water, food and environment

127
Global Water Partnership Central and Eastern Europe DIALOG DESPRE APĂ, HRANĂ ŞI MEDIU ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST Dialog asupra implementării Directivei Cadru a Uniunii Europene în Agricultură şi Gospodărirea Apelor în Ţările Candidate în UE din Regiunea Central şi Est Europeană Prima fază 2001 - 2003 De la Haga la Kyoto Dialog asupra implementării Directivei Cadru a Uniunii Europene în Agricultură şi Gospodărirea Apelor în Ţările Candidate în UE din Regiunea Central şi Est Europeană Prima fază 2001 - 2003 De la Haga la Kyoto DIALOG DESPRE APĂ, HRANĂ ŞI MEDIU ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Upload: global-water-partnership-central-and-eastern-europe

Post on 21-Mar-2016

257 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

Dialogue on Water, Food and Environment: Phase 1

TRANSCRIPT

Page 1: Water, Food and Environment

Global Water Partnership Central and Eastern Europe

DIALOG DESPREAPĂ, HRANĂ ŞI MEDIU

ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Dialog asupra implementării Directivei Cadru a Uniunii Europene în Agricultură şi

Gospodărirea Apelor în Ţările Candidate în UE din Regiunea Central şi Est Europeană

Prima fază 2001 - 2003

De la Haga la Kyoto

Dialog asupra implementării Directivei Cadru a Uniunii Europene în Agricultură şi

Gospodărirea Apelor în Ţările Candidate în UE din Regiunea Central şi Est Europeană

Prima fază 2001 - 2003

De la Haga la Kyoto

DIALOG DESPREAPĂ, HRANĂ ŞI MEDIU

ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Page 2: Water, Food and Environment

2

Mulţumiri Membrii Consiliului Regional al Parteneriatului Global al Apei pentru Europa Centrală şi de Est şi toţi cei care au contribuit la prezentul raport doresc să mulţumească asistenţei generoase furnizate de dialogul ECE "Spre o guvernare eficientă a apei" de către Secretariatul GWP şi Centrul de Resurse GWP - HR Wallingford. Raportul regional a fost pregătit în cadrul GWP-ECE grupului operativ "Guvernarea" condus de prof. Laszlo Somlyody (Ungaria). El a fost scris de prof. Janusz Kindler (Polonia) şi dr. Harry Liiv (Estonia) pe baza rapoartelor naţionale pregătite de GWP Parteneriatul Apei al ţărilor: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacia şi Ungaria şi alte publicaţii relevante. GWP-ECE recunoaşte contribuţiile financiare făcute de donatori importanţi pentru dialogul "Spre guvernarea eficientă a apei". Acest document, Dialog asupra guvernării eficiente a apei: Acţiune prin Parteneriat (în Europa Centrală şi de Est), este un raport de stare pregătit pentru prezentare la Al 3-lea Forum Internaţional al Apei din Kyoto, Japonia, din 16-23 martie 2003. Acest document reuneşte experienţa câştigată după conducerea Dialogului asupra Guvernării eficiente a apei dus timp de un an de zile. Procesul va continua şi anul viitor, iar planurile de acţiune vor fi schiţate şi implementate ceea ce va ajuta ca guvernarea apei să fie mai eficientă. Dialogul asupra guvernării eficiente a apei a fost proiectat să fie cât se poate de întins şi construit cu ajutorul atelierelor şi meselor rotunde regionale şi din fiecare ţară, care au reunit parlamentari, agenţii guvernamentale, practicanţi cheie în domeniul apei, grupuri comunitare, ONG-uri, agenţii ale Naţiunilor Unite, donatori, sectorul privat şi alţii. Natura participativă a Dialogului va aduce o nouă speranţă pentru o gospodărire durabilă a apei în noul mileniu.

Page 3: Water, Food and Environment

3

Cuprins

DIALOG NAŢIONAL ASUPRA APEI, ALIMENTAŢIEI ŞI MEDIULUI .......... 6 1. Introducere................................................................................................................................. 6

Informaţii generale ..................................................................................................................... 6 a) Suprafaţa totală a ţării, populaţia........................................................................................ 6 b) Demografia......................................................................................................................... 8 c) Angajaţi în diferite activităţi economice în anul 2000 (agricultură şi silvicultură, industrie, construcţii, comerţ, servicii) .................................................................................................. 10 d) P.I.B./cap de locuitor (în concordanţă cu puterea de cumpărare, USD) .......................... 10 e) Date despre teren (suprafaţa totală, ape, uscat, zone împădurite, teren arabil, păşuni naturale) ...............................................................................................................................11 f) Principalele tipuri de sol şi valoarea lor agricolă ............................................................... 14 g) Reforma agrara şi structura fermelor (organizare) ........................................................... 15 h) Bariere în faţa dezvoltării economice ............................................................................... 16

Pierderi ale factorilor de producţie ........................................................................................... 17 Terenuri cultivabile ................................................................................................................... 17

Creşterea şeptelului – pierderi fizice şi economice .............................................................. 18 Pierderi fizice şi economice datorate degradării infrastructurii de îmbunătăţiri funciare....... 19 Pierderi datorate declinului PIB ............................................................................................ 19

Procesul de aderare la UE, negocieri ...................................................................................... 21 Situaţia în prezent................................................................................................................. 21 România are mijloace de implementare a Politicii Agrare Comune ..................................... 22 Propuneri de reformă pentru Politica Agrară comună .......................................................... 22 Transpunerea procesului managerial ................................................................................... 22 Concluzii ...............................................................................................................................23

2. Populaţia.................................................................................................................................. 24 Caracteristici generale ............................................................................................................. 24 Locuitori rurali – problema marginalizării sociale ..................................................................... 26 Schimbări în cadrul populaţiei rurale, dinamica şi cauze ......................................................... 26 Migraţia .................................................................................................................................... 27 Sănătate................................................................................................................................... 29 Educaţie ................................................................................................................................... 30 Proiecte privind populaţia rurală............................................................................................... 31

3. Economia................................................................................................................................. 31 Veniturile rurale (în zona rurală)............................................................................................... 31 Situaţia economică în agricultură ............................................................................................. 31 Eficienţa principalelor produse agricole ................................................................................... 32 Angajaţi în alte domenii în afara agriculturii ............................................................................. 35 Gospodării rurale...................................................................................................................... 36 Şomajul în zona rurală ............................................................................................................. 37

Sărăcia ................................................................................................................................. 37 Infrastructura tehnică în zonele rurale...................................................................................... 41

4. Apa .......................................................................................................................................... 45 Temperatura aerului................................................................................................................. 47 Precipitaţii................................................................................................................................. 47 Lacuri ....................................................................................................................................... 48 Mlaştinile .................................................................................................................................. 50 Suprafaţa irigată, terenul arabil, păşunile, diferitele tipuri de sisteme de irigaţii, situaţia actuală a sistemelor de irigaţii .............................................................................................................. 50 Drenajul terenurilor (totalul suprafeţelor drenate, drenaje de suprafaţă şi subterane), terenul arabil, păşunile ......................................................................................................................... 51

Variaţia de la un an la altul a rezervelor de apă disponibile pentru sectorul agricol ............. 51 Aprovizionarea cu apă şi salubritatea în zonele rurale ............................................................ 52 Dezvoltarea pescuitului ............................................................................................................ 55

Dezvoltarea facilitaţilor şi a resurselor de pescuit ................................................................ 55

Page 4: Water, Food and Environment

4

Dezvoltarea fermelor piscicole ............................................................................................. 56 Directive Cadru pentru Ape a UE şi impactul acestora în managementul apei în zonele rurale................................................................................................................................................. 57

5. Mediu ....................................................................................................................................... 58 Ameninţări externe asupra sistemelor agricole, tendinţe actuale şi viitoare ............................ 61 Ameninţări ale agriculturii asupra mediului, tendinţe actuale şi viitoare................................... 62

Potenţiale agricole pentru pierderile de nutrienţi .................................................................. 62 Combaterea eroziunii solului.................................................................................................... 66 Irigaţiile..................................................................................................................................... 66 Fermele şi biodiversitatea ........................................................................................................ 66 Fermele organice (ecologice)................................................................................................... 66 Agricultura şi zonele protejate (coridoare ecologice, văi protejate, viaţa sălbatică)................. 67 Flora şi fauna sălbatică ............................................................................................................ 69 Organismele modificate genetic............................................................................................... 70

6. Investiţii.................................................................................................................................... 71 Investiţii în agricultura şi industria alimentara .......................................................................... 71 Asociaţii de Utilizatori de Apă din România ............................................................................. 71 Instituţii sociale şi servicii ......................................................................................................... 71

Forţa de muncă............................................................................................................................ 72 Populaţia ocupată civilă, în principalele ramuri ale economiei naţionale ................................. 73

7. Concluzii .................................................................................................................................. 81

DIALOG DESPRE APĂ, HRANĂ ŞI MEDIU ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST .......... 84 1. Introducere.............................................................................................................................. 85 2. Procesul Dialogului AHM în regiunea Europei Centrale şi de Est ........................................... 86 3. Obiective ale Dialogului ECE AHM.......................................................................................... 88 4. Activităţi ................................................................................................................................... 89 5. Planul şi programul de lucru .................................................................................................... 92 6. Dialogul Naţional AHM în Ungaria ........................................................................................... 92 7. Legătura Dialogului ECE AHM cu procesul politic................................................................... 93 8. Concluzii .................................................................................................................................. 95 9. Viitoarele planuri pentru Dialogul ECE-AHM ......................................................................... 101

DIRECTIVA CADRU PENTRU APĂ (DCA) ŞI INSTRUMENTELE DIN CADRUL POLITICII AGRICOLE COMUNITARE (PAC) ÎN VEDEREA SPRIJINIRII IMPLEMENTĂRII ACESTEIA................................................................................................................................... 105

Introducere................................................................................................................................. 105 Scopurile DCA ........................................................................................................................... 106 Cum influentează agricultura apele şi ecosistemele conexe? ................................................... 106

Irigaţii şi drenaje ................................................................................................................. 106 Cantitatea şi calitatea apei ................................................................................................. 107

Competiţia între apă şi agricultură pentru utilizarea terenului. ............................................... 108 Principalele interactiuni dintre agricultură (reglementată de pac) şi apă (reglementată de dca)108

4.1. Interacţiune la nivel administrativ .................................................................................... 108 4.2. Interacţiuni la nivelul fermei ......................................................................................... 110

Măsuri ale politicii agricole comunitare actuale pentru sustinerea şi implementarea DCA........ 113 5.1. Organizaţia de Piaţă Comună ..................................................................................... 113 5.2. Dezvoltarea Rurală...................................................................................................... 113

5.2.6. Mediul agricol ............................................................................................................... 115 5.3. Buna Experienţă Agricolă şi Standarde Minime.............................................................. 117

Dezvoltarea pe mai departe a instrumentelor de politica ale politicii agricole comunitare în sprijinirea şi implementarea DCA .............................................................................................. 118 Standarde noi ............................................................................................................................ 119 Concluzii .................................................................................................................................... 121

8.3. Chestiuni deschise ...................................................................................................... 122 Bibliografie ................................................................................................................................. 123 Reprezentaţe ale comisiei europene în ţările candidate pagini web.......................................... 125

Page 5: Water, Food and Environment

5

Page 6: Water, Food and Environment

6

DIALOG NAŢIONAL ASUPRA APEI,

1. Introducere Info

a) Suprafa ţia Sursa

ctoratul General al Politiei de Frontieră din cadrul Ministerului de Interne; şi Mediului.

România este situată în sud-estul Europei Centrale, în interiorul şi exteriorul arcului unţilor Carpaţi, pe cursul inferior al Dunării (1075 km) şi cu ieşire la Marea Neagră, la o distanţă ţă de

dine.

edie care corespunde subcarpaţilor,

rmă de amfiteatru a

sud-vest şi continental-excesive din nord-est. Temperatura medie

mm în Dobrogea, pentru ca în zonele montane să ajungă la 1000-

ncipalul colector al acestora fiind fluviul Dunărea care străbate ţara în partea sudică pe

zona muntoasă (Lacul Mioarelor - Făgăraş la

cu apă, irigaţii, piscicultură şi agrement.

ALIMENTAŢIEI ŞI MEDIULUI

rmaţii generale ţa totală a ţării, popula

datelor

- Institutul de Geografie Bucureşti; - Inspe- Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor

m

fa extremităţile continentului, ce variază între 1050 km şi 2800 km.

Situat la intersecţia paralelei 45oN cu meridianul 25oE (la 17 km nord de oraşul Făgăraş), teritoriul României se desfăşoară pe 4o37’5’’ latitudine şi 9o25’40’’ longitu

• Ieşirea la mare înlesneşte legăturile cu ţările din bazinul Marii Negre, bazinul Mării Mediterane şi prin intermediul acesteia, cu toate ţările lumii.

• Litoralul romanesc al Marii Negre se desfăşoară pe 245 km, între Gârla Musura (graniţa cu Ucraina) şi localitatea Vama Veche (graniţa cu Bulgaria).

• Relieful României se compune din trei trepte majore şi anume: cea înaltă a Munţilor Carpaţi (cel mai înalt vârf Moldoveanu 2544 m), cea mdealurilor şi podişurilor şi cea joasă, a câmpiilor, luncilor şi deltei Dunării. Delta Dunării, cea mai tânără unitate de relief, în continuă formare are altitudinea medie de 0,52 m.

Caracteristicile principale ale unităţilor de relief sunt: proporţionalitatea (31% munţi, 36% dealuri şi podişuri, 33% câmpii şi lunci), dispunerea concentrică şi sub fotreptelor majore ale reliefului.

• Clima României este temperat-continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre multianuală este diferenţiată latitudinal, respectiv 8oC în nord şi 11oC în sud şi altitudinal cu valori de -2,5oC în zonele montane (Vârful Omu - masivul muntos Bucegi) şi 11,6oC în câmpie (oraşul Zimnicea - judeţul Teleorman).

Precipitaţiile anuale scad în intensitate de la vest la est, respectiv de la 600 mm la 500 mm în Câmpia Româna şi sub 400 1400 mm.

• Apele curgătoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în Carpaţi, prio lungime de 1075 km şi se varsă în Marea Neagră.

• Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (numeroase tipuri genetice) răspândite în toate unităţile majore de relief, de la cele glaciare în 2282 m) la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) şi lacuri antropice de asemenea, în toate unităţile de relief construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic, pentru alimentare

Page 7: Water, Food and Environment

7

olid) şi păduri de fag. Pe culmile mai înalte se află pajişti lpine

ifere: urs, cerb, râs, mistreţ, căprior, veveriţa şi un număr mare de

uri feroase şi neferoase, zăcăminte de aur, rgint ş

oldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu a, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Hârşova, Măcin, Brăila,

Timişoara,Sibiu, Crai

Ţării Romaneşti începând din a doua jumătate a secolului al XVII-lea.

• Drapelul este tricolor, culorile sunt aşezate vertical în ordinea următoare, începând de la

te:

n prim-ministru (desemnat de preşedintele ţării,

• Vegetaţia este condiţionată de relief şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de păduri de conifere (îndeosebi molid), păduri de amestec (fag, brad şi ma şi stufărişuri de jneapăn, ienupăr, afin şi altele.

În regiunile de deal şi de podiş se întâlnesc păduri de foioase în care predomină fagul, gorunul sau stejarul; pe dealurile joase şi câmpiile înalte adesea principalele specii care alcătuiesc pădurile sunt cerul şi garniţa.

Vegetaţia de stepă şi de silvostepă care ocupă zonele cu deficit de umiditate din Podişul Dobrogei, Câmpia Română, Podişul Moldovei şi Câmpia de Vest, a fost, în cea mai mare parte, înlocuită prin culturi agricole.

• Fauna României este grupată pe areale diferenţiate în funcţie de biotopul fiecărei specii. în etajul alpin apar elemente relicte precum capra neagră şi vulturul de munte. În pădurile carpatine trăiesc diferite mamspecii de păsări. În câteva regiuni muntoase se mai păstrează cocosul de munte şi cocosul de mesteacăn; în zonele de deal şi de câmpie sunt răspândite: iepurele, cârtiţa, ariciul, diferite pasări, şopârle, batracieni, ş.a.; pentru zonele de stepă sunt caracteristice rozătoarele (popândăul şi hârciogul). Fauna acvatică este reprezentată îndeosebi prin păstrăv în apele de munte (lostriţa, mai răspândită în trecut, a devenit destul de rară); clean şi mreana în zonele de dealuri; crap, biban, ştiucă, somn, caras în zonele de câmpie şi Delta Dunării; în apele marine teritoriale şi pe Dunărea inferioară se întâlnesc şi specii de sturioni.

• Resursele minerale utile ale României sunt variate. Printre principalele resurse minerale utile pot fi menţionate: petrolul, cu vechi tradiţii de exploatare; gazele naturale; cărbuni, în special huila cocsificabilă, cărbunele brun şi lignitul; minerea i de bauxită; mari rezerve de sare, precum şi o serie de resurse nemetalifere. O categorie aparte a bogăţiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape minerale, cu valenţe pentru consum şi tratamente medicale.

• Oraşele principale: Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca, Galaţi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brăila.

• Porturile principale:

- la Marea Neagră: Constanţa, Mangalia; - la Dunăre: M

Măgurele, ZimniceGalaţi, Tulcea, Sulina.

• Aeroporturile principale: Bucureşti (Otopeni, Băneasa), Constanţa (Mihail Kogălniceanu), Cluj-Napoca, Iaşi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureş, Suceava, Bacău, Deva, ova, Tulcea.

• Capitala: Municipiul Bucureşti (2009200 locuitori, la 1 iulie 2000). Împărţit în şase sectoare administrative. Prima menţionare documentară a fost în 20.IX.1459, ca reşedinţă a lui Vlad Ţepeş. Capitală aCapitala României, din anul 1862, cel mai important centru politic, economic şi cultural-ştiinţific al ţării.

• Limba oficială: română. • Sărbătoarea naţională: 1 decembrie. lance: albastru, galben, roşu. • Forma de guvernământ a României es

- Republica, conform Constituţiei adoptate în 1991; - Puterea legislativă: parlament bicameral; - Puterea executivă: guvern, condus de u

în baza rezultatelor alegerilor generale);

Page 8: Water, Food and Environment

8

versal pentru un mandat de 4 ani.

oziţia geografică a României

Punctul extrem (Localitatea) Judeţul Longitudinea

estică Latitudinea

nordică

- Preşedintele ţării este ales prin scrutin uni• Moneda naţională: “leul”.

P

Nord Satul Horodiştea Boto o42’05” 48o15’06” şani 26Sud Oraşu Teleol Zimnicea rman 25o23’32” 43o37’07” Est Oraşul Tulcea 2 ” 4 Sulina 9o41’24 5o09’36”Vest Comuna Beba Veche Timiş 20o15’44” 46o07’27”

Organizarea administrativa a teritoriului României (la 31 decembrie 2000)

Suprafaţa Numărul Numărul Numărul atelor totala (km2) oraşelor şi

municipiilor din care: municipii comunelor s

România 93 238391 265 2686 13092

laţia pe me

Numărul locuitorilor în procente faţă de total

Popu dii

Total ral Urban Rural Urban Ru1 iulie 1998 22502803 12347886 10154917 54,9 45,1 1 iulie 1999 22458022 10155293 12302729 54,8 45,2 1 iulie 2000 22435205 12244598 10190607 54,6 45,4

b) Demografia Sursa de informaţii: Institutul Naţional de Statistică (INS), anuare statistice

b1) Populaţia în funcţie de sex milioane locuitori

anul

Populaţia 1996 99 2000 1997 1998 19Total 522.607 22.546 22.503 22.458 22.43

Bărbaţi 11.081 11.041 12 10.985 10.96911.0Femei 11.526 05 91 73 6611.5 11.4 11.4 11.4

) Popu funcţie de zona loc

milioan i anul

b2 laţia în uită e locuitor

Populaţia 1996 2000 1997 1998 1999 Tota 2 .458 l 22.607 22.546 22.503 2 22.435Urban 12.411 12.405 79 12.303 12.24512.3Rural 10.196 41 54 55 9010.1 10.1 10.1 10.1

Page 9: Water, Food and Environment

9

b3) Populaţia în funcţie de grupa de vârsta şi sex 1 iulie 2000

Grupa de vârstă Total Bă baţi Femei

r0-4 ani 5568801144825 5879455-9 ani 1218267 624211 594056

10-14 ani 1734988 883893 51095815-19 ani 1661778 847520 81425820-24 ani 1955437 998473 95696425-29 ani 1806725 918654 88807130-34 ani 1837519 932903 90461635-39 ani 1285188 646851 63833740-44 ani 1594845 792644 80220145-49 ani 1592356 783446 80891050-54 ani 1322506 642407 68009955-59 ani 1060721 501655 55906660-64 ani 1234537 563911 67062665-69 ani 1095114 487701 60741370-74 ani 891832 381583 51024975-79 ani 598029 233083 36494680-84 ani 219126 77208 141918

85 e ani şi pest 181412 64766 116646TOTAL 22 10 11435205 968854 466351

b4) Clasificarea localităţilor în func ărul de loc 1 iulie 2000

Număr municipii, oraşe şi

ţie de num uitori

comune Număr locuitori

Municipii, oraşe şi comune în funcţie

de num rul de absolute Date ab taj din al ă

locuitori

Date Procentaj din total solute Procen

tot

Municipii şi oraş ) e (zona urbanăTotal 100 100 263 12244598

sub 2.000 1 0,4 1796 * 2.000-4.999 11 0,3 4,2 427355.000-9.999 58 22,0 441136 3,6

10.000-19.999 84 3 114 9,4 1,9 511420.000-49.999 62 2 19 15,8 3,6 3253750.000-99.999 23 1 14,3 8,7 744879

100.000-199.999 12 14,1 4,6 1728126200.000-999.999 11 4,2 3199075 26,1

1.000.000 şi peste 1 0,4 2009200 16,4 Comune (zona rurală)

Total 26 10 1 100,0 88 0,0 0190607sub 1.000 54 2,0 40167 0,4

1.000-1.999 401 9 6,3 14,9 637462.000-4.999 1629 60,6 5421117 53,2 5.000-9.999 569 2 36 36,0 1,2 70131

10.000 şi peste

35 1,3 421723 4,1

Page 10: Water, Food and Environment

10

c) A erite ac i economice în anul 2000 (agricultură şi silvicultură, ucţii, com , servicii)

vităţi

e mărime, în 2000

l

ngajaţi în dif tivităţindustrie, constr erţ

Personalul unităţilor active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe actişi clase d

din care: pe clase de mărime, după număru

de salariaţi Regiunea Total 0-9 10-49 50-249 250 şi

peste Total 4118731 590765 667 301 1988504161 872Industrie extrac 9 608 834 7tivă 14765 3440 11 13177Industrie prelucrătoare 18214404 2 0 08888 20416 387012 114135Energie electrică şi termică, gaze şi apa 191449 153 1903 18274 171119Construcţii 383132 22388 73698 149655 137391Comerţ cu ridicata şi cu amânuntul, 3 1repararea şi întreţinerea autovehiculelor

telor şi a bun. pers. şi şi motociclecasnice

831186 72363 267340 399066 52417

Hoteluri şi restaurante 92645 25507 27525 25651 13962Transport şi depozitare 288783 29318 26809 52946 179706Poştă şi telecomunicaţii 102494 1638 4338 9226 87292Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi

ncipal 1

de servicii prestate în priîntreprinderilor

76566 36892 44048 51380 44246

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

83413 13016 13900 27255 29242

d) P.I.B./cap de locuitor (în concordanţă cu puterea de cumpărare, USD) ursa de informaţii: Institutul Naţional de Statistică (INS), anuarul statistic al României, 2001

- procente -

Ţara Export net

S

Structura produsului intern brut, pe elemente componente,după metoda cheltuielilor, în 2000

Consum final al populaţiei

Consum final guvernamental

Formarea brută de capital fix

România1) 79,0 8,9 -5,6 6,9 11) – Din însumarea element ,0 într făcu care a discre

l naţional brut, pe locuitor (calculat pe baza parită terii de cumpă ţionali -

21998 1999

elor nu rezultă 100riaţia stocurilor şi

ucât raportarea s-apanţele statistice

t faţă de total PIB, cuprinde în plus v

Produsu ţii pu rare) - dolari interna

Tara 1997 Romania 6422 6153 5441 1)

1) – Atlasul Băncii Mondiale

Page 11: Water, Food and Environment

11

e) Date despre teren (suprafaţa totală, ape, uscat, zone împădurite, teren arabil, păşuni naturale)

- mii ha - 1998 1999 2000

Fondul funciar, după modul de folosinţă

Suprafaţa totală a fondului f 23839,1unciar 23839,1 23839,1 Suprafaţa agricolă, din care: 14730,7 14801,7 14856,8 - arabil 0,8 8,1 1,1935 935 938 - păşuni 3402,7 3322,8 3441,7 - fâneţe 1503,4 1512,0 1507,1 - vii şi pepiniere viticole 281,8 281,1 272,3 - livezi şi pepiniere pomicole 263,0 256,7 254,6Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, din care:

6672,3 6790,6 6457,3

- păduri 6 6225,8 6227,4 223,1Construcţii 630,5 627,4 632,9Drumuri şi căi ferate 395,7 388,4 388,2Ape şi bălţi 880,4 879,3 867,8Alte suprafeţe 458,5 422,7 636,1

Ariile protejate, în 2000

Număr Suprafaţa (ha)

Rezervaţii ştiinţifice 101287 53Parcuri naţionale 12 3206 33Monumente ale 231 2177 naturii Rezervaţii naturale 543 128611 Parcuri naturale 4 218969 Rezervaţii ale biosferei 3 679000

Rezervaţii ale biosferei, în 2000

Denumirea rezervaţiei Judeţul Suprafaţa (ha)

Total 679000 Delta Dunării Tulcea, Constanta 00 5800Retezat Hunedoara 00 550Rodna Mara ureş 44000 m

Page 12: Water, Food and Environment

12

Parcurile naţionale şi naturale, în 2000

Denumirea parcului Suprafaţa (ha) Judeţul

Parcuri naţionale - total 333206Retezat Hunedoara 04738Rodna Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Suceava 46399Domogled - Valea Cernei Caraş-Se inţi, Gorj verin, Mehed 60100Cheile Nerei - Beuşnita Caraş-Severin 37100Bucegi Ar a geş, Braşov, Dâmboviţa, Prahov 32663Semenic - Cheile Caraşului Caraş-Severin 36664Ceahlău Neamţ 8396Cozia Vâlcea 17100Călimani Bistriţa-Năsă hita, Mureş,

Suceava 2ud, Harg 4041

Piatra Craiului Argeş, Braşov 14800Cheile Bicazului - Hăşmaş Harghita, mţ 6575NeaMunţii Măcinului Tulcea 11321Parcuri naturale 218969Grădiştea Muncelului - Cioclovina Hunedoara 10000Porţile de Fier Caraş-Severin, Mehedinţi 115656Munţii Apuseni Alba, Bihor, Cluj 75784Balta Mică a Brăilei Brăila 17529

Resursele de apă asigurate, potrivit gradului de amenajare, în 2000

Bazine hidrografice Surse de apă / Milioane m3/an

Total, din ca 91 re: 397Apa de supra 959 faţă 33Râuri interioare 13959 Tisa 250 Someş 721 Crişuri 394 Mureş 1205 Spaţiul Banat1) 608 Jiu 2091 Olt 1682 Vedea 40 Argeş 1671 Ialomiţa 430 Siret 1955 Prut 726 Alte bazine2) 2186 Dunărea 20000 Ape subterane 5832

1) - Bega, Caraş, Bârzava, Timiş, Cerna, Nera 2) ălmăţui-Buzău

- Călmăţui-Olt, C

Page 13: Water, Food and Environment

13

Calitatea apelor de suprafaţă în 2000 - km -

din care: i Bazine hidrografice

Total lungimpe râuri

supravegheate Categoria I Categoria goria III Peste limitele categoriei III II Cate

otal 22012 13405 5505 1386 1716414 17 - 36

Someş 1681 1180 442 - 59Crişuri 1093 946 68 - 79Mureş 2434 1288 837 144 165Spaţiul Banat 1 41377 294 34 9 -Jiu 944 742 147 55 -Olt 2335 1323 5 139 3154 9Vedea 3875 389 355 99 2Argeş 2325 1836 408 50 31Ialomiţa 1 267 2175 450 196 62Siret 4135 2369 1 199 3235 32Prut 1588 356 615 216 401Dunărea 1225 636 459 130 -Litoral 358 182 138 38 -

Repartizarea terenurilor agricole pe clase de preta ate, la 31 de brie 2000 bilit cem

TTisa 467

Modul de folosinţă

Total agricol Arabil Păşuni şi fâneţe Vii şi livezi Clasa de pretabilitate mii ha % mii ha % mii ha % % mii ha

uprafaţa totală, din

pretabilitate

14857 100,0 81 1 4949 100,0 527 100,

I - foarte bună 410 2,8 355 3,8 54 1,1 1 0,2II - bună 3656 24,6 3353 35,7 220 4,4 83 15,7III - mijlocie 3 2 2 2 5 1 12 2083 0,7 364 5,2 97 2,1 2 3,2IV – slabă 1 3 13623 24,4 1728 18,4 767 5,7 28 24,3V - foarte slabă 4085 227,5 1581 16,9 311 46,7 193 36,6

Scare, în clasa de

93 00,0 0

AMENAJARI DE IMBUNATATIRI FUNCIARE

948.186

2.210.7343.006.092

3.084.635

Amenajari de irigatii [ha] Amenajari de desecare-drenaj [ha]Amenajari de combatere a eroziunii solului [ha]Amenajari de aparare impotriva inundatiilor [ha]

Page 14: Water, Food and Environment

14

Princip i de inform itutu Sta ), sti i, PAM ner tar

Încadrarea terenurilor într-una din cele 5 clase de pretabilitate se face în funcţie de ţialul pro

- clasa I: fo - clasa II: bună;

- clasa III: - clasa IV:

asa V: foarte slabă.

Clasa de calitate

f) alele tipur sol şi valoarea lor agricolă Sursa de

aţii: Inst MA

l Naţional de – Direcţia Ge

tistică (INSală Dezvol

Anuarul statie Rurală

c al Românie 2001

poten ductiv al acestora:

arte bună;

mijlocie slabă;

- cl

Total Total suprafaţa

2000 cartată suprafaţa I

(100-80) II

(80-60) III

(60-40) IV

(40-20) V

(20-0)To 898 11725110 790855 2455726 3361160 3344606 1772763tal ţară 14882

Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi 1)

mirea factorului Suprafaţa afe(mii ha)

ai capacităţii productive, în 2000

Denu ctată

Secetă frecventă 7100 din care: cu amenajări pentru irigatii2) 3211Exces periodic de umiditate în sol 3781 din care: cu amenajări de desecare-drenaj2) 3196Eroziunea solului prin apă 6300 din care: cu amenajări antierozionale2) 2274Alunecări de teren 702Eroziunea solului prin vânt 378Schelet excesiv de la suprafaţa solului 300Sărăturarea solului 614Cplugului”)

ompactarea solului datorită lucrărilor necorespunzătoare (“talpa 6500

Compactarea naturală a solului 2060Formarea de crustă 2300Rezervă mică şi fo 7485arte mică de humus în sol Aciditate puternică 3424 şi moderată Alcalinitate ridicată 223Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil 6330Asigurarea slabă şi foarte slabă cu potasiu mobil 787Asigurarea slabă cu azot 5110Carenţe de microelemente (zinc) 1500Poluarea chimică a solului datorită diferitelor activităţi social-economice 9001)

2) - Aceeaşi suprafaţă poate fi afectată de unul sau mai mulţi factori limitativi - Amenajările menţionate sunt în cea mai mare parte nefuncţionale, datorit

ă neîntreţinerii lor

Page 15: Water, Food and Environment

15

preţul pământului pe zone pSursa de i rară - Renta funciară şi preţ

care, dată cu împrumut, la dobânda urentă vinde pământul un venit egal cu profitul, respectiv cu renta

sau arenda încasate în condiţiile în care era proprietarul pământului respectiv.

Zona de fertilitate ind preţul pământului

Estimări privind edoclimatice nformaţii: Institutul de Economie Ag ul pământului

Preţul pământului reprezintă acea sumă de bani c , normală, să asigure celui care

Limite priv

Zona I (Câmpia Română) 14000000-15000000 Zo II pi ena (Câm a de V st) 12.000000-13000000 Zona III (Podişuri) 10000000-11000000 Zona IV (Dealuri şi coline) 8000000-9000000 Zona V (Piemontană şi m taon nă) 5000000-6000000

g) Refo

Sursa de info

Situa nd e

taţii total: 817 din c - ăr exploataţii comercia - ăr exploataţii familiale

- număr exploataţii mixte 920 din care: 884 comerciale şi 36 familiale

Gradul de privatizare al sistemelor irigate în scopul transferului lor către AUAI între 1993 – 2000, 2001-2002 şi previziunile pentru 2003

rma agrara şi structura fermelor (organizare) rmaţii: MAPAM

ţia privi xploataţiile agricole

- Număr de exploa 9are:

num le 8524 num 373

Asociaţii în diferite stadii constitutive

Anul Total Din care cu decizie legala

Asociaţii care au preluat sistemele irigate conform

Ordinului MAPAM

Nr. de AUAI

Suprafaţa irigată

Nr. de AUAI

Suprafaţa irigată Nr. de AUAI Suprafaţa

transferată 1993-1996-2000 67 164.978 8 41.388 - -

2001 111 243.595 37 122.079 21 79.0002002 151 478.600 77 260.152 51 185.0002003 210 550.000 151 478.600 151 478.600

Page 16: Water, Food and Environment

16

151S=478.600 ha

Asociaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (AUAI)în perioada 1993-2000, 2001-2002 şi în perspectiva anului 2003

0

21S=79.000 ha

S=185.

0

20

40

dezvore le e tranzi ă un sţinut

etare ş care c

Cum iţiativă are laebui fă existe şi cea

e rrtantă

iţie es tată d gene erea naţion

Căd ucţiei ind şi a ădere ă a , decsemnificativ a

E

51000 ha

60

80

Nr.

aso

ciaţ

iiI)

100

(AU

A

120

140

160

1993-1996-2000 2001 2002 2003

rigatii prin transferul acestora către

h) Bariere în faţa ltării economice Cunoaşterea pierderilor pe ca presupun ţia implic proces su de cerc i o cuantifi ompletă a datelor.

până acum nu există o in de cercet nivelul economiei naţionale, aceasta va tr cută pe baza informaţiilor nte. Prima mai impo categorie de costuri ale perioadei de tranz te reprezen e pierderil ate de căd economiei ale.

erea prod ustriale gricole, sc a dramatic exporturilor linul produsului intern brut reprezintă cele mai semnificative capitole ale acestor pierderi.

voluţia indicatorilor semnificativi ai producţiei naţionale de bază între 1989 – 1999 ursa de informaţii: BERD – Raport de tranziţie – 1995, pag. 204

Producţie naţiona

Producţie industria

Producţie ricolă

Export FOB PIB

Stadiul privatizarii amenajarilor de i

SAnuarul Statistic al României, 1998

lă lă agatorilor relevanţi în 1989

a) în miliarde lei 1989

1931,4 1272,2 196,9 7,78 16 800,5

b) în miliarde 129,4 85,4 13,3 10,487 53,7 $ 2. Dinamica indic

1991 74,4 62,5 97,9 0,7 4 82,21992 66,2 48,8 84,9 1,6 4 75,0

49,5 93,5 51,1 93,7 58,7

1995 78,0 55,9 97,9 5,4 7 84,71996 83,4 59,4 99,1 3,0 7 88,11997 76,0 55,0 102,5 80,1 82,0

1. Valoarea totală a indic

atorilor comparaţi cu 1989 = 100 1990 82,5 81,0 97,1 55,1 94,4

1993 68,8 46,6 76,1 1994 71,5 79,1

Page 17: Water, Food and Environment

17

67,1 47,2 94,8 ,1 1998 79 76,0 1999 61,6 43,7 85,8 ,1 81 73,6

3. 1990-1999 pierderi în miliarde $ faţă de1989

397,39 386,83 4,8 38,193 102,5

căderii producţiei naţionale în perioada 1989-1999 Pierderi datorate s

Indicator 1989 1990-1996 1997-1999* 1990-1999 Producţie naţională medie anuală (în miliarde $)

Alternativa “a” (1989 preţuri

129,64 97,23 89,35 94,87

constante) Alternativa “b” (preţuri curente)

129,64 69,23 65,08 67,99

Indici de producţie Alternativa “a” 100,0 75,0 68,9 73,2 Altern 53,4 56,2 54,2 ativa “b” 100,0

Evaluarea pierderilor (miliarde $) Anual

Alternativa “a” 0,0 32,39 40,28 34,76 Alternativa “b” 0,0 60,38 56,83 59,32

Total Alternativa “a” 0,0 226,76 120,85 347,61 Alternativa “b” 0,0 422,75 170,48 593,32 * Date p

tiv cu declinul industriei, agricultura a înregis

ca enariului “b”. În ambele alternative, cele mai m

m Legii Reformei Pământurilor, au existat suprafeţe semnificative de teren arabil care au răm

necultivate în perioada 1990 – 1996 a fost de 704

ceasta ducând la pierderi ale producţiei de 7 – 10% ale suprafeţei arabile. Aceste

rovizorii

Volumul pierderilor corespunzătoare la această scădere este echivalent cu 6,3 x nivelul PIB din 1989 sau cu aprox. 11 x PIB din 1999!

Deteriorarea agriculturii Pierderi ale producţiei Cu toate că a fost mai puţin afectată comparatrat scăderi serioase ale producţiei. Până în 1992, agricultura a pierdut doar 15,1% din

nivelurile iniţiale avute în 1989, în comparaţie cu pierderea de 25% a PIB şi de 51,2% a sectoarelor industriale. Datele statistice disponibile arată că din 1996 agricultura a recuperat o parte din pierderi şi în 1997 chiar a avut o mica creştere a producţiei (2,7%).

Totuşi intervalul 1998 – 1999 a adus pierderi serioase producţiei agricole. Pierderile de produc – 1998 sunt de 4,873 miliarde US$ în ţie în sectorul agricol din România în perioada 1990

zul scenariului “a” şi de 26,05 miliarde US$ în cazul scari pierderi au fost înregistrate în 1992, când dezvoltarea producţiei agricole a căzut la

86,6% faţă de nivelul din 1989.

Pierderi ale factorilor de producţie Terenuri cultivabile

În fiecare an, pe perioada care a urmat redistribuirii terenurilor agricole proprietarilor în drept confor

as necultivate, ajungând la o medie anuală de 732,13 mii ha, cu un vârf de 937,7 mii ha în 1990 şi 968,9 mii ha în 1998. Media anuală de terenuri

,14 mii ha şi în perioada 1997 – 1998 de 830,1 mii ha.

În condiţiile crizei alimentare, România “şi-a permis” să nu cultive întreaga sa suprafaţă agricolă, a

Page 18: Water, Food and Environment

18

că România a pierdut nual 219,7 milioane $, sau 19,773 milioane tone pentru tot intervalul 1990 – 1998. Pentru un preţ ediu de 100 $/tona/an, se poate uşor estima că România a pierdut 219,7 milioane $ în fiecare an

şi 1.977

A treaga perio anz noa rdut e 2 m $ numai prin necultivarea suprafeţei agricole la potenţialul ei real

2 şi 1993, făcându-se importuri masive de grâu şi le în aceasta perioa împ ba gat ortu duselor

in perioada 1990 – 199 zintă cinţe tiliză ialului l al ţării.

pierd e şi economice parând cu şeptelul care exista în 1989, România a avut la sfârşitul anului 1998 numai

orcine % ov umai păs ă se aceste ptelului în unităţi unice (Unităţi Mari de Creştere animalieră), atunci în 1998 numărul

elului în România a reprezentat numai 55% din numărul corespunzător anului 1989. osibil – să se evalueze costurile pierderilor de şeptel în economia

ste pierde nt mult i mari d cele da e declinu producţiei

adrul sectorului agricol, subsectorul creşterii şeptelului a suferit un declin dramatic în cţiei agricole.

confir est fapt: subsecto şterii ş lui şi-a redus volumul ă s-a redus de la 45,6% în 1989 la 38,1% în perioada 1997

a s ului i anim nu a fo lectat mult în jat mărul total al şep dispon

ic eptelului lichidat pul per ei de t

Porcine OCaprine

P şeptel

pierderi înregistrate în perioada de tranziţie pot fi exprimate în câteva miliarde $. Presupunând o producţie medie pe ha. de 3.000 kg de grâu, atunci se poate consideraam

,3 milioane $ pentru întregul interval de referinţă.

stfel, pe în adă de tr iţie, ţara stră a pie.

aproap ilioane

Recoltele de cereale au scăzut din 199alte cerea dă, iar reună cu lanţa ne ivă a exp rilor proagricole d 9, repre conse ale neu rii potenţ agrico

Creşterea şeptelului – eri fizicCom

49,96% taurine, 61,64% pcategorii ale şe

, 54,66 ine şi n 69,96% ări. Dac exprimă

total al şeptEste foarte greu – deşi nu impnaţională. Oricum, ace ri su ma ecât torat lui industriale.

În ccomparaţie cu subsectorul creşterii produ

Următoarele tabele la 87,8%, iar procentul său în agricultur– 1998.

mă ac rul cre eptelu

Cea mai dramatică scădere producţia pentru animale fura

ubsector, ci în nu

creşteri alelortelului

st refibil.

