Spalarea si dezinfectia mainilor

Jumatate dintre români nu se spala pe mâini dupa folosirea toaletei,

- 40 % nu se spală pe mâini dupa ce îngrijesc un animal.

- unul din patru adulţi nu se spala pe mâini dupa ce schimba scutecele sau pampersii sugarilor,

- 1 din 4 români nu se spala pe mâini dupa ce a intrat în contact cu banii - purtator major de microbi cauzatori de boală.

- un român foloseste mai puţin de doua tuburi de pastă de dinţi pe an şi patru bucaţi de sapun,

- 2008 - românii folosesc 1,30 bucaţi deodorant pe cap de locuitor an,

Europa - până la 5,4 bucaţi pe an.

- Din cauza igienei precare, 72 % din români prezinta carii dentare,

57 la suta din populaţie nu au o respiraţie sănătoasă.

- Românii - corigenţi la spălatul pe dinţi: -90% dintre români nu sunt suficient de bine informaţi în domeniul dentar, - peste 50 % dintre ei merg foarte rar la dentist. Doar 5% merg la dentist preventiv.

- Agentul patogen

- germen patogen, microorganism patogen este o fiinta foarte mica care nu poate fi vazuta cu ochiul liber si care produce boli (patogen insemneaza producator de boala);

- Exista si microorganisme nepatogene,saprofite bacteriile lactice, genul Lactobacillus

Dupa anumite criterii (dimensiuni, mod de crestere etc) agentii patogeni se impart in: bacterii ,virusuri, rickettsii,

- ciuperci, paraziti.

Multe dintre bolile produse de ei sunt boli contagioase (transmisibile) pentru om sau pentru animale

BACTERIILE

Sunt microorganisme monocelulare,cele mai vechi forme de viata,foarte raspandite,aer,apa,sol,obiecte,alimente etc

-dimensiuni 10-15 microni.

• CLASIFICAREA BACTERIILOR IN FUNCTIE DE FORMA

• - coci

• - bacili

• - spirochete

• - vibrioni

CLASIFICAREA BACTERIILOR

Gram pozitivi

– Aerobi

• Coci

– Staphylococcus aureus

– Streptococcus pneumoniae

• Bacili

– Bacillus anthracis

– Anaerobi

• Coci

– Enterococus faecalis

• Bacili

– Clostridium tetanii

– Clostridium botulinum

– Clostridium perfringens

– Listeria monocitogenes

– Gram negativi

– Aerobi

• Neisseria gonorrheae

• Neisseria meningitidis

• Brucella melitensis

• Brucella suis

• Brucella canis

• Treponema pallidum

– Aerobi-microaerofili

• Campylobacter jejunii

• Helicobacter pilorii

– Anaerobi

• Facultativ anaerobi

– Escherichia coli

– Salmonella enetrica

– Shigella dysenteriae

– Shigella flexneri

– Vibrio cholerae

– Haemophillus influenzae

Paraziti-specii vii

-helminti,tenii,oxiuri,ascarizi;

Prionii

- agenți infecțioși de natură proteică, lipsiți de orice tip de acid nucleic,

- produc un grup de boli neurodegenerative transmisibile ale animalelor și omului, numite boli prionice

- cea mai cunoscută este encefalopatia spongiformă bovină (boala vacii nebune), scrapia (la ovine și caprine), encefalopatia spongiformă a cervidelor

- bolilor prionice ale omului mai fac parte: boala Creutzfeldt-Jacob, insomnia fatală familială, sindromul Alpers (la copil)

Fungi- ciuperci,paraziti

-Clamidia

-Aspergillius

Protozoare-organisme unicelulare produc

-boli hematoce –malarie

-boli venerice –Trichomonas

-boli sistemice-toxoplasmoza

Vectori

-artropode

-tantari

-paduchi

Virusuri-clasificare

virus –cele mai mici structuri biologice,3-50 nanometri,nu pot fi vazuti la microscopul optic

- agent patogen inframicrobian, invizibil cu microscopul optic

- se reproduce numai în interiorul celulelor vii

- provoacă diverse boli infecțioase numite viroze

virusuri, viroide și prioni

Virusurile se poate împărți în:

ribovirus

dezoxiribovirus

Virusuri bacteriofage

herpesvirusuri,

Retrovirusuri

Viroid entitate infectioasa,asemanatoare virusului,infecteaza plantele

Paraziti-specii vii

-helminti,tenii,oxiuri,ascarizi;

Prionii

- agenți infecțioși de natură proteică, lipsiți de orice tip de acid nucleic,

- produc un grup de boli neurodegenerative transmisibile ale animalelor și omului, numite boli prionice

- cea mai cunoscută este encefalopatia spongiformă bovină (boala vacii nebune), scrapia (la ovine și caprine), encefalopatia spongiformă a cervidelor

- bolilor prionice ale omului mai fac parte: boala Creutzfeldt-Jacob, insomnia fatală familială, sindromul Alpers (la copil)

Fungi- ciuperci,paraziti

-Clamidia

-Aspergillius

Protozoare-organisme unicelulare produc

-boli hematologice –malarie

-boli venerice –Trichomonas

-boli sistemice-toxoplasmoza

Vectori

-artropode

-tantari

-paduchi

Mainile personalului medical

- principalul instrument de lucru ;

-importanti vectori de transmitere a microorganismelor in cadrul institutiilor de sanatate ;

Biroul unei persoane contine peste 3.000 de bacterii pe centimetru patrat (fata de scaunul de la toaleta care contine doar 8 bacterii pe centimetru patrat);

Telefonul mobil contine peste 20.000 de microbi pe centimetru patrat;

Majoritatea prosoapelor din materiale textile folosite pentru stergerea suprafetelor din bucatarie contin diverse culturi de bacterii foarte periculoase;

Robinetele de bucatarie contin mai multi microbi decat butonul de actionare a apei de la toaleta;

Spalatul mainilor:

- masura simpla de igiena

- spalatul regulat pe maini, are capacitatea de a ne proteja de bacterii, virusuri, paraziti si de a tine la distanta virozele, gripele, racelile sau alte boli.

Principalele boli care se pot transmite datorita mainilor murdare sau contaminate

- afectiuni digestive: diaree, hepatita A, gastoenterita, parazitoze intestinale, dizenteria, etc.

- afectiuni respiratorii: raceli, bronsite, gripe, pneumonii, etc.infectii si boli ale pielii sau ale ochilor.

Cand trebuie sa ne spalam obligatoriu pe maini

- inainte de a manca (indiferent ca este vorba de cele 3 mese principale sau de un fruct ori o gustare mica);

- inainte si dupa ce ati fost la toaleta;

dupa ce ati circulat cu un mijloc de transport in comun, ati fost intr-un spital sau in orice loc aglomerat si cu potential infectios

- dupa contactul cu obiecte folosite de numeroase alte persoane, precum: barele din mijloacele de transport in comun, clante, toalete publice, bani, etc.

dupa ce v-ati jucat cu animale

- dupa ce ati manipulat gunoiul

- dupa ce ati tusit sau stranutat (sau daca cineva a tusit si a stranutat si

este racit) mergeti si va spalati, tusea si stranutul sunt modalitati de raspandire a

bacteriilor si virusilor

- inainte si dupa ce ati atins o persoana bolnava sau ranita

- inainte si dupa ce ati tratat orice rana ori taietura

- dupa ce v-ati intors de la serviciu etc.

Etape si reguli pentru spalarea corecta a mainilor

 

A..Spală mâinile cu apă călduţă.

B. Săpuneşte mâinile 10-15 secunde. Freacă bine spaţiile dintre degete şi locurile de sub unghii unde se ascund de obicei, germenii. A nu se uita nici încheietura mâinilor

.

C. Clăteşte mâinile bine şi şterge-le cu un prosop cu prosoape de hârtie. Folosirea uscătoarelor de mâini nu este cea mai bună variantă, pentru că mulţi germeni îşi găsesc „adăpost” pe fanta de evacuare a aerului, de unde apoi se împrăştie. Dacă te ştergi pe un prosop murdar sau umed e ca şi cum nu te-ai fi spălat pe mâini.

D. Foloseşte săpun special pentru copii. Pe lângă faptul că sunt mai puţin puternice decât cele pentru adulţi, unele marci de săpun au o formă interesantă, tocmai pentru a atrage copiii să se spele cât mai des pe mâini

E. SAPUNURILE.

• sunt săruri cu diferite metale (Na, K şi altele) ale acizilor graşi cu cel puţin 8 atomi de C în moleculă.

• Puterea de spălare se datorează faptului că moleculele de săpun aderă cu uşurinţă atât la moleculele nepolare (de exemplu ulei şi grăsimi) cât şi la moleculele polare (apă).

SAPUNURILE:

- dizolva grasimile,

- elimina impuritatile de pe piele odata cu clabucul

- are efect antibacterian puternic.

- Datorită prezenţei celor două părţi net distincte în moleculă, săpunul are proprietăţi tensioactive ( modifică tensiunea superficială dintre faza apoasă şi cea organică).

- Săpunurile de Na se folosesc ca agenţi de spălare, iar săpunurile de Ca, Mn, Al, Ba, se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente.

O tehnică bună de spălat pe mâini are efecte benefice asupra sănătăţii oamenilor.

Studiu 900 de persoane - diminuare cu 50% a cazurilor de pneumonie şi diaree şi o reducere de 34% a infecţiilor cutanate.

PROCEDURA

1.Spalare igienica:

a)UMEZIRE cu apa ,cu degetele vertical,pumni,antebrate,coate;

b)SAPUNIRE prin frecare;

c)FRECARE (de 5 ori);

d)CLATIRE dinspre zonele spalate,durata 30 sec.;

e)USCARE prin stergere cu prosop de unica folosinta;

f)ARUNCAREA prosopului intr-un recipient special.

Spalare aseptica:

- Procedura standard umezire,sapunire,clatire,1 min.

- Uscare in aer

- Dezinfectie cu sol. antiseptica : polividone,betadine,clorexidina,sol.hidroalcoolica(Spitaderm,Sterillium)prin aplicre si frecare 30sec.

- asteptare 1-2 min pana la uscare

- durata totala2,30- 3,30 min sau dezinfectant 30 sec.

Spalare chirurgicala

-umezire

-sapunire

-clatire 1 min.,uscare

-frecare cu perie sterila si sapun antiseptic a unghiilor timp de 30 sec.

-o noua sapunire,clatire,dezinfectie cu sol.antiseptica prin aplicare si frecare pana la patrunderea in tegumente

-uscare cu un prosop steril incepand cu degetele

-manusi sterile

-durata 5-10 min sau

-procedura rapida:spalare,clatire,uscare,dez

Substante antiseptice:

-Alcool etilic 60-70 de grade ,3-10 ml .60”-3’

-Halogeni iodofori-BETADINA- 3 ml,30 sec,

-Guanidina- 5 ml,2 min

-Guanitidina + alcool, SPITADERM-3-5 ml, 30min-2,30 min

-Clorhexidina + alcool –DESMANOL- 30 sec-3 min

Antiseptice şi dezinfectante nestabile- oxidante – directe – peroxizi, permanganat de potasiu- indirecte – clorul şi derivaţii săi- iodul şi derivaţii săi- reducătoare: formolul, metenaminaB. Antiseptice şi dezinfectante stabile- acizii- alcalii- detergenţi : anionici, cationici, neionici- săruri ale metalelor grele (derivaţi ai mercurului, argintului, cuprului, etc

Antiseptice şi dezinfectante organice

-alcooli

-fenoli

-gudroane, alcoolul, apa oxigenata,), coloranti (eozina, albastru de metilen), hexetidina, hexomedina, iod.

Dezinfectia igienica trebuie realizata:

- dupa contactul cu un pacient izolat septic

- inainte de realizarea unei proceduri invazive

- dupa orice contact accidental cu sangele sau cu alte lichide

biologice

- dupa contactul cu un pacient infectat si/sau cu mediul in care sta

- dupa toate manevrele potential contaminante

- inainte de contactul cu un pacient izolat profilactic

- inaintea realizarii unei punctii lombare, abdominale, articulare sau

similare

- inaintea manipularii dispozitivelor intravasculare, tuburilor de dren

pleurale sau similare

- in cazul manevrelor contaminante efectuate succesiv la acelasi

pacient

- inainte si dupa ingrijirea plagilor

Dezinfectia chirurgicala va fi facuta:

- inainte de toate interventiile chirurgicale, obstetricale

- inaintea tuturor manevrelor care necesita o asepsie de tip

chirurgical: montarea cateterelor centrale, punctii amniotice,

rahidiene si alte situatii similare

BODE CHIMIE din Hamburg

- produse STERILLIUM

- sub mai multe forme: STERILLIUM, STERILLIUM CLASIC PURE, STERILLIUM GEL, STERILLIUM GEL PURE;

Este un produs ce se poate aplica usor, nediluat:

- nu necesita prezenta apei;

- prezinta foarte bune efecte de remanenta si persistenta la nivelul tegumentului fiind astfel foarte eficient atat asupra microorganismelor care ajung din exterior la nivelul pielii, cat si asupra florei rezidente care ajunge prin perspiratie din profunzime catre suprafata (aspecte deosebit de importante mai ales in cazul dezinfectiei chirurgicale a mainilor si in cadrul intervetiilor ce

dureaza mai multe ore). - are in compozitia sa glicerina intr-o proportie foarte atent determinata

-: STERILLIUM nu usuca mainile!

Igiena picioarelor şi a încălţăminţii

- ciorapii vor trebui schimbaţi cât mai des , preferabil chiar zilnic în timpul călduros , iar baia zilnica a picioarelor trebuie să fie urmată obligatoriu de schimbarea ciorapilor. ÎMBRĂCĂMINTEA UZUALĂ - 5-10% DIN GREUTATEA CORPULUI LA BĂRBAŢI ŞI 3-5% LA FEMEI .

CURAŢENIA CORPORALĂ PRIN BAIE GENERALĂ ZILNICĂ LA SUGARUL MIC, DIN 2 ÎN 2 ZILE LA SUGARUL MARE , LA 3-4 ZILE LA COPILUL MIC NU MAI MULT DE 6-7 ZILE LA COPILUL PREŞCOLAR ŞI ŞCOLAR SE EFECTUEAZA CU APA CALDĂ LA TEMPERATURI VARIABILE (30 GRADE LA 38 GRADE ) .

METODE FOLOSITE IN IGIENA

Metode pentru investigarea factorilor de mediu: metode fizice(termometrie, fotometrie)chimice(volumetrie,manganometrie),fizicochimice(spectrofotometrie,cromatografie),biologice((bacteriologice,parazitologice,micologice),biofizice,biochimice;

Ele pot fi cantitative şi calitative.

b). Metode pentru investigarea organismului uman, sunt metode proprii medicinei;

metode clinice :percutie,auscultatie,palpare;

paraclinice:explorari functionale,hemetologice,radiologice ;

epidemiologice:ancheta,monografie bazata pe analiza unor situatii din trecut (retrospective)sau urmarite in viitor(prospective);

c) Metode statistice

). Metode experimentale care se efectuează pe animale de laborator puse în situaţii similare organismului uman.

d). Metode statistice sau statistico-matematice folosite în vederea obţinerii unor rezultate semnificative pentru a fi interpretate corect.

