€¦ · web view: vectori de clonare si exprimare: (1) vectori plasmidiali de clonare (pbr322...

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI1.2 Facultatea BIOLOGIE1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5 Ciclul de studii MASTER 1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei SEMNALIZARE CELULARĂ COD: BBM11012.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DO2.8 Tipul disciplinei: DA

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundareV - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată

DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sintezăSP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 23.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28Distribuţia fondului de timp OreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20Tutoriat 20Examinări 2Alte activităţi:…………………………………3.7 Total ore studiu individual 963.8 Total ore pe semestru 1543.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 De curriculum Biologie celulară

Biochimia proteinelorEnzimologieMetabolismul glucidelor și lipidelorMetabolismul proteinelor și acizilor nucleici

4.2 De competențe Nivel ridicat de autonomie

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului Sală echipată cu videoproiector5.2. De desfășurare a seminarului Sală echipată cu videoproiector

1

6. Competențele specifice acumulate

6.1. Competențe profesionale

Înțelegerea proceselor de reglare celularăRealizarea de conexiuni între noțiunile dobândite la diferite cursuri de specialitateCapacitatea de a dezvolta o viziune sistemică într-un domeniuCapacitatea de analiză a datelor experimentale

6.2. Competențe transversale

Abilitatea de a colabora cu specialiști din alte domeniiAbilitatea de a se adapta cerințelor din laboratoarele de cercetare și clinice

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei

Disciplină de cunoaștere avansată ce permite aprofundarea căilor implicate în reglarea metabolismului și expresiei genice la organisme procariote și eucariote

7.2 Obiectivele specifice1. Aprofundarea principalelor căi de semnalizare intra- și extracelulare2. Stabilirea corelației între perturbarea unor căi de semnalizare și dezvoltarea celor mai frecvente

maladii umane3. Stimularea cercetării într-un domeniu de vârf al biologiei actuale

8. Conținuturi8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observaţii

1. Aspecte generale ale semnalizării celulare1.1 Semnalizarea intercelulară:etape și reglare1.2 Hormoni și natura lor chimică1.3 Semnalizarea intracelulară: receptori, enzime

implicate în semnalizare, proteine adaptor, mesageri secundari, modificări reglatoare, domenii de interacție între proteine, rețele de semnalizare

2. Reglarea activității enzimatice2.1 Bazele catalizei enzimatice și ale reglării

alosterice2.2 Reglarea enzimelor prin molecule efector2.3 Calea ubichitin- proteasomului: enzimele E3 cu

domenii HECT și RING, regula N-terminală, proteina Cbl,degradarea la nivelul proteasomului, sumoilarea și atașarea ancorelor lipidice la proteinele implicate în semnalizare

3. Semnalizarea prin receptori nucleari3.1 Liganzii receptorilor nucleari3.2 Clasificarea receptorilor nucleari3.3 Structura receptorilor nucleari: domenii de

legare a ADN, de legare a ligandului, elemente de transactivare

3.4 Reglarea semnalizării prin receptori nucleari și mecanisme implicate

3.5 Semnalizarea prin retinoizi, vitamina D și hormoni tiroidieni

4. Căi de semnalizare cuplate cu proteinele G4.1 Structura generală și clasificarea receptorilor

transmembranari4.2 Receptori cuplați cu proteinele G4.3 GTPaze reglatoare4.4 Proteine G heterotrimerice4.5 Funcții independente de receptor ale proteinelor

G heterotrimerice4.6 Molecule efector ale proteinelor G4.7 Semnalizarea prin arestine

5. Mesageri secundari5.1 Proprietăți generale5.2 cAMP5.3 cGMP5.4 Metabolismul inozitol fosfolipidelor și inozitol

fosfaților și funcția fosfoinozitelor5.5 Stocarea și eliberarea Ca2+; acțiunea Ca2+ca

moleculă semnal5.6 Diacilglicerolul ca moleculă semnal și alți

mesageri lipidici

videoproiecție, prelegere, conversație, problematizare

2 ore

2 ore

2 ore

3 ore

3 ore

2

5.7 NO ca moleculă semnal

6. Ser/Thr protein kinazele și protein fosfatazele6.1 Clasificarea, structura și caracterizarea protein

kinazelor6.2 Reglarea activității protein kinazelor6.3 Protein kinaza A6.4 Calea PI3K/Akt6.5 Protein kinaza C6.6 Protein kinazele dependente de Ca2+

/calmodulină6.7 Ser/Thr protein fosfatazele

7. Transmiterea semnalelor prin receptori transmembranari tirozin kinazici7.1 Structura și funcția receptorilor tirozin kinazici7.2 Module proteice în semnalizarea în aval a

receptorilor tirozin kinazici7.3 Protein kinaze specifice non-receptor7.4 Fosfotirozin fosfataze7.5 Molecule adaptor ale receptorilor tirozin

kinazici8. Transmiterea semnalelor prin proteinele Ras

8.1 Superfamilia Ras a GTPazelor monomerice8.2 Proteinele activate de GTPazele monomerice8.3 Factorii efectori ai GTPazelor monomerice8.4 Inhibitori ai disocierii nucleotidelor G8.5 Familia Ras8.6 Raf kinaza-efector al traducerii de semnal prin

proteine Ras8.7 Receptarea și transmiterea semnalelor multiple

prin proteine Ras9. Cascada protein kinazelor activate de mitogeni

(MAPK)9.1 Organizarea și componentele căii MAPK9.2 Reglarea căii MAPK și protein fosfataze și

proteine inhibitor9.3 Specificitate în activarea MAPK și organizarea

în complexe multiproteice9.4 Calea ERK9.5 Căile JNK și p38

10. Receptori membranari cu activitate tirozin kinazică asociată10.1 Citokine și receptori pentru citokine10.2 Structura și activitatea receptorilor pentru

citokine10.3 Receptorii limfocitelor T și B10.4 Semnalizare prin integrine

11. Reglarea ciclului celular11.1 Principii ale controlului ciclului celular11.2 Elemente cheie ale ciclului celular11.3 Complexele CDK-cicline11.4 Reglarea ciclului celular prin proteoliză11.5 Progresia fazei g1 și intrarea fazei S11.6 Controlul ciclului celular și replicarea ADN11.7 Tranziția G2/M și fosfataza CDC25C11.8 Progresia fazei M: APC și tranziția metafază-

anafază11.9 Lezarea ADN și punctele de verificare ale

replicării ADN

4 ore

4 ore

2 ore

2 ore

2 ore

2 ore

BibliografieKramer I., Signal Transduction 3rd edition, Academic Press, 2015; Lim W., Mayer B., Pawson T., Cell Signaling-principles and mechanisms, Garland Science, Taylor&Francis Group LLC, 2015; Krauss G., Biochemistry of Signal Transduction and Regulation, 5th Edition, Wiley-VCH, Verlag GmbH&Co.KGaA, 20148.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii

1. Rapel al cunoștințelor dobâdite anterior referitor la fosforilarea/defosforilarea proteinelor

2. Specificitatea de substrat a protein kinazelor-

lucrul direct cu literatura de specialitate pentru identificare interactivă a criteriilor şi

28 ore

3

modalități de studiu al specificității de substrat3. Comparație între mecanismele de reglare a activității

protein kinazelor4. Extincția semnalelor-protein fosfataze5. Protein kinazele A și C: prototipuri ale Ser/Thr

protein kinazelor: izoenzime, efectori și mecanisme de activare

6. Fosforilarea factorilor de transcriere7. Reglarea prin fosforilare/defosforilare a ciclului

celular8. Analiză de articole9. Analiză de articole10-14 Prezentări referate

metodelor de identi ficarea soluţiilor optime/alternative la probleme specifice fosforilarii proteinelor; referate, analiza de articole.

BibliografieNugent A., Proia R.L. (2017) The role of G protein-coupled receptors in lymphoid malignancies. Cellular Signaling 39, 95-107An S.S., Liggett S.B. (2019) Taste and smell GPCRs in the lung: Evidence for a previously unrecognized widespread chemosensory system. Cellular Signaling, 41, 82-88Bassler J., Schultz J.E., Lupas A.N. (2019) Adenylate cyclases: receivers, transducers and generators of signals. Cellular Signaling, 46, 135-144Low E.L., Baker A.H., Bradshaw A.C. (2019) TGFß smooth muscle cells and coronary artery disease: a review. Cellular Signaling, 53, 90-101

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Cunoștințele dobândite la această disciplină oferă cursanților o viziune integralistă asupra reglării proceselor biologice la nivel celular, necesară pentru activitatea lor ulterioară atât în laboratoare din institute de cercetare cu profil biologic, medical, biotehnologic, cât și în laboratoare clinice.

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

Capacitatea de a înțelege și enunța corect probleme actuale privind fosforilarea proteinelor ca mecanism de reglare și semnalizare

Evaluare scrisăÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

40%Capacitatea de a înțelege funcționarea complexelor de semnalizareCapacitatea de a corela fosforilarea/defosforilarea proteinelor cu reglarea ciclului celular

10.5 Seminar/ Laborator

Capacitatea de a interpreta un articol de specialitate în domeniu, de a sesiza logica experimentală

Evaluare orală de tip întrebări și răspunsuriPrezentarea unei comunicări oraleÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

20%

Capacitatea de a dezvolta un subiect prin activități de documentare individuală, de a sintetiza cunoștințele dobândite și de a face o comunicare orală

30%

Capacitatea de a prefigura tipul de investigații necesare pentru elucidarea unor căi de semnalizare și a interacțiilor dintre acestea

10%

10.6 Standard minim de performanţăNota 5

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

FIŞA DISCIPLINEI

4

1. Date despre program1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI1.2 Facultatea BIOLOGIE1.3 Departamentul GENETICA1.4 Domeniul de studii BIOCHIMIE1.5 Ciclul de studii MASTER 1.6 Programul de studii - Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Tehnici de genetică și filogenie moleculară COD: BBM 11022.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 4.7 Regimul disciplinei DO4.8 Tipul disciplinei: DA



3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2

curs 2 3.3 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 34Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8Tutoriat 22Examinări 5Alte activităţi: -

3.7 Total ore studiu individual 943.8 Total ore pe semestru 1503.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 De curriculum Cunoștinţe acumulate din parcurgerea disciplinelor:

- notiuni introductive de biochimie/ biologie moleculară- notiuni introductive de genetica/ genetică generală

4.2 De competențe Să cunoască : -- tehnici de biologie moleculară- program de operare MS Office, Photoshop, Paint

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului Sala de curs

Suport logistic: proiector multimedia și suport video

5.2. De desfășurare a seminarului/laborator Laboratoare dotate cu echipamente și consumabile necesare desfășurării experimentelor de genetica și filogenia moleculară a microorganismelor.

5



Înţelegerea și interpretarea aspectelor teoretice și aplicative privind sistemele de clonare la organismele pro și eucariote cu aplicații biotehnologice.

Aprofundarea unor tehnici actuale de analiza moleculară a genomului la organisme pro și eucariote. Acumularea de cunoștiințe privind tehnicile de genetică moleculară și aspectele de bioinformatică

aplicate în studii de filogenie moleculară. Acumularea de competențe instrumental – aplicative privind tehnicile de inginerie genomică

utilizate în obținerea organismelor modificate genetic și metodele de analiză cu aplicații în filogenia moleculară.


Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice; Dezvoltarea capacităților de a utiliza informația primită în cadrul altor discipline; Utilizarea cunoștiințelor acumulate pentru dezvoltarea de noi direcții aplicative și de cercetare

fundamentală. Interpretarea și prezentarea rezultatelor obtinute în cadrul unor experimente de genetică și filogenie

moleculară.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Disciplina urmăreşte înţelegerea şi interpretarea aspectelor teoretice şi aplicative referitoare la tehnicile moderne de inginerie genomică și filogenie moleculară.

7.2 Obiectivele specifice

Aprofundarea noțiunilor privind sisteme moderne de clonare moleculară la organisme pro și eucariote, principalele clase de enzime utilizate, vectori de clonare cu aplicabilitate biotehnologică și aspecte de inginerie metabolică. Acumularea de cunoștiințe privind tehnicile actuale de analiză moleculară (tehnologia PCR versus Real Time PCR, tehnologia CRISPR și Microarray).Înțelegerea și aprofundarea aspectelor actuale de filogenie moleculară – tehnici de secvențiere, analiza secvențelor de tip ceas molecular și construcția de arbori filogenetici. Stimularea cercetarii intr-un domeniu de varf al geneticii și filogeniei moleculare la microorganisme pro și eucariote. Pregătirea masteranzilor pentru studii de doctorat şi acumularea unor competențe în domenii moderne de biotehnologii și biomedicină.

8. Conținuturi8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/ObservaţiiClonarea moleculară la microorganism procarioteCategorii de vectori la procariote: Vectori de clonare si exprimare: (1) Vectori plasmidiali de clonare (pBR322 și vectorii pUC18/19) - definitie, clasificare, structură; (2) Vectori derivati din fagul : seriile Charon, Charomide - mod de functionare si utilizare, etape ale clonarii, identificarea si analiza recombinantilor; (3) Vectori de tip cosmide. Tipuri de cosmide. Clonarea de fragmente genomice în cosmide, propagarea cosmidelor in E.coli si in celule mamaliene; (4) Vectori hibrizi - fagimide pUC118/119, pBluescript; (5) vectori de tip BAC.

Prelegere frontală, dialog, suport video 2

Enzime folosite în tehnici de clonare moleculară: endonucleaze de restrictie; ADN ligaze; ADN polimeraze; revers-transcriptaze, exonucleaze, fosfataze alcaline.


Strategii de clonare în E.coli: obiective strategice, tipuri de gazde specifice, tipuri de screening si selectie a clonelor recombinate.


Aplicații: utilizarea bacteriilor modificate genetic în obținerea unor compuși de interes biomedical și biotehnologic., 1

Clonarea moleculară la eucariote – drojdiile model de studiu al functionarii genelor la eucarioteClase de vectori shuttle drojdii / E.coli cu aplicații biotehnologice: (a) vectori de clonare episomali, integrativi, replicativi, centromerici si lineari la S.cerevisiae; (b) vectori de exprimare cu promotori constitutivi, inductibili si hibrizi; (c) vectori de secretie; (d) vectori YAC.


6

Markeri genetici de selectie pentru celula de drojdii: gene implicate în metabolismul aminoacizilor şi a bazelor azotate (markeri de auxotrofie) si Strategii de clonare: electroporare; transformarea chimică; selecţia transformanţilor.


Aspecte de inginerie metabolică la drojdii cu aplicații în industria alimentară pentru ameliorarea obținerii de biocompuși.


Aplicații: utilizarea drojdiilor modificate genetic în obținerea unor compuși de interes biomedical și biotehnologic. 1

Tehnici actuale de analiză moleculară și modificare a genomului la organisme pro și eucarioteTehnologia PCR clasic versus Real-Time RT-PCR: principii, etape, componente, programe de amplificare; tipuri recente de ADN polimeraze termostabile; variante ale tehnicii PCR clasic ( inverse-PCR, ReversTranscription-PCR, NASBA); Multiplex PCR; Real-Time PCR (etape, tipuri de sonde, tipuri de detectie, interpretarea rezultatelor).


Tehnologia CRISPR: fenomenul natural de imunitate la procariote bazat pe sistemul CRISPR, structura locilor CRISPR, enzime implicate, mecanism de actiune; clase de elemente CRISPR; sisteme CRISPR artificiale utilizate în editarea genomică: mutageneză situs specifică, activare/represie genice.


Microarray assay – tehnică modernă de studiu a transcriptomului: componentele tehnicii, suporturi de hibridizare; obţinerea probelor de analizat; marcare şi hibridizare; metode de analiză a rezultatelor.


Aplicații: utilizarea tehnicilor de analiză moleculară în investigarea genomului la organisme pro- și eucariote în biotehnologie și ingineria genomică (terapie genică și medicină).

1

Aspecte actuale de filogenie molecularăTehnici de secvențiere genică și genetică – metode actuale utilizate (Sanger, pirosecvenţiere, NGS - Next Generation Sequencing, TGS - Third Generation Sequencing) – principii, etape, avantajele şi limitările tehnicilor de secvenţiere. Prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute în urma secvenţierii (verificarea calităţii rezultatelor, asamblarea, adnotarea, compararea rezultatelor cu cele din bazele de date internaţionale).


Tehnici de analiza a secvențelor de tip „ceas molecular” –ARNr 16S; 5,8S; 18S; D1/D2 26S; secvențe repetitive de la nivelul genomului (Rep PCR; ERIC-PCR, ect.); RAPD-PCR.


Construcția de arbori filogenetici pe clase de secvențe – analiza secvențelor obținute; programe de analiza bioinformatică; baze de date.


Aplicații: identificarea acurată a organismelor pro și eucariote și stabilirea relațiilor filogenetice intra și inter generice/specifice.

1

Bibliografie 1. Brown T.A., 2010, Gene Cloning & DNA Analysis. An Introduction. Sixth Edition, Wiley-Blackwell Ltd., UK, ISBN 978-1-

4051-8173-0.2. Csutak O., 2014, Genetica şi biodiversitatea drojdiilor cu aplicaţii biotehnologice, Ed. Universităţii din Bucureşti, p. 1633. Hille F, Richter H, Wong SP, Bratovič M, Ressel S, Charpentier E (March 2018). "The Biology of CRISPR-Cas: Backward and

Forward". Cell. 172 (6): 1239–1259. 4. Rosa C.A., Peter G., 2005, Biodiversity and ecophysiology of the yeasts, Springer Verlag, Berlin, Germany.5. Russel P.J., 2006, iGenetics. A molecular approach, Ed. Perason Education Inc.- Benjamin Cummings, USA.6. Shizuya, H; Kouros-Mehr Hosein (2001). "The development and applications of the bacterial artificial chromosome cloning

syste, Keio J Med. 50 (1): 26–30.

7

http://www.kjm.keio.ac.jp/past/50/1/26.pdf

http://www.kjm.keio.ac.jp/past/50/1/26.pdf

7. Snyder L., Champness W., 2007, Molecular Genetics of Bacteria, Third Edition, ASM Press, Washington, D.C., USA, ISBN 1-55581-399-2

8. Stoica I., Vassu T., Sasarman E., 2003, Biologia şi Taxonomia moleculara a microorganismelor. Colectia de Culturi Microbiene, Ed. Arvin Press, Bucuresti, 180 p.

9. Vassu T., Stoica I., Csutak O., 2010, Genetică şi inginerie genetică. Note de curs, Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.10. Watson J.D., Baker T.A., Bell S.P., Gann A., Levine M., Losick R., Harrison S.C., 2013, Molecular Biology of the Gene, Seventh

Edition, CSHL Press, New York, USA, ISBN 0-321-76243-6.11. Xiang C.C., Brownstein M.J., 2003, Fabrication of cDNA microarrays, in: Methods in Molecular Biology, vol. 224, Functional

genomics: Methods and protocols, Ed. M.J. Brownstein and A. Khodursky, Humana Press Inc., USA.8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/ObservaţiiLucrările practice se vor desfășura sub formă de modul urmărind realizarea unui experiment de clonare genetică și filogenie moleculară.Lucrarile practice reprezinta un experiment in ansamblu, pe care studenţii il realizează în grupe de lucru (3 studenţi); este însoţit de un manual de lucrări practice şi un caiet de laborator care cuprind etapele parcurse, parametrii specifici fiecărei etape, observaţii şi rezultatele obţinute.Construcția de biblioteci de gene cu valoare filogeneticăIzolarea și purificarea moleculelor de ADN genomic la microorganisme pro și eucariote utilizand protocoale optimizate

Experimente de laborator, discuții 4

Verificarea integrității și purității extractelor obținute – scan si electrogforeza in gel de agaroza in sistem submers. Experimente de laborator,

discuții 2

Obținerea de secvențe ADN din clasa „ceas molecular” - prin tehnica PCR cu primeri specifici genelor pentru ARNr 16S și 5,8S.


Evidentierea variabilitatii intra- si interspecifice prin tehnicile RAPD-PCR si Rep-PCR.


Evidențierea electroforetică și analiza ampliconilor obținuți. Experimente de laborator, discuții 2

Clonarea în vectori și obținerea de biblioteci moleculare: integrarea ampliconilor corespunzători secvențelor de tip „ceas molecular” în vectori de clonare specifici.


Transformarea celulelor de E. coli cu vectorii recombinați și verificarea ADN recombinant.


Analiza bibliotecii moleculare obtinute. Discuții si analiza comparativa a rezultatelor. 3

Construcția de arbori filogenetici utilizand programe specifice de bioinformatică și baze de date internaționale.

Aplicatíi de bioinformatica si filogenie; discuții 3

Bibliografie1. Ausubel F., Brent R., Kingston R.E., Moore D.D., Seidman J.G., Smith J.A., Struhl K., 1994, Short Protocols in Molecular

Biology. 3rd ed., John Wiley & Sons, New York,2. Brown T.A., 2010, Gene Cloning & DNA Analysis. An Introduction. Sixth Edition, Wiley-Blackwell Ltd., UK, ISBN 978-1-

4051-8173-0.3. Burton Z.F., Kaguni J.M. , 1997, Experiments in Molecular Biology: Biochemical Applications. Academic Press, San Diego,

USA.4. Green M.R., Sambrook J., 2012, Molecular Cloning: A Laboratory Manual, Fourth Edition, vol.1, Cold Spring Harbor Press, New

York, USA, ISBN-10: 1936113422 45. Vassu T ., Stoica I., Csutak O., Muşat F., 2001, Genetica microorganismelor şi inginerie genetică microbiană. Note de curs şi

tehnici de laborator, Ed. Petrion, Bucureşti, p. 256.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul are un conținut actualizat în permanență, similar cursurilor predate în domeniu la nivel internațional; Tematica și obiectivele cursului și a lucrărilor practice afiliate garantează dobândirea de către masteranzi a acelor cunoştinţe

teoretice şi, mai ales, practice, necesare dobândirii de competențe conforme celor cerute de asociațiilor profesionale şi angajatorii de profil. Se asigură astfel, încadrarea masteranzilor în competiţia actuală de pe piaţa muncii.