ă aşa de

Pierderi fizice şi valor e ale ş în tim ioad ranziţie

Indicator Taurine vine + ăsări Total

1. Total şeptel, în mii capete, la br 31 Decem ie 1.1.1989 6.291 11.671 16.452 113.973 12.365 1.2.1990 3.435 8.235 10.317 78.478 7.636 1.3.1998 3.051 5.848 8.679 70.483 6.176 1.4.medie anuala pentru

90-1998 3.686 8.616 11.294 82.738 8.111

191.5 anuale medii ale şep

2.605 3.053 5.158 31.235 4.238 . pierderi telului

(1.1-1.4) 2. greutate carcase la abator 2.1 medie/animal (kg) 180 60 12 1.0 X 2.2 total anual în mii tone (1.5 x 2.1)

468,9 183,2 61,9 31,2 745,2

3. Preţ integral de livrare în 10-02-1998 3.1 US$/kg (pentru rata de schimb de 12.271 lei/$ la 10.02.1999

2,98 2,30 1,42 1,78 X

4. Pierderi în milioane $ pentru rata de schimb lei/$ la 10-02-1998 4.1 pierderi medii anuale în per1990-1998

1.397,3 421,4 87,9 55,6 1.962,2 ioada

Page 19: Water, Food and Environment

19

4.2 TVA=12% 167,7 50,6 10,5 6,7 235,5 5. Pierd ne $ eri totale în milioa5.11999)

Media anuală (1990- 1.565,0 472,0 98,4 62,3 2.260

5.2 19 -1

23,0 22.600,0 Total pentru intervalul 15.650,0 4.720,0 984,0 690 999

x – Bucureşti aplicat vânzătorilor cu amănuntul.

ia (în princ

şi peste 1 milion de ha. îndiguite şi cu alte măsuri de îm tal de infrastructură, a necesitat un uriaş efort de investiţie, es miliarde lei, adică aproximativ 5986,61 milio

inundaţiilor.

În

• deteriorate;

pecialişti la 25% pentru sistemele de irigaţii, 15% pentru drenajul de suprafaţă, 0% pentru drenajul subteran, 30% pentru conservarea solului şi protecţia împotriva inundaţiilor.

La 2 mi

ă declinul sectorului de amelioraţii de e alte locuri de muncă sezoniere care

nu mai sunt disponibi umai 13.000 de stfel de locuri de muncă la nivelul ţării.

Pierd te declinuluodusul Intern Brut a ânie ulat ţur te iliarde

e s din şi 19 $ pe locu Conformestimărilor Băncii Mondiale, care foloseşte rata de schimb de 22 LEI/$, PIB a fost în medie de 1

În perioada primi ai tranziţiei, PIB-ul a pierdut un sfert din nivelul avut în 1989. O rată recuperare a apăru ada 1994 – 199 la 7 88 i r decligistrat în perioada 1997 – 1999 a scăzut la 71 din ul in a secinţătuaţiei valorii PIB, România a pi 10,2 arde ual, xim 2 rde $ eaga perioadă de referinţă a tran

Preţul în lei/kg reprezintă preţul de livrare al abatoarelor din

Pierderi fizice şi economice datorate degradării infrastructurii de îmbunătăţiri funciare

Sectorul îmbunătăţirilor funciare a reprezentat unul dintre factorii care au influenţat producţia agricolă şi care a suferit deteriorări semnificative în perioada de tranziţie din Român

ipal pe durata anilor în care s-a implementat Legea Reformei Terenurilor).

În 1989, infrastructura îmbunătăţirilor funciare din ţara noastră includea 3.168,7 mii ha. de sisteme de irigaţii, peste 2.600 mii ha. de sisteme de desecare supra sau subterane, 1.800 mii ha. de sisteme de conservare a terenurilor

bunătăţiri funciare. Acest volum totimat la 31 decembrie 1990 la imensa suma de 134,1

ane $ luând în considerare rata medie de schimb de 22,4 lei/1 $ (rata de schimb folosită de BERD). Din această sumă uriaşă, 59,4% (3.551,23 milioane $) a fost investită în sisteme de irigaţii în toată ţara, 27,3% în sisteme de desecări şi 16,9% în sisteme de conservare a solului şi de apărare împotriva

date fizice, o balanţă a lucrărilor deteriorate, conform inventarului realizat în 1998 arată:

• peste 18.000 km de canale cu nivel liber deteriorate datorită colmatării sau aproape complet distruse;

• 63.000 km de conducte îngropate, furate sau vândute ca fier vechi sau utilizate pentru alte scopuri;

4.019 staţii de pompare şi 600.000 hidranţi în câmp deteriorate; • 53.000 sisteme de protecţie 23.000 construcţii hidrotehnice deteriorate.

Din punct de vedere economic, pierderile datorate utilizării fizice şi tehnologice cât şi a distrugerilor sau furturilor, au redus infrastructura sectorului de îmbunătăţiri funciare la un procent estimat de către s1

nivel de ţară, reabilitarea întregii suprafeţe ameliorate necesită investiţii de aproximativ 3,liarde $, din care numai sistemele de irigaţii ar necesita o investiţie de circa 2,4 miliarde $.

În ceea ce priveşte pierderile sociale, trebuie subliniat creprezintă 75.000 locuri de muncă pierdute şi numeroas

le populaţiei din mediul rural. De exemplu, în 1999 au fost na

eri datora i PIB În 1989, Pr l Rom i, calc în pre i curen a fost de 800 m lei.

Calculat în $, folosind rata d chimb acela an, rezultă 2.3 itor.

.570 $/locuitor.

nlor trei at în periode 6, de 5% la ,2% din nivelul in ţial, da nul

înre rata ,5% nivel iţial. C o con a flucîntr

erdut ziţiei.

5 mili $ an apro ativ 10 ,5 milia pe

Page 20: Water, Food and Environment

20

În ceea ce priveşte PIB/locuitor, indexul a în 1998 su 11 $ n medie imb din 1998 de 15.332 lei/$).

Trebuie avut în permanenţă în vedere că ac tim ba p formarorii PIB din lei în $ folosind rate sch alu ace ni, de asemenea folosiţi RD. Totuşi, evaluând PIB-ul la puterea de cumpărare în $, pierderile economice reale sunt ar şi mai mari.

dezvoltate1

Surs

a

scăzut b 1.5 (folosi d rata de sch

toate este es ări se zează e trans ea val le de imb v tar al lor a de BEchi

PIB per locuitor şi dezvoltarea acestuia în România, prin comparaţie cu ţările Europene

a de informaţii: BERD – raport de tranziţie 1995; Anuarul Statistic al României – 1994 şi 1999; Statistici NU, Carnet N.Y. 1999,CNS, CESTAT, Buletinul Statistic 2000/1.

Indicator România Ungaria Polonia Cehia Franţa Italia GermaniPIB/loc./1989 în $ 2.321 2.803 2.147 4.879 17.800 5.150 20.750

România în compara 100,0 82,8 108,1 47,1 13,0 15,3 11,8ţie cu alte ţări (100%)

Dinam 00,0 100,0ica PIB comparată cu 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 11989

(100%) 1990 102,2 105,794,4 96,5 88,5 98,8 102,5 1991 ,182,2 86,2 82,7 87,4 103,3 103,3 1111992 ,575,0 83,6 84,9 84,6 104,5 103,9 1131993 ,076,1 83,1 88,1 86,3 103,2 102,7 1101994 79,1 84,0 92,0 88,7 106,1 105,0 114,01995 84,7 85,0 98,4 94,3 108,3 108,0 116,01996 788,2 86,5 104,4 98,0 110,0 108,0 117,1997 82,6 90,3 114,6 97,0 112,6 110,4 120,31998 78,2 94,7 116,3 94,8 1999 99,0 118,5 95,0 75,0

Lu i, principalii factori care acţionează ca o barieră împot

• infla ţă de nivelul de referinţă, ratele fiind cu 50% mai mari;

• încă subdezvoltată, reprezentând numai 5% din potenţialul total. O racă explică lipsa de interes pentru investiţii şi tranzacţii cu terenuri.

i extensive este de două ori mai mare ca în ţările UE;

ând în considerare factorii macro-economicriva dezvoltării sunt:

ţia este cu 37% mai mare fa

piaţa terenurilor este astfel de piaţă să

Pământul este o valoare numai pentru proprietarii care practică o agricultură de subzistenţă şi reprezintă o valoare mai puţin atractivă pentru potenţialii investitori şi pentru sistemul bancar care nu acceptă terenuri ca garanţii.

• productivitatea agricolă este doar la jumătate din nivelul cerut de UE pentru ca România să devină membră, costurile de producţie fiind în acelaşi timp cu 25% mai mari;

• consumul propriu este de două ori mai mare decât nivelul normal;

• practicarea agriculturi

• procedura de înlocuire de capital cu forţă de muncă reprezintă un element foarte important în cadrul condiţiilor din România. Costul relativ mic al forţei de muncă face ca mecanizarea să fie destul de scumpă, aceasta acţionând ca o piedică în calea modernizării tehnologice şi asupra speranţei de creştere a profiturilor din activitatea agricolă;

consumul intermediar este relativ mic şi în strânsă legătură cu practicile agriculturii extensive;

Page 21: Water, Food and Environment

21

zent

lă, strategiile din acest sector au fost aduse la zi sau su

le, zgomotul, protecţia civilă şi protecţ

isia Europe

re necesită realizarea obiectivelor strategice pentru 002 – 2006 au fost stabilite pentru a se asigura folosirea completă a fondurilor suplimentare onsiderate a fi date României după primul val de aderare la UE.

În acelaşi timp, Planul Naţional pentru Mediu Acquis 2002 – 2009 a fost adus la zi şi ca zultat s-au stabilit priorităţi pe termen scurt şi mediu pentru fiecare dintre domeniile menţionate.

negocierile de acces la UE “Do

intre cele mai urgente ecesitaţi pentru perioada imediat următoare (ultima versiune a fost realizată în 1999).

pentru stabilirea (în acord cu toate pă l ca “puncte fierbinţi”, care necesită măsuri

de proi

investiţiile reprezintă doar o fracţiune (30%) din volumul cerut pentru aducerea agriculturii din România la performantele UE.

Procesul de aderare la UE, negocieri Sursa de informaţii: MAPAM

Situaţia în preÎn scopul atingerii cerinţelor legislaţiei de mediu din UE şi de a se asigura un cadru coerent

capabil să ofere o legislaţie corectă şi instituţionant în curs de finalizare.

Astfel, s-au finalizat strategii în următoarele sectoare: legislaţie orizontală, managementul deşeurilor, protecţia naturii, supravegherea poluării industria

ia împotriva radiaţiilor. Actualmente, sunt în curs de aducere la zi strategiile de armonizare din următoarele domenii: calitatea aerului, calitatea apei şi este în curs de finalizare strategia privind substanţele chimice.

Pentru a realiza finanţarea proiectelor de infrastructură în zona serviciilor publice urbane, în scopul îmbunătăţirii factorilor de mediu în zonele des populate şi în sfârşit, dar nu în cele din urmă pentru a ajuta autorităţile publice să dezvolte proiecte ISPA, Strategia Naţională de Mediu pentru Implementarea ISPA a fost adusă la zi în iulie 2001 şi aprobată de către Com

ană în august 2001.

Scopul noii strategii a fost de a stabili noi priorităţi, de reconsiderare a criteriilor de eligibilitate ISPA şi de elaborare a listei de finanţare a proiectelor pentru perioada 2001 – 2004.

De asemenea, acţiunile prioritare ca2c

re

Ministerul Agriculturi, Pădurilor, Apelor şi Mediului a elaborat pentrucumentul de Situaţie pentru capitolul 22 – Protecţia Mediului”, aprobat de Guvern la 18

octombrie 2001.

Conferinţa interguvernamentală pentru acces la UE care a avut loc la Brussel a iniţiat negocieri pentru acest capitol în 21 martie 2002.

Prin Poziţia Comună, Comunitatea Europeană cere României informaţii suplimentare privind aplicaţia acquis, reconsiderarea unor anumite perioade de tranziţie şi planuri de implementare, strategii financiare şi de dezvoltare instituţională.

Începând cu aprilie 2002 s-a iniţiat elaborarea Documentului Complementar de Situaţie. Aducerea la zi a Planului Naţional de Acţiune pentru Mediu este unul dn

Versiunea adusă la zi este necesară pe de-o parterţile implicate) a priorităţilor considerate la nivel naţiona

urgente de îmbunătăţire a factorilor de mediu înconjurător şi pe de altă parte pentru identificarea proiectului prioritar care trebuie să fie finanţat conform Legii Investiţiilor în Mediu.

În martie 2002, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului a pregătit, considerând propunerile primite de la nivel local, Catalogul Proiectelor Prioritare pentru Mediu, un document care va fi la baza noului Plan Naţional de Acţiune pentru Mediu. Acest catalog cuprinde peste 500

ecte şi implică 2556 milioane EURO.

Page 22: Water, Food and Environment

22

agricultură, au început sa vină susţinerile mânţărilor; susţinerea unei părţi a preţului

ene subvenţionarea unei părţi importante a echi i interne.

Pentru 2002 – 2005 se i directe pentru producţia de material de îns preţul materialului de însămânţare cert rţi a preţului energiei pentru irigaţii, a preţului pentru combaterea bolilor la animale; or specii animaliere; subvenţii pentru carne şi lapte; subv şi modernizarea exploataţiilor agricole prin Programul SAP are rurală finanţate din surse externe.

Mai mult, Comisarul European pentru Agricultură, Franz Fisher, a propus în iulie 2002, Comune, considerată ca necesară sub aspectul condiţiilor de extindere.

rincipalele direcţii de acţiune se referă la renunţarea la legătura directă dintre cotele de producţie i plăţile directe, la decernarea de plăţi directe în cazul prezervării condiţiilor de mediu, la

ă, sănătatea animalelor, creşterea sprijinului UE pentru dezvoltare rurală etc.

Actualmente, propunerea de reforma a Politicii Agrare Comune nu este finalizată, fiind în iscuţii la UE.

Transpunerea procesului managerial m Deciziei Guvernamentale 1097 din octombrie 2001, s-a înfiinţat Comitetul

Intermi

• Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului

• Ministerul Economiei şi Comerţului

• Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

isterul Administraţiei şi Internelor

rii şi Tineretului

Com

România are mijloace de implementare a Politicii Agrare Comune Din 2001, conform principiilor politicii comune în

financiare prin furnizarea a până la 50% din preţul însărgiei pentru irigaţii; lupta împotriva bolilor animaliere; pamentelor agricole din preţul producţie

au în vedere următoarele măsuri: plăţămânţare certificat; susţinerea a până la 50% din

ificat, susţinerea unei păsubvenţionarea reproducerii anumit

enţii pentru material genetic; refacerea ARD şi alte programe de dezvolt

Propuneri de reformă pentru Politica Agrară comună

reforma Politicii Agrare Pşsecuritatea alimentar

d

Confornisterial pentru Coordonarea Politicii de Integrare şi Strategiei Naţionale de Protecţia

Mediului.

Comitetul are ca membrii persoane reprezentative din:

• Ministerul Sănătăţii

• Min

Ministerul Finanţelor Publice

• Ministerul Educaţiei, Cercetă

itetul Interministerial şi-a reluat activitatea la 8 februarie 2002.

Page 23: Water, Food and Environment

cest capitol la sfârşitul anului 2002.

Concluzii Procesul de negociere dintre autorităţile romane în domeniul mediului şi sub-comitetul nr. 6

al UE sunt în curs de desfăşurare. România finalizează Documentul în domeniul mediului şi intenţionează să închidă a

58 61

88 87

91

0

90

Level of transposition of environmental acquis communautaire - August 2002 (%)

Nivelul de transpunere al elementelor de mediu – august 2002 (%)

62

5250 50

0tal ir waste water nature IPPC chemical noise radioactivity e Deseuri Apa Protectia

naturii Substante chimice

Zgomot Protectie la radioactivitate

10

40

6

70

80

100

20

30

50

on protection substances protection

Îagricultu

Oastfel în

ţHAREfrastru

distincte

Sconfirma

î

• î

Îpentru pîn ceea

D1989) saderare

(legislaPineficienta

horizonlegislatiLegislatieorizontala

n cadrul cra şi prot

dată ce ecât să su

ia UE şi a a fost oricturi dem

gislaţi

.

trict din prea următ

nlăturarea

nlăturarea

n concordaroducţia oce priveşte

in anul 2-a transfor la UE.

a le

aA

23

ontextului referitor la apă, alimentaţie şi mediu, cai de rezolvare cum ar fi ecţia mediului ca părţi ale procesului de integrare în UE, necesita capitole

speciilor hibride direct productive (în vii etc.)

l, este nevoie sa se creeze o agenţie

lementele de pre-aderare au fost lansate, programul PHARE a fost reorientat sţină statele e a adopta “aquis”-ul comun genţiile desemnate pentru int şi monitoriza entat tărire instituţionalocrat e admin organiz nsab imp a ei

unct de vedere al agriculturii, securitatea alimentară ca şi concept, necesită oarelor scopuri:

completă a subsidiilor pentru producţiile agricole

nţă cu ultima legislaţie privind apa şi mediurganica (ecologica), care va asigura corelarea standardelor aplicabile europene tehnologiile organice/ecologice/biologice/agricole/ne poluante/de sănătate.

000, PHARE (printr-un program de asistenţă tehnică şi financiară realizat în mat, la fel ca alte programe ca ISPA şi SAPARD, într-un instrument de pre-

candidate la eforturile acestora droducerea

jin investiţional şi înrea lui). Astfel, programulă, în scopul realizării unei către spri

ice, d istraţii şi aţii respo ile pentru lementareUE.

Page 24: Water, Food and Environment

24

nia treb pte c ă în u intra UE. Aceasta s-a ssel, un mat c ţări di entrală n UE cel mai

evreme în 2004 sau 2005.

Conform analizelor realizate la nivel de experţi, România este în mod curent în schema de ătire unui control ag ol

constituie una dintre ce entru aderarea la UE, capitolele “Agricultura” şi “Statistici”.

Controlul general agricol este de asemenea parte a unei strategii de modernizare a icole la nivel na buie losin n

pro ecial fi n fon E.

2. P racteris rale a de info săm laţiei ul info statistic fic pe

populaţie dem

cizări metodologice

umărul r pe int i s-a nat p datel nte şi a c toare rea i migr

epartiza ţiei pe medii s-a rea

nii 1930 în m ban au fost cuprinse municipiile şi c ;

ul 1956 ător n anu în mediul urban sun e mu , cele 183 l simil ului u

nii 1966 şi med sunt in atele referitoare la municipii, oraşe similate ur

începând cu anul 1968, în mediul urban sunt cuprinse numai municipiile şi oraşele.

• Vârsta este exprimată în ani împliniţi (de exemplu, o persoana având vârsta de 24 ani şi 1 luni este considerată ca având vârsta de 24 ani).

• eră la populaţia st

ilă a un

- persoa la data de 1 iulie aveau domiciliul permanent în localitatea respectivă, cu exce are la data respectivă avea mporară în alte localit

- de o nt respectivă şedinţa temporară în lo spe

Populaţia pe sexe la 1 iu 00

Numărul locuitorilor te faţă de to

Româ uie să aşte el puţin pân 2012, pentr rea înstabilit la Bru de s-a esti ă celelalte n Europa C pot intra îd

preg ricol, care de altfel a început în iulie 2002. Realizarea unui astfel de contrrinţele asumate de România pe timpul negocierilor p

la

statisticii agr ţional, care treR

să fie implementată fo d asistenţa UE, printr-ugram sp nanţat pri duri PHA

opulaţia Ca tici gene

Surs rmaţii: Recen intele popu şi sistem rmaţional demogra ntru datelereferitoare la şi la structura ografică.

Pre

• N locuitorilo ntru anii ercenzitar determi e baza or de larecensămi elor referi la mişca naturală ş atorie.

• R rea popula lizat astfel:

- pentru a şi 1948, ediul ur , oraşele omunelesuburbane

- pentru an şi anii urm i, până î l 1966, t cuprins nicipiileoraşele şi ocalităţi a ate medi rban;

- pentru acomune a

a967, înbanului;

iul urban cluse d şi 238

-

1

La nivelul unităţilor teritoriale (judeţe, localităţi) datele cu privire la populaţie se refabilă.

• Populaţia stab

nele care

ei lo e: calităţi la 1 iulie cuprind

pţia persoanelor c u reşedinţa te ăţi;

persoanele care la data 1 iulie aveau d miciliul itatea re

permane în alte localităţi, dar care la data aveau re cal ctivă.

lie 20

În procen tal Total Masc lin Feminin Feminin u Masculin1 iulie 1998 22502803 11012110 11490693 51,1 48,9 1 iulie 1999 22458022 10984529 11473493 51,1 48,9 1 iulie 2000 22435205 10 51 51,1 968854 114663 48,9

Page 25: Water, Food and Environment

25

Populaţia pe medii, sexe şi vârste, la 1 iulie 200

Total Urban Rural

0

Vârsta Ambele

sexe din care: Feminin

Ambele sexe

care: inin

din carFemin

din Fem

Ambelesexe

e: in

Total 22435205 11466351 12244598 36750 07 512963 101906 601 0 - 4 ani 1144825 556880 524502 54413 23 3022 6203 467 5 - 9 ani 1218267 594056 5 283405 636072 3106515821910-14 ani 1734988 85109 979196 80667 92 375 4 7557 042815-19 ani 1661778 814258 987174 85941 04 3284 6746 31720-24 ani 1955437 956964 1123645 59582 92 39735 8317 8225-29 ani 1806725 88807 987841 08671 84 3791 5 8188 40030-34 ani 1837519 90461 1116358 85952 61 3186 5 7211 66435-39 ani 1285188 638337 822429 33027 59 20534 4627 1040-44 ani 1594845 802201 1063895 246467555734 530950 45-49 ani 557688 2833771592356 808910 1034668 52553350-54 81719 567525 298380 ani 1322506 680099 754981 355-59 ani 1060721 55906 525233 112 535488 2849546 27460-64 ani 1234537 670626 682238 371479552299 29914765-69 ani 1095114 607413 645 355040449319 252373 795 70-74 ani 510249 693 540 306398891832 351 203851 139 75-79 ani 364946 721 1 3723 221768598029 225 43178 08 80-84 ani 141918 814 1333 84425219126 85 57493 12 85 ani şi peste

116646 635 103777 64694181412 77 51952

G ăţilor du umărul locuitorilor, la 1 iulie 2000

G

Numărul judeţelor, municipiilor,

ruparea judeţelor şi localit pă n

rupe de judeţe, municipii,

oraşelor şi comunelor Numărul locuitorilor

oraşe şi comune după numărul locuitorilor

Date absolute

În procente faţă de total

Date absolute

În procente faţă de total

Judeţe Total 42 100,0 22435205 100,0

Sub 300000 5 11,9 1319018 5,9300000-399999 11 26,2 3936920 17,5400000-499999 6 14,3 2738336 12,2500000-599999 6 14,3 3204424 14,3600000-699999 6 14,3 3854884 17,2700000-799999 5 11,9 3680133 16,4800000 şi peste 3 7,1 3701490 16,5

Municipii şi oraşe Total 263 100,0 12244598 100,0

Sub 2000 1 0,4 1796 2000-4999 11 4,2 42735 0,35000-9999 58 22,0 441136 3,610000-19999 84 ,9 1145114 9,43120000-49999 6 ,6 1932537 15,82 2350000-99999 2 ,7 1744879 14,33 8

Page 26: Water, Food and Environment

26

12 281 14,1100000-199999 4,6 17 26 200000-999999 11 990 26,14,2 31 75 1000000 şi peste 1 092 16,40,4 20 00

Comune Total 2688 100,0 10190607 100,0

Sub 1 54 2,0 40167 0,4000 1000-1999 401 14,9 637469 6,32000-4999 1629 60,6 5421117 53,25000-9999 569 21,2 3670131 36,010000 şi peste 35 1,3 421723 4,1

Locuitori rurali – problema marginalizării sociale 1998 1999 2000

Date absolute Total 276154 275699 244507De la rural la urban 60620 57986 47693De la urban la urban 71852 73152 57921De la rural la rural 65064 59955 56262De la urban la rural 78618 84606 82631

Date la 1000 de locuitori Total 12,3 12,3 10,9De la rural la urban 4,9 4,7 3,9De la urban la urban 5,9 6,0 4,7De la rural la rural 6,4 5,9 5,5De la urban la rural 7,7 8,3 8,1

Dezvoltarea industrială impusă de către programele comuniste au determinat descreşteri semnifica migrat în zonele urbane în că unui loc de muncă. După 1989, a început un efect invers. Unităţile industriale uriaşe şi ineficiente au fost închise sau împă compa i şi ace a generat o creştere majului. au în locu rigine -a returnat proprietatea. T ţia rural ătrânit în timpul ultimei decade a sec. XX. Astfel, rurala de ani t de la 1 1997 la 997, în popula 5 ani a la 27,1 ,6% în a erioadă. între 1de ani foarte g 56,2% ).

S ri în cadrul populaţiei m uze Sursa de Institutul N Statistica uare stati

popula le, în cifr lute (loc ca proce talul popeste prezentata în tabelul de mai jos.

tive ale numărului populaţiei rurale între 1948 şi 1990. În special tinerii au utarea

rţite în întors

nii mai micrile lor de o

st proces unde li sa ratei şo Unii oameni s-

a îmbotuşi, populapeste 60

ăa crescupopulaţia 6,7% în 24% în 1 timp ce

ţia sub 1 scăzut de % la 19 ceeaşi p Populaţia 6 şi 59 sporeşte reu (de la la 56,4%

chimbă rurale, dina ica şi ca informaţii: aţional de (INS), an stice

Dinamica ţiei rura e abso uitori) şi nt din to ulaţiei

Anul 1956 1977 1989 1992 7 2000 1948 199

Locuitori în mediu rural (milioane) 1 12,2 10 ,1 12,2 2,0 10,8 ,4 10 10,2

% d alul popula 68,7 ,4 45,7 45,0 45in tot

ţiei 76,6 56 46,8 ,3

Page 27: Water, Food and Environment

27

MSursa de informaţii: Înregistrările individuale (nenominale aza de date a Ministerului de Interne”, privind evidenta populaţi

Precizări metodologice Mişcarea mig teia în spaţiu, dintr-o unitate geografica în de la locul de origine la locul de destinaţie.

• Migraţia internă este determi l miciliu în in l graniţelor ţării.

• Schimbarea domiciliului s-a înr n cazul persoanelor care au vadă că au o locuinţa a tea de desti ă ganele de le-au înscris menţiune omiciliului î de identitat fişa de e a populaţiei. Începând sunt cuprinse imbările de domiciliu dintr-un sector în altul al Municipiu nt incluse sc ile de domic adrul acel ăţi, de pe o strada pe sat în a co

• xterna este determinata de schimbarea dom lui din România în alta ţară sau din alta ţa

Datele despre emigranţi se referă la cetăţenii români care şi-au stabilit domiciliul în străinătat

Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii şi sexe

Sosiţi Plecaţi

igraţia ) din “B

ei.

ratorie a populaţiei reprezintă acea forma a mobilităţii aces alta, domiciliului şi care presupune, în general, schimbarea

nată de schimbări e de do terioru

egistrat î făcut dosigurată în localita naţie şi pe baza c reia or politie

a de schimbare a d n actul e şi în videnta cu anul 1992, şi schlui Bucureşti. Nu su

alta sau dintr-unhimbăr iliu în c

mune. eiaşi localit

ltul, în cadrul aceleiaşi

Migraţia e iciliură în România.

e.

Total În urban Din rural În rural Total Din urban Total

276154 132472 143682 54 0 1256842761 15047275699 131138 1 275 157758 11794144561 699244507 105614 13 244507 140552 1039558893

Masculin 122100 58622 6 1221 69282 528183478 00121278 57636 63642 121278 72409 48869109666 46980 62686 109666 66757 42909

Feminin 154054 73850 80204 154054 7286681188154421 73502 80919 21 9 690721544 8534134841 58634 134 73795 6104676207 841

Migr ă determinată de schi a domiciliul medii şi grupe de vârstă

Sosiţi Plecaţi

aţia intern mbare ui, pe

Tota În urban În ru Total Din urba Din rural l ral n 1998

276154 132472 143 27615 150470 125684682 41999

27 138 144 27569 157758 1179415699 131 561 92000

244507 105614 138893 244507 140552 103955

Page 28: Water, Food and Environment

28

xurilor migraţiei interne urbane şi rurale, e inate de schimbarea domiciliului

1998 1999 2000

Structura flu

d term

Date absolute Total 276154 275699 244507 Din rural în urban 60620 57986 47693 Din urban în urban 71852 73152 57921 În rural în rural 65064 59955 56262 Din urban în r 78618 84606 82631 ural

Date la 1000 locuitori Total 12,3 12,3 10,9 Din rural în urba 4,7 3,9 n 4,9Din urban în 5,9 6,0 4,7 urban În rural în rural 6,4 5,9 5,5 Din urban în rural 7,7 8,3 8,1

Emigran

98 1999 2000

ţii pe sexe şi grupe de vârsta

19To 12594 14753 tal 17536

Pe sexeM lin 6 5858 6798 ascu 84 0Fe in 6736 7955 min 9076

ţii după naţionalitate şi ţară de destinaţie număr persoane

1998 1999 2000

Emigran

Total 17536 12594 14753 P exe s e

Masculin 6153 5473 6326 Feminin 5134 4994 6116

După naţionalitate Romani 10289 9823 12138 Germani 355 202 176 Maghiari 248 141 40 Evrei 85 72 42 Alte naţion i 310 229 46 alităţ

Page 29: Water, Food and Environment

S

rea naturală a popu med 2000

Date absolute (număr) te 1000 locuitori) Născ Decese la

ănătate

Mişca laţi

Ra

ei, pe

(la

ii, în

Nă C

uţi la 0 uţi orţi)

5,

5,

6,

Născuţi vii

Decese

Sporul natural

Casatorii

Divorţuri

Născuţi

morţi scuţi vii

Decese

Sporulnatural

asatorii

Divorţuri

morţi100

născ(vii+m

ârsta sub 1 an la

00 n uţi vii

o v

10ăsc

Decese la o vârsta sub 1 an

U

R

TOTAL 234521 255820 -21299 135808 30725 1393 4370 10,5 11,4 -0,9 6,1 1,37 9 18,6

RBAN – total 108254 108436 -182 79128 22486 612 1744 8,9 8,9 - 6,5 1,84 6 16,1

URAL – total 126267 147384 -21117 56680 8239 781 2626 12,3 14,4 -2,1 5,5 0,80 1 20,8

29

Page 30: Water, Food and Environment

Educaţie Sursa ica (INS), Anuarul Statistic al României 2001 de informaţii: Institutul Naţional de Statist

Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele, pe tipuri de scoli - procente –

Anul 1999 2000 2001

Total 100,0 100,0 100,0Preprimar (preşcolar) 13,5 13,4 13,4Gradul I (clase I-IV) 27,7 26,0 23,9Gradul II (secundar) 50,0 50,7 51,0Ciclul I (cla 27,5 28,6 28,9se V-VIII) Ciclul 22,5 22,1 22,1 II

eral (liceu teoretic) Gen 6,3 7,5 7,3 Normal (şcoala normala) 0,4 0,4 0,3 Tehnic 14,2 14,515,8

8,9- liceu 7,3 7,4- profesional 3,9 3,7 3,9- d 1,0 1,4e ucenici 1,2- postliceal 1,7 1,8 1,6- de maiştri 0,3 0,2 0,2Gradul III (superior) 9,9 18,8 1,7- de lunga durata 9,2 18,2 0,6- de scurta durata (colegii) 0,70,6 1,1

Gradul de cuprindere în învă t a p iei de şc- pro

Anul

ţămân opulaţ vârstă olară cente –

2000 Total 66,3 67,3 6 8,9 3-6 ani 68,6 69,5 6 6,1 7-10 ani 95,8 95,5 9 4,2

1999 2001

11-14 ani 98,1 96,9 95,5 63,0 65,9 74,6 15-18 ani 19-23 ani şi peste 26,7 28,9 30,9Masculin 65,4 66,3 67,7 3-6 ani 67,6 68,3 65,1 7-10 ani 95,9 95,7 94,5 11-14 ani 98,2 96,9 95,6 15-18 ani 611,4 64,0 72,5 19-23 ani şi peste 25,2 27,2 30,4Feminin 67,2 68,3 70,2 3-6 ani 69,6 70,7 67,1 7-10 ani 95,6 95,2 93,9 11-14 ani 98,0 97,0 95,4 15-18 ani 64,6 67,8 76,8 19-23 ani şi peste 228,3 30,7 35,5

30

Page 31: Water, Food and Environment

Există câteva proiecte şi programe în desfăş l căror obiectiv îl constitu din zonele rurale cu potenţial agroturistic. (Tara Moţ Dunării, Culoarul Bran, Bucovina). De asemenea, exista proiecte al căror obiectiv îl constituie zone cu pote conomic s unde sunt aş rale (Valea Jiului, localităţ iere tradiţiona

c de obicei, an , subsidii su rite forme ( e de produ şi tehnolo u irigaţii la hidrant etc.).

3. Economia Veniturile rurale (în rurală

Veniturile populaţie

- număr mediu de persoane / gospodărie – Statutul ocupaţional Total darii de:

Proiecte privind populaţia rurală urare a ie populaţia

ilor, Delta nţial e căzut,

ezări ru i min le).

Fermierii primes de an b dife mijloac cţie gice, apa pentr

zona )

i

Gospoatroni Ţă

3,23 45 3,3ctive 893 1,993

586 0,435 i lucrători pe ,017

al membrilor gospodăriei gospodarii Salariaţi P rani Şomeri Pensionari Total persoane 2,672 9 3,1 3,198 84 2,172Persoane a 1,146 1, 1,821 2,113 0,483 Salariaţi 0,586 1, 0,650 0,129 0,182 Patroni ş

activităţi eagricole

0,058 0 1,068 0,024 0,042 0,018cont propriu în n Ţărani 0,313 0,117 0,034 1,871 0,181 0,197 Şomeri 0,176 0,155 0,060 0,071 1,303 0,079 Alte 0,009 0,018 0,032 0,007 persoane 0,013 0,018

1,526 1,346 Persoane inactive 1,324 1,085 1,391 1,689 Pensionari 0,784 0,096 0,111 0,107 0,103 1,387 Elevi şi studenţi 0,454 0,859 0,820 0,574 0,836 0,153 Casnice 0,114 0,153 0,137 0,082 0,171

ane 0,174 0,238 0,256 0,322 0,281 0,073

Alte perso

0,076

S ia econPrin impleme Legi i T /199 mend r a te

80% d rafaţa agr os p ă d orilo tii în agri care s-a în loc de asemenea puşi î ie. în c e noilor te ale tra pre o mie d reală ritatea rilor pra o agricu e subzis ea ce în mo s şansele pentru o dezvoltare dinamica a zonelo ţă are a în CA n timpul regimului comunist,

ăzute c v cu alte e ale ec iei naţio Rezulta te a fermierul sau ţăranul care poseda doar 5 ha. de pământ are greutăţi în asigurarea traiului zilnic.

rincipalele producţii agricole şi produsele alimentare (cereale, zahar, lapte, carne de vita, arne de porc, carne de pasare), producţia pe cap de locuitor, rata de asigurare proprie (la ivelul tarii) a produselor agricole şi alimentare, producţia de legume şi consumul pe cap de cuitor

ituaţ ontarea

mică în agricultură i Reformet re

erenurilor 18roprietate privat

1 şi a amentelor legali, iar to

cesteia, pesţi spin sup icolă a f dată în eţinăt ecialiş

cultură u întors alităţile rurale au fost n poses ondiţiilaspec nziţiei s econo e piaţă , majo fermie cticaltura d tenta, ce reduce d serior rurale. Nivelul pensiilor ranilor c

cele dinu lucratsectoar

P-uri îonomomparati nale. tul essunt foarte sc

c

Pcnlo

31

Page 32: Water, Food and Environment

Producţia principalelor produse industriale din România Sursa de informa

mii t locuitor

ţii: Institutul Naţional de Statistica (INS), Anuarul Statistic al României 2001

Total ( one)

Pe(kg)

1999 19321 246

Sfecla de zahar 2726 15 632361 14Lapte de vaca 5421 78 2265248 50Lână brută 22 19 0,8520

T(mii

Media la ha

cuitor g)

otal tone) (kg/ha)

Pe lo(k

97 98 999 1999 19

1997 1998 99 Zahar 243 11

19 19 1 99 Grâu 7186 5208 4683 2776 209Porumb 12687 8623 10935 3627 487Cartofi 3206 3319 3957 14434 176

Num male (mii capete)

ăr ani

1997 1998 1999 Bovine 3435 3235 3143 Porcine 8235 7097 7194 Ovine şi caprine 10317 9547 8994

Eficienţa principalelor produse agricole Sursa de informaţii: Institutul Naţional de Statistica (INS), anuare statistice

ali privind producţia ag nt prezen belul de

Miliarde lei, preturi curente Indice (%); 1990=100

Indicatorii globali princip ricolă su taţi în ta mai jos:

Anul Total Recolte vegetale

Producţie animaliera

Total Recolte vegetale

Producţie animaliera

1996 35730 21361 14369 102,1 109,6 92,81997 78511 49399 29112 105,6 120,5 87,01998 99166 53414 45752 97,7 107,1 85,91999 128742 81719 47023 102,8 120,7 82,92000 164222 100364 88,2 96,0 80,263858

32

Page 33: Water, Food and Environment

Dinamica recoltelor medii pe ha., pentru cult ale, a fost:

Anul

urile princip kg/ha

Recolta 1996 1997 1998 1999 2000

Grâu şi secară 1750 2 2964 561 2776 2280Orz 2149 3016 23 2451 294 105Ovăz 1242 148 15 1570 15 88 050Porumb boabe 2926 4171 2756 3627 1603Orez 2707 2577 2979 2432 2495Floarea soarelui 1243 8211193 1095 1115Sfecla de zahar 20960 21166 20045 21608 13787Cartofi 1394 12531 12542 14434 9 12249

3 14594 12815Varză 20296 19906 18905 19684 16561

Şeptel la 100 ha de teren:

24,6 24,2 4

taurine 22,7 22,1 21,porcine 85,2 88,2 776,0 77,2 62,Ovine şi caprine 78,0 72,6 67,1 63,2 57,3Taurinele, ovinele ş se up cola orc aarabile.

Numărul personalului utilizat în agricultura la sfârşitul anului 2000 a fost de 3523 milioane in care 1829 milioane femei) reprezentând 40,8% din numărul total de angajaţi.

Contribuţia sectorului agricol la P l:

Anul

i caprinele refera la s rafaţa agri totala; p inele doar l terenurile

Roşii 1421 9988 13801

(d

NB este arătată în următorul tabe

1998 1999 2000

PNB total 373798 0308545730 80PNB din agricultura, miliarde lei 55212 70456 85075

NB din agriculturP

a,% din total 14,8 12,9 10,6

Dinamica schimburilor internaţionale cu produse agricole:

Exporturi - milioane US$ -

Anul

1997 1998 1999 2000 Total export din România din care: 8431 8302 8487 10367Animale vii şi produse animaliere 199 94 116 126Produse vegetale 164 181 250 119

33

Page 34: Water, Food and Environment

Importuri - milioane US$ -

Anul 1997 1998 1999 2000

Total importuri în România, din care: 11280 11838 10557 13055Animale vii şi produse animaliere 65 208 123 148Produse vegetale 170 226 224 273

Exporturi ale produselor agricole - milioane lei -

Total e la UE Din car1998 1999 2000 199 2000

1.04

ale vi 2.648.865 643.428

1998 9

Animale şi produse animaliere

835.660 1.801.586 2.775.740 470.640 11.900 1.537.468

ACarne

nim i 479.121 1.280.297 2.144.189 1.095.528şi

măruntaie 147.835 91.535 69.916 24.539 35.557 41.725

Lactate & oua şi miere 93.158 198.641 336.040 77.484 161.028 244.285

Legume 1.648.042 994.005.70 2.567.842 555.092 1.738.021 1.223.2020Fructe 203.002 331.438 480.940 103.759 1.183.194 258.631Cereale 768.216 1.490.706 719.029 76.904 104.853 104.221

Importuri de produse agricole - mii US$ -

Total

1998 1999 2000 Animale vii şi produse animaliere 72.950 47.815 70.332Produse vegetale 55.677 55.760 64.115

Măsuri de subvenţionare în agricultură şi producţia de alimente

- împrumuturi cu dobândă mică pentru subvenţionarea fermierilor

- bonusuri pentru creşterea producţiei cerealiere

- susţinere financiara pentru unităţile care procesează produse agricole (fabrici de pâine etc.).

