fduhvqvr húwhgrfxphqwxo -...

59
RO RO COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, XXX […](2012) XXX draft 25/30 DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI Stat membru: România care însoţeşte documentul RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind implementarea directivei-cadru privind apa (2000/60/CE) Planuri de management al bazinelor hidrografice

Upload: others

Post on 12-Sep-2019

12 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

RO RO

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, XXX

[…](2012) XXX draft

25/30

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Stat membru: România

care însoţeşte documentul

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea directivei-cadru privind apa (2000/60/CE)

Planuri de management al bazinelor hidrografice

1

1. INFORMAȚII GENERALE

Figura 1.1: Harta districtului hidrografic

Districte hidrografice internaționale (din cadrul UE)

Districte hidrografice internaționale (din afara UE)

Districte hidrografice naționale (din cadrul UE)

Țări (din afara UE)

Ape de coastă

Sursă: WISE, Eurostat (frontiere)

2

România are o populație de 21,5 milioane și o suprafață totală de 238 391 km2. Situată în sud-

estul Europei, România are un relief muntos în partea nordică, în timp ce vasta luncă a

Dunării domină sudul țării. La vărsarea în Marea Neagră, fluviul formează o deltă.

97,4% din suprafața României face parte din districtul hidrografic internațional al Dunării

(DHID), reprezentând aproximativ 29% din suprafața acestuia. Partea românească a DHID

cuprinde 11 sub-bazine hidrografice.

District hidrografic /

Sub-bazin

hidrografic Nume

Dimensiune

(km2)

% din teritoriul

R0

Țări cu frontiere

comune

RO1000 Dunărea 238391 BG, HU, MD, RS, UA

Sub-bazin hidrografic

SO Someș - Tisa 22380 9,4 HU, UA

CR Crișuri 14860 6,3 HU

MU Mureș 28310 11,9 HU

BA Banat 18393 7,7 RS

JI Jiu 16676 47,1 -

OT Olt 24050 10,1 -

AG Argeș - Vedea 21479 9 -

IL Buzău - Ialomița 24699 10,1 -

SI Siret 28116 11,9 UA

PR Prut - Bârlad 20267 8,5 MD, UA

DL Dobrogea Litoral 19161 8 BG, MD, RS, UA

Tabelul 1.1: Prezentare generală a districtului hidrografic al României, inclusiv a sub-bazinelor hidrografice Sursă: Planurile de management al bazinelor hidrografice, raportate în WISE

1:

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/wfdart13

Numele

bazinului

hidrografic

internațional

District

hidrografic

național

Țări cu

frontiere

comune

Categoria de

coordonare

1

km² %

Dunărea RO1000 BG, HU,

MD, RS, UA 238 506

29

,6

Tabelul 1.2: Bazine hidrografice transfrontaliere în funcție de categorie (a se vedea partea 8.1 documentul de

lucru al serviciilor Comisiei) și ponderea în România, exprimată în procente2

Categoria 1: Acord de cooperare, organism de cooperare, PMBH existent.

Categoria 2: Acord de cooperare, organism de cooperare existent.

Categoria 3: Acord de cooperare existent.

Categoria 4: Nu există nicio colaborare oficială.

Sursă: Studiul comparativ CE al constrângerilor și măsurilor prevăzute în principalele planuri de management

al bazinelor hidrografice din UE

1 Prezenta anexă referitoare la statul membru reflectă informațiile raportate în WISE de către respectivul stat

membru, informații care s-ar putea să fi fost actualizate de la adoptarea planului de management al bazinului

hidrografic (PMBH). Din acest motiv este posibil să existe unele neconcordanțe între informațiile raportate în

PMBH și cele din WISE.

2 Clasificarea a fost stabilită în cadrul studiului comparativ CE al constrângerilor și măsurilor prevăzute în

principalele planuri de management al bazinelor hidrografice din UE (sarcina 1b: mecanisme de coordonare

internaționale).

3

2. STADIUL RAPORTĂRII PLANURILOR DE MANAGEMENT AL

BAZINELOR HIDROGRAFICE ȘI CONFORMITATEA

2.1 Adoptarea PMBH

Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunărea (PMBH) a fost publicat

la 22.12.2009 și a fost adoptat printr-o hotărâre a guvernului la 26.1.2011. PMBH a fost

transmis Comisiei la 18.3.2011.

2.2 Principalele puncte forte și puncte slabe

Unul dintre punctele forte caracteristice ale PMBH al României constă în faptul că

identifică principalele surse de poluare și că programul de monitorizare este adaptat

în permanență (de exemplu, sunt monitorizate elementele de calitate biologice

relevante). PMBH a fost stabilit printr-o puternică implicare a părților interesate și o

bună coordonare la nivel internațional cu statele membre ale UE și cu țările terțe în

cadrul Comisiei Internaționale pentru Protecția Dunării. Stabilirea metodologiilor se

bazează foarte mult pe ghidurile CIS.

Cu toate acestea există o serie de puncte slabe, printre care:

Utilizarea elementelor de calitate biologice pentru evaluarea stării ecologice nu este

finisată.

Legătura dintre presiunile identificate, obiective și măsuri nu este întotdeauna clară.

Descrierea metodologiilor referitoare, de exemplu, la analiza cost-beneficiu,

excepții etc. este foarte generală.

Evaluarea potențialului ecologic prezintă un nivel de încredere scăzut.

Armonizarea între criteriile abiotice și biotice este încă în curs de desfășurare în

ceea ce privește definirea tipologiilor.

3. GUVERNANȚĂ

3.1 Calendarul de punere în aplicare

PMBH a fost publicat la 22.12.2009 și introdus în sistemul WISE la 22.3.2010. S-au făcut

completări ulterioare la 11.3.2011, 21.3.2011, 29.6.2011, 27.2.2012 și 12.3.2012 (ca răspuns

la solicitarea suplimentară din partea SEE).

Tabelul de mai jos prezintă datele consultărilor cu privire la programul de lucru, problemele

semnificative referitoare la gospodărirea apelor) și proiectul de PMBH (din WISE

secțiunea 1.3.2), după cum se prevede la articolul 14 din directiva-cadru privind apa.

În plus, planul național final de management aferent porțiunii românești a DHID a fost

publicat conform planificării, la 22.12.2009, fiind aprobat de autoritățile naționale la 26.2011.

4

District

hidrografic Calendar

Program

de lucru

Declarație cu

privire la

consultare

Probleme

semnificative

privind

gospodărirea

apelor

Proiect de

PMBH

PMBH

final

Termene 22.6.2006 22.6.2006 22.6.2006 22.12.2007 22.12.2008 22.12.2009

RO1000 22.12.2006 20.12.2007 22.12.2008 22.12.2009

Tabelul 3.1.1: Calendarul diferitelor etape ale procesului de punere în aplicare Sursă: WISE

3.2 Măsuri administrative

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a fost înființată în 2002, în calitate de

autoritate de administrare a apelor din România. Împreună cu Ministerul Mediului și

Pădurilor, ANAR a fost desemnată autoritatea competentă în ceea ce privește implementarea

directivei-cadru privind apa în România în cele 11 Administrații Bazinale de Apă cuprinse de

porțiunea românească a DHID.

ANAR elaborează schemele directoare de amenajare și management ale bazinelor

hidrografice sub coordonarea Ministerului Mediului. În cadrul ANAR a fost creat un

departament pentru elaborarea PMBH, iar în cadrul Institutului de Hidrologie și Gospodărire a

Apelor, aflat în subordinea ANAR, s-a înființat un departament pentru elaborarea planurilor

referitoare la districtele hidrografice, misiunea acestuia fiind să asigure managementul

aspectelor cantitative ale resurselor de apă.

PMBH național al României a fost elaborat în conformitate cu PMBH internațional al Dunării

coordonat de ICPDR. Cadrul creat împreună cu alte țări din bazinul Dunării a fost folosit ca

bază pentru planurile naționale de management și pentru planurile de management al sub-

bazinelor hidrografice. Planul național reprezintă o sinteză a celor 11 planuri de management

elaborate pentru cele 11 sub-bazine hidrografice.

5

Figura 3.2.1: Organigrama autorităților de gospodărire a apelor care pun în aplicare directiva-cadru privind

apa în România

3.3 Planurile de management al bazinelor hidrografice – structură, caracter

complet, statut juridic

Ministerul Mediului a coordonat elaborarea planului național de management de către ANAR,

care, la rândul său, a supravegheat elaborarea planurilor de management al sub-bazinelor

hidrografice de către cele 11 Administrații Bazinale de Apă. Capitolele referitoare la apele

subterane au fost realizate de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Cele 11 planuri de management al sub-bazinelor hidrografice au fost apoi aprobate de

Comitetele de Bazin. Aceste structuri au ca scop sprijinirea consultării publice în fiecare

Ministerul Mediului și

Pădurilor

Comisia

Europeană

Comisia internațională pentru protecția fluviului

Dunărea (ICPDR)

Responsabilii UE în domeniul apei

Secretariatul Consiliului

interministerial al

apelor

Grupul de experți în managementul bazinelor

hidrografice

Administrația Națională „Apele

Române” Departmentul managementul

bazinelor hidrografice

Ministere și

autorități de resort Institute de cercetare

Administrații Bazinale de Apă – planuri de management al bazinelor

hidrografice(11 sub-bazine hidrografice)

Comitetele de Bazin

(autorități locale, părți interesate)

Co

ord

on

are

a P

MB

H c

u ț

ări

le în

vec

inate

6

Administrație Bazinală de Apă prin implicarea părților interesate locale în procesul de luare a

deciziilor.

În 2010, planul național (sinteza celor 11 planuri privind sub-bazinele hidrografice) a realizat

evaluarea strategică de mediu (SEA). În urma SEA s-a elaborat un raport de mediu, care a fost

supus consultărilor publice împreună cu planul național. Raportul de mediu finalizat a fost

transmis autorității naționale pentru a primi autorizația de mediu. PMBH național a fost în

cele din urmă adoptat prin hotărâre de guvern.

Guvernul adoptă planurile de management al bazinelor hidrografice printr-o hotărâre. Potrivit

Constituției României, Guvernul emite hotărâri pentru organizarea executării legilor. Prin

urmare, o hotărâre de guvern nu poate contrazice nicio lege și este mai presus de orice act

emis de administrațiile locale. Legea apelor prevede că toate programele și deciziile

administrative, care au legătură cu apele, trebuie să fie în concordanță cu prevederile PMBH

aprobat.

Efectul obligatoriu al obiectivelor de mediu stabilite în PMBH este reglementat în

conformitate cu Legea apelor. Cu toate acestea, având în vedere că toate programele și

deciziile administrative trebuie să fie în concordanță cu PMBH, obiectivele de mediu cuprinse

în acesta au un caracter obligatoriu pentru autoritățile care pot fi responsabile cu elaborarea

programelor sau cu emiterea deciziilor administrative, dar și pentru utilizatorii de apă care

aplică PMBH și programele de măsuri.

3.4 Consultarea publicului, implicarea părților interesate

Planurile de management pentru cele 11 sub-bazine hidrografice au fost aprobate de

Comitetele de Bazin, care constituie principala unitate care se ocupă cu de consultarea și

informarea publicului la nivel local și la nivel de bazin. Comitetul de Bazin asigură procesul

de consultare publică în domeniul gospodăririi apelor, prin implicarea comunităților locale, a

utilizatorilor de apă, a beneficiarilor de servicii de gospodărire a apelor, a autorităților locale,

a ONG-urilor etc.

Între 22.12.2008 și 10.11.2009, proiectele planurilor de management pentru cele

11 sub-bazine hidrografice au fost disponibile spre consultare publică pe paginile de internet

ale ANAR și ale Administrațiilor Bazinale de Apă și au fost organizate reuniuni publice

pentru a cunoaște reacțiile părților interesate relevante. În 2010, PMBH național, care

reprezintă sinteza celor 11 planuri privind sub-bazinele hidrografice, a realizat o evaluare

strategică de mediu. În urma SEA s-a elaborat un raport de mediu, care a fost dezbătut cu

părțile interesate și înaintat Ministerului Mediului spre aprobare.

Pe lângă cele patru reuniuni organizate în 2008 în fiecare sub-bazin hidrografic cu părțile

interesate din diferite sectoare (comunități locale, industrie, agricultură, energie hidroelectrică,

alți utilizatorii de apă, ONG-uri, universități), în 2009, au avut loc alte două reuniuni în

fiecare sub-bazin hidrografic. Documentele au fost disponibile on-line între decembrie 2008 și

noiembrie 2009, ceea ce a permis obținerea unui feedback permanent în timpul perioadei de

consultare. Reacțiile au fost strânse cu ajutorul chestionarelor distribuite și al versiunilor

acestora disponibile on-line. Publicul a fost informat prin comunicate de presă, articole în

mass-media, fluturași, materiale trimise prin poștă părților interesate și dezbateri la nivel de

Comisie de Bazin.

7

Unele dintre măsurile sugerate în timpul consultărilor publice au fost incluse în PMBH. Ca

răspuns la consultările publice, unele termene au fost schimbate, au fost incluse noi măsuri,

s-a început o coordonare cu alte politici. Au fost luate în considerare noi sugestii pentru

următoarele cicluri de management al bazinelor hidrografice, precum modalități de

îmbunătățire a difuzării informațiilor și feedback-ului pentru următoarele cicluri, mecanisme

de sporire a controlului, măsuri suplimentare pentru corpurile de apă la risc, îmbunătățirea

cooperării dintre responsabilii cu gospodărirea apelor și utilizatori etc.

3.5 Cooperarea și coordonarea cu țările terțe

În districtul hidrografic al Dunării (DHD), țările cooperează în cadrul Convenției pentru

protecția fluviului Dunărea (1994). În 1998, s-a înființat Comisia internațională pentru

protecția fluviului Dunărea (ICPDR) care coordonează toate activitățile desfășurate în cadrul

acestei convenții, fiind responsabilă de punerea în aplicare a directivei-cadru privind apa în

DHD și de elaborarea PMDHD (publicat la sfârșitul anului 2009).

Planul național de management al României a fost elaborat sub îndrumarea ICPDR, iar

prevederile sale au fost incluse în planul de management al districtului hidrografic al Dunării.

Pentru captările de apă transfrontaliere (de exemplu, bazinul hidrografic al Tisei, Delta

Dunării) planurile de management sunt elaborate sub coordonarea ICPDR pe baza contribuției

țărilor dețin respectiva captare în comun. Pentru bazinul hidrografic al Tisei, planul de

management a fost finalizat în 2010, în timp ce pentru Delta Dunării raportul prevăzut la

articolul 5 este în curs de elaborare.

La nivelul bazinului hidrografic al fluviului Dunărea, ICPDR coordonează integrarea

activităților de gospodărire a apelor în alte politici sectoriale precum navigație și hidroenergie.

4. CARACTERIZAREA DISTRICTELOR HIDROGRAFICE

4.1 Categorii de apă din districtul hidrografic

Partea românească a districtului hidrografic al Dunării include toate cele 4 categorii de corpuri

de apă de suprafață: râuri, lacuri, ape tranzitorii și ape costiere.

