competent.Cã la cum se prezintã site-ul ºi maiales informaþiile postate aici, înca-seazã degeaba salariul de director.

Constanþa, excepþia careconfirmã regula

Dupã multe treceri pe la site-urileDirecþiilor Judeþene pentru Sport ºiTineret, în sfârºit am gãsit ºi unul carearatã foarte bine ºi este cu informaþi-ile la zi. Este vorba de Direcþia Ju-deþeanã pentru Sport ºi TurismConstanþa, care poate fi vizitatã ºi peinternet, la adresa http://www.dsjconstanta.ro ºi ANST iarãºi nu ºtia.Un site foarte bine aranjat ºi dinamic,care þine pasul cu timpul, ultimeledate postate fiind din 29 decembrie2011. Cu toatã dinamica site-ului,DJST Constanþa pune îndeosebiaccentul pe latura sport, cea de tineretfiind lãsatã cam în umbrã. ªi spunemaceasta deoarece nu existã o secþiunecare sã prezinte cele douã baze propriiale ANST în judeþul Constanþa –Eforie Sud ºi 2 Mai, chiar dacã suntdoar sezoniere, deci doar pe perioadavacanþei de varã, aºa cum pentru pro-priile baze de sport informaþiile suntdetaliate. Cu toate acestea, se remarcãfaptul cã DJST Constanþa a gãsit banisã aibã adrese de e-mail aferente celeia site-ului, deci fãrã sã apeleze la gra-tuitatea oferitã de „Yahoo”. De aseme-nea, nu a ezitat sã posteze pe site ºioferta naþionalã de tabere pentruiarna 2011/2012, chit cã judeþulConstanþa nu se regãsea pe listã, pen-tru cã nu organizeazã tabere iarna.Dar a dat dovadã de decenþã ºi a fãcutceea ce trebuie, sã informeze eleviiconstãnþeni despre oferta de tabere învacanþa de iarnã.

Concluzionând, se poate spunefãrã drept de apel cã ar fi cazul ca Doi-na Melinte, preºedintele ANST, sã-ºiarunce ochii mai bine asupra instituþieipe care o conduce ºi sã facã toatecorecþiile necesare – schimbarea direc-torilor delãsãtori din propria-i ogradãºi de la direcþiile judeþene. Nu în ulti-mul rând, sã nu uite cã titulatura ANSTare în componenþã ºi secþiunea Tineret– în care sunt incluse ºi tabereleºcolare, deci sã nu o defavorizeze îndetrimentul Sportului, chiar dacã glo-ria ºi-a clãdit-o în aceastã ramurã.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

analizã 15

ianuar ie 201 2

wwwªCOALA

româneascq.ro

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sã obþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoala româneascã“. Materialele publicate se puncteazã în cadrul portofoliului personal!

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinteexecutiv departament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VVIICCEEPPRREEªªEEDDIINNÞÞII::

Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic ºi de Transporturi

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!