34

Page 35: Water, Food and Environment

35

Angajaţi în alte men r t

Popula ia ocupat pe activităţi ale economiei naţionale în 2000 Sursa de informaţii: a ), ar iei 2001

- mii persoane -

al ec ă Silv ltură, exploatare forestieră i economia vânatului

do ii în afara ag icul urii

ţ Institutul Na

ăţional de Statistic (INS Anu ul Statistic al Român

Tot onomie Agricultur icuş

Total 8629,3 3522,5 47,1

care: din

Industrie Industrie extractiva

Industrie prelucrătoare

electrica şi termica, gaze

i apa

Construcţii

Energie

şTotal 2004,1 140, 1690,6 173,2 353,33

Peste 136.000 de perso p te anul 2001 î ă, din care 34.000 femei; aceştia au câ ti c 2 8. lei; au rezentat aproximativ 3,5% din totalul fo ţei de munc şi câştigurile lor au reprezentat 70,3% din salariu mediu brut la nivel na al. Exporturile ag le au crescut în 1998 cu 235 milioane $, dar au scăzut în mod dramatic în 1992 cu 217 an .

ane

rico

au med

fosiu

t im de

licaate

în .10

n agricultur repş gat un salariu

ă disponibile 576

rţion

milio e $

Page 36: Water, Food and Environment

36

Gospodării rurale

Venit

podării Salaria

2000 1999 l

333044 3285113 4

68,0 83,438,3 74,0

3,6 1,1

4,6 1,2

20,2 5,1

0,8 0,3

31,2 16,3

urile totale ale gosp

ţi Patroni2000 1999 20ei, lunar pe o gospod

630624 5228180 584

procente 83,2 87,874,7 22,1

0,8 60,3

1,0 0,6

4,4 2,6

0,7 0,3

16,1 11,9

odăriilor

Gospodărite de: Ţărani

00 1999 2000ărie

89 2141215 3159803

,5 43,3 39,6,1 6,2 5,9,8 8,2 7,0

,6 18,8 18,3

,5 6,8 4,9

,0 0,7 0,5

,5 56,0 59,9

Total gos

1999

Venituri totale 2377404 3

uri bă ti, din care 70,4 Salarii,prem 24 6, 12,6 1,6 ii,beneficii 38,5

nituri dcont propriu

activităţile pe 4,1

nituri d bunuri, co

vânzărtr. tere

i de nuri

4,0

nituri dcţie so

prestaţlă

ii de 20,6

Contravaloagratuite sau

primiteomici

rec

preţ deecon

1 0, 0,9 1,0 a presu reduc la ag

taţiilor ere de

enţii

0,6

Contravaloade produse

se pro

reag

resur pri

11 3, 37,3 9,5 a consricole i

umului din

29,0

Şomeri1999 200

1908472 2678

66,3 623,9 2

5,9

33,5

22,6 1

0,3

33,4 3

0

2 1

005

8

7

5

5

P ari ension9

080 27

2000

394

199

20 45 921 73

51

3

3

Venit neş 87 6, 61,8 9,5

Ve in

52 4, 1,8 1,6

Ve in ns

3 3, 4,5 5,4

Ve in prote cia

3 8, 40,2 8,2

Page 37: Water, Food and Environment

Ş

Sărălele cauze care cauzează sărăcirea populaţiei pe durata perioadei de tranziţie la

eco

iei naţionale, manifestat prin descreşteri dramatice ale activităţii

• descre adei de a de volum, cu o

medii anuale, ceea ce înseamnă ca în perioada 1990 – 1999, volum total a pierderilor economice reprezintă 10 PIB anuale. Căile principale în care aceste pierderi au afectat populaţia şi au cauzat sărăcirea ei sunt prezentate mai jos:

• pierderea salariilor de la locurile de muncă. În intervalul 1990 – 2000, populaţia României a ile nt

este că aproximativ 52% din totalul locurilor de muncă care s-au pierdut sunt din industria are; are industriale (pentru acest

sector al indu 52.000 la 1.562.000). A fost evident ca o

le date oficia 1991, cu un total de 337,4 mii de persoane afectate de şomaj . în timp,

umăru r a 12 ia a ei omaju tin i du der 6,6% î juns în

1999 şi 2 proap e an avut în vedere c omia de piaţă odernă are o e dinam onside ată a şomajului n ă de 4%, orice loare depă epreze o pr a sociala. în Ro , cu excepţia

rimilor de tran 990, 1 rata şomajului a fluctuat între şi 12,2%;

ensiona te artif şcarea conom început chiar din ca un răspuns creşte ajului ul pre t şi es tinuata chiar şi a u perioade de rf în i l 1998 0. Pe rsul p ei 1989 – 2000, rul de asistaţi cial, p e din c sector eagricol pensionate a crescu a 2.233 mii la

.300 m ri mai pensio iar nu de persoane pen te din sectorul gricol a t de la mii la 0 mii ( ri mai multe pen ri). La nivel de ră, num tal de p nari a crescut de 1, cu o creştere an e 5,6%!

stfel, p ionare ipată f , echilibrul între populaţia acti ea pensionata a fost serios modificat: daca în 1989 acesta era de 3,3 modificat la 1,73 la 1 şi în

s la 1,43 la 1.

tru a se putea face o comparaţie, trebuie menţionat ca în economiile vestice, acest ste de aproximativ 4 la 1 (4,08 la 1 în Marea Britanie; 4 la 1 în Italia; etc.).

omajul în zona rurală Sursa de informaţii: Institutul Naţional de Statistica (INS), Anuarul Statistic al României 2001

Conform metodologiei Biroului Internaţional pentru Şomaj, rata şomajului în zonele rurale în anul 2000 a fost de 3,1%.

cia Principa

nomia de piaţă sunt:

descreşterea generală a nivelului economiei naţionale. Motivul principal pentru sărăcirea populaţiei pe durata fazei de tranziţie spre economia de piaţă îl reprezintă declinul general al sectoarelor economeconomice şi o scădere severă a producţiei la nivel naţional. Doi factori agravanţi au concurat în acest sens: distribuţia şi redistribuita încasărilor rezultate din procesul economic;

ştere generală a producţiei naţionale. Pe durata primei decade a periotranziţie, producţia naţionala a României a înregistrat o scădere continurata medie anuala de 26,9% în comparaţie cu evaluările anului de referinţă 1989. Ca rezultat direct al declinului, România a pierdut în fiecare an, în medie, 34,79 miliarde $ (la preturile din 1989), valoare care practic este egala cu PIB mediu din aceeaşi perioadă. Subliniem faptul ca este vorba despre pierderile

pierdut la nivelul economiei naţionale, un total de 3.670 de angajaţi, adică 45% din locurde muncă remunerate (o scădere de la 8.150.000 la 4.480.000 angajaţi). Mai importa

prelucrăto acesta este unul dintre cele mai productive sectostriei, numărul de angajaţi a scăzut de la 3.4

ocurilor de munca remunerate la nivelulastfel de scădere semnificativa a leconomiei naţionale, va influenta în mod direct sursa de venituri a populaţiei;

• evoluţia şi cronicizarea şomajului. Prime le despre şomaj datează dinşi o rata a şomajului de 3%

l şomerilolui a fost a

crescut las

.239 mii,pă o scăului 1994! T

r rata şome pana larebuie

jului la 11,5 – 12,2%. Vârful ratn 1996, nivelurile au a în 1994 ş

e la valoril000 a ă econm , care voluţie ică, c ră o r ormalvap

care odoi ani

şeşte rziţie, (1

ntând991),

oblem mânia6,6%

• p ri forţa icial. Mi antie ică a 1994,la rea şom din an ceden te con cum, cvâ ntervalu – 200 parcu erioad număso ersoan adrul ului n t de l4 ii (1,9 o multe nari), mărul sionaa crescu 1.021 1.77 1,73 o sionaţa ărul to ensio 82 ori, uala d

A rin pens a antic orţată va şi c la 1, în 1996 s-a

1999 a ajun

Penechilibru e

37

Page 38: Water, Food and Environment

Pentru România, acest raport contribuie la creşterea sărăciei populaţiei, prin creşterea numărului celor care nu mai pot genera valori economice şi pentru care trebuie găsite cai de creşter

lui

ie de 7,1% pentru acelaşi interval.

u crescut în aceeaşi perioadă numai de 565,4 ori (621,7 ori pe locu

l factorilor care au condus la sărăcirea populaţiei pe durata perioadei de tran işi redireflecta

Ind tura cu PIB faţă de cerinţele unui trai

Sursa de

rea Bugetul Familial de Baza pentru 1992 – 1994; re Gospodarii pentru 1995 – 1999.

Diferenţeindicativ

ale populaţiei Venit real pe locuitor pe zi

e a pensiilor care trebuiesc plătite.

• migrarea unei părţi a populaţiei din industrie în zonele rurale. Acest procent al populaţiei implicat în agricultura a crescut de la 27,5% în 1998 la 39,69% în primul sfert al anu2000, în timp ce procentajul din industrie care implica populaţia a scăzut de la 38,1% la 22,4%;

• creşterea preturilor şi declinul valorii monedei naţionale.

În perioada 1990 – 2000, preturile de consum au crescut de 1.129 de ori, cu o rata medie a creşterii de 89,46% iar valoarea lei faţă de $ a scăzut de 1.745 ori, cu o rata anuala med9

Veniturile nete ale populaţiei aitor). Aceasta indica în mod clar factorii care au condus la actuala stare de sărăcie a

populaţiei.

Micşorarea veniturilor – cauza directa a creşterii sărăciei populaţiei În contextu

ziţ e, scăderea dramatica a economiei naţionale, descreşterea producţiei naţionale, distribuţia stribuita veniturilor în favoarea elitei politice şi economice recent apărute, sunt toate te în dezvoltarea negativa a veniturilor populaţiei.

icatori ai veniturilor reale ale populaţiei şi legădecent

informaţii: Evaluare Nicolae Belli, bazată pe datele din 1990 şi 1991; Anuarul Statistic 1989 şi 1990; EvaluaEvalua

le metodologice între cele doua tipuri de evaluare sociala – modificate prin anumite recalculări – nu afectează ul de valoare a evaluării.

Veniturile reale

Anul uitor din PIB În 1989 pentru un trai decent

Total în miliarde Pe loc Procent În comparaţie cu venitul minim

US$ 1989

US$/luna (%) US$ (3 $)

1989 33,36 120,0 62,1 4,00 1,33 1 099 39,19 140,7 77,3 4,70 1,57

32,78 117,8 74,3 3,92 1,31 27,89 102,1 69,3 3,40 1,13

199119921993 24,13 88,4 59,1 2,94 0,98 1 499 23,74 86,6 55,9 2,88 0,96

25,70 94,4 56,5 27,46 99,6 58,1 3,22 1,07

1997 21,40 79,1 48,6 2,64 0,88 1998 20,68 76,6 52,3 2,55 0,85 1999 19,56 72,5 54,3 2,40 0,80 1999 5,6 60,4 x 60,4 x

comparat cu 1989 =

100

1995 3,15 1,05 1996

38

Page 39: Water, Food and Environment

Scăderea veniturilor po ntal care a generat starea de sărăcie pe durata perioadei de tranziţie.

ţia anului 1990, când veniturile populaţiei au crescut cu miliarde US$ (în an uţi nu prin câştigur roductiv i în sp in redi ea

iar urmă lizaţi, p a a avu ri mai s în fieca

oada 1991 – 199 medie anuala de 23,7% din veniturile corespunzător la o valoare estimata de 7,9 miliarde US$, cu o diferenţă medie anuala de

US$ ioada – 1996 diferenţă proxima 81 milia S$ nzătoare perioadei 1997 – 1999. Astfel, devine din ce în ce mai evident ca o astfel de cu o ponde entuat ă 1997, n ea duce la fenomenul de sărăci

decât cel folosit de Banca Mondială pentru ţările lumii a treia (1 $/zi/persoană şi de 2 ori

• în octombrie 1991, pentru un prag al să ciei de 2 $/zi/persoana, un studiu efectuat de către Life Quality Research sub coordonarea Academiei Romane a indicat ca mai mult de 42% din populaţia ţării trăie limita sărăciei;

iva de cercetare care a luat aspec ăcut de stitutul pragul d cie se situează la aproximativ 11.900 lei pe persoana pe

reprezintă 60 $/persoana/luna la rata nivelului de schimb lunara (martie);

Sub acest prag au fost:

tarii (2,279 milioane locuitori) cu un venit mediu lunar de 3.500 lei

abelul de mai jos ilustrează cele prezentate în ipoteza 60%.

pulaţiei reprezintă factorul fundame

Cu exceppreturi 1989) – b

le –

5,84 i obţin

în aniii ale populaţi

ităţii, ct venitu

ecial prcăzute

stribuirre an. părţilor socia

În peri

tori ana

9, aceste pierderi au reprezentat o iniţiale – 5,44 miliarde corespu

în per 1991 şi o de a tiv 12, rde U

evoluţie, re acc a dup u put decât e.

Sărăcia – fenomen statistic Exista numeroase dovezi ca pe durata perioadei de tranziţie la o economie de piaţă,

populaţia României a trecut aproape în mod continuu printr-o situaţie de sărăcie, extinderea acestui fenomen fiind alarmanta. Mai jos sunt prezentate câteva tabele care reflectă evoluţia acestui fenomen.;

în 1989, rata de sărăcie era evaluată la 6%. Conform studiului Băncii Mondiale cel realizat de B. Milanovic) se ia drept etalon de sărăcie valoarea de 4 $ pe persoana pe zi, folosind preturi comparative în termenii puterii de cumpărare. Acest prag este de 4 ori mai mare

mai mic decât cel din ţările dezvoltate vestice (8 $/zi/persoana);

şte la

• în 1992, o iniţiattat că

tul unui sondaj f către inILQR a arălu esta

e sărăna; ac

- 50% din populaţia tarii (11,39 milioane locuitori) cu un venit mediu lunar de 7.800 lei (1,30 $/zi/persoana);

- 10% din populaţia(0,58 $/zi/persoana);

În 1994, cercetările iniţiate de specialiştii Băncii Mondiale împreună cu cei din România de la ILQR au evidenţiat că:

• 21,5% din populaţia ţării trăieşte peste nivelul pragului de sărăcie, conform Băncii Mondiale. Această limită a fost determinată conform cheltuielilor necesare pentru consumul unei persoane, în medie corespunzând unui prag determinat de metoda consumului energetic (calorii Jj):

• 78% din populaţia tarii, conform institutului ILQR traiste sub nivelul pragului relativ de sărăcie (sub limita minima a unui trai decent)

În perioada 1995 – 1996, conform metodologiei OECD/INS, pragul relativ de sărăcie a fost determinat ca un procentaj din totalul populaţiei situate sub aceasta limita, prin prisma a trei ipoteze diferite: 40%, 50% şi 60% din cheltuielile medii de consum pe persoana se fac pentru hrana şi gospodărie. T

39

Page 40: Water, Food and Environment

Rata sărăciei (după OECD – INS)

1995 1996 Total Urban Rural Total Urban Rural

Rata relativa a sărăciei pentru: 1. persoane 25,4 18,8 31,8 23,34 18,0 28,2 fizice 2. adulţi

odificări 22,0 15,4 28,52.1 mECD

19,5 14,4 18,6 O2.2 INS 25,2 19,3 30,9 23,4 24,2 27,7 II. Nr. persoane fizice (milioane)

5,76 2,34 3,42 5,28 2,23 3,05

Sărăcia relativa este o condiţie socială în care procentaje semnificative din populaţia unei

tari sunt nevoite sa trăiască (59% din 1/4 din totalul populaţiei traiste în zone rurale şi 41% din 1/4 din totalul populaţiei afectate traiste în aşezări urbane). în 1996, procentajul de săraci a scăzut, în special datorita reducerii numărului total de şomeri, de la 998,4 mii la 657,6 mii.

Între 1995 – 1997 extinderea sărăciei, analizata conform metodologiei folosite în “Raport Naţional Asupra Dezvoltării Populaţiei – România 1999” a fost conform următorului tabel:

Rata sărăciei şi numărul de persoane sărace în România în perioada 1995 – 1997

1995 1996 1997 Nr. de persoane

sărace (mii persoane) 5.731 4.488 6.946

Rata sărăciei 25,3 19,9 30,8 Indice 8,9 6,3 11,3

“Raportul Naţional asupra Dezvoltării Populaţiei – România 1999” a calculat rata sărăciei ca un procentaj din populaţia situata sub pragul de 60% (cheltuieli pentru un consum mediu pe persoana a unei gospodarii).

Raportul evidenţiază că în 1997, acele gospodării situate sub pragul de sărăcie au cheltuit în medie 3/4 din veniturile lor (limita a fost de 47,1 $/lună/persoană, 3/4 din cheltuieli reprezentând circa 35,33 $ adică 1,17 $/zi/persoană).

Indicele reprezintă prin el însuşi fenomenul de extindere al sărăciei şi gradul său de severitate. Se observă că în 1997 valoarea acestui indice a crescut de 1,79 ori în comparaţie cu valoarea iniţială (aproape dublu) – astfel că 1997 poate fi considerat o piatră de hotar de la care sărăcia din România a urmat un traseu exploziv.

Acelaşi raport arată că rata cea mai mare de sărăcie poate fi găsită la şomeri (60,36%),

(27,3%) şi pensionarii (22,6%).

Din numărul total de populaţie săracă (6.946 mii persoane), persoanele salarizate reprezintă 42,2% (2.830 mii persoane), pensionarii 24,3% (1.689 mii persoane) şi ţăranii 16,3% (1.130 mii persoane).

În medie, 44,98% dintre săraci provin din aşezări urbane şi 55,02% din localităţi rurale (Raportul Naţional asupra Dezvoltării Populaţiei – România 1999).

În concluzie, putem afirma că cea mai săracă categorie socială din România o reprezintă şomerii şi ţăranii şi cei mai numeroşi printre cei săraci sunt persoanele salarizate şi pensionarii. De

ţărani (55,07%) şi antreprenori non agricoli (48,99%). În medie, mai puţin săraci sunt persoanele salarizate

40

Page 41: Water, Food and Environment

asemenea, ca o regulă generală, populaţia care trăieşte în zonele rurale este mult mai săracă decât popu

n p o 00, s c o r o s 0% din t şi o rata relativa a sărăciei de 40%. Conform acestor date, majoritatea populaţiei

României (70% din total sau aproximativ 15,57 mil. persoane) traiste sub pragul de sărăcie.

Infra e ru e

Necesarul de apă a fost în 2001 de 995.366 mii mc. iar previziunile pentru 2003 sunt de 2.000.000 mii mc.

laţia

tru ulaţiei

care

eri

tră

ada

ieşte

199

în l

9 –

ocal

20

ităţi urba

pe

ne.

ialişPe pop

tii indica ata abs luta a ărăciei de 3to alul

structura t hnică în zonele ral

Anul

1989

Supinfr

rafata cctu

ura

Supra edieastru irigata sup tei Pirigata irigate mediu

sub administratia anualSN"IF" (ha) ha ha

2, 20

4 2 ,111 793,592 633,5 3,001,860 414,241 633,638 146 3,007,430 622,510 633,638 21

3,006,513 114,103 162,400 43,006,606 234,391 162,400 8

19990 61 3 7,683 780,2 3,006,092 842,517 780,067 283 3,006,092 1,000,000 780,067 33

a elor emeministrate de N F A

in perioadele 1993-1996, 1997-2000 si 2001-2002prin comparatie cu 1989 si previziunile pentru 2003

fata Ma

anurafe

alarocentaj

908,,988,994

373,961

,034,70

636,212

2,034,633

636,638638

702327

199319919919919971998

2

33,006,006,006

,486,092,092

862149

,039,056

162162

,400,400067

37

17200200200200

Dinamica suprad

fet irigate p S

rin"I

sist"-S

de irigatie

41

Page 42: Water, Food and Environment
Page 43: Water, Food and Environment

43

ţia suprafeţelor cu infrastructura pentru irigaţii în 7 octombrie 2002

Suprafaţa irigata de

SNIF Alţii TOTAL Judeţ

Suprafaţa neta cu

infrastructura pt. irigaţii

ha

Suprafaţa pregătită pentru campania 2002

Suprafaţa care se intenţionează a fi irigata în 2003

com. Ag.

226.3

2.1

2.2

2.9

3

5

3.7

10.4

1

2.8

84.182

- ha -

TOTAL 3.006.092 1.072.078 1.500.908 752.458 48 978.806

27

14

1 Alba 2.425 748 1.511 336 91 4

4.5

4.1

4.1

4.5

152.1

23.0

60.6

1.3

82.9

1.3

194.3

67.966

2 Arad 23.746 17.050 19.700 2.343 71

42

09

04

0

0

1

4

7

0

0

0

8

0

0

0

Situa

Nr.

3 Argeş 30.411 9.020 11.609 1.927 69

4 Bacău 20.920 5.600 10.700 1.247 56

5 Bihor 5.735 90 2.319 136 440

6 Bistriţa N. 0 0 0 0 0

7 Botoşani 20.232 2.560 2.560 170 170

8 Braşov 1,557 441 441 4.034 1 45

9 Brăila 358.785 142.323 198.536 148.364 9 58

10 Buzău 41,594 13.435 18.257 12.559 6 26

11 Caras S. 0 0 0 0 0

12 Călăraşi 350.015 82.476 108.019 60.654 54

13 Cluj 5,720 1.600 3.868 1.193 3 23

14 Constanta 422.591 121.134 159.205 80.119 6 87

15 Covasna 4.758 4.298 4.298 429 429

16 Dâmboviţa 34.171 7.611 12.378 1.370 70

17 Dolj 300.396 92.050 137.581 110.180 62

18 Galaţi 136.484 96.073 120.193 67.966

Page 44: Water, Food and Environment

44

Giurgiu 162.914 59.119 84.210 21.575 4.250 25.825

Gorj 4.073 500 1.061 156 280 436

Harghita 0 0 0 0 0 0

2

3 I

4 I

25

6

7

8

9

0

Huned

alomiţ

aşi

Maramure

Mehedin

Mures

amţ

Prahova

Satu Mare

aj

iu

Suceava

Teleorman

Tulcea

slui

Vâlcea

Vrancea

Ilfov+Bucure

oara

ş

ti

4

03

48

75

.4

.6

.3

.6

40

6.183

180.145

21.305

4.405

1.173

3.778

231.902

9.745

160.110

29.662

10.902

36.813

88

29

14

0

44

710 890 391

99.069 143.238 89.471 39.691

10.428 88

0 0 0

4.340 7.140 5.229 .249

0

363

430 430 63 0

97.296 141.560 5.294

290

11.344 16.465 3.793 .099

3.849 7.571 1.342 2.844

422

511 9

129.162

3.0

20.712

57.324

6.4

3

02

2 a 2

19

20

21

2

2 16.923 1 2.142 23

0 0 0 0 0

2 ţi 24.485 43.914 7.621 13.091

2 0 0 0

2 Ne 135 385 0 45 45

2 Olt 76.678 111.354 33.824 23.500

3 1 78

31 4.405 4.405 0 0

32 Săl 0 0 0 0 0 0

33 Sib 0 0 0 63

34 63

35 45.376 50.670

36 Tim 5.911 7.110 2.358 112 2.470

37 55.035 71.071 31.539 7. 38.829

38 Va 1 4.892

39 4.186

40 9.508 12.055 14.200 1. 15.622

41 ş 50.967 12.327 19.951 1.612 13.496 15.108

Page 45: Water, Food and Environment

4. Apa a) Condiţii climatice (temperatura medie anuală, perioada de vegetaţie a

aţiilor, media evapotranspiraţiei), variaţia de ţ

b) Densitatea reţelei hidrografice, lacuri, mlăştiniri, cele mai lungi râuri, ri lacuri

culturilor, media precipitla un an la altul a condi iilor hidrometeorologice

cele mai maHarta prezentată mai jos reprezintă filialele Autorităţii Naţionale pentru Apă ale României care se suprapun pe principalele zone de captare a apei.

45

Page 46: Water, Food and Environment

Caracteristicile principalelor râuri din România

Lungime (km)

total în România

Suprafaţa bazinului

(în România)

Volum mediu descărcat anual

3

km2 m /s

D 5700 unărea 2857 1075 237104 Tis - a 962 61 3237

Someş 427 376 15740 125 Tur 98 68 1144 9,58

Crasna 180 134 1931 5,53 Crişul Repede 171 24,9 Crişul Negru

164 29,4

Crişu l Alb 234 23,7ău 134 6,02

1212 14860 Barc

Ie

r 100 2,93 Mures 789 761 27890 178 Bega 252 170 2362 17,5 Timiş 364 244 5673 50 Caraş 107 79 1280 7

Jiu 331 339 10080 85,8 Olt 615 615 24050 172

Arge ş 350 350 12550 68 Ialomiţa 417 417 10350 44,1

Siret 711 559 42890 269 Prut 917 742 10990 94,7

Cele mai lungi râuri:

Râu

; Râu

39 km;

apele de pe o suprafaţă de 396 km2

(10

l Mureş – 761 km până la frontiera cu Ungaria; Râul Prut – 742 km; Râul Olt – 615 km

l Siret – 559 km pe teritoriul României dintr-o lungime totală de 711 km; Râul Ialomiţa - 417 km; Râul Argeş – 350 km; Râul Someş – 349 km; Râul Jiu – 3Râul Buzău – 308 km; Râul Bistriţa – 253 km.

Râul cu cel mai întins bazin este Siretul care colectează 43.910 km2 din care 42.830 km2 pe teritoriul României urmat în ordine de Prut (28.

2 2din care 10.990 km pe teritoriul României, Mureş (27.830 km pe teritoriul României), Olt (24.010 km2), Someş (15.015 km2) pe teritoriul României, Argeş (12.590 km2), Ialomiţa

.430 km2) şi Jiu (10.070 km2).

Densitatea medie pe ţară a reţelei hidrografice a râurilor condiţionată de suprafaţă (km2) între anumite limite este:

0,164 km/km2 între 10 – 100 km2

46

Page 47: Water, Food and Environment

0,073 km/km2 între 100 – 1000 km2

0,033 km/km2 între 1000 – 10000 km2

0,237 km/km2 între 10 şi 1000 km2

0,270 km/km2 între 10 şi 10000 km2.

Temperatura aerului În zonele joase, de câmpie şi dealuri, media multianuală a temperaturii aerului

compo

ud şi 9º C în nord. D

aturile medii multianuale scad la –2º C

Pţiilor evidenţiază intensitatea

ile scot în evidenţă deosebirile dintre sectorul vestic al ţării mai expus activităţii ciclonic

ferit faţă de

muntoase orientaţi spre vest şi nord media multianuală a preci

e, Munţii Rodnei).

ective care ac lor abundente.

de la vest la est, chiar în onele joase ale ţării. În Câmpia Tisei cantităţile medii multianuale sunt cuprinse între 600 –

r în sud-estul ţării, în partea estică a Câmpiei Române şi în Câmpia Siretului Inferior precipitaţiile medii multianuale scad treptat către valea Dunării, şi chiar la mai puţin de 400 mm. În această zonă ca şi deasupra Dobrogei procesul continentalizării maselor de aer ce se deplasează în cadrul circulaţiei estice se accentuează foarte mult şi ca urmare pe zona litoralului Mării Negre cad cele mai mici cantităţi de precipitaţii pe teritoriul ţării (Sulina 359 mm, Mangalia 378 mm).

rtă o variaţie destul de lentă a gradienţilor termici latitudinali între extremele vestică şi estică, sudică şi nordică a ţării

Astfel, izotermele anuale indică 9º C în vest şi 8º C în nord-est, 11º C în siferenţierile sunt mult mai pronunţate în altitudine. Faţă de temperaturile medii

multianuale din zonele joase, 8 – 11º C, în zonele înalte temper.

recipitaţii Izoliniile valorilor medii multianuale ale precipita

proceselor pluviografice şi interacţiunea lor cu ceilalţi factori fizico-geografici.

Izolinie şi invaziilor aerului umed din vest, nord-vest şi sud-vest şi sectorul continental estic

şi sudic. De asemenea, iese puternic în evidenţă zonalitatea verticală a distribuţiei precipitaţiilor între părţile joase de câmpie şi zonele montane, deosebiri imprimate regimului şi repartiţiei cantitative a precipitaţiilor mai ales pe versanţii masivelor muntoase expuşi di

circulaţia principalelor mase de aer.

Astfel, pe versanţii masivelorpitaţiilor este mai mare decât pe versanţii estici la aceeaşi altitudine.

Cantităţile medii multianuale ating valori de 1200 – 1400 mm (Munţii Apuseni, Retezat, Făgăraş, Masivele Vulcanic

Pe pantele vestice şi nordice ale acestor masive au loc procese frontale şi advtivează frecvent formarea norilor şi căderea precipitaţii

Descendenţa aerului şi încălzirea sa adiapatică sunt procese care se produc frecvent pe pantele estice şi sudice ale Carpaţilor, în văile şi depresiunile adăpostite dinspre vest de culmi înalte orientate transversal faţă de advecţia maselor de aer din vest. Datorită acestui efect fonic, pe culmile estice şi sudice ale Carpaţilor Orientali şi Meridionali cantităţile medii multianuale scad la 1000 mm şi chiar mai jos până la 800 mm. În depresiunile intercarpatice la altitudini mari (600 – 800 m) cantităţile medii multianuale de precipitaţii sunt aproximativ de două ori mai mici decât cele de pe versanţii vestici ai munţilor învecinaţi (la Gheorghieni 603 mm, la Topliţa 590 mm, la Târgu Secuiesc 543 mm, la Bod 610 mm, etc.).

Procesele complexe pe care le suportă masele de aer în deplasarea lor pe teritoriu au ca efect şi o scădere importantă a cantităţilor de precipitaţii z700 mm, ia

47

Page 48: Water, Food and Environment

Lacuri În România există o mare varietate de lacuri, de la marile înălţimi ale munţilor, până

la ţărmul mării, fiind prezente în toate unităţile morfologice.

Suprafaţa lacurilor variază de la câţiva ari până la zeci de mii de hectare (complexul lacustru Razelm = 80.000 ha). În ţara noastră se află răspândite peste 3000 de lacuri care

• Lacuri de origine glaciară şi periglaciară

ne şi de ac le le întâlnim în relieful alpin, ituate la altitudini de peste 1700 m, în Munţii Godeanu, Ţarcu, Retezat, Parâng, Şurianu,

Cindrel, Făgăraş şi Rodna.

in căldări glaciare: Bucura, Zănoaga, Galeş şi Bâlea.

• L văi gla rica, Ana, L cul Doamndin Fă ăraş.

• Lacurile de araj Aces curi a bine reprezentat Meri , da ziun iare, chiuri au fo

drenate. Excepţie fac lacurile: Tăul Verde din Slăveiul şi Zănoaga Mică din Retezat, istra l, pr acur nţii Rodnei (Lala ă,

uhăescu, Pietrosul, Puzdrele, Bistriţa Aurie, etc.).

• Lacuri din regiuni cu relief periglaciar sunt, în general, reduse ca număr. Cele existente sunt cantonate în cuvete de nivaţie (Tăul Vulturilor din Munţii Siriu, Tăul Mare din Biharia, Baia Vulturilor din Semenic) sau în spatele unor conuri de grohotişuri îngemănate (Tăurile din Şatra Pintei, Gutâi, Regiunea Călăţele.

• Lacuri situate pe relief vulcanic: Lacul Sfânta Ana din masivul Puciosul este considerat unicul lac de natură vulcanică.

• Lacuri de baraj natural. Cel mai caracteristic lac din această categorie poate fi considerat Lacul Roşu.

• Lacuri de dizolvare şi de prăbuşire. Categoria aceasta de lacuri este răspândită pe formaţiunile geologice cu proprietăţi carstice.

În cadrul acestei categorii se disting mai multe tipuri de lacuri, fiind legate de roca în care s-au format:

- Lacuri în carst calcaros: Râtul Ponor şi Vărăşoaia din Biharia, Zătonul şi Gornoviţa din Podişul Mehedinţi şi Corongiş din Munţii Rodna;

- Lacuri formate pe masive de sare. Cele mai caracteristice sunt lacurile sărate din regiunea Sovata – Praid (Lacurile Ursu, Aluniş, Negru, etc.).

- Lacuri de dizolvare şi prăbuşire în gips: Lacul Învârtita de la Nucşoara – Muscel.

- Lacuri de tasare în loess. Se află răspândite în orizonturile de loess sau loessoide din Câmpia Română, Câmpia Vestică, Dobrogea, Podişul Moldovei, etc. Cuvetele lacurilor rezultă din tasarea loessului şi sunt cunoscute sub denumirea locală de crovuri sau padine.

Cele mai tipice lacuri de tasare în loess se găsesc în zona semiendoreică din nordul şi centrul Bărăganului (Ianca, Plopul, Movila Miresei, Seaca, Oancea între Buzău şi Călmăţui; Colţea, Ciocile, Tătaru, Unturos între Călmăţui şi Ialomiţa).

ocupă o suprafaţă de circa 2600 km2, ceea ce reprezintă un procent de 1,1% din suprafaţa ţării.

În ţara noastră întâlnim următoarele tipuri genetice de lacuri:

Cuvetele acestor lacuri sunt forme care au rezultat ca urmare a acţiunii de eroziuumulare a gheţarilor cuaternari. Cele mai numeroase din e

s

• Lacurile d

acurile din ciare: Florica, Vio ia, Podrăgel şi la ei g

bdionali, însă

morenic.torită ero

t tip de laii postglac

fost mult mai aceste oîn Carpaţii de apă st

Parâng, Netiş şi B din Pietrelu ecum şi l ile din Mu Mare, Lala MicB

48

Page 49: Water, Food and Environment

Lacuri de baraj eolian. Se formează sub acţiunea vânturilor dominantde nisip (Oltenia, Bărăgan, Câmpia Vestică şi Sudul Mold

e în regiunile cu dune ovei).

Lacuri de luncă. Acestea alcătuiesc categoria cea mai numeroasă de lacuri. Ele sunt caracteristice regiunilor Argeşul, etc.).

Numărul lor este foarte mare, cele mai mu tâlnindu-se în Lunca DDunării.

imanuri fluviatile. Cele mai f sunt mân ea vDobrogei, pe dreapta Dunării (Gârli asa, O rleanu; Căldăruşani,

mara pe Ialo tei, Jirl ni, Balta Buzău,

Limanuri maritime şi fluvio-maritime. Acestea sunt alungite pe litoralul Mării Negre, eneza lor fiind legată direct de evoluţia bazinului Mării Negre.

ăriei, Su

cţiunii directe, conştiente a factoru

etc.

în Subcarpaţi şi în une r

mpia Transilvaniei şi Câmpia Română.

men oSad P

ţa şi pe afluenţii săi, pe câteva râuri din Munţii Apuseni (Iara, Someşul Rec

interes edilitar din marile oraşe ale ţării sau pe cele din u

inundabile ale Dunării şi celorlalte râuri (Prutul, Siretul, Oltul, Jiul,

lte însă în unării şi D

L recvente ţa, Ciulino

în Câmpia Roltina, Mâ

ă şi în part Snagov,

estică a

Fundata, A miţa; Coş ău, Câine Albă pe etc.).

elta

g

Complexul Razelm (Razelm, Goloviţa, Zmeica, Sinoe) precum şi lacurile Tăbăctghiol, Iezerul Mangaliei, formează grupul cel mai tipic de limanuri maritime.

Limanurile fluvio-maritime sunt situate la sud de Capul Midia (Techirghiol, Gargalâc, Tatlageac, Taşaul, etc.).

Lacuri relicte. În această categorie se încadrează Lacul Peţea de lângă Oradea cu ape termale.

Lacuri antropice. Acestea înglobează două categorii distincte: una ca rezultat al acţiunii indirecte şi cealaltă mult mai complexă, ca rezultat al a

lui uman. Din prima categorie fac parte lacurile formate în ocnele părăsite, iar din cea de-a doua: heleşteele, iazurile, lacurile de interes hidroenergetic, benturile, haiturile, etc.

Lacurile formate în ocne părăsite: Lacul Avram Iancu, Lacul Ocna Pustie, Ocniţa, Horia, Brâncoveanu, Lacul Sic,

Heleşteele sunt situate în regiunile joase cu caracter mlăştinos şi se alimentează cu apă din nivelul freatic. Cea mai largă răspândire o au în podişul Moldovei,

le egiuni ale Piemontului Getic.

Iazurile sunt răspândite în Moldova, Câ

Benturile se întâlnesc în regiunea dintre Argeş şi Olt.

Lacurile de interes hidroenergetic. Dintre cele mai importante lacuri de baraj artificial ţi năm: Izvorul Muntelui de lângă Bicaz, Vidraru de pe Argeş, Scropoasa de pe Ialomiţa, u, orţile de Fier, etc.

Haiturile formează o categorie specială de lacuri de baraj artificial cu caracter sezonier. Sunt caracteristice regiunilor muntoase unde au loc exploatările forestiere. Se găsesc pe râul Bistri

e) precum şi în Carpaţii Meridionali pe râurile Sebeş, Lotru, Argeş, etc.

Amintim şi lacurile artificiale de jur l oraşului Bucureşti (Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei).

49

Page 50: Water, Food and Environment

ri, Bârsei, Făgăra

în regiunile carpatice între altitudin

Mlaştinile Mlaştinile eutrofe (plane sau joase) se dezvoltă în general, în locul fostelor depresiuni lacustre sau în luncile râurilor. Le întâlnim pe văile: Dunării (Delta Dunării), Someşului, Crasnei, Siretului, Prutului, Călmăţuiului, Colentinei, în depresiunile Giurgeu, Ciucu

ş, etc.

Mlaştinile oligotrofe (înalte) se întâlnesc mai ales ile de 500 m şi 1200 m: regiunea Harghita Ciuc, Depresiunea Dornelor, regiunea de

izvoare a Someşului Cald şi a Someşului Rece, Munţii Maramureşului, Munţii Gutâi, etc.

Suprafaţa irigată, terenul arabil, păşunile, diferitele tipuri de sisteme de irigaţii, situaţia actuală a sistemelor de irigaţii

Suprafaţa amenajată (rural şi urban) Sursa de informaţii: MAPAM

Suprafaţa Suprafaţa totală Din care: privată Nr. agricolă Amenajată În funcţiune Amenajată În funcţiune gospodării

Irigaţii Total ţară 14882899 3719710 1235980 2182156 789398 391883

Desecări Total ţară 14882899 3062672 2558284 1929921 1621917

2034,64

633,60497,68

842,521000

m

162,40500

1340,2

1000

/an/

pe

,00

0

1500

ii ha

rioa

2000

2500

da

1989 1993-1996 1997-2000 2001 2002 2001+2002 2003

996, 1997-2000, 2001-2002 in comparatie cu anul 1989si perspectiva anului 2003

(mii ha/an/perioada)

Dinamica suprafetelor irigate in sistemele de irigatii administrate de SN"IF"-S.A.in perioada 1993-1

50

Page 51: Water, Food and Environment

D

- ha - Din care:

renajul terenurilor (totalul suprafeţelor drenate, drenaje de suprafaţă şi subterane), terenul arabil, păşunile

Suprafeţe cu infrastructură de drenaj subteran

Din care: Lucrări de Total Drenaj Suprafaţa Teren arabil subteran conservarea

solului agricolă

Total ţară 70 190.989249.827 169.896 79.931 246.9

ţia de la un an la altu velor d onibile pentru sectorul l

esursele d ale României sunt limitate la aproximativ 1760 mc/locuitor şi an, ana la 2 c/loc daca se era şi Dunărea, valori care sunt

te de cele înr ate în în care apa ex in abundenţă, cum ar fi Austria, ţa, ţăril ice.

Regimul apei râurilor, principala sursă de apă a României, este caracterizat de inunda

luviului Dunărea. Fluviul Dun n care 1.075 km sunt p

localizate în zona freatică, în acvifere medii şi de adâncime. Distribuţia volumului tranzitat în sub ţării este următorul:

• 0,5 • 0,5 – 2 l/s • 0,1 – 5 l/s şi km2 în Podişul Transilvaniei şi în Podi niei zona

ăgăraş valorile s l/s şi km2; • 0,1 – 5 l/s şi km în zona Dunării şi a Dobrogei, cu valori mari în zona submontană

u unde e e de p i de stânci; – 20 l/s 2 în zona cars bazinelor râurilor

racterist bază al ac tip de resursă rezintă marea variabilitate sp astfel:

tindere a zonei monta are aduce jumă in volumul tran ntru mai 17% uprafaţa ţării;

riabilitate bitului mediu ic descărcat, de la mai puţin de 1 l 2 în nele joa e Câmpiei R , în special în Dobrogea, în Câmpia Siretului ferior, în vestul Câmpie iş şi Arad, pana la 1,5 l/s şi km2 în special în âmpia R , incluzând C Olteniei şi zona deluroasa a Oltenie mpia laha, Po Transilvaniei, Platoul Someşului, mare parte din Moldova zona mpiei di tul ţării şi pan 40 l/s şi km2 în zonele înalte ale Făg şi unţii Rete

altă caracteristică o reprezi variabilitate foarte pronunţat, cu inundaţii mari prim

Varia l a rezer e apă dispagrico

R e apăajungând p 680 m uitor şi an, considdeparElveţia, Fran

egistre nord

ţările istă d

ţii de primăvară şi de ape cu niveluri mici în restul anului.

Aproximativ 98% din teritoriul României aparţine bazinului Fărea, al doilea râu al Europei ca mărime, cu o lungime de 2.850 km, di

e teritoriul României (37,7%), are un volum de apa tranzitat de-a lungul graniţei României de 170 miliarde mc.

Resursele de apă subterane sunt teranul

– 1 l/s şi km2 în nordul şi centrul Dobrogei; şi km2 în Podişul Moldovei;

şul PanoF ului, unde

2unt de 3 – 5

sa xistă depozit ietriş ş• 15 şi km tică a Jiu şi Cerna.

O ca ică de estui o rep

, excepţie fiind

aţială,

• ex mare ne, c tate d zitat, penu din s

• va a de specif /s şi kmzo se al omaneIn sud- i TimC omana âmpia i şi Câ

dişul şi în câ n ves a la ăraşului M zat.