4.2 Tipologia apelor de suprafață

S-a stabilit tipologia pentru toate cele 4 categorii de corpuri de apă de suprafață. Tipologia

pentru apele de suprafață a fost parțial validată cu ajutorul datelor biologice, această activitate

fiind încă în curs de desfășurare. S-au stabilit condiții de referință folosindu-se judecata

experților și o abordare bazată pe spațiu (inclusiv utilizând date istorice).

În cazul râurilor, este încă necesară o intercalibrare, utilizarea Indexului european pentru

fauna piscicolă (EFI) fiind abia la început. În privința cursurilor de apă nepermanente

(temporare), care reprezintă 35% din numărul total de corpuri de apă, având în vedere

diversitatea și heterogenitatea lor, ar putea fi necesară o mai mare diferențiere hidrologică,

urmată de investigații ale comunităților biologice specifice tipurilor respective. La momentul

elaborării primului PMBH, procesul de validare a tipologiei abiotice prin investigarea

8

elementelor biologice pentru lacurile naturale și pentru cele de acumulare era în curs de

desfășurare, urmând să fie finalizat în viitor. Pentru apele tranzitorii, s-a utilizat judecata

experților pe baza datelor istorice și a informațiilor obținute prin monitorizare. S-au folosit

orientările europene pentru toate cele 4 categorii de corpuri de apă de suprafață. Pentru apele

costiere, judecata experților s-a bazat pe date istorice și informații obținute prin monitorizare,

iar intercalibrarea a fost efectuată între 2004 și 2007 pentru unele comunități biologice și a

continuat după 2008.

Numărul de tipuri pentru fiecare categorie de apă: râuri – 20 de tipuri de cursuri de apă (4

temporare); lacuri – 18 tipuri de lacuri naturale, 14 tipuri de lacuri de acumulare; ape

tranzitorii – 2 tipuri; ape costiere – 2 tipuri.

9

4.3 Delimitarea corpurilor de apă de suprafață

În general, România a identificat 3 399 corpuri de apă de suprafață, dintre care 3 262 sunt

corpuri de apă-râuri.

District

hidrografic

Ape de suprafață Ape subterane

Râuri Lacuri Tranzitorii Costiere

Număr

Lungime

medie

(km)

Număr

Suprafaț

ă medie

(km2)

Număr

Supraf

ață

medie

(km2)

Număr

Suprafaț

ă medie

(km2)

Număr

Supraf

ață

medie

(km2)

RO1000 3262 23 131 8 2 391 4 143 142 1857

Tabelul 4.3.1: Corpuri de apă de suprafață, corpurile de apă subterană și dimensiunile acestora Sursă: WISE

Delimitarea corpurilor de apă se bazează pe categoria, tipologia și caracteristicile fizice ale

apelor de suprafață. Criterii suplimentare: starea apelor, alterările hidromorfologice. După

2008, au fost adăugate criterii biologice.

Corpurile de apă mici (râuri cu o zonă de captare < 10 km2; lacuri mai mici de 50 ha) au fost

grupate într-un singur corp de apă, atât timp cât acestea erau supuse acelorași presiuni, erau în

aceeași stare și de același tip. În unele cazuri (bazine hidrografice mici), întregul râu s-a

considerat ca fiind un singur corp de apă dacă aceasta nu este afectat sau dacă acesta este

influențat, în principal, de un anumit tip de presiune (de exemplu, hidroenergie, captare de apă,

agricultură, industrie etc.).

4.4 Identificarea presiunilor și a impacturilor semnificative

În România s-au identificat următoarele presiuni ca având un impact semnificativ asupra

corpurilor de apă: sursele de poluare punctiforme și difuze, inclusiv utilizarea terenurilor și

alterările hidromorfologice. Proiectele viitoare de infrastructură, sursele cu risc potențial

ridicat de poluare accidentală, activitățile de piscicultură/acvacultură, extracția de nisip și

balast din albiile râurilor și exploatările forestiere au fost identificate ca fiind alte tipuri de

presiuni care ar putea avea un impact asupra corpurilor de apă.

10

District

hidrografic

Nicio

presiune

Sursă

punctiformă

Sursă

difuză

Captare a

apei

Regularizări

ale debitelor și

alterări

morfologice

Managementul

râurilor

Managementul

apelor tranzitorii

și costiere

Alte alterări

morfologice Alte presiuni

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

RO1000 1914 56,31 260 7,65 1105 32,51 49 1,44 445 13,09 115 3,38 2 0,06 6 0,18 78 2,29

Tabelul 4.4.1: Numărul și procentul de corpuri de apă de suprafață afectate de presiuni semnificative Sursă: WISE

11

Figura 4.4.1: Graficul procentelor de corpuri de apă de suprafață afectate de presiuni semnificative 1 = nicio presiune

2 = sursă punctiformă

3 = sursă difuză

4 = captare de apă

5 = regularizări ale debitelor și alterări morfologice

6 = managementul râurilor

7 = managementul apelor tranzitorii și costiere

8 = alte alterări morfologice

9 = alte presiuni

Sursă: WISE

12

Pentru analiza presiunilor și a impactului s-a folosit conceptul DPSIR (Driver-Pressure-State-

Impact-Response – Activitate antropică-Presiune-Stare-Impact-Răspuns). Evaluarea

presiunilor semnificative a fost făcută pe baza cerințelor din directivele europene și din

reglementările naționale.

Criteriile pentru sursele de poluare punctiforme se bazează pe limite/criterii specifice definite

în directivele europene în domeniul apei transpuse în legislația națională (directiva privind

tratarea apelor urbane reziduale - UWWTD, directiva privind prevenirea și controlul integrat

al poluării, directiva privind substanțele periculoase).

Surse difuze de poluare semnificative sunt considerate: aglomerările umane care nu au

sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzătoare de colectare și eliminare a

nămolului din stațiile de epurare, fermele agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare

de stocare/utilizare a dejecțiilor, localitățile identificate ca fiind zone vulnerabile la poluarea

cu nitrați din surse agricole, depozitele industriale, sistemele de stocare de deșeuri

neconforme, siturile industriale abandonate etc. Raportul național din 2004 a subliniat faptul

că cele mai importante surse difuze de poluare sunt situate în vecinătatea zonelor vulnerabile

și potențial vulnerabile identificate în conformitate cu Directiva privind nitrații 91/676/CEE.

Atât sursele de poluare punctiforme, cât și cele difuze contribuie la poluarea chimică,

presiunile principale fiind reprezentate de aglomerările umane, industrie, agricultură și modul

de utilizare a terenurilor.

Tipurile și mărimea presiunilor hidromorfologice au fost definite pe baza recomandărilor din

Documentul CIS de orientare nr. 3 – Presiuni și impacturi (IMPRESS) și a criteriilor

proiectului regional UNDP-GEF al Dunării, care țin seama de lucrările hidrotehnice,

magnitudinea presiunii și efectele acestora asupra ecosistemelor. Principalele presiuni

hidromorfologice luate în considerare sunt barajele, deversoarele, regularizările și îndiguirile,

derivațiile, apărările de maluri, căile navigabile/canalele, captările/restituțiile de apă,

navigația, proiectele viitoare de infrastructură și alte lucrări executate la nivelul corpurilor de

apă de suprafață în scopuri diferite.

4.5 Zone protejate

În România, au fost desemnate peste 2 500 de zone protejate, conform informațiilor furnizate

WISE.

Dintre acestea, 1 879 de zone sunt destinate captării de apă potabilă în temeiul articolului 7

din directiva-cadru privind apa.

13

District

hidrografic

Număr de zone protejate3

Art

ico

lul

7

Ca

pta

re d

e

ap

ă p

ota

bil

ă

Îmb

ăie

re

sări

Alt

ele

euro

pen

e

Peș

ti

Ha

bit

ate

La

niv

el l

oca

l

La

niv

el

na

țio

na

l

Azo

tați

Mo

lușt

e

UW

WT

RO1000 1879 35 106 - 12 213 - 381 42 4 -

Tabelul 4.5.1: Numărul de zone protejate de toate tipurile în fiecare district hidrografic și la nivelul întregii țări,

pentru apele de suprafață și cele subterane4

Sursă: WISE

5. MONITORIZAREA

5.1 Descriere generală a rețelei de monitorizare

Figura 5.1: Hărți cu stațiile de monitorizare a apelor de suprafață (stânga) și a apelor subterane (dreapta)

• Stații de monitorizare a râurilor

• Stații de monitorizare a lacurilor

• Stații de monitorizare a apelor tranzitorii

• Stații de monitorizare a apelor costiere

• Stații de monitorizare a apelor de suprafață neclasificate

• Stații de monitorizare a apelor subterane

Districte hidrografice

Țări din afara UE

Sursă: WISE, Eurostat (frontiere)

3 Întreaga suprafață a României este o zonă sensibilă la nutrienți.

4 Aceste informații corespund zonelor protejate raportate în temeiul Directivei-cadru privind apa. Este posibil

să se fi raportat mai multe/alte informații în temeiul obligațiilor prevăzute de alte directive.

14

Toate cele patru categorii de ape de suprafață și ape subterane sunt monitorizate în cadrul

unor programe de supraveghere și programe operaționale separate, elaborate în conformitate

cu cerințele directivei-cadru privind apa.

15

District hidrografic

Râuri Lacuri

QE

1.1

Fit

op

lan

cto

n

QE

1.2

Alt

ă f

loră

acv

ati

QE

1.2

.3 M

acr

ofi

te

QE

1.2

.4 F

ito

ben

tos

QE

1.3

Nev

erte

bra

te b

enti

ce

QE

1.4

Peș

ti

QE

1.5

Alt

e sp

ecii

QE

2 E

lem

ente

de

cali

tate

hid

rom

orf

olo

gic

e

QE

3.1

Pa

ram

etr

i g

ener

ali

3 P

olu

an

ții

spec

ific

i

nep

rio

rita

ri

QE

3.4

Alț

i p

olu

an

ți n

ați

on

ali

QE

1.1

Fit

op

lan

cto

n

QE

1.2

Alt

ă f

loră

acv

ati

QE

1.2

.3 M

acr

ofi

te

QE

1.2

.4 F

ito

ben

tos

QE

1.3

Nev

erte

bra

te b

enti

ce

QE

1.4

Peș

ti

QE

1.5

Alt

e sp

ecii

QE

2 E

lem

ente

de

cali

tate

hid

rom

orf

olo

gic

e

QE

3.1

Pa

ram

etri

gen

era

li

3 P

olu

an

ții

spec

ific

i

nep

rio

rita

ri

QE

3.4

Alț

i p

olu

an

ți n

ați

on

ali

RO1000

District hidrografic

Tranzitorii Costiere

QE

1.1

Fit

op

lan

cto

n

QE

1.2

Alt

ă f

loră

acv

ati

QE

1.2

.1 M

icro

alg

e

QE

1.2

.2 A

ng

iosp

erm

e

QE

1.3

Nev

erte

bra

te b

enti

ce

QE

1.4

Peș

ti

QE

1.5

Alt

e sp

ecii

QE

2 E

lem

ente

de

cali

tate

hid

rom

orf

olo

gic

e

QE

3.1

Pa

ram

etri

gen

era

li

3 P

olu

an

ții

spec

ific

i

nep

rio

rita

ri

QE

3.4

Alț

i p

olu

an

ți n

ați

on

ali

QE

1.1

Fit

op

lan

cto

n

QE

1.2

Alt

ă f

loră

acv

ati

QE

1.2

.1 M

icro

alg

e

QE

1.2

.2 A

ng

iosp

erm

e

QE

1.3

Nev

erte

bra

te b

enti

ce

QE

1.4

Peș

ti

QE

1.5

Alt

e sp

ecii

QE

2 E

lem

ente

de

cali

tate

hid

rom

orf

olo

gic

e

QE

3.1

Pa

ram

etri

gen

era

li

3 P

olu

an

ții

spec

ific

i

nep

rio

rita

ri

QE

3.4

Alț

i p

olu

an

ți n

ați

on

ali

RO1000

Tabelul 5.1.1: Elementele de calitate monitorizate

Elemente de calitate monitorizate

Elemente de calitate nemonitorizate

- Nu se aplică

Sursă: WISE

16

District

hidrografic

Râuri Lacuri Tranzitorii Costiere Ape subterane

Supr. Op. Supr. Op. Supr. Op. Supr. Op. Supr. Op. Cant.

RO1000 1263 547 434 228 12 12 42 42 2365 1224 3338

Total pe tipul de

sit 1263 547 434 228 12 12 42 42 2365 1224 3338

Număr total de

puncte de

monitorizare5

1263 434 12 42 3397

Tabelul 5.1.2: Numărul de puncte de monitorizare în funcție de categoria de apă

Supr. = de supraveghere

Op. = operațional

Cant. = cantitativ

Sursă: WISE

5.2 Monitorizarea apelor de suprafață

În programul de monitorizare sunt incluse elementele de calitate relevante, dar și elemente

opționale, cu excepția QE 2-7 în apele tranzitorii care nu este relevant pentru apele tranzitorii

lacustre. Cu toate acestea, nu toți parametrii sunt măsurați în prezent în fiecare punct de

supraveghere, deoarece programul de monitorizare depinde de relevanța elementelor de

monitorizare față de categoria și tipul corpurilor de apă și presiunile asociate.

Programul de monitorizare este desfășurat anual și toate punctele de monitorizare au fost

definite ca fiind puncte de supraveghere. Rețelele pentru monitorizarea de supraveghere și

monitorizarea operațională se suprapun. Un punct de monitorizare poate ține de mai multe

programe pentru apele de suprafață și poate include mai multe subpuncte de monitorizare. Un

corp de apă poate avea una sau mai multe stații de monitorizare, însă elementele de calitate se

monitorizează la stația reprezentativă.

În continuare se descriu elementele de calitate biologice monitorizate în cadrul monitorizării

operaționale. Nu este însă clar modul în care acestea au fost alese pentru a detecta presiunile

existente.

Râuri

Fitoplancton: se monitorizează în toate cursurile de apă, cu excepția celor din zonele montane

cu debit rapid și pante ample în cazul cărora acesta nu este un element de calitate pertinent;

fitobentos: se monitorizează numai în zonele în care substratul permite dezvoltarea acestora și

prelevarea de probe; macrofite: se monitorizează numai în zonele în care substratul permite

dezvoltarea acestora și prelevarea de probe; macrozoobentos: în toate tipurile de râuri;

ihtiofaună: în toate tipurile de râuri.

Lacuri

Fitoplancton: se monitorizează în toate în toate tipurile de lacuri, în mijlocul lacului;

fitobentos: în toate tipurile de lacuri; macrofite: se monitorizează în toate tipurile de lacuri în

5 Numărul de puncte calculat din datele raportate la nivel de sit. În cazul în care nu există date raportate la

nivelul siturilor, atunci tabelul se completează cu datele raportate la nivel de program.