10.4 Curs Cunoştinţe corecte privind noţiuni avansate de Examen scris 50%

8

inginerie genomică și filogenie moleculară. În situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

Capacitatea de a sintetiza informaţia prezentată la curs şi a da răspunsuri concise Capacitatea de a realiza corelații între aspectele teoretice și posibile aplicații practice


Aplicarea corectă și evaluarea rezultatelor tehnicilor de inginerie genomică și filogenie moleculară.

Evaluare pe parcursul şedinţelor de lucrări practice și ColocviuÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

30%

Realizarea de corelații și aprecieri privind dezvoltarea aplicabilității tehnicilor studiate

Elaborarea unor referate de analiză genomică și filogenie moleculară.

Studenții (grupuri de 3 - 4) elaborează referate bazate pe tematica de curs/laborator

20%

10.6 Standard minim de performanţă Cunoștințe de bază privind tehnici moleculare de clonare, de analiză și filogenie moleculară. Aplicarea corectă și înțelegerea tehnicilor de inginerie genomică și filogenia microorganismelor.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

9

1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI1.2 Facultatea BIOLOGIE1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5 Ciclul de studii MASTER 1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei BIOLOGIA MOLECULARĂ A DEZVOLTARII COD: BBM11032.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 4.9 Regimul disciplinei DO4.10Tipul disciplinei: DCA



3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 23.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28Distribuţia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 38Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30Tutoriat 2Examinări 4Alte activităţi:3.7 Total ore studiu individual 943.8 Total ore pe semestru 1503.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 De curriculum Biologie celulară și moleculară

Embriologie animală4.2 De competențe Nu este cazul

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului Suport logistic: proiector multimedia și suport video

5.2. De desfășurare a seminarului

Microscoape binoculare și stereomicroscoape individuale; Material biologic (embrioni și larve de Drosophila melanogaster, ovocite de pește); Colecție de articole din reviste pe baza cărora studenții realizează prezentări PowerPoint: Developmental Biology; Development; Developmental Cell; Developmental Dynamics; Genes & Development; Mechanisms of Development; etc.Participarea la minim 80% din lucrările de laborator este conditie pentru participarea la examen

10



1. Descrierea, analiza şi utilizarea conceptelor şi teoriilor moderne din domeniul Biologiei dezvoltării 2. Să cunoască terminologia utilizată în domeniul biologiei dezvoltării3. Aplicarea principiilor specifice domeniului şi realizarea unei comunicări orale / în scris, prin care sunt

prezentate rezultatele obținute într-un mod clar şi convingător


1. Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice2. Dezvoltarea capacităților de a utiliza informația primită în cadrul altor discipline 3. Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă

profesională4. Respectarea normelor de securitate a muncii în laboratorul de biología dezvoltării5. Respectarea principiior de etică profesională


Fundamentarea cunoştinţelor de biologia dezvoltării și a mecanismelor moleculare care stau la baza dezvoltării embrionare

7.2 Obiectivele specifice4. Înţelegerea mecanismelor celulare și moleculare ale embriogenezei la diferite organisme animale5. Înțelegerea structurii și funcțiilor factorilor de transcripție în embriogeneză6. Înțelegerea mecanismelor de reglare post-transcripțională a embriogenezei

8. Conținuturi8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/

Observaţii1. Specificare, determinare şi diferenţiere celulară

1.1. Echivalenţa genomică şi clonarea somatică la vertebrate1.2. Excepţii de la echivalenţa genomică: diminuările cromozomiale1.3. Mecanismele specificării celulelor embrionare: specificarea autonomă, sinciţială, condiţionată1.4. Determinarea celulară: molecule care definesc starea celulară determinată; mecanisme moleculare de menţinere a stării determinate pe parcursul diviziunilor celulare

(memoria citoplasmatică, memoria nucleară)1.5. Caracteristicile celulelor diferenţiate1.6. Transdiferenţierea în ţesuturile regenerate şi indusă în cultură1.7. Dediferenţierea celulară

prelegere frontalădialog 4

2. Factori de transcripție în embriogeneză 2.1. Factori de transcripție cu motive zinc finger: clasa C2H2, receptori nucleari, clasa LIM, clasa GATA 2.2. Factori de transcripție leucin zipper: C/EBP 2.3. Factori de transcripție helix loop helix (HLH): proteine miogene (MyoD, Myf5, miogenin) şi controlul transcripțional al miogenezei 2.4. Factori de transcripţie helix turn helix (HTH): proteine cu homeodomeniu, proteine PAX, proteine Forkhead, proteine ETS 2.5. Factori de transcripție REL; 2.6. Factori de transcripție MADS-Box 2.7. Proteine HMG 2.8. Factori de transcripție T-Box


3. Arhitectura nucleară și reglarea transcripției 3.1. Proteine remodelatoare ale cromatinei (proteine Polycomb) 3.2. Metilarea ADN 3.3 Acetilarea histonelor.


4. Reglarea post-transcripţională embrionară4.1. Localizarea şi traducerea ARNm în cursul dezvoltării embrionare4.2. Mecanisme şi semnale de localizare a ARNm


5. Mecanismele moleculare ale formării axelor embrionare 5.1. Formarea axei antero-posterioare în embrionul de Drosophila: genele coordonatoare maternale (grupul anterior, posterior, terminal), genele zigotice (genele domeniilor nerepetitive, genele perechi, genele polarităţii segmentelor) 5.2. Genele homeotice la Drosophila: localizare şi organizare cromozomială, particularităţi ale mutaţiilor genelor homeotice, caracteristici moleculare 5.3. Organizarea şi funcţionarea genelor Hox la vertebrate: colinearitatea spaţială şi temporală, dominanţa posterioară, relaţiile evolutive dintre genele Hom şi Hox


6. Căi de semnalizare embrionare 6.1. Calea de semnalizare WNT 6.2. Calea de semnalizare BMP

prelegere frontalădialog

4

11

6.3. Calea de semnalizare Hedgehog 6.4. Calea de semnalizare Notch-DeltaBibliografie selectivă1. Barresi M.J.F., Gilbert S.F. 2019. Developmental Biology. 12 edition, Oxford University Press. 2. Carlberg C., Molnár F. 2016. Mechanisms of Gene Regulation. 2 edition, Springer,.3. Carlson BM. 2018. Human Embryology and Developmental Biology. 6 edition Elsevier.4. Cooper G. 2018. The Cell: A Molecular Approach. Oxford University Press.5. Hughes TR. 2011. A Handbook of Transcription Factors. Springer.6. Knott J. Latham K. 2017. Chromatin Regulation of Early Embryonic Lineage Specification. Springer. 7. Latchman D. 2015. Gene Control. 2 edition, Garland Science. 8. Leese HJ., Brison DR. 2015. Cell Signaling During Mammalian Early Embryo Development. Springer9. Lucchesi JC. 2019. Epigenetics, Nuclear Organization & Gene Function: With implications of epigenetic regulation and genetic

architecture for human development and health. Oxford University Press10. Marks F., Klingmüller K., Müller-Decker K. 2017. Cellular Signal Processing: An Introduction to the Molecular Mechanisms of

Signal Transduction. 2 edition, Garland Science.11. Naumova AK., Taketo T. 2016. Epigenetics in Human Reproduction and Development. World Scientific.12. Wajapeyee N., Gupta R. 2016. Eukaryotic Transcriptional and Post-Transcriptional Gene Expression Regulation. Humana Press13. Wassarman PM. 2016. Essays on Developmental Biology. Academic Press.14. Wolpert L., Tickle T. 2015. Principles of Development. Oxford University Press, 5 edition.

8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii

1. Organisme model în Biologia dezvoltării – avantaje şi dezavantaje;Experiment, conversaţia euristică,

observaţia, comparaţia

42. Manipularea embrionilor de Drosophila, îndepărtarea corionului şi identificarea stadiului embrionar; Identificarea foliculilor ovarieni la Drosophila pe preparate permanente 4

3. Izolarea discurilor imaginale din larvele de Drosophila 44. Disocierea ovocitelor de pește şi izolarea nucleului din ovocitul matur de amfibian; Identificarea stadiilor ovogenezei la amfibieni pe preparate permanente 4

5. Tehnici de hibridizare in situ 4

6. Prezentări PowerPoint referate Conversaţia euristică 8

Bibliografie selectivă1. Cruz IP. 1993. Laboratory Exercises in Developmental Biology. Academic Press.2. Detrich W., Westerfield M., Zon L. 2016. The Zebrafish: Cellular and Developmental Biology. 4 edition, Academic Press. 3. Hauptmann G. 2015. In Situ Hybridization Methods. Humana Press, New York, NY.4. Keller LR., Evans JH., Keller TCS. 1998. Experimental Developmental Biology: A Laboratory Manual. Academic Press.5. Pelegri FJ. 2019. Vertebrate Embryogenesis: Embryological, Cellular, and Genetic Methods. Springer6. Sharpe J., Wong R., Yuste R. 2011. Imaging in Developmental Biology: A Laboratory Manual. Cold Spring Harbor Laboratory Press.7. Tyler MS. 2000. Developmental Biology: A Guide for Experimental Study. Sinauer Associates Inc.8. Zărnescu O. 2003. Embriologie experimentală. Editura Universității din București.


Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universitati europene și din SUA și ține cont de nivelul de pregătire a studenţilor Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca viitori cercetători, profesori în învățământul preuniversitar și universitar, în diferite laboratoare medicale, unități de reproducere animalăRăspunzând cererilor de pe piaţa programelor de formare, studiul disciplinei Biologia moleculară a dezvoltării facilitează: abordarea integratoare, multidisciplinară şi transdisciplinară, a cunoștințelor de biologia dezvoltării; dobândirea deprinderilor, valorilor și atitudinilor necesare pentru implicarea eficientă în activități profesionale din domeniul biologiei

dezvoltării.

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală

10.4 Curs

Cunoasterea conținutului informațional Examen scrisÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

50%Capacitatea de a utiliza informația într-un context nouCoerență și claritate în exprimare

10.5 Seminar/ Laborator Dezvoltarea capacității de analiză, sinteză și interpretare

a datelor experimentale

Prezentarea rezultatelor activității practice sub forma unui articol științific

20%

Dezvoltarea deprinderilor specifice de utilizare a substanțelor, instrumentelor, aparaturii de laborator și a materialului biologic

Observarea activității pe parcursul semestrului

În situații de urgență și de necesitate examinarea se va

10%

12

face on-line

Dezvoltarea capacității de documentare pe o temă dată, de analiză, sinteză și comunicare a informațiilor

Elaborarea și prezentarea unui proiect de documentare, extindere a unei teme din programa cursului

20%

10.6 Standard minim de performanţă Cunoasterea a 50% din informația conținută în curs Cunoasterea a 50% din informația de la laborator


13

FIŞA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE ALE

CULTURILOR DE CELULE ANIMALECOD:

2.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 4.11Regimul disciplinei DO4.12Tipul disciplinei: DS



3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 23.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 28Distribuţia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25Tutoriat 2Examinări 2Alte activităţi:…………………………………3.7 Total ore studiu individual 943.8 Total ore pe semestru 1503.9 Numărul de credite 6


CitologieHistologieAnatomie

4.2 De competențe - nivel ridicat de autonomie- utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice

5. Condiții (acolo unde este cazul)

5.1. De desfășurare a cursului

Bibliografie selectivă de specialitateSuport logistic: proiector multimedia și suport videoCondiții pentru studenți: participarea la minim 30% din cursuri este condiție pentru intrare în examen

5.2. De desfășurare a seminarului Echipamente adecvate realizării lucrărilor practice; reactivi/kit-uri și consumabile specifice

14

Condiții pentru studenți: participarea la minim 80% din lucrările de laborator este condiție pentru absolvire



- capacitatea de a proiecta și optimiza modele de studiu ce au la bază realizarea de culturi celulare;- dezvoltarea de noi idei și metode de analiză a comportamentului celulelor în cultură pentru diferite aplicații;- capacitatea de a explica știintific și depăși limitele experimentelor in vitro ce pot apare pe parcursul derulării cercetărilor;- oferirea de consultanță pentru alți profesioniști ce abordează studii bazate pe culturi de celule animale;- capacitatea de a se implica în activităţi ştiinţifice în legătură cu disciplina; - dobândirea de abilități de a colabora cu specialişti din domenii conexe.


- documentarea, analiza și integrarea datelor din literatura de specialitate ce are la bază studii/cercetări pe celule în diferite sisteme de cultivare; - utilizarea noțiunilor teoretice asimilate pe parcursul cursului în rezolvarea unor probleme practice;- capacitatea de rezolvare a provocărilor științifice și tehnice cu care se confruntă domeniul Culturilor de celule animale; - adaptabilitate la sarcini de lucru schimbătoare.


Asimilarea și aprofundarea principiilor și metodelor ce au la bază culturi de celule animale în diferite sisteme și interpretarea comportamentului celular în contextul cercetării științifice fundamentale și aplicative.


7. Instruirea și însușirea tehnicilor de bază utilizate în domeniul culturilor celulare;8. Dobândirea cunoștințelor de planificare și organizare a Laboratorului de culturi de celule animale;9. Familiarizarea cu abordarea inter-disciplinară a domeniului; 10. Crearea interfeței cu studiile de biologie celulară și moleculară, biochimie și biotehnologie, etc; 11. Explicarea știintifică a limitelor experimentelor in vitro și problemelor ce pot apare pe parcurs;12. Însușirea de către studenți a capacității de a utiliza celulele în cultură ca instrumente de bază pentru

studiul unor parametri și evenimente biologice, biochimice și moleculare; 13. Dobândirea de către student de cunoștințe solide, creativitate și abilități de comunicare în domeniul

culturilor celulare; 14. Înțelegerea noțiunilor specifice cu care operează disciplina: sisteme de culturi celulare, medii,

caracteristicile celulelor in cultură, tehnici de bază, aplicații etc.; 15. Dezvoltarea spiritului de echipă prin grupele de lucru organizate.

8. Conținuturi

8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observaţii1. Noțiuni introductive: Istoric; Principii de bază și aplicații ale culturilor celulare; Avantajele si dezavantajele culturilor celulare.

Prelegere frontală, Dialog/ ProblematizarePrezentare PowerPoint

1h

2. Sisteme de cultivare a celulelor animale: Culturile tisulară, de organ și de celule; Culturile organotipică și histotipică; Culturi la densități celulare mari și clonale; Culturi de celule aderente și în suspensie; Culturi primare, linii celulare finite și continue; Tipuri morfologice si caracteristici ale celulelor in cultură.


4 h

3. Medii de cultură si condiții de cultivare. Necesități nutritive ale celulelor în cultură și dezvoltarea mediilor; Tipuri de medii, rolul, avantajele și dezavantajele elementelor componente; Proprietăţi fizico-chimice ale mediilor de cultură.


4 h

4. Ciclul de creştere și proliferarea celulelor în cultură: Ciclul de creștere: descriere, parametri specifici; Curba de creștere: parametrii derivați din curba de creștere, particularități celule normale/tumorale; Ciclul celular și proliferarea celulară: Concepte asupra controlului ciclului celular in cultură; Metode pentru studiul ciclului celular/proliferării celulelor în cultură.


3 h

5. Sincronizarea celulară: Concepte de bază ale sincronizării ciclului celular. Metode de sincronizare a celulelor în cultură: Metode chimice; Metode fizice; Critici asupra metodelor de sincronizare forţată.


2 h

6. Imortalizarea celulară: Biologia imortalizării celulare; Imortalizarea spontană; Metode de obţinere a celulelor imortale: Imortalizarea mediată de virusuri; Menținerea telomerilor și alungirea alternativă a telomerilor; Alte metode de imortalizare; Aspecte practice privind imortalizarea celulelor


3 h

15

primare.7. Senescenta celulară: Tipuri de senescență, caracteristici și markeri ai celulelor senescente; Căi moleculare de activare a senescenței celulare; Mecanisme de declanșare a senescenței.


3 h

8. Latența celulară, diferențierea și de-diferențierea celulară: Latența celulară versus diferențierea celulară; Modalitati de inducere a latenței celulare; Diferențierea celulară: Stadii ale angajării şi diferențierii celulare; Factori de inducere a diferențierii; Markeri de diferențiere; De-diferențierea celulară.


2 h

9. Transformarea celulară: Definiție și caracteristici; Instabilitatea genomică; Imortalitatea celulară; Controlul aberant al creșterii celulare; Tumorigenicitatea celulelor transformate.


1 h

10. Transfecția celulară: Definiție și tipuri de transfecție; Condiții specifice de cultivare a celulelor; Metode de transfecție celulară; Transfectia celulelor cu plasmide ADN; Transfecția celulelor cu ARN; Sisteme genice reporter.


3 h

11. Citometria în flux: Principii ale citometriei în flux; Citometrul de flux; Aplicații biologice ale citometriei în flux.


1 h

12. Aplicații ale culturilor celulare în producerea și obținerea anticorpilor: Obținerea și purificarea anticorpilor poli- și mono-clonali. Tennologia hibridoma.


1 h

Bibliografie1. A. Cîmpean, Culturi de celule animale, Editura Ars Docendi, 2006. 2. C.M. Lehr (Ed.), Cell Culture Models of Biological Barriers: In vitro test systems for drug absorption and delivery, Taylor & Francis e-Library, 2004.3. P. Kaldis (Ed.), Cell Cycle Regulation, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2006.4. R. Eibl, D. Eibl, R. Pörtner, G. Catapano, P. Czermak, Cell and Tissue Reaction Engineering, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2009.5. R.I. Freshney, Culture of animal cells. A manual of basic technique and specialized applications, 6th Edition, Wiley-Blackwell., 2010.6. I. Schmid (Ed.), Flow Cytometry – Recent Perspectives, InTech, 2012.7. L. Galluzzi, I. Vitale, O. Kepp, G. Kroemer (Eds.), Cell Senescence: Methods and Protocols, Humana Press, 2013.8. W. Zhou, A. Kantardjieff (Eds.), Mammalian Cell Cultures for Biologics Manufacturing, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 20149. G. Banfalvi (Ed.), Cell Cycle Synchronization: Methods and Protocols, 2nd Edition, Humana Press, 2017.10. C. Goetz, C. Hammerbeck, J. Bonnevier, Flow Cytometry Basics for the Non-Expert, Springer, 2018.8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii1. Organizarea și dotarea laboratorului de culturi celulare. Reguli de asepsie și protecție. Problematizare/Studii/Interpretare 1 h

2. Însămânțarea de celule ce cresc în monostrat sau suspensie. Evidențierea morfologiei celulare în microscopia în contrast de fază. Numărarea celulelor folosind hemocitometrul. Alte metode de cuantificare a numărului de celule.

Problematizare/Tehnici și studii/ Interpretare. 2 h

3. Menținerea în cultură și subcultivarea de celule mamaliene (culturi primare, linii celulare); Determinarea ciclului de creștere a celulelor în cultură (trasarea și caracterizarea comparativă a curbelor de creștere pentru celule normale și tumorale)


4. Metode calitative de evaluare a viabilității celulare: metoda de excludere a albastrului tripan; Testul de viabilitate LIVE/DEAD (colorația cu calceină AM/Eth-1).


5. Metode cantitative de evaluare a viabilității/proliferării celulare: Testul MTT/XTT; Colorația cu Roșu neutru/ Albastru alamar.


6. Determinarea eficienței de clonare. Problematizare/Tehnici și studii/ Interpretare. 2 h

7. Teste de citotoxicitate: studiul lactat dehidrogenazei eliberate extracelular.


8. Realizarea de culturi primare/ histotipice. Problematizare/Tehnici și studii/ Interpretare. 4 h

9. Aspecte etice și reglementări ale utilizării celulelor de origine animală sau umană. Problematizare/Studii/Interpretare 1 h

10. Prezentarea unui referat pe baza unei tematici ce implică culturi celulare.

Prezentare individuală a unui referat/ material de sinteză în domeniu, problematizare

3 h

8. Evaluare noțiunilor asimilate la lucrările practice: Rezolvarea de probleme specifice. Colocviu de laborator.

Verificarea cunoștintelor de laborator și seminar. 2 h

Bibliografie1. R.L.P. Adams, Cell culture for biochemists, 2nd revised edition, Elsevier, 1990.2. D. Fisher, G.E. Francis, D. Rickwood (Eds), Cell separation: a practical approach, Oxford University Press, 1998.3. A. Doyle, J.B. Griffiths, Cell and tissue culture: laboratory procedures in biotechnology, John Wiley & Sons Ltd, 1998.

16

4. J.R.W. Masters, Animal Cell Culture. A Practical Approach, 3rd Edition, Oxford University Press, 2000.5. T. Lindl, R. Steubing, Atlas of Living Cell Cultures, Wiley-Blackwell, 2013.6. T.S. Hawley, R.G. Hawley (Eds.), Flow Cytometry Protocols, 4th Edition, Humana Press, 2018.


Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universități din lume care abordează această problematică.Cursul și lucrările practice sunt în acord cu progresul științific și evoluția metodologiilor și tehnologiilor moderne care stau la baza culturilor de celule animale. Prin organizarea și structura sa cursul urmărește armonizarea cu cerințele internaționale privind formarea specialiștilor în domeniile Biologiei Moleculare, Biochimiei, Biomedicinei, Bioingineriei, etc. De asemenea cursul are în vedere nivelul de pregătire al studenților și permite dezvoltarea de competențe profesionale necesare absolvenților în laboratoare și centre de cercetare de profil. Astfel absolvenții vor avea șansa de:- a-și însuși și înţelege noţiunile specifice cu care operează disciplina;- a dobândi abilități practice necesare unui specialist ce abordează aspecte din domeniul culturilor de celule animale;- a își dezvolta creativitatea și dobândi capacitatea de a se confrunta și găsi soluții la eventualele probleme ridicate de experiment;- a dezvolta abilități de comunicare în domeniu.