O ntă timpul de

Va

ăvara – începutul verii, urmate de secete lungi. În medie, raportul dintre Qmin/Qmax = 1/200 şi pentru anumite cursuri de apă poate fi 1/1.000 sau chiar 1/2.000.

51

Page 52: Water, Food and Environment

Începând cu anul 1881, de când au început să se facă măsurători sistematice în ceea ce priveşte meteorologia şi apele în România, s-au înregistrat patru perioade de seceta (1894 – 1905, 1918 – 1920, 1942 – 1943, 1982 – 2001), trei perioade ploioase (1881 – 1893, 1931 – 1941, 1969 – 1981) şi doua perioade normale (1906 – 1917, 1954 – 1968).

Lungim a perioade ta a crescut în timp de la 12 – 13 ani la 20 de ani în ada 19 01, dato bă glob le.

Aceste resurse nu utiliz d efic t făr de construcţii hidrotehnice complexe în b le râur ntru c rile sunt stribuite neuniform în teritoriu, iar Fluviul Dunărea e ţin fo torită p iţiei sale rice la lim a ţării.

l Dunărea repre sursa pr ală de entru sectorul agri pentru a u din sudul şi sud estul semiarid al României. Producţia icolă şi le din a e situa bitului D rii şi de ta ame jărilor de ătăţiri fu i eea, orice pro re care modifica sistemul existent de îmbunăt nciare d L unării, în special în Câmpia ana şi Dobrogea, cu ar fi im ntarea “Coridorului Verde al Dunării”, trebuie să ţi eama d nţialul implicării în iile de m i urarea cu alimente a ţării (si nu numai!) i de im ctul asu ţiei e şi rural.

rea cercetărilo studiilor propu copul de a fi ca sa se justifice nevoia de modificare în zonele care sunt sub di nfluenta Fluviului rea.

narea cu a i salubritatea în zonele rurale ile rurale care posedă sistem e alime u apă sunt în numă .648 (sate ceea ce rep tă 16,7% din totalul l

ţia în ultimii ani a ărului de sisteme de tare cu ă în mediul rural e ă în tabelul urm

A 1989 1990 1991 1992 93 19 995 1996 1997 1998

e lor de secerita schim

pot fi

perio 82 – 20 rilor climatice

ate în moil pe

a

ienazine a râu di

ste pu oz perifeita de sud

Fluviu

ă realizarea int areor, erio

losit da

zintă incip apă p col şi lte tilizări, agr

stă zonă depind d ţia de ună existen na îmbunnc pune ăţiri fu

unca D Rom m pleme

recoltecea

are. De acin

nă s e poteş

condiţped u, de asig ra situa

conomice şi sociale ale mediului urban

Realiza r şi este pabili recta i a

AprovizioLocalităţ e d r de 2

pa

sa în sDună

pă şntare c

şi comune), rezin or.

Evo alimen apste at ător:

luprezent

num

nul 19 94 1Loc

s

u

2041

2071

2106 99

22 391

2478

2541 8

alităţi rurale care

istemede

21 94 2

264

au 2060

alimentare c apă

e repre

Situaţia ara în n cee riveşte ul d tare ci de canaliz ale, e ntată şitul ac

În Român surs enta ă o rep ap rafaţă

prele

• pentru pop

374 de localităţi rurale au sisteme de canalizare, ceea c zintă 2 din totalul lor.

pentru toată ţ 1999, î a ce p sistem e alimen u apă ş are în zonele rur ste preze la sfâr estui paragraf.

ia principala ă de alim re cu ap rezintă a de sup .

totalul de apa vată a fost de 7,5 miliarde de m3, din care:

ulaţie 1,67 miliarde m3 industrie 4,78 m e m3 agricultura 1,05 rde m3

cest volum 13,2% a provenit din apa sub % apele de suprafaţă i i ,5% din Dunăr

au c de la 1 arde m 950 la peste 20 miliarde m3 în 989, datorită creşterii populaţiei şi dezvoltării agriculturii şi a industriei.

,4%

În 2001

pentrupentru

iliard•• milia

Din a terană, 58,3 dinoare şi 28 e.

Cererile de apă ,4 mili 3 în 11

nter

rescut

52

Page 53: Water, Food and Environment

Tendinţa principală înregistrată după 1989 arată o descreştere a necesarului de apă pentru consumatori, reprezentând aproape 60% din necesarul de apă pentru operare în con ii

Vol2001 d

• •

Prelevare de apă Grad de folosire

diţ normale.

umul de apă prelevat a scăzut de la 20,4 miliarde m3 în 1990 la 7,5 miliarde m3 în atorită:

diminuării activităţii economice; • reducerii consumului de apă în procesele tehnologice;

reducerii pierderilor de apă; aplicarea mecanismului economic în managementul resurselor de apă.

Gradul de folosire al resurselor de apa din România în 2001

Cerere de apă Valoare A Valoare

e m3) % ctivitate (miliarde m3) Activitate (miliardpopulaţie 2,00 populaţie 1,67 83.5 industrie 6,04 industrie 4,78 79.1 agricultura 1,74 agricultura 1,05 60.3 Total 9,78 Total 7,50 76.7

Prelevarea de apă a reprezentat 76,7% din necesarul total de apă şi s-a datorat:

• secetei din anul 2001, în special din sudul şi estul României; • supraestimări ale cererii de apă, în special în industrie şi agricultură.

Pe categorii de utilizatori, în perioada 1989 – 1990, populaţia a folosit în medie între 15 – 18%, industria 63 – 54% şi agricultura 18 – 29% din cantitatea de apă prelevată, în funcţie

titatea de apă folosită de principalii consumatori din România - miliarde m3/an -

de factorii şi condiţiile climaterice.

Can

Anul Industrie Agricultură Populaţie (apă potabilă)

TOTAL

1970 5,00 3,80 1,00 9,80 1975 6,70 6,00 1,20 13,90 1980 10,65 6,92 1,36 18,93 1985 10,59 843 1,72 20,74 1989 8,17 9,03 2,2 19,40 1991 6,84 2,31 1,68 10,83 1992 6,84 2,37 1,67 10,88 1993 5,55 2,99 1,64 10,18 1994 5,53 2,52 1,79 9,84 1995 6,52 1,91 1,87 10,30 1996 6,34 2,23 1,88 10,45 1997 6,33 1,03 1,90 9,26 1998 5,78 1,40 1,87 9,05 1999 5,70 1,03 1,84 8,57 2001 6,04 1,74 2,00 9,78

53

Page 54: Water, Food and Environment

Necesarul de apă d in R om ânia între 1970-2001

0

5

10

15

20

25

1970 1972 1974 1976 1978 1980 1982 1984 1986 1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000

Ani

Popula tion

Agriculture

Indus try

Consumul mediu pe locuitor, al fel ca şi consumul specific în industrie şi agricultură

sunt mai mari decât în alte ţări, mult mai mari în anumite cazuri, datorită pierderilor de apă exagerat de mari apărute în sistemele de alimentare şi de distribuţie şi din cauza echipamentelor şi tehnologiilor învechite folosite. În sistemul de irigaţii apa folosită reprezintă circa 40 – 50% din totalul de apa pompată.

Din care cu:

Nr.

Judeţ

Număr de localităţi rurale

Sisteme de alimentare

cu apă

%

Sisteme de

canalizare

%

1 Alba 721 63 8,74 0 0 2 Arad 340 50 14,71 7 2,06 3 Argeş 670 109 16,27 13 1,94 4 Bacău 569 20 3,51 18 3,16 5 3,07 Bihor 521 126 24,18 16

Bistriţa Năsăud 288 33 6 11,46 6 2,08 7 Botoşani 404 60 14,85 15 3,71 8 Brăila 179 57 31,84 2 1,12 9 Braşov 193 30 15,54 4 2,07

10 Bucureşti 0 0 0 0 0 11 Buzău 563 124 22,02 3 0,53 12 Călăraşi 208 42 20,19 2 0,96 13 Caras Severin 356 18 5,06 5 1,4 14 Cluj 494 190 38,46 25 5,06 15 Constanta 241 82 34,02 14 5,81 16 Covasna 155 18 11,61 8 5,16 17 Dâmboviţa 437 75 17,16 4 0,92 18 Dolj 474 3 0,63 3 0,63 19 Galaţi 236 46 19,49 13 5,51 20 Giurgiu 212 5 2,36 1 0,47

54

Page 55: Water, Food and Environment

21 Gorj 477 49 10,27 4 0,84 22 Harghita 285 76 26,67 8 2,81 23 Hunedoara 514 48 9,34 15 2,92 24 Ialomiţa 179 30 16,76 1 0,56 25 Iaşi 505 21 4,16 8 1,58

apă şi al canalizării de 90 – 100 localităţi să fie cel puţin dublat, astfel încât problema să fie rezolvată în următorul interval de 40 – 45 de ani.

26 Ilfov 141 29 20,57 21 14,89 27 Maramureş 288 175 60,76 18 6,25 28 Mehedinţi 403 52 12,9 5 1,24 29 Mures 576 65 11,28 30 5,21 30 Neamţ 417 76 18,23 9 2,16 31 Olt 472 80 16,95 2 0,42 32 Prahova 491 134 27,29 27 5,50 33 Sălaj 336 139 41,37 2 0,60 34 Satu Mare 282 38 13,48 6 2,13 35 Sibiu 226 11 4,87 4 1,77 36 Suceava 486 28 5,76 14 2,88 37 Teleorman 314 10 3,18 5 1,59 38 Timiş 392 108 27,55 10 2,55 39 Tulcea 176 62 35,23 7 3,98 40 Vâlcea 641 77 12,01 8 1,25 41 Vaslui 527 73 13,85 8 1,52 42 Vrancea 390 116 29,74 3 0,77

Total România 15779 2648 16,78 374 2,37

În zonele rurale din România există o relaţie strânsă între extinderea cerinţelor de apă potabilă şi potenţialul surselor de apă.

• în scopul implementării directivelor pentru apa potabilă, este necesar ca prezentul număr de localităţi care sunt rezolvate anual din punctul de vedere a alimentarii cu

alizarea şi tratament

pescuitului Dez

elta Dunării şi Lunca Dunării – care cu toate că erau m

l în zonele de deal şi montane) şi dezv

n vârf în 1999 de 5 milioane $.

simultan, problemele sanitare din zonele rurale se sugerează să fie rezolvate prin simple acumulări – prin golire prin vacuumare în cazul gospodăriilor. Problemele sanitare care se rezolvă prin proceduri clasice, care implică canchimic trebuie să constituie o prioritate pentru obiectivele locale de mare importanţă.

Dezvoltarea voltarea facilitaţilor şi a resurselor de pescuit

Până în 1990, recoltele piscicole pe hectar de luciu de apă din lacuri şi crescătorii şi provenite de la flota de pescuit oceanic au fost la nivelul maxim înregistrat (în corelare cu nevoile interne de consum şi de export), urmate apoi de o scădere importantă, datorată amenajării funciare a zonelor inundabile din D

ai puţin importante din punct de vedere piscicol, erau esenţiale din punct de vedere al menţinerii echilibrului ecologic al acestor ecosisteme.

În ultimii ani, părţi din aceste zone inundabile au fost redate circuitului piscicol, cu o mai mare grijă pentru calitatea şi cantitatea resurselor piscicole. Astfel, semnificativă este refacerea păstrăvăriilor pe lacurile şi râurile interne (în specia

oltarea amenajărilor piscicole pentru specii cu carne albă (şalău, ştiucă etc.), sau pentru alte specii cum ar fi sturionul. Aceasta a dus la creşterea exporturilor, cu u

55

Page 56: Water, Food and Environment

Actualmente, există posibilităţi reale de creştere şi de dezvoltare în continuare a resurselor piscicole şi în timp, de refacere a flotei de pescuit maritim şi oceanic la potenţialul său din 1990.

Dezvoltarea fermelor piscicole Deteriorarea calitativă a Dunării, în corelare cu îndiguirea unor suprafeţe mari din

Delta Dunării, pentru folosinţe agricole, au avut ca rezultat declinul numărului speciilor de peste de la 110 la 64 şi diminuarea numărului de ciprinide (crap) pescuit în perioada 1961 – 1993 în Delta Dunării.

Pentru perioada 1961 – 1973, evoluţia pescuitului la ciprinide a fost normală, din

i şi accelerării dinamicii îndiguirilor (concomitent cu creşterea pierderilor la rep u

ă creştere în 1992, datorată îmbun ă refacerii condiţiilor din râu ăţ, Hobina I şi II.

cauza calităţii foarte bune a apei Dunării, îndiguirii de numai 24000 ha. şi a impactului nesemnificativ asupra peştilor. Situaţia s-a schimbat complet după 1973, prin deteriorarea calităţii apei Dunări

rod cere piscicola) care au depăşit 100.000 ha după 1988.

După 1991 pescuitul s-a stabilizat, cu o uşoartăţirii calităţii apei Dunării. Acest proces va continuaă datorit

ri şi a anumitor zone din Delta Dunării: Babina, Cernovca, Dunav

E vo lu tia can tita tii d e n itro g en d in ap a s i can tita tea d e c ip rin id e p escu ita in D e lta D u n arii

0

1000

2000

8000 600

5000400

4000 300CapturaNtot (k t /an)

3000

100

200

6000

7000

1973

1975

1977

1979

1981

1983

1985

1987

1989

1991

1993

0

500

1961

1963

1965

1967

1969

1971

56

Page 57: Water, Food and Environment

Directive Cadru pentru Ape a UE şi impactul acestora în managementul apei în zonele rurale

Obiectivul principal al Directivei Cadru pentru Ap ă a Uniunii Europene este dezvo enirii deteri e şi reface la o calita

lară, într-o

Româ acord divers ună cu re tă o legisl protecţia mediului. Regulamentele existente sunt de dată r

traţi ale U uării cu nitraţi din surse agricole, Directivele despr i şi îngră un risc pentru mediu. De ă

terea şeptelului şi este de asemenea necesar ca politica gricol

Mai mult, Statele Membre sunt chemate să desemneze zonele vulnerabile poluării apei cu compuşi de nitrogen. Criteriile pentru identificarea zonelor vulnerabile sunt

ltarea unui plan de management pentru bazinele râurilor, în scopul prevorării calităţii ecologice şi împotriva poluării apelor de suprafaţă şi subteranrea calitativa a apelor poluate în aşa fel încât să se ajungă în următoarea decadă

te bună a apei acestora.

Un alt obiectiv a Directivei Cadru pentru Apa este de a combina, într-o manieră c singură directivă, reglementările cu celelalte Directive ale UE din domeniul apelor.

nia, care se găseşte în plin proces de armonizare a legislaţiei sale cu legislaţia UE,ă o atenţie specială experienţei UE. Au fost studiate reglementari specifice aleelor membre UE (Franţa, Germania, Danemarca, Marea Britanie, Olanda), împregulamente ale ţărilor riverane bazinului Dunării (Austria, Ungaria) unde exis

aţie abundentă în ceea ce priveşte elativ recentă şi necesit timp şi voinţă politică pentru a fi aplicate.

O directivă importantă tratează problemele din agricultură în directivele despre niE. În scopul protejării apelor împotriva pole nitraţi recunosc ca în timp ce folosirea nitrogenului – conţinând fertilizatorşământ organic este necesară pentru agricultură, orice folosire a acestora implică

aceea, este necesară o acţiune comună pentru a controla aceast

Evolutia suprafetelor indiguite si a cantitatii de ciprinide pescuita in Delta Dunarii

problemă care apare din creş

196

196

196

196

1969

1971

1973

1975

1977

197

198

198

198

198

198

1991

1993

ani

a ă să ţină seama mai mult de politica de protecţie a mediului.

Obiectivele directivei sunt de a se asigura că în apa prelevată de la suprafaţă şi din subteran concentraţia de nitrat nu depăşeşte limita de 50 mg NO3 pe litru, conform normelor UE Directive pentru Apa Potabilă şi să controleze incidenţa eutroficării.

0

000

1 3 5 7

100020

120000

9 1 3 5 7 90

2000

4000

1000007000

8000

60000

800005000

6000

SindigCaptura

400003000

57

Page 58: Water, Food and Environment

preze uţin o dată

mai bune factorii specifici din amplasament, aceşt i de nitrog rajd echiv

isia dă o atenţie deosebită proble ctiv State i de nitrog se poate r definită.

nale existe

/l pentru pesticide individuale şi de 0,5 µg/l e

ru

e Directivei Cadru pentru Apă sunt de a se

iorarea subteranului.

• agricol în zonele vulnerabile;

• lor de al; • renunţarea la efluenţi portă• entu pit m

l de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, pentru datele

Institutul ie Bucureşti, pentru

nţii economici şi de unităţile administraţiei publice locale.

ntate în directive şi există o condiţie care implică revizuirea suprafeţelor alese cel p la patru ani.

Acestea includ aplicarea fertilizatorilor în strânsă legătură cu bunele sau cele practici agricole şi, în particular, să se ţină cont de ia incluzând tipul solului, necesarul de nitrogen a unei recolte şi variaţia surseen disponibil. Măsurile presupun şi includerea unei limite maxime de gunoi de galent a 170 kg nitrogen pe hectar şi an.

După cum s-a demonstrat în Directivele Nitraţilor, commelor şi oportunităţilor provenite de la îngrăşământul animal, cerând în mod efe

lor Membre să introducă limite regionale ale densităţii de stocare prin limitarea adiţieen de la îngrăşământul animal la 170 kg pe hectar pe an. În plus, perioadele în care face tratarea cu îngrăşământ animal este cla

De asemenea este necesar să se revadă standardele naţionale sau internaţionte privitoare la unele substanţe chimice, în special la substanţele principale.

De exemplu, conform Directivei UE pentru Apa Potabilă (80/778/EEC) concentraţia maximă admisibilă (MACs) trebuie să fie de 0,1 µgpentru totalul de pesticide din apa potabilă. Altă directivă veche, Directiva pentru Apa dSuprafaţă (75/440/EEC) prevede limite de 1 µg/l pentru pesticide individuale şi 5 µg/l penttotalul de pesticide conţinut în apele de suprafaţă care se folosesc ca apă de băut.

În concluzie, principalele prevederi alasigura ca limita concentraţiei de nitraţi din apa de suprafaţă şi din subteran nu depăşeşte 50 mg NO3- pe litru şi concentraţia de pesticide din apa de suprafaţă şi din subteran nu depăşeşte limita de 0,1 µg/l (pentru pesticide individuale), pentru a se preveni orice cale de contaminare a apei şi de a se împiedica deter

Sunt câteva măsuri, conţinute în Directiva Cadru pentru Ape, privitoare la agricultură care trebuie luate:

stabilirea unui sistem cooperativ între agricultură şi sistemul de management al apei; • sprijin economic –

reducerea pe cât posibil a zone secate artificie de la ferme; care trans pesticid

folosirea echipam lui de stro odern.

5. Mediu Sursa de informaţii: Oficiul Naţiona

privind fondul funciar;

MAPAM, pentru datele privind ariile protejate;

Regia Naţională a Pădurilor, pentru datele privind defolierea arborilor;

Compania Naţională “Apele Române”, pentru datele privind resursele de apă şi calitatea apelor de suprafaţă;

de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimdatele privind calitatea solului;

Rapoarte statistice completate de inspectoratele judeţene de protecţia mediului, pentru datele privind calitatea aerului în unele localităţi şi rapoartele statistice ale anchetei anuale privind cheltuielile de protecţia mediului, completate de age

58

Page 59: Water, Food and Environment

Precizări metodologice

• Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţele ocupate cu ape) indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt obţinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte.

• Resursele de apă reprezintă potenţialul hidrologic format din apele de suprafaţă şi subterane în regim natural şi amenajat, inventariate la începutul anului, din care se asigură

instrumente de gestio alorii ecolo

şi integrităţii

t;

tervenţiilor sau instalării oamenilor şi unde speciile de faună şi floră constituie subiect de mare interes ştiinţific, educativ, recreativ sau estetic,

naturale - ariile naturale protejate, al cărui scop este protecţia şi c

-

unice.

elor industriale, producerii energiei electrice şi termice şi circulaţiei vehicul

l aceleiaşi zone urbane.

• Substanţele poluante reprezintă acele substanţe rezultate în urma desfăşurării activit i lor nociv

tora sunt efectuate de ecţia mediului. Ele se exprima prin valoarea conce (minima) şi la cel mai mare nivel (m

aţia acesteia se exprimă prin valoarea înregistrată la cel mai mic nivel (minim

alimentarea diverselor folosinţe.

• Ariile protejate reprezintă zone în care s-a pus la punct o serie de nare care să răspundă cerinţelor de supraveghere, protecţie şi asigurare a vgice a spaţiului natural şi cuprind:

- rezervaţii ale biosferei - zone destinate conservării diversităţii comunităţilor biotice animale şi vegetale în ecosistemele naturale şi pentru protejarea diversităţii genetice a speciilor de care depinde evoluţia viitoare. Acestea cuprind exemple reprezentative de biomuri naturale, comunităţi unice având caracteristici naturale de interes deosebi

- parcuri naţionale - zone naturale, de importanţă naţională sau internaţională, protejate împotriva in

în care exploatarea resurselor naturale este prohibitivă;

- parcuri onservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor

umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi culturală, deseori cu o mare diversitate biologică;

rezervaţii ştiinţifice - zone rezervate protejării naturii şi menţinerii proceselor naturale, pentru a avea exemplare ale mediului natural reprezentative ecologic, disponibile pentru studii ştiinţifice;

- rezervaţii naturale - zone în care se asigură condiţiile naturale necesare protejării speciilor semnificative la nivel naţional, comunităţilor biotice sau caracteristicilor fizice de mediu;

- monumente ale naturii - zone protejate şi prezervate datorită elementelor naturale semnificative pe care le conţin prin rarităţi sau caracteristici

• Poluarea atmosferică constă în modificarea compoziţiei chimice a aerului datorită, în principal, proces

elor. Una din caracteristicile poluării aerului în mediul urban constă în faptul ca poate varia considerabil nu numai de la o localitate la alta, dar şi în interioru

ăţilor economice sau de trafic rutier emisă în atmosferă, care, datorită caracterulu pot înrăutăţi calitatea aerului.

• Concentraţiile efective de substanţe poluante în aer şi mediile anuale ale acesstabilite pe baza normelor cuprinse în STAS 12574-87 şi a măsurătorilor sistematice

inspectoratele judeţene pentru protntraţiei maxime, care se înregistrează la cel mai mic nivel

axima) la toate punctele de supraveghere dintr-o localitate.

• Concentraţia medie anuală se calculează ca medie aritmetică a concentraţiilor medii zilnice, iar vari

ă) şi la cel mai mare nivel (maximă) la toate punctele de supraveghere dintr-o localitate.

59

Page 60: Water, Food and Environment

maxime admisibile

(confor

te de supraveghere, aparţinând reţelei

abilindu-se până la ce nivel sunt respectate normele standa

centralizată cu a

ate a II-a;

ţiilor de spălare, precum şi a unităţilor cu alte activităţi care necesită apa de categoria de calitate a III-a;

- apa care depăşeşte limitele categoriei a III-a este inaptă pentru o mare parte din ral.

rea calităţii solurilor agricole constă în identificarea şi caracterizarea factorilor

insecte, boli, inc

evaluată prin proporţia frunzelor căzute în raport cu normele stabilite i se detaliază în 5 clase:

- clasa 2: 26-60% = mediu; - clasa 3: 61-99% = sever;

4: 0 s

heltu en rote ed inc elt fec pe reactivit şi pr ţie a mediului şi care se referă a prevenirea saurepararea pagubelor ad

• Frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile reprezintă raportul dintre numărul valorilor medii zilnice situate peste valoarea concentraţiei

m STAS 12574-87) şi numărul total de valori medii zilnice calculate într-un an, exprimat în procente.

A fost selectat un număr de 76 localităţi în care s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile, măsurate în 291 de punc

naţionale de observaţii.

• Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă constă în măsurarea parametrilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici st

rd. În fiecare punct de măsurare apa este analizată după conţinutul în materii organice, toxice şi în diverşi germeni. Potrivit standardului se disting 4 categorii de calitate: I, II, III şi apa care depăşeşte limitele categoriei III, având la baza domeniul de utilizare, astfel:

- categoria I-a de calitate reprezintă apa utilizată la alimentarea pă potabilă, alimentarea centralizată a unităţilor de creştere a animalelor,

alimentarea centralizată a unităţilor din industria alimentară, precum şi alte activităţi ce necesită apă de calitatea celei potabile;

- categoria a II-a de calitate reprezintă apa utilizată pentru reproducerea şi dezvoltarea fondului piscicol din apele de şes, precum şi alimentarea cu apă a amenajărilor piscicole, a unor procese tehnologice industriale, precum şi a altor activităţi care necesită apă de categoria de calit

- categoria a III-a de calitate reprezintă apa utilizată pentru alimentarea sistemelor de irigaţii, a hidrocentralelor, a instalaţiilor pentru răcirea agregatelor, alimentarea sta

folosinţe şi constituie o ameninţare pentru sănătatea publică şi mediul natu

• Evaluacare limitează capacitatea productivă a acestora.

- Clasa de pretabilitate reprezintă aptitudinea terenului pentru o anumită folosinţă agricolă.

• Starea de sănătate a pădurilor este influenţată de poluarea aerului, deendii, intemperii şi alte agresiuni climatice.

Datele privind starea pădurilor provin din sondajele efectuate de către Regia Naţională a Pădurilor prin reţeaua naţională de monitoring a pădurilor (4x4 km), efectuându-se 4355 sondaje permanente fiind inventariaţi selectiv 102763 arbori, din care 26536 la specia răşinoase şi 76227 la specia foioase.

Unul din indicatorii care exprimă nivelul de deteriorare a arborilor este gradul de defoliere a coroanei copacilor.

Defolierea esteş

- clasa 0: 0-10% = neafectat; - clasa 1: 11-25% = uşor;

- clasa 1 0% = u cat.

• Căţilor de

ielile psupraveghere

tru p cţia motec

iului lud ch uieli e tuate ntru desfăşura a

use acestuia.

60

Page 61: Water, Food and Environment

- Investiţiile de protecţia mediului includ bunurile de capital tangibile noi sau existente cumpă

r active incorporabile.

auxiliară la o activitate principală. Activitatea principală nu este

ărtarea gunoaielor, salubritate şi activităţi similare), în diviziunea CAEN

-

ondial. Dacă, global, în ultimii 100 de ani temperatura

omânia aspectul global al încălzirii a fost evident în majoritatea giunilor, cu cele mai mari creşteri ale temperaturii în zonele industriale.

cât era în trecut la 20 de ani în ultima perioadă de timp (1982 – 2002).

pronunţată frecvenţă a fenomenelor meteorologice extreme: secetă şi inundaţii.

rate de la terţi sau produse pentru utilizări proprii, având o durată de funcţionare mai mare de un an, cu scopul de protecţie a mediului. Acestea includ şi bunuri tangibile neproduse cum ar fi terenurile. Se includ adăugările, renovările şi îmbunătăţirile care prelungesc durata de viaţă sau cresc capacitatea echipamentelor. De asemenea, se includ bunuri şi servicii incorporate terenurilor, servicii legate de transferul de proprietate asupra terenurilor, a construcţiilor existente, a alto

- Categoriile de producători de servicii pentru protecţia mediului sunt:

• Producătorii nespecializaţi sunt acele unităţi care execută o activitate de protecţia mediului ca activitate secundară sau

una de protecţia mediului. Aceste unităţi se regăsesc în sectorul producţie (CAEN 10-45, exclusiv diviziunile / clasele: 37, 41, 5157).

• Producătorii specializaţi sunt acei producători care execută o activitate de protecţie a mediului ca activitate principală definită în CAEN. Ei figurează, în principal, în clasa CAEN 9000 (asanarea şi îndep

37 (recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile), în clasa CAEN 5157 (comerţ cu ridicata al deşeurilor şi resturilor) şi în diviziunea CAEN 41 (gospodărirea resurselor de apă, captarea şi distribuţia apelor).

• Administraţia publică locală cuprinde toate unităţile administraţiei publice ale căror competente privesc numai forma administrativ-teritorială pentru care au fost constituite.

Activităţile caracteristice protecţiei mediului corespund, pe de o parte, unui sistem omogen de elemente componente ale mediului natural şi sunt grupate astfel:

prevenirea şi reducerea poluării (protecţia calităţii aerului, protecţia calităţii apelor, gospodărirea deşeurilor, protecţia calităţii solului şi a apelor subterane, reducerea zgomotelor şi a vibraţiilor, protecţia împotriva radiaţiilor);

- protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii (protecţia speciilor, arii protejate, remediere şi reconstrucţie ecologica, refacerea mediului acvatic, prevenirea fenomenelor naturale periculoase);

- alte activităţi (cercetare-dezvoltare, administrare generală a mediului, educaţie, instruire, informare).

Ameninţări externe asupra sistemelor agricole, tendinţe actuale şi viitoare

Apa pentru agricultură, necesară pentru securitatea alimentaţiei, depinde de condiţiile climaterice. Astfel ea poate fi pusă în pericol de creşterea utilizării apei în domenii non agricole: industrie, populaţie şi mediu.

Privitor la condiţiile climaterice, este cunoscut fenomenul de încălzire globală din ultima perioadă de timp, datorită efectului de seră.

De exemplu, anul 2001 a fost al doilea ca temperatură ridicată din seria de 140 de ani în care s-au făcut observaţii la nivel mmedie a aerului a crescut cu 0,60 C, în 1976 creşterea a fost de trei ori mai mare.

De asemenea, în Rre

Seceta a crescut de la 12 – 13 ani

Anii 2000, 2001 şi o scurtă perioadă din 2002 au fost caracterizaţi de o

61

Page 62: Water, Food and Environment

Astfe

peraturi ale aerului cu 20 … 40 C en lung;

anului 2002, în România a fost cald şi secetă, dar începând cu a doua me (vânt,

au depăşit valorile normale de 3 – 4 or

te înregistrate în ultima perioadă în Europa sunt rezultatul unei mari i

a în zonel 25% faţă d lor de irigaţii şi de asem enurilor.

ultură a scăzut cu 50%, consumul specific de fertilizator N şi P fiind: 20 kg N/ha, î

umul admisibil.

irev

agricole pentru pierderile de nutrienţi

agrmaeco el la poluarea Dunării şi în final a Marii Negre. Acest fenomen înseamnă bani pierduţi, de exemplu scăderea producţiei fermelor piscicole şi nivel

l:

- în Europa centrală şi de est s-au înregistrat temmai mari decât cele medii înregistrate pe term

- în zona Balcanilor s-a declanşat o secetă prelungită în anii 2000 şi 2001 care a continuat în prima jumătate a anului 2002;

- în Europa Centrală au avut loc inundaţii în 2001 şi 2002.

În prima parte a parte a lunii iulie au avut loc inundaţii, însoţite de fenomene meteorologice extre grindină etc.).

Precipitaţiile căzute în perioada 21.07. – 20.08.2002i în majoritatea teritoriului României.

Precipitaţiile abundennstabilităţi atmosferice, determinată de apariţii succesive de furtuni.

Aşa cum s-a prezentat în paragraful 4.f “Aprovizionarea cu apă şi salubritatee rurale”, folosirea apei pentru irigaţii a fost mult redusă în ultima perioadă, la 20 –e 1989, în special datorită dificultăţilor apărute în operarea sistemeenea efectelor apărute prin aplicarea Legii ter

Tendinţele ultimilor ani a indicat o importantă scădere a poluării. Au fost eliminate susţinerile financiare pentru fertilizatori minerali, folosirea şi producţia lor a fost serios diminuată şi poluarea a fost redusă.

Poluarea difuză datorită aplicării de fertilizanţi, ca şi cea datorată pesticidelor şi a erbicidelor pe terenurile agricole este de asemenea importantă. După 1989 folosirea de fertilizatori în agric

n loc de 38 kg N/ha şi respectiv 10 kg P/ha, în loc de 18 kg P/ha.

La nivelul bazinului hidrografic, valorile medii ale concentraţiei acestor substanţe care intră în componenţa apei au fost sub minim

Totuşi, se observă o politică a contradicţiilor în zona producţiei. În majoritatea ţărilor membre CEE, unde sperăm să fie în viitor şi România, politica este de a se ridica nivelul folosirii acestor substanţe la nivelul de dinainte de 1989, prin simpla aducere la valorile iniţiale ale fertilizatorilor minerali şi a pesticidelor.

Privitor la poluarea apei subterane, dacă procesul de contaminare continuă şi dacă nu se iau măsuri necesare de protecţie, aproximativ 25% din sursele de apă subterană vor fi reduse.

Ameninţări ale agriculturii asupra mediului, tendinţe actuale şi viitoare

Practicile agricole cu fertilizant ineficient şi prin folosirea de pesticide, lipsa de măsuri de conservare ale solului şi apei şi defrişările masive au avut ca rezultat deteriorarea

ersibilă a ecosistemului şi scăderea accelerată a potenţialelor de producţie.

Potenţiale Cu toate că valorile exacte sunt mult discutate, nu se poate nega contribuţia

iculturii în poluarea apei. Diferite estimări sugerează că aproximativ 40 – 60% şi poate i mult din nitraţi şi fosfaţi pot fi atribuiţi agriculturii. Aceasta ar însemna că nici un alt sector nomic nu contribuie la acelaşi niv

62

Page 63: Water, Food and Environment

de şom

ultură în ultimii ani

99

aj mai mare pentru pescuitul maritim. Aceste valori sunt suficient de impresionante pentru a ne pune întrebarea cum poate contribui sectorul agricol la micşorarea poluării (cu nutrienţi şi pesticide),

Fertilizanţii chimici (minerali) şi naturali folosiţi în agric

- mii tone -

Tipul fertilizantului 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 19

chimic 1103 464 422 538 479 470 435 404 383 331

natural 24791 16910 15792 17125 16945 17423 17871 16513 15842 16685

Este cunoscut că niciodată tot fertilizantul folosit este asimilat în întregime de către recoltă. Pierderile sunt importante şi variază între 30 – 70%. Din experienţa recentă a CEE a devenit foarte clar că nivelurile reduse de folosire reduc în mod efectiv pierderile de nutrienţi în mediu. Cu o reducere de 20% a tratării se obţine 60 – 90% din recoltă, cu o reducere a pierder

cele mai scăzute niveluri posibile de losire a îngrăşămintelor.

prezintă o concentrare de produse de dejecţie conţinând avea valoarea dorită de fermier. Conţinutul de nutrienţi din

îngră ane tone de N, 2 milioa 3

ţi în îngră

ăşămintele organice arată variaţii considerabile în

male;

controleze

În viitor nivelul de nutrienţi va scădea. Dezvoltarea autonomă a sistemului agricol va lua în considerare aspectele practice de menţinere şi dezvoltare a agriculturii pe baze ecologice, economice şi ale resurselor sistemului pentru fiecare tip de sistem agricol în parte.

ii de nitraţi în apă de până la 50%.

Deci, una dintre opţiuni ar fi reducerea nivelului de fertilizare. Aceasta înseamnă să nu se mărească nivelul de fertilizare mai mult decât până la atingerea unui anumit nivel al pierderilor care dă anumite nivele ale poluării. Aceasta ar reprezenta o opţiune politică viabilă în cazul folosirii tehnicii actuale.

O altă opţiune politică, care se bazează pe experienţa internaţională, inclusiv CEE, este de a se adopta tehnici mai curate sau Cele mai Bune Practici Agricole (CBPA).

Acestea conţin: control foarte bun al eroziunilor, îngrăşăminte naturale, practici agricole ecologice.

O a treia variantă interesantă ar fi combinarea celor două opţiuni în – ceea ce numim deseori – Agricultură Eficientă cu Nivel Scăzut al Îngrăşămintelor (AINSI). Această metodă realizează o integrare efectivă a tehnicilor ecologice, cufo

Îngrăşământul animal renutrienţi N, P2O3 şi K2O, care pot

şământul animal în ţările UE a fost în anul 1990 estimat la 9,5 milione tone de P2O şi 4,5 milioane tone de K2O.

Există totuşi diverşi factori care fac mai dificilă utilizarea de nutrienţi conţinuşămintele animale decât pentru cei conţinuţi în fertilizatori chimici:

- analiza nutrienţilor din îngrtimp, în funcţie de tipul speciei şeptelului şi conform tipului şi calităţii hranei pentru ani

- mineralizarea fracţiei de nitrogen organic depinde de temperatura şi umezeala din sol, de practicile de cultivare, şi de materia organică conţinută. Când se foloseşte îngrăşământul animal, de multe ori nu este posibil să serăspândirea nitrogenului în recoltă aşa cum este posibil când se folosesc fertilizanţi minerali. Astfel, contribuţia nitrogenului în apă este pentru îngrăşământul animal considerabil mai mare decât în cazul aplicării corecte a fertilizanţilor minerali.

63

Page 64: Water, Food and Environment

Este de aşteptat ca producţia agricolă în bazinele superioare ale râurilor să fie dominată de sistemul agricol mixt de tip recolte-producţii animaliere. În bazinele de mijloc şi inferioare ale râurilor, o parte a suprafeţei agricole (5 – 15%) va fi deţinută de ferme specializate în producţia de legume.

Pe baza celor mai bune practici agricole se va reduce poluarea apei de către ferme la costurile cele mai reduse.

Măsuri care trebuiesc luate: - Elaborarea sau îmbunătăţirea legilor naţionale, a regulamentelor şi normativelor privitoare la producţia agricola şi protecţia mediului conform legislaţiei CEE.

- Organizarea unui sistem informaţional şi de monitorizare privitor la activităţile agricole şi protecţia mediului în bazinul Dunării.

- Organizarea de ferme pilot demonstrative.

- Organizarea de cursuri, seminarii şi întruniri pentru fermieri şi personalul folosit, cat şi pentru cumpărători şi consumatori de produse agricole.

- Creşterea folosirii îngrăşămintelor organice şi complementar folosirea de fertilizanţi chimici.

- Îmbunătăţirea rotaţiei culturilor prin includerea în proporţie adecvată a nitrogenului fixat de către legume.

- Dezvoltarea irigaţiilor în zonele afectate de seceta.

- Îmbunătăţirea procesării producţiei agricole la nivel de fermă şi un sistem adecvat de marketing.

- Dezvoltarea complexelor animaliere în afara satelor şi aşezărilor rurale.

- Creşterea, prin comasări ale terenurilor, a holdingurilor agricole în scopul creării de ferme de dimensiuni optime în funcţie de tipul activităţii prestate.

- Realizarea de Centre Demonstrative (CD).

Există un proiect de realizare a trei Centre Demonstrative în Bulgaria, Ungaria şi respectiv în România. Fiecare Centru Demonstrativ este constituit dintr-o fermă pentru a se demonstra practicile CBPA şi AINSI şi un Centru pentru Educaţie şi Cercetare (CEC) pentru colectarea şi diseminarea conceptelor AINSI şi pentru realizarea practică a fermei pentru pregătirea politicii de recomandare a agriculturii eficiente către organizaţiile naţionale guvernamentale.

În România un CD a fost înfiinţat şi condus de Clubul de Agricultorilor Ecologişti din Transilvania. Ferma are 50 ha de teren lângă Făgăraş şi este prima din România care a introdus produsele alimentare ecologice.

Toate fermele sunt conduse într-o manieră ecologică conform Regulamentului Consiliului CEE nr. 2092/91. Sunt aşa numitele ferme mixte cu cel puţin două componente: ferma de creştere a vacilor de lapte şi recolte de pe terenuri arabile. Fermele sunt conduse precum intreprinderile comerciale, pa baza planurilor de afaceri şi ar trebui să fie viabile din punct de vedere economic la sfârşitul acestui proiect.

Pregătirea de specialitate reprezintă o activitate principală a CEE. Programele de pregătire şi întâlnirile de lucru care tratează agricultura eficientă (concepţii, tehnici, marketing) se fac pentru fermieri, cercetători, creatori de politici agrare, planificatori, persoane din serviciile colaterale şi consumatori.

Cercetarea este o componentă principală a proiectului. Ea implică analize şi cercetări a beneficiilor de mediu şi viabilitatea economică a agriculturii eficiente. Programul conţine

64

Page 65: Water, Food and Environment

cercetări asupra calităţii apei, balanţa de nutrienţi a fermelor, biodiversitatea, strategii alternative de marketing şi viabilitate economică. - Programul SAPARD al UE (Program Special de Realizare pentru Dezvoltare Agricolă şi

Rurală), orientat spre refacerea satelor, agriculturii, pădurilor şi pregătirea alimentelor include componente şi activităţi care servesc la reducerea poluării din surse ne-punctiforme.

- Acţiunile de voluntariat, măsurile educative par să fie cele mai bune căi de schimbare a condiţiilor actuale. Scopul lor este de a stabili măsurile şi planul de acţiune pentru managementul şi controlul folosirii nutrienţilor în agricultură conform regulilor agriculturii eficiente (inclusiv calitatea apei).

O altă ameninţare principală a agriculturii împotriva mediului este riscul aplicării de pesticide pentru viaţa oamenilor şi viaţa acvatică. Se recomandă o politică şi un management care vor da autorităţilor putinţa de a dezvolta programe de reducere al acestui risc. Sarcinile programelor sunt: inventarierea împrăştierilor de pesticide, producţia, distribuţia şi formularea şi sursa de emisie; identificarea autorităţilor responsabile cu regulamentele de aplicare şi a criteriilor de folosire a pesticidelor.

