curs 5: vectori si valori proprii - utclujusers.utcluj.ro/~todeacos/curs5-vectori-valori-pr.pdf ·...
TRANSCRIPT
”Un vector propriu al unei matrici este un vector (coloana) caredupa ce este ınmultit cu matricea nu-si schimba directia!”
Pe langa relevanta matematica vectorii si valorile proprii ale unormatrici au aplicatii ın:
mecanica cuantica;
procesarea imaginilor;
algoritmul Page Rank pe care se bazeaza cautarile Google!
Ingineria STRUCTURILOR:-pentru determinarea frecventele proprii ale vibratiilor unorcladiri sau poduri (valorile pr.);-pentru determinarea formelor acestor vibratii (vectorii pr.).
”Un vector propriu al unei matrici este un vector (coloana) caredupa ce este ınmultit cu matricea nu-si schimba directia!”Pe langa relevanta matematica vectorii si valorile proprii ale unormatrici au aplicatii ın:
mecanica cuantica;
procesarea imaginilor;
algoritmul Page Rank pe care se bazeaza cautarile Google!
Ingineria STRUCTURILOR:-pentru determinarea frecventele proprii ale vibratiilor unorcladiri sau poduri (valorile pr.);-pentru determinarea formelor acestor vibratii (vectorii pr.).
”Un vector propriu al unei matrici este un vector (coloana) caredupa ce este ınmultit cu matricea nu-si schimba directia!”Pe langa relevanta matematica vectorii si valorile proprii ale unormatrici au aplicatii ın:
mecanica cuantica;
procesarea imaginilor;
algoritmul Page Rank pe care se bazeaza cautarile Google!
Ingineria STRUCTURILOR:-pentru determinarea frecventele proprii ale vibratiilor unorcladiri sau poduri (valorile pr.);-pentru determinarea formelor acestor vibratii (vectorii pr.).
”Un vector propriu al unei matrici este un vector (coloana) caredupa ce este ınmultit cu matricea nu-si schimba directia!”Pe langa relevanta matematica vectorii si valorile proprii ale unormatrici au aplicatii ın:
mecanica cuantica;
procesarea imaginilor;
algoritmul Page Rank pe care se bazeaza cautarile Google!
Ingineria STRUCTURILOR:-pentru determinarea frecventele proprii ale vibratiilor unorcladiri sau poduri (valorile pr.);-pentru determinarea formelor acestor vibratii (vectorii pr.).
”Un vector propriu al unei matrici este un vector (coloana) caredupa ce este ınmultit cu matricea nu-si schimba directia!”Pe langa relevanta matematica vectorii si valorile proprii ale unormatrici au aplicatii ın:
mecanica cuantica;
procesarea imaginilor;
algoritmul Page Rank pe care se bazeaza cautarile Google!
Ingineria STRUCTURILOR:-pentru determinarea frecventele proprii ale vibratiilor unorcladiri sau poduri (valorile pr.);-pentru determinarea formelor acestor vibratii (vectorii pr.).
”Un vector propriu al unei matrici este un vector (coloana) caredupa ce este ınmultit cu matricea nu-si schimba directia!”Pe langa relevanta matematica vectorii si valorile proprii ale unormatrici au aplicatii ın:
mecanica cuantica;
procesarea imaginilor;
algoritmul Page Rank pe care se bazeaza cautarile Google!
Ingineria STRUCTURILOR:
-pentru determinarea frecventele proprii ale vibratiilor unorcladiri sau poduri (valorile pr.);-pentru determinarea formelor acestor vibratii (vectorii pr.).
”Un vector propriu al unei matrici este un vector (coloana) caredupa ce este ınmultit cu matricea nu-si schimba directia!”Pe langa relevanta matematica vectorii si valorile proprii ale unormatrici au aplicatii ın:
mecanica cuantica;
procesarea imaginilor;
algoritmul Page Rank pe care se bazeaza cautarile Google!
Ingineria STRUCTURILOR:-pentru determinarea frecventele proprii ale vibratiilor unorcladiri sau poduri (valorile pr.);
-pentru determinarea formelor acestor vibratii (vectorii pr.).
”Un vector propriu al unei matrici este un vector (coloana) caredupa ce este ınmultit cu matricea nu-si schimba directia!”Pe langa relevanta matematica vectorii si valorile proprii ale unormatrici au aplicatii ın:
mecanica cuantica;
procesarea imaginilor;
algoritmul Page Rank pe care se bazeaza cautarile Google!