10.4 Curs

1. Capacitatea de a asimila cunoștințele teoretice predate Examen

În situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

40 %

2. Capacitatea de sinteză și de a transmite corect conceptele și noțiunile predate 3. Capacitatea de a înțelege și valorifica din punct de vedere practic literatura de specialitate4. Capacitatea de corelare a cunoștințelor predate cu cele dobândite la alte discipline


1. Dezvoltarea de abilități practice în laborator și capacitatea de a înțelege, optimiza și explica protocoale de lucru

Activitate la laborator și evaluare finală (colocviu)

Prezentare oralăÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

20 %

2. Prezentarea unui referat pe baza unei bibliografii (cercetări)

30 %

10.6 Standard minim de performanţă1. Promovarea examinărilor parțiale cu nota 52. Promovarea colocviului de laborator cu nota 53. Promovarea referatului cu nota 5


17

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI1.2 Facultatea BIOLOGIE1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5 Ciclul de studii MASTER CERCETARE1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei ETICĂ SI INTEGRITATE ACADEMICĂ COD: BBM 11052.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare V 4.13Regimul disciplinei DO4.14Tipul disciplinei: DS




4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 De curriculum Nu este cazul4.2 De competențe Gândire logică și argumentare

Abilitatea de a înțelege și comunica informațiile și ideile prezentate verbal sau în scris

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului Sală de curs dotată cu laptop/ calculator (Power Point, Word, aplicații multimedia)

conectat la rețea (internet), videoproiector, ecran de proiecție și software adecvat

5.2. De desfășurare a seminarului Sală de curs dotată cu laptop/ calculator (Power Point, Word, aplicații multimedia) conectat la rețea (internet), videoproiector, ecran de proiecție și software adecvat

18



Capacitatea de a aplica normele existente în colectarea și procesarea datelor pe parcursul unei analize în laboratoarele clinice/ medicale

Capacitatea de utilizare corectă a surselor de informare în elaborarea unor metode de laborator și interpretarea rezultatelor analizelor clinice/ medicale

Capacitatea de realizare corectă din punct de vedere metodologic și deontologic a analizelor de laborator specifice laboratorului clinic/ medical

Capacitatea de redactare corectă a unui raport prin respectarea principiilor de etică sau/ și de integritate Capacitatea de a participa eficient în munca de echipă în activități de analiză/ cercetare


Dezvoltarea de către studenți a unei culturi a responsabilității în munca intelectuală Manifestarea de către studenți de solidaritate, reactivitate și suport pentru consolidarea integrității

academice și la locul de muncă Comunicare scrisă și verbală Muncă în echipă Interogare platforme științifice


Formarea de comportamente și atitudini adecvate din punct de vedere etic și deontologic în muncă în laboratoarele de biochimie și biologie moleculară din companii, institute de cercetare, universități


16. deprinderea noțiunilor de bază ale deontologiei17. cunoașterea normelor explicite (texte cu valoare normativă) sau implicite (cutume, practici) care

reglementează conduita academică a muncii intelectuale a absolvenților în activitățile desfășurate în laboratoarele clinice/ medicale

18. înțelegerea normelor (rațiunea lor, specificitatea în raport cu normele altor instituții similare, corelarea lor cu alte norme deontologice etc.)

19. asimilarea normelor (raportarea lor nemijlocită la activitatea desfășurată de către fiecare dintre absolvenți în laboratoarele clinice/ medicale)

20. asumarea acestora în activitatea desfășurată în laboratorul clinic/ medical21. însușirea bunelor practici de conduită intelectuală

8. Conținuturi8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observații1. Principii și reguli morale din domeniul biomedical (prezentarea

contextului și relevanța normelor de etică) Prelegere, discuție 1 ore

2. Teorii etice care vizează domeniul biomedical (Principiismul) Prelegere, discuție 1 ore3. Aspecte legale și etice internaționale în domeniul biochimiei și

biologie moleculare Prelegere, discuție 1 ore

4. Aspecte etice și legale naționale în domeniul biochimiei și biologie moleculare Prelegere, discuție 1 ore

5. Consimțământul informat (secțiunile care vizează colectarea, depozitarea și utilizarea materialelor biologice) Prelegere, discuție 2 ore

6. Aspecte etice care vizează producerea, interpretarea și raportarea datelor de laborator Prelegere, discuție 1 ore

7. Protecția datelor cu caracter personal Prelegere, discuție 2 ore8. Proprietatea materialelor biologice colectate (celule, țesuturi etc) Prelegere, discuție 1 ore9. Integritatea în profesia de biochimist Prelegere, discuție 2 ore10.Etica cercetării (falsificarea și fabricarea datelor, raportarea eronată a

datelor) Prelegere, discuție 2 ore

Bibliografie1. Ghidul de Etică al Asociației Americane de Chimie Clinică (https://www.aacc.org/membership/ethic-guidelines);2. Codul de Etică al Societății Americane de Științe Clinice de laborator (https://www.ascls.org/about-us/code-of-ethics);3. ISO 15189:2012 (https://www.iso.org/standard/56115.html);4. Codul de la Nuremburg;5. Declarația de la Geneva;6. Declarația de la Helsinki;7. Raportul Belmont;8. Beauchamp, T. L., & Childress, J. F. (2001). Principles of biomedical ethics. Oxford University Press, USA9. Ghidul Internațional de Etică pentru cercetarea biomedicală care implică subiecți umani

(https://cioms.ch/wp-content/uploads/2017/01/WEB-CIOMS-EthicalGuidelines.pdf)10. GDPR 2016/679 (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?

uri=uriserv:OJ.L_.2016.119.01.0001.01.ENG&toc=OJ:L:2016:119:TOC);11. Directiva UE privind standardele de calitate și siguranță pentru donarea, procurarea, testarea, procesarea, prezervarea, depozitarea și

distribuirea țesuturilor și celulelor umane (2004/23/EC (https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:102:0048:0058:en:PDF);

8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii1. Concepte privind etica profesiei (drepturi, obligații, datorii, principii, Dezbatere, discuție, analiza unor 1 ore

19

https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:102:0048:0058:en:PDF

https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:102:0048:0058:en:PDF

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2016.119.01.0001.01.ENG&toc=OJ:L:2016:119:TOC

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2016.119.01.0001.01.ENG&toc=OJ:L:2016:119:TOC

https://cioms.ch/wp-content/uploads/2017/01/WEB-CIOMS-EthicalGuidelines.pdf

https://www.iso.org/standard/56115.html

https://www.ascls.org/about-us/code-of-ethics

https://www.aacc.org/membership/ethic-guidelines

valori, reguli, proceduri, temeiuri) cazuri1. Exemple de încălcare a Principiului Binefacerii în domeniul

biochimiei și biologie moleculareDezbatere, discuție, analiza unor cazuri 1 ore

2. Exemple de încălcare a Principiului Nefacerii-Răului în domeniul biochimiei și biologie moleculare

Dezbatere, discuție, analiza unor cazuri 1 ore

3. Exemple de încălcare a Principiului Autonomiei în domeniul biochimiei și biologie moleculare


4. Exemple de încălcare a Principiului Dreptății în domeniul biochimiei și biologie moleculare


5. Cazuri și Exemple de administrare inadecvată a procesului de obținere a consimțământului informat


6. Consecințe privind administrarea datelor cu caracter personal Dezbatere, discuție, analiza unor cazuri 1 ore

7. Relația cu șefii și colegii de laborator, diseminarea unor informații privilegiate


8. Conflictul de interese Dezbatere, discuție, analiza unor cazuri 1 ore

9. Caracterul integru și avertizorii de integritate Dezbatere, discuție, analiza unor cazuri 1 ore

10.Interacțiunea cu cercetătorii (exemple din etica cercetării) Dezbatere, discuție, analiza unor cazuri 1 ore

11.Informațiile genetice Dezbatere, discuție, analiza unor cazuri 1 ore

12.Dileme etice în activitatea de laborator - I Dezbatere, discuție, analiza unor cazuri 1 ore

13.Dileme etice în activitatea de laborator - II Dezbatere, discuție, analiza unor cazuri 1 ore

Bibliografie1. Bruns, DE, Burtis CA, Gronowski AM, McQueen MJ, Newman A, Jonsson JJ. Variability of ethics education in laboratory medicine

training programs: results of an international survey. Clin Chim Acta;442:115-118; 20152. Allen MJ, Powers MLE, Gronowski KS, Gronowski AM. Human tissue ownership and use in research: What laboratories and

researchers should know. Clin Chem;56:1675-1682; 20103. Charo RA. Body of research--ownership and use of human tissue. N Eng J Med;355:1517-19; 20064. vanDiest PJ. No consent should be needed for using leftover body material for scientific purposes. BMJ;325:648-651; 20025. Bathe OF, McGuire AL. The ethical use of existing samples for genome research. Genetics in Medicine;11:712-715; 20096. Wu, Alan H. B. The Hidden Assassin: When Clinical Lab Tests Go Awry. Arborwood, 2014;7. Mcqueen, Matthew J. Ethics and laboratory medicine. Clinical chemistry, 36.8: 1404-1407; , 19908. Fletcher, Lucy, and Paul Buka. A legal framework for caring: an introduction to law and ethics in health care. Macmillan

International Higher Education, 1999;9. Ashcroft, Richard Edmund, et al., eds. Principles of health care ethics. John Wiley & Sons, 2007;10. McGee, Glenn. Bioethics for beginners: 60 Cases and Cautions from the Moral Frontier of Healthcare. John Wiley & Sons, 2012;11. Crigger, Bette-Jane. Cases in bioethics: selections from the Hastings Center Report. St. Martin's Press, 1993;12. Kerridge, Ian, Michael Lowe, and Cameron Stewart. Ethics and law for the health professions. Sydney: Federation Press, 2009;13. Willmott, Chris, and Salvador Macip. Where Science and Ethics Meet: Dilemmas at the Frontiers of Medicine and Biology . ABC-

CLIO, 2016.


Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universități europene care abordează această problematică.Cursul și lucrările practice sunt în acord cu European Syllabus și evoluția metodologiilor și tehnologiilor moderne care stau la baza evaluărilor moleculare care se realizează în laboratorul de specialitate și prin conținutul său urmărește armonizarea cu cerințele Uniunii Europene privind formarea specialiștilor Biochimiști. De asemenea cursul este în acord cu nivelul de pregătire al studenților. Cursul și seminariile sunt fundamentale pentru dezvoltarea competențelor profesionale necesare absolvenților în diverse laboratoare clinice/ medicale și de cercetare de profil. Astfel absolvenții: vor dobândi competențe în:

Demonstrează un comportament etic și profesional. Ilustrează comportamentul etic și profesional prin aderarea la politicile prezente în laborator, codurile vestimentare, regulile și

reglementările generale Demonstrează respect și abilități interpersonale adecvate cu colegii și colaboratorii Demonstrează o etică pozitivă în echipă, fiind dispus să asiste și să coopereze cu alții. Demonstrează onestitate și integritate și respectă codul de etică în laboratoarele clinice/ medicale/ criminalistică. Demonstrează angajament față de profesia de biochimist

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere din nota finală

20

evaluare

10.4 Curs

-cunoaşterea terminologiei de specialitate şi utilizarea ei adecvat în context Verificare pe parcurs


40%

-însuşirea problematicii tratate -capacitatea de a sintetiza informaţiile şi a le transpune în text într-o manieră corectă, logică şi coerentă-capacitatea de a da răspunsuri corecte, concise şi adecvate la întrebări din tematica predată


Prezentare eseu cu tema impusă Prezentare eseuÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

50%Media notelor acordate la seminar (Notele acordate pentru temele de casă, referate, eseuri, traduceri, studii de caz)

10%

10.6 Standard minim de performanţăCunoaşterea conţinutului teoretic de bază care defineşte domeniul biochimie și biologiei moleculareCunoaşterea principiilor de etică care guvernează activitatea din laboratoarele de cercetare de biochimie/ biologie moleculară


FIŞA DISCIPLINEI1. Date despre program

21

1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI1.2 Facultatea BIOLOGIE1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5 Ciclul de studii MASTER DE CERCETARE1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei GENOMICĂ COD: BBM11072.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 4.15Regimul disciplinei DO4.16Tipul disciplinei: DCA



3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 23.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28Distribuţia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20Tutoriat 2Examinări 4Alte activităţi:Discutie - metode de analiza a articolelelor stiintifice pe tematica tehnicilor Genomice; Modalitati de elaborare a referatelor si/sau prezentarilor pe baza articolelor stiitifice

4


4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 De curriculum Cunoștințe de baza: Biochimie, Biologie celulara, Biologie

moleculara, Genetica 4.2 De competențe Utilizarea echipamentelor, ustensilelor și materialelor consumabile de laborator

Calculul concentrațiilor soluțiilor, reprezentarea grafică a rezultatelor, etcUtilizarea calculatorului și abilități de navigare Internet pentru accesare de baze de date



Cursul se va realiza sub forma unei prelegeri. Studenții vor fi direcționați către o varietate de materiale online și vor realizate discuții directe cât și on-line. Suport logistic: proiector multimedia şi suport videoParticiparea la minim 50% din cursuri este o condiție pentru participarea la examen

5.2. De desfășurare a seminarului Lucrările practice și seminariile vor fi realizate îmbinând prelegerile cu activitatea practică în laborator. Studenții vor fi direcționați către o varietate de materiale online cu caracter practic, vor avea un feed-back permanent de la cadrul didactic și se vor realiza activități practice și exerciții interactive (autoevaluare și auto-reflecție).Aparate specifice laboratoarelor de biologie moleculară -Genomică.Calculatoare conectate la internet pentru accesarea bazelor publice de date, compararea secvențelor și prelucrarea datelor obținute din experimente.Participarea 100% din lucrările de laborator este o condiţie pentru participarea la

22

examen.



i) Cunoașterea noțiunilor referitoare la rolul componenței genetice și epigenetice în determinismul caracterelor și bolilor. Capacitatea de a analiza și evalua critic literatura științifică relevantă;ii) Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor de specialitate utilizate pentru descrierea markerilor moleculari utilizați în diagnostic și ameliorare și integrarea cunoștințelor tehnice ale testelor cu interpretarea informațiilor din laboratorul de cercetare moleculară;iii) Să sintetizeze, analizeze critic, evalueze, interpreteze și să înțeleagă semnificația rezultatelor experimentelor controlate și să poată aplica datele obținute pentru a rezolva o problemă specifică de laborator și de cercetare genomică. Să demonstreze capacitatea de a contesta ipotezele preconcepute prin argumentarea informată;vi) Abilitatea de a realiza corect teste de evaluare moleculară și de a interpreta corect și sistemic rezultatele obținute. Înțelegerea importanței asigurării calității și a controlului pentru a stabili validitatea și rolul procedurilor standard de operare în laboratorul de cercetare genomică;iv) Dezvoltarea abilităților intuitive de a corela modificările detectate prin teste de evaluare moleculară cu particularitățile fenotipice ale modelelor experimentale utilizate. v) Să demonstreze o conștientizare critică a metodologiei moleculare în curs de utilizare și în curs de dezvoltare în prim-planul activității de cercetare și să dezvolte o abordare creativă a aplicării unei astfel de metodologii în cadrul disciplinei; vi) Sa demonstreze o înțelegere critică a aspectelor de laborator de cercetare genomică; vii) Să manifeste o înțelegere aprofundată și o conștientizare critică a celor mai bune practici actuale în jurul problemelor legate de sănătate și siguranță și procedurile de asigurare a calității în laboratorul de cercetare molecilară;


i) Abordare entuziastă și pozitivă a învățării, bune abilități de comunicare și capacitatea de a lua legătura cu alți specialiști, receptivitate și adaptabilitate la schimbare;ii) Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice. Capacitatea de a informa cu încredere și cu acuratețe pe alții despre experiența dobândită în domeniu dar și recunoașterea limitelor și dorința de informare activă din surse științifice adecvate; iii) Dezvoltarea capacității de a realiza prezentări orale pentru o audiență de specialitate sau publicul larg utilizand informațiile primate in cadrul disciplinei in corelatie cu alte discipline;iv) Capacitatea de a lucra eficient și productiv, recunoscând valoarea resurselor fizice, bioinformatice și intelectuale și ținând cont de importanța calității și fiabilității analizelor moleculare;v) Gestionarea eficientă a timpului și prioritizarea corespunzătoare a sarcinilor și a timpului atât în cazul lucrului independent cât și ca parte a unei echipe; Capacitatea de a avea o contribuție utilă, informată și eficientă într-o echipă, identificând corect rolul propriu și valoarea acestui rol în succesul echipei;vi) Integrarea și respectarea principiilor de etică profesională.



Cursul și Lucrările Practice de GENOMICĂ sunt concepute pentru a asigura studenților cunoașterea și înțelegerea rolului informației genomice și impactul modificării acesteia lumii înconjurătoare. Având în vedere că un număr din ce în ce mai mare de laboratoare moderne își extind rapid repertoriul tehnicilor de laborator pentru a exploata capacitatea metodelor moleculare de a detecta sensibil și specific structura genomică a microrganismelor, plantelor și animalelor, unitatea de învățare are drept scop să familiarizeze studenții cu gama de tehnologii moleculare disponibile pentru laboratorul de cercetare genomică.

7.2 Obiectivele specifice 1. Formarea unei viziuni globale asupra tehnicilor genomice privite ca un complex de metode moderne care vizează evaluarea structurală a informației genetice la nivel individual și populațional. 2. Familiarizarea studenților cu principiile teoretice și practice fundamentale ale tehnologiilor moleculare genomice de ultimă generație la procariote și eucariote.3. Însușirea cunoștințelor referitoare la metodologia și etapele evaluării materialului genetic care să permită o investigație genomică eficientă și informativă.4. Însușirea principiilor de utilizare a metodelor analitice și a echipamentelor folosite in analizele GENOMICE in activitatea de cercetare. 5. Însușirea de către studenți a cunoștințelor referitoare la principalele analize GENOMICE cu utilitate in laboratorul de cercetare.

23

6. Cunoașterea aplicațiilor tehnologiilor GENOMICE în viața de zi cu zi.

8. Conținuturi8.1 Curs Metode de predare Nr.

Ore/Observaţii1. Revoluția OMICĂ: i) gene/genom, transcripți /transcriptom, proteine/proteom; ii) evoluţia conceptelor şi semnificaţia lor actuală: Genomica, Transcriptomica, Proteomica, Glicomică, Metobolomică; iii)

Prelegere frontala, suport video, curs interactiv 2 ore predare

2. Genomul și microbiomul uman; iii) Elementele morfologice şi funcţionale ale cromozomilor de la eucariote; iv) aberațiile cromozomiale și efectele lor patologice; v) polimorfisme mononucleotidice și expresia lor fenotipică normală și patologică; vi) proiectul genomului uman si urmările sale; vii) microbiom si metagenomică

Prelegere frontala, suport video, curs interactiv, animație 4 ore predare

3. Strategii de secvenţializare completă a genomurilor: i) evoluția metodologică în secventializare; ii) Diversitatea strategiilor de secvenţializare (de la secvențializare chimică la Sanger si variantele sale); iii) tehnici de secvențializare de nouă generație, principiile si etapele acestora cu exemplificare pentru tehnologii de secvențializare “High-throughput” (NGS, GWAS)


4. Epigenetica și epigenomice: i) modalitățile de identificare și evaluare modificărilor; ii) implicații și aplicații normale și patologice.


5. Patologii corelate cu modificările genomice și epigenomice; i) Medicina genomică o revoluție în practica medicală; ii) Aplicațiile genomicii ăn cercetarea cancerului, diabetului, obezității, bolilor cardiovasculare, etc


6. Nutrigenomica și implicațiile sale în evaluarea stării de sanătate a omului


7. Aplicații ale genomicii în: i) agricultură; ii) zootehnie; iii) medicină veterinară


8. Genomică si Biodiversitate Prelegere frontala, suport video, curs interactiv 2 ore predare

7. Aspecte etice, legale și sociale corelate cu cercetarea genomică și diagnosticul molecular

Prelegere frontala, suport video, curs interactiv 1 ora predare

Bibliografie1. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P. Molecular Biology of the Cell (5th Edition). Taylor & Francis Ltd., 2007. ISBN: 978-0815341055.2. Campbell, M.A. si Heyer, L.J. Discovering Genomics, Proteomics, and Bioinformatics, Benjamin Cummings, San Francisco, 2003.3. Craig N.L., Cohen-Fix O., Green R., Molecular biology: principles of genome function. Oxford University Press, 20104. Watson J.D., Baker T.A., Bell S.P., Molecular biology of the gene. Cold Spring Harbor Laboratory Press, 20085. Lodish H., P.Berk A., Kaiser M., Scott M., Bretscher A., Ploegh H., Matsudaira P., Molecular Cell Biology, 2008, 6th edition, W.H.

Freeman and Company,6. Simó C.,, Alejandro Cifuentes, Virginia García-Cañas, Fundamentals of Advanced Omics Technologies: From Genes to

Metabolites (Comprehensive Analytical Chemistry, nr. 63), ISBN-13: 9780444626516, ISBN-10: 0444626514, Pagini: 490, , 2014, Editura: ELSEVIER SCIENCE, Seria Comprehensive Analytical Chemistry

7. Young Min Kwon, Steven C. Ricke, High-Throughput Next Generation Sequencing: Methods and Applications, Humana Press Inc., 308 pag., ISBN: 9781617790881


1. Polimorfisme genetice: clasificare, nomenclatura și metode de identificare și caracterizare; SNP in cancer

Prelegere cu prezentarea principiului si protocolului de lucru și aplicațiilorLucrari practice în echipa și individuale

3 ore

24

2. Genotipare in sistem capilar cu aplicații in laboratorul clinic


8 ore

3. Secvențializare in sistem capilar (Sanger) cu aplicații in laboratorul clinic


8 ore

4. Secvențializare de noua generație (NGS)- principiu

Prelegere cu prezentarea principiului si aplicatiilor 2 ore

5. Referate pe o tema de actualitate Prezentari referate și discuții în grupuri de lucru 5 ore

6. Colocviu de lucrari practice Examen individual 2 oreBibliografie1. S.E. Georgescu, M. Costache, Lucrari practice de biochimia acizilor nuckeici si biologie moleculară , TipografiaUniversității din București, 2009.2. Roberto Biassoni, Alessandro Raso, Quantitative Real-Time PCR: Methods and Protocols, Humana Press Inc., 2014James Rogers, Microarrays: Principles, Applications and Technologies, Nova Science Publishers Inc, 20143. S.E. Georgescu, A. Dudu, M. Costache, Tehnici de biologie moleculară – principii şi aplicaţii practice, EdituraUniversității din București, 2016;4. Young Min Kwon, Steven C. Ricke, High-Throughput Next Generation Sequencing: Methods and Applications, Humana

Press Inc., 308 pag., ISBN: 9781617790881


Conţinutul ştiinţific al cursului asigură înțelegerea noțiunilor de GENOMICĂ, iar lucrările practiceformează abilitățile necesare pentru activitatea de laborator de cercetare.


finală

10.4 Curs

Stăpânirea minimă a conţinutului ştiinţific al cursului şi bibliografiei selective.

