vorba nr. 121-122

16
  An III    N  R  . 21  -   22  (121  -   122)  25.06  -  08.07   2015  24 pagini  1,5  0  lei Fiecare dintre noi am fost măcar odată-n viaț ă la un concert simfonic (fie din curiozitate, fie invitaț i de cineva pe care nu-l po  ț i refu- za), sau la operă și chiar de nu tot știm fiecare - am auzit câte ceva - despre vacarmul ce se creează în momentele din îna- intea intrării dirijorului, vacarmul instrumentelor ce cântă fiecare după bunul plac al celui ce-l ț ine-n mână,  încercarea corzilor instrumentale, dar și a nervilor. Adevăr necontestat, fiece interpret vrea ca instrumentul lui și asta pare să fie în regulă. Într-un cu- vânt acest moment de balamuc (spital de nebuni) poate fi numit curat „HAOS”, un haos voit de fiece mem- bru, al actului cultural ce va urma ce va urma, în parte, dorit chiar și de dirijor. Poate fi numit și o distragere a atenț iei spectatorilor spre scenă, sau nu. Poate fi vacarmul dinaintea um- plerii sufletului cu bu- curia muzicii, cum alt- fel poate fi și soli- tarul instru- ment, ce cântă fără partitură. Și totul se ter- mină, când intră -n scenă dirijorul. Balamu- cul încetează, începe ropotul de-aplauze, ca apoi muzica să-și urmeze calea sa spre suflete înălț ându-le sau co- borându-le  după caz deodată cu fiecare notă inter- pretată. Cine o fi responsabil de simfo- nie, să fie instrumentiștii, dirijorul, sau… publicul? După mine responsa - bilul este autorul partiturii muzicale. Orchestra și dirijorul fiind doar cei ce transpun în realitatea textul muzical dat, publicul poate aplauda sau hui- dui. Dan Orghci Continuarea în pagina 4   „O bună parte din inteli-  gență poate fi investită în ignoranță, atunci când nevoia de iluzie este profundă. ” Saul Bellow Ce să e, balamuc  sau simfonie? De la gropi la Eminescu, doar un pas

Upload: dan-orghici

Post on 03-Feb-2018

247 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 1/16

An III    N R. 21- 22 (121- 122)  25.06-08.07 2015  24 pagini 1,50 lei  

Fiecare dintrei am fost măcarată-n viaț ă la unncert simfonic (fien curiozitate,

invitaț i deneva pe care-l po ț i refu-), sau la operă

chiar de nu totm fiecare - amzit câte ceva -spre vacarmul

se creează înomentele din îna-tea intrării dirijorului,carmul instrumentelorcântă fiecare după bunul

ac al celui ce-l ț ine-n mână,cercarea corzilor instrumentale, dara nervilor. Adevăr necontestat, fieceterpret vrea ca instrumentul lui șita pare să fie în regulă. Într-un cu-nt acest moment de balamuc (spital

nebuni) poate fi numit curatHAOS”, un haos voit de fiece mem-u, al actului cultural ce va urma ce

urma, în parte, dorit chiar și derijor. Poate fi numit și o distragere a

atenț iei spectatorilor sprescenă, sau nu. Poate fivacarmul dinaintea um-plerii sufletului cu bu-curia muzicii, cum alt-

fel poate fi și soli-tarul instru-ment, ce cântăfără partitură.

Și totul se ter-mină, când intră-n scenă dirijorul. Balamu-

cul încetează, începe ropotulde-aplauze, ca apoi muzicasă-și urmeze calea sa spresuflete înălț ându-le sau co-

borându-le –  după caz –deodată cu fiecare notă inter-

pretată.Cine o fi responsabil de simfo-

nie, să fie instrumentiștii, dirijorul,sau… publicul? După mine responsa-bilul este autorul partiturii muzicale.Orchestra și dirijorul fiind doar cei ce

transpun în realitatea textul muzicaldat, publicul poate aplauda sau hui-dui.

Dan OrghciContinuarea în pagina 4 

 „O bună parte din inteli- gență poate fi investită în

ignoranță, atuncicând nevoia de iluzie

este profundă. ”Saul Bellow

Ce să e, balamucsau simfonie? 

De la gropi la Eminescu, doar un pas

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 2/16agina 2 

Dorind să putem infor-a corect și la timp. O

ună funcț ionare a uneimpanii ț ine de mai mul-aspecte, dar în special

e implicare în activitateaectivă a acesteia și nuoar de acț iuni care por-sc dintr-un birou,este de

ărere domnul Călin Măli-a, director general la Ac-vitatea Goscom S.A.răștie, unul din cei mai

mportanț i furnizori deă și canalizare din zona

oastră. 

Dan Orghici:  Bună dimi-

aț a!Dl. Director:  Bună dimi-

aț a.Dan Orghici:  În primul

nd, vă felicit pentru funcț iacare aț i ales de către consi-l director.În al doilea rând, vreau săîntreb: Care este stadiul

opii de gunoi?Pentru că asta ne arde cel

ai tare acum. Am înț eles căla întâi va fi închisă pentrupulaț ie. Și pentru agenț iimerciali, bineînț eles.