17

care substratul permite dezvoltarea acestora și prelevarea de probe, cu excepția celor situate la

altitudine mare (>2 000 m); macrozoobentos: se monitorizează în toate tipurile de lacuri în

zona litorală și în cea eulitorală; ihtiofaună: în toate tipurile de lacuri.

Lacuri de acumulare

Fitoplancton: se monitorizează în secțiunea barajului și în mijlocul lacului; fitobentos: se

monitorizează numai în secțiunea barajului; macrofite: se monitorizează în toate tipurile de

lacuri de acumulare, dar numai în zonele în care substratul permite dezvoltarea acestora și

prelevarea de probe; macrozoobentos: nu se monitorizează în conformitate cu rezultatele

intercalibrării; ihtiofaună: se monitorizează în zona barajului și în mijlocul lacului.

Informațiile de mai sus se aplică în cazul tuturor categoriilor de ape.

Se pun la dispoziție lista parametrilor monitorizați și informații generale despre substanțele

prioritare și poluanții specifici și nespecifici. Substanțele incluse în directiva-cadru privind

apa se monitorizează dacă sursele de poluare includ evacuări semnificative de astfel de

substanțe.

Sedimentele și biota se monitorizează în toate categoriile de ape. Atât în cazul monitorizării

de supraveghere, cât și al monitorizării operaționale, frecvența de prelevare a probelor este

anuală pentru sedimente, în timp ce pentru biotă prelevările se fac numai în cadrul

programului operațional (anual).

Corpurile de apă fără puncte de monitorizare au fost evaluate luând în considerare datele de

monitorizare obținute din alte corpuri de apă cu aceeași tipologie și presiune antropică. S-a

aplicat gruparea în special pentru râuri, în cazul cărora se monitorizează doar 1 263 de situri

din totalul de 3 262 de corpuri de apă evaluate. Pentru lacuri, ape tranzitorii și ape costiere,

numărul de puncte de monitorizare este mai mare decât numărul de corpuri de apă evaluate.

Programul de monitorizare românesc este elaborat pe baza Ghidului CIS nr. 7 privind

monitorizarea și este coordonat cu celelalte țări din bazinul hidrografic al fluviului Dunărea

prin intermediul ICPDR.

Numărul total de stații de monitorizare s-a modificat de la raportul din 2007, programul actual

de monitorizare cuprinzând 1 263 de situri pentru râuri, 434 pentru lacuri, 12 pentru apele

tranzitorii și 42 pentru apele costiere.

5.3 Monitorizarea apelor subterane

Pentru apele subterane, programele de monitorizare presupun monitorizarea de supraveghere

cantitativă și chimică și monitorizarea operațională chimică. Se monitorizează parametrii de

bază, în timp ce monitorizarea altor poluanți se bazează pe analiza presiunilor. Programele de

monitorizare vizează nivelul apelor subterane, conținutul de oxigen, valoarea pH-ului,

conductivitatea, azotații, amoniul și alți poluanți.

Monitorizarea stării chimice se face în raport cu valorile fondului natural. Monitorizarea este

în măsură să detecteze tendințele. Evaluarea tendințelor s-a realizat pe baza seturilor de date

de monitorizare înregistrate între 2004 și 2008.

18

Monitorizarea apelor subterane transfrontaliere se efectuează de către țările care utilizează

abordările ICPDR. Procesul de armonizare cu țările terțe în ceea ce privește bazinul

hidrografic (Ucraina, Moldova, Serbia) este în derulare.

5.4 Monitorizarea zonelor protejate

Nu există un program specific de monitorizare a zonelor de protecție pentru captările de apă

potabilă, însă monitorizarea operațională și de supraveghere vizează situri dedicate

articolului 7 pentru monitorizarea râurilor, lacurilor și apelor tranzitorii (apele costiere nu fac

obiectul captării de apă potabilă): 99 de situri asigură monitorizarea zonelor de protecție

pentru captările de apă din surse de suprafață. Situația este similară în ceea ce privește

corpurile de apă subterană, în cazul cărora monitorizarea zonelor de protecție pentru captările

de apă potabilă este inclusă în programele de monitorizare de supraveghere cantitativă și

chimică și în programele de monitorizare operațională chimică pentru corpurile de apă

subterană. Numărul total de puncte de monitorizare a apelor subterane asociate captării de apă

potabilă este de 105.

District

hidrografic

Ape de suprafață

Ape

subterane

potabile

Captare a

apei

potabile

din surse

de

suprafață

Calitate

a apei

potabile

Apă de

îmbăier

e

Situr

i

păsăr

i

Peșt

i

Situri

habitat

e

Azotaț

i

Molușt

e

UWW

T

RO1000 67 99* 0 168 192 231 610 18 0 105

Tabelul 5.3.1: Numărul de puncte de monitorizare din zonele protejate6

Notă: *Număr de puncte de monitorizare raportat la nivel de program. Sursă: WISE și RO

Există diferențe semnificative față de datele pentru 2007 prezentate în raportul Comisiei

referitor la implementarea directivei-cadru privind apa, publicat în 2009, în care erau

menționate 249 de situri pentru Directiva păsări, 113 pentru Directiva privind apa potabilă,

313 pentru pești, 301 pentru azotați și 97 pentru apele subterane.

6. PREZENTARE GENERALĂ A STĂRII (ECOLOGICE, CHIMICE, A

APELOR SUBTERANE)

64% din totalul corpurilor de apă de suprafață din România au fost evaluate ca fiind în stare

ecologică bună sau mai bună. Numai în cazul a mai puțin de 2% din corpurile de apă de

suprafață evaluarea a indicat o stare ecologică slabă sau proastă.

6 Numărul de puncte calculat din datele raportate la nivel de sit. În cazul în care nu există date raportate la

nivelul siturilor, atunci tabelul se completează cu datele raportate la nivel de program.

19

District

hidrografic Total

Foarte

bună Bună Moderată Slabă Proastă Necunoscută

Nr. (%) Nr. (%) Nr. (%) Nr. (%) Nr. (%) Nr.

(%)

RO1000 2791 145 5,2 1647 59,0 946 33,9 34 1,2 19 0,7 0 0

Tabelul 6.1: Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafață naturale. Sursă: WISE

District

hidrografic Total

Foarte

bună Bună Moderată Slabă Proastă Necunoscută

Nr. (%) Nr. (%) Nr. (%) Nr. (%) Nr. (%) Nr. (%)

RO1000 608 0 0 228 37,5 373 61,3 0 0 1 0,2 6 1,0

Tabelul 6.2: Potențialul ecologic al corpurilor de apă artificiale și puternic modificate. Sursă: WISE

Peste 93% din corpurile de apă de suprafață din România sunt evaluate ca fiind în stare

chimică bună, mai puțin de 7% fiind evaluate în stare chimică slabă, conform informațiilor

raportate în sistemul WISE.

District

hidrografic Total

Bună Slabă Necunoscută

Nr. % Nr. % Nr. %

RO1000 2791 2619 93,8 172 6,2 0 0

Tabelul 6.3: Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafață naturale. Sursă: WISE

District

hidrografic Total

Bună Slabă Necunoscută

Nr. % Nr. % Nr. %

RO1000 608 546 89,8 56 9,2 6 1,0

Tabelul 6.4: Starea chimică a corpurilor de apă artificiale și puternic modificate. Sursă: WISE

România a raportat că 87% din corpurile de apă subterană au o stare chimică bună, în timp ce

13% dintre acestea sunt într-o stare proastă. Au fost evaluate toate corpurile de apă subterană.

District

hidrogra

fic

Total Bună Slabă Necunoscută

Nr. % Nr. % Nr. %

RO1000 142 123 86,6 19 13,4 0 0

Tabelul 6.5: Starea chimică a corpurilor de apă subterană. Sursă: WISE

Toate corpurile de apă subterană sunt evaluate ca fiind în stare cantitativă bună conform

datelor raportate de România. Au fost evaluate toate corpurile de apă subterană.

20

District

hidrogra

fic

Total Bună Slabă Necunoscută

Nr. % Nr. % Nr. %

RO1000 142 142 100 0 0 0 0

Tabelul 6.6: Starea cantitativă a corpurilor de apă subterană Sursă: WISE

În total, aproape 60% din corpurile de apă de suprafață din România au fost evaluate ca fiind

în stare bună în 2009. Conform informațiilor raportate WISE, numărul de corpuri de apă de

suprafață în stare bună se așteaptă să crească cu 4,7% în 2015.

86% din corpurile de apă subterană au fost evaluate ca fiind în stare bună în 2009. Nu se

prevede nicio îmbunătățire în acest sens în România până în 2015.

21

District

hidrografic Total

Stare globală (ecologică și chimică)

Stare

ecologică

bună 2021

Stare

chimică

bună 2021

Stare

ecologică

bună 2027

Stare

chimică

bună 2027

Excepții globale 2009 (% din

total corpuri de apă de

suprafață)

Bună sau mai

bună 2009

Bună sau mai

bună 2015

Creștere

2009 -

2015

Art. 4

alin.

(4)

Art. 4

alin.

(5)

Art. 4

alin.

(6)

Art.

4

alin.

(7)

Nr. % Nr. % % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % % % % %

RO1000 3399 2008 59,1 2167 63,8 4,7 36 0 0 0

Tabelul 6.7: Corpuri de apă de suprafață: prezentare generală a stării din 2009 și a stării preconizate pentru 2015, 2021 și 20277

Corpurile de apă cu stare bună în 2009 se împart în următoarele categorii:

1. Starea ecologică este foarte bună sau bună și starea chimică este bună, excepțiile nu sunt luate în considerare

Corpurile de apă despre care se preconizează că vor atinge o stare ecologică bună în 2015 se împart în următoarele categorii:

1. Starea ecologică este foarte bună sau bună și starea chimică este bună, excepțiile nu sunt luate în considerare

2. Starea chimică este bună, iar starea ecologică este moderată sau sub acest nivel, însă nu există excepții de la obiectivele de stare ecologică

3. Starea ecologică este foarte bună sau bună, iar starea chimică bună nu este atinsă, însă nu există excepții de la obiectivele de stare chimică

4. Starea ecologică este moderată sau sub acest nivel, iar starea chimică bună nu este atinsă, însă nu există excepții de la obiectivele de stare ecologică sau chimică

Notă: Nu se iau în considerare corpurile de apă fie cu stare ecologică, fie cu stare chimică necunoscută/neclasificată/nu se aplică

Sursă: WISE (pentru datele privind starea din 2009, 2015 și excepții) și planurile de management al bazinelor hidrografice (pentru datele privind starea din 2021 și 2027)

7 Datele pentru 2009 și 2015 au fost extrase din sistemul WISE. Datele pentru 2021 și 2027 au fost stabilite în timpul evaluării conformității planurilor de management al

bazinelor hidrografice.

22

District

hidrogra

fic

Total

Stare ecologică

Stare

ecologică

bună 2021

Stare ecologică

bună 2027

Excepții de la obiectivele de stare

ecologică (% din total corpuri de apă de

suprafață)

Bună sau mai

bună 2009

Bună sau mai

bună 2015

Creștere

2009 -

2015

Art.

4

alin.

(4)

Art.

4

alin.

(5)

Art.

4

alin.

(6)

Art. 4 alin. (7)

Nr. % Nr. % % Nr. % Nr. % % % % %

RO1000 2791 1792 64,2 1891 67,8 3,5 32,4 0 0 0

Tabelul 6.8: Corpuri de apă de suprafață naturale: starea ecologică în 2009 și starea preconizată pentru 2015, 2021 și 20278

Sursă: WISE (pentru datele privind starea din 2009, 2015 și excepții) și planurile de management al bazinelor hidrografice (pentru datele privind starea din 2021 și 2027)

District

hidrogra

fic

Total

Stare chimică

Stare chimică

bună 2021

Stare chimică

bună 2027

Excepții de la obiectivele de stare

chimică (% din total corpuri de apă de

suprafață)

Bună sau mai

bună 2009

Bună sau mai

bună 2015

Creștere

2009 -

2015

Art.

4

alin.

(4)

Art.

4

alin.

(5)

Art.

4

alin.

(6)

Art. 4 alin. (7)

Nr. % Nr. % % Nr. % Nr. % % % % %

RO1000 2791 2619 93,8 2634 94,4 0,5 5,7 0,04 0 0

Tabelul 6.9: Corpuri de apă de suprafață naturale: starea chimică în 2009 și starea preconizată pentru 2015, 2021 și 20279

Sursă: WISE (pentru datele privind starea din 2009, 2015 și excepții) și planurile de management al bazinelor hidrografice (pentru datele privind starea din 2021 și 2027)

8 Datele pentru 2009 și 2015 au fost extrase din sistemul WISE. Datele pentru 2021 și 2027 au fost stabilite în timpul evaluării conformității planurilor de management al

bazinelor hidrografice. 9 Datele pentru 2009 și 2015 au fost extrase din sistemul WISE. Datele pentru 2021 și 2027 au fost stabilite în timpul evaluării conformității planurilor de management al

bazinelor hidrografice.

23

District

hidrogra

fic

Total

Stare chimică ape subterane

Stare

chimică

bună 2021

Stare chimică

bună 2027

Excepții de la obiectivele de

stare chimică pentru apele

subterane (% din total

corpuri de apă subterană)

Bună sau mai

bună 2009

Bună sau mai

bună 2015

Creștere

2009 - 2015

Art.

4

alin.

(4)

Art.

4

alin.

(5)

Art.

4

alin.

(6)

Art.

4

alin.

(7)

Nr. % Nr. % % Nr. % Nr. % % % % %

RO1000 142 123 86,6 123 86,6 0 13 0 0 0

Tabelul 6.10: Corpuri de apă subterană: starea chimică în 2009 și starea preconizată pentru 2015, 2021 și 202710

Sursă: WISE (pentru datele privind starea din 2009, 2015 și excepții) și planurile de management al bazinelor hidrografice (pentru datele privind starea din 2021 și 2027)

District

hidrogra

fic

Total

Starea cantitativă a apelor subterane

Stare

cantitativă

bună 2021

Stare

cantitativă

bună 2027

Excepții de la obiectivele de

stare cantitativă pentru apele

subterane (% din total

corpuri de apă subterană)

Bună sau mai

bună 2009

Bună sau mai

bună 2015

Creștere

2009 -

2015

Art.

4

alin.

(4)

Art.

4

alin.

(5)

Art.

4

alin.

(6)

Art.

4

alin.

(7)

Nr. % Nr. % % Nr. % Nr. % % % % %

RO1000 142 142 100 142 100 0 0 0 0 0

Tabelul 6.11: Corpuri de apă subterană: starea cantitativă în 2009 și starea preconizată pentru 2015, 2021 și 202711

Sursă: WISE (pentru datele privind starea din 2009, 2015 și excepții) și planurile de management al bazinelor hidrografice (pentru datele privind starea din 2021 și 2027)

10 Datele pentru 2009 și 2015 au fost extrase din sistemul WISE. Datele pentru 2021 și 2027 au fost stabilite în timpul evaluării conformității planurilor de management al

bazinelor hidrografice. 11

Datele pentru 2009 și 2015 au fost extrase din sistemul WISE. Datele pentru 2021 și 2027 au fost stabilite în timpul evaluării conformității planurilor de management al

bazinelor hidrografice.