Cu ajutorul acestor metode se realizează actiunea de supraveghere permanentă a stării de sănătate a populaţiei.

- măsuri nemedicale care se aplică de către instituţiile În acţiunea de supraveghere a sănătăţii populaţiei se cunosc două grupe de măsuri sanitare:

- măsuri preventive (care se aplică înainte de constatarea influenţei nocive a factorilor de mediu) ;

măsuri corective (care se iau după constatarea efectelor nocive sau a riscului pentru sănătate).

Măsurile sanitare pot fi clasificate în:

- măsuri medicale care se aplică de către organele medicale de exemplu: controlul medical la încadrare, controlul periodic al muncitorilor, imunizarea populaţiei, elaborarea de norme sanitare;

administrative, industriale, comerciale, culturale, tehnice. Aceste măsuri se aplică pe baza normelor sanitare;

Prin norme sanitare înţelegem:

-limitele concentraţiilor sau nivelurile admise pentru diverşi factori de mediu pentru ca aceştia să nu-si exercite efectele nocive asupra organismului.

-frecvent aceste limite sunt: concentratii maxime admise pentru diverşi factori de mediu (substante toxice, radiaţii ionizante, microorganisme), dar tot atât de bine pot fi şi concentraţii minime admise - se referă la aportul de substante nutritive, factori fizici - temperatură, luminozitate

-criteriile care stau la baza elaborării normelor sanitare stabilesc relatia existentă între intensitatea, frecventa, durata expunerii populaţiei la unii factori de mediu şi riscul sau amploarea unui fenomen nedorit pentru om.

Criteriile sanitare:

- se urmăresc prin studii experimentale şi/sau epidemiologice;

- la baza elaborării lor stă întotdeauna relatia doză-efect;

- criteriile care stau la baza elaborării normelor sanitare stabilesc relatia existentă între intensitatea, frecventa, durata expunerii populaţiei la unii factori de mediu şi riscul sau amploarea unui fenomen nedorit pentru om;

Criteriile sanitare se urmăresc prin studii experimentale şi/sau epidemiologice;

- la baza elaborării lor stă întotdeauna relatia doză-efect.

Trecerea de la criterii, la norme sanitare, se realizează prin aplicarea relatiei dintre necesitate şi posibilitate, analizându-se raportul cost/beneficiu sau cât costă transpunerea în practică a normei respective şi ce consecinte economice sau sociale se pot obtine.

Metode de determinare a microclimatului

metoda determinarii separate a celor patru factori de microclimat:T, umiditate,curenti de aer,radiatii calorice;

-metoda determinarii in complex a factorilor fizici care alcatuiesc ambianta termica:metoda efectiva;

-medoda de cercetare a indicatorilor fiziologici obiectivi:temperatura cutanata,temperatura centrala,functia sudorala,functionalitatea ap. Respirator,cardio-vascular,Sn,metabolism bazal;

ICARACTERISTICILE FIZICE ALE AERULUI

1.Temperatura-Starea termica a atmosferei;

-Incalzire indirecta –se face in functie de incidenta ra-

diatiei solare –in zona polara este aproape paralela cu solul

-caldura solului se transmite la 1-2 m

-variatii ale T scade cu inaltimea (cu 0,5 grd. C la 100m) ,variatii diurne,altitudine,

-latitudine

-Incalzire directa –de la radiatia solara

Influenta T asupra organismului

Termolegrare- schimburile de caldura ;

T.corpului –omul este HOMEOTERM intre -50 si +50 grd. Celsius

Temperatura corpului se afla sub control-termoreglare:termoproductie si termolioza

Termogeneza:metabolism-ficat,masa musculara:

Termoliza: -conductie-pierdere de caldura prin contact direct cu obiectele-aer,apa,alimente ingerate

-convectie-determinata de miscarea aerului,care se incalzeste si se ridica;

-radiatia:termodeperditia catre obiecte si suprafetele inconjuratoare;

-evaporarea la nivelul pielii si mucoasei respratorii .

 

NORME IGENICO-SANITARE

 

-temperatura optima este 18-20 grade;

- diferentele de temperatura pe orizontala max.2-3 grade;

- diferentele de temperatura pe verticala max.1,5-2 grade;

-variatiile pe 24 ore sa depaseasca 2-3 grade incazul incalzirii centrale si 4-6 grade a celei locale.

2. UMIDITATEA relativa:35-65%

3.Viteza curentilor de aer : 0,5 m/s ,intre 0,15-0,25 m/s

- Radiatiile calorice-sa nu difere mai mult de 4 grade fata deT aerului;

-daca e mai mare de 4 grade apare senzatia de frig;

-Temperatura corpurilor de incalzit sa nu depaseasca 80 de grad

TERMOREGLAREA

se afla sub:- control nervos ;

-endocrin

-hipotalamus,H.tiroidieni,medulosuprarenalieni cu efect calorigen,prin stim.metabolismului energetic,H.somatotrop,H suprarenalieni,H sexuali

Homeotermia-rezultanta:-termogeneza

- termoliza

Termogeneza:metabolism-ficat,masa musculara

T critica inferioara este cea mai micatemperatura la care organismulm isi pastreaza echilibrul termic;

T critica superioara este cea mai mare temperatura la care organismulm isi pastreaza echilibrul termic;

TEMPERATURA se masoara in interior cu:

-TEMOMETRU cu alcool sau cu mercur;

Principiu de functionare:lichidul din rezervorul trmometrului se dilata(contracta),iar pe o scala notata in grade Celsius se urmateste acest efect.;

 

-TEMOMETRE care indica maxima si minima intr-un interval de timp;

- au forma de U continand la mijloc mercur,iar in cele doua ramuri alcool;

 

TERMOGRAFIE

-aparate care permit inregiatrarea continua a T aerului in 24 de ore ;

TERMISTORI-sunt pe baza de semiconductor;i

Radiatia calorica

-se masoara cu TERMOCUPLURILE;

in exterior: inregistrarea vitezei curentilor de aer se face cu ANEMOMETRU cu palete sau cupe cu vit. 0,5 m/spana la 1-2 m/s;

-pentru interior se utilizeaza CATATERMOMETRUL HILL;

-formula H/Q in care ;

-Q =T catatermometrului –T aerului inconjurator ;

H=F/T in care F reprezinta catafactorul o constanta notata pe aparat,T timpul de coborare a alcoolului de la 38 grade la 35 grade.

UMIDITATEA

a) Umiditatea absoluta (Ua)cantitatea de vapori de apa existenta in aer;

Umiditatea maxima (Um)- cantitatea de vapori de apa existenta in aer la o anumita temperatura;

Umiditatea relativa (Ur)-este raportul dintre cantitatea de vapori de apa existenta intr-un volum de aer si cantitatea de vapori de apa care ar satura acel volum de aer Ur=Ua/Umx100;

Metodele de masurare a Ur sunt:

- metoda psihrometrica;

se utilizeaza PSIHROMETRUL ASSMAN;

-metoda higrometrica;

se utilizeaza HIGROMETRU, HIGROGRAFUL;

principiul este cel al higroscopicitatii firelor de par care absorb vaporii de apa din atmosfera si isi maresc lungimea;

 CURENTII DE AER

-urmarirea directiei de deplasare a flacarii unei lumanari. Fumului de tigara,deplasarea ramurilor copacilor;

 

Temperatura corpului:centrala-temperatura organelor interne-37 grade

Se masoara cu termometrul de maxima –cutanata si orificii naturale

-axilara 36,5,bucala 36,5-36,8,conductului auditiv extern 35,2,rectala 37,5,vaginala 37,3-37,8;Temperatura variaza cu:varsta,sexul,ritmul circadian,ritmulsrzonier,climatul

Temperatura cutanata- se masoara cu termometru electric :frunte 34-35,torace 35-35,5,mana 27-28,picior 27-28,gamba 31-33;

T.optima a mediului :-dezbracat 28,

-usor imbracat 22-23,

-activitate intensa 14-12;

Incalzirea mediului

Cresterea pierderilor prin:

-radiatie,convectie,conductie,evaporare(30-35 grade);

-vasodilatatie periferica,accelerarea respiratiei,transpiratiei;

-scaderea producerii de caldura;

-scaderea secretiei de TSH;

-anorexie ;

-apatie.

Racirea mediului

- determina mecanisme de compensare:frisoane,activitate voluntara crescuta,foamea;

- - secretie crescuta de adrenalina;

- noradrenalina,TSH,vasoconstrictie cutanata.

Stressul termic-depasirea T critice superioare :

- hipertermie,dezechilibru hidroelectrolotic;

- colaps,scaderea debitului cardiac;

- insuficienta cardiocirculatorie,mortalitate 50 %;

- apare in :canicula;

- aglomeratie;

- camere supraincalzite:

- Profilaxia stressului termic:

- -aclimatizare la T crescute;

- - hidratare cu apa carbogazoasa,clorurata;

- - echipamente de protectie,alimentatie optima;

- - evitarea oboselii;

- - evitarea consumului de alcool si cafea.

- Masuri de prim ajutor:

- -plasarea bolnavului intr-un loc racoros;

- -dezbracarea pacientului;

- -stropirea progresiva a corpului cu apa din ce in ce mai rece,dusuri reci pana T ajunge la 38,o;

- -comprese reci pe frunte,perfuzii endovenoase cu sol.saline,ser fiziologic,plasma,oxigenoterapie.â;

- Stressul la rece

- -depasirea temperaturii critice inferioare,asociat cu cresterea

- umiditatii,miscarile aerului,radiatia negativa.

- Manifestari:

- -faza compensata:vasoconstrictie cutanata,tahicardie,hemoconcentratie,hipotensiune arteriala,cresterea metabolismului,reflexe exagerate,hipotermie;

- -faza decompensata:ritm cardiac lent,aritmie,prabusirea TA,hipotermie accentuata,reflex pupilar diminuat,bradipsihie,scaderea atentiei ,confuzie;

- Evolutie:-seghele:nefrita,nevrita,leziuni miocardice,deces,prin isuficienta cardiaca,fibrilatie ventriculara,anoxie,insuficienta respiratorie;

- -Manifestari locale:parestezii,senzatie de armoteala,furnicaturi,scaderea sensibilitatii cutanete,albirea (vasoconstrictie).

- .DEGERATURI

Frigul favorizaza boli a frigore :

-respiratorii:IACRS,pneumonii,bronhopneumonii,pleurezii;

-cardio-vasculare:accidente hipertensive,accidente coronariene;

-loccomotorii:reumatism,mialgii,miozite,artrite;

-renale:glomerulo pielonefrite acuta;

-nervoase:pareza de facial,paralizie de trigemen;

Profilaxie :

igiena corecta a imbracamintii si incaltamintei

Masuri de prim ajutor:

-plasarea bolnavului intr-o incapere incalzita,incalzirea rapida prin baie calda de la 34-35

40-43,deces in 10 min,frictiuni cu prosop uscat,repaus la pat cu paturi calde,adm. i.v. de sol.glucozate si vit. C,oxigenoterapie.

Pot aparea recaderi.

Variatiile bruste de temperatura agraveaza urmatoarele afectiuni:coronariene-tromboza,infarct-,HTA,AVC,arterita obliteranta,boli reumatismale-exacerbari-,ulcer gastric,afectiuni renale,nevralgii,nefrite,astmă bronsic,gripa.

UMIDITATEA incarcatura aerului cu vapori de apa .

Influienta asupra organismului

-schimbul de caldura;

-umiditatea relativa 35%-65%;

Umiditatea crescuta accentueaza efectele negative ale :hipertermiei,hipotermiei

-umiditatea scazuta 10%- sete-15%determina uscaciunea tegumentelor,fisuri, ,sangerari,senzatia de sete;

Procese epidemiologice:epidemii de scarlatina,bronsite,crize de astm,hemoptizii,boli reumatismale ;

Miscarile curentilor de aer:

favorizeaza pierderile de caldura,convectie,evaporare pentru T sub 37,o;

-viteze mici:excitare vasomotrica periferica;

-vanturi puternice-racire rapida, imbolnavire;

Presiunea atmosferica normala 760 mm :

-scaderea presiunii determina :retentia de apa, la persoane sanatoase si bolnave senzatie de greutate,cresterea vitezei de circulatie a sangelui,;

-cresterea presiunii atmosferice :eliminarea apei din organism,acutizarea fenomenelor inflamatorii,tromboze embolii ;

-variatiile presiunii:crize de astm.

MISCAREA AERULUI

Influienta miscarii aerului:

-act.asupra pierderilor de caldura,faforizand convectia,evaporarea,pt.T sub 37,0

-determina excitare vasomotorie periferica ;

- vantul puternic rece si umed favorizeaza raceala

- organismul compenseaza prin cresterea producerii de caldura(frisoane),sau prin imbracaminte ,incaltaminte

Actiunea indirecta a curentilor de aer:

-interventia in poluarea aerului:transport,diluare,calm atmosferica,favorizarea acumularii,stagnarea poluantilor si accentuarea nocivitatii;

-sistematizarea localitatilorin functie de directia vanturilor;

-ventilatia naturala a locuintei

POLUAREA AERULUI

Poluarea atmosferei

Conform OMS, poluarea aerului este “prezenta unei substante straine de compozitia sa normala sau variatia importanta a proportiilor componentilor sai si care pot avea efecte nocive sau pot produce direct sau indirect la alterarea sanatatii omului”.

Se distinge intre:

poluarea chimica, cauzata de chimicale scapate in atmosfera;

poluarea fizica, cauzata de radioactivitate, radiatiile calorice si ultraviolete, zgomot, vibratii;

poluarea biologica, cauzata de germeni patogeni proveniti din zoosfera.

Dupa surse, poluarea poate avea provenienta:

naturala: vulcanii (pulberi vulcanice, monoxid si bioxid de carbon, bioxid de sulf, oxizi de azot); praf rezultat din erodarea solului si transportat de vant; incendierea padurilor (fum, cenusa, uneori hidrocarburi prin arderea lemnului sub deficit de oxigen); descompunerea materiilor organice;

artificiala (sursa majora): combustia industriala in instalatii fixe, transporturile, alte procese industriale.

CAUZE

a)Factori ce caracterizeaza civilizatia moderna:

cresterea productiei industriale;

cresterea circulatiei rutiere;

aparitia deseurilor menajere incinerate;

cresterea consumului de energie provenind din combustibili clasici;

cresterea zgomotului etc.

Principalele surse de poluare a aerului:

arderea combustibililor;

praful de la fabricile de ciment;

gazele din industria chimica;

particule radioactive generate de accidente nucleare sau de experimentare a armamentului nuclear;

diferite emisii rezultate din procesele de fermentatie etc.

Poluantii atmosferici, in functie de starea lor de agregare, sunt:

A).poluanti gazosi-,gaze si vapori-reprezinta 90% din masa totala de poluanti atmosferici;

B).particule solide-pulberi-reprezinta 10% din masa totala de poluanti atmosferici;

POLUANTII GAZOSI

1.Bioxidul de carbon(CO2 ).Este un gaz periculos pt. ca prin dublarea concentratiei sale din aer devine un ,,perturbator climatic”.Se stie ca o dublare a concentratiei CO2ar putea produce o crestere in medie cu 3,6°C a temperaturii superficiale a mediului, asa-numitul ,,efect de sera”.