Dl. Director:  Trebuie săc precizarea că în cursulei de joi, 18 06 2015 - prinresa primită de la Primăriaăștie, de la Domnul Primarlan Ovidiu, am fost pre-nț i pentru discuț ii privinduaț ia deponeului gropii denoi din Orăștie, care, dupăm se știe, în baza Hotărârii

uvernului României - nr.9 din 2005, Anexa 5 - esteevăzută închiderea ei, cuta de 16 iulie 2015.Dan Orghici:  Deci, 16 iu-

. Ceea ce știam noi –  01ie – este totuși o diferenț ă. Dl. Director:  Acesta estemenul oficial, prevăzut încumente oficiale. Mai facecizarea următoare: Ori-m, unitatea noastră –  Gos-m-ul –  devenind operator, mai putea să prestezeest serviciu de salubrizare.C. Activitatea Goscom S.A.

rămâne pe activitatea deă și canalizare. Presteazărvicii pentru populaț ia dinăștie și din comunele Ro-

os, Beriu, Turdaș, Orăștioa-de Sus. Din toate unităț ileministrativ-teritoriale.

Dan Orghici:  Deci, Gos-com-ul rămâne pe apă și ca-nal, privitor la cealaltă socie-tate care trebuia înființ ată,după științ a dv., s-au dema-

rat activităț ile pentru creareaei?

Dl. Director:  Din adresaprezentată și invitaț ia primităse prevede că Primăria vapropune Consiliului Local, înședinț a din data de25.06.2015, înființ area unuiS.R.L., având ca obiectivprincipal de activitate gestio-narea deșeurilor. Din docu-mentul transmis de către Pri-mărie, și la care noi am parti-cipat la discuț ie în cursul zileide joi 18.06.2015 - la ora 10 -

pentru clarificarea aspectelor,practic, tehnice. Pentru cădecizia de înființ are sau dele-gare este a autorităț ii tutela-re, respectiv Consiliul Local.Aceasta este procedura legalăde înființ are.

Dan Orghici:  În ce stadiueste Staț ia de Epurare?

Dl. Director:  În legăturăcu Staț ia de Epurare, este unprogram în derulare - pentrumodernizare.

Dan Orghici:  Am înț eles.La sfârșitul programului care

se derulează la Staț ia de Epu-rare, consideraț i că se vorface majorări la preț ul final alserviciilor pe care le veț i des-fășura?

Dl. Director:  Acest lucrunu-l știu. Doar atunci.

Dan Orghici:  Doar atunciveț i putea face prognoza ...?

Dl. Director: Pe parcurs.Pentru că acest proces de mo-dernizare durează. Consiliulde Administraț ie nou-ales areobligaț ia ca în termen de 90de zile să facă planul de ad-ministrare, iar în decursulacestui termen, și Directorultrebuie să prezinte spre apro-bare planul de managementdin perioada mandatului. Facprecizarea importantă că no-ul Consiliu de Administraț ieși Directorul au statut interi-mar, până la organizarea se-lecț iei (în baza Ordonanț einr. 109 din 2011). În temeilegal.

Dan Orghici:  Care esteplanul cu care veț i pleca la

muncă în viitoarea perioadăde timp?Dl. Director:  În primul

rând, buna gestionare a uni-tăț ii. Faptul că activitatea deapă-canalizare a înregistratpierderi ...

Dan Orghici: Păi cum? Ni

se spusese că pierderile suntminime.Dl. Director:  Fac preciza-

rea că sunt două activităț i:activitatea principală e apă-canalizare; altele - activitateade salubrizare și alte servicii.

Pentru apă-canalizare,pierderea pe 2014 a fost depeste 2,800 miliarde lei (înbani vechi) –  deci peste280.000 lei noi. Aceste suntluate și pot fi găsite în rapor-tul administratorilor, maiprecis raportul Adunări Ge-

nerale din luna mai 2015. To-todată, trebuie menț ionat căexistă pierdere fizică a apei:aproape jumătate din apacare intră în reț ea (48,60%).Cum se spune: se duce peapa sâmbetei! 

Dan Orghici:  De prece-denta conducere eram asigu-raț i că pierderea a mai rămasundeva la un 10%.

Dl. Director:  Fac preciza-rea expresă: Datele pe care vile-am comunicat sunt dinraportul administratorilor

prezentaț i: 48,60%. Din 1,7milioane de metri cubi, s-adat apă pentru Orăștie în jurde 924.000 de metri cubi;800.000 s-au pierdut. Prin ce?Prin pierderile care există înStaț ia de Tratare a Apei. Dinbazine curge. Trebuie verifi-cate furturile posibile. Și altecauze.

O problemă care este maiaparte (și care este presantă)este reprezentată de sumelecare trebuie încasate. Și nusunt mici datoriile neîncasatesuma totală fiind de 1.674.744lei, în bani vechi, sunt aproa-pe 17 miliarde lei, din care5.280.528.000 lei (vechi) suntclienț i incerț i. Semne mari de întrebare. În funcț ie de anali-za care se va face, vom pro-pune măsurile legale pentrurecuperarea acestor sume, iardacă se găsesc cazuri că s-a încălcat legea, vom face de-mersurile legale, ca să fie su-portate de cei care au dus laaceastă situaț ie.