Examem scrisÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

40%

Referat de specialitate bazat pe un articol cu o tema data

Prezentare de referate are în vedere prezentarea orală PPT și comunicarea între profesor și student, cu participarea întregii grupeÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

30%

Prezenta la curs Minim 50% prezență la curs pentru intrare in examen100% prezență la curs

10%


Prezenţa obligatorie la toate şedinţele de laborator şi susţinerea colocviului la finalul semestrului

Colocviul are în vedere cunoașterea principiilor tehnicilor, recunoașterea aparaturii utilizate, descrierea științifică a metodelor utilizate, enumerarea aplicațiilor practice ale metodelor utilizate.În situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

20%

10.6 Standard minim de performanţăCunoașterea a 60% din informația conținută în cursCunoașterea a 50% din informația de la laboratorMențiuni generale:Orele de tutoriat se bazează pe comunicarea rapidă prin email sau alte variante de comunicare agreate împreună cu studenții.

25


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI1.2 Facultatea BIOLOGIE1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5 Ciclul de studii MASTER DE CERCETARE1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei TRANSCRIPTOMICĂ COD: BBM11082.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 4.17Regimul disciplinei DO4.18Tipul disciplinei: DCA




4



moleculara, Genetica 4.2 De competențe Utilizarea echipamentelor, ustensilelor si materialelor consumabile de laborator




Cursul se va realiza sub forma unei prelegeri. Studenții vor fi direcționați către o varietate de materiale online și vor realizate discuții directe cât și on-line. Suport logistic: proiector multimedia şi suport videoParticiparea la minim 50% din cursuri este o condiție pentru participarea la examen

5.2. De desfășurare a seminarului Lucrările practice și seminariile vor fi realizate îmbinând prelegerile cu activitatea

26

practică in laborator. Studenții vor fi direcționați către o varietate de materiale online cu caracter practic, vor avea un feed-back permanent de la cadrul didactic și se vor realiza activități practice și exerciții interactive (autoevaluare și auto-reflecție).Aparate specifice laboratoarelor de biologie moleculară - trnscriptomică.Calculatoare conectate la internet pentru accesarea bazelor publice de date, compararea secvențelor și prelucrarea datelor obținute din experimente.Participarea 100% din lucrările de laborator este o condiţie pentru participarea la examen



i) Cunoașterea noțiunilor referitoare la rolul componentei transcriptomice și epitranscriptomice în determinismul caracterelor și patologiilor. Capacitatea de a analiza și evalua critic literatura științifică relevantă;ii) Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor de specialitate utilizate pentru descrierea markerilor transcriptomici utilizați în diagnostic și ameliorare și integrarea cunoștințelor tehnice ale testelor cu interpretarea informațiilor din laboratorul de cercetare moleculară;iii) Să sintetizeze, analizeze critic, evalueze, interpreteze și să înțeleagă semnificația rezultatelor experimentelor controlate și să poată aplica datele obținute pentru a rezolva o problemă specifică de laborator și de cercetare transcriptomică. Să demonstreze capacitatea de a contesta ipotezele preconcepute prin argumentarea informată;vi) Abilitatea de a realiza corect teste de evaluare moleculară și de a interpreta corect și sistemic rezultatele obținute. Înțelegerea importanței asigurării calității și a controlului pentru a stabili validitatea și rolul procedurilor standard de operare în laboratorul de cercetare transcriptomică;iv) Dezvoltarea abilităților intuitive de a corela modificările detectate prin teste de evaluare moleculară cu particularitățile fenotipice ale modelelor experimentale utilizate. v) Să demonstreze o conștientizare critică a metodologiei moleculare în curs de utilizare și în curs de dezvoltare în prim-planul activității de cercetare și să dezvolte o abordare creativă a aplicării unei astfel de metodologii în cadrul disciplinei; vi) Sa demonstreze o înțelegere critică a aspectelor de laborator de cercetare transcriptomică; vii) Să manifeste o înțelegere aprofundată și o conștientizare critică a celor mai bune practici actuale în jurul problemelor legate de sănătate și siguranță și procedurile de asigurare a calității în laboratorul de cercetare moleculară;





Cursul și Lucrările Practice de TRANSCRIPTOMICĂ sunt concepute pentru a asigura studenților cunoașterea și înțelegerea rolului informației transcrise și impactul modificării acesteia asupra lumii înconjurătoare. Având în vedere că un număr din ce în ce mai mare de laboratoare moderne își extind rapid repertoriul tehnicilor de laborator pentru a exploata capacitatea metodelor moleculare de a detecta sensibil și specific expresia genelor la microrganisme, plante și animale, unitatea de învățare are drept scop să familiarizeze studenții cu gama de tehnologii moleculare disponibile pentru laboratorul de cercetare transcriptomică.

7.3 Obiectivele specifice 1. Formarea unei viziuni globale asupra tehnicilor transcriptomice privite ca un complex de metode moderne care vizează evaluarea expresiei genice la nivel individual și supraindividual. 2. Familiarizarea studenților cu principiile teoretice și practice fundamentale ale

27

tehnologiilor moleculare de evaluare a expresiei genice de ultimă generație la procariote și eucariote.3. Însușirea cunoștințelor referitoare la metodologia și etapele evaluării expresiei materialului genetic care să permită o investigație transcriptomică eficientă și informativă.4. Însușirea principiilor de utilizare a metodelor analitice și a echipamentelor folosite in evaluările transcriptomice in activitatea de cercetare. 5. Însușirea de către studenți a cunoștințelor referitoare la principalele analize ale expresiei și reglarii genetice cu utilitate in laboratorul de cercetare.6. Cunoașterea aplicațiilor tehnologiilor transcriptomice în viața de zi cu zi.


Ore/Observaţii1. Revoluția Post-Genomică: i) transcripți /transcriptom, proteine/proteom; ii) evoluţia conceptelor şi semnificaţia lor actuală: Genomică funcțională -Transcriptomică, Proteomică, Glicomică, Metobolomică;

Prelegere frontala, suport video, curs interactiv 1 oră predare

2. Genomica funcţională - Transcriptom &Transcriptomică: i) limbajul transcriptomic; ii) reglarea transcripției; iii) metode de evaluare si măsurare a expresiei genice;


3. Analiza profilului de expresie genică - tehnologia “microarray”, microcipurile;


4. Evaluarea trancriptomului la mamifere/om; Prelegere frontala, suport video, curs interactiv 4 ore predare

5. Modalități de cuantificare a procesului de transcripție -QPCR;


6. Aplicațiile medicale ale tehnicilor de evaluare si cuantificare a expresiei genice la nivel transcripțional


7. Strategii de secvenţializare completă a transcriptomului (WES)


8. Molecule de ARN non-codante: i) implicații fiziologice si patologice; ii) Strategii de identificare si analiza a moleculelor de ARN necodante; iii) Aplicatii ale metodologiilor de evaluare si cuantificare in practica medicală si laboratorul clinic


9. Epitranscriptomica: i) modalitățile de identificare și evaluare modificărilor ARN; ii) implicații și aplicații normale și patologice.


10. Transcriptomică si Biodiversitate Prelegere frontala, suport video, curs interactiv 2 ore predare

11. Aspecte etice, legale și sociale corelate cu cercetarea transcriptomică și diagnosticul molecular

Prelegere frontala, suport video, curs interactiv 1 ora predare

Bibliografie1. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P. Molecular Biology of the Cell (5th Edition). Taylor & Francis Ltd., 2007. ISBN: 978-0815341055.2. Campbell, M.A. si Heyer, L.J. Discovering Genomics, Proteomics, and Bioinformatics, Benjamin Cummings, San Francisco, 2003.3. Craig N.L., Cohen-Fix O., Green R., Molecular biology : principles of genome function. Oxford University Press, 20104. Watson J.D., Baker T.A., Bell S.P., Molecular biology of the gene. Cold Spring Harbor Laboratory Press, 20085. Lodish H., P.Berk A., Kaiser M., Scott M., Bretscher A., Ploegh H., Matsudaira P., Molecular Cell Biology, 2008, 6th edition, W.H.



7. Rederstorff M., Small Non-Coding RNAs: Methods and Protocols, Humana Press Inc., 238 pag., ISBN: 97814939254698. Rogers J., Microarrays: Principles, Applications and Technologies, Nova Science Publishers Inc., 329 pag, 97816294866979. Sen C.K., MicroRNA in Regenerative Medicine, Academic Press Inc, 288 pag., ISBN: 978012405544510. Wei W., MicroRNA and Cancer, Humana Press Inc, 283 pag., ISBN: 9781607618621

28


1. Notiuni introductive- tehnici clasice si moderne de analiza transcriptomica; necesitatea si avantajele utilizarii acestor tehnici in laborator.

Prelegere cu prezentarea principiului si protocolului de lucru și aplicațiilor 2 ore

2. Evaluarea expresiei genice/detecția nivelului transcripților prin tehnica qPCR; principiu, componente, etape, comparatie PCR vs. qPCR; analiza si prelucrarea datelor obținute; utilitatea in laboratorul clinic.


8 ore

3. Screening-ul modificarilor expresiei genice prin tehnica microarray- principiu; etape; interpretare de date


10 ore


6. Colocviu de lucrari practice Examen individual 2 oreBibliografie1. S.E. Georgescu, M. Costache, Lucrari practice de biochimia acizilor nuckeici si biologie moleculară , TipografiaUniversității din București, 2009.2. S.E. Georgescu, A. Dudu, M. Costache, Tehnici de biologie moleculară – principii şi aplicaţii practice, EdituraUniversității din București, 20163. Roberto Biassoni, Alessandro Raso, Quantitative Real-Time PCR: Methods and Protocols, Humana Press Inc., 20144. James Rogers, Microarrays: Principles, Applications and Technologies, Nova Science Publishers Inc, 20145. Pietro Hiram Guzzi, Microarray Data Analysis: Methods and Applications, Humana Press Inc., 200 pag, ISBN: 97814939317296. Gordon G. Carmichael, Regulatory Non-Coding RNAs: Methods and Protocols, Humana Press Inc., 181 pag, ISBN: 9781493913688


Conţinutul ştiinţific al cursului asigură înțelegerea noțiunilor de Transcriptomică, iar lucrările practice formează abilitățile necesare pentru activitatea de laborator, cu accent pe cel de cercetare.


finală

10.4 Curs



40%

Referat de specialitate bazat pe un articol cu o tema data

Prezentare de referate are în vedere prezentarea orală PPT și comunicarea între profesor și student, cu participarea întregii grupeÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

30%

Prezenta la curs Minim 50% prezență la curs pentru intrare in examen100% prezență la curs

10%



Colocviul are în vedere cunoașterea principiilor tehnicilor, recunoașterea aparaturii utilizate, descrierea științifică a metodelor utilizate, enumerarea aplicațiilor practice ale metodelor utilizate.

20%

10.6 Standard minim de performanţăCunoașterea a 60% din informația conținută în curs

29

Cunoașterea a 50% din informația de la laboratorMențiuni generale:Orele de tutoriat si alte activități se bazează pe comunicarea rapidă prin email sau alte variante de comunicare agreate împreună cu studenții.

Data completării

Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI1.2 Facultatea BIOLOGIE1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5 Ciclul de studii MASTER DE CERCETARE1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei BAZELE MOLECULARE ALE MALADIILOR COD: BBM11092.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 4.19Regimul disciplinei DS4.20Tipul disciplinei: DO




4



moleculara, Genetica 4.2 De competențe Utilizarea echipamentelor, ustensilelor și materialelor consumabile de laborator

30




Cursul se va realiza sub forma unei prelegeri. Studenții vor fi direcționați către o varietate de materiale online și vor fi realizate discuții directe cât și on-line. Suport logistic: proiector multimedia şi suport videoParticiparea la minim 50% din cursuri este o condiție pentru accesul la examen


Lucrările practice și seminariile vor fi realizate îmbinând prelegerile cu activitatea practică in laborator. Studenții vor fi direcționați către o varietate de materiale online cu caracter practic, vor avea un feed-back permanent de la cadrul didactic și se vor realiza activități practice și exerciții interactive (autoevaluare și auto-reflecție).Aparate specifice laboratoarelor de biologie moleculară – detectia mutațiilor sau analiza diverselor patologii.Calculatoare conectate la internet pentru accesarea bazelor publice de date, compararea secvențelor și prelucrarea datelor obținute din experimente.Participarea 100% din lucrările de laborator este o condiție pentru accesul la examen



i) Cunoașterea noțiunilor referitoare la rolul componentei genetice în determinismul caracterelor și patologiilor. Capacitatea de a analiza și evalua critic literatura științifică relevantă;ii) Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor de specialitate utilizate pentru descrierea markerilor utilizați în diagnostic și ameliorare și integrarea cunoștințelor tehnice ale testelor cu interpretarea informațiilor din laboratorul de cercetare moleculară;iii) Să sintetizeze, analizeze critic, evalueze, interpreteze și să înțeleagă semnificația rezultatelor experimentelor controlate și să poată aplica datele obținute pentru a rezolva o problemă specifică de laborator și de cercetare in evaluarea si diagnosticul unor maladii. Să demonstreze capacitatea de a contesta ipotezele preconcepute prin argumentarea informată;vi) Abilitatea de a realiza corect teste de evaluare moleculară și de a interpreta corect și sistemic rezultatele obținute. Înțelegerea importanței asigurării calității și a controlului pentru a stabili validitatea și rolul procedurilor standard de operare în laboratorul de cercetare;iv) Dezvoltarea abilităților intuitive de a corela modificările detectate prin teste de evaluare moleculară cu particularitățile fenotipice ale modelelor experimentale utilizate. v) Să demonstreze o conștientizare critică a metodologiei moleculare în curs de utilizare și în curs de dezvoltare în prim-planul activității de cercetare și să dezvolte o abordare creativă a aplicării unei astfel de metodologii în cadrul disciplinei; vi) Sa demonstreze o înțelegere critică a aspectelor de laborator de cercetare la nivel molecular a patologiilor ; vii) Să manifeste o înțelegere aprofundată și o conștientizare critică a celor mai bune practici actuale în jurul problemelor legate de sănătate și siguranță și procedurile de asigurare a calității în laboratorul de cercetare moleculară;




Cursul și Lucrările Practice de BAZELE MOLECULARE ALE MALADIILOR sunt concepute pentru a asigura studenților cunoașterea și înțelegerea mecanismelor moleculare care stau la baza patologiilor și impactul componentei genetice a acestor maladii asupra

31

fenotipului. Având în vedere că un număr din ce în ce mai mare de laboratoare moderne își extind rapid repertoriul tehnicilor de laborator pentru a exploata capacitatea metodelor moleculare de a detecta sensibil și specific mutatii sau anomalii genice, unitatea de învățare are drept scop să familiarizeze studenții cu gama de tehnologii moleculare disponibile pentru laboratorul de cercetare în evaluarea bazelor moleculare ale maladiilor.


1. Formarea unei viziuni globale asupra tehnicilor genomice/transcriptomice/marcare privite ca un complex de metode moderne care vizează evaluarea mecanismelor moleculare care induc aparitia unei anumite patologii la nivel individual și supraindividual. 2. Familiarizarea studenților cu principiile teoretice și practice fundamentale ale tehnologiilor moleculare de evaluare a anomaliilor genice.3. Însușirea cunoștințelor referitoare la metodologia și etapele detectiei modificarilor care pot aparea la nivel genomic si/sau epigenomic. 4. Însușirea principiilor de utilizare a metodelor analitice și a echipamentelor folosite in in activitatea de cercetare specifica detectiei eventualelor modificari la nivel genomic/epigenomic. 5. Cunoașterea aplicațiilor tehnicilor utilizate in vederea identificarii eventualelor modificari la nivel genomic/epigenomic in laboratorul clinic si in activitatea curenta.


Ore/ObservaţiiI. Analiza genetica in Biologie -rapelI.1. Mutații:tipuri și cause; rolul mutațiilor somatice spontane în bolile genetice umaneI.2. Cartarea genetică a mutatiilor - polimorfismul ADN folosit pentru cartarea mutatiilor umaneI.3. Analize moleculare ale genelor purtătoare de mutațiiI.4. Animale transgenice în studiul patologiilorI. Noi tehnologii utilizate în studiul determinismului genetic și epigenetic al patologiilor


II. Diabetul zaharat II1. Clasificare; Diabetul zaharat de tip 1; Diabetul zaharat de tip 2; Diabetul autoimun latent la adulţi (LADA);II.2. Toleranţa alterată la glucoză (TAG) şi alterarea glicemiei preprandiale (AGP) sau alterarea glicemiei a jeune; II.3. Criterii de diagnosticII.4. Etiopatogenia diabetului zaharat: Factorii genetici ; Factorii de mediu; Rolul celulelor T în patogeneza diabetului de tip 1; Rolul celulelor T in distrugerea celulelor ; Factorii asociaţi cu autoreactivitatea celulelor T;II.5. Complexul HLA: Structura moleculelor HLA clasa II; subtipuri DR4 în diabetul de tip 1; susceptibilitatea la diabetul de tip 1; asocierea alelelor MICA cu diabetul: genele MIC si locii acestora ; polimorfismul genei MIC;II.6. Markeri Imunologici in diabetul zaharat: insulina si peptidul C, autoanticorpi anti-insulinăII.7. Funcţia şi reglarea GAD în insulele pancreatice; autoanticorpii contra GAD; Impactul GAD asupra patogenezei diabetului de tip 1;II.8. Peptide insulinotropice glucagon-like; Efectul incretinei, Rolul potential al GLP-1 în Diabetul Zaharat: mecanismele acţiunii; acţiuni stimulatorii; GLP-1 în tratamentul diabetului;II.9. Rezistenta la insulina asociata cu obezitatea: Functiile endocrine ale tesutului adipos; mediatori potentiali ai rezistentei la insulina: TNFalpha, Acrp30, IL6, resistin; Leptina in diabet: caracterizarea, genele

Prelegere frontala, suport video, curs interactiv, animație

6 ore predare

32

ob, reglarea expresiei leptinei, transportul leptinei şi situsurile de acţiune; actiunile leptinei: leptina ca hormo anti-obezitate; leptina ca un semnal al adaptării la postII.10. Complicatiile diabetului; Hiperglicemia punctul de plecare al complicaţiilor diabetului ; reactiile de glicare ; glicarea colagenului ; AGE în căile de semnalizare ; Receptorul AGE: implicarea RAGE în ateroscleroză, nefropatie şi retinopatie; Diabetul, stresul oxidativ şi proteinele chaperon HspII.11. Rolul glicarii avansate in patogeneza retinopatiei diabeticIII. Bazele moleculare ale obezitatii III.1. Epidemiologia și etiologia obezitățiiIII.2. Comorbidități și rolul factorilor de mediuIII.3. Dereglarea secreției adipokinelor, inflamarea țesutului adipos și sindromul metabolicIII.4.Diabetul, Obezitatea și Cancerul de pancreasIII.5. Genetica și epigenetica obezitățiiIII.6. Sindroame corelate cu obezitatea


IV. Artrita reumatoida IV.1. Imunitatea umorala în artrita reumatoida: autoanticorpi şi complexe immune,IV.2. Secreţia de citokine : caracteristici generale, interleukinele, receptorii pentru citokineIV.3. Imunitatea celulară în artrita reumatoidă : caracteristicile generale ale populaţiilor limfocitare implicate în patogeneza artritei reumatoide luate ;


V. Diagnostic molecular in distrofiile musculareV.1. Patologia muschiului scheleticV.2. Apoptoza/Necroza/RegenerareaV.3. Degenerarea şi regenerarea fibrelor musculare striateV.4. Atrofia/hiepertrofia/hipercontractiaV.5. Distrofiile musculare: clasificare si caracterizare generalaV.6. Distrofinopatii- manifestari clinice, ereditate: distrofia musculară Becker (DMB); baze moleculare moleculare alepatogenezei: mutatii in gena distrofinei, utrofina; complexele proteinelor associate distrofinei; Distrofina – promotori, izoforme; mecanisme patologice în distrofinopatii; Distrofii musculare tip forma centurilorV.7. Sarcoglicanopatii –manifestari clinice, modificari structurale, histologie, histochimieV.8. Distrofii musculare congenitale (DMC)-manifestari clinice, modificari structurale, bazele moleculare ale mecanismelor patologiceV.9. Perspective terapeutice in distrofiile musculare


VI. Introducere în studiul procesului de malignizare VI.1. Aspecte generale: celule normale/tumori benigne/tumori maligne/carcinogeneza –proces multietapizat; Inducerea degradarii ADN de catre agentii exogeni-carcinogenii chimici, carcinogenii fizici; inducerea degradării spontane a ADN; punctele de control ale ciclului celular restrictioneaza replicarea ADN degradatVI. 2. Integrarea căilor de semnalizare: căi și mecanisme de tumorigenezăVI.2.1. Oncogene, proto- oncogene, anti- oncogene: descoperirea și punerea în evidență a oncogenelor; mecanisme de activare a proto- oncogenelor;

Prelegere frontala, suport video, curs interactiv

4 ore predare

33

evidențierea și mecanismele de inactivarea a anti- oncogenelorVI.3. Etapele tumorigenezei: inițiere; promovare; proliferare ne- contralata; invazie; metastazareVI.4. Integrarea circuitelor de contral afectate de tumorigenezaVI. 5. Metode moleculare pentru diagnosticare a canceruluiVI.5.1. Marleri moleculari: markeri proteici, markeri ADN, Markeri ARN VI.5. 2. Valoarea predictiva a markerilor moleculariVI.5.3. Telomeri și telomeraza în cancer VI.5.3. Impactul clinic al noilor strategii de tratamentVII. Diferite tipuri de cancerVII.1. Cancer pulmonar VII.2. Cancer colorectal, VII. Cancer de sân și ovar VII.3. Cancer vezicăVII.4. Cancer de pancreas; Cancer de esofag și stomac


Bibliografie1. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P. Molecular Biology of the Cell (5th Edition). Taylor & Francis Ltd., 2007. ISBN: 978-0815341055.2. Campbell, M.A. si Heyer, L.J. Discovering Genomics, Proteomics, and Bioinformatics, Benjamin Cummings, San Francisco, 2003.3. Craig N.L., Cohen-Fix O., Green R., Molecular biology : principles of genome function. Oxford University Press, 20104. Watson J.D., Baker T.A., Bell S.P., Molecular biology of the gene. Cold Spring Harbor Laboratory Press, 20085. Lodish H., P.Berk A., Kaiser M., Scott M., Bretscher A., Ploegh H., Matsudaira P., Molecular Cell Biology, 2008, 6th edition, W.H.