Ingineria STRUCTURILOR:-pentru determinarea frecventele proprii ale vibratiilor unorcladiri sau poduri (valorile pr.);-pentru determinarea formelor acestor vibratii (vectorii pr.).
Recapitulare liceu: MATRICI, CORPURI
S.n. corp comutativ tripletul (K ,+, ·) a.ı.-(K ,+) este grup comutativ,
-(K ∗, ·) este grup comutativ,-”·” distributiva fata de ”+”. (K ∗ = K \ {0}).Ex . de corpuri : (Q,+, ·), (R,+, ·), (C,+·)(Z,+, ·) este inel comutativ care NU e corp;Mn(K ) este inel necomutativ, care NU e corp- inelulmatricilor patratice cu n linii si coloane, cu elemente din K ;Pentru A ∈Mn(K ) notam cu A∗ reciproca lui A data de
A∗ = [Aij ]ti=1,n,j=1,n
unde Aij = (−1)i+j∆ij , iar ∆ij este determinantul de ordin(n − 1) obtinut din A taind linia i si coloana j ;( Aij s.n. complementul algebric al aij);
In general A · A∗ = det(A) · In;O matrice A este inversabila ddaca detA 6= 0. In acest cazinversa este
A−1 =1
detA· A∗.
Obs: In cartile de Algebra Liniara, autor V. Pop; se noteaz[ cuA∗ matricea reciproca si cu A∗ matricea adjuncta (transpusaconjugatei!).
Recapitulare liceu: MATRICI, CORPURI
S.n. corp comutativ tripletul (K ,+, ·) a.ı.-(K ,+) este grup comutativ,-(K ∗, ·) este grup comutativ,
-”·” distributiva fata de ”+”. (K ∗ = K \ {0}).Ex . de corpuri : (Q,+, ·), (R,+, ·), (C,+·)(Z,+, ·) este inel comutativ care NU e corp;Mn(K ) este inel necomutativ, care NU e corp- inelulmatricilor patratice cu n linii si coloane, cu elemente din K ;Pentru A ∈Mn(K ) notam cu A∗ reciproca lui A data de
A∗ = [Aij ]ti=1,n,j=1,n
unde Aij = (−1)i+j∆ij , iar ∆ij este determinantul de ordin(n − 1) obtinut din A taind linia i si coloana j ;( Aij s.n. complementul algebric al aij);
In general A · A∗ = det(A) · In;O matrice A este inversabila ddaca detA 6= 0. In acest cazinversa este
A−1 =1
detA· A∗.
Obs: In cartile de Algebra Liniara, autor V. Pop; se noteaz[ cuA∗ matricea reciproca si cu A∗ matricea adjuncta (transpusaconjugatei!).
Recapitulare liceu: MATRICI, CORPURI
S.n. corp comutativ tripletul (K ,+, ·) a.ı.-(K ,+) este grup comutativ,-(K ∗, ·) este grup comutativ,-”·” distributiva fata de ”+”.
(K ∗ = K \ {0}).Ex . de corpuri : (Q,+, ·), (R,+, ·), (C,+·)(Z,+, ·) este inel comutativ care NU e corp;Mn(K ) este inel necomutativ, care NU e corp- inelulmatricilor patratice cu n linii si coloane, cu elemente din K ;Pentru A ∈Mn(K ) notam cu A∗ reciproca lui A data de
A∗ = [Aij ]ti=1,n,j=1,n
unde Aij = (−1)i+j∆ij , iar ∆ij este determinantul de ordin(n − 1) obtinut din A taind linia i si coloana j ;( Aij s.n. complementul algebric al aij);
In general A · A∗ = det(A) · In;O matrice A este inversabila ddaca detA 6= 0. In acest cazinversa este
A−1 =1
detA· A∗.
Obs: In cartile de Algebra Liniara, autor V. Pop; se noteaz[ cuA∗ matricea reciproca si cu A∗ matricea adjuncta (transpusaconjugatei!).
Recapitulare liceu: MATRICI, CORPURI
S.n. corp comutativ tripletul (K ,+, ·) a.ı.-(K ,+) este grup comutativ,-(K ∗, ·) este grup comutativ,-”·” distributiva fata de ”+”. (K ∗ = K \ {0}).