Totodată, în Consiliul deAdministraț ie, ca și Director(fiind membru administrator

executiv), am solicitat audit;auditarea în complexitate șitotalitate a unităț ii, pentru aști cu ce plecăm la drum. În-cepând cu data de 08 iunie,

când am preluat gestiunea.Pentru că este ceva normal ceva firesc să ști cu ce pleci șipe ce te poț i baza.

Ne dorim în primul rând,colaborare totală, instituț io-nală, cu toate instituț iile Sta-tului Român, și în primulrând, cu autoritatea tutelară,Consiliul Local (care ne-anumit), cu Domnul Primar,ing. Bălan Ovidiu, căruia îirespectăm autoritatea de con-ducător al comunităț ii, și ad-ministraț iei locale în munici-

piul Orăștie, și credem că vafi un sprijin pentru desfășu-rarea activităț ii noastre, pen-tru că în ultimă instanț ă, lu-crăm pentru comunitateaOrăștie, suntem în serviciulpublic. Suntem simpli funcț i-onari, iar ușile acestei institu-ț ii sunt deschise pentru toț icetăț enii municipiului Orăș-tie și ai unităț ilor din zonă,pentru a-i deservi. Acestaeste rostul nostru. Dacă nufacem acest lucru, noi nuavem ce căuta aici. Să se înț e-

leagă foarte bine acest lucru.L-am transmis din prima zicând am intrat în unitate.Primul lucru pe care l-amcomunicat este respectarealegii în totalitate. 

Nu am nevoie de nimic.Mulț umesc lui Dumnezeu căam sănătate, atâta cât poate fila un om, așa. Eu nu am ab-solut nimic decât un nume șio funcț ie, o meserie de econo-mist, pe care n-o schimb cunimic. Acesta este crezul, șide altceva nu am nevoie, de-

cât să-mi fac datoria, iar pen-tru munca ce-o prestez, să fiuretribuit. Nu am nevoie de

pomană de la nimeni. Nu amvenit aici să stau, să mă uit ppereț i și să aștept să primessalariu, indemnizaț ie, remuneraț ie. Am venit să muncesalături de colegii mei și sfim în folosul orăștienilor.

Dan Orghici: Și încă o dată, să reiterăm că societăț 

Activitatea Goscom S.AOrăștie îi va reveni serviciude apă și canalizare.

Dl. Director: Serviciul dapă și canalizare, care arpână în acest moment licenț

de deservire, până în data d05 septembrie 2015, iar înacest moment are loc derularea procesului de licenț iere în urma contractului cu Asociaț ia de Dezvoltare Intercomunitară „Apazor”. Decvom primi o nouă licenț ă. S-depus un dosar; a fost incom

plet. Se lucrează la dosarunou, pentru completarea lu împreună cu „Apazor” și cuorganele de specialitate alunităț ii.

Dan Orghici:  Vă mulț umim.

Dl. Director:  Pentru orăștieni: Multă sănătate. Suntemprezenț i, și-i așteptăm cu orice problemă ce intră în arinoastră de competenț ă legalăLEGALĂ - fac precizareaceasta expresă, ca să satisfacem cerinț ele.

Cu multă plăcere, și vdoresc multă sănătate! 

Magazinul HORTICOMdin zona Spitalului Municipal 

PROGRAM: LUNI - VINERI: 8-20 

SÂMBĂTĂ: 8-17 

DUMINICĂ: 9-17 

Vești de la Activitatea Goscom S.A. Orăștie, 

de vorbă cu Mălina Cornel manager 

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 3/16ORBA se ascultă dar se și citește Pagina 3

Mă înfurii uneorină la a răbufni în cuvintepotrivite când văd ce flecă-lă televizată „pansează”eraț ia lui Victor Ponta.m-ministrul, asemeni altormnitari români, s-a operatun picior și toată ț ara seârte în jurul rotulei sale.

ce s-a dus la Istanbul, ce-iprietenia sa cu Erdogan,e nu este un șef de stat diniunea Europeană, ci unoritar, cine îl vizitează,e îi ț ine locul, a dat bir cuiț ii pentru a amâna întâl-ea cu DNA etc. Dar devernul Ponta, avariat dei multă vreme, nu se ocu-nimeni cu adevărat. Dupăa ratat regionalizarea Ro-niei împreună cu PNL-ul

Crin Antonescu, după ce ampromis privatizări im-

tante (Oltchim, CFR Mar-după ce s-a încurcat în

cerile Cuprumin și Goldrporation, acum rateazăinos și proiectul autostră-Comarnic-Brașov.