7. Weinberg R. A., The biology of cancer, Garland Science ed., 20078. Simionescu Maya, Anca Sima, Doina Popov, Cellular dysfunction in atherosclerosis and diabetes, Romanian Academy Publising house,

20049. John Mendelsohn, Peter M. Howley, Mark A. Israel, Joe W. Gray, Craig B. Thompson, The Molecular Basis of Cancer, Saunders,

Elsevier, 888 pag, ISBN: 978145574066610. William B. Coleman, Gregory J. Tsongalis, Molecular Pathology: The Molecular Basis of Human Disease, Academic Press Inc, 664

pag, ISBN: 9780123744197


1. Notiuni introductive- tehnici clasice și moderne de detecție a posibilelor modificări la nivel genomic/epigenomic care condiționează anumite patologii

Prelegere cu prezentarea principiului și protocolului de lucru și aplicațiilor 2 ore

2. Evaluarea expresiei genice a genei pentru telomeraza prin tehnica qPCR; principiu, componente, etape, comparație PCR vs. qPCR; analiza și prelucrarea datelor obținute; utilitatea în laboratorul clinic.

Prelegere cu prezentarea principiului și protocolului de lucru și aplicațiilorLucrari practice în echipa și individuale

8 ore

3. Determinarea instabilității genomice într-o probă tumorală prin analiza setului de microsateliți specifici


6 ore

4. Identificarea unor modificări la nivel cromozomial prin tehnica FISH 4 ore


6. Colocviu de lucrari practice Examen individual 2 oreBibliografie1. S.E. Georgescu, M. Costache, Lucrari practice de biochimia acizilor nuckeici si biologie moleculară , TipografiaUniversității din București, 2009.2. S.E. Georgescu, A. Dudu, M. Costache, Tehnici de biologie moleculară – principii şi aplicaţii practice, EdituraUniversității din București, 2016

34

3. Roberto Biassoni, Alessandro Raso, Quantitative Real-Time PCR: Methods and Protocols, Humana Press Inc., 20144. Robert A. Weinberg, The Biology of Cancer, Garland Science Publishing, 960 pag., ISBN: 97808153452825. Gordon G. Carmichael, Regulatory Non-Coding RNAs: Methods and Protocols, Humana Press Inc., 181 pag, ISBN: 9781493913688


Conţinutul ştiinţific al cursului asigură înțelegerea noțiunilor de Transcriptomică, iar lucrările practice formează abilitățile necesare pentru activitatea de laborator, cu accent pe cel de cercetare.


finală

10.4 Curs



40%

Referat de specialitate bazat pe un articol cu o temă dată

Prezentarea de referate are în vedere prezentarea orală PPT și comunicarea între profesor și student, cu participarea întregii grupeÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

30%

Prezența la curs Minim 50% prezență la curs pentru intrare în examen100% prezență la curs

10%



Colocviul are în vedere cunoașterea principiilor tehnicilor, recunoașterea aparaturii utilizate, descrierea științifică a metodelor utilizate, enumerarea aplicațiilor practice ale metodelor utilizate.În situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

20%

10.6 Standard minim de performanţăCunoașterea a 60% din informația conținută în cursCunoașterea a 50% din informația de la laboratorMențiuni generale:Orele de tutoriat si alte activități se bazează pe comunicarea rapidă prin email sau alte variante de comunicare agreate împreună cu studenții.


35

FIŞA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei TOXICOLOGIE BIOCHIMICĂ ȘI

MOLECULARĂCOD: BBM1110

2.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 4.21Regimul disciplinei DO4.22Tipul disciplinei: DCA

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:E – Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundareV – Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată



36

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 De curriculum Enzimologie

Metabolismul glucidelor, lipidelor, aminoacizilor, proteinelor și acizilor nucleiciBiologie celularăHistologieBiochimia proteinelor și acizilor nucleici


5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului Sală dotată cu videoproiector

5.2. De desfășurare a lucrărilor practiceLaborator de biochimie dotat cu spectrofotometru, centrifugă cu răcire, aparate de electroforeza și transfer al proteinelor pe membrana de PVDF, incubator pentru 37°C, fluorimetru



Înțelegerea mecanismelor toxicității xenobioticelorAbilități practice referitoare la detecția efectelor substanțelor toxiceCapacitatea de analiză a datelor experimentaleRealizarea de conexiuni între noțiunile de biochimie, biologie moleculară și chimie


Abilitatea de a colabora cu specialiști din alte domeniiAbilitatea de a se adapta cerințelor din laboratoarele de cercetare și cele clinice


Cunoașterea proceselor biochimice și moleculare caracteristice biotransformării și toxicității substanțelor chimice care produc leziuni la nivel celular, tisular și de organ


22. Aprofundarea cunoștințelor referitoare la modalitățile de detoxifiere a compușilor organici și anorganici

23. Cunoașterea tipurilor și funcțiilor transportorilor xenobioticelor la nivel celular 24. Aprofundarea noțiunilor de toxicogenomică25. Aprofundarea toxicității la nivelul organelor


1. Concepte generale în toxicologie1.1 Definiția toxicologiei1.2 Absorbția xenobioticelor1.3 Distribuția xenobioticelor1.4 Metabolizarea xenobioticelor1.5 Excreția xenobioticelor1.6 Toleranță și rezistență; curba doză-răspuns

2. Toxicologia oxigenului2.1 Oxigenul molecular și reacțiile de oxido-

reducere2.2 Peroxidul de hidrogen și detoxifierea sa2.3 Anionul superoxid și superoxid dismutaza2.4 Peroxidarea lipidică

3. Legarea covalentă a xenobioticelor la ADN și proteine3.1 Aducții covalenți ai macromoleculelor3.2 Izolarea și caracterizarea aducților ADN3.3 Separarea deoxinucleozidelor din aducți3.4 Aducții exociclici ai ADN3.5 Toxicitatea aducților covalenți ai proteinelor

4. Citocromul P450: aspecte biologice și reglare4.1 Superfamilia genelor P4504.2 Clasificarea enzimelor P4504.3 Ciclul catalitic al citocromului P4504.4 Reacții catalizate de citocromul P4504.5 Semnificația inducerii citocromului P450 de

xenobiotice4.6 Reglarea transcripțională la eucariote4.7 Receptorii nucleari care mediază inducția

citocromilor P450

Prelegere frontală, videoproiecție

2 ore

1 oră

1 oră

4 ore

37

4.8 Receptorul pentru hidrocarburi arilice și inducerea transcrierii citocromilor P450

4.9 Reglarea prin mecanisme ne-transcripțională a citocromilor P450

5. Biochimia glutationului5.1 Raspândire, structură chimică și biosinteză5.2 Reactivitate chimică, scăderea și creșterea

nivelului GSH5.3 Glutationilarea și transferul γ-glutamil5.4 Glutation reductaza5.5 Glutationul ca agent reducător5.6 Conjugarea cu glutation5.7 Homeostazia glutationului

6. Aspecte toxicologice și farmacologice ale glutationului și glutation transferazelor6.1 Structura situsului activ, mecanismul catalitic și

evoluția glutation transferazelor6.2 Rolul glutationului redus și al glutation

transferazelor în semnalizarea celulară6.3 Stresul oxidativ și glutation transferazele6.4 Biotransformarea epoxizilor carcinogenici6.5 Rezistența la ierbicide și pesticide6.6 Conjugarea cu glutation redus a xenobioticelor6.7 Glutationul redus și oxidul nitric6.8 Polimorfismul și controlul hormonal al

glutation transferazelor6.9 Implicarea glutation transferazelor și

transformarea malignă și rezistența tumorilor la citostatice

7. Reacțiile de faza II7.1 Formarea, compartimentalizarea și clasele de

glucuronide7.2 Famillile de UDP-glucuronozil transferaze7.3 Deficiența genetică de UDP-glucuronil

transferaze7.4 Farmacogenomica UDP-glucuronozil

transferazelor umane7.5 Sulfoconjugarea și sulfotransferazele7.6 Reacții de activare metabolică catalizate de

sulfotransferaze8. Agenti de alchilare

8.1 Reactivitatea chimică și implicarea în mutageneneză chimică

8.2 Afectarea ADN indusă de agenții de alchilare8.3 Relararea ADN alchilat8.4 Formarea agenților de alchilare prin acțiunea

cistein conjugat β−liazei9. Stresul oxidativ în eritrocite, methemoglobinemia

congenitală și indusă de xenobiotice9.1 Hemoglobina și methemoglobina9.2 Autooxidarea hemoglobinei9.3 Reducerea methemoglobinei și

methemoglobinemia congenitală9.4 Mecanisme de generare a methemoglobinei de

către xenobiotice9.5 Malaria și stresul oxidativ9.6 Mecanisme de toxicitate ale primachinei

10. Amine aromatice și compuși toxici înrudiți10.1 Amine aromatice și heterociclice10.2 Coloranți sintetici10.3 Produși de piroliză din hrană10.4 Coloranți oxidativi ai părului10.5 Fumul de țigară10.6 Nitroderivați și nitroreductaze10.7 Activarea metabolică10.8 Mecanisme de formare ale aducților guanină

C8 ai aminelor aromatice și efectele asupra structurii ADN

2 ore

2 ore

2 ore

1 oră

1 oră

2 ore

38

10.9 Carcinogeneza organ-specifică a aminelor aromatice

11. Hirocarburi aromatice policiclice carcinogenice11.1 Poluarea mediului cu hidrocarburi aromatice

policiclice11.2 Metabolismul și bioactivarea hidrocarburilor

aromatice policiclice11.3 Metaboliți epoxidici și epoxid hidroxilaza11.4 Aducți ai ADN derivați de la benzopiren și

conformația acestora11.5 Mutații induse de benzopiren

12. Toxicitatea metalelor12.1 Metale esențiale și ne-esențiale12.2 Importanța metalelor esențiale în sisteme

fiziologice12.3 Mecanisme de toxicitate a metalelor12.4 Efectele metalelor asupra căii de semnalizare

activată de NF-kB12.5 Relația apoptoză-carcinogeneză indusă de

metale12.6 Influența metalelor asupra ciclului celular12.7 Expunerea ocupațională la ioni ai metalelor

grele și carcinogeneza12.8 Proteinele de șoc termic și expunerea la metale12.9 Metalotioneinele

13. Rolul factorilor genetici în răspunsul la toxice13.1 Mecanismele controlului genetic13.2 Metode de studiu al răspunsurilor genetice la

agresiunea substanțelor toxice13.3 Variabilitatea interspecifică13.4 Variabilitatea intraspecifică

14. Studii de caz14.1 Genotoxicitate14.2 Teratogeneză14.3 Hepatotoxicitate14.4 Nefrotoxicitate14.5 Neurotoxicitate

1 oră

2 ore

1 oră

4 ore

Bibliografie 1. Barile F.A., Principles of Toxicology Testing, Second Edition, CRC Press, 20132. Klaasen C.D., Watkins III J.B., Casarett &Doulls Essential of Toxicology, Third Edition, Mc Graw Hill Companies, 20153. Molecular and Biochemical Toxicology, Fifth Edition, edited by Smart R.C. and Hodgson E., Wiley, 2018

8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii1. Testarea efectelor citotoxice ale unor ioni ai

metalelor grele, ale unor pesticide și ale unor extracte vegetale

2. Testarea nivelului de glutation redus și al activitatii specifice glutation transferazice în două linii celulare umane expuse la pesticide organoclorurate

3. Studiul modulării activității Mn-superoxid dismutazei și Cu,Zn-superoxid dismutazei prin metode spectrofotometrice și electroforetice, în linii celulare hepatice umane expuse la ioni ai metalelor grele

4. Cuantificarea nivelului de ARNm corespunzator hsp70 si hsp 27 prin Real time-RT PCR in hepatocite de peste expuse perioade de timp variabile la actiunea ionilor metalelor grele

5. Punerea in evidenta a modularii expresiei proteice a Hsp70 si Hsp27 in hepatocite de peste expuse perioade de timp variabile la actiunea ionilor metalelor grele prin Western Blotting

6. Analiza de articole7. Analiza critică a rezultatelor obtinute de

grupele de lucru

Referate cu prezentarea metodelor de biochimie și biologie moleculară ce vor fi utilizate

4 Ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore4 ore

39

Bibliografie Handbook of Toxicology, Third Edition, Edited by Michael J. Derelanko and Carol S. Auletta, CRC Press Taylor &Francis Group, 2014


Cunoștințele dobândite oferă cursanților capacitatea de a înțelege tipurile de interacții dintre diferite clase de substanțe toxice și biomolecule, precum și mecanismele care conduc la instalarea toxicității la nivel molecular, celular, tisular și de organ, ceea ce permite adaptarea lor în echipe de cercetare sau activarea în laboratoare de toxicologie medicală.



10.4 Curs

Capacitatea de a face corelații între structura xenobioticelor și efectele lor biologice Examen scris


50%Capacitatea de a înțelege mecanismele de metabolizare a xenobioticelorCapacitatea de a înțelege mecanismele moleculare care stau la baza toxicității xenobioticelor


Capacitatea de a analiza un articol de toxicologie Examinare oralăÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

20%Calitatea raportului de activitate de laborator 30%

10.6 Standard minim de performanţăLa examinare scrisă nota 5La examinare orală nota 5


40

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI1.2 Facultatea BIOLOGIE1.3 Departamentul BIOCHIMIE SI BIOLOGIE MOLECULARA1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5 Ciclul de studii MASTER 1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE SI BIOLOGIE MOLECULARA

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Mangementul laboratorului clinic și de cercetare COD: BBM 11112.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 4.23Regimul disciplinei DS4.24Tipul disciplinei: DO



3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 23.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28Distribuţia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6Tutoriat 7Examinări 2Alte activităţi:…………………………………3.7 Total ore studiu individual 263.8 Total ore pe semestru 683.9 Numărul de credite 4

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

41

4.1 De curriculum Nu este cazul4.2 De competențe Competente acumulate la disciplina: Biochimie, Biologie moleculara

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului Sala de curs dotata cu lap-top, videoproiector5.2. De desfășurare a seminarului Sala de curs dotata cu lap-top, videoproiector



• Definirea, descrierea si precizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor specifice managementului calitatii in laboratorul medical• Utilizarea cunostintelor specifice, tehnicilor şi metodelor pentru evaluarea resurselor necesare dezvoltarii sistemului de management in laborator.• Aplicarea unor principii specifice pentru documentarea si implementarea sistemului de management al calitatii• Utilizarea unor modele specifice pentru evaluarea, alegerea si ierarhizarea multicriterială a acreditarii laboratorului (sub aspect tehnic, economic şi financiar).


• Utilizarea normelor juridice, normativelor si reglementarilor specifice naţionale si internaţionale pentru elaborarea documentelor specifice activitatii in laboarator• Aplicarea tehnicilor de relaţionare şi muncă eficientă în echipa multidisciplinară (medici, biologi, biochimisti, chimisti), pe diverse paliere ierarhice, în cadrul colectivului de lucru,promovându-se spiritul de iniţiativă şi creativitate• Autoevaluarea obiectivă şi permanentă în lărgirea nivelului de cunoaştere din domeniu (marcat de interdisciplinaritate managementul calitatii – activitate tehnica de laborator)


Cunosterea ansamblului proceselor manageriale care sunt interferențe intre documentelor asociate acestora și elementele de natură structurală ale laboratorului, ansamblu al cărui scop este orientarea și controlul laboratorului în ceea ce privește calitatea


26. Mangementul calitatii in laborator;27. Managementul resurselor si al proceselor28. Preocupari privind implementarea sistemului de management al calitatii 29. Imbunatatirea si revizuirea Manualului de Calitate al laboratorului30. Analiza si rezolvarea reclamatiilor primite de laborator31. Rezultatele compararilor interlaboratoare32. Politica in domeniul calitatii a managementului la varf33. Elaborarea procedurilor generale34. Elaborarea manualului calitatii35. Implementarea sistemului calitatii in laborator

8. Conținuturi

8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observaţii

Analiza sistemului de management al calitatii 3Politica si Obiectivele referitoare la calitate

Prelegere,Dezbatere,

Studiu de caz

3Viziune, misiune, valori sau principii directoare 3Organizarea activitatilor referitoare la calitate 3Managementul resurselor si al proceselor 3Preocupari tehnice aplicabile in laboratorul medical privind implementarea sistemului de management al calitatii 3

Monitorizarea, analiza si imbunatatirea managementului calitatii 3Analiza si rezolvarea reclamatiilor primite de laborator 3Inregistrari referitoare la implementarea sistemului de management 4

28BibliografieSR EN ISO /CEI 15189:2013 -cerințe generale pentru competența laboratoarelor medicaleSR EN ISO 19011:2018 auditarea sistemelor de managementSR EN ISO 9001:2001 - sisteme de management al calitățiiSR EN ISO 9000:2001- sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabularSR ISO 10011-1 :1993-ghid pentru auditarea sistemelor calității

42

8.2 Seminar Metode de predare Nr. Ore/Observaţii

Politica in domeniul calitatii a managementului la varf

Exercitiu,Studiu de caz, Lucru in

grup,Dezbatere

2Elaborarea procedurilor generale, Elaborarea manualului calitatii 2Implementarea sistemului calitatii in laborator 2Imbunatatirea si revizuirea Manualului de Calitate al laboratorului 2

Validarea in house a metodelor aplicate in laborator 2Rezultatele compararilor interlaboratoare 2Elaborarea documentelor specifice in vederea acreditarii 2

14BibliografieSR EN ISO /CEI 15189:2013 -cerințe generale pentru competența laboratoarelor medicaleSR EN ISO 19011:2018 auditarea sistemelor de managementSR EN ISO 9001:2001 - sisteme de management al calitățiiSR EN ISO 9000:2001- sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabularSR ISO 10011-1 :1993-ghid pentru auditarea sistemelor calității


Managementul si imbunatatirea sistemului calitatii, specifice departamentului de calitate din cadrul organizatiilor care desfasoara activitati de diagnostic sau cercetare.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.1. Curs

Prezenta curs Lista prezentaÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

10%

10.2. SeminarImplicare, activitate

Discutii individuale 40%

10.3. Standard minim de performanţă Utilizarea instrumentelor calitatii Conceperea procedurilor specifice managementului calitatii


Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

43

FIŞA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN PROTEOMICĂ ŞI

METABOLOMICĂCOD: BBM 2113

2.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare E 4.25Regimul disciplinei DO4.26Tipul disciplinei: DA



3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 23.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28Distribuţia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 50Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24Tutoriat 2Examinări 4Alte activităţi: -3.7 Total ore studiu individual 943.8 Total ore pe semestru 1503.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 De curriculum Cunoștințe de bază: Proteine şi acizi nucleici, Enzimologie, Glucide şi lipide, Metabolismul proteinelor

şi acizilor nucleici, Metabolismul glucidelor şi lipidelor, Biologie celulară, Biologie moleculară, Biochimie generală

4.2 De competențe Utilizarea echipamentelor, ustensilelor și materialelor consumabile de laborator Calculul concentrațiilor soluțiilor, reprezentarea grafică a rezultatelor Utilizarea calculatorului și abilități de navigare internet pentru accesare de baze de date

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului Sală de curs dotată cu laptop/calculator (Power Point, Word, aplicaţii multimedia)

conectat la rețea (internet), videoproiector, ecran de proiecție şi software adecvat5.2. De desfășurare a seminarului Sală de laborator, dotată cu laptop, videoproiector și software adecvat – Power Point,

Word, aplicații multimedia, InternetEchipamente adecvate realizării lucrărilor practice; reactivi și consumabile specifice

44

Condiții pentru studenți: participarea la minimum 50% din cursuri și 75% din lucrările de laborator este condiție pentru participarea la examen



Înţelegerea proceselor fundamentale specifice disciplinei. Utilizarea corectă a noţiunilor si terminologiei specifice disciplinei. Explicarea și interpretarea proceselor fundamentale specifice disciplinei. Integrarea cunoștiinţelor dobandite cu cele furnizate de alte discipline. Însușirea diferitelor tehnici de analiză a proteinelor și metaboliţilor. Utilizarea unor metode și instrumente de investigare specifice disciplinei. Dobandirea abilitaţilor tehnice în scopul purificării, cuantificării și identificarii proteinelor și

metaboliţilor prin diferite metode. Abilitatea de a elabora un protocol experimental. Testarea unor ipoteze în analiza datelor exprimentale obţinute. Depașirea dificultaţilor ivite în timpul unui experiment prin propunerea de soluţii alternative. Prelucrarea statistică și grafică a cercetarilor experimentale. Interpretarea rezultatelor obţinute la laborator și realizarea unei corelaţii între noţiunile teoretice și cele

practice. Implicarea studenţilor în proiecte de cercetare în legatură cu disciplina. Finalizarea unui proiect de cercetare și interpretarea corectă a datelor obţinute.


Stimularea capacitatii de analiză și sinteză a informaţiilor din literatura de specialitate. Folosirea surselor moderne de informare în domeniu. Dezvoltarea spiritului de echipă prin colaborare în rezolvarea unor probleme teoretice și practice. Stimularea colaborării cu cercetători din domenii similare.


Cunoasterea avansată a metodelor teoretice și practice de analiză a proteinelor și metabolitilor din diferite sisteme biologice.