Cresterea sa exagerata in ultimul secol se datoreaza:

despaduririlor masive;

consumului exagerat de combustibili fosili folositi in industrie pt. producerea de energie.

Oxidul de carbon(CO).

Sursele de CO sunt: eruptiile vulcanice,

incendiile forestiere, arderile de combustibili (benzina),carbune,lemn, deseuri, gunoaie arse.

In concentratii normale este inofensiv,

dar este foarte toxic la o rata mai ridicata.

Bacteriile din sol absorb CO din aer si il transforma in sol in CO2 sau metan(CH4),mentinandu-l in concentratie normala in aer.

3.Bioxidul de sulf(SO 2).Sursele de SO2 sunt: eruptiile vulcanice,arderile combustibililor, actiunile industriei metalurgice.

In prezenta razelor ultraviolete, SO2 din atmosfera se transforma in SO3,cu eliberarea a 22 kcal sau

impreuna cu vaporii de apa din atmosfera formeaza acidul sulfuros cueliberare de 18 kcal,care trece ulterior in acid sulfuric, acid care declanseaza fenomenul,,ploilor acide”.Are efecte toxice asupra plantelor), mai ales la conifere si la plop,castan,tei etc.

4.Hidrogenul sulfurat (H2 S) sunt: fermentatiile sulfobacteriilor,emisiile industriale, mai ales din industria chimica, farmaceutica, a colorantilor,a cauciucului etc

Efecte: afecteaza, in concentratii crescute,sistemul nervos, aparatul respirator, sangele, atat la om, cat si la animale.

5.Compusii azotului (oxidul si bioxidul de azot: NO si NO2).:

Surse: motoarele cu ardere interna (automobilele).NO este cel mai periculos poluant, deoarece, impreuna cu alte elemente chimice din atmosfera si sub actiunea radiatiilor ultraviolete, duce la formarea smogului fotochimic, foarte toxic, producand la om: modificari cromozomiale, tulburari functionale ale tesuturilor sau reducerea actiunii enzimelor (componente ale celulelor vii cu rol in asimilare (dezasimilare).

6.Aldehidele, cum ar fi acroleina, foarte toxica si iritanta pt. om, eliminata in natura de rafinariile de petrol, motoarele autovehiculelor, crematoriile de gu- noaie menajere.

Efecte: iritatii ale mucoasei respiratorii, sufocari, arsuri.

7.Derivatii halogenilor (Cl, Br, F, I, Hcl, HF). Surse: provin mai ales din industria chimica, de producere a aluminei. Efecte: foarte toxici pt. om; distrug coniferele si pomii fructiferi; de asemenea, are efecte daunatoare si asupra entofaunei (insecte).

B.POLUANTII SOLIZI

1.Plumbul. Surse: industria extractiva, metalurgica, crematoare de ardere a gunoaielor; autovehiculele elimina , in medie pe an, in atmosfera 1 kg Pb, sub forma de particule. Se depune pe vegetatie, pe sol; la animale granite cu plante din vecinatatea extractiilor miniere sau a topitoriilor de plumb; s- au inregistrat intoxicatii cu acest metal la persoanele care-l prelucreaza sau il folosesc in mod repetat.

2.Mercurul. Surse: industria prelucratoare a cuprului si a compusilor sai. Foarte toxic, la fel ca plumbul.

3.Siliciul. Surse: in aer, se gaseste sub forma de pulberi: SiO si SiO2. Provoaca silicozele.

Pulberile

-sunt particule prezente aproape pretutindeni in atmosfera pana la mare altitudine,dar in concentratii mai mari in apropiere de sol,in zone secetoase,cu vanturi puternice si lipsite de vegetatie

-concentratia particulelor difera in functie de locul determinarii(ex.intreprinderi-cosuri,fabrici de ci-

ment termocentrale,combinate siderurgice)

-de timpul de recoltare

-de departarea de sursa

Actiunea asupra organismului

-inhalare prin orificiile nazale

Efectele poluantilor iritanti

1.histologice si biochimice:hipersecretie,cresterea vascozitatii,hiper functie,hipertrofie,hiperplazie glandulara,imobilizarea sistemului ciliar,metaplazie celulara

2.functionale:crestereea rezistentei cailor respiratorii prin bronhoconstrictie,tuse,expectoratie,respiratie suerata(weezing),dispnee,scaderea rezistentei la infectii,inhibarea functiilor imunologice si fagocitare cu producerea de leziuni epiteliale,scaderea capacitatii de difuziune a gazelșor pe zone insulare din plamani si obstructia bronhiilor cu lumen mic

3.clinice-boli acute:

a.intoxicatii in masa,in zone poluate puternic si in perioade meteo nefavorabile-decese,agravarea bolilor respiratorii si cardiovasculare

b.intoxicatii accidentale prin avarii tehnice-boli ale cailor respiratorii si chiar decese

Poluarea atmosferica determina:

a.boli acute ale cailor respiratorii,ochilor

b.boli cronice,bronsita cronica,emfizem pulmonar,astm bronsic,bronhopneumopatie obstructiva cronica(BPOC)

4.Efecte epidemiologice:

-morbiditate acuta si cronica la grupurile vulnerabile

Profilaxie -masuri urbanistice si tehnologice

-evitarea fumatului

-monitorizarea factorilor de mediu:determinarea pulberilor si gazelor din atmosfera(SO2,CO2,CO,N2O)

-supravegerea starii de sanatate a populatiei

Imortanta pentru sanatate

SO2 este un gaz iritant rezultat din combustii fosile din prelucrarea minereurilor si din procese chimice

-concentratii semnificative pentru sanatate se gasesc in majoritatea localitatilor mai ales iarna in orasele mari

-este un indicator al poluarii urbane

-concentratiile crescute se resimt si olfactiv(1,5-2 mg/mc)

-produce iritatii ale mucoaselor

Poluare combinata(pulberi si gaze iritante)

-pulberile pot proveni din atmosfera sau din fumul de tigara(o tigara genereaza 50mg particule-5mild./cmc)cele mai multe sub micronice si deci respirabile pana la alveole

-gazele iritante sunt multe si variate:hidrocarburi,aldehide,acizi,fenoli,oxizi

Efectele asupra 0rganismului:

-SO2 patrunde in caile respiratorii,este retinut datorita solubilitatii in apa(saliva),de unde este absorbit pana la 90-99% ajungand in sange,apoi este caombinat sub forma de sulfiti si metabolizat si apoi eliminat prin urina

-concentratiile mari din aer fac ca SO2 sa ajunga in plamani iar prin adsobtie pe particule fine sau in conditii de umiditate mare absorbtia lui in organism creste

Determinarea SO2 din aer

-metoda colorimetrica

-recoltarea probelor se face prin aspirare intr-un vas absorbitor cu solutie absorbanta

Determinarea actiunii asupra organismului

Determinarea actiunii asupra organismului

-determinari variate care pun in evidenta prezenta,concentratia poluantilor in organism,modificarile induse de acestia asupra tesuturilor functiilor si organelor

Efectele fiind predominant pe aparatul respirator es folosesc:

-anamneza

-starea clinica actuala

-explorarea functiei pulmonarea

Investigatii functionale ale aparatului respirator

-spirometrie(spirometru) care arata starea functionala a cailor respiratorii ale plamanului si cutiei toracice

-vitalografie(vitalograf) consta in inscrierea curbei expirografice care permite citirea debitelor respiratorii(VEM si CVF).Rezultatele se corecteaza in functie de presiunea si temperatura si se interpreteaza in functie de inaltime,varsta,sex folosindu-se standarde de referinta

debimetria expiratiei maxime persoana examinata inspira si expira cat mai rapid si cat mai puternic astfel incat acul indicator sa se opreasca la nivelul debitului maxim individual

-debitul medioexpirator apreciaza capacitatea functionala a plamanului si anume a partii mijlocii a curbei expirografice,adica calculul in cmc al portiunii cuprinse intre 50 si 75% din traseul inregistrat pe vitalograma

-chestionar privind istoricul si starea prezenta asupra bronhopneumopatiei nespecifice obstructive cronice

SPIROMERTRU

Alti poluanti iritanti

NOx – surse

-combustii interne indeosebi autovehicule,industria chimica,fumul de tigara

Emisiile de gaze au un aspect rosiatic,sunt mai mari in jurul uzinelor au solubilitate redusa in apa,patrund in profunzimea arborelui respirator putand duce la edem pulmonar cand sunt in concentratii mari

Determinarea NO2 probele de aer recoltate prin aspiratie se introduc intr-o solutie absorbanta care se coloreaza in functie de concentratia NO2

Oxidantii(ozon si nitratii)

sunt substante cu capacitate mare de oxidare si actiune iritanta Ei rezulta din reactiile fotochimice care au loc in atmosfera poluata intre hidrocarburi,NOx si oxigen cu ajutorul razelor ultraviolete solare

Oxidantii se gasesc in atmosfera oraselor mari rezultand din poluantii emisi de mijloacele de transport ducand la ceata oxidanta(smog).

Efecte:actiune iritanta nespecifica(aparat respirator indeosebi),scaderea functiilor imunitare,hormonale,celulare,sanguine,miocardice,cromozomice

Concentratiile maxime admise

Concentratiile maxime admise pentru pulberi in suspensie pentru zonele locuite sunt (in mg/m3) 0,15/ pe un interval de 24 h si 0,5/30 minute - specificate in STAS 12574/87.

Dintre gaze, bioxidul de sulf devine detectabil prin miros la concentratia de 0,75 - 2,5 mg/m3. Concentratiile maxime admise erau la nivelul anului 1984 de 0,25 mg/m3/24 h si 0,75 mg/m3/30 min. Normele actuale sunt specificate in Ordinul Ministerul Apelor, Padurii si Mediului (MAPM) nr. 592/2002 ce prevad o descrestere anuala constanta; astfel in 2005, norma era 0,125 mg/m3/24 h.

In privinta oxizilor de azot, concentratiile maxime admise (mg/m3) sunt: 0,1 /24 h si 0,3 /30 minute - STAS 12574/87.

Contaminarea aerului

Atmosfera, desi dispune de o micoflora proprie, care sa creasca si sa se dezvolte in aer, contine permament microorganisme.

Doua grupe de microorganisme :

- flora din natura – rol in procese biologice (fermentatii, biodegradare)

- flora de origine animala sau umana (saprofite, conditionat patogene, patogene

Din punct de vedere al naturii lor sunt virusuri, bacterii, paraziti, fungi.

Virusuri : contamineaza celulele vii; se transmit agentii etiologici ai gripei, racelilor comune, rujeolei, varicelei, variolei. In 1980 s-a contactat hep. B de catre 2 cercetatori expusi la o concentratie ridicata de aerosoli contaminanti, in urma unui accident de laborator.

Bacterii – atasate de aerosoli lichizi si pe particule de praf organic;Boli bacteriene cu transmitere aerogena : legioneloza, tuberculoza, antraxul, bruceloza.

Paraziti – cea mai mare parte sunt saprofiti, cei conditionat patogeni produc boala la om cand apararea imunitara este compromisa (boli, medicatie etc.). Ex. Pneumocystis carinii, Acanthamoeba.

Efecte asupra sanatatii

Legionella isi mentine bine viabilitatea in aerosoli daca umiditatea relativa a aerului este >65%, temperatura mai mare de 180C, iar microorganismul se afla intr-o faza stationara de dezvoltare.

- Actinomicoza – la nivel pulmonar, la nivelul sinusurilor paranazale. Suprainfecteaza plagile si poate produce chiar infectii uterine in cazul folosirii dispozitivelor anticonceptionale intrauterine.

Aspergiloza – bronhii, sinusuri paranazale, plagi postoperatorii. Aspergiloza invaziva este rara la indivizii sanatosi, dar are caracterul unei infectii oportuniste la pacientii cu transplant de organ, la pacientii cu imunosupresie si la bolnavii HIV.

Alergii – respiratorii si oculare. Sunt vegetali (polenuri, fungi, bumbac, ricin, ierburi, resturi domestice), animali si sintetici (coloranti, medicamente, cosmetice, detergenti).

Pneumonia de hipersensibilizare (alveolita alergica) – data de fungi si de actinomicete termofile, este o reactie alergica mediata celular care determina cresterea numarului de Ly la nivel bronho-alveolar si leziuni tisulare pulmonare. Este asociata frecvent cu expunerea profesionala – plamanul fermierului, lucratorii din sere, fabrici de cherestea etc. Simptomatologie: febra, frisoane, dispnee, Rx> - zone cu densitate crescuta – pneumonie.

DETERMINAREA CONTAMINARII MICROBIENE A AERULUI

Gradul de contaminare microbiana a aerului si suprafetelor reflecta un risc potential de îmbolnavire,care creste proportional cu densitatea bacteriilor si cu prezenta speciilor potential patogene sau patogene.Contaminarea aerului este în strânsa legatura cu gradul de contaminare a obiectelor si suprafetelor, acestea fiind frecvent contaminate cu flora microbiana din aer.De pe suprafefe, odata cu ridicarea prafului, ajung în aer numeroase microorganisme.

Î n aer exista doua tipuri de flora microbiana :

A)Psihrofila:

se dezvolta la o temperatura cuprinsa între 15 si 22ºC. Ea provine din sol, apa, de pe vegetatii

B)Mezofila:

are un nivel optim de dezvoltare între 35 si 40ºC.Este

de provenienta umana sau animala putând fi eliminata atât de omul bolnav (în perioada prodromala, de incubatie, de stare, convalescenta), cât si de omul aparent sanatos(purtatorul de germeni). Ea se gaseseste în nazofaringe, urina,materii fecale, pe tegumente, dar si pe suprafetele si obiectele înconjuratoare. Din punct de vedere al patogenitatii, flora microbiana mezofila poate fi saprofita, conditionat patogena sau patogena.

Cele mai frecvente afectiuni care se transmit pe calea aerului sunt bolile infecto-contagioase ale copilariei: rujeola, rubeola,varicela, parotidita epidemica, tusea convulsiva.Pe aceeasi cale se transmit si gripa, difteria, tuberculoza.În mod frecvent, aceste afectiuni întâlnesc conditii favorabile de raspândire în încaperi închise si aglomerate (colectivitati decopii - crese, gradinite, scoli - , camine de batrâni, sali de asteptare, sali de spectacole, mijloace de trasport în comun,unitati medico-sanitare cu numar crescut de germeni sipersoane receptive - sectii de pediatrie, nou-nascuti, prematuri,ATI, maternitati, chirurgie, urologie, stomatologie, boliinfectioase, laboratoare de microbiologie etc.).

Poarta de intrare este nazofaringele sau conjunctiva oculara.Calea de trasmitere este aerul, iar eliminarea se face prin nazofaringe (cel mai frecvent).

Formele de eliminare ale germenilor din organismul bolnavului sau a purtatorului sanatos sunt:

Picaturile Flugge.eliminate în aer, datorita dimensiunilor mari, ele nu pot fi propagate la o distanta mai mare de 1-2,5 metri. În schimb au patogenitate si virulenta foarte crescute. Ei se elimina prin tuse, expectoratie, stranut,vorbit (mai ales când se pronunta consoane).