Guvernul Ponta nu seate lăuda decât cu o crește-de încasări din taxe (fără sămită la DNA toate marileuperări ilegale de TVAute prin Ministerul Finan-or), cu Codul Fiscal și cueva pomeni în stil electo-

Adică scăderi de taxe și

creșteri mărunte de pensii șialocaț ii. Atât. Educaț ia și în-văț ământul au continuat săfie victimele modificărilor lafiecare schimbare de minis-tru, sănătatea tot pe unde seafla a rămas iar infrastructurade care ne legam toate spe-

ranț ele de relansare se prăbu-șește după trei ani de amă-giri. Acestea sunt marile rate-uri ale unui guvern gălăgios,care a funcț ionat într-o conti-nuă conferinț ă de presă. Șicare a fost susț inut de o majo-ritate parlamentară conforta-bilă. Guvernul Ponta, dacăavea idei de relansare econo-mică a României, dacă defi-nea sectoare și operaț iuniprioritare, avea toate mijloa-cele să adopte legi și să treacăla aplicarea lor. De ce n-a fă-

cut-o și ne-am ales doar cu oAcademie de Științ e ale Secu-rităț ii Naț ionale? GuvernulPonta a fost bun doar la defi-lări televizate și la succese demiercuri dimineaț ă. Colacpeste pupăză, ne-a mai lăsatși cu generalul de justiț ie pepost de premier pentru o pe-rioadă de cel mult 45 de zile,timp în care încă un plutonde devotaț i î și vor putea dadoctoratul sau vor apuca mi-nunate contracte cu statul. Dece ne-a lăsat Victor Ponta cuGabriel Oprea pe post de

proteză de premier? Explica-ț ia este destul de simplă. Și-adat seama că poate. A simț itcă opoziț ia sa este chiț ăită șică populaț ia nu a sesizat niciun proiect care să o anime cu

adevărat. Și nici alț i politici-eni mai breji nu se arată laorizont ca să î și întoarcă su-fletul spre ei. Cu alte cuvinte,Victor Ponta și-a dat seamacă este o vreme ideală să-șirepare meniscul și să cugetela brambureala guvernăriisale. În loc să meargă el încortul de pe Valea Prahovei în care promitea Dan Șova căse mută, s-a instalat la Istan-bul pentru a vedea dacă maiexistă o cale de ieșire din fun-dătura în care a intrat. 

Adevărul este că tipulde criză politică pe care otraversează ț ara noastră îipermite ț âfnosului premier șimediocrului baschetbalist să încerce un dezmeticitor respi-ro. Nu are cine îl face knock-out și nici un adversar vi-clean ca o vulpe care să-i tra-gă scaunul de sub fund. Purși simplu a intuit că ar fi bunăo pauză pentru a se gândi peunde iese! La București n-arface decât să audă aceleași

propuneri care ne-au dus

unde suntem. La Istanbul, deunul singur, fără corul deyesmeni în jurul său, pe lân-gă recuperare, poate meditala principalele greșeli pe care

le-a făcut. Și dacă mai estevreo șansă cât de mică, săscoată cămașa pe unde ni-meni nu se așteaptă. 

Guvernul Ponta, ori-cât de lăudăros este, a intrat în stare de avarie. Și nu de peurma oț ărelilor Alinei Gor-ghiu sau ale celorlalț i doiopozanț i cu voce mai grohăi-tă. Și nici din cauza solicitări-lor marț iale de demisie rosti-te de Klaus Iohannis de laCotroceni. Guvernul Ponta

este pe cale să se sfârșeascăprin lipsa sa de viziune, deoameni, de curaj și de proiect.Încep să se vadă cârpelile dela Energie, de la Marile Pro-iecte, de la Buget și pe unde amai modernizat USL-ul dinprimele ceasuri de guvernare.Acum vedem că USL n-a în-semnat decât împărț eală deciolan și aproape zero schim-bări fundamentale. Dupăcum și plecarea lui TraianBăsescu s-a lăsat tot cu o con-tinuare a aceluiași stil de a

face politică. Criza de oameni

a făcut din guvernul condusde arț ăgosul premier un soide mașinărie zgomotoasă,dar ascultătoare, deservită de începători împiedicaț i și deaventurieri păguboși.

 „Guvernul Ponta mai poate fi salvat” , crede

chiar Victor Ponta, din mo-ment ce și-a permis să-și ia oasemenea pauză politico-medicală. Dacă nu ar fi ajunsla o asemenea concluzie ris-cantă, nu și-ar fi permis ex-travaganț a de a lipsi din ț arăpreț  de atâtea săptămâni. Nusunt în stare să facă nimic,gândește premierul cu pro-verbiala-i aroganț ă. Or,această pauză s-ar putea să-ifie fatală, zic eu fără să știu cese pregătește.

Nenorcirea este că nugenunchiul lui Victor Pontaeste un subiect public. Dacăar fi, l-am vindeca în maregrabă cu doctorii pe care îiavem. Drama vine de la ca-racterul său, de la încrânce-narea sa de a rămâne la pute-re și de la neputinț a funciarăa celor care se chinuie să i-osufle.

Cornel Nistorescu

Ce vreau să spun 

Pe când am sperat că va începectacolul, am avut parte de celei anoste zile din cadrul acestuimpionat. De la teorie până la prac-ă, drumul a fost uriaș  de aceastăă. Indiferent că a fost vorba de,

nii primiț i sau nu de la Consiliulcal Orăștie, spectacolul mult aștep-a fost înlocuit de luptă încrânce-ă și de anti-fotbal.