Ex . de corpuri : (Q,+, ·), (R,+, ·), (C,+·)(Z,+, ·) este inel comutativ care NU e corp;Mn(K ) este inel necomutativ, care NU e corp- inelulmatricilor patratice cu n linii si coloane, cu elemente din K ;Pentru A ∈Mn(K ) notam cu A∗ reciproca lui A data de
A∗ = [Aij ]ti=1,n,j=1,n
unde Aij = (−1)i+j∆ij , iar ∆ij este determinantul de ordin(n − 1) obtinut din A taind linia i si coloana j ;( Aij s.n. complementul algebric al aij);
In general A · A∗ = det(A) · In;O matrice A este inversabila ddaca detA 6= 0. In acest cazinversa este
A−1 =1
detA· A∗.
Obs: In cartile de Algebra Liniara, autor V. Pop; se noteaz[ cuA∗ matricea reciproca si cu A∗ matricea adjuncta (transpusaconjugatei!).
Recapitulare liceu: MATRICI, CORPURI
S.n. corp comutativ tripletul (K ,+, ·) a.ı.-(K ,+) este grup comutativ,-(K ∗, ·) este grup comutativ,-”·” distributiva fata de ”+”. (K ∗ = K \ {0}).Ex . de corpuri : (Q,+, ·), (R,+, ·), (C,+·)
(Z,+, ·) este inel comutativ care NU e corp;Mn(K ) este inel necomutativ, care NU e corp- inelulmatricilor patratice cu n linii si coloane, cu elemente din K ;Pentru A ∈Mn(K ) notam cu A∗ reciproca lui A data de
A∗ = [Aij ]ti=1,n,j=1,n
unde Aij = (−1)i+j∆ij , iar ∆ij este determinantul de ordin(n − 1) obtinut din A taind linia i si coloana j ;( Aij s.n. complementul algebric al aij);
In general A · A∗ = det(A) · In;O matrice A este inversabila ddaca detA 6= 0. In acest cazinversa este
A−1 =1
detA· A∗.
Obs: In cartile de Algebra Liniara, autor V. Pop; se noteaz[ cuA∗ matricea reciproca si cu A∗ matricea adjuncta (transpusaconjugatei!).
Recapitulare liceu: MATRICI, CORPURI
S.n. corp comutativ tripletul (K ,+, ·) a.ı.-(K ,+) este grup comutativ,-(K ∗, ·) este grup comutativ,-”·” distributiva fata de ”+”. (K ∗ = K \ {0}).Ex . de corpuri : (Q,+, ·), (R,+, ·), (C,+·)(Z,+, ·) este inel comutativ care NU e corp;
Mn(K ) este inel necomutativ, care NU e corp- inelulmatricilor patratice cu n linii si coloane, cu elemente din K ;Pentru A ∈Mn(K ) notam cu A∗ reciproca lui A data de
A∗ = [Aij ]ti=1,n,j=1,n
unde Aij = (−1)i+j∆ij , iar ∆ij este determinantul de ordin(n − 1) obtinut din A taind linia i si coloana j ;( Aij s.n. complementul algebric al aij);
In general A · A∗ = det(A) · In;O matrice A este inversabila ddaca detA 6= 0. In acest cazinversa este
A−1 =1
detA· A∗.
Obs: In cartile de Algebra Liniara, autor V. Pop; se noteaz[ cuA∗ matricea reciproca si cu A∗ matricea adjuncta (transpusaconjugatei!).
Recapitulare liceu: MATRICI, CORPURI
S.n. corp comutativ tripletul (K ,+, ·) a.ı.-(K ,+) este grup comutativ,-(K ∗, ·) este grup comutativ,-”·” distributiva fata de ”+”. (K ∗ = K \ {0}).Ex . de corpuri : (Q,+, ·), (R,+, ·), (C,+·)(Z,+, ·) este inel comutativ care NU e corp;Mn(K ) este inel necomutativ, care NU e corp- inelulmatricilor patratice cu n linii si coloane, cu elemente din K ;
Pentru A ∈Mn(K ) notam cu A∗ reciproca lui A data de
A∗ = [Aij ]ti=1,n,j=1,n
unde Aij = (−1)i+j∆ij , iar ∆ij este determinantul de ordin(n − 1) obtinut din A taind linia i si coloana j ;( Aij s.n. complementul algebric al aij);
In general A · A∗ = det(A) · In;O matrice A este inversabila ddaca detA 6= 0. In acest cazinversa este
A−1 =1
detA· A∗.