24

District

hidrogra

fic

Total

corpuri

de apă

puternic

modifica

te și

artificial

e

Potențial ecologic

Potențial

ecologic bun

2021

Potențial

ecologic bun

2027

Excepții de la obiectivele de

stare ecologică (% din total

corpuri de apă puternic

modificate/artificiale)

Bună sau mai

bună 2009

Bună sau mai

bună 2015

Creștere

2009 -

2015

Art.

4

alin.

(4)

Art.

4

alin.

(5)

Art.

4

alin.

(6)

Art.

4

alin.

(7)

Nr. % Nr. % % Nr. % Nr. % % % % %

RO1000 608 228 37,5 281 46,2 8,7 51,8 1,6 0 0

Tabelul 6.12: Corpuri de apă artificiale și puternic modificate: potențialul ecologic în 2009 și potențialul ecologic preconizat pentru 2015, 2021 și 202712

Sursă: WISE (pentru datele privind starea din 2009, 2015 și excepții) și planurile de management al bazinelor hidrografice (pentru datele privind starea din 2021 și 2027)

District

hidrogra

fic

Total

corpuri

de apă

puternic

modifica

te și

artificial

e

Stare chimică

Stare chimică

bună 2021

Stare chimică

bună 2027

Excepții de la obiectivele de

stare chimică (% din total

corpuri de apă puternic

modificate/artificiale)

Bună sau mai

bună 2009

Bună sau mai

bună 2015

Creștere

2009 - 2015

Art.

4

alin.

(4)

Art.

4

alin.

(5)

Art.

4

alin.

(6)

Art.

4

alin.

(7)

Nr. % Nr. % % Nr. % Nr. % % % % %

RO1000 608 546 89,8 561 92,3 2,5 6,3 0,8 0 0

Tabelul 6.13: Corpuri de apă artificiale și puternic modificate: starea chimică în 2009 și starea preconizată pentru 2015, 2021 și 202713

Sursă: WISE (pentru datele privind starea din 2009, 2015 și excepții) și planurile de management al bazinelor hidrografice (pentru datele privind starea din 2021 și 2027)

12 Datele pentru 2009 și 2015 au fost extrase din sistemul WISE. Datele pentru 2021 și 2027 au fost stabilite în timpul evaluării conformității planurilor de management al

bazinelor hidrografice. 13

Datele pentru 2009 și 2015 au fost extrase din sistemul WISE. Datele pentru 2021 și 2027 au fost stabilite în timpul evaluării conformității planurilor de management al

bazinelor hidrografice.

25

Figura 6.1: Harta stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață naturale în 2009.

Figura 6.2: Harta stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață naturale în 2015.

Foarte bună

Bună

Moderată

Slabă

Proastă

Necunoscută

Districte hidrografice

Țări din afara UE

Notă: Culori standard bazate pe indicațiile de la punctul 1.4.2 subpunctul (i) din anexa V la directiva-cadru

privind apa.

Sursă: WISE, Eurostat (frontiere)

26

Figura 6.3: Harta potențialului ecologic al corpurilor de apă artificiale și puternic modificate în 2009.

Figura 6.4: Harta potențialului ecologic al corpurilor de apă artificiale și puternic modificate în 2015.

Bun sau mai bun

Moderat

Slab

Prost

Necunoscut

Districte hidrografice

Țări din afara UE

Notă: Culori standard bazate pe indicațiile de la punctul 1.4.2 subpunctul (ii) din anexa V la directiva-cadru

privind apa.

Sursă: WISE, Eurostat (frontiere)

27

Figura 6.5: Harta stării chimice a corpurilor de apă de suprafață naturale în 2009.

Figura 6.6: Harta stării chimice a corpurilor de apă de suprafață naturale în 2015.

Bună

Bună neatinsă

Necunoscută

Districte hidrografice

Țări din afara UE

Notă: Culori standard bazate pe indicațiile de la punctul 1.4.3 din anexa V la directiva-cadru privind apa.

Sursă: WISE, Eurostat (frontiere)

28

Figura 6.7: Harta stării chimice a corpurilor de apă artificiale și puternic modificate în 2009.

Figura 6.8: Harta stării chimice a corpurilor de apă artificiale și puternic modificate în 2015.

Bună

Bună neatinsă

Necunoscută

Districte hidrografice

Țări din afara UE

Notă: Culori standard bazate pe indicațiile de la punctul 1.4.3 din anexa V la directiva-cadru privind apa.

Sursă: WISE, Eurostat (frontiere)

29

Figura 6.9: Harta stării chimice a corpurilor de apă subterană în 2009.

Figura 6.10: Harta stării chimice a corpurilor de apă subterană în 2015.

Bună

Slabă

Necunoscută

Districte hidrografice

Țări din afara UE

Notă: Culori standard bazate pe indicațiile de la punctul 2.4.5 din anexa V la directiva-cadru privind apa.

Sursă: WISE, Eurostat (frontiere)

30

Figura 6.11: Harta stării cantitative a corpurilor de apă subterană în 2009.

Figura 6.12: Harta stării cantitative a corpurilor de apă subterană în 2015.

Bună

Slabă

Necunoscută

Districte hidrografice

Țări din afara UE

Notă: Culori standard bazate pe indicațiile de la punctul 2.2.4 din anexa V la directiva-cadru privind apa.

Sursă: WISE, Eurostat (frontiere)

31

7. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A APELOR DE SUPRAFAȚĂ

PMBH românesc a fost elaborat în conformitate cu PMDHD coordonat de ICPDR. Au fost

realizate progrese semnificative de la ultimul raport prezentat în 2007, majoritatea metodelor

fiind în curs de elaborare.

7.1 Metode de evaluare a stării ecologice

În primele planuri de management al bazinelor hidrografice s-a recurs la un număr limitat de

metode. Autoritățile române au clarificat în 2012 rezultatele celei de-a doua faze a

intercalibrării și metodele în curs de elaborare.

Metodologia de evaluare nu este finalizată pentru toate elementele de calitate biologice.

Pentru râuri s-au aplicat metode de evaluare conforme cu directiva-cadru privind apa în

primul PMBH pentru fitoplancton, macronevertebrate și pești. În ceea ce privește

macronevertebratele și peștii, rezultatele fazei a II-a a exercițiului de intercalibrare au fost

incluse recent în metodele de evaluare.

În ceea ce privește dezvoltarea de metode de evaluare conforme cu directiva-cadru privind

apa pentru alte elemente de calitate biologice, s-au înregistrat unele progrese de la finalizarea

primului PMBH:

Sistemul de evaluare pentru fitobentos a fost elaborat (fără a fi validat) după

finalizarea PMBH și nu a fost aplicat în primul PMBH care era în curs de realizare

la data raportării.

Metoda pentru macrofite nu a fost încă elaborată, dar colectarea datelor este în curs

de derulare.

În primul PMBH, pentru lacuri s-a aplicat o metodă de evaluare parțial conformă cu

directiva-cadru privind apa.

În ultimii doi ani, metoda de evaluare pentru fitoplancton în lacuri a fost îmbunătățită și s-a

elaborat o nouă metodă pentru fitobentos, fără a fi însă validată.

Pentru macrofite, va fi testată și utilizată metoda maghiară de evaluare a stării ecologice a

lacurilor naturale. Pentru macrofite și ihtiofaună, colectarea datelor este în curs de

desfășurare.

În cazul apelor tranzitorii, colectarea datelor pentru angiosperme și macroalge este în curs de

desfășurare, dar metoda de evaluare nu a fost încă elaborată. În PMBH, pentru evaluarea

peștilor s-a aplicat o metodă parțial conformă cu directiva-cadru privind apa.

În cazul apelor costiere, pentru fitoplancton s-a utilizat o metodă conformă cu directiva-cadru

privind apa în cadrul primului PMBH, care a fost ulterior îmbunătățită și testată în a doua

fază a exercițiului de intercalibrare UE. Pentru macronevertebrate, s-a utilizat o metodă

conformă cu directiva-cadru privind apa în cadrul primului PMBH și, în faza a II-a a

intercalibrării, metoda a fost dezvoltată, urmând să fie finalizată și validată.

32

În cadrul celei de-a doua faze a intercalibrării, s-a folosit metoda bulgară de evaluare pentru

macroalge și angiosperme, urmând ca această să fie testată în continuare. Colectarea datelor

pentru angiosperme și macroalge este în curs de desfășurare.

33

District

hidrografic

Râuri Lacuri Tranzitorii Costiere

Fit

op

lan

cto

n

Ma

cro

fite

Fit

ob

ento

s

Nev

erte

bra

te b

enti

ce

Peș

ti

Fiz

ico

-ch

imic

e

Hid

rom

orf

olo

gic

e

Fit

op

lan

cto

n

Ma

cro

fite

Fit

ob

ento

s

Nev

erte

bra

te b

enti

ce

Peș

ti

Fiz

ico

-ch

imic

e

Hid

rom

orf

olo

gic

e

Fit

op

lan

cto

n

Ma

cro

alg

e

An

gio

sper

me

Nev

erte

bra

te b

enti

ce

Peș

ti

Fiz

ico

-ch

imic

e

Hid

rom

orf

olo

gic

e

Fit

op

lan

cto

n

Ma

cro

alg

e

An

gio

sper

me

Nev

erte

bra

te b

enti

ce

Fiz

ico

-ch

imic

e

Hid

rom

orf

olo

gic

e

RO1000

Tabelul 7.1.1: Disponibilitatea metodelor biologice de evaluare Metode de evaluare dezvoltate complet pentru toate elementele de calitate biologice

Metode de evaluare dezvoltate parțial sau în curs de dezvoltare pentru toate elementele de calitate biologice sau pentru unele dintre

acestea

Metode de evaluare nedezvoltate pentru elementele de calitate biologice, nicio informație furnizată cu privire la metodele de

evaluare, informațiile furnizate sunt neclare

- Categorie de apă irelevantă

Sursă: Planurile de management al bazinelor hidrografice și RO

34

Nu este clar dacă metodele biologice de evaluare pot detecta presiunile principale.

S-au stabilit standarde pentru unii dintre parametrii fizico-chimici utilizați la evaluarea stării

ecologice. În cazul râurilor, aceștia includ temperatura, oxigenul dizolvat, pH-ul, nutrienții

(NH4, NO2, NO3, PO4, fosfor total), în timp ce salinitatea și azotul total lipsesc. În cazul

lacurilor, se iau în considerare numai oxigenul dizolvat și fosforul total, în timp ce restul

parametrilor lipsesc. În cazul apelor tranzitorii și costiere, se iau în considerare transparența,

oxigenul dizolvat, saturația în oxigen, salinitatea, pH-ul, CBO5, nutrienții (NH4, NO2, NO3,

PO4, SIO4), însă nu și temperatura, azotul total și fosforul total.

Elementele hidromorfologice sunt dezvoltate aproape în întregime în cazul râurilor: debitul

apei, variația adâncimii și lățimii râului, structura și substratul patului albiei, structura zonei

riverane. Conectivitatea cu apele subterane și continuitatea râului urmează să fie măsurate.

Pentru lacuri, sunt dezvoltați parametri pentru debitul apei, conectivitatea cu apele subterane,

coeficientul de dragare, structura zonei riverane, coeficientul de consolidare a malurilor, însă

mai sunt de măsurat conectivitatea cu apele subterane și structura zonei riverane. Pentru apele

tranzitorii și costiere, elementele de calitate hidromorfologice sunt parametrii litologici (nisip,

mâl, argilă), regimul valurilor, influența regimului hidrologic al Dunării (sau curenții

marini/costieri și curenții litorali de întoarcere în cazul apelor costiere). Cu toate acestea, nu

toate elementele de calitate sunt măsurate (cantitatea, structura și substratul patului,

expunerea la valuri).

Nu este clar modul în care elementele de calitate hidromorfologice se leagă de evaluarea

stării ecologice.

Analiza surselor de poluare punctiforme și difuze relevă existența unor poluanți specifici

bazinelor hidrografice la nivel național. În cazul râurilor și al lacurilor, evaluarea stării

ecologice a luat în considerare concentrațiile de Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen,

fenoli, PCB, în timp ce în apele tranzitorii și costiere s-au avut în vedere metalele grele,

hidrocarburile totale, hidrocarburile aromatice polinucleare, pesticidele organoclorurate. Este

totuși neclar dacă valorile SCM au fost elaborate conform metodologiei prevăzute la

punctul 1.2.6 din anexa V la directiva-cadru privind apa.

S-a aplicat principiul celei mai defavorabile situații pentru a determina starea ecologică

globală.

Metodologia elaborată în temeiul directivei-cadru privind apa a fost aplicată după primul

exercițiu de intercalibrare. S-a utilizat un număr redus de elemente de calitate biologice

pentru a evalua starea ecologică (și potențialul ecologic) – prin urmare, nivelul de încredere

al evaluării a fost mediu și scăzut. Evaluarea stării a fost prezentată în detaliu vizând starea

ecologică, potențialul ecologic și starea chimică la nivelul corpurilor de apă. În planul

național de management al României se oferă informații cu privire la variabilitatea spațială.

Evaluarea stării globale (starea ecologică/potențialul ecologic și starea chimică) s-a realizat

pe baza datelor de monitorizare furnizate de programul de supraveghere și de programul

operațional, pe baza grupării corpurilor de apă și pe baza unei analize de risc în ceea ce

privește neatingerea obiectivelor de mediu. S-a considerat ca fiind în stare bună corpurile de

apă care nu sunt la risc și în stare moderată cele care sunt la risc.

35

7.2 Metode aplicate și rezultatele stării ecologice

Deși majoritatea elementelor de calitate relevante sunt monitorizate, integrarea acestora în

evaluarea stării ecologice, după cum s-a explicat la punctul anterior, este încă în curs de

derulare și nu a fost aplicată în evaluarea stării ecologice.

Selectarea poluanților specifici bazinelor hidrografice s-a bazat pe sursele de poluare care ar

putea genera aceste tipuri de substanțe și pe o bază de date de monitorizare suficientă –

disponibilă la momentul respectiv – corelate cu profilul ecotoxicologic al fiecărui poluant în

parte.

Pe baza acestei metodologii, s-au identificat următorii poluanți ca fiind specifici bazinelor

hidrografice naționale: PCB, Zn, Cu, toluen, acenaften, As, Cr, fenoli și xilen.

Între timp, s-a elaborat o metodologie pentru încă doi poluanți specifici, cianură (forma

totală) și detergenți anionici, care se va aplica în următorul PMBH.

În general, pentru monitorizarea operațională s-au selectat cele mai sensibile elemente de

calitate biologice. Cu toate acestea, întrucât metodologia elaborată în conformitate cu

directiva-cadru privind apa a fost aplicată după primul exercițiu de intercalibrare, s-a utilizat

un număr redus de elemente de calitate biologice pentru a evalua starea ecologică/potențialul

ecologic. Se preconizează că integrarea elementelor lipsă după exercițiul de intercalibrare va

crește nivelul de încredere al evaluării.