Cele mai importante recolte din România şi din regiunea Dunării sunt cele de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi şi floarea soarelui. Fructele şi legumele reprezintă de asemenea o parte importantă a recoltelor. Dăunătorii recoltelor (insecte, boli şi buruieni) sunt aproape aceeaşi, în particular buruienile fiind identice în toate ţările Dunărene. Controlul dăunătorilor recoltelor predomină în folosirea pesticide folosite în bazinul Dunării a fost în 1995 de 452. Cantitatea totală de pesticide

ntru dăunătorii 28 tone de

mai mare decât valoarea totală a insecticidelor şi fungicidelor. Reformele economice şi structurile agricole noi în ţările din avalul Dunării (cărora le aparţine şi România) au dus la un declin semnificativ a folosirii pesticidelor după 1989. Declinul care a durat o perioadă de 5-6 ani a fost de aproximativ 3 - 3,5 ori mai mic decât valoarea iniţială.

Analizarea datelor prezentate de ţările Dunărene a arătat că producţia recoltelor principale în tone/ha diferă de la ţară la ţară. Folosirea pesticidelor nu reprezintă principalul motiv din cauza căruia au apărut aceste diferenţe. În mod evident practica agricolă, condiţiile climaterice, folosirea fertilizanţilor, tipurile de sol şi mulţi alţi factori de natură socială şi economică au putut influenţa producţia. Pierderile datorate dăunătorilor şi bolilor au variat de la 3 la 100% cu valori medii de 20 – 50%. Ele sunt comparabile cu cele globale de 40%. Analizele cost/beneficiu în ţările Dunărene au arătat că folosirea pesticidelor este profitabilă pentru recoltele principale. Efectul pozitiv al pesticidelor asupra recoltelor şi calitatea producţiei este evidentă şi nu există alternative înlocuitoare pe termen scurt. Cele mai frecvente pesticide detectate au fost compuşii de organoclorine şi triazine. Pesticidele organo-fosforice au fost de asemenea detectate în mod ocazional. DDT-ul şi metabolitele, HCH şi izomerii, antrazinele şi metabolitii au fost găsite în mai mult de 50% din probe. Se pare că, pe cursul mijlociu şi aval al Dunării a fost poluat cu atrazine şi metabolite, lindane şi simazine şi DDT, dacă facem comparaţia cu amontele.

Acţiuni ce trebuie întreprinse:

- dezvoltarea unui sistem integrat de control al bolilor şi dăunătorilor;

- armonizarea legislaţiei incluzând şi înregistrarea pesticidelor, criteriile, standardele de calitate ale apei ca şi determinarea legislativă a protecţiei apei, zone ne udate sau tampon de 50 m de restricţie şi de 6 m pentru depozitarea pesticidelor recomandate;

pesticidelor. Numărul total de substanţe active

folosită în bazin peproduse pe an (în perioada 1993-1995). Folosirea erbicidelor în regiune a fost considerabil

principalelor recolte a fost de aproximativ 118.8

65

Page 66: Water, Food and Environment

- identificarea responsabililor locali, regionali şi naţionali cu protecţia sănătăţii şi mediului;

- desfăşurarea de activităţi de instruire pentru folosirea în siguranţă a pesticidelor, pentru fermieri şi operatori considerând managementul integrat al dăunătorilor ca cel mai efectiv şi potrivit mijloc practicabil în regiune;

- desfăşurarea de programe de monitorizare a apelor de suprafaţa cu concentrare pe triazine şi compuşi organoclorinici, lindane în particular, bazate pe proceduri de laborator standardizate şi pe evaluare statistica.

Combaterea eroziunii solului Sursa de informaţii: SNIF

- ha - Din care: Din care: Suprafaţa

totala Sisteme Amenajări locale

Agricol Arabil Păşuni Fâneţe Vii Pomi

2278490 2210234 68256 2134428 1226196 506121 195921 86440 119750

Irigaţiile Între anul 2001 – august 2002, suprafaţa irigată a fost de 1.221.393 ha în comparaţie cu 1.185.818 ha dintre 1997 – 2000. În 2000, suprafaţa totală cu infrastructura de irigaţii a scăzut cu 313.520 ha datorită defecţiunilor şi a vandalismului. Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin SN „Apele Române” are un proiect în derulare care tratează înfiinţarea Asociaţiilor de Utilizatori de Apă (AUA) în scopul implementării transferului sistemelor de irigaţii la noile înfiinţate AUA. Acest program a fost finanţat de Banca Mondială şi Guvernul Olandei şi până acum a dus la înfiinţarea a 149 AUA pe o suprafaţă totală de 466.966 ha.

Fermele şi biodiversitatea Este binecunoscut faptul că ecosistemele agricole tind să limiteze biodiversitatea şi în

particular flora, care la rândul ei poate afecta în mod serios speciile animale. În aceste circumstanţe, este necesară preocuparea, în ceea ce priveşte arealele şi locaţiile protejate, în scopul reabilitării/reconstrucţiei lor ecologice (Delta şi Lunca Dunării, zonele de păşune montane etc.).

Mai mult, sub coordonarea MAPM şi MAAP, sunt finalizate şi în curs de finalizare proiecte şi programe al căror scop este introducerea tehnologiilor pentru o agricultura ecologica (ex. proiectul “Controlul poluării în agricultură” care a fost implementat în jud. Călăraşi, cu perspective foarte bune de a fi aplicat în condiţii similare şi în alte regiuni ale României).

Fermele organice (ecologice) Dezvoltarea agriculturii organice, bazată pe directivele UE din 1992 reprezintă un proces de preaderare la UE. Recent, România a făcut primul pas spre acest deziderat, prin adoptarea HG nr. 34/2000 şi prin înfiinţarea unei comisii şi metodologiei de implementare necesare. Se estimează că peste 25% din întreaga zonă agricolă şi forestieră vor fi acoperite

66

Page 67: Water, Food and Environment

cu exploataţii de tip ecologic. Din datele disponibile, România are în mod curent peste 50.000 ha unde terenurile agricole sunt transformate în mod gradual în exploataţii ecologice.

Agricultura şi zonele protejate (coridoare ecologice, văi protejate, viaţa sălbatică)

Sursa de informaţii: MAPAM, Raport de Mediu al Statului

Suprafaţa totală a zonelor protejate din România incluse în Legea nr. 5/2000 privitoare la planificarea teritoriului naţional, secţiunea III, arii protejate, este de 1.234.710 ha ceea ce înseamnă 5,18% din suprafaţa totală a ţării. Situaţia este prezentată în tabelul de mai jos. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 236/2000 privitoare la situaţia protecţiei zonelor naturale, conservarea habitatului natural, flora şi fauna sălbatică, sunt acceptate următoarele categorii de suprafeţe protejate natural: rezervaţia ştiinţifică, rezervaţia naturală, parcul naţional, parcul natural, monument al naturii, rezervaţia biosferei, zone inundabile de importanţă internaţională (zona Ramsar), zonele ce constituie patrimoniu natural internaţional.

Suprafaţa României 23.839.100 ha

Suprafaţa teritoriilor naturale protejate 1.234.608 ha

Procentul ocupat de teritoriile naturale protejate din care:

Delta Dunării ocupa un procent suprafaţa ţării 2,43%

Rezervaţiile biosferei, parcurile naturale şi naţionale au o suprafaţă totală de 1.132.176 ha (incluzând un număr de 134 rezervaţii naturale şi monumente ale naturii cu o suprafaţă de 129.643 ha).

De asemenea, alte 693 de locaţii au fost declarate rezervaţii naturale şi monumente ale naturii cu o suprafaţă de 102.434 ha pe lângă cele 134 conţinute în parcurile naţionale şi naturale şi rezervaţiile biosferei.

Parcuri naţionale şi naturale, rezervaţii ale biosferei

Suprafaţa (ha)

Suprafaţa integrală/parţială a teritoriului judeţului (judeţelor)

Balta Mică a Brăilei 17529,00 integral în jud. Brăila

Bucegi 32663,00 integral în judeţele Argeş, Braşov, Dâmboviţa, Prahova

Călimani 24041,00 integral în jud. Bistriţa-Năsăud, Harghita, Mureş, Suceava

Ceahlău 8396,00 integral în jud. Neamţ Cheile Bicazului - Hămaş 6575,00 integral în jud. Harghita şi Neamţ Cheile Nerei - Beuşniţa 37100,00 integral în jud. Caraş-Severin Cozia 17100,00 integral în jud. Vâlcea Delta Dunării 580000,00 integral în jud. Tulcea şi Constanţa Domogled - Valea Cernei 60100,00 integral în jud. Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj Grădiştea Muncelului - Cioclovina

10000,00integral în jud. Hunedoara

Munţii Apuseni 75784,00 integral în jud. Alba, Bihor şi Cluj Munţii Măcinului 11321,00 integral în jud. Tulcea Piatra Craiului 14800,00 integral în jud. Argeş şi Braşov Porţile de Fier 115655,80 integral în jud. Caraş-Severin şi Mehedinţi Retezat 38047,00 integral în jud. Hunedoara

67

Page 68: Water, Food and Environment

Ronda 46399,00 integral în jud. Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Suceava

Semeni - Cheile Caraşului 36664,00 integral în jud. Caraş-Severin TOTAL 1.132.174,8

În 2000, de la începutul proiectelor “LIFE”, au fost demarate acţiuni pentru realizarea planurilor de management şi mai târziu, pentru înfiinţarea unor sedii administrative pentru “Lacuri Mici din Brăila” LIFE/RO/006400 / Planul de management integrat pentru “Insula Mică a Brăilei”) şi pentru rezervaţia naturala Mlaştina de la Satchinez. (LIFE/99/RO/006394/ Conservarea habitatului natural “Mlaştina de la Satchinez”).

În absenţa personalului de conducere a sistemelor, asupra zonelor naturale care sunt protejate se exercită de la un an la altul o creştere accelerată a presiunii antropice, materializată prin:

- extinderea localităţilor în detrimentul zonelor din vecinătate sau în detrimentul zonelor naturale protejate, în lupta pentru dezvoltare sau chiar în înfiinţarea de staţiuni turistice;

- supraexploatarea resurselor naturale, prin păşunat inadecvat sau exagerat, despăduriri ilegale, turism necontrolat etc.;

- management incorect al facilităţilor turistice existente în interiorul acestor zone naturale protejate, ceea ce generează cantităţi impresionante de deşeuri;

- nesesizarea măsurilor de protecţie, ca o consecinţa a lipsei de demarcaţie a zonelor naturale protejate,

În cadrul Programului Regional de Dezvoltare susţinut de carte Consiliul European, pentru aplicarea Strategiei Pan Europene pentru conservarea varietăţii biologice, România, Republica Moldova şi Ucraina au semnat în 2000 Tratatul pentru realizarea rezervaţiei transfrontaliere “Delta Dunării şi cursul inferior al Râului Prut”.

În anul 2000, România a iniţiat împreună cu Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina crearea “Coridorului Verde al Dunării”, care reprezintă o reţea ecologică la nivel regional în Lunca Dunării. În acest sens s-a desfăşurat un studiu în care s-au stabilit zonele din sectorul românesc care vor face parte din acest sector ecologic, după cum se prezintă în continuare:

Suprafaţa totală este de 870.000 ha, din care:

►713.385 ha sunt reprezentate de zone naturale protejate: ■ Parcul Naţional Porţile de Fier: 115.656 ha ■ Rezervaţia Ciuperceni-Desa: 200 ha ■ Balta Mica a Brăilei: 17.529 ha ■ Rezervaţia Biosferei Delta Dunării: 580.000ha

► 20.446,6 ha de zone umede nu au statutul de zona naturala protejata: ■ Lunca Dunării între Ciuperceni – Rast: 590 ha ■ Lacul Vederoasa: 230 ha ■ Ostrovul Mare-Ostrovul Turcesc: 229,1 ha ■ Lacul Baciu: 200 ha ■ Ostrovul Arcalia: 26,5 ha ■ Lacul Hazarlac: 268 ha ■ Ostrovul Pietriş: 40 ha ■ Lacul Peceneaga: 40 ha ■ Ostrovul Vana: 105 ha ■ Balta Turcoaia: 310 ha ■ Sectorul Dunării între km 587-636: 4.863 ha ■ Lacurile Sărat şi Slatina: 150 ha ■ Ostroavele Cama-Dinu: 196 ha ■ Lacul Bageac: 1400 ha ■ Lacul Jijila: 2.500 ha ■ Lacul Oltina: 2.509 ha ■ Lacul Măcin-Smârdan: 230 ha ■ Lacul Mârleanu: 500 ha ■ Lacul Brateş: 211 ha

68

Page 69: Water, Food and Environment

► Pentru reconstrucţia ecologică sunt propuse 161.883 ha: ■ Complexul Şesul Blahniţei-Ostrovul Corbului: 1.981 ha ■ Gârla Mare-Sălcia:1.681 ha ■ Bistreţ-Nedelea-Jiu: 1.080 ha ■ Complexul Potelu: 23.330 ha ■ Complexul Suhaia: 17.490 ha ■ Complexul Greaca: 33.819 ha ■ Ostrovul Călăraşi-Râul: 13.050 ha ■ Complexul Grapina: 10.000 ha ■ Complexul Pardona: 27.052 ha ■ Zone inferioara a Prutului: 32.400 ha

Flora şi fauna sălbatică Nivelul ridicat al varietăţii habitatelor reflecta un nivel ridicat de diversitate a faunei şi florei.

În România au fost identificate:

- 3.700 specii de plante, din care până acum numai 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 au dispărut, 39 sunt în pericol, 171 sunt vulnerabile şi 1253 sunt rare. Speciile caracteristice pentru păşuni reprezintă aproximativ 37% din totalul existent în România. Sunt de asemenea 600 de specii de alge şi peste 700 de specii de plante marine sau de ţărm. Speciile endemice reprezintă 4%. S-au determinat 57 de categorii endemice şi subendemice.

- 33.792 specii de animale, din care 33.085 sunt nevertebrate şi 707 sunt vertebrate.

Situaţia vertebratelor din România

Numărul speciilor cu condiţii defavorabile de conservare Specii

Numărul de specii din România În pericol Vulnerabile Rare

Peşti 191 11 16 11Amfibii 20 3 9 -Reptile 30 4 1 -Pasări 364 18 17 -Mamifere 102 19 26 13

Total 707 55 69 24

În 1999, s-a obţinut un sprijin financiar prin LIFE (Instrumentul Financiar pentru Mediu) program al Comunităţii Europene pentru realizarea şi implementarea planurilor de conservare a 2 specii în pericol: Romanychthys valsanicola – (Prezervarea speciilor Romantchthys valsanicola) şi Vipera ursinii (Vipera de stepa), (Prezervarea “in situ” a viperei de stepă din România).

Un alt proiect LIFE este cel de management al marilor carnivore din Piatra Craiului (Prezervarea Parcului Naţional Piatra Craiului).

În România sunt câteva programe care privesc reintroducerea în fauna a speciilor dispărute în timp în habitatul lor natural: zimbrul, castorul şi marmota alpina.

De asemenea, o componenţa a proiectului privind “Managementul Conservării Biodiversităţii” o reprezintă programul pentru reintroducerea zimbrilor în zona Vânători Neamţ.

69

Page 70: Water, Food and Environment

În 2000, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apei şi Mediului, cu sprijin tehnic şi financiar de la Consiliul Europei, a demarat un proiect denumit “Reţeaua de Smarald în România”, care are ca obiectiv identificarea şi caracterizarea unor habitate naturale şi a unor specii sălbatice care există în România şi care sunt incluse în Rezoluţia nr. 4/1996 şi nr. 6/1998 a Convenţiei de la Berna privitoare la conservarea habitatelor naturale şi a vieţii sălbatice în Europa, ratificat prin Legea nr. 13/1993.

Organismele modificate genetic Sursa de informaţii: MAPM, Raport de Stat pentru Protecţia Mediului

Crearea, testarea şi folosirea organismelor modificate genetic şi a derivatelor acestora sunt în mod curent rezultate ale unei dispute la nivel internaţional; rezultatele cele mai spectaculoase s-au obţinut în agricultură, industria alimentară şi în domeniul terapiei sanitare umane şi veterinare.

Folosirea de biotehnologii poate deveni un factor important pentru dezvoltarea sistemelor socio-economice, în special în cazul ţărilor dezvoltate; totuşi, experienţa privitoare la impactul oricărui tip de activitate umană, în special în cazul celor de factură nou introdusă, obligă la măsuri de precauţie.

În România, producţia de organisme modificate genetic este practic inexistentă. Situaţia transferului şi implementării legislaţiei UE este prezentată mai jos:

- Directiva Consiliului CEE nr. 90/219 despre folosirea microorganismelor modificate genetic, amendata cu Directiva CEE nr. 98/81.

- Directiva Consiliului CEE nr. 90/220 despre eliberarea în mod conştient în natura a organismelor modificate genetic, amendata cu Directiva CEE nr. 2001/18

Această Directivă a fost transpusă de către Ordonanţa Guvernamentală nr. 49/2000 privind condiţiile de realizare, testare şi comercializare a organismelor modificate genetic ca şi a produselor derivate din acestea prin biotehnologie modernă. Pe baza amendamentelor Directivei nr. 90/220 a CEE din aprilie 2001, Legea despre adopţia Ordonanţei Guvernamentale (deja votată de Parlament) include noi prevederi Comunitare. Acest act legislativ cuprinde prevederi detaliate privitoare la autorizare, etichetare şi proceduri de control ca şi obligaţia de a informa cetăţenii. Autoritatea Publică Centrală pentru Protecţia Mediului a fost desemnată ca şi competentă de către Autoritatea Naţională.

Deciziile se vor lua după consultarea publicului şi a Comisiei pentru Siguranţa Biologică şi a Autorităţii Publice Centrale pentru Agricultură, Alimentaţie şi Sănătate şi a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.

În cadrul a 10 zile de la notificare, Autoritatea Publică Centrală de Protecţiei a Mediului trebuie să informeze cetăţenii despre rezultatele obţinute, specificând sursele de informaţii.

Comentariile cetăţenilor vor fi primite în perioada a 30 de zile de la data informării. Pe baza comentariilor, se va organiza o dezbatere publică a oricărui aspect al notificării. Costurile pentru realizare, echipare şi acreditarea laboratorului de testare a organismelor modificate genetic conţinute de produsele alimentare şi agricole şi cu pregătirea personalului sunt estimate la 90.000 $.

70

Page 71: Water, Food and Environment

6. Investiţii Investiţii în agricultura şi industria alimentara

- miliarde lei - Anul

1996 1997 1998 1999 2000 Agricultura 2353 2759 3918 5641 9384Alimente şi băuturi 1460 2415 3973 4493 6418Rata de schimb lei/$ 3083 7168 8876 15337 21693

Indici, 1990=100

Anul 1996 1997 1998 1999 2000

Agricultura 55,5 29,0 28,7 23,6 25,9Alimente şi băuturi 352,6 252,8 240,3 219,2 219,2

Asociaţii de Utilizatori de Apă din România AUA constituiţi în mod legal, la 31 august 2002, pe o suprafaţă totală de 255.000 ha.

Judeţ Numărul de AUA Arad 3 Argeş 1 Brăila 2

Călăraşi 2 Constanta 14 Covasna 1

Dâmboviţa 1 Dolj 12

Galaţi 11 Gorj 1

Ialomiţa 2 Mehedinţi 2

Olt 9 Teleorman 8

Tulcea 1 Total 70 Organizaţii neguvernamentale şi alte structuri civile din zonele rurale

În zonele rurale predomină organizaţii neguvernamentale şi asociaţii nonprofit care se ocupă de diferitele aspecte ale agriculturii, forestiere, de mediu şi ecologice etc.

Instituţii sociale şi servicii Fără a exista o reţea organizată de astfel de instituţii în zonele rurale, practic fiecare comună îşi asigură şi gestionează asemenea instituţii care asigură educaţia elementară, serviciile sanitare şi telecomunicaţiile. De asemenea, există centre meşteşugăreşti, spitale moderne şi scoli.

71

Page 72: Water, Food and Environment

Forţa de muncă Sursa de informaţii: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă: Balanţa forţei de

muncă, pentru datele privind populaţia civilă ocupată pe activităţi ale economiei naţionale, pe forme de proprietate şi pe judeţe; Ancheta trimestrială asupra forţei de muncă în gospodării, pentru datele privind populaţia ocupată pe grupe de vârstă, nivel de instruire, grupe de ocupaţii, statut profesional şi pe activităţi ale economiei naţionale; Ancheta statistică anuală asupra câştigurilor salariale şi costul forţei de muncă realizată în unităţile economico-sociale, pentru datele privind numărul salariaţilor.

Precizări metodologice

• Populaţia ocupată civilă cuprinde, potrivit metodologiei balanţei forţei de muncă, toate persoanele care, în anul de referinţă, au desfăşurat o activitate economico-socială aducătoare de venit, cu excepţia cadrelor militare şi a persoanelor asimilate acestora (personal MApN, MI, SRI, militari în termen), a salariaţilor organizaţiilor politice, obşteşti.

• Gruparea populaţiei ocupate s-a realizat după formă de proprietate asupra capitalului social al unităţii în care aceasta îşi desfăşoară activitatea:

- majoritară de stat, care cuprinde: capital integral de stat; public de interes naţional şi local; mixt (capitalul de stat deţine peste 50%);

- majoritară privată, care cuprinde: capital integral privat; mixt (capitalul privat deţine peste 50%); integral străin; cooperatist şi obştesc.

Gruparea populaţiei ocupate pe forme de proprietate s-a realizat astfel:

- majoritară de stat, care cuprinde: capital integral de stat, public de interes naţional şi local; mixt (capitalul de stat deţine peste 50%);

- majoritară privată, care cuprinde: capital integral privat; mixt (capitalul privat deţine peste 50%); majoritar privat, integral străin; cooperatist, obştesc patroni, lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi.

• Populaţia ocupată cuprinde, conform metodologiei “Anchetei trimestriale asupra forţei de muncă în gospodarii”, toate persoanele de 15 ani şi peste, care au desfăşurat o activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră (pentru lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi care lucrează în agricultură, durata minimă este de 15 ore) în perioada de referinţă (săptămâna înaintea înregistrării), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.

• Şomerii, conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) sunt persoanele de 15 ani şi peste, care în perioada de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

- nu au loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;

- sunt în căutarea unui loc de muncă realizând în ultimele 4 săptămâni demersuri pentru a-l găsi (înscrierea la agenţii de ocupare a forţei de muncă sau la agenţii particulare de plasare, acţiuni pentru începerea unei activităţi pe cont propriu, publicarea de anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate, etc.);

- sunt disponibile sa înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

• Statutul profesional reprezintă situaţia unei persoane ocupate, în funcţie de modul de obţinere a veniturilor prin exercitarea unei activitatea şi anume:

72

Page 73: Water, Food and Environment

- salariat, persoana care-si exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială - indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, în schimbul unei remuneraţii sub forma de salariu, plătit în bani sau natură, sub forma de comision, etc.;

- patron, persoana care-si exercită ocupaţia (meseria) în propria sa unitate (intreprindere, agenţie, atelier, magazin, birou, ferma, etc.), pentru a cărei activitate are angajaţi unul sau mai mulţi salariaţi;

- lucrător pe cont propriu, persoana care-si exercita activitatea în unitatea proprie sau intr-o afacere individuala, fără a angaja nici un salariat, fiind ajutat, sau nu, de membrii familiei, neremuneraţi;

- lucrător familial neremunerat, persoana care-si exercita activitatea intr-o unitate economica familiala condusa de un membru al familiei sau de o ruda, pentru care nu primeşte remuneraţie sub forma de salariu sau plata în natură; gospodăria ţărănească (agricolă) este considerată o astfel de unitate;

- membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative, persoana care a lucrat fie ca proprietar de teren agricol intr-o societate agricola constituita conform legii, fie ca membru al unei cooperative meştesugăreşti, de consum sau de credit.

• Repartizarea salariaţilor pe judeţe şi pe activitatea ale economiei naţionale s-a realizat în funcţie de localitatea în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

• Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele în vârsta de 18 ani şi peste, apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri de muncă disponibile (Legea 1-1991 republicată în anul 1994 şi completată prin Ordonanţa Guvernului 47-1997) şi care s-au înscris la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.

• Rata şomajului reprezintă raportul dintre numărul şomerilor (înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă) şi populaţia activă civilă (şomeri - populaţie ocupată civilă, definită conform metodologiei balanţei forţei de muncă).

Populaţia ocupată civilă, în principalele ramuri ale economiei naţionale

Structura populaţiei ocupate, după nivelul de instruire, în anul 2000 Numărul şomerilor înregistraţi şi rata şomajului

Populaţia ocupată, pe activitatea ale economiei naţionale (la sfârşitul anului) - mii persoane -

1998 1999 2000 Total 8813 8420 8629Agricultura 3296 3419 3523Silvicultura, exploatare forestieră şi economia vânatului 53 47 47Industrie 2317 2054 2004 Industrie extractivă 169 146 140 Industrie prelucrătoare 1964 1734 1691 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 184 174 173Construcţii 391 338 353Comerţ 835 756 776Hoteluri şi restaurante 98 100 93Transport şi depozitare 361 310 326Poşta şi telecomunicaţii 100 95 93

73

Page 74: Water, Food and Environment

Activitatea financiare, bancare şi de asigurări 76 69 74Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 243 238 271Administraţie publică 134 141 147Învăţământ 426 429 421Sănătate şi asistenţă socială 317 277 341Celelalte activitatea ale economiei naţionale 166 147 160

Populaţia ocupată, pe forme de proprietate şi ramuri ale economiei naţionale, în 2000 (la sfârşitul anului)

- mii persoane -

Total

din care: din total, pe forme de

proprietate: femei Majoritară

de stat Majoritară

privată Total 8629 2154 6475din care: femei 4181 1016 3165Agricultură 3523 1829 60 3463Silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului

47 5 29 18

Industrie 2004 871 671 1333 Industria extractivă 140 20 130 10 Industrie prelucrătoare 1691 808 373 1318 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 173 43 168 5Construcţii 353 46 53 300Comerţ 776 394 35 741Hoteluri şi restaurante 93 58 11 82Transport şi depozitare 326 60 190 136Poştă şi telecomunicaţii 93 50 78 15Activitatea financiare, bancare şi de asigurări

74 53 42 32

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 271 107 83 188Administraţie publică 147 86 147 -Învăţământ 421 284 402 19Sănătate şi asistenţă socială 341 265 300 41Celelalte activităţi ale economiei naţionale 160 73 53 107

74

Page 75: Water, Food and Environment

Participarea populaţiei la forţa de muncă

1998 1999 2000 Rata de activitate Total 63,6 63,4 63,2 Pe medii Urban 57,7 56,7 56,1 Rural 70,8 71,7 72,0 Pe sexe Masculin 71,4 70,9 70,6 Feminin 56,3 56,4 56,4 Rata de ocupare Total 59,6 59,1 58,8 Pe medii Urban 52,3 50,8 49,8 Rural 68,4 69,2 69,8 Pe sexe Masculin 66,8 65,7 65,1 Feminin 52,9 52,9 52,8 Rata şomajului BIM Total 6,3 6,8 7,1 Pe medii Urban 9,2 10,3 11,2 Rural 3,5 3,5 3,1 Pe sexe Masculin 6,5 7,4 7,7 Feminin 6,1 6,2 6,4

Structura populaţiei după participarea la activitatea economica, pe sexe, în anul 2000 - procente -

Total Persoane active Persoane populaţie Total Ocupate Şomeri BIM inactive

Total 100,0 51,6 47,9 3,7 48,4

Masculin 100,0 57,0 52,6 4,4 43,0

Feminin 100,0 46,5 43,5 3,0 53,5

Urban 100,0 46,5 41,3 5,2 53,5

Rural 100,0 57,8 56,0 1,8 42,2

75

Page 76: Water, Food and Environment

Structura populaţiei ocupate, pe grupe de vârstă, sexe, medii şi după statutul profesional, în anul 2000

- procente - Statutul Total Grupe de vârstă

profesional populaţie ocupată

15-24 ani 25-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65 ani şi peste

Total Total 100,0 11,8 26,1 33,3 18,9 9,9Salariat 100,0 11,2 33,0 43,7 11,9 0,2Patron 100,0 2,1 24,8 56,8 16,0 0,3Lucrător pe cont propriu 100,0 3,8 14,0 21,0 31,1 30,1Lucrător familial neremunerat

100,0 23,6 20,6 16,6 24,6 14,6

Membru al unei societăţi agr. sau al unei cooperative

100,0 20,6 23,6 25,0 27,5 3,3

Masculin Total 100,0 12,7 26,6 33,1 18,8 8,8Salariat 100,0 11,6 32,3 42,4 13,5 0,2Patron 100,0 1,5 24,1 58,5 15,8 0,1Lucrător pe cont propriu 100,0 3,9 14,1 20,8 33,5 27,7Lucrător familial neremunerat

100,0 44,5 30,5 12,3 7,3 5,4

Membru al unei societăţi agr. sau al unei cooperative

100,0 23,6 25,3 19,6 28,1 3,4

Feminin Total 100,0 10,8 25,4 33,6 19,0 11,2Salariat 100,0 10,8 33,8 45,4 9,9 0,1Patron 100,0 4,0 27,3 51,3 16,5 0,9Lucrător pe cont propriu 100,0 3,6 13,7 21,4 26,3 35,0Lucrător familial neremunerat

100,0 14,9 16,5 18,4 31,8 18,4

Membru al unei societăţi agr. sau al unei cooperative

100,0 15,9 20,9 33,8 26,4 3,0

Urban Total 100,0 9,7 31,0 45,2 13,1 1,0Salariat 100,0 9,7 31,9 46,3 12,0 0,1Patron 100,0 1,8 24,5 58,8 14,8 0,1Lucrător pe cont propriu 100,0 9,3 23,0 33,3 23,1 11,3Lucrător familial neremunerat

100,0 16,3 22,0 23,5 28,1 10,1

Membru al unei societăţi agr. sau al unei cooperative

100,0 16,8 24,5 42,3 16,4

Rural Total 100,0 13,7 21,7 22,9 24,0 17,7Salariat 100,0 15,8 36,2 36,1 11,7 0,2Patron 100,0 3,0 26,1 49,2 20,7 1,0Lucrător pe cont propriu 100,0 3,2 12,7 19,4 32,2 32,6Lucrător familial neremunerat

100,0 24,0 20,5 16,2 24,4 14,9

Membru al unei societăţi agr. sau al unei cooperative

100,0 20,9 23,6 23,7 28,3 3,5

76

Page 77: Water, Food and Environment

Structura populaţiei ocupate, pe grupe de vârstă şi activitatea ale economiei naţionale, în anul 2000

- procente - Total Grupe de vârsta (ani) populaţie

ocupată 15-24

ani 25-34

ani 35-49

ani 50-64

ani 65 ani şi

peste Total 100,0 11,8 26,1 33,3 18,9 9,9Agricultură 100,0 12,3 16,3 19,5 28,9 23,0Silvicultură, expl. forestieră şi economia vânatului

100,0 13,5 32,9 35,9 17,4 0,3

Industrie 100,0 9,5 32,3 48,6 9,5 0,1 Industrie extractivă 100,0 4,7 43,5 41,4 10,4 - Industrie prelucrătoare 100,0 10,3 31,6 49,1 8,9 0,1 Energie electrică şi termică, gaze şi apă

100,0 5,3 30,0 49,4 15,3 -

Construcţii 100,0 10,1 32,2 44,0 13,4 0,3Comerţ 100,0 15,7 37,5 38,6 8,0 0,2Hoteluri şi restaurante 100,0 21,5 34,2 35,9 8,4 -Transport şi depozitare 100,0 6,9 33,3 46,6 13,0 0,2Poştă şi telecomunicaţii 100,0 3,8 38,5 46,0 11,7 -Activităţi financiare, bancare şi de asigurări

100,0 4,2 38,2 44,6 13,0 -

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii

100,0 8,2 34,8 42,8 13,1 1,1

Administraţie publică 100,0 24,2 33,7 32,7 8,9 0,5Învăţământ 100,0 6,8 25,2 43,2 24,6 0,2Sănătate şi asistenţă socială 100,0 7,1 32,2 41,7 18,6 0,4Celelalte activităţi ale economiei naţionale

100,0 13,2 35,0 37,3 13,9 0,6

Structura populaţiei ocupate, după statutul profesional şi activitatea ale economiei naţionale, în anul 2000

- procente - Total Statutul profesional populaţie

ocupată

Salariat

Patron Lucr. pe

cont propriu

Lucr. fam.

neremun

Membru al unei soc.

agr. Total 100,0 56,1 1,1 23,1 19,3 0,4Agricultură 100,0 5,3 - 48,8 45,0 0,9Silvicultură, expl. forestieră şi economia vânatului

100,0 86,3 0,3 10,9 2,5 -

Industrie 100,0 97,2 0,8 1,8 0,2 - Industrie extractivă 100,0 99,9 - 0,1 - - Industrie prelucrătoare 100,0 96,7 0,9 2,1 0,3 - Energie electrică şi termică, gaze şi apă

100,0 99,5 0,2 0,3 - -

Construcţii 100,0 88,0 1,6 10,1 0,3 -Comerţ 100,0 81,5 8,3 8,6 1,6 -Hoteluri şi restaurante 100,0 92,7 3,4 3,3 0,6 -

77

Page 78: Water, Food and Environment

Transport şi depozitare 100,0 89,4 0,9 8,9 0,8 -Poştă şi telecomunicaţii 100,0 99,9 - 0,1 - -Activităţi financiare, bancare şi de asigurări

100,0 98,9 0,1 1,0 - -

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii

100,0 94,3 2,3 3,4 - -

Administraţie publica 100,0 99,3 - 0,7 - -Învăţământ 100,0 99,9 - 0,1 - -Sănătate şi asistenta sociala 100,0 97,7 0,6 1,7 - -Celelalte activitatea ale economiei naţionale

100,0 76,7 1,6 19,7 1,4 0,6

Salariaţii, pe ramuri ale economiei naţionale şi pe sexe, la 31 decembrie 2000 - mii persoane -

Total salariaţi Din care: muncitori

Total

Din total:

Total

Din total:

din care:propr. maj

privată Bărbaţi Femei

din care: propr. maj

privată Bărbaţi Femei

Total 4646 2492 2441 2205 2876 1831 1716 1160Agricultură 122 62 90 32 90 47 71 19Silvicultură, expl. forestieră şi economia vânatului

42 13 37 5 25 11 22 3

Industrie 1913 1242 1058 855 1582 1041 883 699Construcţii 313 261 271 42 249 207 230 19Comerţ 582 546 255 327 360 333 155 205Hoteluri şi restaurante 82 72 28 54 60 51 20 40Transport şi depozitare 275 85 215 60 226 64 187 39Poştă şi telecomunicaţii 93 14 43 50 73 5 32 41Activitatea financiare, bancare şi de asigurări

71 29 20 51 3 2 2 1

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii

178 94 110 68 59 35 41 18

Administraţie publică 147 - 61 86 13 - 8 5Învăţământ 410 8 130 280 28 2 14 14Sănătate şi asistenţă socială 309 9 68 241 49 1 18 31Celelalte activităţi ale economiei naţionale

109 57 55 54 59 32 33 26

78

Page 79: Water, Food and Environment

Şomeri înregistraţi1) şi rata şomajului (la sfârşitul anului 2000) - persoane -

Total şomeri 1998 1999 2000

Total 1025056 1130296 1007131Beneficiari de ajutor de şomaj şi ajutor de integrare profesională

402980 386517 307065

Muncitori 287194 267121 204674 Persoane cu studii medii 102573 104421 86806 Persoane cu studii superioare 13213 14975 15585Beneficiari de alocaţie de sprijin 390038 445992 391932 Muncitori 304979 341116 289742 Persoane cu studii medii 78239 96844 94048 Persoane cu studii superioare 6820 8032 8142Beneficiari de plaţi compensatorii potrivit OUG 98/1999

- 39042 52914

Muncitori - 27687 38168 Persoane cu studii medii - 8877 11882 Persoane cu studii superioare - 2478 2864Şomeri neindemnizati 232038 258745 255220 Muncitori - 196351 193306 Persoane cu studii medii - 55165 56086 Persoane cu studii superioare 7229 5828 Rata şomajului (%) 10,4 11,8 10,51) - La agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă

Şomeri înregistraţi, beneficiari de drepturi băneşti1), pe grupe de vârstă, la 31 decembrie 2000

- persoane - Total Grupe de vârstă sub 25 ani 25-29 ani 30-39 ani

Total, din care 751911 220701 82778 172673 Femei 348352 104456 37952 83210Muncitori, din care: 532584 146673 54310 12314 Femei 216763 59503 20663 51793Persoane cu studii medii, din care: 192736 68619 22995 43512 Femei 117180 41656 13999 27799Persoane cu studii superioare, din care:

26591 5409 5473 6047

Femei 14409 3297 3290 36181) - Ajutor de şomaj, ajutor de integrare profesională, plăţi compensatorii şi alocaţie de sprijin

79

Page 80: Water, Food and Environment

Şomeri înregistraţi, beneficiari de drepturi băneşti, pe grupe de vârsta şi durata şomajului, la 31 decembrie 2000

- persoane - Durata şomajului cuprinsă între: Total 1 zi-3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luni

Total 751911 145305 80917 92390 79503 Bărbaţi 403559 82211 39512 49071 43436 Femei 348352 63094 41405 43319 36067Sub 25 ani 220701 59972 20879 21580 23263 Bărbaţi 116245 31570 10785 12556 13080 Femei 104456 28402 10094 9024 1018325-29 ani 82778 17186 11255 10672 8528 Bărbaţi 44778 10049 5111 5468 4675 Femei 37952 7137 6144 5204 385330-39 ani 172673 28497 20118 22514 17136 Bărbaţi 89463 16496 9079 10882 8605 Femei 83210 12001 11039 11632 853140-49 ani 187751 27624 20399 26063 20435 Bărbaţi 97703 15864 9863 1294 10746 Femei 90048 11760 10536 13118 968950-55 ani 72467 10268 6857 9549 8379 Bărbaţi 42965 6960 3678 5707 4925 Femei 29502 3308 3179 3842 3454Peste 55 ani 15541 1758 1409 2012 1762 Bărbaţi 12357 1272 996 1513 1405 Femei 3184 486 413 499 357

80

Page 81: Water, Food and Environment

7. Concluzii 7.1 Resursele de apă din România constau în apă subterană 13%, apă de suprafaţă 59% şi apă din Dunăre 28%.

7.2 Volumul de apă folosit în România s-a redus de la 20 miliarde mc. în 1990 la 7,5 miliarde mc. în 2001.

7.3 Agricultura a folosit aproximativ 18 – 19% din totalul de apă prelevat în perioada 1989 – 1999, 1 miliard de mc. în 2001 şi se preconizează pentru 2003 un volum de 2 miliarde mc.

7.4 Continuarea procesului de conectare comunitară “aquis” pentru integrarea în UE în ceea ce priveşte apa folosită în agricultură devine profitabil pentru dezvoltarea de durată (cu efecte specifice pozitive privitoare la calitatea şi cantitatea resurselor de apă).

7.5 Conform ultimelor studii şi cercetări privind Fluviul Dunărea, rezultă că România nu reprezintă poluatorul principal şi poluarea apei subterane este datorată în principal lipsei infrastructurii sanitare (poluarea surselor de apă subterană a scăzut în mod semnificativ în ultimii ani, datorită reabilitării alimentărilor cu apă şi canalizărilor din localităţile rurale).

Actualmente există o capacitate instalată pentru vârfuri de sarcină de aproximativ 1.500 mc (perioada secetoasa); pentru îmbunătăţiri funciare şi ferme piscicole este operaţional cel puţin 30% din volum iar în viitorul apropiat şi mediu vor deveni operaţionali 60% din volum.

7.6 Trebuie făcută o ierarhizare a utilizării şi consumului de apă atât pentru perioada prezentă cât şi pentru viitor, pentru perioadele secetoase care coincid cu perioada critică de dezvoltare a organismelor vegetale din agrosisteme.

7.7 Variabilitatea anuală a resurselor de apă pentru sectorul agricol: Resursele de apă din România sunt limitate la aproximativ 1.760 m3/locuitor şi an, ajungând la 2.680 m3/locuitor şi an, dacă se tine cont şi de potenţialul Dunării, departe de valorile înregistrate în ţările unde abundă apa, cum ar fi Austria, Elveţia, Franţa şi ţările Nordice.

Regimul debitelor râurilor, principala resursă de apă a României, este caracterizat de variabilitate mare în timp şi spaţiu.

7.8 Alimentarea cu apă şi măsuri sanitare în zonele rurale:

Localităţile rurale care au sisteme de alimentare cu apă sunt în număr de 2.648 (sate şi comune), ceea ce reprezintă 16,7% din totalul lor.

Un număr de 374 de localităţi rurale sunt prevăzute cu sisteme de canalizare, ceea ce reprezintă 2,4% din totalul lor.

Tendinţa principala înregistrata după 1989 arată descreşterea cerinţelor de apă de suprafaţă, în special în cazul industriei şi agriculturii. Prelevarea apei a scăzut de la 20,4 miliarde mc în 1999 la 7,5 miliarde mc în 2001.

7.9 Directiva Cadru privind Apă a UE şi impactul managementului apei în zonele rurale:

Principalul obiectiv al Directivei Cadru privitoare la Apă a Uniunii Europene îl reprezintă dezvoltarea şi managementul unui plan pentru bazinele râurilor, astfel încât să se prevină deteriorarea calităţii ecologice şi poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cât şi refacerea apelor poluate în aşa fel încât să ajungă la o bună calitate în următorii zeci de ani.