Prezentarea tehnicilor de separare, identificare, cuantificare, determinare a structurii, funcției, localizării celulare, modificărilor proteinelor, interacția acestora cu molecule mici/alte proteine, precum și aplicațiile proteomicii în cercetarea biomedicală și clinică.Prezentarea tehnicilor de separare și identificare a metaboliților proveniți din diferite sisteme biologice, precum și aplicațiile metabolomicii în cercetarea biomedicală și clinică.Realizarea unor corelații cu alte discipline.Pregatirea masteranzilor pentru studii de doctorat, aplicații biomedicale și biotehnologice.


Ore/ObservațiiI. Introducere în proteomică I.1. Aminoacizi. Peptide. Proteine (sinteză, structură, clasificare, funcții).I.2. Genom. Transcriptom. Proteom. Scopul Proteomicii.I.3 Obținerea proteinelor din diferite probe biologice.I.4 Extracția proteinelor din celule. Proteine solubile. Proteine insolubile.

prelegere frontală,suport video, curs interactiv

2

II. Strategii de separare a proteinelor II.1. Separarea componentelor celulare prin ultracentrifugare, precipitare cu saruri, dializa. II.2. Separarea proteinelor cu ajutorul cromatografiei în fază lichidă (gel filtrarea, cromatografia de schimb ionic, cromatografia de interacție hidrofobă, cromatografia in fază inversă, cromatografia de afinitate).II.3. Separarea proteinelor cu ajutorul gel electroforezei (electroforeza denaturantă, focusarea izoelectrică, electroforeza bidimensională).


5

III. Strategii de cuantificare a proteinelor III.1. Evaluarea cantitativă a schemei de purificare a unei proteine. Activitatea totală. Activitatea specifică. Gradul de puritate.III.2. Determinarea cantității de proteină totală prin diferite metode.


1

IV. Strategii de identificare a proteinelor IV.1. Determinarea experimentală a secvenței de aminoacizi din structura proteinelor (hidroliza completă a peptidelor și proteinelor, secvențierea aminoacizilor prin degradarea Edman, scindarea chimică sau enzimatică a proteinelor în peptide). IV.2. Spectrometria de masă: principii de baza și instrumente (MALDI, ESI, LC-MS/MS).IV.3. Analiza secvenței de aminoacizi dintr-o proteină.IV.4. Metode imunologice de identificare a proteinelor (producția și purificarea anticorpilor monoclonali și policlonali, ELISA, Western blotting, imunofluorescență, imunohistochimie, imuno electronmicroscopie, imunoprecipitare).


5

V. Proteomica de interacție V.1. Metode genetice (mutații supresor, efectul letal sintetic, epistasis, dominant negativ).

prelegere frontală,suport video,

4

45

V.2. Metode bioinformatice (metoda fuziunii domeniilor, gene alaturate - proteine cu funcții asemanatoare, conservarea evolutivă a genelor implicate în aceeasi funcție).V.3. Metode biochimice: metode bazate pe afinitate (co-imunoprecipitare, GST si His pull-down, cross-linking, Yeast Two-Hybrid Screen, Isothermal Titration Calorimetry).V.4. Metode optice: Surface Plasmon Resonance, Multi-Angle Laser Light Scattering.V.5. Hartile de interacție proteică.

curs interactiv

VI. Proteomica structurală VI.1. Determinarea structurii tridimensionale a proteinelor (cristalografia cu raze X, spectroscopia de rezonanță magnetică nucleară, crioelectronmicroscopia). VI.2. Structura proteinelor și modelarea moleculară.VI.3. Importanța structurilor proteice. Relația structură-secvență și structură-funcție.


3

VII. Modificarea proteinelor VII.1. Fosforilarea, glicozilarea, carbonilarea, metilarea.VII.2. Separarea, detecția și caracterizarea proteinelor fosforilate/glicozilate/carbonilate/metilate. Identificarea resturilor de aminoacizi modificate. Predicția situsurilor modificate.


1

VIII. Aplicații ale proteomicii VIII.1. Diagnosticul maladiilor prin cuantificarea biomarkerilor cu ajutorul electroforezei bidimensionale, spectrometriei de masă și chipurilor proteice.VIII.2. Dezvoltarea de noi medicamente: identificarea țintelor, validarea țintelor, dezvoltarea unor compuși lider.


1

IX. Introducere în metabolomică IX.1. Metaboliți în sistemele biologice (metaboliți la om și alte mamifere, drojdii, fungi, bacterii, plante, culturi de celule). Metabolism. Scopul metabolomicii.IX.2. Obținerea metaboliților din probele biologice.


2

X. Metode de analiză a metaboliților X.1. Analiza metaboliților prin spectrometrie de masă: cromatografia în fază lichidă cuplată cu spectrometria de masă (LC-MS), gaz cromatografia cuplată cu spectrometria de masă (GC-MS), electroforeza capilară cuplată cu spectrometria de masă (EC-MS), MALDI.X.2. Analiza metaboliților cu ajutorul spectroscopiei de rezonanță magnetică nucleară.


3

XI. Aplicații și tendințe viitoare ale metabolomicii XI.1. Identificarea și clasificarea bolilor metabolice.XI.2. Identificarea căilor metabolice ca ținte pentru obținerea medicamentelor.XI.3. Implementarea în clinică a metabolomicii, prin identificarea de biomarkeri pentru maladii genetice, cancere, boli cronice, cardiovasculare, neurologice.


1

BibliografieI. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P. Molecular Biology of the Cell (5th Edition). Taylor & Francis Ltd., 2007. ISBN: 978-0815341055.II. Berg JM, Tymoczko JL, Stryer L. Biochemistry (7th Edition). WH Freeman, 2011. ISBN: 978-1429276351.III. Dinischiotu A, Costache M. Biochimie Generală (vol. I) – Proteine, Glucide, Lipide. Editura Ars Docendi, 2004. ISBN: 973-5581337.IV. Iordăchescu D. Biochimia Aminoacizilor și Proteinelor. Editura Universității București, 1995. ISBN: 973-9160894.V. Nelson DL, Cox MM. Lehninger Principles of Biochemistry (6th Edition). WH Freeman, 2013. ISBN: 978-1464109621.VI. Rehm H. Protein Biochemistry and Proteomics (4th Edition). Elsevier Inc., 2006. ISBN: 978-0120885459.VII. Rhodes G. Crystallography Made Crystal Clear (3rd Edition). Elsevier/Academic Press, 2006. ISBN: 978-0125870733.VIII. Twyman RM. Principles of Proteomics. BIOS Scientific Publishers, 2004. ISBN: 978-1859962732.IX. Raftery D. Mass Spectrometry in Metabolomics. Springer Science+Business Media New York, 2014. ISBN 978-1-4939-1257-5.X. Sussulini A. Metabolomics: From Fundamentals to Clinical Applications. Springer International Publishing, 2017. ISBN: 978-3-319-47655-1.XI. Tomita M, Nishioka T. Metabolomics.The Frontier of Systems Biology. Springer-Vertag Tokyo, 2005. ISBN: 4-431-25121-9.XII. Villas-Bôas SG, Roessner U, Hansen MAE, Smedsgaard J, Nielsen J. Metabolome analysis. An Introduction. Wiley Interscience, 2007. ISBN-13: 978-0-471-74344-6.


I. Separarea unui amestec de proteine prin precipitare cu sulfat de amoniu problematizare,

învățare prin descoperiredemonstrație

4

II. Separarea proteinelor cu ajutorul FPLC: principiu și metodă de utilizare problematizare,

învățare prin descoperiredemonstrație

2

III. Separarea unui amestec de proteine cu ajutorul cromatografiei în fază lichidă (tehnica gel filtrării)

problematizare,învățare prin descoperire

demonstrație8

IV. Seminar cu probleme de proteomică identificarea interactivă a soluțiilor optime la

problemele de proteomică cu

aplicabilitate în laboratorul clinic/

3

46

medical.

V. Spectrometru de masă cuplat cu nanoLC/HPLC: principiu și metodă de funcționare. Separarea metaboliților prin spectrometrie de masă.

problematizare,învățare prin descoperire

demonstrație6

VI. Seminar cu probleme de metabolomică

identificarea interactivă a soluțiilor optime la

problemele de metabolomică cu aplicabilitate în

laboratorul clinic/ medical.

3

VII. Colocviu verificarea cunoștintelor de laborator și seminar 2

BibliografieI. Rosenberg IM. Protein analysis and purification: benchtop techniques (2nd Edition). Birkhäuser, 2004. ISBN: 978-0817643416.II. Zăuleț M, Costache M. Lucrări Practice de Biochimie și Biologie Moleculară (vol. I). Editura Universității București, 2011. III. Giera M. Clinical Metabolomics. Methods and Protocols. Springer Science+Business Media, LLC, 2018. ISBN: 978-1-4939-7591-4.


Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universități europene care abordează această problematică.Cursul și lucrările practice sunt în acord cu European Syllabus și evoluția metodologiilor și tehnologiilor moderne care stau la baza evaluărilor moleculare care se realizează în laboratorul clinic si de cercetare. De asemenea cursul este în acord cu nivelul de pregătire al studenților. Cursul și lucrările practice de laborator sunt fundamentale pentru dezvoltarea competențelor profesionale necesare absolvenților în diverse laboratoare clinice și de cercetare de profil: absolvenții vor dobândi cunoștințele teoretice necesare realizării analizelor de proteomică și metabolomică absolvenții vor stăpâni metodele de prelucrare și analiză a proteinelor și metabolitilor din diferite surse biologice absolvenții vor avea abilitățile practice și fundamentul teoretic pentru a efectua teste de proteomică și metabolomică în cadrul

laboratorului biomedical și de cercetare



10.4 Curs Dobandirea cunoștinţelor referitoare la metodele de analiza a proteinelor și metaboliţilor.

Examen scrisÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

50%


Capacitatea de a lucra cu acurateţe și a interpreta corect rezultatele obţinute.

Notare pe parcursullucrărilor practice


25%

Capacitatea de a înțelege, explica și aplica protocolul de lucru.Capacitatea de a rezolva probleme de proteomică și metabolomică, cu aplicabilitate practică în cercetarea biomedicală și clinică.

Colocviu de laboratorÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

25%

10.6 Standard minim de performanţăCunoașterea a 50% din informația conținută în curs.Dobândirea a 50% din abilitățile analitice practice.


FIŞA DISCIPLINEI

47


2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei BIOLOGIA ŞI APLICAŢIILE CLINICE ALE

CELULELOR STEMCOD: BBM2114

2.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar

2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare E 4.27Regimul disciplinei DO

4.28Tipul disciplinei: DS




4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 De curriculum Nu este cazul4.2 De competențe Nu este cazul

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului Suport logistic: proiector multimedia și suport video


Microscoape binoculareColecție de articole din reviste pe baza cărora studenții realizează prezentări PowerPoint: Stem Cells and Development; Stem Cell Reports; Stem Cells Translational Medicine; Cell Stem Cell; Stem Cell Research; Stem Cells etc.Participarea la minim 80% din lucrările de laborator este condiție pentru participarea la examen

48



4. Descrierea, analiza şi utilizarea conceptelor şi teoriilor moderne din domeniul celulelor stem;5. Să cunoască terminologia utilizată în domeniul celulelor stem;6. Aplicarea principiilor specifice domeniului şi realizarea unei comunicări orale / în scris, prin care sunt

prezentate rezultatele obținute într-un mod clar şi convingător;


6. Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice;7. Dezvoltarea capacităților de a utiliza informația primită în cadrul altor discipline; 8. Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă

profesională;9. Respectarea normelor de securitate a muncii în laborator;10. Respectarea principiior de etică profesională;


Disciplina urmăreşte caracterizarea tipurilor de celule stem, din punct de vedere al localizării, metodelor de obţinere şi profilului molecular, precum si modul în care aceastea oferă posibilităţi de tratament

7.2 Obiectivele specifice1. Evaluarea critică a avantajelor şi dezavantajelor folosirii celulelor stem în clinică2. Înțelegerea metodelor de izolare și caracterizare a diferitelor categorii de celule stem3. Stimularea interesului pentru cercetarea intr-un domeniu de vârf al biologiei actúale

8. Conținuturi8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/

Observaţii1. Aspecte generale ale regenerarii la vertebrate 1.1.Regenerarea fiziologică 1.2. Regenerarea reparatorie 1.3. Hipertrofia şi morpholaxia


2. Celule stem cu origine embrionară 2.1. Celule stem provenite din teratocarcinoame embrionare (Embryonal Carcinoma - EC) 2.1.1. Metode de obţinere şi caracterizare 2.1.2. Markeri moleculari 2.1.3. Capacitatea de diferenţiere 2.1.4. Aplicaţii clinice 2.2. Celule stem germinale (Embryonic Germ stem cells - EG) 2.3. Celule stem embrionare (Embryonic Stem Cells - ES) 2.3.1. Surse animale şi umane, metode de izolare (disociere mecanică, imunochirurgie, biopsie, transfer nuclear alterat) 2.3.2. Obţinerea de linii de celule stem embrionare şi surse de strat hrănitor (fibroblaste embrionare de şoarece, celule fetuşi umani, celule oviductale-endometriale, etc) 2.3.3. Caracteristicile ES, asemănările şi deosebirile dintre ES de şoarece şi ES umane 2.3.4. Markeri moleculari: (1) extracelulari; (2) intracelulari. 2.3.5. Transferul genelor în celulele stem embrionare – realizarea de şoareci knockout 2.3.6. Diferenţierea ES in vivo (teratoame) şi in vitro (corpi embrioizi) 2.3.7. Strategii pentru direcţionarea diferenţierii celulelor stem embrionare în celule hematopoietice, cardiomiocite, celule producatoare de insulină, celule neuronale, celule epiteliale, celule musculare scheletice, celule germinale 2.3.8. Aplicaţii clinice: testarea medicamentelor, selecţia ES pentru aplicaţii clinice, testarea preclinică, testarea clinică, strategii de evitare a respingerii imune (medicaţia imunosupresoare, modificarea genetică a liniilor celulare pentru a reduce capacitatea lor de a provoca răspuns imun, himere hematopoietice, transferul nuclear, compatibilitatea HLA) 2.3.9. Fertilizarea in vitro – sursă de celule stem embrionare (avantajele şi dezavantajele procedurii, aspecte etice)


3. Celule stem adulte 3.1. Caracteristicile celulelor stem si progenitoare 3.2. Micromediul celulelor stem (nişa) 3.3. Migrarea si plasticitatea celulelor stem 3.4. Metode de evaluare a plasticităţii celulelor stem 3.5. Celule stem din măduva osoasă 3.5.1. Celule stem hematopoietice: nişa, markeri, surse (maduva osoasa, sângele periferic, cordonul ombilical, lichidul amniotic, placenta), plasticitatea, aplicaţii clinice (transplantul alogen si autolog) 3.5.2. Celulele stem mezenchimale: markeri, aplicatii clinice (repararea osului, cartilajului, miocardului, leziuni nervoase) 3.5.3. Celulele progenitoare endoteliale şi rolul lor în angiogeneza şi vasculogeneza

prelegere frontalădialog

10

49

terapeutică 3.6. Celule stem musculare scheletice - celulele satelit 3.6.1. Nişa, caracteristici, markeri, răspunsul celulelor satelit in miotraume, boli şi îmbătrânire 3.6.2. Aplicaţii clinice: cardiomioplastia celulară - administrarea celulelor stem pentru regenerarea miocardului (intramiocardic, intracoronarian, intravenos) 3.7. Celulele stem neurale 3:7.1. Neurogeneza embrionară şi zone de neurogeneză la adult (zona subventriculară, girusul dentat hipocamp) 3.7.2. Markeri 3.7.3. Aplicaţii clinice: boala Parkinson, boala Huntington, leziunile măduvei spinării, etc 3.8. Celulele stem şi progenitoare hepatice 3.8.1. Celule stem şi progenitoare hepatice (hepatoblaste fetale, celule ovale): nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice 3.9. Celulele stem oculare 3.9.1. Celule stem corneene (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice) 3.9.2. Celule stem şi progenitoare retiniene (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice) 3.10. Celule stem auditive (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice) 3.11. Celule stem şi progenitoare dentare (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice) 3.12. Celule stem din tractul respirator (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice) 3.13. Celule stem cutanate (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice) 3.14. Celule stem din tractul gastrointestinal (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice) 3.15. Celule stem renale (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice) 3.16. Celule stem endocrine (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice) 3.17. Celulele stem şi progenitoare pancreatice4. Celulele stem tumorale5. Celule stem pluripotente induse (iPSC) 5.1. Metode de obținere 5.2. Markeri 5.3. Capacitatea de diferențiere 5.4. Aplicații clinice


6. Aspecte etice şi legislaţia internaţională referitoare la utilizarea celulelor stem prelegere frontalădialog 2

Bibliografie selectivă1. Atala A., Lanza L, Mikos T., Nerem R. 2018. Principles of Regenerative Medicine. 3 edition, Academic Press.2. Birbrair A. 2019. Stem Cells Heterogeneity - Novel Concepts. Springer.3. Cole I. 2017. Essentials of Stem Cell Biology. Larsen and Keller Education.4. Devolder K. 2015. The Ethics of Embryonic Stem Cell Research. Oxford University Press.5. Elder K., Dale B. 2019. In-Vitro Fertilization. 4 edition, Cambridge University Press.6. Gardner DK., Simón C. 2017. Handbook of In Vitro Fertilization. CRC Press.7. Huang NF., L'Heureux N., Song L. 2018. Engineering Stem Cells for Tissue Regeneration. World Scientific Publishing Company.8. Lakshmipathy U., MacArthur CC., Sridharan M., Quintanilla RH. 2018. Human Pluripotent Stem Cells: A Practical Guide. John Wiley

& Sons, Inc.9. Pereira LV. 2016. Stem Cells: Promise and Reality. World Scientific Publishing Co.10. Sidhu KS. 2018. Frontiers in Pluripotent Stem Cells Research and Therapeutic Potentials Bench-To-Bedside. Bentham Science

Publishers.11. Slack J.MW. 2018. The Science of Stem Cells. Wiley-Blackwell.12. Snow NE. 2016. Stem Cell Research: New Frontiers in Science and Ethics. University of Notre Dame Press.13. Stocum D.L. 2012. Regenerative biology and medicine. Second Edition, Academic Press.


1. Detectarea cromozomului Y prin hibridizare in situ – metodă de identificare a celulelor stem în transplanturile dintre sexe diferite Experiment,

conversaţia euristică, observaţia, comparaţia

4

2. Tehnici de imunohistochimie - metode de evaluare a plasticităţii celulelor stem 43. Procesarea și stocarea celulelor stem din cordonul ombilical 44. Vizită la Banca Centrală de Celule Stem ”Regina Maria”, București 45. Prezentări PowerPoint referate Conversaţia euristică 12Bibliografie selectivă1. Di Nardo P., Dhingra S., Singla DK. 2017. Adult Stem Cells: Methods and Protocols. Springer Science+Business Media LLC2. Renshaw S. 2016. Immunohistochemistry and Immunocytochemistry: Essential Methods, John Wiley & Sons, Ltd. Second Edition.3. Stavropoulos-Giokas C., Charron D., Navarrete C. 2014. Cord Blood Stem Cells Medicine. Academic Press.


50

Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universitati europene și din SUA și ține cont de nivelul de pregătire a studenţilor. Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca viitori cercetători, profesori în învățământul preuniversitar și universitar, în diferite laboratoare medicale, unități de reproducere animală.Răspunzând cererilor de pe piaţa programelor de formare, studiul disciplinei Biologia și aplicațiile clinice ale celulelor stem facilitează: abordarea integratoare, multidisciplinară şi transdisciplinară, a cunoștințelor; dobândirea deprinderilor, valorilor și atitudinilor necesare pentru implicarea eficientă în activități profesionale din domeniul celulelor

stem.


finală

10.4 Curs

Cunoasterea conținutului informațional Examen scrisÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

50%Capacitatea de a utiliza informația într-un context nouCoerență și claritate în exprimare


Dezvoltarea capacității de analiză, sinteză și interpretare a datelor experimentale

Prezentarea rezultatelor activității practice sub forma unui articol științific

20%

Dezvoltarea deprinderilor specifice de utilizare a substanțelor, instrumentelor, aparaturii de laborator și a materialului biologic

Observarea activității pe parcursul semestrului 10%

Dezvoltarea capacității de documentare pe o temă dată, de analiză, sinteză și comunicare a informațiilor

Elaborarea și prezentarea unui proiect de documentare, extindere a unei teme din programa cursului

20%

10.6 Standard minim de performanţă Cunoasterea a 50% din informația conținută în curs Cunoasterea a 50% din informația de la laborator


FIŞA DISCIPLINEI

51


2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN INGINERIA TISULARĂ COD: BBM 21152.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 4.29Regimul disciplinei DO4.30Tipul disciplinei: DS



3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 23.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 28Distribuţia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25Tutoriat 2Examinări 2Alte activităţi:…………………………………3.7 Total ore studiu individual 943.8 Total ore pe semestru 1503.9 Numărul de credite 6


HistologieAnatomieCulturi de celuleBiologia și aplicațiile celulelor stem

4.2 De competențe - nivel ridicat de autonomie- utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului Bibliografie selectivă de specialitate

Suport logistic: proiector multimedia și suport video


Echipamente adecvate realizării lucrărilor practice; reactivi/kit-uri și consumabile specificeCondiții pentru studenți: participarea la minim 80% din lucrările de laborator este condiție pentru absolvire

52



- capacitatea de a proiecta modele de studiu in vitro a construcților de inginerie tisulară;- dezvoltarea de noi idei și metode de analiză a interacției materialelor implant cu celulele și țesuturile din organismul uman;- abilitatea de a obține și interpreta rezultatele abordărilor de Inginerie tisulară în diferite ramuri ale Medicinei regenerative; - capacitatea de a explica științific și depăși limitele experimentelor in vitro si in vivo și problemelor ce pot apare pe parcurs;- oferirea de consultanță pentru alți profesioniști din domeniul Ingineriei tisulare.