7.3 Poluanți specifici bazinelor hidrografice

District

hidrografi

c

Nr. CAS Substanță

RO1000 83-32-9 Acenaften

RO1000 7440-38-2 Arsen și compușii acestuia

RO1000 CBO5

RO1000 7440-47-3 Crom și compușii acestuia

RO1000 CCO-Cr

RO1000 7440-50-8 Cupru și compușii acestuia

RO1000 72-54-8 DDD

RO1000 72-55-9 DDE

RO1000 64743-03-9 Fenoli

RO1000 Azot total

RO1000 Fosfor total

RO1000 7440-66-6 Zinc și compușii acestuia

Tabelul 7.3.1: Poluanți specifici bazinelor hidrografice care determină neatingerea stării vizate Sursă: Planurile de management al bazinelor hidrografice

36

8. DESEMNAREA CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE ȘI

EVALUAREA POTENȚIALULUI ECOLOGIC BUN

Figura 8.1: Harta procentului de corpuri de apă artificiale și puternic modificate pe district hidrografic

0 – 5 %

5 – 20 %

20 – 40 %

40 – 60%

60 – 100 %

Nu s-au raportat date

Districte hidrografice

Țări din afara UE

Sursă: WISE, Eurostat (frontiere)

8.1 Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate

15% din numărul total de corpuri de apă sunt desemnate drept corpuri de apă puternic

modificate, în timp ce 3% sunt corpuri de apă artificiale.

Tabelul 8.1.1: Numărul de corpuri de apă de suprafață puternic modificate, artificiale și naturale care au fost

desemnate în România Sursă: WISE

Corp de

apă

Râuri Lacuri Ape tranzitorii Ape costiere Total

Nr. % Nr: % Nr. % Nr. % Nr. %

puternic

modificat 500 15,3 11 8,4 - - 2 50 513 15

artificial 94 2,9 1 0,8 - - - - 95 3

natural 2668 81,8 119 90,8 2 100 2 50 2791 82

Total 3262 100 131 100 2 100 4 100 3399 100

37

Utilizările apei care au dus la desemnarea corpurilor de apă puternic modificate sunt:

depozitarea apei potabile, producerea de energie electrică, irigațiile, regularizarea, pescuitul,

apărarea împotriva inundațiilor și navigația. Regularizările și îndiguirile în lungul râurilor au

în principal rolul de a apăra împotriva inundațiilor și de a sprijini navigația. Aceste utilizări

au determinat modificări fizice, precum: deversoare/baraje, lacuri de acumulare, canalizare,

stabilizarea patului de albie, consolidarea malurilor, îndiguire, dragaj, întreținerea canalelor,

modificări la nivelul zonei costiere, porturi etc.

Desemnarea a urmat întreaga abordare în etape descrisă în Ghidul CIS nr. 4. Un corp de apă a

fost desemnat drept puternic modificat sau artificial dacă nu este în stare ecologică bună în

urma modificărilor hidromorfologice. Se folosesc criterii clare pentru a defini efectele

adverse semnificative asupra utilizării: schimbarea categoriei de la râu la lac; lungimea

sectorului de râu afectat (> 1 km pentru râuri cu bazinul < 1 000 km2, > 2 km pentru râuri cu

bazinul > 1 000 km2); raportul dintre lungimea în regim lentic și lungimea totală (> 50%);

regularizare/consolidare a malurilor (> 70% din corpul de apă); efectul pulsatoriu al undelor

(> 50% din corpul de apă); densitatea mare a pragurilor (> 2 km); prezența unor baraje/lacuri

de acumulare cu utilizări diferite (producerea de energie, irigații, apă potabilă, apărare

împotriva inundațiilor, piscicultură).

Desemnarea corpurilor de apă drept puternic modificate sau artificiale s-a bazat pe evaluarea

stării ecologice și a modificării acesteia din cauza schimbărilor hidromorfologice, în

conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din directiva-cadru privind apa. Starea ecologică a

corpurilor de apă la Dunăre a fost evaluată cu un nivel de încredere mediu, cu excepția

barajelor de la Porțile de Fier I și II, în cazul cărora situația prezintă un grad de încredere de

100% (schimbare a categoriei de la râu la lac). Evaluarea potențialului ecologic are în general

nivel de încredere scăzut, în evaluare fiind luate în considerare numai macronevertebratele în

cazul râurilor și, de asemenea, fitoplanctonul în cazul lacurilor de acumulare. Sistemul de

desemnare încă necesită să fie adaptat la exercițiul european de intercalibrare pentru regiunea

est-continentală și la intercalibrarea demarată în 2009 pentru râurile mari.

S-a desfășurat o analiză a opțiunilor alternative în cadrul procesului de desemnare a

corpurilor de apă puternic modificate, în majoritatea cazurilor, nefiind identificată nicio

alternativă fezabilă din punct de vedere tehnic din cauza utilizărilor multiple ale instalațiilor.

8.2 Metodologie de stabilire a potențialului ecologic bun (PEB)

PEB a fost definit pe baza evaluării elementelor de calitate biologice. În cazul în care nu au

existat metode de evaluare conforme cu DCA, s-a recurs la judecata experților. S-a folosit

abordarea bazată pe condiții de referință (Ghidul CIS), fiind urmate toate etapele. Limitele

claselor sunt precizate pentru potențialul ecologic maxim, bun, moderat, iar în planurile de

management al bazinelor hidrografice se menționează familiile de măsuri de contracarare și

eficiența acestora. Din cauza lipsei de date, s-au utilizat numai câteva elemente de calitate

biologice (în principal macronevertebrate) pentru a determina potențialului ecologic maxim

(PEM).

Metodologia de stabilire a PEB este specifică fiecărui corp de apă. S-au fixat limite diferite

pentru râuri, lacuri naturale, lacuri de acumulare și ape costiere. În cazurile în care nu au

existat suficiente date de monitorizare, corpurile de apă au fost grupate în funcție de

altitudine (munte, deal, câmpie).

38

S-au sugerat unele măsuri alternative pentru a elibera presiunea aferentă actualelor utilizări

ale apei, precum: înlocuirea navigației cu alte tipuri de transport, mutarea facilităților de

agrement sau limitarea utilizării într-o anumită perioadă de timp, înlocuirea captării de apă

din surse de suprafață cu apă din subteran, înlocuirea producției de energie hidroelectrică cu

alte tipuri de energie regenerabilă, crearea de ferme ecologice sau scăderea activităților în

imediata vecinătate a corpului de apă și crearea unei zone tampon.

8.3 Rezultatele evaluării potențialului ecologic în corpurile de apă puternic

modificate și artificiale

În România, 18,2% dintre râuri, 9,2% dintre lacuri și 50% dintre apele costiere sunt

clasificate ca fiind corpuri de apă puternic modificate și artificiale. Potențialul ecologic al

acestora variază, pentru sectoare de râu, de la bun (38,2%) la moderat (60,8%), 1% neputând

fi clasificate, pentru lacuri, de la bun (8,3%) la moderat (91,7%) și, pentru apele costiere, de

la moderat (25%) la prost (25%).

Deși nivelul de încredere este în prezent scăzut, după finalizarea exercițiului de intercalibrare

se preconizează că nivelul de încredere al evaluărilor următoare va crește.

9. EVALUAREA STĂRII CHIMICE A APELOR DE SUPRAFAȚĂ

9.1 Abordarea metodologică a evaluării

Evaluarea stării chimice s-a bazat pe valorile incluse în anexa I la Directiva 2008/105/CE.

Elementele de calitate biologice relevante sunt incluse în programul de monitorizare.

Substanțele incluse în anexa X la directiva-cadru privind apa sunt monitorizate dacă sursele

de poluare includ evacuări semnificative din aceste tipuri de substanțe.

La evaluarea stării chimice s-au folosit substanțele prioritare din apă.

În cadrul evaluării conformității cu standardele de calitate pentru mediu s-au luat în

considerare concentrațiile de fond.

Nu sunt furnizate informații referitor la utilizarea de factori de biodisponibilitate.

În cadrul exercițiului actual de raportare, nu s-au folosit zone de amestec.

PMBH a furnizat informații privind anumite substanțe care duc la neatingerea unei stări

chimice bune.

39

Tabelul 9.1.1: Substanțele responsabile de neatingerea unei stări chimice bune de către corpurile de apă Sursă: WISE

10. EVALUAREA STĂRII APELOR SUBTERANE

În România au fost delimitate 142 de ape subterane. Aproximativ 73% din corpurile de apă

subterană sunt interconectate cu corpurile de apă de suprafață.

Nr. CAS Substanță Nr. corpuri de apă care nu ating o

stare chimică bună

% corpuri de apă care nu ating o

stare chimică bună

7440-43-

9 Cadmiu 154 4.53

7439-92-

1 Plumb 123 3.61

7439-97-

6 Mercur 27 0.79

7440-02-

0 Nichel 89 2.62

15972-

60-8 Alaclor 1 0.03

1912-24-

9 Atrazin 8 0.23

608-73-1 Hexaclorciclohexan 1 0.03

608-93-5 Pentaclorbenzen 1 0.03

1582-09-

8 Trifluralin 1 0,03

120-12-7 Antracen 11 0,32

91-20-3 Naftalină 4 0,12

67-66-3 Triclormetan 3 0,09

309-00-2 Aldrin 11 0,32

60-57-1 Dieldrin 8 0,24

72-20-8 Endrin 8 0,24

465-73-6 Izodrin 2 0,06

50-29-3 para-para-DDT 28 0,82

206-44-0 Fluoranten 5 0,15

18-74-1 Hexaclorbenzen 6 0,18

87-86-5 Pentaclorfenol 3 0,09

50-32-8 Benzo(a)piren 7 0,21

205-99-2 Benzo(b)fluoranten 19 0,56

207-08-9 Benzo(k)fluoranten 20 0,59

191-24-2 Benzo(g,h,i)perilen 18 0,53

193-39-5 Indeno(1,2,3-

cd)piren 11 0,32

40

10.1 Starea cantitativă a apelor subterane

Evaluarea stării cantitative s-a realizat cu ajutorul următoarelor criterii: bilanțul hidric,

conexiunea cu apele de suprafață, influența asupra ecosistemelor terestre dependente de apa

subterană, intruziunea apei saline.

S-a luat în considerare tendința pe termen lung (10 ani) a nivelului piezometric: în cazul în

care nu s-au observat scăderi semnificative, starea cantitativă a corpului de apă subterană a

fost considerată bună. Nivelul de captare este depășit de capacitatea de regenerare naturală

peste tot, toate corpurile de apă subterană fiind evaluate în stare cantitativă bună.

10.2 Starea chimică a apelor subterane

Din totalul de 142 de corpuri de apă subterană monitorizate în acest district hidrografic,

19 sunt în stare chimică proastă. Poluanți care duc la neatingerea stării chimice bune sunt

azotații (17 corpuri de apă subterană) și amoniul (14 corpuri de apă subterană).

Evaluarea stării chimice s-a efectuat prin compararea valorilor de monitorizare înregistrate în

perioada 2006-2007 cu valorile limită și standardele de calitate stabilite în

Directiva 2006/118/CE.

La evaluarea stării chimice, s-a ținut seama de apele de suprafață asociate apelor subterane și

de ecosistemele terestre dependente de apele subterane. Este de asemenea prezentată lista

corpurilor de apă de suprafață și a ecosistemelor terestre dependente de apele subterane.

Poluanții avuți în vedere pentru stabilirea valorii limită (VL) au fost azotații, nitriții, amoniul,

fosfații, clorurile, sulfații, plumbul, cadmiul, mercurul și arsenicul. Metodologia aferentă a

fost prezentată în PMBH și se bazează pe standardele pentru apa potabilă. S-au luat în

considerare nivelurile de fond naturale (NFN). Din cauza lipsei de date de monitorizare,

pentru unii dintre indicatorii menționați anterior nu a fost posibilă stabilirea NFN și VL.

Există o metodologie prevăzută pentru depășirea valorii limită.

Evaluarea tendințelor s-a realizat pe baza seriilor de date de monitorizare înregistrate în

perioada 2004-2008. Dintre cele 19 corpuri de apă subterană, tendința poluanților aferenți

stării proaste este descrescătoare în cazul a 4 corpuri de apă subterană, în timp ce pentru 15

dintre acestea, tendința este crescătoare.

România are 17 corpuri de apă subterană transfrontaliere, fiind stabilite acorduri pentru

8 astfel de corpuri de apă (4 cu Ungaria, 2 cu Bulgaria, 1 cu Serbia, 1 cu Moldova). Pentru

restul corpurilor de apă subterană, acordurile bilaterale sunt în curs de realizare.

10.3 Zone protejate

Starea corpurilor de apă subterană asociate zonelor de protecție pentru captările de apă

potabilă nu a fost evaluată, toate cele 1 423 de zone de protecție pentru captările de apă

potabilă fiind considerate ca având o stare necunoscută. Mai multe organizații sunt

responsabile cu colectarea/prelucrarea acestor date în România (ANAR, Ministerul Sănătății,

operatorii privați). Din cauza formatelor diferite folosite pentru date de către organizațiile

41

implicate, nu s-a putut stabili și analiza pentru exercițiul de raportare din 2009 o bază de date

omogene.

11. OBIECTIVE DE MEDIU ȘI EXCEPȚII

Tabelul 11.1: Starea corpurilor de apă de suprafață din România și excepții

Sursă: WISE

11.1 Obiective suplimentare în zonele protejate

Nu este clar dacă s-au definit obiective suplimentare pentru zonele protejate. În PMBH sunt

prezentate măsuri suplimentare de conservare a habitatelor și speciilor direct dependente de

apă și măsuri suplimentare, precum și costurile reducerii impactului poluanților și al

îmbunătățirii stării apei, însă măsurile suplimentare/complementare prezentate în sistemul

WISE sunt de ordin general, neavând legătură cu zonele protejate, deși unele dintre acestea

vor avea un efect pozitiv (de exemplu, refacerea luncilor inundabile, noi stații de epurare a

apelor uzate etc.).

Unele măsuri complementare sunt incluse în alte programe: populațiile de sturion

(Acipenseridae) sunt protejate printr-o interdicție de pescuit (2006-2016), repopulare și

acvacultură. Mai multe proiecte PHARE și LIFE completează măsurile din PMBH în vederea

punerii în aplicare a directivelor păsări și habitate: sensibilizarea publicului, monitorizarea

speciilor și a habitatelor, elaborarea unor planuri de management pentru zonele protejate

Natura 2000, crearea unei baze de date naționale în privința speciilor protejate și a habitatelor

de interes comunitar etc.