Una dintre preocupările majore ale Directivei Cadru privitoare la Apă este de a se asigura că limita de 50 mg NO3- pe litru a concentraţiei de nitraţi din apa de suprafaţă şi subterană nu este depăşită, iar concentraţia de pesticide în apa de suprafaţă şi subterană nu

81

Page 82: Water, Food and Environment

depăşeşte limita de 0,1 µg/l (pentru pesticide individuale), de a preveni orice cale de contaminare a apei de suprafaţă şi subterană şi de a împiedica deteriorarea subteranului.

7.10 Ameninţări externe asupra sistemelor agricole, tendinţe actuale şi viitoare

Apa folosită în agricultură, de importanţă vitală pentru securitatea alimentară, este dependentă de condiţiile climaterice.

De asemenea, sistemele agricole pot fi ameninţate de creşterea rapidă a folosirii apei pentru: industrie, populaţie şi mediu.

În ceea ce priveşte condiţiile climaterice, este binecunoscut faptul ca în ultima perioadă de timp factorii climatici globali s-au schimbat datorită efectului de seră.

De exemplu, anul 2001 a fost cel de-al doilea în seria de 140 de ani cei mai călduroşi, conform observaţiilor făcute la nivel mondial. Daca temperatura medie a aerului a crescut cu 0,60 C în ultima perioadă de 100 de ani, după 1976 s-a constatat o creştere de 3 ori mai mare.

În România acest aspect de încălzire generală a devenit evident pe majoritatea teritoriului, cu cele mai mari creşteri de temperatură în zonele industriale.

Mărimea în timp a perioadei de secetă a crescut de la 12 – 13 ani, aşa cum era în trecut, la 20 de ani în ultima perioadă (1982 – 2002).

Folosirea apei pentru irigaţii a suferit o descreştere accentuată în ultima perioadă, fiind situată la aproximativ 20 – 25% comparativ cu 1989, datorită în special dificultăţilor întâlnite în exploatarea corectă a sistemelor de irigaţii şi de asemenea datorită efectelor rezultate din aplicarea Legii Terenurilor Agricole.

7.12 Ameninţări ale agriculturii asupra mediului, tendinţe actuale şi viitoare

Pentru protejarea apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din sursele agricole, Directiva pentru Nitraţi recunoaşte că în timp ce fertilizanţii conţinând nitrogen şi îngrăşămintele organice sunt necesare pentru agricultură, orice depăşire a dozelor acestora reprezintă un risc pentru mediu. De aceea, este necesară o acţiune comună pentru a controla fenomenul apărut din creşterea şeptelului, iar politica agrară trebuie să ţină seama de politica de mediu.

O alta principală ameninţare a agriculturii asupra mediului o reprezintă aplicarea de pesticide. Se recomandă aplicarea unei politici legale de management care ar trebui să dea posibilitatea autorităţilor să dezvolte programe de reducere a riscul apărut.

82

Page 83: Water, Food and Environment

83

Dialog asupra implementării Directivei Cadru a Uniunii Europene

în Agricultură şi Gospodărirea Apelor în Ţările Candidate în UE din Regiunea Central şi Est Europeană

Prima fază 2001 - 2003

De la Haga la Kyoto

Global Water Partnership Central and Eastern Europe

Page 84: Water, Food and Environment

DIALOG DESPRE APĂ, HRANĂ ŞI MEDIU ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Dialog ECE AHM - Dialog despre Apa, Hrana şi Mediu în Europa Centrală şi de Est Dialog asupra implementării Directivei Cadru asupra Apei a UE în Gospodărirea Apelor în Agricultură în ţările candidate la UE din Europa Centrală şi de Est

Raport Final asupra primei faze a Dialogului 2001-2003, Februarie 2003

Membrii consorţiului pentru organizarea Dialogului ECE AHM: GWP CEE – Parteneriatul Global al Apei, Europa Centrală şi de Est Regiunea Europei Centrale şi de Est luata în considerare de către GWP CEE: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia

ICID ERWG – Comisia Internaţionala pentru Irigaţii şi Drenaje, Grupul de Lucru Regional European

Ţări reprezentate în ICID ERWG: Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Lituania, Macedonia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Elveţia, Ucraina, Anglia

WWF - Fondul Mondial Lărgit pentru Natură – Programul Carpato-Dunărean: proiecte în bazinul fluviului Dunărea şi ecoregiuni Carpatine şi colaboratori în Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Ucraina

Coordonator al Dialogului ECE AHM şi editorul Raportului Final: István Ijjas

Autorii Raportului Final: Charlie Avis, József Gayer, István Ijjas, Janusz Kindler, Ferenc Ligetvári

Coordonatori ai Dialogurilor naţionale AHM şi autori ai Rapoartelor Naţionale: Bulgaria – Violina Hadjieva, Galia Bardarska, Bistra Boteva, Ivan Raev, Atanas Atanasov

Cehia – Pavel Puncochar

Estonia – Ylo Sults, Maret Merisaar

Ungaria – Gábor Kolossváry, Márta Konkoly

Letonia – Sandra Krivmane, Maris Ozolins

Lituania – Bernardas Paukstys

Polonia – Waldemar Mioduszewski, Janusz Kindler

România – Liviu N.Popescu, Danut Maria, Teodor Lucian Constantinescu

Slovacia – Peter Roncak, Anton Blazej

Slovenia – Martina Zupan, Irena Rejec Brancelj, Nika Zupan

Dialogul ECE AHM a fost pregătit şi coordonat de către GWP-CEE, ICID-ERWG şi WWF Dunăre-Programul Carpatin, pe baza Dialogului Global asupra Apei, Hranei şi Mediului al FAO, GWP, ICID, IUCN, IWMI, UNEP, WHO, WWC şi WWF.

Autorii Rapoartelor Naţionale si-au dat toată străduinţa să reflecte cât mai adecvat opiniile exprimate în Rapoartele Naţionale şi în timpul întâlnirilor Dialogului. Se acceptă totuşi, că acestea nu s-au realizat întotdeauna la extinderea dorită, datorita diferenţelor considerabile de puncte de vedere exprimate.

84

Page 85: Water, Food and Environment

GWP CEE – www.gwpcee.org

1. Introducere Înainte de schimbările de regim politic, economic şi social din anii 1990, drenarea zonelor umede, regularizarea râurilor, irigaţiile şi aplicarea intensiva a îngrăşămintelor au constituit una din politicile de baza pentru creşterea productivităţii agricole în ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE). Multe rapoarte despre relaţia dintre agricultură şi diversitatea biologică în aceste ţări menţionează impactul negativ al colectivizării, mecanizării, desecărilor şi regularizării apelor (IUCN 1992, 1993, 1995). Acestea includ degradarea ecosistemelor râurilor, distrugerea habitatului, dispariţia unor specii, poluarea cu nitraţi a apelor subterane, etc.

În ultimii 12 ani, ţările din Europa Centrală şi de Est şi-au continuat eforturile de a îndrepta problemele specifice tranziţiei de la planificarea centralizata spre economia de piaţă. Cu toate că mai sunt multe probleme de rezolvat, se constata semne clare de regândire a politicii din agricultura şi gospodărirea apelor, a practicii în producţia de hrană şi a protecţiei mediului din regiune. în aceste tari cu o economie de tranziţie, controversa cea mai importanta este cum sa se dezvolte sectorul agricol deficitar, intr-un cadru ambiental prietenos, pregătindu-se în acelaşi timp pentru dezvoltarea economiei de piaţă şi pentru integrarea în UE.

A devenit evident faptul ca aceste tari trebuie sa dezvolte pe baze ştiinţifice consensul intre toţi factorii de răspundere implicaţi - incluzând autorităţi guvernamentale, ONG-uri, organizaţii de cercetare, organizaţii de fermieri - în vederea creşterii producţiei agricole şi a securităţii mediului printr-o gospodărire durabilă a apelor.

Pe scurt, se simte nevoia unui Dialog referitor la Apă, Hrană şi Mediu care are ca scop direct următoarele:

�necesitatea stringentă de dezvoltare a sectorului agricol pentru a-l moderniza şi stabiliza, �nevoia continuă de a atenua viitoarele degradări ale mediului.

Indicatori selectaţi pentru tarile candidate (2000) Tabel 1

Supra-faţa

totală

Popu-laţie

Densi-tatea popu-laţiei

Produsul Naţional

Brut la preţ de

piaţă

Produsul naţional brut la

preturi curente in Standardele Puterii

de Cumpărare (PPS)

Agricultura

1000 km2

milioane pers/km2 PNB pe locuitor

Euro

PNB pe locuitor

Euro

PNB pe locuitor pe

cent EU15=100

Suprafaţa agricolă 1000 ha

Suprafaţa arabilă

1000 ha

Bulgaria (BG) 111 8,0 72 1625 6083 27 5582 3400 Cipru (CY) 9 0,7 78 13571 19150 85 . Cehia (CZ) 79 10,3 130 5340 13292 59 4482 3090 Estonia (EE) 45 1,4 32 3929 8336 37 1433 810 Ungaria (HU) 93 10,0 109 5030 11265 50 5854 4500 Letonia (LV) 65 2,4 37 3208 7435 33 1816 Lituania (LT) 65 3,7 57 3297 6534 29 3489 2933 Malta (MT) 0,3 0,4 1.333 9750 12392 55 10 Polonia (PL) 313 38,7 124 4419 8787 39 18220 14063 România (RO) 238 22,5 94 1777 5407 24 14811 9366 Slovacia (SK) 49 5,4 110 3870 10814 48 2444 1461

85

Page 86: Water, Food and Environment

Slovenia (SI) 20 2,0 100 9750 15546 69 508 171 Turcia (TR) 779 65,3 83 3329 5858 26

Sursa: Anuar Statistic Eurostat 2002, Ghid statistic european, Date 1990-2000 şi Rapoarte Dialoguri Naţionale Notă:

Pentru calculul PNB pe locuitor, datele despre populaţie au fost luate din raportări naţionale şi pot fi diferite de cele obţinute din statisticile demografice.

Treisprezece tari au cerut aderarea la UE: Bulgaria, Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Turcia.

EU15: media pentru cele 15 State Membre a UE

PNB pe locuitor folosind parităţile puterii de cumpărare (PPC): datele privind PNB pe locuitor în monezile naţionale sunt convertite în Euro folosind factori de conversie şi nu ratele de schimb valutar. Se elimină astfel diferenţele dintre nivelele de preturi între ţări

2. Procesul Dialogului AHM în regiunea Europei Centrale şi de Est

In conformitate cu Viziunea Mondiala a Apei şi Acţiunea Cadru care s-au încheiat cu al doilea Forum Mondial al Apei din martie 2000 de la Haga, mulţi au simţit că a existat o colaborare insuficientă intre sectoarele agriculturii şi mediului.

Noua dintre actorii de seama în domeniul managementului resurselor de apa, a cercetării resurselor de apa, a conservării mediului şi sănătăţii (FAO, GWP, ICID, IUCN, IWMI, UNEP, WHO, WWC şi WWF) au stabilit un dialog pentru a examina cerinţele viitoare de apa pentru natura şi producţia de hrană. Dialogul Global prezentat în “Dialogul despre Propuneri pentru Apa, Hrana şi Mediu (mai 2001) este un proces care ajuta la stabilirea de punţi între comunităţi agricole şi de mediu legate de resursele de apă, prin îmbunătăţirea legăturilor între sectoarele învecinate (vezi propunerea completă despre Dialog la www. iwrm.org/dialogue).

În conformitate cu prima întâlnire pentru un posibil Dialog Global al Apei pentru Hrana şi Securitatea Mediului, ţinut în Colombo, Sri Lanka în decembrie 2000, organizaţia GWP-ECE (Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia) a decis să pornească o serie de dialoguri relevante în aceste, ţări. Răspunzând invitaţiei GWP, reprezentanţii GWP-ECE, WWF Programul Carpato-Dunarean şi ICID Grupul European de lucru regional au alcătuit în 2001 un grup de lucru temporar pentru a continua această iniţiativă.

Grupul de lucru a pregătit o propunere de Dialog referitor la Apa, Hrana şi Mediu, în tarile Europei Centrale şi de Est care a fost prezentata în august 2001 în cadrul Simpozionului Apei de la Stocholm. Propunerea a fost elaborata mai departe pentru Conferinţa despre Apa de la Bonn din decembrie a aceluiaşi an. A fost bine primita şi s-a hotărât ca GWP-ECE să dea prioritate Dialogului la nivel regional.

Propunerea arată că impactul activităţilor din agricultură asupra apei constituie preocupări majore în Europa – atât în ceea ce priveşte cantitatea cât şi calitatea apei. Există diferenţe regionale clare, de exemplu între Europa de nord şi vest, Mediteraneană şi ţările ECE . În afară de impactul asupra biodiversităţii şi peisajului din Europa, acest “stres al apei” ameninţă sănătatea umană şi susţinerea pe termen lung a producţiei de hrană. Impactul direct este dat de prelevarea în exces a apei subterane şi de poluarea apelor de suprafaţa şi subterane datorita folosirii îngrăşămintelor chimice. De asemenea sunt

86

Page 87: Water, Food and Environment

87

schimbări de ecosistem care au rezultat din lucrările agricole intensive efectuate în ultimii 50 de ani.

Eutrofizarea s-a extins pe continent cauzând daune semnificative asupra râurilor, lacurilor şi zonelor umede, cauzând pierderi economice. Ca rezultat al alterării fizice drastice, precum pierderea învelişului natural de vegetaţie şi regularizarea sistemelor de râuri, peisajul are acum o capacitate redusa de depozitare şi eliminare a nutrienţilor şi pesticidelor. Toate aceste impacte au tendinţa de a se accentua datorită schimbărilor climatice. Este important de recunoscut ca toate activităţile agricole dăunează resurselor de apa, atât din punct de vedere al cantităţii cât şi al calităţii. Agricultura poate juca şi un rol pozitiv în ceea ce priveşte modelarea peisajului Europei şi păstrarea habitatelor de zone umede valoroase. Totuşi o integrare adevărata a agriculturii şi a obiectivelor de mediu cer abordări şi politici noi, precum dezvoltarea rurala durabila agro-mediu pentru a ajuta şi întări implementarea pe termen lung a noii Directive Cadru a Apei elaborata de UE. S-a concluzionat ca ţinta principala în cadrul Dialogului în regiunea ECE sa fie implementarea Directivei Cadru în domeniul Apei (DCA), în speranţa că prin obţinerea de ape de o buna calitate ecologica, obiectivele Dialogului vor avea influenta şi asupra regiunilor agricole.

În conformitate cu Conferinţa de la Bonn, GWP-ECE a hotărât să suporte financiar procesul in regiune şi a ţinut o întâlnire de pornire pentru a facilita implementarea dialogurilor naţionale AHM în tarile ECE. Întâlnirea (Bled, Slovenia, aprilie 2002) la care au participat viitorii moderatori ai dialogurilor naţionale din tarile respective a adresat câteva întrebări cheie legate de:

• structura organizatorica a dialogurilor, • scopul dialogurilor, principii şi elemente,

Căsuţa 1

Dezbaterile de baza din DCA care ar trebui luate în considerare:

• Obiectivul de mediu este de a obţine o calitate bună a apei pentru toate apele subterane şi de suprafaţă până în 2015.

• Directiva Nitraţilor şi Directiva Habitatului ar trebui să fie implementate cu atenţie.

• Gospodărirea integrata a apelor pe bazine hidrografice este cadrul în care trebuie implementate masuri pentru obţinerea unei calităţi bune a apelor.

• Planurile de gospodărirea apelor pe bazine hidrografice ar trebui realizate pentru toata Europa, incluzând râurile de frontieră, ceea ce necesită întâlniri şi programe comune a două sau mai multe ţări riverane.

• Integrarea spaţială a masurilor este necesară pentru o gospodărire durabilă a apei.

• Trebuie luata în considerare Politica Agriculturii Comune a UE şi ar trebui coordonata planificarea prin implementarea DCA şi Planificarea Dezvoltării Rurale.

• Măsurile luate în cadrul bazinelor hidrografice vor varia mult în conformitate cu factorii naturali, socio-economici şi culturali.

• Preţul apei şi costurile de recuperare sunt elemente centrale pentru a reduce consumul excesiv şi pentru protecţia calităţii apelor.

• Participarea publicului este o componenta fundamentala pentru recunoaşterea problemelor curente legate de apa şi pentru stabilirea de soluţii şi programe de masuri acceptate social.

Page 88: Water, Food and Environment

• planuri de acţiune pentru iniţierea dialogurilor si • orarul dialogurilor

S-a convenit ca obiectivul general al Dialogului sa fie acela ca toate apele sa atingă o calitate buna pana în 2015 şi sa se asigure dezvoltarea durabila a agriculturii, în timp ce obiectivul specific este implementarea cu succes a DCA a UE în domeniul gospodăririi apelor în agricultură prin implicarea tuturor factorilor de răspundere în procesul de planificare şi implementare. S-a redactat o Bază de Cunoaştere pentru dialogurile naţionale, incluzând:

• Directiva Cadru a UE privind Apa, • Strategii comune ale UE şi Strategii naţionale pentru Implementarea DCA, • Principii directoare pentru implementarea DCA ce pot fi accesate în sistemul informatic

al UE-CIRCA (aprox. 900 documente), • alte documente internaţionale şi naţionale.

Membrii Statelor UE şi Comisia Europeană au dezvoltat în comun o Strategie Comună de Implementare (CIS) a DCA. Documentul Strategic este mereu dezvoltat, în conformitate cu programul procesului de implementare a DCA. Acest document strategic recunoaşte importanţa implicării active a factorilor de răspundere, a ONG-urilor şi a societăţii civile. Ideea de bază este de a promova un schimb de păreri deschis şi clar între factorii responsabili cu implementarea DCA şi factorii care sunt afectaţi sau interesaţi de aplicarea Directivei. Dialogurile privind Apa, Hrana şi Mediul în ţările Europei Centrale şi de Est promovează participarea publicului şi implicarea ţărilor candidate la Uniunea Europeană.

În paralel cu activităţile aflate sub incidenţa CIS şi a DCA, Comisia Europeană urmăreşte integrarea cerinţelor specifice ale DCA în alte Politici Comunitare. Zonele prioritare de acţiune sunt integrarea în Politica Agrară Comună, în Politica Regională, în Politica Pescuitului, în Politica Maritimă şi integrarea în alte sectoare, precum Energia, Transporturile şi Comerţul Interior. De exemplu, se recunoaşte tot mai des că unele elemente ale Politicii Agrare Comunitare a UE, aşa cum sunt folosite în ţările ECE ar trebui să se schimbe, ţinând cont mai mult de dezvoltarea durabilă rurală, decât numai de furnizarea de produse bazate pe plaţi şi subvenţii.

Zonele prioritare de acţiune în cadrul integrării în Politica Agrară sunt:

• introducerea cerinţelor DCA în proiecte specifice, în planuri de dezvoltare rurală (de ex. măsuri agrare şi de mediu), în ghiduri directoare şi proiecte, care includ instruirea şi formarea fermierilor şi a autorităţilor,

• garantarea că revizuirea pe termen mediu a Politicii Agrare Comune (CAP) în 2003 şi reformele viitoare CAP sau reformele specifice ale Organizaţiilor individuale de Comerţ vor ţine cont, în mod adecvat, de cerinţele DCA, cu privire asupra dimensiunilor ECE.

Cerinţa urgentă de integrare a CAP şi a planificării şi implementării DCA a fost de curând recunoscută de Comisia Europeană în cadrul Documentului ei de lucru “Directiva Cadru asupra Apei (DCA) şi mijloacele în cadrul Politicii Agrare Comune (CAP) de a susţine implementarea ei”, publicat în februarie 2003. Această recunoaştere subliniază importanţa absolută a Dialogului şi obiectivele acestuia.

3. Obiective ale Dialogului ECE AHM Noua Directivă Cadru asupra Apei a UE a intrat în vigoare la 22 decembrie 2002. Ţările candidate din zona ECE vor trebui să se supună regulamentelor acestei Directive care cere o cooperare naţională şi internaţională în managementul bazinelor hidrografice. Una dintre principiile de bază pentru managementul bazinelor hidrografice este dezvoltarea rurală durabilă în cadrul căreia agricultura este componenta cheie pentru zonele rurale multifuncţionale.

88

Page 89: Water, Food and Environment

Există diferenţe semnificative între actualele 15 State Membre ale UE şi ţările candidate din zona ECE. Aceste diferenţe vor fi luate în considerare când se vor evalua asemănările şi mijloacele de reconciliere în domeniile apei agriculturii şi mediului în aceste ţări ale ECE.

Scopul principal al fiecărui Dialog DCA şi Dialog regional ECE AHM este dezvoltarea pe baze ştiinţifice a unui consens între toţi factorii de răspundere - incluzând guverne, ONG-uri, cercetători, asociaţii de fermieri - care vor influenţa creşterea producţiei agricole şi securitatea mediului, printr-un management durabil al apei.

Obiectivele specifice sunt:

• Îmbogăţirea bazei de date pe această temă şi dezvoltarea mijloacelor conceptuale şi de evaluare pentru înţelegerea clară a situaţiei.

• Dezvoltarea programelor de măsuri pentru un management durabil al apei în cadrul producţiei agricole în ţările ECE.

• Atribuirea unei platforme pentru diseminarea şi discutarea Directivei Cadru asupra Apei a UE, a Politicii Agrare Comune şi a altor politici ale UE.

Dialogul ECE - AHM se ocupă în general cu managementul apei pentru agricultură, incluzând agricultura irigată şi alimentată din precipitaţii, drenaje, managementul inundaţiilor, controlul eroziunilor şi agricultura pe scară largă şi mică. Agricultura este definită ca incluzând hrana, producţia de cereale, piscicultura, animalele şi resursele forestiere. Componentele de mediu includ calitatea apei, precum şi ecosistemele acvatice şi terestre şi privesc biodiversitatea atât ca scop în sine, precum şi ca bunuri şi servicii asigurate de natură, incluzând pescuitul. Restaurarea zonelor umede şi o gospodărire durabilă a apei sunt din această cauză prioritare nu numai pentru DCA dar şi pentru Dialog.

4. Activităţi Dialogul ECE AHM a dus la bun sfârşit următoarele activităţi principale, plus un program de comunicare:

• Planificarea şi proiectarea de dialoguri regionale şi naţionale ECE AHM. • Pregătirea bazei de date pentru dialog, • Pregătirea de dialoguri regionale şi naţionale, • Conducerea dialogurilor regionale şi naţionale, • Sinteza de informare a dialogului ECE AHM şi de raport a Dialogului Global, • Evenimente legate de participarea la Dialogul Global

Procesul de implementare a Directivei Cadru a Apei necesita multa informaţie, experienţa şi cunoaştere. Activităţile principale ale Bazei de Date ECE AHM pentru implementarea Directivei Cadru a Apei sunt următoarele:

• Planificarea şi proiectarea Bazei de Cunoştinţe ECE, • Componentele cunoaşterii (analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice, a

presiunilor şi impactului activităţilor agricole şi a rentabilităţilor folosirii apei, starea ecologică a sistemelor de clasificare, condiţiile şi siturile de referinţă, programele de măsurări, Planuri de Management ale Bazinelor Hidrografice în conformitate cu Directiva Cadru privind Apa a UE),

• Evaluarea comună a celor mai bune practici (agricultură / ecosistem), • Sinteza materialelor, prezentărilor, publicaţiilor, • Dezvoltarea de programe de măsuri alternative, modelarea şi prezentarea

pentru o dezvoltare integrată agricolă şi rurală de implementare în cadrul implementării DCA, incluzând “Bune Practici Agricole”.

89

Page 90: Water, Food and Environment

90

Proiectele de reţea orientate local şi la nivel de bazine în ţările ECE sunt centrate spre testarea şi evaluarea inovaţiilor care sporesc serviciile durabile de apă pentru agricultură şi mediu. Aceasta înseamnă în mod esenţial o platformă pentru schimbul de informaţiilor - conducând la identificarea celor mai bune practici şi la o instruire adecvată. Acţiunile cheie de reţea sunt în termeni largi următoarele:

• Dezvoltarea reţelei în ţările ECE • Activităţi de reţea (comunicare, schimb de informaţii, întâlniri)

Căsuţa 2

Elemente cheie din Baza de Cunoştinţe pentru Dialogul ECE - AHM GWP (februarie 2000): Apa pentru secolul 21: Viziune în acţiune, Europa Centrală şi de

Est ICID ERWG (mai 1999): Viziune de sector ICID - Apa pentru hrana şi dezvoltare rurala – Întâlnire regională pentru Europa, DVWK ICID (martie 2000): Draft ICID, Strategie pentru Implementarea Viziunii de sector - Apa pentru Alimente şi Dezvoltarea Rurala şi Documente de poziţie naţionale ICID (iulie 2001): Strategie pentru Implementarea preocupărilor ICID privind Viziunea de sector asupra Apei pentru Hrana şi Dezvoltare rurală.

Dialog despre apă pentru hrana şi securitatea mediului, scrisoare ERWG, Gospodărirea Terenurilor şi a Apelor în Europa, 1/2001

Dialog despre Apă, Hrană şi Mediu, Propuneri FAO, GWP, ICID, IUCN, IWMI, UNEP, WHO, WWC şi WWF, Versiune finală, mai 2001.

Rijsberman, Frank (Mai 1, 2001): Dialog despre Apă, Hrană şi Mediu, Raport de lucru 1 Baldock, D., J. Dwyer, P.Lowe, J.E.Petersen, N.Ward (Ianuarie 2001): Natura dezvoltării rurale:

Spre o politică rurală durabilă în Europa, Studiu pentru WWF şi Agenţiile regionale din Marea Britanie, Rapoarte naţionale: Austria, Franţa, Germania, Ungaria, Letonia, Polonia, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie

Dwyer, J., D. Baldock, G. Beaufoy, H. Bennett, P. Lowe, N. Ward (Decembrie 2002): Viitorul Europei Rurale – Natura dezvoltării rurale II – Dezvoltarea rurală într-o Uniune Europeană lărgită, IEEP/WWF Raport comparativ

WWF: Lărgirea şi Agricultura: Îmbogăţirea Europei, Sărăcirea Mediului nostru rural? Document de poziţie WWF în legătura cu lărgirea UE şi Politica agrară comună (Octombrie 2002)

Institutul pentru Politica Europeană de Mediu (martie 2000): Impactul asupra mediului al irigaţiilor în Uniunea Europeana, Raport pentru Direcţia de Mediu a Comisiei Europene Directiva Cadru asupra Apei a UE (22 Decembrie 2000)

Strategie comună UE pentru implementarea Directivei Cadru asupra Apei (2 Mai 2001) Dezvoltarea reglementarilor rurale în UE Reforme UE CAP WWF/EC: Implementarea Directivei Cadru a Apei - O serie de seminare despre Apă -

• 10-11 Februarie 2000, Seminar 1: Apa şi agricultura • 9-10 Noiembrie 2000, Seminar 2: Rolul zonelor umede în managementul

bazinelor hidrografice • 29-30 Mai 2001, Seminar 3: Bune practici în planificarea bazinelor hidrografice • WWF/EC: Elemente de Bune Practici în Gospodărirea Integrată a Bazinelor

Hidrografice – O resursă practică pentru implementarea Directivei Cadru asupra Apei (Octombrie 2001)

Page 91: Water, Food and Environment

91

• Capacităţi de dezvoltare (instruire de la fermier la fermier / de la manager la manager, vizite pe teren)

Lista de mai sus indică tipurile de activităţi care se vor derula în cadrul Dialogului ECE AHM. Propuneri specifice au fost dezvoltate pentru diferite activităţi şi au fost puse pe listă în mod special datorită acţiunilor de lucru ţinute în cadrul Dialogului. Acele propuneri vor fi luate in considerare în timpul fazelor ulterioare în procesul dialogului.

Căsuţa 3

Orarul Dialogului despre Apa, Hrana şi Mediu în Europa Centrala şi de Est (ECE)

• Mai 2001, O scurtă informare despre dialog a fost publicată în Scrisoarea ERWG a ICID

• Junie 2001, O scurtă propunere de proiect a fost discutată la întâlnirea Grupului de lucru regional european ICID, la Brno, Cehia

• August 2001, Lansarea Dialogului global la Sesiunea Plenară a Simpozionului de la Stocholm (Securitatea Apei pentru secolul 21 - Simpozionul Apei de la Stocholm), GWP CEE, ERWG ICID şi WWF Programul Carpato-Dunărean vor iniţia Dialogul ECE

• August 2001, Primul atelier de lucru referitor la Baza de date, Stocholm

• August 2001, Discuţii privind Apa pentru Hrană şi Securitatea mediului, Atelier de lucru comun SIWI-Dialog, Stocholm

• August 2001, Prima întâlnire a Consorţiului privind Dialogul Global, Stocholm

• August 2001, Producerea unui document global care conţine concluziile Întâlnirii Dialogului de la Stocholm şi comentarii referitoare la prima schiţă a propunerii Dialogului ECE

• Septembrie 2001, Întâlnire ERWG ICID la Seul, Korea, al 52-a întâlnire IEC al ICID

• Noiembrie 2001, Întâlnire de lansare a partenerilor Dialogului ECE

• Septembrie 2001 - Ianuarie 2002, Studii pregătitoare, rezultând în note de discuţii.

• Decembrie 2001, Al doilea atelier de lucru asupra dialogurilor naţionale, Bonn (ţinut înaintea Conferinţei Internaţionale privind Apa Dulce)

• Ianuarie 2002, Prima întâlnire a Consiliului GWP CEE, Principii directoare, privind Proiectul Dialogului Naţional, iniţiate de organizaţiile naţionale GWP

• Ianuarie 2002 - Septembrie 2002, Dialoguri naţionale

• Aprilie 2002, Întâlnire ERWG ICID la Bled, Slovenia, Întâlnire de lansarea Dialogului

• ECE AHM, Conferinţa Internaţională privind Combaterea Secetei organizată de ICID şi Întâlnirea comună a Dialogului ECE AHM, organizată de GWP CEE, ICID şi WWF

• Iulie 2002 - Întâlnire ERWG ICID la Montreal, al 18-lea Congres şi a 53-a Întâlnire IEC a ICID

• Sept/Oct 2002, prezentarea rezultatelor preliminare a Forumului regional al Apei

• Decembrie 2002 - Ianuarie 2003, consultare regională

• Martie 2003, Prezentarea rezultatelor celui de al 3-lea Forum Mondial al Apei de la Kyoto

• Martie 2006, Prezentarea rezultatelor celui de al 4-lea Forum Mondial al Apei de la Montreal

Page 92: Water, Food and Environment

5. Planul şi programul de lucru Procesul de Dialog al ECE AHM este văzut ca un proces descentralizat pe mai mulţi ani, punctul de reper fiind al 3-lea şi al 4-lea Forum Mondial al Apei de la Kyoto şi Montreal. Coordonarea generală şi orarul Dialogului ECE WFE sunt asigurate de activităţile Dialogului Global, de programele generale de lucru ale strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru a apei şi de activităţile GWP ECE, ER WG ICID şi activităţile europene WWF.

6. Dialogul Naţional AHM în Ungaria Experienţele la nivel de ţară privind procesul de dialog naţional AHM sunt prezentate prin exemplul Ungariei, care a început printre primele şi a organizat pană acum cele mai multe evenimente. Exemplele Poloniei sunt prezentate într-o lucrare a lui Mioduszewki (2002). Despre rezultatele, experienţele şi concluziile celorlalte ţări (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia) se face referire în capitolul de concluzii.

Încă de la începutul procesului era evident faptul că pentru un dialog de succes la nivel de ţări era nevoie de mai mulţi parteneri. De aceea GWP-Ungaria a căutat organizaţii care împărtăşeau obiectivele de mai sus şi au găsit curând parteneri interesaţi, precum Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Mediului şi Apei (după alegerile generale din aprilie 2002, datorită noii structuri guvernamentale), WWF Ungaria, ICID Comitetul Naţional Maghiar, două universităţi şi Uniunea Naţională a Asociaţiilor de Management al Apei.

Asociaţiile de Management al Apei (WMAs) sunt organizaţii independente, care joacă un rol important în rezolvarea cerinţelor de management al apei în mediul rural. Membrii sunt indivizi sau companii agricole având în proprietate pământul în cadrul sferei de interese a (WMA) şi de aceea sunt interesaţi la nivel local de protecţia apei atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. În prezent există 72 de WMAs în Ungaria, acoperind aproape toată suprafaţa ţării. Membrii contribuie financiar în conformitate cu valoarea proprietăţii lor. Ministerele s-au dovedit parteneri răspunzători, dovedind nu numai voinţă politică, dar şi asigurând suport financiar pentru dialogurile locale organizate în provincie, precum şi delegând oficiali de rang înalt care să contribuie la facilitarea întâlnirilor şi redactarea concluziilor. WWF-Ungaria, ministerele, Comitetul Naţional ICID au fost suporteri concreţi asigurând conferenţiari la întruniri şi oferind expertiză profesională. Consorţiul s-a bazat pe interese mutuale şi a realizat o atmosferă constructivă pentru întregul proces. GWP-Ungaria a jucat un rol catalitic care a fost apreciat de către ceilalţi membri.

Evenimentele din provincie au fost organizate sub forma de “caravane” în diferite locuri din ţară, ele pornind cu prezentări generale ale problemelor, direcţii dominante şi obiective ale Dialogului. Deoarece criteriul principal în ţările ECE este aderarea la UE, iar implementarea Directivei Cadru a Apei este sarcina principală, pentru ţările candidate la UE au fost prezentate atât politica apei cât şi politica agricolă. O alta reglementare importantă, care este specifică multor ţări (Lituania, România, Estonia, Letonia) este Directiva Nitraţilor, cu obiectivul de reducere a poluării apelor cauzată de folosirea de nitraţi în agricultură şi prevenirea unei astfel de poluări.

A fost raportat programul de restaurare a zonelor umede al WWF-Ungaria şi a fost evidenţiată relaţia sa cu DCA. Aceasta a fost urmată de întrebări şi răspunsuri în cadrul întâlnirii plenare. Au fost formulate întrebări cheie care au fost discutate în grupuri mici de lucru formate din 6 până la 8 participanţi. În timp ce moderatorii erau conferenţiari ai sesiunii plenare, raportorul era un voluntar din rândul participanţilor în scopul de a primi un “feedback” de la cei a căror opinie era cea mai importantă pentru factorii de decizie şi pentru încurajarea unui dialog real.

Persoanele prezente la întâlnirile Dialogului erau membrii ai WMAs locale, fermieri, reprezentanţi ai companiilor agricole, municipalităţilor, autorităţilor locale de ape, inspectoratelor de mediu, ale conducerilor locale, ale ministerelor, universităţilor, ONG-urilor (WWF şi ICID) şi GWP, prezentând un real şi profund interes în cadrul discuţiilor. În Ungaria

92

Page 93: Water, Food and Environment

au fost ţinute în total 9 întruniri în perioada martie - octombrie 2002 la care au luat parte 400 de participanţi.

Dialogul a fost un proces pe două căi, al cărui punct descendent (iniţiat de Minister) s-a completat bine cu punctul culminant reprezentat de WMA. Caracterul informativ al întrunirilor (similar cu experienţa din Estonia) a ajutat la dezvoltarea discuţiilor constructive atât pe nivel orizontal (între reprezentanţii sectorului de apă, de protecţie agricolă şi a mediului), cât şi pe nivel vertical (între practicanţi în domeniu şi oficiali ministeriali). Cei din urmă au ajutat şi (cât timp procesul este planificat să decurgă până la al 4-lea Forum Mondial al Apei din 2006) se speră să continue pentru a ajuta realizarea încrederii precum şi creşterea voinţei politice.

Întâlnirile Dialogului au fost pregătite de către o echipă de organizare. Cele mai importante elemente ale Bazei de Cunoştinţe a ECE AHM sunt seriile de documente ghid elaborate de Grupurile de Lucru ale UE CIS pentru implementarea DCA. Rezumatele şi sintezele schiţelor documentelor ghid cu referire la Dialogul AHM au fost pregătite de către vorbitorii care au prezentat notele cheie de la întâlnirile Dialogului şi au fost distribuite prin sistemul de informare a WMAs.

Pregătirea documentelor scrise care au servit ca bază de date a Dialogului a fost finanţată de către Ministerul Agriculturii şi al Dezvoltării Rurale. Au existat unele obstacole în procesul Dialogului:

• Documentele ghid erau încă în stadiu de concepţie; • O cantitate mare de informaţie este acoperită de documentele ghid; • Dificultăţi de înţelegere primară a prevederilor DCA cu privire la aspecte de

management al apelor în agricultură; • Dificultăţi de simplificare a termenilor tehnici daţi de DCA în a-i face pe înţelesul

tuturor participanţilor din cadrul procesului Dialogului.

Cerinţe apărute în timpul întâlnirilor din cadrul Dialogului includ:

• Cele mai importante prevederi ale DCA legate de managementul apelor în agricultura;

• Obstacole care împiedică implementarea DCA; • Dezvoltarea de lucruri “efectuate” şi “neefectuate” în managementul apelor în

agricultura pentru implementarea cu succes a DCA; • Sugestii pentru CIS UE şi ICPDR RBM care pregătesc liniile directoare ale

implementării (pentru a evita masurile nefavorabile din punctul de vedere a managementului apelor in agricultura din Ungaria);

• Sarcini viitoare a WMAs în legătura cu implementarea şi alte pregătiri relevante; • Finalitatea imediată: - a fost lansat un acord între WWF şi Uniunea Asociaţiilor de

Management al Apelor din Ungaria în patru studii pilot (implementarea DCA într-un sistem larg de lucrări de drenaj).

7. Legătura Dialogului ECE AHM cu procesul politic Aderarea la UE este un pas politic fără precedent şi deoarece data de aderare la UE (mai, 2004) se apropie, aceasta a devenit cerinţa numărul unu pentru ţările candidate. Cu toate că pe la sfârşitul anului 2001 negocierile de aderare legate de capitolul de mediu au fost încheiate cu nouă ţări, implicaţiile de a deveni membre UE sunt încă neclare pentru multă lume din sectorul apei şi al alimentaţiei. Pe de altă parte, studiile confirmă faptul că toate ţările candidate vor scoate beneficii însemnate de pe urma directivelor UE de mediu (Wallstrom, 2002).

Din fericire această situaţie (ajutor substanţial de aderare, incertitudini legate de implicaţii şi semne clare a impactului pozitiv asupra mediului) ajută să atragă atenţia factorilor de decizie şi a oficialilor guvernamentali în legătură cu procesul Dialogului în ţările ECE. Eforturile

93

Page 94: Water, Food and Environment

Parteneriatelor de Apă ale ţărilor (CWPs) care pregătesc consultările naţionale au fost aprobate şi sprijinite de către ministerele de resort, iar la întâlniri au participat reprezentanţi din cadrul acestora. Ei au considerat întâlnirile ca o contribuţie a ministerelor de a întreprinde o campanie de conştientizare a publicului şi de obicei au făcut o impresie bună. Abordările de sus în jos s-au completat între ele rezultând o construcţie trainică.

Rezultatele Dialogului au fost transmise ministerelor competente din toate cele nouă ţări participante, unde recomandările vor fi luate în considerare la negocierile de aderare la UE. Informarea factorilor de decizie referitor la obstacolele efective întâlnite pe teren sunt premizele prealabile indispensabile pentru implementarea rezultatelor Dialogului. Acest proces necesită timp şi, după cum a preconizat Dialogul, va dura până în 2006.

În ceea ce priveşte ţările ECE localizate pe cursul Dunării, atât CWP-ECE cât şi WWF sunt observatori împreună cu Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării (ICPDR), care include delegaţi guvernamentali ai ţărilor din bazinul Dunării (cel mai reprezentativ bazin hidrografic din lume în ceea ce priveşte numărul ţărilor implicate). ICPDR asigură aplicarea multilaterală a implementării Directivei Cadru a Apei. Observatorii nu sunt participanţi inactivi la întâlniri, ei expertizează şi din când în când se oferă sau li se cere să contribuie cu lucrări, ca la cea recentă cu participare publică, în legătură cu implementarea DCA. Aceasta a condus la formarea unui grup mic de pregătire cu participare publică şi a unui atelier de lucru, ţinut în aprilie 2003, care răspunde de elaborarea strategiei în bazinul Dunării privind Participarea Publicului. De aceea observatorii sunt parteneri activi în desfăşurarea procesului politic de aderare la UE şi sunt capabili să influenţeze deciziile acestui organism internaţional incluzând statele membre UE precum şi ţările asociate. Consorţiul de Dialog ECE (CWP, WWF, ICID) poate duce la bun sfârşit ideile, recomandările, rezultatele întâlnirilor dintre ţări şi cele regionale în mod direct prin intermediul observatorilor săi sau în mod indirect prin delegaţii naţionali. Acesta este cazul în bazinul Dunării, unde se regăsesc şase din cele zece ţări ECE.

Sub-regiunea baltică a CWP-ECE cu patru ţări este diferită, în special datorită faptului că în loc de un râu de graniţă cum este Dunărea, sunt mai multe bazine hidrografice paralele precum Odra, Vistula şi Nemunas care-şi varsă cursurile în Marea Baltică. Aici soluţiile sunt căutate prin Comisia HELCOM a Mării Baltice şi recent a fost înfiinţată Reţeaua ECE a Organizaţiilor de Bazin (CEENBO).