Obs: In cartile de Algebra Liniara, autor V. Pop; se noteaz[ cuA∗ matricea reciproca si cu A∗ matricea adjuncta (transpusaconjugatei!).
Recapitulare liceu: MATRICI, CORPURI
S.n. corp comutativ tripletul (K ,+, ·) a.ı.-(K ,+) este grup comutativ,-(K ∗, ·) este grup comutativ,-”·” distributiva fata de ”+”. (K ∗ = K \ {0}).Ex . de corpuri : (Q,+, ·), (R,+, ·), (C,+·)(Z,+, ·) este inel comutativ care NU e corp;Mn(K ) este inel necomutativ, care NU e corp- inelulmatricilor patratice cu n linii si coloane, cu elemente din K ;Pentru A ∈Mn(K ) notam cu A∗ reciproca lui A data de
A∗ = [Aij ]ti=1,n,j=1,n
unde Aij = (−1)i+j∆ij , iar ∆ij este determinantul de ordin(n − 1) obtinut din A taind linia i si coloana j ;( Aij s.n. complementul algebric al aij);
In general A · A∗ = det(A) · In;O matrice A este inversabila ddaca detA 6= 0. In acest cazinversa este
A−1 =1
detA· A∗.
Obs: In cartile de Algebra Liniara, autor V. Pop; se noteaz[ cuA∗ matricea reciproca si cu A∗ matricea adjuncta (transpusaconjugatei!).
Recapitulare liceu: MATRICI, CORPURI
S.n. corp comutativ tripletul (K ,+, ·) a.ı.-(K ,+) este grup comutativ,-(K ∗, ·) este grup comutativ,-”·” distributiva fata de ”+”. (K ∗ = K \ {0}).Ex . de corpuri : (Q,+, ·), (R,+, ·), (C,+·)(Z,+, ·) este inel comutativ care NU e corp;Mn(K ) este inel necomutativ, care NU e corp- inelulmatricilor patratice cu n linii si coloane, cu elemente din K ;Pentru A ∈Mn(K ) notam cu A∗ reciproca lui A data de
A∗ = [Aij ]ti=1,n,j=1,n
unde Aij = (−1)i+j∆ij , iar ∆ij este determinantul de ordin(n − 1) obtinut din A taind linia i si coloana j ;
( Aij s.n. complementul algebric al aij);
In general A · A∗ = det(A) · In;O matrice A este inversabila ddaca detA 6= 0. In acest cazinversa este
A−1 =1
detA· A∗.
Obs: In cartile de Algebra Liniara, autor V. Pop; se noteaz[ cuA∗ matricea reciproca si cu A∗ matricea adjuncta (transpusaconjugatei!).
Recapitulare liceu: MATRICI, CORPURI
S.n. corp comutativ tripletul (K ,+, ·) a.ı.-(K ,+) este grup comutativ,-(K ∗, ·) este grup comutativ,-”·” distributiva fata de ”+”. (K ∗ = K \ {0}).Ex . de corpuri : (Q,+, ·), (R,+, ·), (C,+·)(Z,+, ·) este inel comutativ care NU e corp;Mn(K ) este inel necomutativ, care NU e corp- inelulmatricilor patratice cu n linii si coloane, cu elemente din K ;Pentru A ∈Mn(K ) notam cu A∗ reciproca lui A data de
A∗ = [Aij ]ti=1,n,j=1,n
unde Aij = (−1)i+j∆ij , iar ∆ij este determinantul de ordin(n − 1) obtinut din A taind linia i si coloana j ;( Aij s.n. complementul algebric al aij);
In general A · A∗ = det(A) · In;O matrice A este inversabila ddaca detA 6= 0. In acest cazinversa este
A−1 =1
detA· A∗.
Obs: In cartile de Algebra Liniara, autor V. Pop; se noteaz[ cuA∗ matricea reciproca si cu A∗ matricea adjuncta (transpusaconjugatei!).