11.2 Excepții în conformitate cu articolul 4 alineatele (4) și (5)

Impactul care a condus la utilizarea excepțiilor este legat în principal de modificările

hidromorfologice, corpurile de apă desemnate drept puternic modificate sau artificiale fiind

Categoria de

apă

Nu

rul

tota

l d

e co

rpu

ri

de

ap

ă

Stare ecologică Stare chimică Excepții B

un

ă s

au

fo

art

e b

un

ă

Mo

der

ată

sa

u m

ai

sla

Nec

un

osc

ută

Bu

Bu

nea

tin

Nec

un

osc

ută

Ob

iectu

l o

rică

rui

tip

de

exce

pți

e

Ob

iect

ul

un

ei e

xce

pți

i

în t

emei

ul

art

. 4

ali

n

(4)

Ob

iect

ul

un

ei e

xce

pți

i

în t

emei

ul

art

. 4

ali

n

(5)

Corpuri de

apă - râuri 3262 1999 1257 6 3110 146 6 1129 1119 9

Corpuri de

apă - lacuri 131 21 110 0 55 76 0 107 107 0

Corpuri de

apă tranzitorii 2 0 2 0 0 2 0 2 2 0

Corpuri de

apă costiere 4 0 4 0 0 4 0 4 2 3

42

exceptate din motive de fezabilitate tehnică sau costuri disproporționate. Pentru alte corpuri

de apă, se vizează poluarea din surse difuze sau punctiforme (îmbunătățirea sistemului de

canalizare și a racordării la stații de epurare a apelor reziduale sunt prevăzute într-o etapă

ulterioară, deoarece în cazul României punerea integrală în aplicare a directivei privind

tratarea apelor urbane reziduale se va face în 2018).

S-au aplicat excepții în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din motive de fezabilitate

tehnică, costuri disproporționate și condiții naturale, în timp ce excepțiile prevăzute la

articolul 4 alineatul (5) s-au aplicat din motive de fezabilitate tehnică și costuri

disproporționate.

În ceea ce privește articolul 4 alineatul (4), fezabilitatea tehnică s-a aplicat în cazul măsurilor

de bază (dacă acestea nu pot fi aplicate până la sfârșitul anului 2012) și al măsurilor

suplimentare (pentru corpurile de apă care nu pot atinge obiectivele de mediu până în 2015).

Criteriul costurilor disproporționate prevăzut la articolul 4 alineatul (4) s-a aplicat în cazul

măsurilor suplimentare (pentru corpurile de apă care nu pot atinge obiectivele de mediu până

în 2015). Articolul 4 alineatul (5) (fezabilitatea tehnică, costuri disproporționate) s-a aplicat

în cazul corpurilor de apă pentru care nu se pot aplica măsuri în vederea atingerii obiectivelor

de mediu. S-a ținut seama de perioada de tranziție pentru punerea în aplicare a directivei

privind tratarea apelor urbane reziduale [articolul 4 alineatul (4) - fezabilitatea tehnică

aplicată pentru măsurile de bază].

Costurile disproporționate în contextul PMBH au fost relevante exclusiv pentru măsurile

suplimentare, grupate în măsuri referitoare la aglomerările umane, industrie, hidromorfologie

și agricultură. Evaluarea beneficiilor tuturor măsurilor suplimentare s-a realizat într-o

manieră calitativă. S-au luat în considerare date cantitative în cazurile în care a fost posibilă

evaluarea beneficiilor directe (cost-venituri). În PMBH sunt incluse și estimări ale costurilor

totale (directe și indirecte), ale raportului beneficiu-cost, ale beneficiului monetar și ale

beneficiului global în 2015.

Rezultatele analizei costuri-beneficii au fost utilizate ca bază pentru discuțiile cu părțile

interesate, și anume, dacă beneficiul a fost acceptat ca depășind costurile, iar aceste costuri

sunt acceptate din punct de vedere financiar, atunci obiectivul de mediu ar putea fi atins. S-a

elaborat și o analiză de disproporționalitate.

În această etapă, abordarea legată de costurile disproporționate a fost tratată într-o manieră

calitativă. Se preconizează că aceasta va completa analiza cu studii ce vor conduce la un

raport clar cuantificat între costuri și beneficii și, implicit, va defini dacă un cost este

disproporționat sau nu.

Din cauza constrângerilor bugetare la nivel local și național, s-au aprobat numai 35% dintre

lucrările propuse legate de excepții pentru care s-a planificat finanțarea de la bugetul de

stat/bugetele locale.

S-au prevăzut surse alternative de finanțare (SAPARD, ISPA, PHARE, fondurile de

coeziune, fondurile structurale etc.), însă nu este clar dacă aceste fonduri vor fi utilizate

pentru a surmonta costurile disproporționate ale anumitor măsuri sau pentru a concretiza

măsuri suplimentare.

43

Criteriul lipsei de fezabilitate tehnică s-a aplicat în cazurile în care nu au existat soluții

tehnice sau acestea erau ineficiente, în cazurile în care a fost necesară o perioadă mai lungă

de timp decât cea disponibilă, dacă nu se aplică măsurile suplimentare până la 22.12.2012, iar

obiectivele de mediu vor fi atinse după 2015. Unele măsuri suplimentare necesită o perioadă

mai lungă de timp pentru a fi implementate, de exemplu aplicarea codului de bune practici

agricole în ferme sau în zonele care nu sunt vulnerabile, cele mai bune tehnici disponibile

(BAT) pentru unitățile care nu fac obiectul directivei IPPC, crearea de zone tampon de-a

lungul râurilor pentru a reduce poluarea cu pesticide, aplicarea agriculturii ecologice,

reducerea eroziunii solului, realizarea de studii de cercetare, campanii de sensibilizare. Deși

măsura urmează să fie implementată, efectul va fi vizibil numai în câțiva ani.

District

hidrografic

La nivel global14

Fezabilitate tehnică Costuri disproporționate Condiții naturale

Articolul 4

alineatul

(4)

Articolul 4

alineatul

(5)

Articolul 4

alineatul

(4)

Articolul 4

alineatul

(5)

Articolul 4

alineatul

(4)

Articolul 4

alineatul

(5)

RO1000 1211 7 66 5 22 -

Tabelul 11.2.1: Numărul de excepții în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) și articolul 4 alineatul (5)

Sursă: WISE

14 Excepțiile sunt combinate pentru starea ecologică și chimică.

44

Figura 11.1.1: Numărul de excepții în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) și articolul 4 alineatul (5)

T = fezabilitate tehnică

D = costuri disproporționate

N = condiții naturale

Albastru = excepții articolul 4 alineatul (4)

Roșu = excepții articolul 4 alineatul (5)

Sursă: WISE

11.3 Excepții în conformitate cu articolul 4 alineatul (6)

În România nu s-a aplicat nicio excepție în temeiul articolului 4 alineatul (6).

11.4 Excepții în conformitate cu articolul 4 alineatul (7)

Proiectele de navigație din sectorul românesc nu au fost incluse ca proiecte în temeiul

articolului 4 alineatul (7) în Planul național de management – Sinteza planurilor de

management la nivel de bazine sau în PMBH Dobrogea-Litoral, având în vedere că, la

momentul raportării, realizarea proiectelor era incertă.

Sunt menționate trei proiecte de infrastructură ca fiind excepții în temeiul articolul 4

alineatul (7). Două dintre acestea vizează navigația pe căile navigabile interioare urmărind să

îmbunătățească navigația de-a lungul a 700 de km din fluviul Dunărea, ceea ce va avea un

impact asupra corpurilor de apă prin construirea de praguri și canale și închiderea brațelor

laterale. În PMBH s-au propus de asemenea alte scopuri multiple, proiecte viitoare de

infrastructură în diferitele etape de planificare și punere în aplicare, fără a se face trimitere la

articolul 4 alineatul (7).

45

Proiectele de navigație nu au fost justificate în mod corespunzător, efectele potențiale nefiind

descrise, iar justificarea referitoare la interesul public major sau raportul cost-beneficiu

nefiind incluse, și nici evaluarea unei eventuale opțiuni mai bune referitoare la mediu ori

măsurile de contracarare.

Conform autorităților române, cu ocazia celui de-al doilea PMBH, proiectele de navigație din

sectorul românesc al Dunării vor fi reanalizate sub raportul dispozițiilor de la articolul 4

alineatul (7) din directiva-cadru privind apa, luând în considerare și rezultatele programului

de monitorizare în ceea ce privește impactul lucrărilor asupra mediului. Proiectele de

navigație vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2015, iar raportul privind corpurile de apă

afectate va fi realizat în ciclurile ulterioare.

11.5 Excepții de la Directiva privind apele subterane

S-au aplicat excepții în temeiul articolului 4 alineatul (4) (fezabilitate tehnică) din cauza

faptului că măsurile de bază care vor fi implementate până la sfârșitul anului 2012 nu vor

avea efecte semnificative până în 2015. Cea mai mare parte a surselor de poluare pentru apele

subterane sunt reprezentate de gospodăriile neracordate la un sistem de canalizare și au

legătură cu derogarea primită de România cu privire la punerea în aplicare a directivei privind

tratarea apelor urbane reziduale. În următoarele cicluri ar trebui elaborate măsuri

suplimentare. În unele cazuri, motivele nu sunt indicate.

19 corpuri de apă subterană sunt în stare chimică proastă, aplicându-li-se excepții în temeiul

articolului 4 alineatul (4).

În zonele de protecție pentru captările de apă potabilă nu s-au raportat excepții.

12. PROGRAME DE MĂSURI

În conformitate cu anexa VII la directiva-cadru privind apa, planurile de management al

bazinelor hidrografice trebuie să conțină un rezumat al programelor de măsuri (PM), inclusiv

modurile în care statele membre preconizează să atingă obiectivele prevăzute la articolul 4

din respectiva directivă. Aceste programe trebuie să fi fost stabilite până în 2009, dar trebuie

să devină operaționale numai până în decembrie 2012. Evaluarea de la prezentul punct se

bazează pe PM rezumat de statul membru în PMBH și pe conformitatea cu cerințele de la

articolul 11 și din anexa VII la directiva-cadru privind apa.

Prin urmare, aceasta nu include o evaluare detaliată a conformității cu cerințele de la

articolul 11 alineatul (3)15

referitoare la măsurile de bază. Evaluarea se axează în special pe

principalele seturi de măsuri. Statele membre vor transmite Comisiei, până în decembrie

2012, rapoarte cu privire la implementarea completă a programelor lor de măsuri, inclusiv

progresele în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de bază, în conformitate cu

15 Acestea sunt cerințele minime care trebuie respectate și includ măsurile impuse de alte acte legislative

comunitare, precum și măsurile care vizează îndeplinirea cerințelor de la alte articole ale directive-cadru

privind apa și asigurarea controalelor adecvate în privința diferitelor activități care afectează gospodărirea

apelor.

46

articolul 11 alineatul (3). Comisia va evalua rapoartele statelor membre și își va publica

evaluarea în conformitate cu articolul 18 din directiva-cadru privind apa.

12.1 Program de măsuri – generalități

Programul de măsuri a fost definit pe baza evaluării stării și s-a înscris în abordarea ICPDR

bazată pe analiza presiunilor realizată în 2009, atunci când poluarea cu nutrienți, substanțe

organice și substanțe periculoase, precum și alterările hidromorfologice au fost identificate

drept probleme semnificative în domeniul gospodăririi apelor la nivel de bazin.

Programul comun de măsuri include măsuri de importanță la nivel de bazin orientate către

viziunile convenite și obiectivele de gestionare pentru 2015. Programul comun de măsuri

reprezintă mai mult decât o listă de măsuri naționale, efectul măsurilor naționale la nivel de

bazin al Dunării fiind, de asemenea, estimat și prezentat. În acest program comun de măsuri

sunt incluse măsuri specifice de restabilire a continuității râurilor, de reducere a nivelurilor de

poluare cu nutrienți, substanțe organice și substanțe periculoase.

În România, măsurile la nivel de sub-bazin hidrografic sau de corp de apă sunt prezentate în

cele 11 planuri de management aferente sub-bazinelor.

Administrația Națională „Apele Române” este responsabilă cu monitorizarea implementării

PM, precum și cu raportarea stadiului implementării acestuia, dar și alte autorități naționale

contribuie la punerea sa în aplicare: administrația publică locală, societățile locale (de stat sau

private) de apă-canalizare, producătorii și distribuitorii de apă potabilă, agricultorii, unitățile

industriale și agroindustriale etc. Autoritățile regionale sunt responsabile cu implementarea

măsurilor la nivel județean. Ministerul Sănătății, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor

Interne și Administrației, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale asigură

coordonarea/controlul procesului de implementare a PM.

S-au identificat costurile măsurilor, iar sursele de finanțare sunt planificate și prezentate în

detaliu la nivel de sub-bazin hidrografic. În total, 25,33% sunt fonduri europene (de coeziune,

ISPA, PHARE, SAPARD, SAMTID), 46,22% sunt fonduri de la bugetele locale și de stat,

28,56% reprezintă resurse proprii și împrumuturi ale utilizatorilor de apă. Din costul total al

PM (22 992 miliarde de euro), pentru aproximativ 29% din costuri (6 miliarde de euro)

sursele de finanțare ar trebui identificate la o dată ulterioară.

Se prevăd termene diferite pentru implementare, cum ar fi: 2012, 2014, 2015, 2018, 2021 sau

2027 (de exemplu măsurile în vederea punerii în aplicare a directivei privind tratarea apelor

urbane reziduale vor fi operaționale până în 2018).

12.2 Măsuri legate de agricultură

Agricultura este considerată ca fiind una dintre principalele surse de poluare punctiforme și

difuze cu nutrienți, substanțe organice și substanțe periculoase din cauza fermelor de animale

care nu au capacități de reciclare/stocare a dejecțiilor, a gospodăriilor neracordate la un

sistem de canalizare, a utilizării de îngrășăminte sau pesticide etc. Pentru unele sub-bazine

hidrografice se raportează presiuni semnificative ca urmare a captării apei pentru irigații.

47

Pe durata perioadei de consultare publică, PMBH a fost discutat cu părțile interesate relevante

în cadrul întâlnirilor organizate de Comitetele de Bazin și pus la dispoziție pentru observații.

Unele dintre măsurile sugerate în timpul acestui proces au fost incluse în PMBH, precum

redefinirea termenelor, includerea de noi măsuri și coordonarea cu alte domenii de politică.

Se presupune că fermierii au participat într-o mare măsură la această consultare.

În ceea ce privește domeniul de aplicare al măsurilor, în general, acestea se referă la domenii

specifice.

Nu se oferă nicio informație specifică cu privire la calendarul de implementare.

Costurile măsurilor au fost identificate. În general, finanțarea este asigurată prin sursele

proprii ale asociațiilor de agricultori/unităților agricole, programul de dezvoltare rurală,

proiectul național de combatere a poluării cu nutrienți și fondurile autorităților locale.