Nucleii de picaturi Wels.

În mediul extern, în conditii de umiditate scazuta,picaturile Flugge îsi pierd învelisul hidric si ramân doar nucleii, care au patogenitate si virulenta scazute, dar datorita dimensiunilor mici pot fi propagati la o distanta de 10-12 metri.

Praful bacterian.

Atât picaturile Flugge, cât si nucleii de picatura pot adera pe particulele de pulberi formând praful bacterian care sedimenteaza. Prinanumite manevre, praful bacterian este antrenat din nou în aer: la deschiderea si închiderea usilor, ferestrelor; schimbarea lenjeriei de pat a a prafului. Din punct de vedere al patogenitatii, praful bacterian are o infectiozitate scazuta.

Importana igienico-sanitra

Determinarea florei microbiene din aer se efectueaza periodic în spitale, institutii de copii, laboratoare de bacteriologie,unitati alimentare, fabrici de medicamente, în scopul stabilirii potentialului aerului de transmitere a infectiilor sau pentru aprecierea conditiilor sanitare dintr-o încapere.

Indicatori sanitari bacteriologici

De obicei nu se utilizeaza determinarea tuturor germenilor din aer, ci doar a anumitor grupe, care prin prezenta si numarul lor pot da relatii asupra gradului de contaminare microbiana a aerului. Acestia au fost numiti indicatori bacteriologici si sunt reprezentati de:

1. Numarul total de germeni care se dezvolta la 37grade C/m3de aer . Prezenta lor indica provenienta umana sau animala si permite aprecierea conditiilor sanitare din încapere.

2. Tipul de germeni

Numarul de streptococi alfa hemolitici (viridans)/m

cub de aer si numarul de streptococi beta hemolitici/m3 de aer.

‡

‡ Prezenta streptococilor viridans indica provenienta nazofaringiana a germenilor. Acest indicator nu are semnificatie epidemiologica.‡ Prezenta streptococilor beta hemolitici certifica existenta în încapere a bolnavilor sau a purtatorilor. Acest indicator are semnificatie epidemiologica.

3. Numarul de stafilococi/m3de aer, precizeaza daca germenii sunt de provenienta umana sau animala.

4. Numarul de coliformi coli fecali/m3 de aer,prezenta lor denota un grad ridicat de insalubrizare a încaperii.

Metode de determinare

Metode:-metoda sedimentarii(Koch);

-metoda aspiratiei

Metoda sedimentarii

Consta în expunerea de placi Petri cu mediu solid de cultura(geloza sau geloza-sânge) în încaperea în care se face determinarea. Numarul placilor si timpul de expunere sunt înfunctie de gradul de contaminare a aerului pe care îl banuim.Apoi se incubeaza placile la termostat (la 37ºC) timp de 24 deore si se numara coloniile crescute. Se fac apoi însamântari pe medii de cultura selective.

Pentru calculul numarului de germeni existenti într-un volum de aer este necesara o transformare a numarului de germeni de pe suprafata placii, în numar de germeni pe volum de aer. Aceasta se face cu ajutorul unei formule (a lui Omelianski).

N=n10000/Sxk

în care:

N = numarul de germeni/m3de aer

n = numarul de colonii dezvoltate pe suprafata mediului de cultura

10000 = volumul de aer, exprimat în cm3, care cuprinde un numar de germeni egal cu numarul de germeni expusi pe o suprafata de 100 cm2

S = suprafata cutiei Petri (63,5 cm2)

k = coeficientul timpului de expunere (K = t/5).

Metoda sedimentarii

Metoda sedimentarii prezinta urmatoarele avantaje: este o metoda simpla, permite un numar mare de determinari, se efectueaza în timp scurt.Prezinta însa, marele dezavantaj ca nu se însamânteaza nucleii de picatura. Cu toate acestea este utilizata frecvent în practica.

Metoda aspiratiei

Este o metoda care necesita urmatoarele dispozitive:

A)Dispozitivul de aspirat proba de aer, care poate fi un aspirator electric sau hidraulic.

B)Dispozitivul de masurare a volumului si debitului de aer aspirat.

C)Dispozitivul de retinere a germenilor din proba de aer aspirat(filtru lichid sau solid).

În cadrul acestei metode se utilizeaza patru procedee de recoltare:

barbotare:proba de aer se aspira prin ser fiziologic steril, în care vor fi retinuti germenii, apoi se fac însamântari pe medii de cultura si se incubeaza la termostat (la 37ºC), timp de 24 de ore si se numara coloniile crescute (numarul de colonii este egal cu numarul de germeni însamântati)

.Filtare:

proba de aer se aspira printr-un filtru de nisip steril care se spala apoi cu ser fiziologic steril si se fac însamântari pe medii de cultura. In continuare se procedeaza ca si în cazul anterior.

Impact:

proba de aer se aspira turbionar printr-un cilindru, care este captusit în interior cu mediu de cultura solid. Datorita fortei centrifuge, germenii se vor însamânta pe acest mediu. Se incubeaza cilindrul la termostat (la 37ºC),24 de ore, apoi se numara coloniile crescute.

Electroprecipitare:se foloseste un dispozitiv cu electrozi acoperiti cu mediu solid Proba de aer se aspira prin spatiul dintre cei doi electrozi si în functie de încarcarea lor electrica, germenii se vor însamânta pe anod saupe catod. Se incubeaza electrozii si se numara coloniile crescute. Apoi se fac însamântari pe medii de cultura selective.

Pentru a exprima numarul de germeni pe m3 de aer se foloseste,în toate cele patru procedee, urmatoarea

formula de calcul:

N=nx1000/V

în care:

N = numarul de germeni/m3de aer

n = numarul de colonii dezvoltate pe suprafata mediului decultura

se înmulteste cu 1000 pentru a exprima rezultatul/m3de aer

V = volumul de aer aspirat (exprimat în dm3).

DETERMINAREA

FLOREI MICROBIENE

DE PE SUPRAFETE

Importana igienico-sanitara

Determinarea se efectueaza în spitale, în unitatile de copii, în unitatile alimentare etc. Semnificatia prezentei si numarul de germeni de pe suprafete este similara cu semnificatia existentei lor în aer, astfel încât o densitate crescuta a germenilor reflecta un potential epidemiologic crescut în încaperi si reprezinta dovada unor conditii igienico-sanitare necorespunzatoare.Controlul bacteriologic al suprafetelor cuprinde aceiasi indicatori ca si cei folositi la determinarea florei microbiene din aer.

Metode de determinare

În practica se utilizeaza metoda stergerii suprafetelor cu un tampon steril: o suprafata de 100 cm2;

se sterge cu un tampon de vata steril, montat pe un port tampon, apoi se introduce într-o eprubeta cu ser fiziologic steril. Pentru instrumentarul medical (pense, foarfeci, catgut) se sterge întregul obiect.Din serul fiziologic se fac însamântari pe medii de cultura,se incubeaza la termostat, la 37 ºC, timp de 24 de ore. Apoi se citeste numarul de colonii. În final se fac însamântari pe mediide cultura selective.Rezultatul se exprima în numar de microorganisme/cm2 sau numar de microorganisme pe întreaga suprafata.

Interretarearezultatelor:

Se face prin compararea lor cu propunerile de norme sanitarepentru indicatorii bacteriologici:

Numarul total de germeni care se dezvolta la 37 ºC/o mâna;

‡ Pentru chirurgi se admit maximum 10 germeni care se dezvolta la 37 ºC/o mâna;‡ Pentru restul personalului din unitatile medico-sanitare:maximum 40 de germeni care se dezvolta la 37 ºC/o mâna.

Streptococii beta hemolitici sa fie absenti

Coli fecali sa fie absenti.

Masuri de profilaxi si combatere a contaminarii aerului

ventilatie

-curatenie

-dezinfectia aerului:

a)radiatii ultraviolete-bactericida,lampi-perdele de radiatii in

spitale,recircularea aerului,

b)chimice acid carbonic,clorigene,acid lactic,rezorcina,glicoli

Determinarea propietatilor fizico-chimice ale apei potabile

Apa potabila

apa este un constituent fundamental şi indispensabil al organismului uman.

apa este cel mai important aliment si nu poate fi înlocuit

pentru om cea mai importantă apă a fost, este şi va fi APA POTABILĂ

necesarul zilnic de apă al omului este aproximativ de 1.5-2 litri consumată ca atare ,dar pentru curaţenia corporală omul mai foloseşte zilnic aproximativ 40litri de apă.

Organizaţia Mondială a Sănătatii consideră că optim pentru acoperirea acestor nevoi ,o cantitate de 100 litri in 24 ore.

Nevoia de apa

nevoia medie de apa este de circa 100 de litri de apă pe zi:

4 litri pentru nevoia fundamentală, alimentară (2,5 litri pentru băut şi 1,5 litri prepararea hranei),

13 litri pentru spălat vesela,

13 litri pentru spălat rufe,

70 de litri pentru nevoi sanitare (spălat pe mâini şi faţă, duş, apa pentru clătirea toaletei etc.).

Se prevăd 2,5 l/om/zi pentru băut,

2-4 l/om/zi pentru spălarea mâinilor şi feţei,

20-25 l/om/zi pentru duş

200-250 l/om/zi pentru baie.

RECOLTAREA PROBELOR DE APĂ

. Recoltarea probelor de apa

sa fie reprezentative

sa nu introduca modificari in compozitia si calitatile apei datorita unei tehnici defectuoase sau a unor conditii incorecte de pregatire a materialului.

PREGĂTIREA MATERIALULUI PENTRU RECOLTARE

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimica se face in flacoane de sticla sau polietilena prevazute cu dop rodat sau inchise ermetic. Vasele de recoltare trebuie spalate foarte bine pentru a indeparta orice urma de substante organice sau alte impuritati care ar denatura compozitia probei .

Spalarea se face cu amestec sulfocromic si detergenti, apoi se clatesc bine cu apa de robinet, cu apa distilata si apoi bidistilata si in final se usuca.

Sucesiunea analizelor

determinari:

la loculrecoltarii:T,gust,miros, oxigen dizolvat,hidrogen sulfurat,clorul rezidual,CO2,pH-ul

In primele 24 ore:alcalinitatea, nitriti nitrati,manganul,fierul,sub.organice(CCO),turbiditate,culoare,suspensii

DETRMINAREA PROPIETĂŢILOR FIZICE

Analiza fizico-chimica a apei consta in determinarea propietatilor organoleptice si fizice precum si a compozitiei chimice.

Analiza apei se face dupa un plan bine stabilit, tinând cont de sensibilitatea mai mare sau mai redusa a propietatilor si componentilor apei.

În acest sens unele determinari se fac la locul de recoltare, astfel:

- determinarile organoleptice,fizice,chimice determinarea temperaturii,gust, miros,turbiditate , determinarea duritatii, fixarea oxigenului dizolvat si a hidrogenului sulfurat, detrminarea clorului rezidual, a dioxidului de carbon liber si agresiv, detrminarea de pH.

Alte determinari se fac in primele patru ore de la recoltare daca apele nu au fost conservate:

- detrminarea turbiditatii, a suspensiilor, determinarea reziduului fix, determinarea fosfatilor, a oxidabilitatii ( CCO ), a formelor de azot, detrminarea fierului, a duritatii temporare, a manganului.

Determinari care se efectueaza in primele 24 de ore de la recoltarea probelor:

- determinarea alcalinitatii si aciditatii, determinarea duritatii totale, a calciului si magneziului, determinarea fluorului.

Celelalte determinari se vor efectua in functie de stabilitatea substantelor respective in apa.

DETRMINAREA PROPIETĂŢILOR FIZICE

DETRMINAREA TEMPERATURII

Generalitati: temperatura apelor de suprafata variaza in functie de temperatura aerului, in timp ce temperatura apelor de profunzime este constanta.

Principiul metodei: citirea indicatorilor unui termometru gradat in zecimi de grad dupa introducerea lui in apa de analizat.

Material necesar:

- termometru gradat in zecimi de grad;

- un vas izoterm de 5-10 litri.

Modul de lucru: se introduce termometrul in apa de analizat si citirea temperaturii se face dupa 10 minute de la introducerea termometrului fara a-l scoate din apa.

Daca conditiile nu permit introducerea directa a termometrului la punctul de luare a probei de apa, se recolteaza un volum de 5-10 litri de apa intr-un vas care trebuie

protejat de razele soarelui si in care se introduc direct termometrul, iar dupa 10 minute se face citirea temperaturii apei.

Determinarea temperaturii apei se face direct la locul recoltarii si daca este posibil direct in sursa de apa.

Paralel cu determinarea temperaturii apei se face si determinarea aerului.

apa lichidă din natură nu este niciodată pura, fiindcă ea dizolvă o parte din substanţele solide şi gazoase cu care vine în contact.

cea mai curată apă este apa de ploaie sau din topirea zăpezii.

apa izvoarelor şi a râurilor conţine dizolvate gazele din atmosferă: oxigen, azot şi bioxid de carbon, apoi cationii: calciu, magneziu, sodiu, şi anionii de carbonat, sulfat şi clorură.

cea mai importantă sare conţinută în apa de izvor sau de râu este carbonatul de calciu;apă conţinând mult carbonat acid de calciu, o apă dură, nu face spumă cu săpunul deoarece el se descompune la fierberea apei în carbonat de calciu insolubil.

apă minerală conţine săruri minerale şi dioxid de carbon

apele din râuri au o compoziţie variabilă sunt în general slab mineralizate,conţin Ca2+ şi HCO3- şi mai rar SO2- şi Cl

apele mãrilor şi oceanelor sunt puternic mineralizate

apa ca solvent: multe din substanţele compuse ce sunt necesare vieţii pot fi dizolvate în apă. În timpul formării şi deplasării în atmosfera a picăturilor de ploaie, hidrogenul, oxigenul şi dioxidul de carbon sunt gaze ce se dizolvă în aceste picături. De asemenea, toate plantele îşi extrag substanţele hrănitoare din apa în care acestea sunt dizolvate.

Propietatile Organoleptice ale apei

Gustul apei este dat de continutul in substante chimice si in primul rand de sarurile minerale si de gazele dizolvate (oxigenul si bioxidul de carbon).Excesul sau carenta unora dintre aceste componente poate imprima apei un gust neplacut(fad ,salciu,amar,dulceag).

se datorează diferitelor tipuri de substanțe dizolvate care se găsesc în cantități mai mari în apă: sărat (clorură de sodiu sau sulfat de sodiu), amar (sul fa t de magneziu sau clorură de magneziu), dulceag (sulfat de calciu), acidulat (bioxid de carbon), acru (bicromat sau clorură de fier).

Apa trebuie sa aiba un gust plăcut

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenţa in exces a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei,ca şi din unele transformări la care sunt supuse in apa anumite substanţe chimice mai ales poluante.

apa potabilă nu trebuie să aiba miros caracteristic

apa curată este transparentă, inodoră şi nu are gust. În strat subţire este incoloră iar în strat mai gros albastră

Turbiditatea-depinde de materiile din apă aflate în diferite stări de dispersie și de natura lor

Turbiditatea se măsoară prin comparație cu o emulsie etalon în scara silicei: 1 mg silice fin divizată la 1 l apă distilată reprezintă un grad de turbiditate (GT).