Recapitulare liceu: MATRICI, CORPURI
S.n. corp comutativ tripletul (K ,+, ·) a.ı.-(K ,+) este grup comutativ,-(K ∗, ·) este grup comutativ,-”·” distributiva fata de ”+”. (K ∗ = K \ {0}).Ex . de corpuri : (Q,+, ·), (R,+, ·), (C,+·)(Z,+, ·) este inel comutativ care NU e corp;Mn(K ) este inel necomutativ, care NU e corp- inelulmatricilor patratice cu n linii si coloane, cu elemente din K ;Pentru A ∈Mn(K ) notam cu A∗ reciproca lui A data de
A∗ = [Aij ]ti=1,n,j=1,n
unde Aij = (−1)i+j∆ij , iar ∆ij este determinantul de ordin(n − 1) obtinut din A taind linia i si coloana j ;( Aij s.n. complementul algebric al aij);
In general A · A∗ = det(A) · In;
O matrice A este inversabila ddaca detA 6= 0. In acest cazinversa este
A−1 =1
detA· A∗.
Obs: In cartile de Algebra Liniara, autor V. Pop; se noteaz[ cuA∗ matricea reciproca si cu A∗ matricea adjuncta (transpusaconjugatei!).
Recapitulare liceu: MATRICI, CORPURI
S.n. corp comutativ tripletul (K ,+, ·) a.ı.-(K ,+) este grup comutativ,-(K ∗, ·) este grup comutativ,-”·” distributiva fata de ”+”. (K ∗ = K \ {0}).Ex . de corpuri : (Q,+, ·), (R,+, ·), (C,+·)(Z,+, ·) este inel comutativ care NU e corp;Mn(K ) este inel necomutativ, care NU e corp- inelulmatricilor patratice cu n linii si coloane, cu elemente din K ;Pentru A ∈Mn(K ) notam cu A∗ reciproca lui A data de
A∗ = [Aij ]ti=1,n,j=1,n
unde Aij = (−1)i+j∆ij , iar ∆ij este determinantul de ordin(n − 1) obtinut din A taind linia i si coloana j ;( Aij s.n. complementul algebric al aij);
In general A · A∗ = det(A) · In;O matrice A este inversabila ddaca detA 6= 0. In acest cazinversa este
A−1 =1
detA· A∗.
Obs: In cartile de Algebra Liniara, autor V. Pop; se noteaz[ cuA∗ matricea reciproca si cu A∗ matricea adjuncta (transpusaconjugatei!).
Fie (K ,+, ·) un corp comutativ si A ∈Mn(K ), n ∈ N∗;
Vom lucra ın problemele de la seminar cu K = R (sau rareoriK = C).
Defn: Un scalar λ ∈ K s.n. valoare proprie pt. A daca∃X ∈Mn,1(K ),X 6= 0 (vector coloana) a.ı.
A · X = λ · X .
In acest caz X s.n. vector propriu pentru A, corespunzator luiλ.
Multimea valorilor proprii ale lui A s.n. spectrul matricei A,notat cu Sp(A) ⊂ K .
Daca λ = λ0 este o valoare proprie pentru A, notam cu Vλ0multimea vectorilor proprii corespunzatori lui λ0( Vλ0 s.nsubspatiul propriu corespunzator lui λ0; vom vedea ca este unsubspatiu vectorial a lui KK
n).
Fie (K ,+, ·) un corp comutativ si A ∈Mn(K ), n ∈ N∗;Vom lucra ın problemele de la seminar cu K = R (sau rareoriK = C).
Defn: Un scalar λ ∈ K s.n. valoare proprie pt. A daca∃X ∈Mn,1(K ),X 6= 0 (vector coloana) a.ı.
A · X = λ · X .
In acest caz X s.n. vector propriu pentru A, corespunzator luiλ.
Multimea valorilor proprii ale lui A s.n. spectrul matricei A,notat cu Sp(A) ⊂ K .
Daca λ = λ0 este o valoare proprie pentru A, notam cu Vλ0multimea vectorilor proprii corespunzatori lui λ0( Vλ0 s.nsubspatiul propriu corespunzator lui λ0; vom vedea ca este unsubspatiu vectorial a lui KK
n).
Fie (K ,+, ·) un corp comutativ si A ∈Mn(K ), n ∈ N∗;Vom lucra ın problemele de la seminar cu K = R (sau rareoriK = C).
Defn: Un scalar λ ∈ K s.n. valoare proprie pt. A daca∃X ∈Mn,1(K ),X 6= 0 (vector coloana) a.ı.
A · X = λ · X .
In acest caz X s.n. vector propriu pentru A, corespunzator luiλ.
Multimea valorilor proprii ale lui A s.n. spectrul matricei A,notat cu Sp(A) ⊂ K .