Știu că îmi voi pune în cap omadă de așa ziși suporteri ai

ortului numit „rege” (oare de ce,pă părerea mea și a multor ca mi-fotbalul a devenit o simplă fabricăbani, ce nu mai are nimic cu regu-și cu FairPlay-ul, de spectacol ce

mai zic, tac!), supun așa ziși deoa-e în ultima vreme în tribunele Sta-nului Dacia din Orăștie sunt mai

ț ini spectatori decât jucători peen. Dar de este sportul cu cei mailț i suporteri, de ce ar susț ine echi-

pa încurajând-o sau cumpărând bilet.

La partea cu biletul nici eu nuaș face-o, de ce?

Păi dacă te uiț i la „palma-resul” echipei locale din Orăștie, te

apucă mila și de un leu, darmite dezece. Băieț i ăștia joacă, joacă orice,dar numai fotbal nu.

Regele sporturilor cică e fot-balul, un joc de neînț eles, (și pentru obună parte dintre jucători) în caredouă grupuri de băieț i în pantaloniscurț i aleargă de colo colo ca bezme-ticii, încercând să bage mingea într-opoartă. Sau în cealaltă, după caz. Iarcând o fac (destul de rar, de altfel),urlă ca apucaț ii, ț opăie, î și aruncătricourile și se aruncă unii pe ceilalț ide parcă ar fi descoperit a opta minu-

ne a lumii.

Regulile la fotbal sunt ciuda-

te și de neînț eles și totul e presăratcu termeni dubioși: ofsaid, corner,hen ț  , penalti, fundaş, vârf împins, 9 fals. Sunt sigur că nici arbitrii nu lepricep, că altfel le-ar aplica și poateastfel am scăpa niște bani de la buge-tul local, echipa din Broos fiind desfi-inț ată din lipsă de palmares!

Dacă la televizor e meci, băr-baţii îşi iau berea şi  se uită ca hipno-tizaț i, de nu te mai poţi înţelege cu ei.Țipă, se agită, vorbesc singuri, sar.

Iar dacă sunt pe stadion,  devin cutoţii oamenii cavernelor. Urlă unii laalț ii și la cei de pe teren, înjură adver-sarii și chiar se bat. Ai zice că viitorulomenirii e în joc, nu o minge amărâ-tă. Ce să zic, fani de fotoliu că pe tri-bună…, cam greu neică, cam greu! 

Mmm da cică-s suporteri înră-iț i, câinii galeriei, aceștia la meciurileEchipei Dacia din Orăștie sunt mulț iși asemenea industriei conului Caț a-vencu din „Scrisoarea pierdută” alui Caragiale : „admirabili, sublimi,dar lipsesc cu desăvârșire”! 

Domnilor Consilierii dinOrăștie, domnule Primar nu ar firău să faceț i din Dacia Orăștie un

O.N.G. să strângă fonduri, să se auto-finanț eze, să-și plătească angajaț ii șitoate sporurile pe care le vor ei, darla fel a la orice ONG ca să trăieștitrebuie să produci plus valoare încomunitatea din care faci parte. Orila ZECE spectatori, maxim DOUĂ-ZECI, din 15.000 de locuitori cât omai avea Orăștia, nu văd plus valoa-rea, ci un minus bugetar de miliardede lei, fără rezultate notabile. 

Da, și spun da de două ori

antrenamentelor pentru copii și se-niori, nu spun că aici nu trebuie să seimplice comunitatea locală în oricefel. Copii și tinerii trebuie chiar în-drumaț i spre sport, spre performan-ț ă, dar spre PERFORMANȚĂ! 

După cum am scris din înce-put, părerea mea o să supere cevalume, dar o să-i supere doar pe cei cenu fac nimic, sau pe mâna de oamenice profită pe urma acestei stări defapt. Vor fi suparăț i norimi  și vedeton ț i dar le va trece și poate vor pri-cepe!

Așteptând răspuns închei șimă semnez: 

 Dan Orghici

Scrisoare deschisă 

„Avem fotbal au miuță” 

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 4/16VORBA se ascultă dar se şi citeștePagina 04 

Câștigătorii

Poate cel mai impostorguvern din câte am avut înultimii 25 de ani este chiar celal tinerilor „turciţi” (iar nuurci), condus de ucenicul

palavragiu (iar nu vrăjitor) alarogantului corupt (excesivde „turcit”) Adrian Năstase,vorbim de un procuror neter-

minat şi agent acoperit deonjunctură, din excesiv ari-

vism, inenarabilul, incalifica-bilul Victor Ponta. Prin acestguvern de juni corupţi (Şovai ceilalţi), PSD se apropie dealiment şi se poate anticipaă la viitoarele alegeri, ţinândont şi de noile legi electorale,

va atinge cu dificultate cota

de 20 %.