Culoarea-se datorează prezenței în apă a unor substanțe dizolvate (oxizi ferici, compuși de mangan, clorofilă din frunze, acizi humici, etc.)

se determină prin comparații cu soluții etalon de clorură de platină și potasiu sau clorură de cobalt; fiecare grad de culoare (GC) corespunde la 1 mg/l platină.

Temperatura-variază in funcție de proveniența apei (subterană sau de suprafață) și de anotimp.

Apa subterană la adâncimi până la 50 m sub nivelul terenului are temperatura cuprinsă între 10 și 13°C; de la această adâncime în jos temperatura crește cu câte 1°C pentru fiecare 33 - 35 m.

Temperatura apelor de suprafață în România variază între 0 și 27°C.

Conductibilitatea-este proprietatea apei de a permite trecerea curentului electric. De obicei se măsoară rezistivitatea electrică, care este inversul conductibilității. Rezistivitatea apei este o funcție inversă față de concentrația de substanțe dizolvate în apă și se măsoară în Ωcm (ohm×cm).

o variație bruscă a rezistivității poate indica apariția unei surse de infecție.

Radioactivitatea -este proprietatea apei de a emite radiații permanente α, β sau γ.

concentrațiile admisibile se exprimă în mc/mm (microcurie pe milimetru), 1C = 1 Curie reprezintă 3,71 × 10¹º atomi de radiu dezintregați pe secundă, care corespunde la 1 g radiu.

Indicatori Valori admiseValori admiseexcepțional

Metoda de analiză

Miros (grade) 2 2 STAS 6324 - 61

Gust (grade) 2 2 STAS 6324 - 61

Duritatea apei

Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni;

apele dure sunt neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase, cazane, conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor; cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice.

apele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare;

Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc).

Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni;

apele dure sunt neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase, cazane, conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor; cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice.

apele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare;

Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc).

Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa

in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni;

apele dure sunt neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase, cazane, conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor; cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice.

apele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare;

Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc).

suma celor doua duritati formeaza duritatea totala

duritatea excesiva a apei are implicatii de ordin economic.

conventional , duritatea se exprima in grade de duritate care pot fi grade germane (1 grad = 10 mg CaO) sau grade franceze (1 grad = 10 mg CaCO3). La noi in tara,exprimarea duritatii se face in grade germane

apa poate fi:

•moale, cu 4-8 dGH;•semidură, cu 12-18 dGH;•dură, cu 18-30 dGH.

anomalia densităţii apei are o mare influenţă asupra climei planetei şi a vieţii animalelor şi plantelor. Când apa râurilor, a lacurilor şi a mărilor scade sub 4 grade, ea nu mai cade la fund ci, fiind mai uşoară rămane la suprafaţă şi îngheaţă aici. Fiind protejate de stratul de gheaţă, apele mai adânci nu îngheaţă până la fund, ci au, sub stratul de gheaţă, temperatura de 4 grade la care viaţa poate continua.

DETRMINAREA Ph-ului apei

Generalitati: pH-ul apelor variaza putin fata de pH-ul neutru datorita prezentei CO2, bicarbonatilor si carbonatilor.

Apele dure au pH-ul mai ridicat comparativ cu apele moi. pH-ul apelor reziduale poate fi acid sau alcalin si constituie o cauza a perturbarii echilibrului biologic al bazinului receptor, impiedicând desfasurarea normala a procesului de autopurificare.

Pentru detrerminarea pH-ului se folosesc metodele colorimetrice si electrometrice.

Principiul metodei: in proba de apa se introduce un indicator si se compara cu o scara de etalonare sau cu discuri colorate ce corespund la diferite valori ale pH-ului.

Concentratia ionilor de hidrogen (pH-ul) reprezinta un indicator global de apreciere a calitatii apei, care, în functie de natura poluantilor, înregistreaza valori spre acid sau alcalin, influentând direct mirosul, gustul si capacitatea de autoepurare a acesteia. Valorile admise pentru acest indicator sunt cuprinse între 6,5 si 7,4, iar în mod exceptional de 8,5.

Dacă pH-ul este sub 5,6, apa este acidă şi cauzează modificări ireversibile la nivelul epiteliilor, iar dacă pH-ul este peste 11, apa este alcalină şi irită ochii, pielea şi mucoasele.

Conductivitatea electrica este direct proportionala cu gradul de mineralizare al apei. O mineralizare prea mare a apei are influente negative asupra organelor interne ale consumatorului, în cazul unui consum prelungit. Standardul prevede ca limita admisa exceptional 3000 S/cm (Siemens).

Indicatori Valori admise Valori admise

excepțional Metoda de analiză

Concentrația ionilor de hidrogen (pH)(unități pH)

6,5 ... 7.4 max. 8,5 SR ISO 10523:1997

Conductivitate electrică (μS/cm)

1000 3000 SR EN 27888

Culoare (grade) 15 30 SR EN ISO

7887:2002

Turbiditate (grade sau unitățide turbiditate de formazină)

5 10 STAS 6323 - 88

Deficitul de oxigen din apa

Deficitul de oxigen este diferenta dintre cantitatea de oxigen dizolvata in apa in conditii de saturatie si cantitatea de oxigen gasita in proba de apa analizata. El

are mare importantai n caractizareas anitara a unei ape; cu cat deficitul de oxigen este mai mare cu atat nivelul poluarii apei este mai crescut si pericolul pentru sanatatea consumatorilor mai ridicat.

Caracteristicile chimice

Pentru creşterea protecţiei calităţii apelor faţă de poluarea cu ape reziduale industriale, HG 351/2005 a introdus analiza unor substanţe şi compuşi cu mare toxicitate, împărţiţi în 2 liste, denumită „analiza de screening”:

Familii şi grupe de substanţe din lista I

1. Compuşi organohalogenaţi şi substanţe care pot forma astfel de compuşi în mediul acvatic.

2. Compuşi organofosforici.

3. Compuşi organostanici.

4. Substanţe cu proprietăţi carcinogene, mutagene sau teratogene.

5. Mercur şi compuşii săi.

6. Cadmiu şi compuşii săi.

7. Uleiuri minerale persistente şi hidrocarburi petroliere1 ) .

8. Fluoruri şi Cianuri2 ) , substanţe sintetice persistente care pot pluti, rămâne în suspensie, scufunda sau pot interfera cu orice utilizare a apei.

Familii şi grupe de substanţe din lista II

Metale grele: Zn, Cu, Cr, Pb, Se, As, Sb, Mo, Ti, Sn, Ba, Be, B, U, Co, Tl, Te, Ni

DETRMINAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE DIN COMPOZIŢIA NATURALĂ A APEI

DETERMINAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE INDEZIRABILE

1)substantele chimice indezirabile care modifica caracteristicile organoleptice,

nu au efecte toxice,elemente care intra in compozitia normala a apei ( fier, magneziu )

2)substante toxice:As,cianurile,Cr,Cd,Fl,Hg,nitrati,Pb,Se

3)substante indicatoare ale poluarii:substante organice,amoniacul,nitritii

Indicatori chimici

DETRMINAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE DIN COMPOZIŢIA NATURALĂ A APEI

DETERMINAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE INDEZIRABILE

1)substantele chimice indezirabile care modifica caracteristicile organoleptice,

nu au efecte toxice,elemente care intra in compozitia normala a apei ( fier, magneziu )

2)substante toxice:As,cianurile,Cr,Cd,Fl,Hg,nitrati,Pb,Se

3)substante indicatoare ale poluarii:substante organice,amoniacul,nitritii

Indicatori chimici

DETERMINAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE INDEZIRABILE

1)substantele chimice indezirabile care modifica caracteristicile organoleptice,

nu au efecte toxice,elemente care intra in compozitia normala a apei ( fier, magneziu )

2)substante toxice:As,cianurile,Cr,Cd,Fl,Hg,nitrati,Pb,Se

3)substante indicatoare ale poluarii:substante organice,amoniacul,nitritii

Indicatori chimici

Conditii de potabilitate ale apei

Indicatorii bacteriologici

Din punct de vedere bacteriologic, cea mai importanta conditie de potabilitate este absenta totala a germenilor patogeni.

germeni indicatori

Germenii mezofili (germenii care se dezvolta la temperatura de 370 C) un indicator global al contaminarii apei

Germenii coliformi sunt microorganisme care ajung in sursele de apa prin poluarea acestora cu dejecte umane sau animale. Desi predominant saprofiti, prezenta lor in apa indica posibilitatea existentei unor germeni patogeni de origine intestinala.

Viabilitatea lor in apa, asemanatoare cu cea a germenilor tifo-paratifici, constituie un caracter care amplifica valoarea lor de indicator sanitar.

Enterococii sunt microorganisme de origine intestinala, care se gasesc in apa intr-un raport de 1:10 fata de germenii coliformi.

Pentru ca apa de baut sa indeplineasca cerintele Legii nr. 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile si a Legii nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile ea trebuie  sa fie lipsita de:

Bacterii coliforme

Escherichia coli (E.coli)

Enterococi

Pseudomonas aeruginosa

Clostridium perfringens

Parametru Valoare admisa Parametru Valoare admisa

Escherichia coli (E.coli) 0 numar/250ml Pseudomonas aeruginosa 0 numar/250ml

Enterococi 0 numar/250ml Numar de colonii la 22 oC 100/ml

Numar de colonii la 37 oC 20/ml

Bacterii coliforme

Enterobacterie = Familie de bacili (bacterii in forma de bastonas) Gram negativi.

Sunt utilizate pentru a stabili daca apa potabila este sau nu buna de baut din punct de vedere microbilogic. In general coliformi se gasesc in cantitate mare in excrementelor „animalelor cu sange cald”.

Daca apar intr-o proba de apa in general indica contaminare cu patogeni fecali a sursei.

La intrebarea daca sunt toxici acesti coliformi raspunsul ar fi: cei mai multi coliformi nu cauzeaza nici o boala. Totusi unele tulpini de E. Coli (in special 0157:H7 care poduce sindromul hemolitic uremic) pot cauza imbolnaviri destul de grave.

Intotdeauna coliformii totali sunt mai mari decat coliformii fecali.

Prezenta coliformilor indica in general o poluare recenta.

Enterococi

In general se determina Streptococii fecali.

Prezenta acestora indica o poluare mai veche.

Pseudomonas aeruginosa

Pseudomonas aeruginosa (numit si bacilul piocianic) este o bacterie gram negativa, larg raspandita in natura, populand apa, solul, plantele si animalele, inclusiv oamenii, fiind mai frecventa in mediile umede.La om aceasta bacterie poate coloniza ocazional pielea, urechea externa, tractul respirator superior sau intestinul gros la persoanele sanatoase; mai frecvent apare la pacientii cu o boala severa, cu imunitate compromisa sau care au primit anterior antibioterapie, ori au fost internati intr-o unitate spitaliceasca.

Diagnosticul infecţiilor este microbiologic, iar tratamentul a devenit complicat datorită rezistenţei (intrinsenci şi dobândite) a acestei bacteria.

Clostridium perfringens produce si o enterotoxina si este o cauza importanta a intoxicatiei alimentare.

De obicei, aceasta bacterie se intalneste in alimente impropriu sterilizate in care au germinat endospori.

Clostridium perfringens Clostridium perfringens produce o multitudine de exotoxine si cauzeaza infectii ale ranilor. (hemolizinele ).

 

Germenii sulfito-reducatori sunt enterobacterii care, in mediul acvatic neprielnic, trec in forme sporulate, cu mare rezistenta. De aceea, prezenta lor denota o contaminare veche

    Bacteriofagii enterici constituie un indicator complementar al contaminarii fecale a apei. Determinarea lor face parte din analizele speciale, mai frecvent identificandu-se bacteriofagii antiholerici, antitifici, antidizenterici

Tipul instalatiei Nr. total ger-meni mezofili

Nr. probabil coliformi totali

Nr. probabil coliformi fecali

Nr. probabil streptococi fecali

Centrala, cu apa dezin-fectata < 20/ cm3 0 0 0

Centrala, cu apa nedezin-fectata < 100/ cm3 < 3/100 cm3 0 0

Locala (fan-tani, izvoare) < 300/ cm3 < 10/100 cm3 < 2/100 cm3 < 2/100 cm

6. Indicatorii biologici

In functie de semnificatia sanitara, organismele acvatice au fost clasificate in

-oligosaprobe (caracteristice apelor nepoluate),

- polisaprobe (caracteristice apelor foarte poluate)

- mezosaprobe ) care fac trecerea intre cele doua categoriisi (cu doua subgrupe- (sisteme):

organisme oligosaprobe, reprezentate de crustacee, moluste, pesti etc., caracteristice apelor curate in care procesele de mineralizare sunt complete;

·         organisme -mezosaprobe (plantele cu clorofila) care sunt prezente in apele cu poluare redusa, in care predomina procesele oxidative, iar procesul de autopurificare este avansat;

·         organisme -mezosaprobe sunt reprezentate de alge, celenterate, diatomee, larve de insecte etc., care traiesc in apele moderat poluate; datorita diminuarii cantitatii de oxigen dizolvat, predomina procesele de reducere;

·         organisme polisaprobe, caracteristice apelor intens poluate, sunt reprezentate de protozoare, ciliate, flagelate, bacterii filamentoase, viermi tubicizi etc.

Caracteristica apei Indicatorul biologic Oxigen dizolvat mg/dm3

50 C 200 C

Curata Oligosaprob crustacee, moluste, pesti 14,0 10,0

Slab poluata mezosaprob plante cu clorofila 11,5 9,5

Moderat poluata mezosaprob alge, celenterate, diatomee, larve de insecte 5,5 3,5

Intens poluata Polisaprob protozoare, ciliate, flagelate, bact. Filamentoase, viermi 2,5 1,5

In functie de mobilitatea lor si sensul de deplasare, organismele acvatice sunt clasificate in:

·         plancton – sunt organismele care pot trai liber in apa si se deplaseaza in sensul curentului de apa;

·         necton – sunt organismele care pot trai liber in apa, dar se deplaseaza contrar curentului de apa;

·         bentos – care este format din organismele imobile, fixate pe diferite suprafete.

Continutul acvatic abiotic, format din detritus organic si/sau mineral, resturi vegetale, fragmente de insecte poarta denumirea de tripton.

Triptonul impreuna cu planctonul formeaza sestonul apei.

Examenul bacteriologic si parazitologic al carnii si derivatelor din carneRecoltarea probelor

Se face in mod aseptic;

Se recolteaza un cub de carne sau carcasa;

In caz de sacrificare de necesitate a animalelor se recolteaza si din muschi,organe;

Din preparatele cu membrana se recolteaza cu membrana;

Ambalarea se face aseptic;

Transportul in 6 ore;

Bacterioscopia

Se fac frotiuri prin metoda amprentei pe lame sterile in prealabil de pe :suprafata externa a carnii,de pe sectiunea carnii si preparatelor de carne,din profunzime,

Din locuri suspecte nu trebuie sterilizat locul

Se stabileste gradul de contaminare prin examinarea frotiului efectuat de pe suprafata exterioara a carnii,a sectiunii carnii,preparatului de carne,determinandu-se numarul de germeni.