Daca λ = λ0 este o valoare proprie pentru A, notam cu Vλ0multimea vectorilor proprii corespunzatori lui λ0( Vλ0 s.nsubspatiul propriu corespunzator lui λ0; vom vedea ca este unsubspatiu vectorial a lui KK
n).
Fie (K ,+, ·) un corp comutativ si A ∈Mn(K ), n ∈ N∗;Vom lucra ın problemele de la seminar cu K = R (sau rareoriK = C).
Defn: Un scalar λ ∈ K s.n. valoare proprie pt. A daca∃X ∈Mn,1(K ),X 6= 0 (vector coloana) a.ı.
A · X = λ · X .
In acest caz X s.n. vector propriu pentru A, corespunzator luiλ.
Multimea valorilor proprii ale lui A s.n. spectrul matricei A,notat cu Sp(A) ⊂ K .
Daca λ = λ0 este o valoare proprie pentru A, notam cu Vλ0multimea vectorilor proprii corespunzatori lui λ0( Vλ0 s.nsubspatiul propriu corespunzator lui λ0; vom vedea ca este unsubspatiu vectorial a lui KK
n).
Fie (K ,+, ·) un corp comutativ si A ∈Mn(K ), n ∈ N∗;Vom lucra ın problemele de la seminar cu K = R (sau rareoriK = C).
Defn: Un scalar λ ∈ K s.n. valoare proprie pt. A daca∃X ∈Mn,1(K ),X 6= 0 (vector coloana) a.ı.
A · X = λ · X .
In acest caz X s.n. vector propriu pentru A, corespunzator luiλ.
Multimea valorilor proprii ale lui A s.n. spectrul matricei A,notat cu Sp(A) ⊂ K .
Daca λ = λ0 este o valoare proprie pentru A, notam cu Vλ0multimea vectorilor proprii corespunzatori lui λ0( Vλ0 s.nsubspatiul propriu corespunzator lui λ0; vom vedea ca este unsubspatiu vectorial a lui KK
n).
Fie (K ,+, ·) un corp comutativ si A ∈Mn(K ), n ∈ N∗;Vom lucra ın problemele de la seminar cu K = R (sau rareoriK = C).
Defn: Un scalar λ ∈ K s.n. valoare proprie pt. A daca∃X ∈Mn,1(K ),X 6= 0 (vector coloana) a.ı.
A · X = λ · X .
In acest caz X s.n. vector propriu pentru A, corespunzator luiλ.
Multimea valorilor proprii ale lui A s.n. spectrul matricei A,notat cu Sp(A) ⊂ K .
Daca λ = λ0 este o valoare proprie pentru A, notam cu Vλ0multimea vectorilor proprii corespunzatori lui λ0( Vλ0 s.nsubspatiul propriu corespunzator lui λ0; vom vedea ca este unsubspatiu vectorial a lui KK
n).
Prop: Fie λ ∈ Sp(A) si X un vector propriu corespunzator.
a) Pentru orice m ∈ N∗ scalarul λm este valoare proprie a lui Am
si X ramane vector propriu pt. Am;
b) Daca P ∈ K [X ] este un polinom atunci P(λ) este valoare pr.pt. P(A) iar X ramane vector propriu pt. P(A);
c) Daca A este matrice inversabila atunci λ 6= 0, λ−1 estevaloare pr. pt. A−1 iar X ramane vector propriu pt. A−1;
d) Daca B este o matrice asemenea cu A (echivalent,∃P ∈Mn(K ) inversabila cu B = P−1 ·A ·P) atunci λ ramanevaloare proprie pt. B;
e) Daca X1,X2 sunt vectori pr. pt. A corespunzatori luiλ ∈ Sp(A) atunci ∀a1, a2 ∈ K , vectorul X = a1X1 + a2X2 estevector pr. corespunzator lui λ (daca X 6= 0);
f) Daca λ1, . . . , λm sunt valori pr. distincte ale lui A iarX1, . . . ,Xm sunt vectori pr. corespunzatori, atunci
a1X1 + . . .+ amXm = 0⇒ a1 = a2 = . . . am = 0.
Demonstratie:-la TABLA.