Desigur, Turcia de as-tăzi, putere emergentă careimpresionează, repusă corect în istoria modernă de eroulnaţional Atatürk, nu mai aremare lucru de-a face cu fostulImperiu Otoman, care a ago-

nizat şi peste Principatele Ro-mâne vreo 200 de ani. Darmoravurile de la Bucureşti (şimai puţin de la Iaşi, cu influ-enţele lui poloneze) de azi au încă o mare legătură cu des-compunerea şi decăderea oto-mană, încheiată pentru noiabia la 1877. Peste fanariotis-mul nostru devenit natură s-

au adăugat vreo 50 deani de ocupaţie sovie-tică, cea din tinereţea„patriar-hului” comu-nisto-pesedist Ion Ili-

escu.

Lupta pe justiţiecare se dă în acest mo-ment, o trântă care pecare, încrâncenată,violentă, e de departecel mai interesant fe-nomen în curs în Ro-mânia. Cei care îi apă-ră pe corupţi, pe baniicorupţilor, comic şiironic în numele de-mocraţiei, strecoarăsistematic, pervers

ideea că „binomul

” (SRI-DNA) sau„trinomul” (SRI-DNA-ÎCCJ)nu ar reprezenta Româniaprofundă, că ar fi condus dinafară, şi unde sunt indepen-denţa şi suveranitatea pe„care le-am avut”, subCeauşescu, sub Iliescu, subBăsescu, sub PCR, sub PSD,sub PDL ? E adevărat, ataculla SRI, DNA, ÎCCJ (nu enume-răm şi CCR, care e prea de totcompromisă de Zegrean şi deBăsescu), la Preşedinţie chiarvine de la nişte grupări tran-spartinice foarte speriate – oameni care se ştiu cu multemuşte pe căciulă şi care ori-când se pot trezi cu mascaţiila uşă sau pot fi arestaţi întrafic ori la coborârea din avi-on.

SRI-ul, dintr-un servi-

ciu care i-a sprijinit temeinicpe corupţii tranziţiei (Vântu,Năsatse, Băsescu, Voicules-cu...), a devenit a poliţie foarteactivă şi eficace, care a partici-pat, alături de DNA, la arestă-rile din ultimul an. E ceva rău în asta ? Ani de-a rândul, ser-viciul s-a lăudat că el doarinformează, nu se implică.Acum, împreună cu DNA,sprijină arestările – miniştri,senatori, deputaţi, înalţifuncţionari centrali şi locali. Eo schimbare majoră în sensul

eficacităţii şipragmatismului (care amin-teşte de FBI) şi care nu poatefi decât salutată. Foarte proba-bil, cuţitul ajunsese la os şi nuse mai putea altfel.

Mai mult, L’Express-ul

franţuzesc observă că în pri-ma linie a luptei împotrivacorupţiei din România suntfemeile, procurori, judecători,activiste ale drepturilor omu-lui. Nimic surprinzător, aşa se întâmplă în toate ţările în carestatul a ajuns pe margineaprăpastiei. Se pot da nenumă-rate exemple, mai ales dinAfrica şi din America de Sud.Şi poate că nu e departe mo-mentul în care România va ficondusă, din aceleaşi motive,de o femeie preşedinte. Sau

poate o femeie prim-ministru.În orice caz, miniştri femei înposturi-cheie pot apărea înce-pând chiar cu viitorul guvern.Şi în România, ca în toată lu-mea, multe profesiuni se fe-minizează accelerat, numărulfemeilor care fac studii su-perioare e în creştere, nu depuţine ori depăşindu-l pe albărbaţilor, mai ales în dome-niul justiţiei. 

Deocamdată suntem încă foarte departe de norma-

litate de vreme ce Dan Voicu-

lescu poate să-şi fabrice dinpuşcărie un alt partid zis„umanist”, iar o televiziune

marcantă, de casă, poate să-lpromoveze ca pe o trufandademocratică. În capul unora,afacerile nu pot fi nicicumdespărţite de politică, prea aufăcut asta toată viaţa şi le-amers din plin.

„Mândria de a fi ro-mân”, sloganul agresiv decampanie al PSD, s-a transformat recent în mândria de a fiazer sau turc. PSD-ul îi dato-rează asta şefului său, miculaventurier Victor Ponta. Aces

ta pare a avea un sfârşit poli-tic pe măsura micimii perso-najului care a stat totuşi, iată,spre ruşinea noastră, trei ani în fruntea guvernului Româ-niei. Junele premier nu a fost,de fapt, decât purtătorul decuvânt, foarte vorbăreţ, alunui fantomatic, inexistentguvern. Victor Ponta e deja,politic vorbind, un „tête de

Turc” („cap de turc”), adicăun ţap ispăşitor al ultimuluişi, poate, definitivului eşec laguvernare al PSD.