Frotiurile se usuca,se fixeaza pe flacara;daca produsul a continut grasime ,se degreseaza prin turnare pe lama de toluen sau xilol si apoi alcool etilic,se coloreaza cu Gram

Se examineaza la microscopul cu imersie

Numararea germenilor si examinarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor

Carne proaspata-nu se observa germeni

Carne alterata-se observa-coci,bacili Gram pozitivi,negativi,fragmente de muschi aderente pe lama

IDENTIFICAREA GERMENILOR

Se taie carnea in bucati mici cu un instrument steril se amesteca cu sol.fiziologica peptonata

Se fac dilutii 1/10,1/100

Se insamanteaza pe medii de cultura

Analiza bacteriologica

Numarul total de germeni mezofili(NTG),indicator sanitar ,rep.gradul de contaminare

Bacterii din genul Sallmonela-enterobacterii patogene

Sursa –om purtator/sanatos sau rozatoare

Viscerele animalelor sunt mai frecvent contaminate

Bacterii coliforme-suspiciune de contaminare fecala

Escherechia colli-confirma contaminarea fecala

Germeni din genul Proteus-arata contaminarea cu flora intestinala sau de putrefactie ,sunt conditionat patogeni

Baccilus cereus(Gram pozitiv,aerob,sporulat)

Da date indirecte despre prelucrarea igienica sau nu,sau insuficienta termica

Clostridii sulfito-reducatoare-da relatii despre gradul de contaminare si alterare

Stafiloccocii coagulazo-pozitivi au caracter determinativ in preparatele termice reci putand determina toxiinfectii alimentare

Norme:

Pentru mezeluri:

Bacterii coliforme:10/g

Escherechia colli:10/g

salmonella:abs/25g

Stafiloccoci coagulaza pozitiv:10/g

Bacillus cereus:10/g

Bacterii anarobe sulfito-reducatoare 10/g

Pentru carnea vanata ,refrigerata sau congelata:

pe suprafata 20germ/camp. Fara frag.

pe frotiu:germ abs.

salmonella:abs/25g

stafiloccoci coagulaza pozitiv:10/g

Examenul parazitologic al carnii:

agentii etiologici:trichinella spiralis,taenia saginata,taenia solium,diphylobotrium latum

opistorchis felineus

Trichineloza

-o parazitoza a omului si animalelor:pisica,sobolan,caine.porc,urs,mistret etc.

-rezervorul este reprezentat de rozatoare care au viermi intestinali

nematod mic,cu ciclu evolutiv in organismul unei singure gazde

larva invadeaza musculatura gazdei

trecerea de la o gazda la alta se face prin consumul de tesuturi ce contin larve vii

contaminarea umana se face prin consum de carne de porc,vanat nesupusa controlului veterinar

Trichineloza:

gravitatea bolii depinde de nr. de larve ingerate

incubatia este de cateva zile

diseminarea larvelor se face pe cale limfatica si hematologica,cu tactism pentru muschii intercostali,diafragm,mushii extremitatilor

Inchistarea incepe in saptamana a 3- a si ramane viabila 20 ani

Simptone:diaree,febra,dureri musculare,edeme periorbitare,ocazional miocardita,pneumonia encefalita.

Profilaxia trichinelozei

reducerea infestarii porcilor:sterilizarea sau fierberea resturilor si confiscatelor de carne

deratizarea si impiedicarea accesului rozatoarelor

Eliminarea din alimentatie a carnii cu larve vii

Trichinoscopia obligatorie a carnii animalelor sacrificate pentru consum

Educarea populatiei

Prelucrarea termica adecvata (minim 77oC)

Infestare slaba:parazit prezent in mai putin de 5 campuri din 14

Se iau urmatoarele masuri:

-carnea se confisca si se denatureaza in cazul infestarii masive sau in prezinta de infiltratii seroase sau marasm

- se dau in consum dupa o prealabila sterilizare in caz de infestatii slabe

-grasimea se poata da in consum numai dupa sterilizare prin topire si incalzire la minim 100 grade,

Teniaza de carne de vita are ca agent etiologic Tenia saginata

Este un cestod mare

Proglotele pe sol elibereaza oule care sunt embrionate,

Sunt ingerati de bovine

Embrionii se localizeaza in muschii activi unde se veziculeaza dand nastere unei larve CISTICERC

Contaminarea umana se realizeaza prin consum de carne de vita insuficient preparata termic

Masuri de prevenire

Evitarea consumului de carne insuficient preparata temic

apar ca vezicule albe de marimea unui bob de mei,se vad cu ochiul liber

o temp. de 56 grade timp de 5 min. distruge cisticercii

refrigerarea sau sararea o luna,congelarea pentru 9-10 zile vor distruge cisticercii

indepartarea corecta a materiilor fecale

EXAMENUL PENTRU CISTICERCOZA:

Obligatoriu pentru bovinele mai mari de 3 luni

Locuri de recoltare :muschi maseteri,externi laringieni,muschii cordului

Daca sau gasit se cauta si in diafragm,limba,muschii esofagului

Teniaza de carne de porc-ag. etiologic Tenia solium

Omul este gazda definitiva pentru viermele adult ,este un cestod mare

Proglotele ajunse pe sol pot fi ingerate de porc care este gazda intermediara

Embrionii sunt antrenati in circulatia generala localizandu-se in musculatura si tesut subcutanat,aici vor da nastere la larve cisticerc

Contaminarea se realizeaza prin ingerarea de carne de porc infestata ,nesupusa controlului veterinar si nesupusa unei preparari termice corespunzatoare

Cisticercul va elibera scolexul si va da nastere viermelui adult in 2-3 luni

MASURI DE PREVENIRE

-controlul sanitar veterinar

Evitarea consumului carnii insuficient prelucrate termic

EXAMENUL PENTRU CISTICERCOZA

Se recolteaza din muschii limbii,laringelui,cordului,cefii,coapse

Daca s-au gasit cisticerci in unul sau mai multe locuri carnea este infestata

Carne se confisca,

Viscerele:P-bine individualizate stralucitoare,A-hidrolizate,miros de alterat,lichid in cavitate

Abdomen:P-suplu elastic,A-balonat

Greutate specifica:P-cade la fund,A-pluteste cu abdomenul in sus

Proba fierberii:P-limpede,A-tulbure,miros urat

Rigiditate misculara:P-prezenta,nu se indoaie

Examenul fizico-chimic Indicatorii fizico-chimici de prospetime pentru peste sunt1.Azot usor hidrolizabil : 25 mg NH3 % (stiuca, somn) si 35 mg NH3 % (stavrid, macrou)2.Reactia Eber – negativa3.Reactia Nessler – negativa 4.Reactia pentru hidrogen sulfurat – negativa5.Ph-ul – 6,2

Examenul parazitologic1.Botriocefaloza -agent etiologic Diphilobotrium latum (botriocefal), un cestod, necesita mai multe gazde pentru a si desavarsi ciclul evolutiv

Aspecte etiopatogenicegazda definitiva este omul si animalele carnivore salbatice si domestice (vulpe, urs, caine, pisica)viermele adult traieste la nivelul intestinului subtire ouale sunt eliminate impreuna cu materiile fecale, neembrionate si necontagioase pentru alte gazde.Ajunse in mediul acvatic ouale elibereaza un embrion numit CORACIDIUM care este ingerat de un crustaceu de apa dulce din speciile Cyclops sau Diaptomus in organismul caruia se va transforma in prima forma larvara – larva procercoida

Prin ingerarea crustaceului de catre pestii rapitori (stiuca, biban, pastrav, somn) larva procercoida se va transforma in musculatura si viscerele pestelui ( in special la nivelul ovarelor) in larva plerocercoida vermiforma, infestanta.-omul si animalele carnivore se infesteaza prin consumul de peste crud, insuficient preparat termic, afumat sau prin icre. Eliberata in tubul digeriv, larva infestanta creste, dand nastere in aprox o luna viermelui adult, care va incepe sa elimine ouale prin materiile fecale.

Aspecte epidemiologice :in trecut, in tara noastra incidenta infestatiilor umane in Delta a fost de peste 20% din populatie. In prezent in urma masurilor profilactice, focarul din Delta a fost practic eradicat. Se pot intalni imbolnaviri spontane legate de nerespectarea masurilor de igiena alimentara.

Masuri de prevenire :prelucrarea termica la minim 56°C timp de 5 minutecongelarea la -10°C timp de 72 de oresararea icrelor si pastrarea la frigider si tratarea lor cu acid citric (lamaie).

2.Opistorcoza – Opistorchis FelineusAspecte etio-patogenice :- trematod hepatic, care in evolutie trece prin mai multe gazde ; gazda definitiva este pisica si alte mamifere carnivore (caine, vulpe) si chiar omul, mai ales in Europa- viermii adulti se localizeaza la nivel hepatic. Gazda intermediara este o molusca de apa dulce Bithynia laechi iar gazda de inchistare este este un peste din familia Cyprinidae. In apa ouale elibereaza un embrion numit miriacidium care inoata liber pana intalneste gazda intermediara - molusca. Miriacidium se metamorfozeaza, transformandu-se in I-a forma larvara numita sporochist, iar acesta se transforma in a-II-a forma larvara numita redie. Rediile dau nastere la cercari care inoata liberi si patrund in peste inchistandu-se ca metacercari, in muschii pestelui.

contaminarea umana, a pisicilor si a altor gazde definitive se realizeaza prin consum de peşte insuficient preparat termic,afumat.Viermii tineri eliberati in tubul digestiv – dechistati- patrund in caile biliare, fara migrare tisulara, dand nastere viermilor adulti.Eliminarea oualor incepe la 1 luna de la contaminare

Aspecte epidemiologicein tara noastra s-au citat cazuri in Delta, iar pe glob este raspandit frecvent in Asia de Nord. Masuri de preventie :evitarea consumului de peste crud chiar si a celui pastrat la saramura

BULETIN DE ANALIZA 1Proba : salam VictoriaData recoltariiLocul recoltariiPersoana care a recoltatNumarul procesului verbalExamen organoleptic :bucata de salam cu invelis continuu nedeterminat, cu suprafata curata, zvantata,caramizie-bruna.In sectiune compozitia bine legata aderenta la invelis, de culoare rosie alternanta cu bucati de muschi si grasime alba, fara goluri de aer sau aglomerari de apă.

Gust, miros placut caracteristic de salam bine condimentat, afumat si conservat fara gust sau miros suspect.Examen fizico-chimic :azot usor hidrolizabil 20,4 mg%azotiti 3,2 mg%proteine 13%

grasimi 32%Concluzii : proba de salam Victoria corespunde din punct de vedere chimic.

BULETIN DE ANALIZA 2 Proba : carne de vacaData recoltariiLocul recoltariiPersoana care a recoltatNumarul procesului verbalExamen organoleptic : -culoare brun-negricioasa cu un strat subtire de mucus cu cateva pete verzui ; grasime cu aspect mat, galben-cenusiu, cu consistenta micsorata ;-tendoane si suprafete articulare mate cu un strat de mucus ;maduva osoasa este retractata in canalul medular si are culoare cenusiu-murdar.-Pe sectiune are culoare cenusiu-verzuie pe alocuri, este lipicioasa si friabila.-Amprenta digitala persistenta.-Miros neplacut de putrefactie-Bulionul dupa fierbere este tulbure, murdar, cu flocoane, miros neplacut si ranced. 

DETERMINAREA CALITĂŢII NUTRITIVE ŞI IGIENICE A LAPTELUI ŞI A PREPARATELOR DIN LAPTE

• Lapte dulce:-crud sau pasteurizat

• -integral,partial degresat,degresat

• -lapte praf

• -lapte condesat

• -produse lactate acide

• -branzeturi

• -unt,smantana,frisca

• valoarea calorica a laptelui este scazuta (65 cal/100 ml);

• caloriile sunt calculate pentru 100 g produs): Brie 304 calorii Camembert 310 calorii Emmental370 calorii Feta 304 caloriiMozzarella 276 calorii

• Un litru de lapte de vaca care contine 4,8% lactoza, 3,5% proteine si 3,5% grasime ofera organismului 668 Kcal. valoarea calorica a laptelui este scazuta (67cal/100 ml);

• caloriile sunt calculate pentru 100 g produs): Brie 304 calorii Camembert 310 calorii Emmental370 calorii Feta 304 caloriiMozzarella 276 calorii

• Branza de vaci din lapte smantanit 970 Kcal/Kg· Urda 1360 Kcal/Kg· Branza telemea 2720 Kcal/Kg· Branza de burduf 3650 Kcal/Kg · Cascaval de Penteleu 3740 Kcal/Kg

Compozitia chimica:

– substante proteice 3.4 % (vaca); 4.2 % (capra); 6,7 % (oaie).

– glucide 4.5 % (vaca); 4.6 % (capra); 5 % (oaie si bivolita)

– substante grase 3.5 % (vaca); 4.1 % (capra); 6.8 % (oaie); 8.2 % (bivolita)

– saruri minerale 7.8 ‰

– vitamine

– enzime

– Proteinele sunt formate din:

– - cazeina 80-85 %

– - lactoalbumina 10-12 %

– - lactoglobulina 5-8 %

– Laptele se recolteaza prin muls.

– Cazeina este o fosfoproteina libera sau sub forma de cazeinat de calciu.

– Lacyoglobulinele si lactoalbumina formeaza proteinele serice ale laptelui (ele nu precipita sub actiunea acizilor sau enzimelor coagulante si ramân în solutie în zer).

 

Caracteristici nutritive

• Cea mai buna sursa de Ca(raport Ca/P 1,4), raportul calciu-fosfor supraunitar

• calciul se gaseste in jur de 125 mg la 100 ml in lapte, iar in branzeturi poate varia de la 200 mg in branza proaspata de vaci pana la 900 - 1200 mg in branzeturile fermentate, anumite sortimente maturate si uscate (Schweitzer-ul de exemplu) au aproximativ 1 g Ca/100g produs.

• prezenta vitaminei D3, a lactozei, acidului citric, proteinelor- absenta unor factori de insolubilizare a calciului (acidului oxalic, acidului fitic).

Surse de P,K,Zn,I,Na;

Laptele este deficitar în: fier (conţine 0, 1 mg/100g), magneziu (conţine 11 mg/100g), mangan

Deficitul de magneziu se poate completa apelând la laptele cu cacao

• Sursa foarte buna de proteine 3,5 g la 100 ml (contin AA esentiali)

• Sursa de vit.liposolubile(A;D,E,K)

• Sursa buna de vitamine B(vit B12 ,B1)

Caracteristici nutritive

• Sarac in vit.C(laptele este unicul produs de origine animala care are acid citric in forma libera (0,18%) sau sub forma de saruri (citrate de sodiu)

Sursa de grasimi (3,6g%) (fosfolipide,cefalina si lecitina,dar si colesterol,sarac in AGPN;sunt grasimi dislipidemiante

• Contine glucide (lactoza)

• Sarac in Fe,Cu

•

Gastrotehnie

• Usor alterabil

• Dupa mulgere are o putere bacteriologica de cateva ore,la cald trebuie tinut 2-4 ore,la rece 24 ore

• Lapte tratat termic – pasteurizare-

• -joasa -65-70oC-20-30 min

• -medie-75-85oC-3-5 min

• -ultrapasteurizare 100o-cateva sec.

