vvvvvvvvvvvfdf

7/26/2019 VVVVVVVVVVVFDF

1/5

FUNDA IA ECOLOGIC GREEN

BRA OV

ANTIPSIHOTICE I

NEUROLEPTICE

BUSIOC ALINA-IOANA

AMF, II B


2/5

Medica ia psihotrop reprezint principala component a tratamentului tulburrilor

mintale. De asemenea, polipragmazia (folosirea mai multor medicamente n acela i timp) este

frecvent n tratamentul tulburrilor psihice (mai ales psihotice si bipolare).

Din punct de vedere al orientarii clinice se va tine seama de urmatoarele elemente:

diagnostic

identificarea simptomelor int specifice

alegerea medicamentului se face in functie de: diagnostic, antecedente personale de

raspuns la medicament, starea medicala generala a bolnavului, riscuri si reactii adverse

associate medicamentului

doza corect (nu subdozat)

durata suficienta pentru ca medicamentul sa actioneze efficient

e!plicarea efectelor secundare ale medicamentelor creste complianta bolnavilor.

De aceea, medica ia psihotropa se va prescrie numai de ctre medicul psihiatru. Mentionam

ca anumite grupe de persoane necesita o atentie deosebita in administrarea medicamentelor:

copii, varstnici, pacienti cu boli somatice, gravide, femei care alapteaza.

Medicatia psihotropa poate fi clasificata in trei categorii dupa efectul fundamental asupra

starii psihice:

I. Medicatia psiholeptica: inhiba activitatea sistemului nervos prin scaderea vigilitatii, scaderea

performantei intelectuale, sedare emotionala. "ici sunt incluse: hipnoticele, tranchilizantele

(an!iolitice), antipsihotice

II. Medicatia psihoanaleptica: stimuleaza activitatea sistemului nervos central prin cresterea

vigilitatii, ameliorarea dispozitiei, cresterea randamentului. "ici sunt incluse: timoanalepticele:

stimulante ale dispozitiei, antidepresive# nooanaleptice: stimulante ale vigilitatii sau

psihoenergizante


3/5

III. Medicatia psihodisleptica(perturbatoare psihice): determina tulburari calitative ale

activitatii psihice, in special ale gandirii, perceptiei si dispozitiei.

ANTIPSIHOTICE

Medicatia antipsihotica se foloseste pentru tratarea pe termen scurt si lung a

schizofreniei, tulburarii schizofreniforme, tulburarii schizoafective, tulburarii delirante, tulburarii

psihotice scurte, episoadelor maniacale si tulburarii depresive maore cu elemente psihotice.

$ratamentul cu antipsihotice se face de obicei pe termen lung (in functie de afectiune)

putand dura luni, ani sau toata viata. %ormele de administrare ale antipsihoticelor sunt

urmatoarele: orala toate antipsihoticele, inectabila cu efect rapid, folosita in urgente

(&aloperidol, 'pre!a, 'eldo!), forma de depozit se administreaza o doza la *+ saptamani

(%luan!ol, lopi!ol, 'pre!a, -ispolept onsta) .

Mentionam ca datorita efectelor adverse specifice fiecarui preparat si diverselorinteractiuni medicamentoase, toate antipsihoticele (de fapt toate psihotropele) vor fi administrate

strict la indicatia medicului psihiatru.

Clasificarea medicamentelor antipsihotice

rincipala clasificare a medicamentelor neuroleptice este realizat dup criteriul clinic,

potrivit cruia neurolepticele se mpart n neuroleptice tipice(clorpromazina, haloperidol, etc) /i

neuroleptice atipice(clozapina, risperidona, sulpiridul, olanzapina).

Neurolepticele tipice determina reducerea tulburarilor psihotice, predominant a

simptomelor pozitive (halucinatii, delir, perturbarea gandirii si agitatia), dar au ca dezavanta

producerea sindromului e!trapiramidal si a unor manifestari neuro*vegetative.

Neuroleptice atipice determina ameliorarea simptomatologiei pozitive, negative

(retragere sociala, aplatizare afectiva, anhedonie, catatonie), precum si imbunatatirea afectarii


4/5

cognitive (distorsiuni perceptuale, deficite de memorie si atentie)# acestea dau foarte rar

fenomene e!trapiramidale sau dis0inezii tardive si de aceea sunt de preferat. "u ca dezavanta

tendinta de modificare a formulei sangvine si perturbarile metabolice.

Distinc1ia ntre cele dou grupe se bazeaz pe:

* inciden1 redus a efectelor e!trapiramidale la cele atipice

* eficacitatea n formele rezistente

* eficacitatea asupra simptomatologiei negative

Exemple de antipsihotice:

2.Antipsihotice conventionale(neuroleptice): &aloperidol, lorpromazina, etc.

.Antipsihotice atipice: -isperidona (-ispolept), 3lanzapina ('pre!a), 4uetiapina (5ero6uel),

'iprasidona ('eldo!), lozapina (7epone!), 5ertindole, "misulprid (5olian), "ripiprazol

("bilif), etc.

Neuroleptice

8eurolepticele se mai numesc /i tranchilizante maore sau antipsihotice /i au fost

introduse n terapie n anii 9. Descoperirea lor a reprezentat un pas uria/ n dezvoltarea

psihiatriei, nlocuind n tratamentul psihozelor cma/a de for1.

rincipalele tipuri de psihoze sunt:

* schizofrenia

* psihoza maniaco*depresiv* psihozele organice cauzate de alcoolism, boli organice sau traumatisme craniene.

8eurolepticele sunt folosite n tratamentul schizofreniei. "ceasta este o boal ce afecteaz

apro!imativ 2; din popula1ie, debuteaz la v


5/5

"lte neuroleptice sedeaza putin, dar au efect e!trapiramidal intens# se numesc neuroleptice de tip

incisiv (acestea au potenta crescuta).

=n tratament se fac asocieri intre acestea /i blocantele colinergice centrale.

Cura cu neuroleptice are mai multe etape:

=. =nitial se administreaza doze, ce cresc pana la atingerea unui platou cu obtinerea raspunsului

ma!im posibil.

==. "poi doza se scade pana se obtine doza minima, la care bolnavul are comportament normal.

===. 5e mentine doza minima pentru o perioada lunga de timp, deoarece astfel scade frecventa

recaderilor. -ecaderile frecvente determina evolutie spre dementa.

Dozele administrate /i suportate de bolnavul psihic sunt foarte mari in comparatie cu o

persoana normala.

vvvvvvvvvvvfdf

Documents