Prop: Fie λ ∈ Sp(A) si X un vector propriu corespunzator.
a) Pentru orice m ∈ N∗ scalarul λm este valoare proprie a lui Am
si X ramane vector propriu pt. Am;
b) Daca P ∈ K [X ] este un polinom atunci P(λ) este valoare pr.pt. P(A) iar X ramane vector propriu pt. P(A);
c) Daca A este matrice inversabila atunci λ 6= 0, λ−1 estevaloare pr. pt. A−1 iar X ramane vector propriu pt. A−1;
d) Daca B este o matrice asemenea cu A (echivalent,∃P ∈Mn(K ) inversabila cu B = P−1 ·A ·P) atunci λ ramanevaloare proprie pt. B;
e) Daca X1,X2 sunt vectori pr. pt. A corespunzatori luiλ ∈ Sp(A) atunci ∀a1, a2 ∈ K , vectorul X = a1X1 + a2X2 estevector pr. corespunzator lui λ (daca X 6= 0);
f) Daca λ1, . . . , λm sunt valori pr. distincte ale lui A iarX1, . . . ,Xm sunt vectori pr. corespunzatori, atunci
a1X1 + . . .+ amXm = 0⇒ a1 = a2 = . . . am = 0.
Demonstratie:-la TABLA.
Prop: Fie λ ∈ Sp(A) si X un vector propriu corespunzator.
a) Pentru orice m ∈ N∗ scalarul λm este valoare proprie a lui Am
si X ramane vector propriu pt. Am;
b) Daca P ∈ K [X ] este un polinom atunci P(λ) este valoare pr.pt. P(A) iar X ramane vector propriu pt. P(A);
c) Daca A este matrice inversabila atunci λ 6= 0, λ−1 estevaloare pr. pt. A−1 iar X ramane vector propriu pt. A−1;
d) Daca B este o matrice asemenea cu A (echivalent,∃P ∈Mn(K ) inversabila cu B = P−1 ·A ·P) atunci λ ramanevaloare proprie pt. B;
e) Daca X1,X2 sunt vectori pr. pt. A corespunzatori luiλ ∈ Sp(A) atunci ∀a1, a2 ∈ K , vectorul X = a1X1 + a2X2 estevector pr. corespunzator lui λ (daca X 6= 0);
f) Daca λ1, . . . , λm sunt valori pr. distincte ale lui A iarX1, . . . ,Xm sunt vectori pr. corespunzatori, atunci
a1X1 + . . .+ amXm = 0⇒ a1 = a2 = . . . am = 0.
Demonstratie:-la TABLA.
Prop: Fie λ ∈ Sp(A) si X un vector propriu corespunzator.
a) Pentru orice m ∈ N∗ scalarul λm este valoare proprie a lui Am
si X ramane vector propriu pt. Am;
b) Daca P ∈ K [X ] este un polinom atunci P(λ) este valoare pr.pt. P(A) iar X ramane vector propriu pt. P(A);
c) Daca A este matrice inversabila atunci λ 6= 0, λ−1 estevaloare pr. pt. A−1 iar X ramane vector propriu pt. A−1;
d) Daca B este o matrice asemenea cu A (echivalent,∃P ∈Mn(K ) inversabila cu B = P−1 ·A ·P) atunci λ ramanevaloare proprie pt. B;
e) Daca X1,X2 sunt vectori pr. pt. A corespunzatori luiλ ∈ Sp(A) atunci ∀a1, a2 ∈ K , vectorul X = a1X1 + a2X2 estevector pr. corespunzator lui λ (daca X 6= 0);
f) Daca λ1, . . . , λm sunt valori pr. distincte ale lui A iarX1, . . . ,Xm sunt vectori pr. corespunzatori, atunci
a1X1 + . . .+ amXm = 0⇒ a1 = a2 = . . . am = 0.
Demonstratie:-la TABLA.
Prop: Fie λ ∈ Sp(A) si X un vector propriu corespunzator.
a) Pentru orice m ∈ N∗ scalarul λm este valoare proprie a lui Am
si X ramane vector propriu pt. Am;
b) Daca P ∈ K [X ] este un polinom atunci P(λ) este valoare pr.pt. P(A) iar X ramane vector propriu pt. P(A);
c) Daca A este matrice inversabila atunci λ 6= 0, λ−1 estevaloare pr. pt. A−1 iar X ramane vector propriu pt. A−1;
d) Daca B este o matrice asemenea cu A (echivalent,∃P ∈Mn(K ) inversabila cu B = P−1 ·A ·P) atunci λ ramanevaloare proprie pt. B;
e) Daca X1,X2 sunt vectori pr. pt. A corespunzatori luiλ ∈ Sp(A) atunci ∀a1, a2 ∈ K , vectorul X = a1X1 + a2X2 estevector pr. corespunzator lui λ
(daca X 6= 0);
f) Daca λ1, . . . , λm sunt valori pr. distincte ale lui A iarX1, . . . ,Xm sunt vectori pr. corespunzatori, atunci
a1X1 + . . .+ amXm = 0⇒ a1 = a2 = . . . am = 0.