48

Măsuri RO1000

Măsuri tehnice

Reducerea/modificarea aplicării îngrășămintelor

Reducerea/modificarea aplicării pesticidelor

Trecerea la o agricultură cu inputuri reduse (de exemplu practici

agricole ecologice)

Măsuri hidromorfologice care duc la schimbarea practicilor

agricole

Măsuri împotriva eroziunii solului

Măsuri cu mai multe obiective (de exemplu rotația culturilor,

crearea de zone tampon/zone umede îmbunătățite sau gestionarea

luncilor inundabile)

Măsuri tehnice de economisire a apei

Instrumente economice

Compensații pentru acoperirea terenurilor

Acorduri de cooperare

Specificații de tarifare a apei pentru irigatori

Comercializare de nutrienți

Impozitarea îngrășămintelor

Măsurile netehnice

Adăugiri legate de implementarea și aplicarea legislației UE în

vigoare

Schimbări instituționale

Coduri de practici agricole

Consiliere și instruire pentru fermieri

Sensibilizarea fermierilor

Măsuri de consolidare a cunoștințelor în vederea îmbunătățirii

procesului de luare a deciziilor

Sisteme de certificare

Zonare (de exemplu desemnarea destinației terenurilor pe baza

hărților SIG)

Planuri de acțiune/programe specifice

Amenajarea teritoriului

Standarde tehnice

Proiecte specifice legate de agricultură

Autorizații și licențe de mediu

Tabelul 12.2.1: Tipuri de măsuri DCA care abordează presiunile agricole descrise în PM Sursă: Planurile de management al bazinelor hidrografice

12.3 Măsuri referitoare la hidromorfologie

PMBH prezintă măsurile care ar trebui întreprinse în cazul corpurilor de apă care riscă să nu

atingă obiectivele de mediu. În general, acestea se concentrează asupra refacerii conectivității

laterale și longitudinale și sunt prezentate în cele ce urmează.

Cu toate acestea, având în vedere amenințările pe care le reprezintă schimbările climatice,

sunt necesare o serie de alte măsuri în zonele afectate de secetă (de exemplu, în partea sudică

a României și în Dobrogea), cum ar fi: reconectarea brațelor laterale pentru Dunărea

49

inferioară, construcția de bazine de retenție, modificări operaționale pentru efectul pulsatoriu

al undelor și reducere sau modificarea dragajului.

Sunt prezentate considerații generale în ceea ce privește efectele pozitive preconizate asupra

habitatului și a biotei, dar nu există nicio mențiune specifică privind modul în care aceste

măsuri vor îmbunătăți starea ecologică/potențialul ecologic.

Măsurile suplimentare includ acțiuni care vizează refacerea luncilor inundabile, refacerea

conectivității laterale și longitudinale, îmbunătățirea condițiilor hidrologice ale canalelor și

refacerea habitatelor (ducând la o îmbunătățire a condițiilor de mediu în zonele protejate

Natura 2000), diversificarea structurii malurilor, crearea de benzi tampon de-a lungul unor

sectoare de râuri în vederea reducerii poluării difuze.

Sunt planificate o serie de măsuri hidromorfologice, dar nu este clar dacă acestea vor fi

aplicate și în cazul corpurilor de apă puternic modificate. Sunt furnizate numai informații

indirecte: refacerea habitatului natural de-a lungul unor sectoare de râuri, construirea unor

pasaje de trecere a ihtiofaunei, lucrări hidrotehnice pentru ameliorarea circulației apei de-a

lungul unor canale din Delta Dunării, îmbunătățirea regimului hidrologic în aval de lacurile

de acumulare etc.

Pentru primul ciclu al PMBH nu există orientări pentru definirea regimului debitelor

ecologice. Legea românească a apelor impune deținătorilor de lucrări hidrotehnice (baraje,

puncte de captare, lacuri de acumulare) să asigure în aval debitul necesar conform

folosințelor apei și necesităților ecologice. Cu toate acestea, în prezent, în România nu există

un act normativ care să definească debitul ecologic. Pentru PMBH, pe baza diferitelor studii,

debitul minim luat în considerare nu s-a bazat pe debitul ecologic, însă se prevede realizarea

unor studii suplimentare pentru corelarea între debitul ecologic și răspunsul biotei și pentru

identificarea valorilor optime pentru fiecare situație specifică. S-au prevăzut unele măsuri

suplimentare în cadrul PM, care vizează stabilirea de debitului ecologic în aval față de

diverse lacuri de acumulare.

50

Măsuri RO1000

Scări de pești

Pasaje de trecere

Refacerea habitatelor, construirea de zone de reproducere și

creștere

Gestionarea sedimentelor/aluviunilor grosiere

Îndepărtarea unor structuri: deversoare, bariere, consolidarea

malurilor

Reconectarea meandrelor sau a brațelor secundare

Coborârea malurilor râurilor

Refacerea structurii malurilor

Stabilirea unor cerințe minime privind debitele ecologice

Modificări operaționale pentru efectul pulsatoriu al undelor

Inundarea luncilor inundabile

Construirea de bazine de retenție

Reducerea sau modificarea dragajului

Refacerea structurii degradate a unei albii

Refacerea meandrelor cursurilor de apă regularizate

Tabelul 12.3.1: Tipuri de măsuri DCA care abordează presiunile hidromorfologice descrise în PM Sursă: Planurile de management al bazinelor hidrografice

12.4 Măsurile referitoare la apele subterane

Principalele presiuni și riscuri luate în considerare în PMBH sunt sursele de poluare difuze și

punctiforme. Prin urmare, au fost abordate măsurile preventive, precum interzicerea

evacuărilor directe de poluanți în apele subterane, reglementare prealabilă a evacuărilor din

surse punctiforme care ar putea produce poluare, măsuri de prevenire a pierderilor

semnificative de poluanți provenind de la instalațiile tehnice și de prevenire/reducere a

impactului poluărilor accidentale, modernizarea stațiilor de epurare a apelor uzate prin

introducerea unei noi etape, extinderea procedurii de aerare în etapa biologică, îmbunătățirea

calității efluenților, instalarea unui sistem automat de monitorizare a calității apei uzate,

neutralizarea apelor miniere înainte de deversare, închiderea zonelor miniere și aplicarea

codul de bune practici agricole pentru limitarea poluării cu pesticide etc.

Starea cantitativă a corpurilor de apă subterană a fost bună și, prin urmare, nu s-au prevăzut

măsuri de bază sau suplimentare, deoarece rata de captare este mai mică decât cea de

realimentare naturală a straturilor acvifere.

Se prevăd măsuri generale suplimentare, care vizează 19 corpuri de apă subterană cu stare

chimică slabă (sisteme de canalizare pentru aglomerări < 2 000 de locuitori, utilizarea

planurilor de acțiune și a codului de bune practici agricole în zonele nevulnerabile, utilizarea

agriculturii ecologice etc.). Pentru unele sub-bazine hidrografice sunt incluse măsuri specifice

în PM: monitorizarea suplimentară a listelor de substanțe periculoase/prioritare în apele de

suprafață, apele subterane și apele reziduale, studii privind reconstrucția ecologică a fostelor

zone miniere, evaluarea cantității anuale de contaminanți și a impactului acestora asupra

51

calității apei; reabilitarea stațiilor de epurare a apelor uzate, reconstrucția ecologică a zonelor

poluate. Deși legătura nu este evidentă, măsurile suplimentare urmăresc o reducere a surselor

de poluare, în scopul de a îmbunătăți calitatea corpurilor de apă subterană afectate.

Din analiza corpurilor de apă subterană transfrontaliere s-a constatat că nu există o

coordonare cu Ucraina. Există acorduri numai pentru o parte dintre corpurile de apă subterană

transfrontaliere, cu Ungaria, Bulgaria, Serbia și Moldova. Coordonarea la nivel internațional

a fost asigurată sub îndrumarea ICPDR pentru 8 corpuri de apă subterană considerate de

importanță transfrontalieră.

12.5 Măsurile referitoare la poluarea chimică

PMBH prezintă principalele surse de poluare punctiforme și difuze la nivel de bazin

hidrografic, aceste surse permanent monitorizate. Sunt avute în vedere și alte presiuni,

precum: sursele cu potențial de poluare accidentală, activitățile pescărești/de acvacultură,

exploatarea pietrișului direct din albiile râurilor și silvicultura care ar putea avea un impact și

asupra calității apei și ar putea reprezenta o sursă de poluare chimică. Substanțele avute în

vedere sunt nutrienții, substanțele organice și substanțele prioritare/periculoase, conform

cerințelor impuse de directiva-cadru privind apa.

Măsurile de bază din PM vizează: reducerea poluării cu substanțe prioritare și alte substanțe

în apele de suprafață, reglementarea prealabilă a evacuărilor din surse punctiforme care ar

putea produce poluare, măsuri de prevenire a poluării din surse difuze (agricultură, industrie,

gospodării), interzicerea evacuării directe a poluanților în apele subterane, prevenirea

pierderilor semnificative de poluanți provenind de la instalațiile tehnice și de

prevenire/reducere a impactului poluărilor accidentale. Pe lângă măsurile de bază, poluarea

din surse punctiforme și difuze este abordată și prin măsuri suplimentare și complementare,

precum: construirea de instalații de tratare a apelor uzate, sensibilizarea opiniei publice,

refacerea habitatelor pentru a consolida funcția de purificare a ecosistemelor naturale etc. În

PMBH al Dunării (ICPDR – Programul comun de măsuri) se prezintă măsuri coordonate

pentru reducerea poluării cu substanțe organice, nutrienți și substanțe periculoase.

În planurile de management al sub-bazinelor hidrografice sunt abordate măsuri specifice

anumitor substanțe, cum ar fi: prevenirea/reducerea pierderilor semnificative de contaminanți

provenind de la instalațiile tehnice, îmbunătățirea racordării la canalizare a aglomerărilor

umane, refacerea luncilor inundabile, crearea de benzi tampon de-a lungul râurilor etc. Pentru

metale grele, se prevede închiderea depozitelor de deșeuri, construcția de bazine de retenție

sau modernizarea stațiilor de epurare a apelor uzate. Pentru contaminanții organici

(cloroform, tetraclorură de carbon, pentaclorfenol, hexaclorbutadiena), se prevede

modernizarea stațiilor de epurare a apelor uzate, prelungirea sistemului de canalizare în

vederea racordării la cel industrial, stabilizarea depozitelor de deșeuri.

12.6 Măsuri referitoare la articolul 9 (politici de tarifare a apei)

După cum se menționează în planul național de management, Hotărârea Guvernului nr.

803/2008 precizează activitățile de gospodărire a apelor, care sunt definite ca servicii publice,

de exemplu: depozitarea resurselor de apă, bararea, alocarea, regularizarea și protecția

împotriva inundațiilor. În PMBH sunt indicate și următoarele servicii în domeniul apei:

distribuția apei, colectarea și epurarea apelor reziduale pentru gospodării, unități industriale și

52

agricole racordate la rețeaua centralizată de distribuție a apei potabile și de canalizare/epurare

a apelor reziduale. Utilizarea resurselor de apă în sectorul energiei hidroelectrice, navigație,

captare, irigații, industrie, agricultură etc. face parte din activitățile specifice de gospodărire a

apelor, definite ca servicii publice bazate pe principiul recuperării costurilor.

Utilizările apei sunt definite în linii mari în planul național de management în raport cu tipul

de resursă de apă:

ape de suprafață: agenți economici (gospodării și altele), instituții publice și

culturale, unități industriale și agrotehnice, operatori din domeniul energiei

hidroelectrice și termice, servicii legate de ecluze, irigații; acvacultură

ape subterane: operatorii industriali; gospodării, instituții publice și culturale și alți

utilizatori de apă subterană, acvacultură, operatori agricoli.

Există puține informații cu privire la modul în care politicile de tarifare a apei din România

oferă stimulente pentru ca utilizatorii să folosească eficient resursele de apă. În ceea ce

privește protecția cantitativă a resurselor de apă, stimulentele utilizate sunt sancțiunile

prevăzute de Legea apelor. În ceea ce privește protecția calitativă a resurselor de apă,

costurile de mediu internalizate se reflectă în tariful final pentru serviciile de epurare a apelor

reziduale/serviciile de canalizare și vizează evacuările de ape reziduale în corpurile de apă.

Stimulentele economice aplicate pentru protecția calității apei sunt reprezentate de sancțiuni

și prime bazate pe tipurile de indicatori (chimici generali, chimici specifici, chimici toxici și

foarte toxici, bacteriologici și fizici). Nu s-a furnizat nicio informație referitoare la

contorizare, tarife volumetrice sau tarife care promovează eficiența în cadrul diferitelor

utilizări ale apei.

Recuperarea costurilor se calculează numai acoperind costurile financiare:

costurile legate de administrarea resurselor de apă;

costul corect pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă și de canalizare/epurare a

apelor reziduale;

costurile legate de primirea substanțelor poluante și costurile legate de prevenirea

deteriorării calității.

Recuperarea costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă/canalizare se bazează pe

contribuțiile consumatorilor, diferența fiind generată de cota de dezvoltare și de profit

stabilită în conformitate cu legea. Costurile de investiții au fost estimate pe baza celor 27 de

master planuri județene acceptate (7 se aflau încă în curs la sfârșitul anului 2009), a

programelor și proiectelor, precum și pe baza metodologiei de recuperare a costurilor

elaborate de Administrația Națională „Apele Române”. Pentru estimarea costurilor aferente

investițiilor, întreținerii și funcționării, s-a creat o bază de date a prețurilor unitare pentru a

aloca bugetul diferitelor măsuri. Prețurile au fost estimate pe baza unor proiecte de

infrastructură similare din România sau din alte țări. Prețurile de bază corespund anului 2008.

Costul financiar al recuperării indicat este de 100%. Având în vedere că se raportează că nu

există subvenții încrucișate între serviciile din domeniul apei (alimentare cu apă potabilă,

canalizare și epurare a apelor uzate), înseamnă că și contribuția diferitelor folosințe ale apei

(gospodării și industrie) este de 100%.

53

Externalitățile privind costurile de mediu și cele ale resurselor nu au fost calculate și luate în

considerare în cadrul calculului recuperării costurilor. Cu toate acestea, o parte a costurilor de

mediu legate de calitatea apei (evacuarea de apă uzată de către industrie, agricultură,

gospodării) sunt internalizate cu ajutorul sistemului de sancțiuni.

Principiul „poluatorul plătește” este parțial respectat prin recuperarea costurilor financiare ale

serviciilor din domeniul apei și prin internalizarea costurilor de mediu (legate de calitatea

apei). Acest principiu vizează gospodăriile și unitățile industriale racordate la rețeaua

centralizată de distribuție a apei potabile și de canalizare/epurare a apelor reziduale, precum

și toți utilizatorii care deversează ape uzate în resursele de apă.

Autoritățile române au raportat că s-a ținut seama de efectele economice și sociale ale

recuperării costurilor la nivel național.

12.7 Măsuri complementare în zonele protejate

Măsurile suplimentare/complementare sunt de ordin general și nu sunt legate de zonele

protejate, deși unele dintre acestea vor avea un efect pozitiv (de exemplu, refacerea luncilor

inundabile, noi stații de epurare a apelor uzate etc.).