- documentarea, analiza și integrarea datelor din literatura de specialitate specifice calificării de biolog/biochimist în domeniul Ingineriei tisulare- utilizarea noțiunilor teoretice asimilate în rezolvarea unor probleme practice;- capacitatea de rezolvare a problemelor complexe cu care se confruntă domeniul Ingineriei tisulare;- adaptabilitate la sarcini de lucru schimbătoare.


Asimilarea si aprofundarea principiilor si metodelor de inginerie tisulara in contextul cercetarii stiintifice fundamentale si aplicative


36. Dobândirea cunoștințelor privind dezvoltarea de substituenți biologici în vederea restabilirii, menținerii și îmbunătățirii funcției țesuturilor sau organelor patologice sau distruse;

37. Familiarizarea cu abordarea inter-disciplinară a domeniului prin dobândirea de cunoștinte legate de interacțiile celule-biomaterial, biocompatibilitatea și bioactivitatea materialelor;

38. Crearea interfeței dintre știinta materialelor, studiile de culturi celulare, biochimie, biologie celulară și moleculară;

39. Însușirea de către studenți a capacității de a proiecta și selecta biomateriale și tehnici de caracterizare pentru o aplicație specifică în Medicina regenerativă;

40. Stimularea potențialului științific creator al studenților;41. Dobândirea de către student de cunoștințe solide, perspicac și abilități de comunicare în domeniu.

8. Conținuturi

8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observaţii1. Introducere in Ingineria tisulară: Definiție, istoric, scop, perspective; Ingineria tisulară versus Medicina regenerativă; Consecințe din punct de vedere etic. Principalele componente ale Ingineriei tisulare: Componenta celulară; Structura ”scaffold”; Semnale celulare.


3h

2. Biomateriale și biocompatibilitate: Materiale sintetice sau naturale; Materiale anorganice sau organice. Structurarea și funcționalizarea suprafeței materialelor implantabile. Biocompatibilitatea: Definiție, teste in vitro și in vivo de evaluare a biocompatibilității.


4h

3. Interacții biomaterial/scaffold-țesut gazdă: Rolul proteinelor adsorbite în răspunsul tisular la biomateriale; Interacții celule-material la nivel micro- și nano-; Reacția de corp strain (“Foreign Boy Response”) a țesutului gazdă la biomateriale.


2h

4. Ingineria tisulară a pielii: Grefe de piele; Tehnologii de cultivarea a celulelor din piele; Substituenți epidermali, dermali sau dermo-epidermali.


3h

5. Reconstrucția cartilajului articular prin inginerie tisulară: Particularități ale expansiunii in vitro a condrocitelor; Tehnici de inginerie tisulară pentru tratamentul leziunilor cartilajului articular; Componenta celulară a ingineriei tisulare a cartilajului; Structuri ”scaffold” funcționale și factori de stimulare a condrogenezei; Bioreactoare.


3h

6. Regenerarea țesutului osos și ingineria tisulară: Celule pentru regenerarea și repararea țesutului osos; Structuri scaffold/biomateriale pentru regenerarea tesutului osos; Agenți bioactivi; Bioreactoare.


3h

7. Ingineria tisulară vasculară: Vasculogeneza, angiogeneza și arteriogeneza; Substituenți tisulari vasculari; Componenta celulară a ingineriei tisulare vasculare; Structura „scaffold”; Factori de creștere pentru formarea și repararea rețelei vasculare.


2h

8. Ingineria tisulară cardiacă: Cardiomioplastia: Celule cu potențial de regenerarea cardiacă; Biomateriale pentru regenerarea și reparația inimii; Strategii de inginerie tisulară cardiacă; Vascularizația funcțională a matricei cardiace.


2h

9. Ingineria tisulară a ficatului: Terapii celulare: celule cu potențial de regenerare a ficatului; Inginerie tisulară hepatică: Surse celulare, Biomateriale, Bioreactoare; Vascularizația substituenților hepatici. Dispozitive de asistare a


2h

53

ficatului.10. Ingineria tisulară a pancreasului: Transplantul de insule pancreatice; Abordări de inginerie tisulară: Tipuri celulare; proiectarea de construcți de inginerie tisulară și evaluarea in vitro; Transplantul in vivo.


2h

11. Abordări de inginerie tisulară pentru regenerarea nervilor: Implanturi de înlocuire celulară; implanturi cu eliberare controlată.


2h

Bibliografie1. D. Iordachescu, A. Cimpean, C. Stan, Modelarea matricei extracelulare. Aplicații în ingineria tisulară, Edit. Pro-Transilvania, 2004.2. K. Lee, D. Kaplan, Advances in Biochemical Engineering/Biotechnology - Tissue Engineering II: Basics of Tissue Engineering and Tissue Applications, T. Scheper (Ed.), Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2007.3. C. Kasper, F. Witte, R, Pörtner, Advances in Biochemical Engineering/Biotechnology - Tissue Engineering III: Cell–Surface Interactions for Tissue Culture, T. Scheper (Ed.), Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2012.4. R.P. Lanza, R. Langer, J. Vacanti, Principles of tissue engineering, 3rd Edition, Academic Press, 2014. 5. H. Zreiqat, C.R. Dunstan, V. Rosen (Eds): A Tissue Regeneration Approach to Bone and Cartilage Repair, Springer International Publishing, Switzerland, 2015.6. E.M. Brey (Ed.), Vascularization: Regenerative Medicine and Tissue Engineering, CRC Press, Taylor & Francis Group, 2015.7. F. Akter (Ed.), Tissue Engineering Made Easy, Elsevier Inc., 2016. 8. M. Albanna, J.H. Holmes, Skin Tissue Engineering and Regenerative Medicine, Elsevier Inc. 2016.9. N. Engin Vrana (Ed.), Cell and Material Interface: Advances in Tissue Engineering, Biosensor, Implant, and Imaging Technologies , CRC Press, 201610. A. Hasan (Ed.), Tissue Engineering for Artificial Organs: Regenerative Medicine, Smart Diagnostics and Personalized Medicine , Wilew-VCH Verlag GmbH & Co. KGaA,Weinheim. 2017.11. Q. Wang (Ed.), Smart Materials for Tissue Engineering Applications, The Royal Society of Chemistry, 2017.12. Y. Deng, J. Kuiper, Functional 3D Tissue Engineering Scaffolds: Materials, Technologies, and Applications, Elsevier Ltd., 2018. 13. A.C. Berardi (Ed.), Extracellular Matrix for Tissue Engineering and Biomaterials, Springer Nature, 2018.14. R.C. Dutta, A.K. Dutta, 3D Cell Culture: Fundamentals and Applications in Tissue Engineering and Regenerative Medicine, Pan Stanford Publishing Pte. Ltd., 2018.15. J.M. Oliveira, S. Pina, R.L. Reis, J. San Roman, Osteochondral Tissue Engineering: Challenges, Current Strategies, and Technological Advances, Springer Nature, 2018.8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii1. Teste standardizate (ISO 10993-5) de evaluare in vitro a biocompatibilității unor materiale destinate aplicațiilor biomedicale: Metoda extracției (studii de morfologie celulară prin microscopie în contrast de fază, de citotoxicitate – testul LDH, viabilitate/proliferare celulară – testul MTT).

Metode de dozare standardizate. Interpretare date experimentale.

6 h

2. Însămânțare de fibroblaste/osteoblaste/celule endoteliale pe materiale suport pentru studii de citocompatibilitate prin contact direct.

Problematizare/Studii/ Interpretare. 2 h

3. Determinarea calitativă (Testul LIVE/DEAD) și cantitativă (Testul CCK-8) a viabilității/proliferării celulelor în contact cu materiale suport.


4. Evidențierea în microscopia de fluorescență a caracteristicilor morfologice ale fibroblastelor/osteoblastelor/celulelor endoteliale în contact cu materiale suport. Marcarea celulelor cu faloidină cuplată cu fluorocrom.


5. Evidențierea în microscopia de fluorescență a adeziunilor focale în fibroblaste/osteoblaste/celule endoteliale. Marcarea celulelor cu anticorpi anti-vinculină și anticorpi secundari marcați fluorescent.


6. Evaluarea nivelului de expresie a unor markeri de diferențiere ai pre-osteoblastelor (fosfataza alcalină/colagen/osteocalcin) și/ sau ai celulelor endoteliale (factorul von Willebrand, VE-caderina).


7. Prezentarea unui referat pe baza unei tematici de inginerie tisulară. Prezentare individuală a unui referat/ material de sinteză în domeniu,problematizare

5 h

8. Evaluare noțiunilor asimilate la lucrările practice - colocviu de laborator Verificarea cunoștintelor de laborator și seminar. 1 h

Bibliografie1. Cimpean, A., Ion, R., Ciofrangeanu, C., Mitran, V., Galateanu, B., Iordachescu, D. Ghid practic de cercetare in vitro a biocompatibilității materialelor dentare, Editura Ars Docendi, 2008.2. F. Berthiaume, J. Morgan, Methods in Bioengineering 3D Tissue Engineering, Artech House, 2010.3. M. Kurtis Micou, D. M. Kilkenny, A laboratory course in Tissue Engineering, CRC Press, Taylor & Francis Group, 2013.4. V. Salih (Ed), Standardisation in cell and tissue engineering: Methods and protocols, Woodhead Publishing Limited, 2013.5. J.P. Fisher, A.G. Mikos, J.D. Bronzino, D.R. Peterson (Eds.), Tissue Engineering: Principles and practices, CRC Press, Taylor & Francis Group, 2013.6. R. Birla,Tissue Engineering for the Heart, A Case Study Based Approach, Springer International Publishing Switzerland, 2016.

54


Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universități din lume care abordează această problematică.Cursul și lucrările practice sunt în acord cu evoluția metodologiilor și tehnologiilor moderne care stau la baza dezvoltării de construcți de inginerie tisulară destinați să înlocuiască, să mențină și să îmbunătățească funcția unui țesut sau organ afectat. Prin conținutul său urmărește armonizarea cu cerințele internaționale privind formarea specialiștilor în domeniile Ingineriei tisulare și Medicinei regenerative. De asemenea cursul are în vedere nivelul de pregătire al studenților și permite dezvoltarea de competențelor profesionale necesare absolvenților în laboratoare și centre de cercetare de profil. Astfel absolvenții:- își vor însuși și vor înţelege noţiunile specifice cu care operează disciplina;- vor dobândi abilități practice; - își vor dezvolta creativitatea și abilități de comunicare în domeniu.



10.4 Curs

1. Capacitatea de a asimila cunoștințele teoretice predate Examen


40 %

2. Capacitatea de sinteză și de a transmite corect conceptele și noțiunile predate 3. Capacitatea de a înțelege și valorifica din punct de vedere practic literatura de specialitate4. Capacitatea de corelare a cunoștințelor predate cu cele dobândite la alte discipline


1. Dezvoltarea de abilități practice în laborator și capacitatea de a înțelege, optimiza și explica protocoale de lucru

Activitate la laborator și evaluare finală (colocviu)

Prezentare oralăÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

20 %

2. Prezentarea unui referat pe baza unei bibliografii (cercetări)

30 %

10.6 Standard minim de performanţă1. Promovarea examinărilor parțiale cu nota 52. Promovarea colocviului de laborator cu nota 53. Promovarea referatului cu nota 5


55

FIŞA DISCIPLINEI1. Date despre program

1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI1.2 Facultatea BIOLOGIE1.3 Departamentul DEPARTAMENTUL DE BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE

MOLECULARĂ1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5 Ciclul de studii MASTER 1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei METODE SI TEHNICI DE PRELUCRARE A

DATELORCOD: BBM2116


2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare V 4.31Regimul disciplinei DCA

4.32Tipul disciplinei: DO



3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 23.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28Distribuţia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţeDocumentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe terenPregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuriTutoriatExaminăriAlte activităţi:…………………………………3.7 Total ore studiu individual3.8 Total ore pe semestru3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 De curriculum ………………

…………………4.2 De competențe ………………

……………….

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului ………………….5.2. De desfășurare a seminarului ……………………….

56

http://dbbm.bio.unibuc.ro/

http://dbbm.bio.unibuc.ro/



Cognitive- Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale domeniului şi ale ariei de specializare, utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată; Abilităţi- Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate domeniului.-


Competenţe pe rol - Executarea responsabilă a lucrărilor privind planificarea experimentelor şi prelucrarea datelor experimentale aplicate profilului, de către studenţi în condiţii de autonomie restrînsă şi familiarizarea acestora cu activităţi specifice ale muncii în echipă;Competenţe de dezvoltare personală şi profesională - Conştientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru dezvoltarea personală şi profesională. Realizarea unui plan de dezvoltare personală, prin utilizarea eficientă a surselor şi resurselor de comunicare şi formare profesională (internet, baze de date, cursuri ) etc.-



Insușirea noțiunilor de matematică cu aplicaţii în prelucrarea datelor experimentale aplicate profilului.În paralel se vor preda elemente de utilizare a microcalculatoarelor de tip PC cu ajutorul cărora se vor face aplicaţii numerice referitoare la temele de matematică cuprinse în curs.În scopul atingerii obiectivelor disciplinei, se vor utiliza: teme pentru studiu individual, documentare, studii de caz.


Se urmăreşte prezentarea principalelor teme de biostatistică cu aplicaţii în planificarea experimentului şi prelucrarea datelor experimentale. În paralel se vor preda elemente de utilizare a microcalculatoarelor de tip PC cu ajutorul cărora se vor face aplicaţii numerice referitoare la temele de biomatematică cuprinse în curs.

8. Conținuturi8.1 Curs Metode de

predareNr. Ore/

ObservațiiI. Introducere

I.1. Procese și erori de măsurareI.2. Clasificarea erorilor de măsurare după originea lorI.3. Clasificarea erorilor de măsurare după natura acestoraI.4. Probleme ale prelucrării datelor experimentaleI.5. Ipoteze asupra datelor ce se prelucrează

II. Prelucrarea șirurilor simple de dateII.1. Repartiția normală a erorilor aleatorii de măsurareII.2. Parametrii statistici principaliII.3. Eliminarea datelor afectate de erori grosolaneII.4. Testul IrwinII.5. Testul RomanovskiII.6. Testul GrubbsII.7. Verificarea normalității repartiției datelorII.8. Limitările legii normale de repartiție și justificarea admiterii eiII.9. Gruparea datelor în claseII.10. Prezentarea frecvențelor. Trasarea histogrameiII.11. Verificarea valorilor unora dintre parametrii statistici principaliII.12. Testul χ2II.13. Testul MasseyII.14. Testul S-WII.15. Verificarea caracterului aleatoriu II.16. Estimarea parametrilor populațieiII.17. Elemente de teoria estimațieiII.18. Proprietăți ale unor valori tipice de selecțieII.19. Estimarea mediei aritmetice a populațieiII.20. Estimarea dispersiei și abaterii medii pătraticeII.21. Alegerea valorii nivelului de încredereII.22. Determinarea erorilor de măsurare și stabilirea preciziei metodei de măsurareII.23. Propagarea erorilor de măsurareII.24. Determinarea celor mai favorabile condiții pentru măsurăriII.25. Compararea dispersiilorII.26. Compararea mediilorII.27. Numărul necesar de măsurăriII.28. InterpolareaII.29. Integrarea numerică

În scopul atingerii obiectivelor cursului se vor utiliza metode didactice specifice:. Materiale prezentate în Power Point, prelegere, dezbatere, deducție logică și studiul materialelor curriculare și al bibliografiei. În scopul atingerii obiectivelor lucrărilor practice se vor utiliza: teme pentru studiu individual, documentare, studii de caz, referate, dezbateri..

2

10

57

III. Prelucrarea șirurilor de date obținute în funcție de o variabilă independentăIII.1. Metoda celor mai mici pătrateIII.2. Determinarea parametrilor unor forme uzuale de funcții y(x) III.3. Determinarea coeficienților polinoamelorIII.4. Verificarea concordanțeiIII.5. Determinarea polinoamelor ortogonale Cebîşev III.6. Alegerea funcției cu cea mai bună concordanțăIII.7. Calculul abaterilor

IV. Prelucrarea șirurilor multidimensionaleIV.1. Premisele calculelor de corelație și de regresieIV.2. CorelațiaIV.3. Corelația liniară. Coeficienții de corelațieIV.4. Verificarea ipotezei de liniaritateIV.5. Valori critice ale coeficientului corelației simple de sondajIV.6. Autocorelarea datelor experimentaleIV.7. Corelație neliniară. Raportul de corelație IV.8. RegresiaIV.9. Regresia liniară. Coeficienții de regresieIV.10. Regresia liniară multiplăIV.11. Regresia neliniară.

8

8

Bibliografie- D. Resa, St. Petrescu, M. Precupaş, Al. Câra , Probleme de statistică rezolvate cu calculatorul, Editura Facla, Timişoara, 2003- R. Burlacu, Biostatistica, Editura Ceres, Bucuresti, I.S.B.N.: 978-973-40-0758-5, 2007- D. Ene, R. Burlacu, (2006),Biomatematică şi informatică, Editura Editura Ceres, Bucuresti I.S.B.N.: 973-725-543-3- Stanciu, C., Managementul calităţii - Teste, studii de caz, legislaţie, terminologie de specialitate, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2004- R. Burlacu, (2000), Aplicaţii ale teoriei controlului optimal în probleme de metabolism, Editura CARMINIS, Piteşti, I.S.B.N.: 973-9303-91-9- R. Burlacu, A. Cavache, I. Surdu, (2004), Funcţii de creştere aplicate în ştinţele vieţii, Editura Cartea Universitară, Bucuresti, I.S.B.N.:973-7813-00-6 - M. Cocan, , Modele, algoritmi şi produse software în cercetarea operaţională, , Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2004

8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/ Observaţii

Prezentarea aplicației de calcul tabelar Calculul frecvențelor statistice Calculul principalilor indicatori statistici (statistica descriptivă)Calculul formulelor de probabilitate Determinarea repartiției empirice de probabilitate Calculul intervalelor de încredere pentru medie și dispersie Compararea principalilor indicatori statistici cu TESTUL Z, TESTUL T, TESTUL ANOVA cu un factor ANOVA cu doi factori Corelația liniară. Coeficienții de corelațieCalculul regresiei liniare simple Calculul regresiei liniare multiple Comenzi pentru îmbunătățirea tehnicii de programare Comenzi pentru îmbunătățirea tehnicii de programare Evaluare

dezbatere, deducție logică și studiul materialelor curriculare și al bibliografiei. Se vor utiliza teme pentru studiu individual, documentare, studii de caz, referate, dezbateri

122222222222221

Bibliografie


………………10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

Capacitatea de a lucra cu acuratețe si a interpreta corect rezultatele obținute.

Evaluarea participării la activitățile de seminar


40%

Capacitatea de a înțelege și prezenta un articol științific de specialitate

Evaluare la examinarea finală


50%

…………………Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

58

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

59

1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI1.2 Facultatea BIOLOGIE1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5 Ciclul de studii MASTER 1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei COMPUŞI BIOLOGIC ACTIVI CU APLICAŢII

MEDICALECOD: BBM 2118


2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de evaluare V 4.33Regimul disciplinei DO

4.34Tipul disciplinei: DA





Metabolismul glucidelor și lipidelorMetabolismul proteinelor și acizilor nucleici


5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului Sală echipată cu videoproiector5.2. De desfășurare a laboratorului Sală echipată cu aparatură specifică laboratorului de biochimie



Înțelegerea proceselor de interacție dintre compușii biologic activi și mecanismele biochimice de reglare celularăRealizarea de conexiuni între noțiunile dobândite la diferite cursuri de specialitateCapacitatea de a dezvolta o viziune sistemică într-un domeniuCapacitatea de analiză a datelor experimentale


Abilitatea de a colabora cu specialiști din alte domeniiAbilitatea de a se adapta cerințelor din laboratoarele de cercetare și clinice

60


Disciplină de cunoaștere avansată ce permite aprofundarea căilor implicate în reglarea metabolismului și expresiei genice la organisme procariote și eucariote


42. Disciplina reprezinta o sinteză a cunoştinţelor de biologie, biochimie, biologie animală și vegetală având ca obiect studiul complex al produselor biologic-active naturale folosite în terapeutică. Ea urmăreşte înţelegerea şi interpretarea mecanismelor moleculare care guvernează efectul biochimic al compuşilor naturali aplicaţi sau potenţial- aplicabili în clinică.