Demonstratie:-la TABLA.
Prop: Fie λ ∈ Sp(A) si X un vector propriu corespunzator.
a) Pentru orice m ∈ N∗ scalarul λm este valoare proprie a lui Am
si X ramane vector propriu pt. Am;
b) Daca P ∈ K [X ] este un polinom atunci P(λ) este valoare pr.pt. P(A) iar X ramane vector propriu pt. P(A);
c) Daca A este matrice inversabila atunci λ 6= 0, λ−1 estevaloare pr. pt. A−1 iar X ramane vector propriu pt. A−1;
d) Daca B este o matrice asemenea cu A (echivalent,∃P ∈Mn(K ) inversabila cu B = P−1 ·A ·P) atunci λ ramanevaloare proprie pt. B;
e) Daca X1,X2 sunt vectori pr. pt. A corespunzatori luiλ ∈ Sp(A) atunci ∀a1, a2 ∈ K , vectorul X = a1X1 + a2X2 estevector pr. corespunzator lui λ (daca X 6= 0);
f) Daca λ1, . . . , λm sunt valori pr. distincte ale lui A iarX1, . . . ,Xm sunt vectori pr. corespunzatori, atunci
a1X1 + . . .+ amXm = 0⇒ a1 = a2 = . . . am = 0.
Demonstratie:-la TABLA.
Prop: Fie λ ∈ Sp(A) si X un vector propriu corespunzator.
a) Pentru orice m ∈ N∗ scalarul λm este valoare proprie a lui Am
si X ramane vector propriu pt. Am;
b) Daca P ∈ K [X ] este un polinom atunci P(λ) este valoare pr.pt. P(A) iar X ramane vector propriu pt. P(A);
c) Daca A este matrice inversabila atunci λ 6= 0, λ−1 estevaloare pr. pt. A−1 iar X ramane vector propriu pt. A−1;
d) Daca B este o matrice asemenea cu A (echivalent,∃P ∈Mn(K ) inversabila cu B = P−1 ·A ·P) atunci λ ramanevaloare proprie pt. B;
e) Daca X1,X2 sunt vectori pr. pt. A corespunzatori luiλ ∈ Sp(A) atunci ∀a1, a2 ∈ K , vectorul X = a1X1 + a2X2 estevector pr. corespunzator lui λ (daca X 6= 0);
f) Daca λ1, . . . , λm sunt valori pr. distincte ale lui A iarX1, . . . ,Xm sunt vectori pr. corespunzatori, atunci
a1X1 + . . .+ amXm = 0⇒ a1 = a2 = . . . am = 0.
Demonstratie:-la TABLA.
Prop: Fie λ ∈ Sp(A) si X un vector propriu corespunzator.
a) Pentru orice m ∈ N∗ scalarul λm este valoare proprie a lui Am
si X ramane vector propriu pt. Am;
b) Daca P ∈ K [X ] este un polinom atunci P(λ) este valoare pr.pt. P(A) iar X ramane vector propriu pt. P(A);
c) Daca A este matrice inversabila atunci λ 6= 0, λ−1 estevaloare pr. pt. A−1 iar X ramane vector propriu pt. A−1;
d) Daca B este o matrice asemenea cu A (echivalent,∃P ∈Mn(K ) inversabila cu B = P−1 ·A ·P) atunci λ ramanevaloare proprie pt. B;
e) Daca X1,X2 sunt vectori pr. pt. A corespunzatori luiλ ∈ Sp(A) atunci ∀a1, a2 ∈ K , vectorul X = a1X1 + a2X2 estevector pr. corespunzator lui λ (daca X 6= 0);
f) Daca λ1, . . . , λm sunt valori pr. distincte ale lui A iarX1, . . . ,Xm sunt vectori pr. corespunzatori, atunci
a1X1 + . . .+ amXm = 0⇒ a1 = a2 = . . . am = 0.
Demonstratie:-la TABLA.