În PMBH se menționează unele măsuri complementare în vederea conformării cu directivele

privind păsările, habitatele și peștii de apă dulce: populațiile de sturion (Acipenseridae) sunt

protejate printr-o interdicție de pescuit (2006-2016), repopulare și acvacultură. Mai multe

proiecte PHARE și LIFE completează măsurile din PMBH prin sensibilizarea publicului,

monitorizarea speciilor și a habitatelor, elaborarea unor planuri de management pentru zonele

protejate Natura 2000, crearea unei baze de date naționale în privința speciilor protejate și a

habitatelor de interes comunitar etc.

Deși măsurile nu sunt prezentate explicit, se menționează că în zonele de protecție pentru

captările de apă sunt necesare unele măsuri suplimentare pentru a limita activitățile și pentru

a constrânge proprietarii de terenuri în vederea evitării riscului de contaminare. Într-adevăr,

drepturile de proprietate permit ca doar 60% din punctele de captare a apei potabile din

România să fie protejate de zone de protecție. În restul cazurilor măsurile de protecție sunt

impuse proprietarilor de terenuri de către autoritățile competente.

13. ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE, DEFICITUL DE APĂ,

SECETA ȘI MANAGEMENTUL RISCURILOR LA INUNDAȚII

13.1 Deficitul de apă și seceta

Unele zone situate în partea de sud a României, zona Dobrogei (învecinată cu Marea Neagră

și Delta Dunării) și o parte din Podișul Central Moldovenesc sunt expuse riscului de deficit

de apă și secetă.

Deficitul de apă și seceta au fost prezentate în general sub raportul statutului legislativ, al

strategiilor elaborate și al aplicării acestora. Acestea au fost abordate mai mult în contextul

54

general al schimbărilor climatice și mai puțin în ceea ce privește vulnerabilitatea resurselor de

apă.

Nu s-au prezentat detalii tehnice în planurile de management al bazinelor hidrografice,

deoarece acestea sunt incluse în planurile de amenajare a bazinelor hidrografice. Planurile de

amenajare a bazinelor hidrografice, împreună cu planurile de management al bazinelor

hidrografice formează schemele directoare de amenajare și management al bazinelor

hidrografice, conform Legii apelor.

Planurile de amenajare a bazinelor hidrografice elaborate după aprobarea planurilor de

management al bazinelor hidrografice cuprind informații referitoare la influența secetei

asupra resurselor de apă și la presiunile exercitate asupra resurselor de apă direct legate de o

exploatare excesivă a apei care depășește resursele disponibile în anumite zone.

Strategia națională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea și combaterea degradării

terenurilor și deșertificării cuprinde măsuri care permit gestionarea situațiilor de urgență

generate de seceta hidrologică. Pentru fiecare bazin hidrografic există un plan de

restricționare a utilizării apei, actualizat și aprobat în 2009, care cuprinde un sistem de

avertizare și informare a populației și utilizatorilor economici, toate folosințele apei (debit

utilizat + debit minim necesar), secțiunile de control de-a lungul cursurilor de apă în cazul

cărora sunt prevăzute diferite situații (faza normală, faza de avertizare, faza de restricționare).

În primul ciclu de PMBH, nu s-au luat în considerare seturi de date și scenarii de tendință,

subiectul a fost tratat la nivel general în cadrul PMBH național și în PMBH al Dunării

coordonat de ICPDR, deoarece nu a fost considerat un aspect semnificativ de gospodărire a

apelor la analiza din 2004.

Sunt prezentate detalii cu privire la cererea de apă și scenarii de tendință pentru perioada

2010-2020. Echilibrul dintre disponibilitatea apei și tendințele estimate pentru cererea de apă

nu arată niciun deficit la nivel de stat membru sau în cele 11 sub-bazine hidrografice. Există

doar câteva sectoare de râu deficitare în bazinul Prut – Bârlad care ar trebui să fie analizate cu

atenție în viitor.

13.2 Managementul riscului la inundații

Inundațiile au fost abordate în contextul adaptării la schimbările climatice și se indică faptul

că există o coordonare cu ICPDR în ceea ce privește măsurile de protecție împotriva

inundațiilor. Cerințele directivei privind inundațiile sunt integrate la nivelul sub-bazinelor

hidrografice și vor fi puse în aplicare prin intermediul strategiei naționale de management al

riscului la inundații pe termen mediu și lung, adoptată în 2010.

Proiectul FLOODRISK SEE, derulat în prezent de-a lungul Dunării, va contribui la reducerea

riscului de inundații în Dunărea inferioară și mijlocie și va sprijini punerea în aplicare a

directivei privind inundațiile.

Studiul „Redimensionarea ecologică și economică în sectorul românesc al Luncii Dunării

Inferioare” analizează posibilitatea restaurării unei părți a luncilor inundabile ale Dunării ca

măsură de reducere a impactului conectivității laterale pierdute și de creare a unor bazine de

retenție pentru protecția împotriva inundațiilor.

55

13.3 Adaptarea la schimbările climatice

Se prezintă probe referitoare la schimbările climatice în RO pe baza rezultatelor unor proiecte

de cercetare (CLAVIER, CECILIA, ENSEMBLES, CIRCLE). Cu toate acestea, impactul

este descris foarte pe scurt. Previziunile modelelor climatice arată că, până în 2050, nivelul de

precipitații urmează să scadă cu 20% în partea de sud a României.

PMBH a fost elaborat în coordonare cu Strategia națională privind schimbările climatice

(2005-2007) și cu Planul național de acțiune privind schimbările climatice. Sunt avute în

vedere unele măsuri de adaptare a gospodăririi apelor la schimbările climatice, cum ar fi:

îmbunătățirea cercetării, strategii de gospodărire a apelor dezvoltate la scară de captări,

măsurile de protecție împotriva inundațiilor, îmbunătățirea sistemului de monitorizare a

datelor meteorologice și hidrologice, dezvoltarea la scară regională a sistemelor de alimentare

cu apă/canalizare, intensificarea cooperării internaționale și schimbul de cunoștințe în

vederea unor măsuri concertate, sensibilizarea și informarea opiniei publice etc.

PMBH indică, de asemenea, o legătură generală cu Programul național de dezvoltare rurală

naționale cu măsuri privind clima.

Se prevăd măsuri de bază legate de schimbările climatice pentru promovarea unei utilizări

eficiente și sustenabile a apei, controale asupra captării apei de suprafață și apei subterane și

bararea apelor de suprafață, inclusiv un registru sau registre cu captările de apă și

obligativitatea autorizării prealabile a captării și barării apelor. Măsurile suplimentare de

creștere a capacității de adaptare la schimbările climatice sunt tratate indirect prin alte măsuri

(protecția împotriva inundațiilor, restaurarea luncilor inundabile și a zonelor umede, studii

hidrologice, ameliorarea circulației apei, crearea de zone tampon, refacerea vegetației

ripariene etc.).

În prezent este în curs de elaborare, la nivel de bazin hidrografic internațional, o strategie de

adaptare pentru a face față schimbărilor climatice sub coordonarea ICPDR, iar măsurile

prevăzute vor fi incluse în viitoarele cicluri de management al bazinelor hidrografice.

Următoarele probleme vor fi abordate în viitoarele cicluri de management al bazinelor

hidrografice: adaptarea sistemului de monitorizare pentru a putea detecta impactul

schimbărilor climatice asupra stării ecologice și chimice a apelor, managementul adaptiv

(luând în considerare efectele observate), studierea impactului schimbărilor climatice asupra

ecoregiunilor. tipologiilor și secțiunilor de referință, studierea efectelor schimbărilor

climatice asupra diferitelor sectoare și evaluarea impactului indirect asupra stării corpurilor

de apă, evaluarea vulnerabilităților ecosistemului la nivel de captare, implementarea

directivelor EIA și SEA pentru viitoarele proiecte de infrastructură și luarea în considerare a

impactului lor cumulat.

14. RECOMANDÃRI

În conformitate cu etapele de planificare a bazinelor fluviale prevăzute de directiva-cadru

privind apa, ar trebui să se asigure că gospodărirea apelor se bazează pe o mai bună înțelegere

a principalelor riscuri și presiuni dintr-un bazin hidrografic și, ca urmare, intervențiile sunt

56

rentabile și asigură o aprovizionare cu apă sustenabilă, pe termen lung, pentru oameni,

sectorul de afaceri și natură.

Pentru ca gospodărirea apelor să se facă cu succes, este necesară stabilirea unei legături între

aceste diferite etape. În procesul de elaborare a programelor de monitorizare ar trebui să se

utilizeze informații cu privire la presiuni și riscuri, iar informațiile de la programele de

monitorizare și analiza economică ar trebui să conducă la identificarea programelor de

măsuri eficiente din punctul de vedere al costurilor și a justificărilor pentru aplicarea de

excepții. Transparența acestui întreg proces în cadrul unei structuri de guvernanță clare va

încuraja participarea publicului atât la elaborarea, cât și la realizarea măsurilor necesare

pentru a obține o gestionare durabilă a resurselor de apă.

Pentru a finaliza primul ciclu de management al bazinelor hidrografice și în vederea pregătirii

pentru ce de-al doilea ciclu al DCA, se recomandă următoarele:

Caracterizarea nu este completă, armonizarea între criteriile abiotice și biotice este

încă în derulare pentru definirea tipologiilor. Caracterizarea și armonizarea criteriilor

abiotice și biotice ar trebui finalizate.

Există o lacună la nivelul intercalibrării. Nivelul de încredere al evaluării potențialului

ecologic este scăzut. Această lacună ar trebui rezolvată în cel de-al doilea ciclu al

PMBH.

Există încă lipsuri în stabilirea metodelor pentru elementele de calitate biologice

pentru evaluarea stării ecologice. Evaluarea elementelor biologice ar trebui

consolidată, pentru a se conforma cerințelor impuse de directiva-cadru privind apa

(monitorizarea și evaluarea elementelor de calitate biologice, impactul poluanților

asupra biotei etc.).

Mercurul, hexaclorbenzenul și hexaclorbutadienă ar trebui monitorizate în biotă

pentru a se face o comparație cu standardele pentru biotă prevăzute de directiva

privind standardele de calitate a mediului, cu excepția cazului în care se determină

SCM pentru apă care asigură un nivel echivalent de protecție. Monitorizarea în curs

de desfășurare în privința sedimentelor și a biotei ar trebui să acopere cerința de

monitorizare a evoluției indicată pentru câteva substanțe la articolul 3 alineatul (3) din

directiva privind standardele de calitate a mediului.

În cazul în care în prezent există incertitudini mari în ceea ce privește caracterizarea

districtelor hidrografice, identificarea presiunilor și evaluarea stării, acestea trebuie

abordate în ciclul actual, pentru a se asigura că se pot întreprinde acțiuni

corespunzătoare înainte de următorul ciclu.

În PMBH ar trebui incluse mai multe detalii cu privire la anumite metodologii (de

exemplu, analiza raportului cost-beneficiu).

Se preconizează doar o mică îmbunătățire a stării apelor până în 2015, iar obiectivele

pentru termenele aferente planificării ulterioare nu sunt întotdeauna clare. Obiectivele

ar trebui să fie indicate în mod clar și transparent pentru a putea atinge o stare bună a

apelor într-o perioadă rezonabilă de timp.

57

Au existat un număr mare de excepții aplicate în acest prim ciclu al planurilor de

management al bazinelor hidrografice. Deși directiva-cadru privind apa prevede

aplicarea de excepții, există criterii specifice care trebuie îndeplinite pentru ca

utilizarea acestora să fie justificată. Cererile de exceptare trebuie să fie mai

transparente, iar motivele aplicării excepțiilor ar trebui justificate în mod clar în

planuri. Numărul mare de excepții aplicate în aceste prime planuri de management al

bazinelor hidrografice reprezintă un motiv de îngrijorare. România ar trebui să ia toate

măsurile necesare pentru a reduce numărul de excepții în următorul ciclu, inclusiv să

aducă îmbunătățirile necesare procesului de caracterizare, rețelelor de monitorizare și

metodelor de evaluare a stării, precum și să reducă în mod semnificativ gradul de

incertitudini.

În cazul în care există noi modificări fizice planificate, utilizarea excepțiilor în

temeiul articolului 4 alineatul (7) ar trebui să se bazeze pe o evaluare amănunțită a

tuturor etapelor astfel cum se prevede în directiva-cadru privind apa, în special o

evaluare prin care să se stabilească dacă proiectul este de interes public major și dacă

avantajele pentru societate sunt mai mari decât gradul de degradare a mediului,

precum și lipsa unor alternative care ar constitui o opțiune mai bună pentru mediu. În

plus, aceste proiecte se pot demara numai atunci când s-au luat toate măsurile posibile

pentru a reduce impactul negativ asupra stării apei. Toate condițiile pentru aplicarea

articolului 4 alineatul (7) în proiecte individuale trebuie incluse și justificate în

planurile de management al bazinelor hidrografice, cât mai la începutul etapei de

planificare a proiectelor.

Activitatea de monitorizare ar trebui să verifice și eficiența măsurilor implementate

(de exemplu, efectul asupra calității apei exercitat de pasajele de trecere a ihtiofaunei,

crearea de benzi tampon sau refacerea zonelor umede etc.).

Se indică faptul că agricultura exercită o presiune semnificativă asupra resurselor de

apă în România. Acest lucru ar trebui să fie inclus într-o strategie clară care să

definească măsurile de bază/obligatorii care trebuie respectate de toți agricultorii și

măsurile suplimentare care pot fi finanțate. Această strategie ar trebui elaborată

împreună cu comunitatea agricultorilor pentru a se asigura fezabilitatea tehnică și

acceptare. Trebuie să existe o bază de referință foarte clară, astfel încât orice

agricultor să cunoască normele pentru a putea fi bine consiliat, iar legislația

corespunzător aplicată și astfel încât autoritățile responsabile de fondurile PAC să

stabilească în mod corespunzător programe de dezvoltare rurală și cerințe de

ecocondiționalitate legate de apă.

Planurile de management al bazinelor hidrografice ar trebui să indice modul în care

măsurile hidromorfologice vor contribui la îmbunătățirea situației

ecologice/potențialului ecologic.

Recuperarea costurilor ar trebui să vizeze o gamă largă de servicii, inclusiv bararea,

captarea, depozitarea, tratarea și distribuirea apelor de suprafață, precum și colectarea,

epurarea și evacuarea apelor uzate, chiar și atunci când acestea autoservesc furnizorii

serviciului, de exemplu captarea de apă pentru propriul folos în agricultură.

Recuperarea costurilor ar trebui prezentată în mod transparent pentru toate sectoarele

utilizatoare relevante, iar costurile de mediu și cele aferente resurselor ar trebui

incluse în costurile recuperate. De asemenea, ar trebui furnizate informații cu privire

58

la funcția de stimulare a tarifării apei pentru toate serviciile în domeniul apei, cu

scopul de a asigura o utilizare eficientă a acestei resurse. În planurile de management

al bazinelor hidrografice ar trebui furnizate și informații privind modul în care s-a

ținut seama de principiul „poluatorul plătește”.