Mai mult, participanţii la Dialog sunt puşi în legătură directă la nivel pan-european prin participarea la strategia de implementare comună a DCA. Această influenţă pe multi-nivele, este apreciată ca fiind crucială în asigurarea că rezultatele Dialogului să fie diseminate şi se acţionează pe baza lor la toate nivelele de dezvoltare politice şi strategice.

94

Page 95: Water, Food and Environment

8. Concluzii Realizările finale ale primei faze a Dialogului ECE AHM au fost cele zece Rapoarte Naţionale ale Dialogului (Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia).

Aspectele cheie care au fost discutate pe parcursul procesului de dialog naţional şi considerate ca fiind cele mai importante sunt următoarele:

• Presiunea mediului şi impactul cauzat de agricultura în regiunile ECE; • Reglementările DCA, ale Directivei Nitraţilor şi ale Directivei Habitatului; • Elementele unei Bune Practici Agricole; • Pierderea de zone umede; • Impactul datorat schimbărilor climatice; • Privatizarea, schimbări de folosire a terenurilor; • Dificultăţi financiare ale fermierilor; • Competitivitatea agriculturii în ţările ECE; • Coordonarea dezvoltării rurale planificate cu DCA; • Coordonarea DCA şi a noii politici şi strategii a managementului inundaţiilor; • Integrarea obiectivelor economice, sociale şi de mediu şi planificarea integrată

pentru obţinerea acestor obiective; • Posibile fonduri UE pentru a introduce măsurile agrare şi de mediu necesare; • Necesitatea de noi programe de educaţie şi formare; • Necesitatea îmbunătăţirii schimbului de informaţii; • Rolul fermierilor şi a organizaţiilor de fermieri în procesul de implementare a DCA.

95

Page 96: Water, Food and Environment

96

Căsuţa 4

Măsuri agrare şi de mediu pentru strategii de gospodărire a bazinelor hidrografice

Pentru a realiza obiectivele agrare şi de mediu în Estonia, este important:

• Să se păstreze caracteristica peisajului agricol ca parte a moştenirii culturale; • Să se organizeze un management efectiv al folosirii îngrăşământului natural; • Să se introducă recomandările HELCOM pentru folosirea de îngrăşăminte

chimice minerale, îngrăşăminte naturale şi substanţe toxice; • Să se realizeze un echilibru între numărul de animale şi suprafaţa terenului

arabil; • Să se evite concentrarea de agricultură pe suprafeţe susceptibile poluării apelor; • Să se promoveze agricultura bioecologică şi să se susţină folosirea şi

exportarea de producţii bioecologice (Strategia Naţională de Mediu din Estonia, 1997): Sursa:Raportul Naţional AHM din Estonia.

Raportul Naţional din Letonia "Rio + 10" formulează următoarele obiective pentru integrarea politicii agrare şi de mediu :

• Să se modernizeze tehnologiile rurale şi ale fermelor şi să se îmbunătăţească specializarea;

• Să se dezvolte legături de cooperare pe plan orizontal între producătorii de agricoli tradiţionali şi cei netradiţionali;

• Să se dezvolte noi activităţi de cultivare a pământului, netraditionale şi bazate pe metode organice;

• Să se popularizeze şi să se implementeze mai bine principiile celor mai bune practici agricole;

• Să se dezvolte asigurarea de servicii neagricole printr-un acces la resurse de educare, investiţii şi examinare a pieţei;

• Să se introducă sisteme de agricultură integrată pentru o producţie mai eficientă şi pentru folosirea de resurse naturale;

• Să se faciliteze dezvoltarea de tipuri de muncă noi şi efective şi să se modernizeze producţia şi facilităţile de depozitare în instalaţiile de procesare a produselor agricole. Dezvoltarea unei politici de investiţii.

Sursa: Raportul Naţional AHM din Letonia

În 2000 a fost creat în Lituania un concept operaţional de reţea ecologică naţională (NECONET) precum şi strategia ei de implementare. Implementarea reţelei ecologice este necesară pentru dezvoltarea ecologică armonioasă a regiunii şi pentru implementarea principiilor de dezvoltare durabilă, de păstrarea peisajului şi a biodiversitatii şi pentru implementarea Directivei despre Habitat şi Păsări a UE (Natura 2000) precum şi a programelor agrare şi de mediu. A fost stabilită structura generală a reţelei ecologice – zone esenţiale, coridoare, zone tampon şi paşii de urmat. Dezvoltarea reţelei ecologice asigură un mijloc de a stabili priorităţi pentru protecţia biodiversitatii şi va promova integrarea politicilor generale şi sectoriale, folosind concepte ale Reţelei Ecologice Europene şi Regionale. Au fost pregătite liniile directoare şi criteriile de selecţie a ariilor protejate (Natura 2000).

Sursa: Raportul Naţional AHM din Lituania.

Page 97: Water, Food and Environment

97

Pentru a conduce cu succes Dialogul este necesar să participe reprezentanţi ai ambilor poli ai paletei politice. În ţările ECE situaţia politică unică de reunificare istorică a continentului european ajută la obţinerea de sprijin politic pentru procesul Dialogului.

Discuţiile au revelat faptul că a face cunoştinţă cu cerinţele DCA nu este suficient. Trebuie să se realizeze un echilibru între politicile privind apa ale UE şi politicile comune agricole şi între o agricultură competitivă fără a împovăra mediul, în condiţiile aspre de limitare a subvenţiilor (valoare medie 15% în comparaţie cu 40-60% în UE). Se impune creşterea standardului relativ scăzut de viaţă specific zonelor rurale din ţările ECE, prin reconsiderarea politicii de subvenţionare). Se impun de asemenea compensaţii pentru persoanele care trăiesc în zone dezavantajate pentru a se realiza un echilibru social. Trebuiesc încurajate investiţii de protecţie a mediului prin acordarea de stimulente materiale adecvate.

Conceptul de gospodărire integrată a resurselor de apă (sau modul lui de implementare) este diferit în lume şi în ţările UE. Directiva Cadru în domeniul Apei (DCA) a UE stipulează planificarea planurilor de acţiune necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu şi nu se ocupă cu programe de măsuri legate de obiective sociale şi economice. De aceea aceasta necesită integrarea consideraţiilor sociale şi economice - prin CAP şi Reguli de Dezvoltare Rurală de exemplu – în cadrul programelor de măsuri ale DCA.

Datorită mărimii relativ reduse a zonelor irigate şi a folosirii moderate a îngrăşămintelor şi a pesticidelor în ţările ECE (în special din cauza creşterii preţurilor în ultimii 10 ani), irigaţiile

Căsuţa 5

Politici de masuri pentru strategii agrare şi de mediu Strategii pentru Dezvoltarea Agriculturii Irigate în Bulgaria, incluzând propuneri pentru:

• Dezvoltarea politicilor economice şi a politicii preturilor; • Dezvoltarea legislaţiei; • Îmbunătăţirea politicii ecologice ; • Perfecţionarea implicării ONG-urilor; • Educaţie şi programe de cercetare; • Dezvoltarea sistemelor de management al informaţiei

Sursa: Raportul Naţional AHM din Bulgaria.

Scopurile politicii structurale din Slovenia în domeniul agriculturii şi a dezvoltării rurale (programul agrar şi de mediu din Slovenia, 2001) sunt următoarele:

• Ameliorarea eficienţei şi a competitivităţii; • Îmbunătăţirea structurilor agrare (mărime, cadru socio-economic, producţie) şi a

structurilor organizatorice (susţinerea diferitelor grupuri de producători, fabricanţi si consumatori) din agricultură;

• Introducerea şi încurajarea unui management prietenos mediului şi conservarea specificul peisajului din zona;

• Conservarea biodiversităţii şi a habitatelor specifice; • Ameliorarea condiţiilor economice şi sociale de la tara prin extinderea

dezvoltării oportunităţilor de angajare în alte ramuri ale economiei (turism, mica industrie, meserii, comerţ);

• Susţinerea întreprinzătorilor particulari şi introducerea de producţii alternative • Ameliorarea transportului, a infrastructurii urbane şi sociale

Sursa: Raportul Naţional AHM din Slovenia

Page 98: Water, Food and Environment

agricole nu sunt în general considerate ca o ameninţare importantă asupra resurselor naturale sau a biodiversitatii în această parte a Europei (Comisia Europei, Directoratul General de Mediu, 2000).

Se consideră, în general, că sistemele de desecare şi drenaj construite în trecut, câteodată pe arii întinse, au determinat schimbări considerabile în regimul de scurgere naturală a câtorva râuri din regiune.

Mărimi curente şi tipuri de irigaţii şi drenaj în regiunea ECE Tabel 2

Ţara Suprafaţa irigată / % din suprafaţa agricolă Suprafaţa sistemelor de

drenaj

Tip de irigaţii sau culturi irigate

Bulgaria 1995: 690.000 ha (~11%) 1997: numai 50.000 ha sunt actualmente irigate

1989: 50% irigaţii prin brazde 49% irigaţii prin aspersiune 1% irigaţii prin picurare

Republica Ceha

1995: 141.249 ha (3.3%) 7-14.000 ha sunt actualmente irigate de fermieri

1999: 99% irigaţii prin aspersiune 0.5% irigaţii prin picurare 0.5% alte sisteme

Estonia

1982: 21.000 ha 1996: 4.886 ha (~0.3 %) 2.000 ha sunt actualmente irigate 734.000 ha sisteme de drenaj

1996: 100 % irigaţii prin aspersiune (in special utilizate la păşuni)

Ungaria 1980: 250.000 ha (4 %) 1998: ~ 100000 ha sunt actualmente irigate 4.4 milioane ha sisteme de drenaj

1999: în special irigaţii prin aspersiune irigarea prin picurare este în creştere udarea prin fâşii este în scădere considerabilă

Letonia 1,6 milioane ha sisteme de drenaj

Lituania 8000 ha 4800 ha sunt actualmente irigate 2.6 milioane ha sisteme de drenaj

Polonia 1989: 450.000 ha 2001: 99.000 ha

2001: subterană 94370 ha irigaţii prin aspersiune 4458 ha suprafaţă 241 ha (90 - 95% din irigaţii sunt utilizate la păşuni)

România 1990: 3.19 milioane ha (21%) 1999: numai ~10 % din aceasta este actualmente irigată

1990: 87.7% irigaţii prin aspersiune 10.2% irigaţii prin brazde 2.1% submersiune (producţia de orez)

Slovacia ~1990: 350.000 ha (14.3%) 1998: 323.000 ha sunt actualmente irigate

1999: în special irigaţii prin aspersiune (utilizarea apei pe ha a scăzut la 70% din 1986-1990 până în 1991-1995, atunci era 309 m3/ha/an

Slovenia 1999: 2535 ha (0.64 %) în creştere

1999: în special irigaţii prin aspersiune irigarea prin picurare la producţia de fructe

Sursa: Impactul asupra mediului al irigaţilor în ţările UE; un raport către Directoratul de mediu al Comisiei Europene, al Institutului pentru Politica Europeană de Mediu, Londra, în colaborare cu Universitatea Politehnică din Madrid şi Universitatea din Atena, martie 2000 şi Rapoartele de Dialog Naţional

98

Page 99: Water, Food and Environment

Impactul asupra mediului al Gospodăririi Apelor în sectorul agricol Tabel 3

Ţara Sol şi resurse de apă Peisaj şi biodiversitate

Bulgaria (Efecte trecute şi prezente)

Scădere semnificativă a nivelului apei subterane, sărăturarea apei subterane şi a solului, contaminarea apei cu pesticide şi nutrienţi, scăderea debitelor pe râuri, schimbări ale regimului scurgerii în râuri, eroziunea solului pe terenurile în pantă irigate

Habitatele de zone uscate au fost distruse în trecut, secarea unor valoroase zone umede, lacurile de acumulare şi derivaţiile de pe cursurile de apă au un efect negativ asupra ecosistemelor râurilor, pierderile din sistemele de irigaţii au creat zone umede artificiale importante pentru floră şi faună

Republica Cehă

Nu sunt probleme semnificative, sursa de apă este bine regularizată

Nu sunt probleme semnificative

Estonia Poluare datorită utilizării îngrăşămintelor

Eutrofizare

Ungaria Scădere semnificativă a nivelului apei subterane

Secarea unor valoroase zone umede, lacurile de acumulare şi derivaţiile de pe cursurile de apă au un efect negativ asupra ecosistemelor râurilor, pierderile din sistemele de irigaţii au creat zone umede artificiale importante pentru floră şi faună

Letonia Poluare Eutrofizare

Lituania

Eroziune, poluare datorită utilizării îngrăşămintelor şi pesticidelor

70% din zonele umede au dispărut

Polonia

Scădere semnificativă a nivelului apei subterane, contaminarea apelor cu nutrienţi, schimbări ale regimului scurgerii în râuri, eroziuni

Secarea unor valoroase zone umede, lacurile de acumulare şi derivaţiile de pe cursurile de apă au un efect negativ asupra ecosistemelor râurilor, pierderile din sistemele de irigaţii au creat zone umede artificiale importante pentru floră şi faună

România

Contaminare limitată a apei cu pesticide şi nutrienţi datorită utilizării mai reduse a acestora în ultima perioadă, sărăturarea apei subterane şi în special a solului

Habitatele din zonele uscate au fost afectate negativ în trecut

Slovacia Lacurile de acumulare şi barajele de pe cursurile superioare au un efect negativ asupra ecosistemelor râurilor, nu s-au raportat efecte negative in zonele irigate

Slovenia

Irigaţiile sunt bine regularizate şi nu utilizează resurse importante de apă din râuri

Lacurile de acumulare au un efect negativ asupra ecosistemelor râurilor, noile proiecte de irigaţii trebuie să se supună evaluărilor de impact asupra mediului

Sursa: Impactul asupra mediului al irigaţiilor în Uniunea Europeană; Raport al Directoratului de mediu al Comisiei Europene; Institutul pentru Politica Europeană de Mediu, Londra; în colaborare cu Universitatea Politehnică din Madrid şi Universitatea din Atena; martie 2000 şi Rapoartele Dialogurilor naţionale.

99

Page 100: Water, Food and Environment

În faza următoare a Dialogului, va continua procesul de dialog inter-sectorial ţinut între factorii implicaţi, atât la nivel regional, cât şi la nivel naţional şi de bazin hidrografic. Dialogurile la nivel naţional sau mesele rotunde vor forma esenţa dialogului. Dialogurile la nivel regional din ţările ECE şi la nivel de bazine hidrografice le vor completa, pentru a ajuta la schimbul de informaţii şi la aspecte şi cerinţe care-i vizează direct pe utilizatori. Se vor face eforturi speciale pentru a se face legătura cu nivelele locale, unde dezideratul de bază este de a implica utilizatorii reali ai serviciilor de apă.

Baza de Cunoştinţe va fi esenţa ştiinţifică şi politică a Dialogului. O baza de cunoştinţe lărgită va alimenta dialogul pentru a stabili cunoştinţe demne de încredere, acceptate atât de factorii implicaţi în probleme agrare cât şi de cei implicaţi în probleme de mediu. Baza de cunoştinţe se va axa pe îmbunătăţirea producţiei agricole şi pe obţinerea unui mediu mai sigur şi va lua în considerare atât impactul dezvoltării anterioare, cât şi evaluarea opţiunilor de dezvoltare viitoare. Procesul de implementare a Directivei Cadru a Apei va crea informaţie, experienţă şi cunoaştere.

Agricultura irigată şi neirigată ca un consumator de apă important este un element semnificativ în echilibrul apei din bazinele hidrografice. Transformarea şi modernizarea agriculturii în regiunea ECE ar trebui să aibă în vedere aspecte sociale şi economice, dar şi probleme de protecţie a mediului natural şi al resurselor de apă. Agricultura nu ar trebui înţeleasă numai ca producător de hrană dar şi ca factor care afectează mediul natural şi peisajul (Mioduszewski, 2002).

Multe probleme asociate cu coexistenţa a trei elemente - apa, agricultura şi mediul – nu sunt încă soluţionate. Sunt necesare studii interdisciplinare precum şi stimularea dialogului şi a discuţiilor între specialişti în ecologie, agronomie, economie, gospodărirea apei. Dialogul purtat atât pe plan naţional cât şi internaţional este aşteptat să aducă rezultate menite să faciliteze ameliorarea mediului şi a resurselor de apă şi în acelaşi timp să asigure producţia de hrană în cantităţi mulţumitoare şi de bună calitate. Pentru a rezuma:

• Rolul agriculturii nu constă numai în producţia de hrană. Este de asemenea necesar să prevadă şi să definească funcţia publică a agriculturii. Funcţia publică este să protejeze diversitatea biologică şi valoarea ridicată a peisajului cultural actual, a aşa numitului concept "land stewardship". Din acest punct de vedere se cere definirea unei noi funcţii a gospodăririi apei în peisajul agricol şi vice versa.

• Gospodărirea integrată a apei în bazine hidrografice trebuie să fie implementată cât mai repede posibil şi trebuie elaborate planuri de gospodărire a apei.

• O sarcină importantă este reducerea poluării difuze din resursele agricole. Este un deziderat definirea şi apoi introducerea unui cod acceptat de bună practică agricolă (aşa cum a fost cerută de măsurile de dezvoltare rurală). Al doilea este cum să se diminueze transportul de nitraţi pe râuri. O soluţie ar fi în zonele tampon dea lungul apelor, în iazurile mici, zonele umede reamenajate, sisteme de drenare regularizate, etc., care ar ajuta la recuperarea – sau obţinerea – unei bune stări ecologice a râurilor şi a altor ape de suprafaţă şi subterane.

• Întrebarea este dacă creşterea producţiei în agricultură, alimentată din precipitaţii are vreo influenţă în ceea ce priveşte echilibrul apei, câtă apă ne trebuie pentru irigaţii (livezi, legume). Schimbarea globală a climei va afecta echilibrul apei, a resurselor de apă şi a cerinţelor de apă.

• Planificarea locală este foarte importantă din punct de vedere al protecţiei apei, în special măsuri precum defrişările, protecţia contra inundaţiilor, construcţia de zone tampon, zone umede, etc. Problemele de protecţia apei ar trebui să fie luate în considerare mai mult decât până acum în astfel de planuri.

100

Page 101: Water, Food and Environment

9. Viitoarele planuri pentru Dialogul ECE-AHM Procesele Dialogului Naţional în cele 10 ţări candidate la UE s-au bazat pe rezultatul iniţierii Dialogurilor Naţionale ale Grupurilor de Lucru de la Bonn şi de Dialogul AHM ECE din cadrul întâlnirii de lansare de la Bled. Următoarele discuţii legate de cele mai bune măsuri şi mijloace pentru procesul dialogului între ţări ar putea fi foarte folositoare. Dialogul s-a încheiat, multe probleme au rămas nesoluţionate, unele acţiuni se întreprind încă la diferite nivele pentru a îmbunătăţi calitatea mediului în zonele rurale

Elementele cheie ale bazei de date pentru Dialogul AHM ECE pentru faza următoare a Dialogului vor fi documentele ghid realizate de Grupurile de Lucru CIS a UE (Căsuţa 1). Aceasta ar trebui considerată ca fiind cerinţa cheie pentru felul în care vor fi adoptate aceste documente - baza de date principală pentru implementarea Directivei Cadru a Apei a UE – în regiunea ECE luând în considerare condiţiile specifice. Schimbul internaţional asupra aplicării practice şi a adoptării documentelor ghid ar putea fi de asemenea folositoare (ex. Căsuţa cu informaţii / mijloace pentru planificarea gospodăririi integrate a bazinelor hidrografice)

Programul de lucru şi dezvoltarea bazei de date pentru Dialogul AHM a ECE au fost discutate la întrunirile grupului de lucru regional pentru Europa a ICID şi de către echipa de lucru ICID cu privire la Directiva Cadru a Apei (la Brno şi Cape Town în 2001 şi la Bled şi Montreal în 2002). S-a căzut de acord să se continue cooperarea cu ICID pentru următoarea faza a Dialogului.

101

Page 102: Water, Food and Environment

102

Căsuţa 6

Planuri viitoare pentru a doua fază a Dialogului AHM a ECE Propuneri pentru cerinţele de bază la a doua fază a Dialogului AHM a UE:

• Dialogurile ar trebui organizate la nivel de bazine hidrografice în acord cu procesul de pregătire a planurilor de gospodărire a bazinelor hidrografice cerute de Directiva Apei.

• Se impune o implicare urgentă a reprezentanţilor fermierilor şi a asociaţiilor acestora (Camera Agrară se va implica în Republica Cehă).

• Întâlnirile de dialog local vor începe în Republica Cehă la râul Orlice, care a fost selectat ca bazin hidrografic pilot în ceea ce priveşte managementul unui bazin hidrografic privind asistenţa unui proiect de înfrăţire (conceput de un consorţiu din Marea Britanie, Franţa şi Austria).

• Există o cerinţă pentru o mai detailată cunoaştere a relaţiilor dintre Directiva Cadru a Apei şi Politica Agrară Comună a Comunităţii Europene.

• Folosirea fondurilor structurale ale UE (şi anume EAGGF, HRDP) pentru ameliorarea investiţiilor în domeniul apei, care vor trebui să fie bine pregătite (incluzând procesul plăţilor).

Sursa: Raportul Naţional din Republica Cehă

Două cerinţe majore sunt în mod frecvent capul de listă a comunităţii de apă din Slovacia: aderarea la UE şi aplicarea Gospodăririi Integrate a Resurselor de Apă.

Faza următoare a Dialogului AHM ar trebui focalizată pe:

• Implementarea Politicii Agrare Comune a UE.

• Gospodărirea Integrată a Resurselor de Apă.

• Relaţii între Apă, Producţie Agricolă şi Mediu.

• Implementarea Directivei Cadru a Apei. Sursa: Raportul Naţional din Slovacia

Pentru protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din sursele agricole, Directiva Nitraţilor recunoaşte că în perioada folosirii de îngrăşămintelor naturale sau chimice care conţin azot necesar în agricultură, orice supradozare constituie un risc pentru mediu. De aceea se impun acţiuni comune pentru a controla problema creşterii producţiei intensive a şeptelului şi că politica agricolă trebuie să ia în considerare mai mult politica mediului. O altă ameninţare însemnată a agriculturii asupra mediului sunt riscurile folosirii de pesticide asupra omului şi a vieţii acvatice. Se recomandă pregătirea unui cadru legal de politică şi gospodărire care va permite autorităţilor să dezvolte programe de reducere a riscurilor.

Sursa: Raportul Naţional WFE din România

Page 103: Water, Food and Environment

103

Reţeaua proiectelor la nivel local şi al bazinelor hidrografice în regiunea ECE se va concentra pe testarea şi evaluarea modurilor de abordare inovative care susţin dezvoltarea durabilă a serviciilor de apă pentru agricultură şi mediu. Acestea vor constitui o platforma pentru schimbul de informaţii – conducând la identificarea “celor mai bune practici ”. în cadrul Proiectului Dialogului ECE se vor selecta studii de caz pilot şi/sau bazine hidrografice pilot. Selecţia se va baza pe datele accesibile, pe studii efectuate anterior în zonele investigate şi pe sistemul de scară.

Căsuţa 7

Documente ghid pentru implementarea Directivei Cadru a Apei a UE (pentru ianuarie 2003) IMPRESS - Ghid pentru analiza de Presiuni şi Impacte în conformitate cu Directiva

Cadru a Apei

ăHMWB – Document ghid pentru identificarea şi desemnarea corpurilor de apa puternic modificate şi artificiale

REFCOND – Ghid pentru stabilirea condiţiilor de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă din punct de vedere biologic

COAST – Ghid privind tipologia, condiţiile de referinţă şi sistemul de clasificare pentru ape tranzitorii şi ape costale

INTERCALIBRATION – Spre un ghid de stabilire a reţelei de intercalibrare şi a procesului exerciţiului de intercalibrare

WATECO – Economie şi Mediu. Implementarea cerinţelor Directivei Cadru a Apei. Document ghid.

MONITORING – Ghid asupra Monitorizării pentru Directiva Cadru a Apei

GW - Directiva Cadru a Apei: Aspecte statistice pentru identificarea tendinţelor de poluare a apei subterane şi agregarea rezultatelor de monitorizare

BPRBP - WP1 Identificarea RBD – Identificarea Districtelor bazinelor hidrografice în Statele Membre.

WP2 Procesul de planificare – Ghid asupra procesului de planificare

WP3 Participarea publicului – Ghid asupra participării publicului în legătură cu Directiva Cadru a Apei

GIS – Document ghid asupra implementării elementelor de GIS în legătură cu Directiva Cadru a Apei

PRB – Sumarul propunerilor Statelor Membre pentru bazinele pilot

Corpuri de apa – Ghid orizontal asupra aplicării termenului de “corp de apa” în contextul Directivei Cadru privind Apa

Zone umede - NOTE – reflectând importanta zonelor umede pentru procesul Directivei Cadru privind Apa. A fost stabilit un nou grup de lucru, sub conducerea Italiei şi care include printre participanţi WWF şi care a elaborat un ghid orizontal privind zonele umede, ghid care a fost înaintat întâlnirii Directorilor de Apă de la Atena, din luna Iunie 2003.

Page 104: Water, Food and Environment

Proiectul Dialogului ECE este văzut ca un proces descentralizat, pe mai mulţi ani, cu puncte de reper la cel de al 3-lea Forum Mondial al Apei de la Kyoto şi cel de al 4-lea Forum Mondial al Apei de la Montreal.

Coordonarea generală şi derularea proiectului de desfăşoară în cadrul activităţilor Dialogului Global, concomitent cu programul de lucru privind Strategia Comună de implementare a Directivei Cadru privind Apa. Proiectul Dialogului ECE este coordonat de asemenea cu alte activităţi relevante ale GWP CEE, ERWG ICID, WWF Programul Carpato-Dunărean şi WWF Europa.

104

Page 105: Water, Food and Environment

COMISIA EUROPEANA Direcţia Generală de Mediu Direcţia B - Calitatea de Mediu a Resurselor Naturale ENV.B1 - Apa, Mediul Marin şi Terestru Brussels, 7.02.2003

DG ENV. B1/BB D(2002)

Document de Lucru

DIRECTIVA CADRU PENTRU APĂ (DCA) ŞI INSTRUMENTELE DIN CADRUL

POLITICII AGRICOLE COMUNITARE (PAC) ÎN VEDEREA SPRIJINIRII

IMPLEMENTĂRII ACESTEIA

Introducere Acest document explică interacţiunea dintre agricultură şi apă şi politicile lor acoperitoare (Politica Agricolă Comunitară (PAC) şi Directiva Cadru pentru Apă (DCA)). Utilizatorii oportuni relevanţi pot fi autorităţi însărcinate cu sistematizarea pentru dezvoltare rurală, sistematizarea managementului bazinelor hidrografice, protecţia mediului şi secretariatele convenţiilor internaţionale.

Documentul este o contribuţie la procesul de discuţie privind veriga dintre PAC şi DCA. Cum aceste două politici sunt ele însele în discuţie (PAC de ex. COM (2002) 394 “Comunicare la jumătatea termenului a politicii agricole comunitare” şi COM (2003) 23 “Perspectiva pe termen lung pentru agricultură eficientă; DCA de ex. strategia de implementare), lucrarea va avea nevoie să fie actualizată şi adaptată permanent la modificările din aceste politici. Aşadar, aceasta poate reprezenta doar discuţii şi status quo-ul de la un anumit punct şi trebuie considerat ca un document de lucru.

Este evident că toate sectoarele, precum industria chimică, transporturile, sectorul de sănătate şi tratarea apei uzate urbane vor trebui să contribuie la implementarea DCA. Totuşi acest document se concentrează în mod evident asupra sectorului agricol.

De o importanţă deosebită este alinierea măsurilor de sistematizare din cadrul politicii de Dezvoltare Rurală şi DCA şi prin urmare trebuie sa conştientizam ambele programe. Un tablou sinoptic al acestor programe este dat în cap. 4.1.1.

În afara de PAC, politica de Coeziune va fi de asemenea relevantă pentru implementarea DCA. Diverse măsuri din Dezvoltarea Rurală (investiţii, tineri fermieri, pregătire, prelucrare şi marketing) sunt deja finanţate prin fonduri structurale. De asemenea, LEADER - este un instrument important din fonduri structurale pentru sprijinirea Dezvoltării Rurale. Aceasta lucrare, totuşi, din motive de simplificare nu va face distincţie între fondurile de susţinere din garanţia EAGGF, dar va avea legătură în general cu Dezvoltarea Rurală.

105

Page 106: Water, Food and Environment

Mai presus de toate lucrarea ar trebui examinată ca o tentativă de promovare a unei concepţii de ansamblu între două arii de politici majore cu scopul ca amândouă să tragă foloase.

Scopurile DCA DCA 2000/60/CE are următoarele ţeluri principale:

- Extinderea sferei de acţiune a protecţiei apei asupra tuturor apelor (ape de suprafaţă şi ape subterane).

- Atingerea unui “statut bun” pentru toate apele (statut ecologic şi chimic bun pentru ape de suprafaţă şi statut chimic şi cantitativ bun pentru ape subterane) prin termene finale stabilite.

- Managementul apei bazat pe bazine hidrografice.

- “Apropiere combinată” pentru valorile limită de emisie şi standarde da calitate, în plus concordanţa de fază a substanţelor periculoase.

- Obţinerea de preţuri juste.

- Determinarea mai îndeaproape a implicării cetăţenilor, ceea ce înseamnă implicarea mandatara obligatorie a părţilor interesate.

- Punerea legislaţiei pe un făgaş bun.

- Stabilirea unui cadru managerial coerent pentru toată legislaţia pentru apă înrudită, astfel permiţând aplicarea cu fermitate, în acelaşi timp, a sistematizării şi măsurilor. Aceasta nu schimbă obligaţiile şi termenele finale deja existente în legislaţie.

Recapitulând, obiectivul general al DCA este statutul bun pentru apele de suprafaţă şi apele subterane. Realizarea acestui obiectiv îl va face mai accesibil pentru un şir de utilizări ale resurselor de apă (apa de băut, de irigaţii, de uz industrial etc.). Pentru anumite domenii alese, de ex. apa folosită ca apa de băut şi pentru baie, cerinţe de calitate suplimentare şi/sau măsuri de evacuare ambele fiind sub legislaţia Statelor Membre şi ale UE.

Cum influentează agricultura apele şi ecosistemele conexe?

În timp ce agricultura împovărează resursele de apă, îndeosebi prin poluare difuză, progresul ar putea de asemenea fi obţinut printr-o calitate mai bună a apei în cazul surselor de poluare punctuală, precum şi pentru apa uzată urbană şi industrială. Aceasta a fost recent evidenţiată de raportul EEA pentru 2002. Pentru interacţiunea dintre folosirea eficientă a apei şi agricultură, pot fi identificate următoarele probleme:

Irigaţii şi drenaje Irigaţia ca parte a agriculturii intensive, inclusiv horticultura, poate conduce şi a condus de fapt la o folosinţă ineficientă a apei în unele state membre. În plus, cheltuielile pentru apa de irigaţii nu acoperă întotdeauna în mod necesar toate costurile. Problemele ridicate din irigaţii se ivesc în principal în Statele Membre din Sud şi sunt adesea legate de recolte specifice precum porumb, fructe şi legume.

106

Page 107: Water, Food and Environment

Drenajul terenului se poate realiza prin coborârea suprafeţei apei subterane, tot aşa ca şi distrugerea terenurilor inundabile cu habitate importante pentru specii protejate.

Cantitatea şi calitatea apei 3.2.1. Apa subterană

Următoarele activităţi agricole pot afecta chimismul bun şi statutul cantitativ bun al apei subterane precum:

- Pesticidele (de la echipamentul de aplicare, manevrare şi curăţare) de la activităţile pentru protecţia plantelor, care se pot infiltra în apa subterană.

- Nutrienţi – în principal nitraţi de la fertilizare – care se pot infiltra în apa subterană.

- Irigaţiile şi drenajele pot afecta nivelul suprafeţei apei subterane şi pot duce la salinizare.

- Drenajul poate afecta ecosistemele terenurilor inundabile, care sunt influenţate de apa subterană.

- Utilizarea intensivă a apei de către sectoare agricole specifice (de ex. sectorul zootehnic) poate afecta nivelul suprafeţei apei subterane.

3.2.2. Apa de suprafaţă (râuri, lacuri, ape tranziţionale, ape costiere)

Apele de suprafaţă pot fi contaminate de diferite “inputuri” pentru agricultură sau produsele lor auxiliare, contaminatori sau produse metabolice care conduc la eutroficare şi efecte colaterale asupra organismelor non ţintă. Următoarele activitatea agricole pot afecta starea chimică şi ecologică a apelor de suprafaţă, în special dacă se aplică neadecvat (de ex. pe pante, cauzând eroziunea, în timpul anotimpului nepotrivit, în cantităţi nepotrivite, fără respectarea fâşiilor tampon stabilite), precum:

- evacuarea pesticidelor (din utilizarea, manevrarea şi curăţarea echipamentului) de la activităţile de protecţia plantelor;

- evacuarea nitraţilor şi fosfaţilor de la fertilizare;

- metale grele de la utilizarea reziduurilor de canalizare şi a bălegarului ca parte a ingredientelor active ale pesticidelor (de ex. sărurile de cupru), precum şi contaminanţi ai fertilizatorilor (de ex. Cd din fosfaţi);

- sedimente din eroziune ce pot influenţa cursurile de apă (statutul hidromorfologic) şi ecosistemele terenurilor inundabile;

- drenajul poate afecta ecosistemele terenurilor inundabile;

- utilizarea intensivă a apei de către proprietăţile agricole;

- depunerea din amoniacul atmosferic provenit din bălegar, cauzând de asemenea acidificarea solului.

107

Page 108: Water, Food and Environment

Competiţia între apă şi agricultură pentru utilizarea terenului. Cerinţa contradictorie pentru teren pentru sectorul agricol şi pentru sectorul de apă – în vederea implementării DCA – poate surveni datorită:

- Necesitatea de teren pentru reconstituirea unui bun model de curgere a apelor de suprafaţă (însemnând realizarea unui bun statut hidromorfologic).

- Nevoia de a proteja terenurile inundabile.

- Nevoia de utilizare a terenului în scopul de a nu-l schimba din agricol în diferite sisteme de producţie (păşune în loc de arabil).

- Nevoia de teren precum şi de management în mod special în vederea prevenirii inundaţiilor.

Principalele interactiuni dintre agricultură (reglementată de pac) şi apă (reglementată de dca)

4.1. Interacţiune la nivel administrativ Următoarele aspecte vor fi cruciale la nivel administrativ:

4.1.1. Sincronizarea sistematizării prin DCA şi PAC

O comunicare asupra prezentării la jumătatea termenului PAC a fost supusă Consiliului şi Comisia a întabelat respectivele propuneri legale, care acum vor fi discutate în Consiliu şi Parlament. Perioada de finanţare în curs pentru Programele de Dezvoltare Rurală este 2000 – 2006. Regulamentul respectiv este (CE) 1257/1999 şi (CE) 445/2002.

Urmare a evaluării de sinteză a dezvoltării rurale în 2003/2004, următoarea perioadă de planificare a acesteia este 2007 – 2013. Pentru aceasta va trebui să se ia în considerare schimbările din PAC, ca rezultat al verificării de la jumătatea termenului şi/sau al altor propuneri. După raportul de la jumătatea termenului al PAC, care se va face în 2003, o nouă perioadă de finanţare va începe în 2007, eventual legată de o reformă a Politicii Agricole Comunitare, care este aşadar întemeiată pe Regulamentul modificat.

În 2004, evaluarea situaţiei în bazinele hidrografice conform Articolului 5 din Directiva DCA va fi finalizată (analiza caracteristicilor, controlul impactului activităţilor umane, analiza economică a utilizării apei). Evaluarea ar putea fi introdusă în orice discuţie a noii perioade de finanţare/de reformă a Politicii Agricole Comunitare, inclusiv venituri bugetare (alocarea de fonduri pentru Dezvoltarea Rurală). Tabelul 1 arată o comparaţie directă a programului modificărilor CAP şi a implementării DCA.

4.1.2. Coordonarea în programul de măsuri

Programele de Dezvoltare Rurală vor avea nevoie în viitor să fie cel puţin coordonate la nivel de bazin hidrografic – şi aliniate cu planurile de management al bazinelor hidrografice – efectuând o cooperare strânsă între autorităţile competente responsabile pentru Programul de Dezvoltare Rurală şi cele responsabile pentru apă. Aceasta înseamnă că reprezentanţi din partea autorităţilor însărcinate cu Programul de Dezvoltare Rurală trebuie să fie

108

Page 109: Water, Food and Environment

reprezentaţi în autorităţile bazinelor hidrografice şi viceversa. În mod egal măsurile programelor de dezvoltare rurală pot deveni parte a programului de măsuri din DCA sau viceversa. Ca în multe situaţii, bazinele de recepţie ale râurilor vor fi mai extinse decât regiunile geografice pentru Dezvoltare Rurală, fiind posibil ca autorităţile de bazin hidrografic să aibă nevoie să caute finanţare în diverse Programe de Dezvoltare Rurală regionale şi este de asemenea posibil ca autorităţile regionale rurale individuale să poată fi implicate în mai mult de un proiect de bazin hidrografic.

4.1.3. Sinergii ale PAC şi DCA privind identificarea factorilor de mediu.

Monitorizarea cursurilor de apă, reglementată de DCA, va fi benefică pentru sectorul de apă şi sectorul agricol. Când se proiectează reţeaua de puncte de recoltare de probe, activităţile agricole (tipul de activitate agricolă, rotaţia recoltelor şi folosirea inputurilor) trebuie luate în considerare. Aceasta ar trebui să conducă la o cooperare apropiată (de ex. reprezentarea fiecăruia în comitetele celuilalt) între autorităţile competente pentru apă şi agricultură din cadrul Statelor Membre şi la o mai bună înţelegere a problemelor identificate prin monitorizare.

Listele suprafeţelor protejate de legislaţia Comunitară pentru conservarea habitatelor şi a speciilor dependente direct de apă ce se stabilesc de către Statele Membre – după cum se stipulează în Anexa IV a DCA – vor tolera mai bine măsurile din cadrul articolelor 16 şi 22 ale Regulamentului de Dezvoltare Rurală cu privire la conservarea lor.

4.1.4 Competiţia pentru teren

Măsurile din cadrul DCA ar putea să necesite schimbări în utilizarea pământurilor şi în managementul lor şi prin urmare ar putea să ducă la competiţie pentru terenuri (de ex. schimbarea din arabil în păşune, împădurire şi în cazuri extreme scoaterea de teren din activitatea agricolă). Aceasta ar putea crea presiune în sectorul agricol privind creşterea venitului şi poate conduce la discuţii despre necesitatea de a compensa. În particular, aceasta va fi dificil pentru zonele dinafara folosinţelor agricole sau pentru zonele scoase din folosinţa agricolă, acolo unde fondurile PAC ar putea să nu fie utilizabile.

Programul modificărilor PAC şi implementării DCA Tabel 1:

Anul Politica de Dezvoltare Rurală (PAC) Directiva Cadru pentru Apă (DCA)

2000 Aprobarea Programelor de Dezvoltare Rurală din Agenda 2000.

Adoptarea DCA şi intrarea în vigoare.

2002 Comunicarea Comisiei privind Recenzia la jumătatea termenului a PAC

2003 Reforma PAC: O Perspectiva pe Termen Lung pentru o Agricultură Eficientă (propuneri legislative conform recenziei de la jumătatea termenului). Raportul de sinteză asupra Regulamentului 1259/1999/CE, inclusiv cerinţele de protecţie a mediului pentru agricultură sprijinită în mod direct. Al 3-lea Raport asupra Coeziunii Economice şi Sociale care trasează orientările viitoare pentru Fondurile Structurale UE şi Politica de Dezvoltare Rurală.

Transpunerea DCA în legislaţia naţională de către Statele Membre (conform articolelor 3 şi 23) în legislaţii naţionale; desemnarea districtelor de bazine hidrografice şi ale autorităţilor competente.

2004 Raportul de sinteză al Comisiei privind evaluarea Analiza caracteristicilor,

109

Page 110: Water, Food and Environment

la jumătatea termenului a Programelor de Dezvoltare Rurală. Comunicarea Comisiei privind “AGENDA 2007” inclusiv perspectiva financiara viitoare 2007 – 2013. Cel mai târziu în 2004, daca este necesar, propuneri legislative în cadrul “AGENDA 2007”.

presiunilor şi impactelor din bazinele hidrografice (conform art. 5 al DCA).

2005 Discuţii şi adoptarea “AGENDA 2007” inclusiv perspectiva finanţării viitoare.

2006 Discuţii şi aprobarea noilor Programe de Dezvoltare Rurală.

Reţeaua de monitorizare (conform art. 8) trebuie să fie realizată. Consultarea publică a Orarului şi Programului de exploatare pentru proiectul de management al bazinului hidrografic (conform art. 14).

2007 Demararea noilor Programe de Dezvoltare Rurală. 2008 Consultare publică asupra

proiectelor de management al bazinelor hidrografice (conform art. 14).

2009 Proiectele de management al bazinelor hidrografice (conform art. 13).

2013 Sfârşitul Perioadei de Sistematizare a Dezvoltării Rurale 2007 – 2013.

2015 Atingerea unui bun statut (conform art. 4).

4.1.5. Derogări

DCA prevede unele derogări pentru ape considerabil afectate de activitatea umană. Acestea ar putea fi activităţile agricole. Asemenea derogări ar putea solicita:

- Timpul realizării obiectivelor

- Obiective de mediu mai puţin importante.