Problema cea mai mare vine dinmodul de abordare, fiecărui solistoferindu-i-se ocazia să interpreteze,pentru că sunt o mulț ime de portiț eprin care se strecoară și toate asteaadunate, de la asta un pic, de la altaun pic, apar niște monstruozităț iefectiv. Vacarmul vine de la o mulț i-me de 100 instrumente care vorbesc

00 de limbi. Dacă asta ar fi tot, de laatât s-ar rezuma simfonia totul armurim pe limba sa, instrumentiști șinstrumente. Din fericire există diri-

orul care face un corp comun dinTurnul Babilonului, toț i având ace-eași obiectiv de dus la capăt, clar șiără echivoc, interpretare de fiecare –

n parte, aşa cum are chef și în func-ie instrument luând sfârșit.

«Știu. Țara „ta“ e ț ara nașterii și adestinului tău, ț ara istoriei tale, ț araimbii în care vorbești și scrii, ț araulturii tale și a conaț ionali-lor tăi.

Dar este – sau ar trebui să fie - și ț araprezentului tău, ț ara în care î ț i tră-ești zilele, în care î ț i alegi conducăto-ii, în care ai drepturi și obligaț ii ce-

ăț enești. Țara, în sfârșit, care te pro-ejează, în care ai încredere și pe careo asumi ca pe o marcă identitară de

neocolit. De la o vreme însă, toateaceste subînț elesuri au intrat în deri-vă. Trăiesc într-un loc pe care nu-lmai pot resimț i ca fiind „al meu”.» Șicine-i de vină, să fie instrumentiștii,dirijorul, sau … publicul?

 „Cei care sunt atât de populi ști și spun vai, ne pasă de cei de acasă,oare a șa e? Ce afaceri ave ț i, domni-lor? Chiar ve ț i trăi din pensia astaamărâtă pe care o vota ț i azi? Ne gândim că acest Parlament are ocotă scăzută de credibilitate, da. Dar

e din cauza presei, care niciodată nua prezentat sursele de finan ț are. Această pensie este o recompensă ameritelor parlamentarilor ”. Așa asunat intervenț ia la microfon a so-natoarei PC Cristiana Anghel. Actu-ala sonatoare a devenit cunoscută înurma mediatizării uriașe a greveifoamei la care a recurs cu câtevaluni înainte de alegerile din 2012,când activa ca învăț ătoare, acumactivând pe post de „trombon”.

Să fim cât mai mulț i, să ne facemfiecare treaba şi să alegem oameni

care să ne reprezinteș

i să înț 

eleagădezvoltarea urbană care să ne ducăspre progres, nu să ne întoarcă tot

timpul într-o epocă pe care credeamcă am părăsit-o. Sper ca alegerile din2016 să producă o schimbare. 

Soluț ia?

Cel mai bine ar fi să apară noi

orchestre politice, adică să nu semai unească una cu alta, să le deaaltă denumire dar tot ei sunt, ci săapară oameni noi. Mulț i instrumen-tiști de partid au discursul „eu ştiuce e mai bine pentru voi”. Pentrumulț i, nu este vorba de rea credinț ădar au mentalitatea „eu sunt repre-zentantul vostru ales și eu decid pen-tru voi„.  Trebuie să schimbăm para-digma, autorităț ile trebuie să înț elea-gă că sunt acolo să fie vocea noastră,nu să ia decizii în locul nostru. E oschimbare foarte mare de mod degândire. Trebuie să-i punem pe scenădoar pe acei ce au înț eles că:„AUTORUL PARTITURII SUNTEMNOI!”.

Faptul că ve-dem constrângeri-le sau de ce nula -

șitatea celor din jur, dă sentimentude zădărnicie, văzând că nu sschimbă nimic crede că până la urmă, cumva, dreptatea va învinge căcilegalităț ile flagrante nu pot continula infinit. Așa că, în pofida dezamăgirii faț ă de indiferenț a veșnicilor, sfatul pentru cei care se confruntă cuautorităț i surde la problemele lor, cusistemul opac și de prea multe or

chiar ostil, este „să nu se lase intimidaț i și să nu plece urechea la cei ce îopresc!

 Petru Romoșan 

Ce să e, balamucsau simfonie?

 

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 5/16ORBA se ascultă dar se şi citeşte Pagina 05 

Președintele Klaus Iohannis nua PNL la guvernare în acest mo-nt! Posibil un guvern cu un pre-er tot de la PSD sau un guvern deune naț ională. Este teoria fostului

nsilier prezidenț ial Sebastian Lă-oiu în cadrul interviu. El mai

une că e sigur că PSD pregătește oșcare și că cel mai bine poziț ionatPSD acum să preia șefia partidu-este șeful Camerei Deputaț ilor,eriu Zgonea.

Cine ar putea fi viitorulpremier?

Variante sunt. PSD poate să pro-nă un alt premier cu actuala ma-itate. Cred că Iohannis va accep-un alt premier, pentru că nici elvrea să vină PNL brusc la guver-e. PNL  încă nu este pregătit și

e în plin proces de fuziune, încăi sunt conflicte, neînț elegeri.