• Produse lactate acide-

MODUL DE OBŢINERE ŞI COMPOZIŢIA LAPTELUI

• Diferitele forme de lapte şi brânzerturi.

• Laptele se poate consuma atât sub formă de lapte dulce, lapte condensat (obţinut prin îndepărtarea a 50-60% din cantitatea de apă), lapte praf (prin îndepărtarea aproape în totalitate a apei, 93-95%), cât şi sub formă de produse lactate acide (iaurt, kefir, lapte bătut, lapte acidofil) şi brânzeturi.

Digestibilitate- dietetica

• Deoarece predomina cationii in compozitia lapteluiacesta este alcalinizantȘlaptele si branzeturile pot contracara efectul acidifiant al altor elemente

• Tratamentul termic inactiveaza o parte din vitamine

• Laptele semidegresat/degresat contine putine/deloc vit.liposolubile

• Previne demineralizarea sceletului

• Se digera usor,nu necesita masticatie intensa

• Este constipant-nu are material de balast

• Laptele dulce,branza proaspata,nu sunt excitanti pentru secretia HCL

• Nu este diogerabila lactoza in enterite si enterocolite(deficit de lactoza)

• CI: gastrite anacide,hipoacide,colite ulceroase

MODUL DE OBŢINERE ŞI COMPOZIŢIA BRÂNZETURILOR

• se obţin prin separarea şi prelucrarea coagulului de cazeină care rezultă fie prin acidifierea laptelui cu bacterii lactice (brânza de vaci) fie cu ajutorul labfermentului (brînzeturi maturate).

• În zer rămân sub formă solubilă lactalbumina si lactoglobulina care prin fierbere precipită si din separarea lor rezultă urda.

RATII

• Ratii medii de lapte/zilnice recomandate:

• -copii 1-12 ani,femei in per.maternitatii-400-600

• - batrani-300-500ml

• -adolescentii-300-500ml

• -adulti -250-300 ml

• Pers.expuse la sub.toxice-500ml

• Se recomanda ca laptele, indiferent de utilizarea ulterioara (consumat ca atare, transformat in lactate acide sau branzeturi), el sa fie tratat termic.

• Cu toate ca fierberea clasica a fost si este foarte eficienta din punct de vedere microbiologic, ea nu poate fi aplicata pe scara larga, deoarece modifica in sens negativ valoarea nutritiva a laptelui (pierderi de proteine care coaguleaza, distrugere de vitamine termolabile, etc).

• Astazi se folosesc in industrie pasteurizarea inalta si UHT(ultra high temperature, este o sterilizare perfecta a laptelui). Ambele metode asigura, concomitent cu inactivarea microbilor, o pastrare nemodificata a principiilor nutritive din lapte.

Aportul de branzeturi variaza intre 20 - 60 g pe zi

Efectul consumului neadecvat

• Dislipidemii,ateroscleroza-consum de lapte nedegresat de ctre pers. in varsta;

• Rahitism,osteoporoza,osteomalacie,intarzierea dez. Staturo-ponderale,afecteaza femeia gravida,scade rezistenta la infectii si la sub. Toxice-lipsa consum neadecvat

• Edeme-IC decompensata,maladii renale, femei insarcinate,datorita continutului crescut de apa si Na,

• Regim lactat sau lacto-fainos unilateral si prelungit-poate determina anemii insarcinate,feriprive si hipovitaminoza C

Alterare

• Pastrat la To necorespunzatoare

• Se dez. flora de fermentatie (lactoza-acid lactic)

• Se pot dezvolta microorganisme nedorite:

• -cu activitate predominant proteolitica provoaca proteoliza proteinelor

• -ce provoaca fermentatia butirica(anaerobi sporulati)

• Ce coloreaza produsele

RISCURI DE CONTAMINARE

Laptele se poate contamina de la:

• animalele producătoare atunci când au maladii ce se pot transmite,

• de la personalul care manipulează şi prelucrează produsele lactate,

• de la utilaje sau ambalaje sau prin intermediul vectorilor(muşte).

Se pot transmite urmatorii germeni:

• Surse:animale producatoare,persoane ce manipuleaza produse

• Contaminarea se face direct sau prin intirmediul apei poluate

• Micobacterium tuberculosis de tip bovin (frecvent la copii şi la persoanele care consumă lapte crud),are viabilitate mare

• brucele,

• salmonele, de la animale,persoane purtatoare,bolnave

• virusul febrei aftoase,

• bacilul antraxului

• Stafiloccoci coagulazo-pozitivi-de la animalul bolnav de mastita,dar frecvent de la om

De la persoanele bolnave, convalescente sau purtătoare se pot transmite: Stafilococi coagulază-pozitivi,Salmonella typhi, Salmonella paratyphi, Shigella, virusurile hepatitei epidemice şi poliomielitei.

RISCURI DE CONTAMINARE

Pe lângă insalubrizarea microbiană întălnim şi o poluare cu substanţe chimice:

• pesticide (insecticide, ierbicide, fungicide)care provin din furaje sau din tratarea animalelor pentru combaterea ectoparaziţilor.

• Insecticidele organoclorurate (DDT) se stochează în grăsimea animalului şi trec în lapte.

• antibiotice folosite la tratarea animalelor şi eliminate prin lapte, pot determina tulburări mai ales la copii (alergii, sensibilizări).

• substanţe toxice sau iritante ale tubului digestiv care fac parte din componenţii naturali ai unor plante pe care animalul le poate ingera ocazional(măselariţa, ricinul, laurul),

• metale şi metaloizi toxici care pot proveni de la pesticide, utilaje, ambalaje confecţionate din zinc, cupru, plumb.

• uneori se pot adăuga substanţe ca: bicarbonatul de sodiu, apa oxigenată, aldehida formică, pentru a împiedica acrirea laptelui.

ALTERAREA LAPTELUI ŞI A PRODUSELOR LACTATE

• Mediu favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor saprofite care îi modifică însuşirile senzoriale.

• În mod normal aceste microorganisme sunt inhibate de flora de fermentaţie ce creează un mediu acid.

• Condiţii neigienice - microorganismele (colibacili, proteus, pseudomonas) se dezvoltă masiv, provoacă hidroliză a proteinelor până la AA, din a căror degradare rezultă produşi urât mirositori ca: amoniac, amine, hidrogen sulfurat.

• În aceste condiţii laptele îşi modifică consistenţa devenind filant iar brânzeturile se înmoaie şi capătă un gust amar.

ALTERAREA LAPTELUI ŞI A PRODUSELOR LACTATE

• Putem înâlni alteori microorganisme care colorează laptele şi produsele lactate în toată masa sau sub formă de pete.

• Alături de măsurile de igienă privind condiţiile de la grajduri, utilajele şi vasele în care se păstrează laptele, starea de igienă a mulgătorilor, se recomandă păstrarea laptelui la temperatură scăzută pe tot parcursul şi efectuarea pasteurizării.

• Scopul pasteurizării este de a diminua foarte mult încărcătura microbiană saprofită şi de a distruge formele vegetative ale germenilor patogeni.

• Pentru aprecierea calităţii laptelui se practică examene: organoleptice, fizico-chimice, microbiologice.

EXAMENUL ORGANOLEPTIC

• ASPECT: lichid omogen, opac, fără corpuri străine vizibile în suspensie

• CONSISTENŢĂ:fluidă, nu consistenţa vâscoasă, filantă sau mucilaginoasă (determinată de bacterii care secretă mucus).

• CULOAREA: albă sau uşor gălbui.Reflex uşor albăstrui = degresarea sau diluarea laptelui, iar o culoare roşiatică indică prezenţa sângelui sau a unor microorganisme cromogene.

• MIROSUL: caracteristic laptelui proaspăt, fără miros străin datorită substanţelor mirositoare consumate de vite sau aflate în camera unde se păstrează laptele.

• GUSTUL: plăcut, duleag, propriu laptelui.La sfărşitul perioadei de lactaţie ca şi în unele afecţiuni ale ugerului laptele are gust sărat, iar prin învechire devine acrişor.

EXAMENUL FIZIC determinarea impuritatilor

• Determinarea impurităţilor ocazionale - sedimentarea celor mai grele şi separarea la suprafaţă a celor mai uşoare (paie,păr,etc).Deodată, ambele se pot separa dacă laptele se filtrează printr-un filtru special.

• La partea de jos a vasului se găseşte o rondelă făcută dintr-o pânză deasă şi scămoşată, ce stă deasupra unei site metalice, ambele prinse de vas printr-un inel.Rondela se schimbă pentru fiecare determinare.Laptele (500 ml) se filtrează prin acest dispozitiv astfel că toate impurităţile rămân pe rondelă.

EXAMENUL FIZIC DENSITATEA

• Densitatea sau greutatea specifică ne informează despre cele mai frecvente fraude: ecremarea şi adăugarea de apă.

• Densitatea se stabileşte prin scufundarea lactodensimetrului în lapte( T0 între 10°-20°C) având grijă ca să nu se atingă pereţii cilindrului în care se face determinarea.

• Pentru îndepărtarea spumei şi menţinerea zonei de citire a tijei lactodensimetrului deasupra gurii cilindrului, se recomandă ca acesta să fie aproape plin

• Se citesc gradele corespunzătoare înălţimii până unde s-a scufundat densimetrul.

EXAMENUL FIZIC DENSITATEA

• Densitatea sau greutatea specifică ne informează despre cele mai frecvente fraude: ecremarea şi adăugarea de apă.

• Densitatea se stabileşte prin scufundarea lactodensimetrului în lapte( T0 între 10°-20°C) având grijă ca să nu se atingă pereţii cilindrului în care se face determinarea.

• Pentru îndepărtarea spumei şi menţinerea zonei de citire a tijei lactodensimetrului deasupra gurii cilindrului, se recomandă ca acesta să fie aproape plin

• Se citesc gradele corespunzătoare înălţimii până unde s-a scufundat densimetrul.

EXAMENUL FIZIC

• Citirea se va face imediat după imobilizarea acestuia deoarece după 2-3 minute el mai urcă.

• Deoarece densitatea se exprimă întotdeauna la 15°C, în caz că temperatura la care s-a făcut determinarea a fost mai mare sau mai mică de 15°C, se vor face corecţiile necesare(dar care sunt valabile doar dacă temperatura este cuprinsă între 10°-20°C).

• Dacă temperatura laptelui căruia i se determină densitatea este sub 15°C, atunci diferenţa dintre 15°C şi temperatura citită se înmulţeste cu 0,0002 şi produsul obţinut se scade din densitatea citită.

• (Exemplu: temperatura citită este de 12°C.Diferenţa dintre temperaturi este de 15°C - 12°C =3°C Se aplică corecţia de 0,0002 şi rezultă: 3 x 0,0002 = 0,0006 , care se scade din densitatea citită)

EXAMENUL FIZIC DENSITATEA

• Un lapte admis în consumul public trebuie să aibă densitatea cuprinsă între 1,028-1,030 sau 28-30 grade la o temperatură de 15°C.

• Prin adăugarea de apă (care are densitatea de 1,000)laptele devine mai uşor şi densitatea lui va fi cu atât mai mică cu cât densitatea de apă va fi mai mare.

• Prin ecremare(smântănire), densitatea laptelui creşte fiindcă grasimea scoasă are densitatea mai mică decât laptele.Se poate întâmpla ca frauda să fie dublă şi efectele ei să anuleze(creşterea densitaţii prin smântânire să fie înlăturată prin adăugarea de apă).În această situaţie determinarea grăsimilor va permite descoperirea manipulărilor frauduloase.

• Degresarea şi adăugarea de apă pot fi apreciate prin culoarea albăstruie şi fluiditatea crescută observate când se transvazează laptele suspect dintr-un vas în altul.

EXAMENE CHIMICEACIDITATEA

• Aciditatea poate fi apreciată cu ajutorul alcoolului şi prin proba fierberii.

• Determinarea exactă a acidităţii se face prin dozarea ei cu ajutorul unei soluţii titrate de hidroxid de sodiu.

• Prin fierbere laptele proaspăt nu coagulează iar când aciditatea laptelui este crescută acesta se brânzeşte la fierbere.

EXAMENE CHIMICEACIDITATEA

• Proba cu alcool: se amestecă într-o eprubetă volume egale de lapte de cercetat şi alcool 68°.

• Eprubeta este mai întâi inclinată şi apoi se reaşează în poziţie verticală;prezenţa unor flocoane mari pe pereţii eprubetei indică o aciditate crescută depăşind limitele admise.

EXAMENE CHIMICE SUBSTANTA USCATA

• Determinarea sustanţei uscate (reziduu sau extract secundar).

• Prin substanţa uscată a unui aliment se înţelege tot ceea ce rămâne după îndepărtarea apei.

• Determinarea substanţei uscate este o dată importantă în controlul laptelui deoarece din ea se poate afla cu uşurinţă substanţa uscată fără grăsime, care, având o valoare aproape constantă(8,5-9,5 g%), permite să se aprecieze calitatea laptelui precum şi depistarea eventualelor falsificări.

• Determinarea sustanţei uscate (reziduu sau extract secundar).

• Prin substanţa uscată a unui aliment se înţelege tot ceea ce rămâne după îndepărtarea apei.

• Determinarea substanţei uscate este o dată importantă în controlul laptelui deoarece din ea se poate afla cu uşurinţă substanţa uscată fără grăsime, care, având o valoare aproape constantă(8,5-9,5 g%), permite să se aprecieze calitatea laptelui precum şi depistarea eventualelor falsificări.

• Pentru laptele normal de vacă şi de capră substanţa uscată fără grăsime va fi de cel puţin 8,5%, pentru cel de bivoliţă de 9,5g % iar pentru cel de oaie de 9g %.

DOZAREA LIPIDELOR

• Dozarea lipidelor (metoda acidobutirometrică Gerber).

• Grăsimea sau untul din lapte se poate doza prin mai multe metode.

• Cea mai întrebuinţată este metoda acidobutirometrică Gerber.

DOZAREA ENZIMELOR

• Cercetarea prezenţei enzimelor în lapte are dublu scop:absenţa sau prezenţa enzimelor de origine glandulară(amilaza, peroxidaza, fosfataza) arată că laptele a suferit sau nu o prelucrare termică iar cantitatea enzimelor de origine bacteriană(reductaza, catalaza) reprezintă un indice al gradului de poluare a laptelui.

• Datorită faptului că inactivarea enzimelor mamare din lapte se produce la temperaturi diferite se poate aprecia şi gradul de temperatură la care acesta a fost expus.

EXAMENE CHIMICE

EVIDENŢIEREA PEROXIDAZEI

EVIDENTIEREA APEI OXIGENATE EVIDENTIEREA BICARBONATULUI DETERMINAREA TITRULUI PROTEIC.

EXAMENE MICROBIOLOGICE

• Determinarea numărului total de germeni. Prin determinarea numărului total de germeni se stabileşte gradul de contaminare a produsului.

• Pentru laptele pasteurizat la sticlă se admit 300.000 germeni/ml.