În ambele cazuri, trebuie demonstrat că atingerea obiectivelor standard este ori imposibilă, ori exagerat de scumpă. Politica şi administraţia vor fi nevoite să judece şi să stabilească priorităţile.

4.2. Interacţiuni la nivelul fermei 4.2.1. Măsuri DCA

În DCA, Statele Membre proiectează măsuri care trebuie, dacă sunt adecvate, să fie coordonate la nivelul bazinului hidrografic de o autoritate de management al bazinului, în cadrul proiectului de management al bazinului hidrografic (conform art. 11 DCA).

Acest proiect de management al bazinului hidrografic ar trebui să prevadă următoarele:

110

Page 111: Water, Food and Environment

(1) Măsuri de bază ce reprezintă cerinţele minime pentru a se conforma cu bazinul hidrografic. Cu relevanţă pentru agricultură, acestea sunt:

- Măsuri justificative cerute prin legislaţia comunitară (de ex. planuri de acţiune şi coduri ale Bunei Experienţe Agricole privind fertilizarea în cadrul Directivei Nitraţilor, aplicarea celor mai potrivite tehnici în creşterea intensivă a porcilor şi păsărilor).

În completare la acestea şi în legătura cu producţia agricolă, măsurile de bază trebuie să constea de asemenea din următoarele:

- Promovarea utilizării eficiente a folosinţei apei.

- Protejarea apei de băut.

- Controlul prelevărilor de apă.

- Prevederea acoperirii costurilor pentru serviciile de apă.

- Prevenirea sau controlul pătrunderii poluanţilor din surse difuze.

- Asigurarea unui statut hidromorfologic al apei, care să permită atingerea unui bun statut ecologic.

- Eliminarea poluării din apele de suprafaţă a substanţelor prioritare şi reducerea progresivă a poluării cu alte substanţe pentru atingerea obiectivelor unui bun statut.

(2) Acolo unde măsurile de bază nu ating obiectivele, trebuie luate măsuri suplimentare. În privinţa acestora, Statele Membre au libertatea de a alege cu condiţia ca acestea să atingă obiectivele DCA. În afara listei incomplete a măsurilor posibile, acelea cu relevanţă pentru agricultură ar putea include:

- Stabilirea codurilor de Bună Experienţă (aceasta înseamnă ca standarde suplimentare şi speciale pot fi introduse la nivelul bazinului hidrografic).

- Măsuri care influenţează managementul şi folosinţa terenului (precum restabilirea modelelor iniţiale de curgere, stabilirea benzilor tampon, recrearea şi restabilirea terenurilor inundabile).

- Controale pentru prelevare.

- Cerinţe privind practicile agricole adaptate.

- Promovarea tehnologiilor de salvare a apei.

- Măsuri de cercetare, dezvoltare, educare şi pregătire.

În plus, pentru a proteja apa subterană, care acum este folosită în scopuri potabile, Statele Membre pot:

- Prevedea măsuri de protecţie a cursurilor de apa folosite pentru prelevarea apei de băut în scopul reducerii tratării.

- Stabilirea zonelor de protecţie sanitara pentru suprafeţele de captare a apei.

Odată ce aceste măsuri au fost introduse de Statele Membre, ele se vor pune în practica de către fermieri.

4.2.2. Standarde

Standardele existente pentru nitraţi şi pesticide rămân şi se vor dezvolta în continuare odată cu legislaţia respectivă. Alte detalii despre apa subterană se vor reglementa prin Directiva de Apă Subterană care urmează să apară. Conceptul de inversare al DCA oferă un nou instrument pentru a demara măsurile la o data anterioară.

111

Page 112: Water, Food and Environment

Totuşi, interacţiunea dintre apa subterană şi apa de suprafaţă asemeni unui schimb de apă între apa subterană şi cursurile de apă, o poate face necesară în considerarea impactului apei subterane asupra stării ecologice a apei de suprafaţă. Aceasta ar avea ca rezultat stabilirea de standarde mai severe, în cazul în care standardele de apă subterană nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivului de statut de bună calitate pentru apa de suprafaţă. De ex. dacă un reziduu de pesticid de 0,1 µg/l în apa subterană ar putea afecta local o specie anume din apa de suprafaţă alăturată datorită schimbului de apă, acest standard de apă subterană ar trebui să fie mai sever pentru respectiva zona de apă subterană.

În plus, Statele Membre pot să stabilească standarde mai severe în zonele de captare a apei pentru apa subterană folosită ca apă potabilă, pentru a reduce nivelul tratamentului de epurare. Aceasta ar avea implicaţii pentru codul regional/local al Bunei Experienţe Agricole şi pentru standardele ce rezultă din implementarea Directivei privind Prevenirea şi Controlul Poluării Integrate în creşterea intensivă a porcilor şi păsărilor.

4.2.3. Principiul „poluatorul plăteşte”

Pentru impactul agriculturii asupra mediului şi cu privire la plăţile către fermieri pentru activităţi specifice şi pentru a onora standardele, principiul poluatorului este foarte relevant. Conform Strategiei asupra integrării de mediu şi a dezvoltării eficiente în cadrul PAC, stabilită de Consiliul Agricol (Documentul Consiliului 13078/99 din 17.11.1999), “fermierii trebuie să se supună costurilor până la nivelul de referinţă a bunelor practici agricole din zona interesată. În general, dincolo de acest nivel este impropriu plătirea fermierilor pentru servicii de mediu pe care ei le prevăd prin propriile lor resurse private sau prin factorii de producţie. Totuşi, în zonele cu serioase probleme de mediu, intervenţiile guvernului, compatibile cu Tratatul, ar putea fi necesare pentru îmbunătăţirea eficienţei până la nivelul de referinţă.”

4.2.4. Rezultatele competiţiei pentru fermieri în diferite bazine hidrografice

Codurile Bunei Experienţe Agricole (cap. 5.3) trebuie cel puţin parţial să fie proiectate la nivelul bazinului hidrografic, rezultând din dezavantajele competitive ale fermierilor din cadrul bazinelor “problematice” (de ex. interzicerea anumitor pesticide sau restricţii de anumite folosinţe, restricţii asupra fertilizărilor). Aceasta face posibilă creşterea rezistentei sectorului agricol în a se supune măsurilor specifice şi restricţiilor. Apreciaţi dacă şi în ce mod se compensează fermierii în asemenea situaţii.

4.2.5. Scopul lărgit al DCA în comparaţie cu legislaţia anterioară privind apa

În privinţa producţiei agricole la nivel de ferma, următoarele rezultate care depăşesc obiectivele Legislaţiei Comunitare anterioare privind apa, pot fi identificate ca relevante:

(1) Prelevarea apei poate să nu conducă la pagube semnificative asupra ecosistemelor terestre ce depind direct de apa subterană. Aceasta ar putea rezulta în principal în restricţii privind irigaţiile şi drenajul. Statele/regiunile membre trebuie să definească noţiunea de “semnificativ”.

(2) Contribuţiile pentru restabilirea modelelor anterioare de curgere vor influenţa modelele de agricultură (păşuni versus teren arabil, restricţii privind rotaţia culturilor etc.).

112

Page 113: Water, Food and Environment

Măsuri ale politicii agricole comunitare actuale pentru sustinerea şi implementarea DCA

Actuala Politică Agricolă Comunitară conţine o serie de instrumente, prin care susţinerea fermierilor este făcută fie prin servicii specifice (Dezvoltare Rurală), fie este obligată să respecte cerinţele de protecţie a mediului (Organizaţii de Piaţă Comună). Amândouă pot contribui la implementarea DCA în sectorul agricol în scopul de a se obţine un bun statut ecologic în general.

5.1. Organizaţia de Piaţă Comună

Conform Regulamentului 1259/1999/CE, Statele Membre trebuie să ia măsurile de mediu pe care le consideră potrivite având în vedere situaţia terenului agricol folosit sau producţia respectivă şi care reflectă efectele potenţiale de protecţia mediului. Aceste măsuri pot să cuprindă cereri de protecţia mediului specifice constituind o condiţie pentru plăţi directe. Fermierii ar putea pierde parţial sau total sprijinul direct în cazul în care nu se supun acestor cereri.

În vreme ce Statele Membre au fost pana acum destul de rezistente în a folosi acest instrument, acesta ar putea fi folosit pentru numeroase aspecte ale poluării apei şi utilizarea ineficienta a acesteia. Mai multe informaţii asupra importantei codurilor Bunei Experienţe Agricole şi asupra DCA sunt date în cap. 5.3.

5.2. Dezvoltarea Rurală

Programele de Dezvoltare Rurală veghează asupra diverselor măsuri de sprijinire a fermierilor şi a comunităţii rurale. Unele dintre acestea, în particular mediu agricol, zonele defavorizate şi pregătirea ar putea contribui direct la implementarea DCA. Trebuie notat că Politica de Dezvoltare Rurală a UE este supusă posibilelor modificări pentru perioada viitoare de finanţare (2007 – 2013).

5.2.1. Investiţii în holdingurile agricole Astfel de ajutor poate fi dat fermierilor pentru păstrarea şi îmbunătăţirea mediului natural. De ex. fermierii ar putea cumpăra echipamente moderne sau ar putea îmbunătăţi echipamentele existente în vederea întrunirii standardelor specifice. În timp ce se aplică ca regulă generală principiul plăţilor poluatorului, în circumstanţe speciale ajutorul poate fi dat pentru a se supune noilor standarde introduse pentru capacităţile de stocare a bălegarului din Directiva Nitraţilor.

În acest capitol, următoarele investiţii de ajutorare a implementării DCA par posibile:

- Echipamente de irigare economică.

- Standarde de emisie a tuturor dejecţiilor de la grajduri care merg alături de standardele existente (pentru reducerea emisiilor de amoniu).

113

Page 114: Water, Food and Environment

- Mecanism pentru împrăştierea gunoiului de grajd şi pentru administrarea pesticidelor într-un mod cât mai protector faţă de mediu, pentru a reduce emisiile de amoniac şi evacuările de nitraţi.

- Capacităţi de stocare a bălegarului (conform noilor standarde introduse) pentru reducerea emisiilor de amoniac.

Asemenea ajutoare pentru investiţii pot fi date numai fermierilor care se supun standardelor minime de protecţia mediului, de igiena şi bunăstare a animalelor.

În afară de folosirea oportunităţilor înşiruite mai sus pentru DCA, pentru perioada viitoare de finanţare, prevederi similare privind recent introdusele standarde privitoare la capacităţile de stocare a bălegarului ar putea fi făcute în mod rezonabil în privinţa noilor standarde introduse de DCA (de ex. pentru echipamente de irigaţii). Consultaţi de asemenea cap. 6.1.4.

5.2.2. Instalarea tinerilor fermieri Fermierii tineri ce primesc asemenea ajutor trebuie sa se supună standardelor minime privitoare la investiţiile descrise mai sus.

5.2.3. Pregătirea Măsurile de pregătire sunt prevăzute sa pregătească fermierii în vederea aplicării experienţelor de producţie compatibile cu menţinerea şi îmbunătăţirea peisajului şi protecţiei mediului. Privitor la implementarea DCA, aceasta include:

- Pregătirea pentru o agricultură sistematizată sau pentru experienţe de Management al Culturilor Integrate (MCI), care ar putea permite o producţie agricolă mult mai favorabilă în raport cu apă.

- Pregătirea pentru experienţele agricole pentru managementul agricol de protecţie a apei sau situaţii specifice.

Pentru perioada viitoare de finanţare, Statele Membre ar putea ţinti o pregătire specială privitor la interacţiunea dintre experienţele agricole şi managementul de protecţie a mediului pentru fermierii din zonele mai sensibile la mediu.

5.2.4. Retragerea înainte de termen Ajutorul poate fi dat pentru reatribuirea terenului agricole scopurilor nonagricole unde nu se poate cultiva în condiţii satisfăcătoare de viabilitate economica.

Pentru perioada următoare de finanţare aceasta ar putea fi semnalizată mai ales fermierilor care deţin de ex. terenuri inundabile afectate de apa subterană, care trebuie să fie reabilitate.

5.2.5. Suprafeţe defavorizate Fermele din zonele defavorizate (datorate handicapurilor naturale) primesc o compensaţie pentru evitarea abandonării terenului şi pentru asigurarea activităţii agricole. Desemnarea suprafeţelor defavorizate în Statele Membre este făcută în principal pe criterii specifice, astfel că nu există o implicare directă pentru DCA.

În plus, în zonele unde se aplică regulile de protecţie a mediului Comunitar, fermierii beneficiază de plăţi compensatorii pentru asemenea restricţii (art. 16). Acest articol a fost destinat pentru implementarea programului NATURA 2000 şi va fi aplicabil în cazul când suprafeţele NATURA 2000 şi suprafeţele oportune în vederea atingerii obiectivelor DCA sunt identice, de ex. terenurile inundabile protejate.

O precerinţă pentru fermieri ca să primească fonduri în cazul Suprafeţelor Defavorizate este conformarea la Buna Experienţă Agricolă.

114

Page 115: Water, Food and Environment

5.2.6. Mediul agricol Măsurile de mediu pentru mediul agricol permit compensarea fermierilor pentru activităţile de:

- Promovare a modalităţilor de folosinţă a terenului agricol care sunt compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, a peisajului şi a caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului şi a diversităţii genetice.

- De extindere favorabilă pentru mediu a cultivării şi managementului sistemelor de păşunat de intensitate scăzută.

- Conservarea mediilor agricole de înaltă valoare care sunt ameninţate.

- Întreţinere a peisajului şi a caracteristicilor istorice de pe terenul agricol.

- Folosirea sistematizării de mediu în exploatarea agricolă.

Pot fi compensate doar costurile contractate şi veniturile la care s-a renunţat pentru acţiuni derulate în Buna Experienţa Agricola, plus un mic stimulent. Masurile trebuie sa fie voluntare.

Măsurile de mediu agricol sunt un instrument foarte important pentru a introduce o cultivare cat mai favorabilă faţă de mediu. Cu privire la protecţia apei, măsurile de mediu agricol ale perioadei de sistematizare actuală prevăd deja posibilităţi de sprijin:

- Reducerea folosirii imputurilor (fertilizare, pesticide).

- Sisteme de cultivare speciale (MCI, cultivarea organizată a pământului, cultivarea extensivă a pământului).

- Tehnici de irigare mai favorabile faţă de mediu (de ex. măsurători de apă) şi pentru sporirea rotaţiei culturilor cu cereri mai mici de apă.

- Protecţia vieţii sălbatice şi a habitatelor (terenuri inundabile)

- Promovarea sistemelor de păşunat extensiv în zone specifice.

- Creşterea culturilor avantajoase şi a benzilor tampon în lungul suprafeţelor de apă conform prevederilor Bunei Experienţe Agricole.

O implicaţie suplimentară a acestei măsuri este aceea ca toţi fermierii ce primesc ajutor prin mediul agricole trebuie să se conformeze cu întreaga lor ferma codurilor Bunei Experienţe Agricole.

Dintre toate instrumentele PAC, mediul agricol pare să fie cel mai folositor în ajutorarea implementării DCA. Aşadar, în viitoarea perioadă de finanţare, Statele Membre trebuie să vegheze asupra măsurilor specifice de mediu agricol în vederea sprijinirii obiectivelor DCA. În plus, Statele Membre trebuie să aloce fonduri suficiente pentru această problemă în vederea îndeplinirii cerinţelor implementării DCA. Măsuri specifice ar putea fi:

- Ţintirea producţiei extensive/cultivarea sistematizată a pământului în zonele sensibile (captări de apă etc.) în vederea reducerii poluării cu azot şi pesticide, inclusiv păstrarea contabilităţii şi folosirea sistemelor de intrare/ieşire.

115

Page 116: Water, Food and Environment

- Ţintirea protecţiei/restabilirii zonelor inundabile (habitate şi specii) identificate ca zone protejate.

- Prevederea de măsuri specifice în bazine hidrografice (de ex. reducerea principalilor poluanţi identificaţi, restabilirea unui bun statut hidromorfologic al apelor de suprafaţă), care solicită un efort din partea fermierilor care acţionează în cadrul Bunei Experienţe Agricole.

- Atenţionarea asupra problemelor specifice de eroziune/evacuare.

5.2.7. Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului Acest articol nu este în mod curent folosit pentru protecţia apei. Totuşi, pentru că participarea este funcţie de conformarea la standardele minime de protecţia mediului, de igienă şi de bunăstarea animalelor, acesta ar putea contribui la îmbunătăţirea implementării DCA. În perioada viitoare de finanţare, produse obţinute în modul “prietenos faţă de apă”, de ex. zonele protejate, ar putea fi în mod special semnalizate prin această măsură.

5.2.8. Silvicultura Conform Regulamentelor, sprijinul pentru silvicultură va include împădurirea terenului agricol (condiţiile se pun în practică cu privire la unele probleme de protecţia mediului).

Această măsură ar putea sprijini, în perioada viitoare de finanţare şi dacă este semnalizat în mod corespunzător de ex. cu stimulente sau dându-i prioritate, împădurirea în anumite zone sensibile ale DCA (de ex. suprafeţele de captare ale apei subterane), precum şi ar putea ajuta la restabilirea modelelor anterioare de curgere pentru apele de suprafaţă.

5.2.9. Promovarea adaptării şi dezvoltării suprafeţelor rurale Sprijinul prin Dezvoltare Rurală poate fi de asemenea realizat pentru adaptarea şi dezvoltarea suprafeţelor rurale. Măsurile prevăzute în acest capitol cu relevanţă pentru DCA constituie sprijin pentru:

- Îmbunătăţirea terenului.

- Reparcelare.

- Managementul resurselor de apă pentru agricultură.

- Protecţia mediului în conexiune cu agricultura, silvicultura şi conservarea peisajului precum şi cu îmbunătăţirea bunăstării animalelor.

- Refacerea potenţialului producţiei agricole distrus de dezastre naturale şi introducerea instrumentelor adecvate de prevenire.

Măsurile înşirate mai sus ar trebui să sprijine DCA prin a nu fi contraproductive la obiectivele acesteia. Aceasta înseamnă ca de ex. drenajul zonelor inundabile protejate ar trebui interzis şi parcelarea terenului ar trebui să nu influenţeze negativ statutul ecologic al apelor. În plus, asemenea măsuri ar trebui, în perioada următoare de finanţare, să contribuie de asemenea în mod activ la obiectivele DCA prin asigurarea sprijinirii:

- Pentru structuri la dezvoltarea experienţelor de irigare eficientă

- Pentru câmpii inundabile (păşuni în loc de culturi agricole)

- Pentru reparcelare în vederea reinstalării unui statut hidromorfologic al apelor de suprafaţă.

- Pentru protecţia generală a terenurilor inundabile şi a apelor de suprafaţă.

116

Page 117: Water, Food and Environment

5.3. Buna Experienţă Agricolă şi Standarde Minime În cadrul Programelor lor de Dezvoltare Rurală, Statele Membre trebuie să definească codurile Bunei Experienţe Agricole şi o listă cu standarde minime privind mediul, igiena şi bunăstarea animalelor. Codurile de Bună Experienţă Agricolă reprezintă standardul de cultivare pe care un fermier cumpătat ar trebui să-l urmeze în regiunea sa şi să se supună cerinţelor minime de protecţie a mediului. Fermierii care primesc sprijin în cadrul suprafeţelor defavorizate şi a mediului agricol trebuie să respecte Buna Experienţă Agricolă, investiţiile pentru fermieri şi sprijinul pentru prelucrare şi marketing, precum şi fermierii tineri sunt obligaţi să se supună standardelor minime.

DCA veghează de asemenea asupra codurilor de Bună Experienţă ca parte a măsurilor suplimentare ale proiectelor de management pentru bazinele hidrografice. Acesta va fi un element nou de care să se ţină seama fără ca fermierii să primească despăgubiri.

Aceste două programe asupra proiectelor de coduri de Bună Experienţă Agricolă pentru producţia agricolă şi pentru proiectele de management ale bazinului hidrografic vor trebui să fie aliniate cu grijă pentru a ajunge la un cod regional comun aplicabil prin Dezvoltare Rurală şi prin DCA. În timp ce aceste coduri sunt de obicei proiectate la nivel regional sau naţional, ele vor trebui să fie cel puţin parţial proiectate la nivelul bazinului hidrografic pentru cel puţin suprafeţele relevante ale producţiei agricole.

Caseta de mai jos prezintă un exemplu cum pot să arate un minimum de standarde şi coduri ale Bunei Experienţe Agricole având importanţă specială privitor la protecţia apei.

Caseta 1.

Exemplu ipotetic de standarde minime/coduri ale Bunei Experienţe Agricole:

- Pesticide

- Prohibiţii sau restricţii la folosirea anumitor pesticide (de ex. acelea identificate ca substanţe prioritare sau ca poluanţi principali pentru bazinele hidrografice specifice, conform anexei VIII)

- Reguli specifice privind echipamentul de protecţie a plantei (curăţarea echipamentului, tehnici de utilizare mai favorabile faţă de mediu, verificări ale echipamentului, manevrarea pesticidelor periculoase etc.).

- Fertilizare

- Capacităţi de stocare specifice pentru bălegar.

- Folosirea limitată a fertilizatorilor (N şi P) în suprafeţele identificate (de ex. suprafeţele de captare a apei)

- Reguli specifice privind echipamentul de fertilizare (echipament de curăţare, tehnici de utilizare mai favorabile faţă de mediu, verificări ale echipamentelor etc.).

- Contaminare din alte surse

- Limitări ale poluanţilor, alţii decât pesticide sau fertilizatori, precum metale grele în fertilizatori, noroi de canalizare, compost etc.)

- Măsuri pentru evitarea eroziunii.

- Reguli speciale privind emisiile (amoniac şi oxizi de azot, de ex. de la grajduri) şi reziduuri.

- Irigaţii

- Interzicerea sau restricţii (de ex. deţinerea de tehnologii adecvate de economisire a apei) în prelevarea apelor în scopuri de irigat.

117

Page 118: Water, Food and Environment

- Recomandări privind tehnologia şi echipamentul de irigat.

- Menţinerea unui bun statut ecologic

- Intervenţii fizice semnificative, ecologice (de ex. restructurarea semnificativa a fermei din punct de vedere ecologic, proiecte de irigaţii şi drenaj a terenului, precum şi proiecte pentru conversia terenurilor necultivate sau a suprafeţelor seminaturale intr-o agricultura intensiva).

- Restricţii de management pentru protecţia speciilor şi a habitatelor în terenurile inundabile.

5.4. Procesul de consultare Referitor la procesul de consultare prevăzut prin Regulament, cooperarea dintre autorităţile competente pentru Sistematizarea Dezvoltării Rurale şi autorităţile pentru apă din Statele Membre şi din regiuni trebuie să fie pe mai departe asigurată şi chiar întărită. Pe de altă parte, autorităţile competente pentru Sistematizarea Dezvoltării Rurale trebuie să se implice în schiţarea proiectelor de management de bazin hidrografic. Conform cu principiul subsidiarităţii, vor constitui sarcini ale Statelor Membre de a asigura această coordonare între autorităţi, dar şi între Statele Membre.

5.5 LEADER + ca parte a Fondurilor Structurale Ca supliment la Dezvoltarea Rurală, programele LEADER + din Statele Membre ce se referă la problemele de apă ar trebui să urmărească obiectivele DCA şi ar putea astfel să ajute la implementarea DCA.

Dezvoltarea pe mai departe a instrumentelor de politica ale politicii agricole comunitare în sprijinirea şi implementarea DCA

6.1. Raport la jumătatea termenului al Politicii Agricole Comunitare şi efectele sale potenţiale în implementarea DCA

În Comunicarea către Consiliu şi Parlament asupra raportului privind Politica Agricolă Comunitară (Com (2002) 394), Comisia şi-a întocmit propunerile. Propunerile legale respective, bazate pe Comunicare, luând în considerare de asemenea discuţiile cu Statele Membre în cadrul Consiliului, conţin următoarele elemente principale de relevantă pentru implementarea DCA:

6.1.1. Suspendare Stabilirea plăţii venitului unei ferme prin introducerea unei singure plaţi de venit suspendat pe ferma. Aceasta se bazează pe plăţi istorice Efectul privind implementarea DCA rezultă din totala flexibilitate pentru fermieri privind modelul de cultură pe care îl folosesc. Aceasta influenţează impactul asupra mediului pentru agricultură din diferite regiuni. Suspendarea va face de asemenea ca schimbările de folosinţă a terenului să se facă mai uşor.

6.1.2. Înţelegere încrucişată Sprijinul din partea Politicii Agricole Comunitare va fi condiţionat de respectarea cerinţelor de management statutare legate direct de aspectele de cultivare, de aspectele de mediu, de

118

Page 119: Water, Food and Environment

bunăstarea animalelor, de securitatea hranei şi de securitate ocupaţională. Producţia agricolă va trebui realizată în conformitate cu aceste cerinţe de management statutar şi terenul va trebui să fie menţinut într-o bună condiţie agricolă. Eşuarea în a face astfel, va avea ca rezultat pierderea sprijinului direct, total sau parţial. Acesta va fi sprijinit de un sistem consultativ pentru fermă, obligatoriu pentru fermele ce primesc mai mult de 15.000 de euro pe an plaţi directe.

Directiva Cadru pentru Apă nu este parte a listei de cerinţe de management obligatoriu, datorită impactului său imediat limitat asupra activităţilor de cultivare. Totuşi, cerinţele de management obligatoriu constituie parte a codurilor de Bună Experienţă Agricolă (cu referire de asemenea la cap. 5.3.). Aceasta înseamnă că multe cerinţe de management statutar cu relevanţă pentru atingerea obiectivelor DCA, precum Directiva Nitraţilor, sunt părţi ale acestei înţelegeri încrucişate. Prin urmare va fi important de prevăzut aceste coduri cel puţin parţial, la nivelul bazinului hidrografic.

Propunerile Comisiei permit Statelor Membre să adauge cerinţe suplimentare de management la lista cerinţelor statutare. Dacă un Stat Membru doreşte să adauge DCA la lista legislaţiei specifice, el va trebui să trimită o cerere corespunzătoare Comisiei. Poate fi apoi adăugată de Comisia subordonată la recomandarea Comitetului de Management justificativ.

6.1.3. Modulare şi reducere progresivă Comisia propune reducerea progresivă a plăţilor directe peste perioada dintre 2006 – 2012 pentru toţi producătorii care primesc peste 5.000 Euro anual. Nivelul reducerii pentru producătorii de mai puţin de 50.000 Euro anual va atinge 12,5% în 2012, în timp ce pentru producătorii care primesc mai mult de această sumă, scăderea va fi de 19%. Parte a reducerii, reprezentând eventual 6% în total, va fi utilizabilă pentru Dezvoltarea Rurală. Extrafondurile devenite disponibile anual vor atinge în 2012 1,48 miliarde Euro.

6.1.4. Măsuri noi în cadrul Dezvoltării Rurale pentru a întruni standardele statutare UE. Un nou capitol de standarde întrunite a fost propus, prin care s-ar putea oferi ajutor temporar, care să scadă progresiv, pentru implementarea standardelor statutare UE. Asemenea măsuri ar putea fi folosite pentru ajutorarea implementării standardelor statutare, rezultând din proiectele de management pentru bazinul hidrografic, de ex. acelea care rezultă din proiectele de management ale bazinului hidrografic pentru Buna Utilizare Agricolă.

6.1.5. Implementări de mediu Implementarea rotaţiei culturilor pe termen lung va înlocui actuala implementare a rotaţiei culturilor pe terenul arabil. Aceasta va fi o condiţie de a primi plăţi pentru fermă. Aceasta implementare pe termen lung va putea fi utilă pentru suprafeţe de interes special pentru DCA, precum suprafeţele de captare a apei subterane sau întinsele benzi tampon în lungul malurilor râurilor.

Standarde noi DCA va introduce standarde noi la nivelul bazinului hidrografic. În acest context, Statele Membre/regiunile vor trebui să reflecteze asupra modului de utilizare a diferitelor posibilităţi descrise mai sus pentru implementarea acestor noi standarde. Posibilităţile ar trebui deci să cuprindă:

119

Page 120: Water, Food and Environment

(1) Introducerea de standarde noi prin cerinţe de management statutare. Acestea ar trebui să devină obligatorii pentru fermieri şi în cadrul abordării înţelegerii încrucişate să obţină sprijin direct şi fără compensaţii posibile.

(2) Dând prioritate în a oferi compensaţii fermierilor în cadrul suprafeţelor NATURA 2000, care sunt de asemenea relevante în atingerea obiectivelor DCA (de ex. zonele inundabile), prin art. 16.

(3) Oferirea de compensaţii temporare, care scad progresiv prin noile măsuri de dezvoltare rurală cu scopul de a întruni standardele statutare UE care să ajute fermierii să se supună noilor standarde.

(4) Oferirea de stimulente suficiente prin măsuri de protecţia mediului în zonele specifice afectate.

120

Page 121: Water, Food and Environment

Concluzii Pentru viitoarea rundă de Programe de Dezvoltare Rurală din 2007 – 2013, trebuie să se ţină seama în mod special de consecinţele DCA asupra sectorului agricol.

8.1. Sprijinul PAC pentru DCA PAC poate sprijini implementarea DCA prin:

(1) Politica sa de Dezvoltare Rurală, unde o serie de posibilităţi există deja. Acestea necesită să fie folosite la extinderea pe cât posibil pentru a ajuta implementarea DCA.

(2) Cereri statutare de management/coduri ale Bunei Practici Agricole care trebuie să fie aliniate între DCA şi acelea deja conturate în PAC de către Statele Membre. Încuviinţarea acestor cereri de management cu plăţi prin PAC, va constitui de asemenea sprijin pentru implementarea DCA.

(3) Compensaţii ale fermierilor pentru activităţi care se conformează cerinţelor statutare/codurilor pentru Buna Experienţă Agricolă. Acestea pot fi cel mai bine compensate prin scheme de mediu agricol.

(4) Sprijin pentru fermieri pentru supunerea la noile restricţii introduse sau standarde. Acestea pot fi date:

(a) printr-o nouă măsură (propusă de Comisie în raportul de la jumătatea termenului) cu scopul de a fi o compensare pentru noile obligaţii sau restricţii în practica agricolă, precum cele care rezultă din proiectele de management al bazinului hidrografic;

(b) printr-un instrument care aproape că există în mod curent în plăţile pentru zonele defavorizate (art. 16 al Regulamentului CE 1257/1999) pentru a constitui o compensaţie la restricţiile puse de legislaţia comunitară în zonele NATURA 2000.

(5) Cooperarea între autorităţile responsabile pentru sistematizarea Dezvoltării Rurale şi proiectele de management al bazinului hidrografic trebuie să fie asigurate.

8.2. Sistematizarea Dezvoltării Rurale de către Statele Membre

Pentru a folosi aceste instrumente ale Dezvoltării Rurale pentru profit optim, Statele Membre vor trebui ca în programele de Dezvoltare Rurală viitoare 2007 – 2012 să introducă următoarele:

(1) Să asigure stimulente speciale pentru atingerea măsurilor DCA.

(2) În cadrul plafonului bugetar să se aloce fonduri suficiente pentru asemenea măsuri.

(3) Să asigure armonizarea – la nivelul bazinului hidrografic – a măsurilor potrivite în proiectele diferitelor regiuni/State Membre care împart acelaşi bazin hidrografic.

121

Page 122: Water, Food and Environment

(4) Să asigure că suprafeţele NATURA 2000 cu relevanţă pentru obiectivele DCA primesc compensaţii conform art. 16.

(5) Să alinieze pe cât de bine posibil măsurile preconizate, să ajute la implementarea DCA cu măsurile pentru sprijinirea altor iniţiative Comunitare relevante, precum proiectul de acţiune pentru agricultura sistematizată şi strategiile tematice asupra solului şi asupra folosirii eficiente a pesticidelor.

8.3. Chestiuni deschise Unele probleme rămân să fie discutate temeinic în acest context precum:

(1) Finanţarea pentru folosinţele terenului din folosinţa agricolă în altă folosinţă a terenului, cerinţe cu scopul de a restabili modelele de curgere anterioare.

(2) Propunerile de inversare a orientării vor constitui un nou instrument sau nou standard.

122

Page 123: Water, Food and Environment

Bibliografie Boatman,N. – Gooch,R. – Carvalho,C.R. – Snoo,G. – Eden,P. (1999) The environmental impact of arable crop production în the European Union: Practical options for improvement, A report prepared for Directorate-General XI. of the EC, November 1999

Choudhury, Keya, Tanja Draeger - Ruta Landgrebe - R. Andreas Kraemer (2003) EU – CAP and Enlargement - An Opportunity for Nature and Environment?, Background Paper, Ecologic, Institute for International and European Environmental Policy

Choudhury, Keya, Kraemer, R. Andreas and Tanja Draeger (2001) EU-Enlargement: Impact of the Common Agricultural Policy (CAP) on Environment and Nature, Workshop Proceedings, BfN-Skripten 57.

Commission of the European Communities (2003) Proposal for a Council Regulation establishing common rules for direct support schemes under the common agricultural policy and support schemes for producers of certain crops, COM(2003) 23 final, Brussels, 21.1.2003

Commission of the European Communities (2002) Enlargement and Agriculture, Successfully integrating the new Member States into the CAP, Issue Paper, SEC(2002)95 final, 30.1.2002

Commission of the European Communities (2000) Indicators for the integration of environmental concerns into the Common Agricultural Policy, COM (2000) 20 final, 26.01.2000

Commission of the European Communities (1999) Directions towards sustainable agriculture, Communication from the Commission, COM (1999) 22 final , 27.01.1999

Country WFE reports (2002) Bulgaria, Czech Republic, Estonia, Hungary, Latvia, Lithuania, Poland, Romania, Slovakia, Slovenia.

DG Enlargement Information Unit (2002) Explaining Enlargement, A Progress Report on the Communication Strategy for Enlargement, March 2002

DGVI Commission (1998) Evaluation of Agri-Environment Programmes, State of application of regulation (EEC) No. 2078/92, DGVI Commission Working Document, VI/7655/98

European Commission DG Environment (2000) The Environmental Impacts of Irrigation in the European Union

European Commission DG Environment (2003) The Water Framework Directive (DCA) and tools within the Common Agricultural Policy (CAP) to support its implementation, Working

Document DG.ENV.B.1/BB D (2002), 7 February 2003, Brussels.

ICID (2000) ICID Strategy for Implementing Sector Vision Water for Food and Rural

Development and Country Position Papers (including country papers on Czech Republic, Hungary, Lithuania, Poland, Slovakia and Slovenia)

ICID European Regional Working Group (2000) Water Resources Management in Czech Republic, Hungary, Lithuania, Slovenia, DVWK Bulletin 21.

123

Page 124: Water, Food and Environment

ICID (1999) European Sector Vision on Water for Food and Rural Development, Proceedings of the Workshop on 10-11 May, 1999, Bratislava (including national visions of Czech Republic, Hungary, Lithuania, Poland, Slovakia and Slovenia).

Ijjas, István – József Gayer, Janusz Kindler, Márta Konkoly (2002) Country dialogues in CEE and their link to the political process, International Water Conference, Dialogue on Water, Food and Environment, Hanoi, 14-16 October 2002.

Ijjas, I. et al (2001) Dialogue on Water, Food and Environment in Central and Eastern Europe, version 1, August, 2001. GWP-CEE, ICID-ERWG and WWF Danube-Carpathian Programme.

Institute for European Environmental Policy at al (2000). The environmental impacts of irrigation in the European Union, A report to the Environment Directorate of the European Commission, March 2000.

IWMI (2002) World Irrigation and Water Statistics 2002 with a Guide to Data Sources, International Water Management Institute.

IUCN (1992) Interaction between Agriculture and Environment în Hungary. IUCN East European Programme, Cambridge, UK

IUCN (1993). The wetlands in Central and Eastern Europe. IUCN East European Programme, Cambridge, UK

IUCN (1995). Interaction between Agriculture and Nature Conservation in the Czech and Slovak Republics. IUCN East European Programme, Cambridge, UK.

Kolossvary, Gabor (2002). Dialogue on the Implementation of EU Water Framework Directive in the Field of Agricultural Water Management in Hungary, Meeting of the ICID ERWG, July 2002. Montreal, Canada

Konkoly, Marta (2002) Implementation of EU Water Framework Directive in the Field of Agricultural Water Management in Hungary, Dialogue on Water, Food and Environment, 10 November 2002. Prague

Lübbe, Eiko (2002) Latest news on the practical implementation of the EU Water Framework Directive, Pre-Workshop Meeting of Kick-off Meeting of CEE WFE Dialogue, European Work Team on EU Water Framework Directive – ICID ERWG, 23 April 2002.

Mioduszewski, Waldemar (2002) The advantage of the Dialogue “Water, Food, Environment” undertekan în Poland, International Water Conference: Dialogue on Water, Food, Environment, Hanoi, Vietnam, 14-16 October 2002

Röling, Niels, Jim Woodhill (2001) From Paradigms To Practice Foundations, Principles and Elements for Dialogue on Water, Food and Environment, Background Document for National and Basin Dialogue Design Workshop, Draft for Discussion, Workshop on National and Basin Level Dialogue, Bonn December 1-2, 2001.

Wallström Margot (2002) Will an Enlarged Europe Be Better for the Environment? Labour Party Conference, Blackpool, (UK) 30 September 2002.

124

Page 125: Water, Food and Environment

Reprezentaţe ale comisiei europene în ţările candidate pagini web

Bulgaria www.evropa.bg Cipru www.delcyp.cec.eu.int Republica Cehă www.evropska-unie.cz Estonia http://www.euroopaliit.ee Ungaria www.eudelegation.hu/ Letonia www.eiropainfo.lv Lituania www.eudel.lt Malta www.delmlt.cec.eu.int Polonia www.europa.delpol.pl/ România www.infoeuropa.ro Slovacia www.europa.sk Slovenia www.evropska-unija.si Turcia www.deltur.cec.eu.int

Pagini web ale Comisiei Europene privind extinderea Site-ul principal al Directoratului General pentru extindere: ELARG : http://europa.eu.int/comm/enlargement/

Alte site-uri ale Directoratului General sau ale altor servicii AGRI :http://www.europa.eu.int/comm/agriculture/external/enlarge/index_en.htm COMP :http://www.europa.eu.int/comm/competition/enlargement/ CORDIS : http://www.cordis.lu/fp5/enlargement.htm ECFIN: http://www.europa.eu.int/comm/economy_finance/publications/enlargementpapers_en.htm ENTR : http://europa.eu.int/comm/enterprise/enterprise_policy/enlargement/index.htm ENV : http://www.europa.eu.int/comm/environment/enlarg/home.htm Eurostat: http://europa.eu.int/comm/eurostat/Public/datashop/print-catalogue/EN?catalogue=Eurostat&search=quick&sorted_by=date&query_string=Enlargement JAI : http://www.europa.eu.int/comm/justice_home/unit/relex_en.htm JRC : http://www.jrc.cec.eu.int/enlargement/ MARKT : http://www.europa.eu.int/comm/internal_market/en/update/enlarg/index.htm REGIO (ISPA) http://www.inforegio.cec.eu.int/wbpro/ispa/projec_en.htm and

http://www.inforegio.cec.eu.int/wbdoc/docoffic/communic/comm_en.htm RELEX : http://europa.eu.int/comm/external_relations/index.htm SANCO :http://www.europa.eu.int/comm/dgs/health_consumer/enlargement SCAD: http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/en/s40000.htm TRADE :http://europa.eu.int/comm/trade/pdf/infpck_enlarg.pdf TREN :http://www.europa.eu.int/comm/energy_transport/en/enlarg_2_en.html#enlargment

125

Page 126: Water, Food and Environment

126

Parteneriatul Global pentru Apă (Global Water Partnership - GWP), stabilit în 1996, este o reţea internaţională deschisă tuturor organizaţiilor implicate în gospodărirea resurselor de apă: instituţiile de guvernare din ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare, agenţiile Naţiunilor Unite, băncile de dezvoltare bi- şi multilaterale, asociaţiile profesionale, institutele de cercetare, organizaţiile neguvernamentale şi sectorul privat.

GWP a fost creat pentru a susţine Gospodărirea Integrată a Resurselor de Apă (IWRM) care are ca scop asigurarea dezvoltării coordonate şi gospodărirea apei, pământului şi resurselor înrudite prin creşterea bunăstării economice şi sociale fără compromiterea durabilităţii sistemelor vitale de mediu. GWP promovează IWRM prin crearea la nivel global, regional şi naţional proiectat pentru a susţine acţionarii cu implementarea lor practică a GIRA.

Astăzi, reţeaua GWP este alcătuită din unsprezece regiuni: America Centrală, America de Sud, Africa de Sud, Africa de Est, Africa de Vest, Europa Mediteraneană, Centrală şi de Est, Asia Centrală şi Caucaziană, Asia de Sud, Asia de Sud-Est şi China. Secretariatul se află în Stocholm, Suedia, şi este sprijinit de următoarele centre ale resurselor: DHI Apă & Mediu din Danemarca, HR Wallingford din Marea Britanie şi Institutul Internaţional pentru Gospodărirea Apei (IWMI) din Sri Lanka. Misiunea GWP este de a "sprijini ţările în gospodărirea durabilă a resurselor de apă".

Page 127: Water, Food and Environment

127

GWP-EEC c/o Vituki Rt. 1095 Budapest Kvassay J. u. 1., Hungary E-mail: [email protected]

GWP Secretariat Hantverkargatan 5 SE-112 21 Stockholm, Sweden E-mail [email protected]