43. Stimularea cercetării într-un domeniu de vârf al biologiei actuale


I. Compuşi biologic activi din organisme animale cu aplicaţii medicaleI. 1.1 IntroducereI. 1.2. Definiţie; Istoric; PerspectiveI. 1.3. Proprietati chimice si toxicologice ale diferitelor tipuri de venin din organismele animale.II. Compuşi biologic activi extraşi din organisme nevertebrate marineII. 2.1. IntroducereII. 2.2. Compuşi bioactivi: peptide, steroizi, terpenoide, izoprenoide, prostaglandine, quinone.II. 2.3. Substanţe toxice (tetrododotoxina, saxitonina, pahutoxina)II. 2.4. Nucleozide.III. Evaluarea biologică, toxicologică şi clinică a compuşilor bioactivi din organisme animaleIII. 3.1. Tipuri de screeningIII. 3.2. Modele de screeningIII. 3.3 Testare anticancerIII. 3.4. Evaluarea toxicitaţii compuşilor bioactiviIII. 3.5 Protocoale de aplicare clinică a compuşilor bioactivi.IV. Utilizarea terapeutica a organismelor animaleIV. 4.1 Utilizarea terapeutica a animalelor în sistemele de medicină tradiţionalăIV. 4.2. Potenţialul terapeutic al organismelor nevertebrateIV. 4.3. Sustenabilitatea zooterapiei.V. Importanţa farmacologică a compuşilor bioactivi din organisme animaleV. 5.1. Margatoxin, compus bioactiv extras din veninul scorpionului Centruroides margaritatus util în tratarea bolilor autoimmune sau în prevenirea respingerii organelor transplantate;V. 5.2. Discodermolid, compus bioactiv extras din spongierul Discoderma sp., util în tratarea cancerului de sân şi a altor tipuri de cancer.V. 5.3. Compuşi bioactivi extraşi din veninul unor specii de viespi şi păianjeni utili în efectuarea unor cercetări neurologice precum şi în vederea dezvoltării unor agenţi terapeutici ai tulburărilor neurologice ca: epilepsia sau boala Alzheimer.VI. Medicina complementară şi alternativă. Principii generale.VII. Mecanisme moleculare de acţiune a compuşilor vegetali biologic activi:VII. 7.1.Activitatea antioxidantă a extractelor vegetale.VII. 7.1.2. Rolul părţii fenolice în activitatea antioxidantă a compuşilor biologic activi de natură vegetală. Exemple: coumarine, flavonoide, tocoferoli, catechine.VII. 7.2. Ţinte moleculare ale fitocompuşilor biologic activi.VII. 7.2.1. Blocarea EGFR. Exemple de acţiune ale 1-curcuminei, genisteine, resveratrolului, catechinelor.VII. 7.2.2. Inhibiţia căii NF- κB. Exemple de acţiune ale 2-curcuminei, catechinelor, silimarinei, sanguinarinei, emodinei, resveratrolului, capsaicinei.VII. 7.2.3. Inhibiţia căii AP-1. Exemple de acţiune ale 3-curcuminei, capsaicinei, resveratrolului, catechinelor din ceai ori 6-gingerolului.VIII. Tipuri de interacţii compus biologic activ-medicamentVIII. 8.1. Alterarea absorbţiei, distribuţiei sau eliminării medicamentului produse de compușii biologic activi. Exemple.

videoproiecție, prelegere, conversație, problematizare

2 ore

2 ore

2 ore

2 ore

2 ore

2. ore

2. ore

2 ore

61

VIII. 8.2. Interacţiuni care cauzează alterarea modului de acţiune a medicamentului la nivel nivel tisular. Exemple. VIII. 8.2.1. Efecte de potenţare (acţiune sinergică sau aditivă). Exemple.VIII. 8.2.2. Efecte antagonice. Exemple.IX. Efecte neuropsihofarmacologice ale fitocompuşilor biologic activi.IX .9.1. Interacţiunea cu receptorul colinergic şi muscarinic.IX. 9.2. Activitatea antidepresivă prin inhibiţia activităţii monoaminoxidazelor A şi B.

X. Efecte antimutagene şi antitumorale ale fitocompuşilor.

2 ore

2 oreBibliografieMills, S., Bone, K.. Principals and practice of phytotherapy. Modern herbal medicine. Churchill Livingstone, London. 2000.Schulz, V., Hänsel, R., Blumenthal, M., Tyler, V.E. Rational Phytotherapy. A Reference Guide for Physicians and Pharmacists. 5th ed., Springer, 2004;Capasso, F., Gaginella, T.S., Grandolini, G., Izzo, A.A. Phytotherapy: a quick reference to herbal medicine; Springer Ed, Berlin, Heidelberg, New York, 2003;Istudor Viorica. Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie. Vol. III – Principii active azotate: alcaloidice si nealcaloidice. Editura Medicală, Bucureşti, 2005;Istudor Viorica - Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie, vol. I, II. Editura Medicală, Bucuresti, (1998, 2001)Gopalakrishnakone, P., Malhotra, A., Evolutions of venomus animals and their toxins, Springer, 2017;Gopalakrishnakone, P., Cruz, L.J., Sulan, L., Toxins and drug discovery, Springer, 2017;Bryan, G. Fry, Venomus reptiles and their toxins-evolution, pathophysiology and biodiscovery- Oxford University Press, 2015;Arias, H.R., Marine toxins targeting ion channels, Mar. Drugs., 4, pp.37-69, 2006.8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii1. Metode de studiu a activităţii antioxidante a fitocompuşilor.1.1. Analiza abilităţii de a reduce Fe(III) la Fe(II). Metoda Oyaizu, 1986.1.2. Inhibiţia peroxidării acidului linoleic catalizată de hemoglobină. Metoda Kuo şi colab, 1999.1.3. activitatea de chelatare a Fe(II). Metoda Carter, 1971.1.4. Analiza abilităţii de scavenger a fitopreparatelor. Determinarea interacţiei cu 1,1-Difenil-2-picrilhidrazil. Metoda Gyamfi şi colab., 1999.2. Metode de studiu a interacţiei albumine serice - fitocompus. Studiul electroforetic al interacţiei albumină serică-hipericină.3. Metode de studiu a interacţiei lipoproteine serice - fitocompus. Studiul postelectroforetic al interacţiei lipoproteinelor serice- hipericină.4. Metode biochimice de investigare a compuşilor biologic activi din veninul de Apis melifera.4.1. Studiul electroforetic al proteinelor din veninul de albină.4.2. Determinarea activităţii hialuronidazice.4.3. Determinarea activităţii fosfatazei acide.4.4. Studiul microelementelor din veninul de albină.5. Analiză de articole6. Prezentări referate

lucrul direct în laboratorul de biochimielucrul direct cu literatura de specialitate pentru identificare interactivă a criteriilor şi metodelor de identi ficarea soluţiilor optime/alternative la probleme specifice domeniului studiat; referate, analiza de articole.

20 ore

BibliografieOyaizu, M. (1986). Studies on products of browning reactions: antioxidative activities of products of browning reaction prepared fromglucosamine. Japanese Journal of Nutrition, 44, 307–315.Kuo JM, Yeh DB, Pan BS. (1999) Rapid photometric assay evaluating antioxidative activity in edible plant material. J Agric Food Chem. Aug;47(8):3206-9.Carter P. (1971) Spectrophotometric determination of serum iron at the submicrogram level with a new reagent (ferrozine) Anal Biochem.;40(2):450–458.Gyamfi MA, Yonamine M, Aniya Y. (1999) Free-radical scavenging action of medicinal herbs from Ghana: Thonningia sanguinea on experimentally-induced liver injuries. Gen Pharmacol. Jun;32(6):661-7.

62


Cunoștințele dobândite la această disciplină oferă cursanților o viziune integralistă asupra rolul compușilor biolgic activi în reglarea unor procese biologice la nivel celular, necesară pentru activitatea lor ulterioară atât în laboratoare din institute de cercetare cu profil biologic, biomedical, biotehnologic.



10.4 Curs

Capacitatea de a înțelege și enunța corect probleme actuale privind implicarea compușilor naturali în mecanismele de reglare și semnalizare celulară

Evaluare scrisăÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

40%Capacitatea de a înțelege funcționarea complexelor de semnalizareCapacitatea de a realiza corelații între stuctura compușilor biologic activi și mecanismele implicate în menținerea homeostaziei celulare


Capacitatea de a interpreta un articol de specialitate în domeniu, de a sesiza logica experimentală Prezentarea unei

comunicări oraleÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

20%


30%

Capacitatea de a prefigura tipul de investigații necesare pentru elucidarea unor căi de semnalizare și a interacțiilor dintre acestea

10%



63

FIŞA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei BAZE DE DATE ȘI DOCUMENTARE COD: BBM21192.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar

2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de evaluare V 4.35Regimul disciplinei DO

4.36Tipul disciplinei: DS




4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 De curriculum Biochimia acizilor nucleici

Biochimia proteinelorBiologie molecularăTehnici în biologia moleculară


5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului -5.2. De desfășurare a seminarului Sală echipată cu videoproiector și acces la internet

64



Dobândirea capacității de a utiliza corect noțiuni privind terminologia și metodele analitice specifice bazelor de date biologice. Oţinerea unor deprinderi practice de utilizare a bazelor de date şi de analiză bioinformatică a acestora prin utilizarea unor resurse specifice acestora. Realizarea de conexiuni între noțiunile dobândite la diferite cursuri de specialitateCapacitatea de analiză a datelor experimentale


Aplicarea analizei specifice bazelor de date pentru dobândirea de cunoaştere avansată în domeniul biologic și biomedicalAbilitatea de a se adapta cerințelor din laboratoarele de cercetare și clinice



Asimilarea cunoştinţelor fundamentale referitoare la depozitarea, accesarea şi analiza informațiilor din bazele de date biologice. Însuşirea principiilor metodologice şi a principalelor metode de prelucrare computerizată a datelor


Înţelegerea modului de organizare al informaţiei biologice în bazele de date publice. Obţinerea unor deprinderi practice de utilizare a bazelor de secevnţăProcesarea informaţiei biologice cu ajutorul platformelor online și al resurselor de software specifice. Interpretarea rezultatelor obţinute în urma analizei informațiilor din bazele date biologice.

8. Conținuturi8.1 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii

1) Resurse informaționale pentru genomică, transcriptomică și proteomică. Prima generație a bazelor de date vs. a doua generație a bazelor de date cu utilitate biologică. Formatul fișierelor pentru bazele de date. 2) Baze de date pentru acizi nucleici. NCBI (National Center for Biotechnology Informations database). EMBL-EBI (European Bioinformatics Institute database). GenBank. DDBJ (DNA Data Bank of Japan). INSD (International Nucleotide Sequence Data Base). 3) GenBank: caracteristici, organizare, accesare. Resurse caracteristice bazei de date GenBank. Secvențe nucleotidice. Gene. BLAST (Basic Local Alignament Search Tools). Alte resurse. Depozitarea secvențelor nucleotidice în GenBank database. Modalitați de submitere (BankIt, Sequin, etc.). Submiterea datelor brute de NGS (Sequence Read Archive). 4) Aplicații practice prin accesarea bazei de date GenBank.5) Baze de date ce conțin informații despre genom/ metagenom. Organizare. Adnotarea genoamelor (exemple). Submitere. 6) Baze de date ce conțin informații despre transcriptom. TSA (Transcriptome Shotgun Assembly database). Accesare. Resurse. Submitere.7) Aplicații practice cu bazele de date ce conțin informații despre genom și transcriptom. 8) Baze de date ce conțin informații despre proteom. Swiss-Prot – caracteristici, exemple, resurse. Alte baze de date pentru proteine: PROSITE, PRINTS, Pfam, PBD. 9) Aplicații practice cu bazele de date ce conțin informații despre proteom. 10) Alte baze de date cu aplicații în biologie: BOLD (Barcode of Life Data System), FishBase, Medscape, dbEST (database Expressed Sequence Tags).

Lucrul direct cu bazele de date și literatură de specialitate.Prelegere frontală/ suport video.Seminar frontal. Exerciții pe calculator.

20 ore

BibliografieByron K., Herbert K.G., Wang J.T.L. (2016) Bionformatics Database Systems. 290 pp. CRC Press (Taylor and Francis Group). ISBN-13: 978-1439812471, ISBN-10: 1439812470. Resurse on-line: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/genbank/ https://www.uniprot.org/ https://www.ebi.ac.uk http://www.ddbj.nig.ac.jp http://www.rcsb.org/pdb/home/home.do

65

http://www.rcsb.org/pdb/home/home.do

http://www.ddbj.nig.ac.jp/

https://www.ebi.ac.uk/

https://www.uniprot.org/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/genbank/

http://pfam.sanger.ac.uk/ http://prosite.expasy.org/ http://www.genome.jp/kegg/ http://www.genomesonline.org/cgi-bin/GOLD/index.cgi http://www.ncbi.nlm.nih.gov/BLAST/


Disciplina are un conținut similar disciplinelor din alte universități europene şi ţine cont de nivelul de pregătire a masteranzilor. Cunoștințele dobândite la această disciplină sunt fundamentale pentru dezvoltarea competenţelor de lucru în laboratoare diverse bazate pe manipularea, prelucrarea şi analiza datelor și accesarea bazelor de date. Disciplina este fundamentală pentru înţelegerea modului de prelucrare și interpretare a informaţiei biologice.



10.4 Seminar

Corectitudinea cunoștiințelor asimilate; Cunoaşterea conceptelor de bază privind sistemele de baze de date; Capacitatea practică de a utiliza baze de date de specialitate.

Evaluare orală de tip întrebări și răspunsuri

Prezentarea orală unui proiect individual


50%


50%



66

http://pfam.sanger.ac.uk/

FIŞA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei REDACTAREA UNEI LUCRĂRI

ȘTIINȚIFICECOD: BBM2220

2.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de evaluare V 4.37Regimul disciplinei DO4.38Tipul disciplinei: DS

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:E – Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundareV – Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată


3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 23.4 Total ore din planul de învăţământ 20 din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator 20Distribuţia fondului de timp OreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30TutoriatExaminări 2Alte activităţi: ………………3.7 Total ore studiu individual 723.8 Total ore pe semestru 923.9 Numărul de credite 3

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 De curriculum Cunoștințe din sfera biochimiei și biologiei moleculare4.2 De competențe Documentare și cercetare

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului Sală dotată cu videoproiector

Acces la Internet

5.2. De desfășurare a seminarului Sală dotată cu videoproiectorAcces la Internet

67



Deprinderea abilității de redactare a unei lucrări de cercetare aprofundatăAbilitatea de a recenza o lucrare științificăCapacitatea de corelare a cunoştinţelor teoretice cu abilitatea de a le aplica în practicăDobândirea capacității de analiză și sinteză a unor cercetări știițificePromovarea regulilor de deontologie profesională


Construirea unei perspective corecte în ceea ce priveşte finalitatea demersului de cercetare științificăAbilitatea de a colabora cu specialiști din alte domenii în vederea redactării unei lucrări comuneAbilitatea de a se adapta cerințelor de publicare în diferite jurnale


Însușirea şi aplicarea practică a diverselor metode moderne de documentare ştiinţifică şi de redactare a unei lucrări ştiinţifice, ca rezultat al activităţii de cercetare în timpul programului de masterat


44. Cunoaşterea principalelor instrumente de căutare a unei bibliografii minimale 45. Aprofundarea principalelor regulilor de redactare a unei lucrări de cercetare aprofundată46. Înţelegerea rolului standardelor formale în prezentarea rezultatelor cercetării ştiinţifice47. Cunoaşterea şi înţelegerea standardelor de etică şi deontologie în cercetarea ştiinţifică48. Corelarea cunoştinţelor teoretice cu abilitatea de a le aplica în practică


8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii15. Tendințe mondiale în cercetarea științifică

15.1 Conceptul de știință, elemente caracteristice15.2 Cercetarea stiințifică în domeniul biologiei

16. Cercetarea științifică în România16.1 Cadrul legislativ existent16.2 Programul Național de Cercetare, Dezvoltare și

Inovare PNCDI16.3 Surse de informare, surse de finanțare16.4 Evoluția institutelor de cercetare și a numărului

de cercetători17. Etapele metodologice ale cercetării științifice

17.1 Alegerea și formularea temei de cercetare științifică

17.2 Organizarea activității de cercetare17.3 Informarea și documentarea pentru efectuarea

cercetării17.4 Elaborarea, formularea și verificarea ipotezelor17.5 Interpretarea rezultatelor cercetării științifice17.6 Concluzii

18. Redactarea și prezentarea unei lucrări științifice18.1 Tipuri de lucrări științifice18.2 Etapele redactarii unei lucrări științifice18.3 Structura unei lucrări științifice18.4 Prezentarea rezultatelor cercetării

19. Publicarea lucrărilor științifice19.1 Jurnale științifice: tipuri, clasificare, procesul

de recenzie19.2 conferințe științifice: tipuri, clasificare,

procesul de recenzie19.3 baze de date internaționale19.4 ISI Web of Science

20. Studii de caz20.1 Recenzarea unui articol științific20.2 Prezentarea unui articol celebru cu factor mare

de impact20.3 Indici scientometrici20.4 Cazuri celebre de plagiat științific

Prelegere frontală, videoproiecție, dezbateri,studii de caz, aplicații

2 ore

2 ore

2 ore

5 ore

5 ore

6 ore

Bibliografie 1. Chelcea, Septimiu, Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane,

ediţia a III-a revăzută, Comunicare.ro, Bucureşti, 2005 2. Zaiţ, D, Elemente de metodologia cercetării. Iaşi: Editura Universităţii Al. I. Cuza, 19973. Stephen E. Lucas, The Art of Public Speaking, 11th International edition, Ed Mc Graw-Hill, 20114. Codul de etică al Universităţii din Bucureşti

68


Cunoștințele dobândite oferă cursanților capacitatea de a înțelege regulile general acceptate pentru redactarea unei lucrări ştiinţifice, ceea ce permite dezvoltarea profesională și științifică acestora, precum și adaptarea lor în echipe de cercetare sau activarea în laboratoare de biochimie și biologie moleculară.



10.4 Curs


Capacitatea de a realiza recenzia unui articol științific

Activitate la seminarÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

20%

Capacitatea de utilizare a bazelor de date şibibliotecilor digitale internaţionale relevante pentru cercetarea ştiinţifică din domeniul biochimiei și biologiei moleculare

Examinare oralăÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

30%

Capacitatea de a redacta un articol științific Proiecte 50%10.6 Standard minim de performanţăla examinare orală nota 5cunoştinţe minime teoreticeparticiparea la activități și proiecte


69

FIŞA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei DEZVOLTAREA UNUI PROIECT DE

CERCETARECOD: 2121

2.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de evaluare V 4.39Regimul disciplinei DO4.40Tipul disciplinei: DS



3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 23.4 Total ore din planul de învăţământ 20 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 20Distribuţia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20Tutoriat 2Examinări 2Alte activităţi:3.7 Total ore studiu individual 603.8 Total ore pe semestru 803.9 Numărul de credite 3

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 De curriculum Nu este cazul4.2 De competențe Gândire logică și argumentare

Abilitatea de a înțelege și comunica informațiile și ideile prezentate verbal sau în scris

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1. De desfășurare a cursului Sală de curs dotată cu laptop/ calculator (Power Point, Word, aplicații multimedia)

conectat la rețea (internet), videoproiector, ecran de proiecție și software adecvat

5.2. De desfășurare a seminarului Sală de curs dotată cu laptop/ calculator (Power Point, Word, aplicații multimedia) conectat la rețea (internet), videoproiector, ecran de proiecție și software adecvat

70



Capacitatea de a aplica proiecte în competițiile naționale și internaționale Capacitatea de utilizare corectă a surselor de informare în elaborarea proiectelor de cercetare Capacitatea de a implementa proiecte de cercetare Capacitatea de redactare corectă a unui raport de cercetare


Dezvoltarea gândirii logice, critice, creative Dezvoltarea de către studenți a unei culturi a responsabilității în munca intelectuală Comunicare scrisă și verbală Muncă în echipă Interogare platforme științifice


Dobândirea competențelor și aptitudinilor necesare documentării, elaborării și implementării proiectelor de cercetare


49. deprinderea noțiunilor de bază ale managementului de proiect50. dezvoltarea spiritul de echipă, prin includerea cursanților în grupuri de lucru51. dezvoltarea competențelor de acțiune colectivă52. dezvoltarea capacității de interpretare a datelor pe baza relațiilor de cauzalitate, şi a

interconexiunile cu alte specializări53. însușirea bunelor practici de conduită intelectuală

8. Conținuturi8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observații

1.8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/ObservaţiiIntroducere in management (definiții, tipuri de management, principii)

Discuții,Aplicații 1 ore

Politici, programe, proiecte (diferența dintre o politică, un program și un proiect; care este legătura între el; care este rolul cunoașterii politicilor și programelor în realizarea proiectului)


Concepte de bază privind proiectul (scop. obiective, activități, diagrama Ghant, analiza SWOT)

Rezolvarea de probleme,Aplicații

Lucrul în grup pentru un proiect

10 ore

Ciclul proiectului și fazele acestuia (analiza, planificarea, organizarea, evaluarea și follow-up-ul)

Rezolvarea de probleme,Aplicații

Lucrul în grup pentru un proiect

4 ore

Managementul resurselor (de timp, umane, financiare, materiale) Rezolvarea de probleme,Aplicații 2 ore

Introducere în etica cercetării (activități care necesită avizare din punct de vedere etic).


Bibliografie14. „Management – Principles and Functions”, Ivancevich, Donnelly, Gibson, BPI IRWIN, 2004; 15. „Practica managementului proiectelor”, Ed. Economica, 2003; 16. „Parteneriat strategic si dezvoltare regionala”, Modulul II Managementul instituțional – abordări strategice și

financiare, capitolul Aplicarea strategiei - Managementul de proiect, pg 111 – 132, ISBN 978-606-16-0007-6, Ed. Universității din București, 2011

17. „Managementul proiectelor”, C. Opran S. Stan, Ed. Comunicare. Ro, 200818. „Management de proiect”, Manual redactat în cadrul proiectului POSDRU/ 97/ 6.3/ S/ 62246, 201119. „Managementul proiectului. Dezvoltare durabilă”. Note de curs; M. Florescu, B. Marton, B. Neamțu, N. Balogh,

realizat în cadrul Programului Postuniversitar în Managementul Administrației Publice, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca, 2008

20. Legea_43_2014_utilizarea anim_lab_cercetare21. Legea_46_2003_Consimtamant_informat22. Horizont 2020_hi_ethics-self-assess_en_201823. Legea 206 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea științifică și inovare, actualizată

71


Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universități europene care abordează această problematică.Cursul este în acord cu nivelul de pregătire al studenților și evoluția metodologiilor moderne care stau la baza managementului proiectelor de cercetare. Seminariile sunt fundamentale pentru dezvoltarea competențelor profesionale necesare absolvenților în diverse laboratoarele de cercetare de profil. Astfel absolvenții: vor dobândi competențe în:

Dezvoltarea și scrierea de proiecte de cercetare; Definirea rolului, responsabilității și a autorității managerului și a membrilor echipei; Dezvoltarea abilităților de planificare și control a resurselor umane, financiare, materiale; Creșterea eficienței în relația cu clienții și echipa de management; Organizarea, dezvoltarea și susținerea echipelor de proiect; Motivarea echipei



10.4 Curs


Evaluarea pe parcurs a temelor de studiu individual

VerificareÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

40%

Prezentarea proiectului de cercetare

VerificareÎn situații de urgență și de necesitate examinarea se va face on-line

60%

10.6 Standard minim de performanţăCunoaşterea conţinutului teoretic de bază care defineşte domeniul biochimie și biologiei moleculareCunoaşterea principalelor investigaţii necesare stabilirii diagnosticului de laborator al patologiilor


72

€¦ · web view: vectori de clonare si exprimare: (1) vectori plasmidiali de clonare (pbr322...

Documents