Determinarea numărului de bacterii coliforme

Gradul de contaminare a produsului cu bacterii coliforme caracterizează starea condiţiilor igienico-sanitare ale procesului de fabricaţie.Determinarea - stabilirea numărului probabil de bacterii coliforme în laptele pasteurizat şi produsele lactate.Testele pentru punerea în evidenţă a prezenţei bacteriilor coliforme constă în: testul prezumtiv şi testul de confirmare.

EXAMENE CHIMICE TESTUL REDUCTAZEI

• Testul reductazei. Prin această determinare se stabileşte indirect numărul de microorganisme din lapte prin măsurarea activităţii lor reducătoare.

• BULETIN DE ANALIZĂ

• Proba : lapte

• Data recoltării

• De unde s-a recoltat

• Cine a recoltat

• Numărul procesului verbal de recoltare

• Examen organoleptic :- lichid, omogen, fără impurităţi în suspensie, culoarea albă, gust, miros plăcut.

• Examen fizico-chimic :-densitatea relativă la 20°C este 1029

• -aciditatea în grade THÖRNER este 16

• -grăsime % =1,8

• -substanţă uscată % = 11,7

• -controlul pasteurizării (peroxidaza) : negativă

• Examen microbiologic :-numărul total de germeni (ml): 250.000

• -bacterii coliforme (ml) : 10

• Concluzii : proba de lapte analizată corespunde din punct de vedere chimic şi microbiologic.

OUA – VALOARE NUTRITIVA

Sursa de proteine de calitate superioara (ovovitelina in galbenus, ovalbumina in albus).

Eficacitatea proteica cea mai mare (3,8 fata de 3-3,2 la carne)

Nu au nucleoproteine

Excelenta sursa de vitamine din complex b

Sursa de vitamine liposolubile (galbenus)

Nu au vitamina C

OUA – VALOARE NUTRITIVA

Sursa buna de P, K, Zn, I, Ca (mai putin)

Sarace in Na

Acidifiant – predomina miliechivalenti acizi

Grasimi -12% gaina, 15% rata

Multe fosfolipide

Sursa foarte buna de colesterol (galbenus)

Sarac in acizi grasi polinesaturati

Lipsit de glucide

DIGESTIBILITATE

Se digera relativ usor, nu este stimulant

Trebuie mancat cu albus coagulat – inactivare avidina

Galbenusul moale este mai bine tolerat de tubul digestiv iar vitaminele hidrosolubile nu sunt inactivate in totalitate

Colecistochinetic

RATIA SI CONSUM NEADECVAT

Copii si adolescenti – 6-7 oua/sapt

Femei in perioada maternitatii – 4-5 oua/sapt

Adulti – 3-4 oua/sapt

Consum redus- persoane in varsta, cei cu hipercolesterolemie, ateromatoza, litiaza biliara

Indicat la surmenati si neurastenici

Utilizate in regimurile de crutare ale celor cu gastrite hiperacid, ulcere

Inlocuitor la carnii in hiperuricemie, guta

La copii mici pot da stari alegice

ALTERARE SI CONTAMINARE

Prin pastrare la temperaturi crescute timp indelungat – ALTERARE

Subst chimice : pesticide, antibiotice, metale toxice, micotoxine

Microorganisme (persoane purt/bolnave, pasari purtatoare, rozatoare)

- salmonelle

- stafilococi coagulazo-pozitivi

- Escherichia coli

- Proteus, bacilul cereus etc

FRUCTELE SI LEGUMELE CERINŢE IGIENICO-SANITARE

După partea comestibilă clasificarea legumelor poate fi

• 1.Frunze : spanac, salata,varza,loboda

• 2.Tuberculi : cartofii

• 3.Radacini: morcov, patrunjel,telina,sfecla

• 4.Tulpina : praz,ceapa,usturoi

• 5. Fructul : ardei, rosii,vinete,avocado,conopida, dovlecel

Legumele se clasifică:

• 1.Fructe cu seminţe : mere,pere gutui

• 2.Fructe cu sâmburi : cirese,visine,caise,piersici,prune

• 3.Fructe bace(boabe) : fragi,capşuni,coacaze

• 4.Fructe citrice : lămâi,portocale, mandarine, minole, grapefruit

• 5.Fructe bostanoase : pepene galben, roşu, banane

• 6.Fructe cu coaja tare : nuci, alune,castane

Fructele şi legumele sunt bogate în ap (cu excepţia celor cu coaja tare) şi de aceea sunt modeste din punct de vedere caloric.Sunt o sursa de fibre alimentare şi aport de minerale si vitamine.Prin metabolizare furnizeaza organismului miliechivalenţi alcalini compensând acţiunea acidifiantă a altor grupe de alimente.

Sunt bune surse de macrominerale : K,Ca, Mg dar si de microminerale : Fe, Cu, I, F.În vitamina C acoperă peste 95% din aportul zilnic alimentar, ca şi vitaminele liposolubile beta-caroten – provitamina A si filokinona –vitamina K. Sunt o sursă importantă de nonnutrienţi valoroşi : arome naturale, acizi organici, fitohormoni, substanţe bactericide, coleretice, colagoge.

În consum alimentar pot fi puse fructe şi legume proaspete, congelate, deshidratate.

Produsele din categoria extra mai trebuie să fie lipsite de “zone verzi” sau alte defecte.

Congelatele se comercializeaza numai in stare congelată iar la decongelare trebuie să prezinte gustul si mirosul nemodificate.Legumele deshidratate vor avea umiditatea maxim 12% , iar fructele deshidratate maxim 25%.Ele nu trebuie sa prezinte gust si miros strain, pete de mucegai, semne de infestare cu larve şi să conţină conservanţi în limitele admise.

ANALIZE CHIMICE DE PROTECTIE SANITARA

Condimentele vegetale sunt părţi din plante : frunze, rădăcini, coji, flori, fructe, bulbi, muguri, recunoscute ca fiind netoxice, cu gust şi arome caracteristice plăcute : boia, foi de dafin, cuişoare, scorţişoară, cimbru, piper, nucşoară,muştar, vanilie, enibahar, chimion, pătrunjel,busuioc, creson. depăşeasca 0.1%.Conţinutul de solanina din cartofii cruzi necojiti nu trebuie să depăşească

Produsele murate :în saramura maxim 1g acid lactic%g,în oţet (nepasteurizate) minim 1 g acid acetic%g lichid.Ele trebuie sa fie consistente , cu gust si miros caracteristice lor, lichidul de murare limpede până la opalescent, fără floare şi impurităţăţi. Ciupercile comestibile se pun in consum în stare prospată sau conservată , iar comestibilitatea lor trebuie sa fie atestată prin certificat.

Condimentele vegetale sunt părţi din plante : frunze, rădăcini, coji, flori, fructe, bulbi, muguri, recunoscute ca fiind netoxice, cu gust şi arome caracteristice plăcute : boia, foi de dafin, cuişoare, scorţişoară, cimbru, piper, nucşoară,muştar, vanilie, enibahar, chimion, pătrunjel,busuioc, creson.

Condiţie - neamestecate cu produse străine ≥ 2%, să aibe aspectul, culoarea, gustul, mirosul, aroma specifice produsului. Ele sunt falsificate dacă sunt amestecate cu amidon, făină, tărâţe, rumeguş, turte oleaginoase, parţi din plante, oxizi de plumb, coloranţi şi aromatizanţi.

Alimentul N.T.G mezofili/g Bacterii coliforme/g

E.Coli/g Salmonella/25g StafilococCoagulazoPozitiv/g

Vegetalecongelate

- 10 abs abs -

Vegetaledeshidratate

- 10 abs abs abs

Condimente siAmestecuri de condimente

- 100 10 abs 10

Acid benzoic si

sarurile lui(K,Na,Ca)

Fructe

Legume

Produse prelucrate

condimente

1000

Anhidrida sulfuroasa,

sulfit,

metabisulfit

Bisulfit de Na si K

Legume congelate

Concentrat de fructe

Fulgi de legume

50

250

400

Butilhidroxianisol(BHA)

butilhidroxitoluen(BHT)

Fructe

Legume

Produse prelucrate

Condimente

300

Acid citric E 330 Fructe

Legume

Produse prelucrate

Condimente

q.s.

Acid acetic E 260 FructeLegumePrelucrateCondimente

q.s Acidifianti

Aspartam E 951 FructeLegumePrelucrate

1000 Indulcitor

Ciclamat de Na FructeLegumePrelucrate

1000 Indulcitor

Sorbitol E 420 FructeLegumePrelucrateCondimente

q.s Indulcitor

Manitol E 421 FructeLegumePrelucrateCondimente

q.s Indulcitor

Acid citric E 330 FructeLegumeProduse prelucrateCondimente

q.s. Acidifianti

Acid acetic E 260 FructeLegumeProduse prelucrateCondimente

q.s Acidifianti

Aspartam E 951 FructeLegumeProduse prelucrate

1000 Indulcitor

Ciclamat de Na FructeLegumeProduse prelucrate

1000 Indulcitor

Sorbitol E 420 FructeLegumeProduse prelucrateCondimente

q.s Indulcitor

Manitol E 421 FructeLegumeProduse prelucrateCondimente

q.s Indulcitor

Produsul Camp Sera

Ardei 150 400

Cartofi, vinete 300 -

Castraveti 200 400

Ceapa uscata 80 -

Conopida, morcovi 400 -

Dovlecei 500 -

Salata verde 2000 3000

Spanac 2000 -

Tomate 150 -

Varza 900 -

Mere pere struguri 60 -

Pepene rosu 100 -

Determinarea pesticidelor se face dupa extracţia lor din alimente.Cele mai utilizate metode de investigare ale acestora sunt reprezentate de gaz-cromatografia şi cromatografia în strat subţire.

Exemple de pesticide admise şi normele lor:

Pesticid Produsul

DDT Caise, citrice,cirese,visine,pere,mere,legume

Lindan CartofiMorcoviSalata,spanacAfine, capsuni

Tiuram Absent in alimentele de origine vegetala

Paration FructeLegume

Acid acetic E 260 FructeLegumePrelucrateCondimente

q.s

Aspartam E 951 FructeLegumePrelucrate

1000

Ciclamat de Na FructeLegumePrelucrate

1000

Sorbitol E 420 FructeLegumePrelucrateCondimente

q.s

Manitol E 421 FructeLegumePrelucrateCondimente

q.s

Legume si fructe

Deşi prin bogăţia lor în vitamine şi In săruri minerale predominant alcaline, legumele şi fructele contribuie, alături de alimentele de origine animală, la ridicarea rezistenţei organismului faţă de agresiunile mediului ambiant, totuşi, în anumite condiţii, ele pot vehicula agenţii unor boli.

Cu toate că nu există boli infecţioase comune omului şi plantelor, legumele şi fructele, dezvoltându-se pe sol, în prezenţa apei, se pot contamina cu microorganisme patogene diseminate de om în mediul lor de viaţă (salmonele, bacili dizenteriei, virusul hepatitei şi al poliomielitei, colibacili).

Riscul infectării creşte când se întrebuinţează fecale umane pentru îngrăşărea solului sau terenul este irigat cu ape fecaloid-menajere nedezinfectate şi când manipularea legumelor şi a fructelor se face de către persoane bolnave^ sau purtătoare de agenţi patogeni. In felul acesta, legumele şi fructele pot constitui o verigă în lanţul transmiterii bolilor infecţioase, a căror poartă de intrare este tubul digestiv.

Dat fiind că microorganismele patogene pentru om nu proli-ferează pe legume şi nu difuzează în interior (ca la alimentele de origine animală), prin spălare atentă cu apă potabilă numărul lor scade cu 60—80% şi riscul de îmbolnăvire se micşorează considerabil.

Cu toate acestea, când apar focare endemoepidemice, se impune fierberea tuturor legumelor şi a fructelor.Prin contactul intim cu solul şi cu apa, legumele şi unele fructe se pot contamina cu formele infestante ale unor paraziţi, capabili să se dezvolte în corpul omului.

Mai frecvent întâlnite sunt:

Balantidium coli, Giardia sau Lcimblia intestinalis, Izospora hominis, Entamoeba coli şi în unele ţări Entamoeba dysenteriae, care trăiesc în intestinul omului sau al unor animale (porc).

Eliminate sub formă de chisturi, aceste microorganisme supravieţuiesc în mediul extern timp îndelungat şi, fiind rezistente la acţiunea acidului clorhidric din sucul gastric, ajung în intestin, unde se multiplică, provocând diferite boli (duodenite, enterite şi mai ales colite).

Dintre nemathelminţi, Ascaris lumbricoides şi Trichocephalus hominis ocupă locul de frunte.

Ei trăiesc în intestinul omului, iar ouăle lor se embrionează pe sol sau în apă (geohelminţi), în această formă ele fiind infestante.

Legumele şi fructele pot vehicula formele infestante ale unor ces tode (Taenia echinococcus, Hymenolepisnana, Taenia solium).Pentru profilaxia parazitozelor transmisibile prin legume şi fructe se impune, pe de o parte depistarea şi tratarea surselor de infestare» pe de alta, prevenirea infestării omului, prin spălarea prelungită, în curent de apă potabilă, a tuturor legumelor şi fructelor consumate în stare crudă şi mai sigur prin introducerea lor, pentru câtva timp, în apă încălzită la temperatura de 75—80°, care omoară atât protozoarele, cât şi ouăle de helminţi.

Seminţele (sâmburii) fructelor din familia migdalului (prune, caise piersici), precum şi cele din mere, gutui şi alte fructe conţin un glicozid, numit amigdalină.

Toxicitatea acestor seminţe a fost cunoscută încă dinaintea erei noastre şi ele au fost întrebuinţate de preoţii egipteni pentru sancţionarea celor care divulgau „misterele sacre" ale

templelor cu „pedeapsa piersicilor"»S-au observat cazuri când 20 de sâmburi de caise au provocat tulburări la copii. Dacă intoxicaţia este gravă, letalitatea la această vârstă poate ajunge până la 30 %.

In tomatele verzi şi mai ales în cartofi se găseşte un glicozid, solanina, care este un alcaloid cu acţiune toxică.

Toamna şi iarna, conţinutul cartofilor în solanină este foarte redus (2—4 mg%), însă primăvara începe să crească,, ajungând să fie de trei-şase ori mai mare. Lumina favorizează creşterea cantităţii de solanină şi concentraţiile cele mai ridicate se găsesc în straturile periferice ale cartofilor şi mai ales în colţi, care pot conţine până la 1 g %.

După consumarea unei cantităţi mai mari de cartofi fierţi în coajă (ingerarea a 150—250 mg solanină) pot să apară semne de intoxicaţie (dureri abdominale, vărsături, diaree, transpiraţii, tahicardie, obnubilare, mergând până la pierderea cunoştinţei), care- cedează în 24—36 de ore. Nocivitatea cartofilor încolţiţi poate fi înlăturată, pe de o parte prin îndepărtarea colţilor şi a părţilor periferice (curăţirea unui strat mai gros), pe de alta, prin fierberea lor, tăiaţi în bucăţi, şi îndepărtarea apei de fierbere, în care s-a dizolvat o parte din solanina rămasă după curăţire. Întrucât s-au observat cazuri de intoxicaţie după consumarea unor cartofi care conţineau 20—25 mg%, este recomandabil ca tuberculii mici şi încolţiţi să nu fie utilizaţi în alimentaţia omului.