Altă variantă e guvern de tehno-ț i pe care cred că o are în minteohannis. Deoarece Guvernul

nta nu va cădea prin moț iune denzură, pentru că nu s-a etalat oă majoritate. Guvernul dacă o sădă o să fie cu demisia lui Ponta, iara lasă cale deschisă oricărui joc.  E cam greu să găsești guvern denocraț i în vremurile acestea. Va-nta sună bine înainte de alegeri,sună chiar bine pentru o ț ară de-cratică, pentru că, în asemeneate, partidele au capacitatea să ges-

neze cu un an înainte situaț ii denul acesta.E foarte greu să găsești acum unmier tehnocrat. În ”90 era ușor săești un Stolojan. Acum e mai

greu, pentru că niciun tehnocrat nu î și pune pielea la saramură să orga-nizeze alegeri. Oamenii lucrează în

sectorul privat, sunt scârbiț i de poli-tică. Care sunt tehnocraț i î și fac ocarte de vizită mai bună în sectorulprivat, decât să scrie acolo că a lucrat6 luni într-un guvern.

Un alt premier de la PSD…? 

La PSD nu prea mai au. Pe Geoa-nă l-au dat afară, pe Ivan l-au datafară, vorbesc de nume mai sonore.Rus s-a compromis definitiv cu ace-le declaraț ii. Ar mai fi Zgonea, darcred că el vizează mai degrabă șefiapartidului decât o funcț ie executivă. 

Ar putea să fie o variantă Gabri-

el Oprea, un fel de variantă de echi-libru, deși eu nu cred că își doreșteasta foarte tare. Deci au o problemăși probabil de asta nu fac încă pasulși așteaptă să regleze lucrurile îninterior. Dar e cert că spre asta ne îndreptăm, pentru că ei nu vor maiputea să rămână în formula asta:Ponta urmărit penal și mulț i alț ii.

Cine ar putea prelua con-ducerea PSD?

La PSD cred că Zgonea ar fi celmai bine poziț ionat acum. Cred că șiPonta l-ar vrea în locul lui. Nu credcă va mai putea păstra șefia partidu-lui din momentul în care pleacă dinfuncț ia de premier. Cred că ei pregă-tesc o mișcare, deși nu știu cât despectaculoasă. 

În orice caz fac asta pentru anulviitor când sunt alegeri. Și, deși știucă urmează 4 ani (cel puț in) de opo-ziț ie, vor să ia un scor bun, ca să aibăo pondere mare în Parlament. Șicontează mult cum intră în alegeri,dacă intră cu altă garnitură și scapăde baroni, deși de unii au scăpat.Poate va face și o fuziune cu UNPR

și Gabriel Oprea, în funcț ia de preșe-dinte executiv și se rebrănduiește.Un PSD așa cum nu îl știm.

 Autor: Denisa Miron

http://www.stiripesurse.ro/  

Nepotul lui MihaiViteazu v ă zut în locullui Ponta ș ef al PSD:

Cred că ei pregătesc o mișcare 

 După ce am dezvăluit că fostulcolaborator al Securităț ii ca

poliț ie politică sub numele de turnătorBratosin, PSDistul Ciprian Nica a susț i-nut cu argumente mincinoase și a tre-cut prin Comisia juridică a CamereiDeputaț ilor un amendament la legeapentru modificarea Ordonanț ei 31/2002 privind interzicerea organizaț iilorși simbolurilor cu caracter fascist, rasistsau xenofob și al promovării cultuluipersoanelor vinovate de săvârșireaunor infracț iuni contra păcii și omeniriiprin care “mișcarea legionară este con-siderată o organizaț ie fascistă care aactivat în perioada 1927 – 1941 sub de-numirea de Legiunea „ArhangheluluiMihail”, Garda de Fier și Partidul Totulpentru Țară, un grup de juriști-patrioț iromâni ne-a trimis o analiză a conse-cinț elor devastatoare ale acestei legi:Vor fi interzise scrieri precum„România în eternitate” a lui MirceaEliade, „Schimbarea la faț ă a Români-ei” de Emil Cioran sau „Ridică-te Ghe-orghe, ridică-te Ioane” de Radu Gyr. 

ine şi-ar putea închipui că înRomânia anului 2015, stat mem-

bru al Uniunii Europene, drepturi fun-damentale ale omului ar putea fi încăl-cate de instituţii ale statului, fără cacetăţenii vizaţi să se poată opune învreun fel?

i totuşi, acest lucru este teoreticposibil, şi din păcate pe cale să se

 întâmple şi aievea. Întâi teoria. Să presupunem că o

anumită opinie, sau concepţie de viaţăa unei categorii de oameni, nu este peplacul unora dintre aleşii poporului.Sau mai precis a unor cercuri care au

capacitatea şi mijloacele de a face unlobby eficient şi total pe lângă unii dinaceşti aleşi. 

oncepţia respectivă poate gene-ra şi forme de manifestare poli-

tică, fără ca acest lucru să fie numaide-cât obligatoriu. Ceea ce importă estefaptul că unii parlamentari sunt încre-dinț aț i că reprezentanț ii ei constituieun pericol atât de grav pentru societa-te, încât drepturi fundamentale con-sfinț ite de Constituţie, cum ar fi cele laasociere, libertatea de opinie şi de ex-primare, trebuie trecute pe un plansecund. În opinia iniț iatorilor devine

astfel absolut necesară o lege punitivă împotriva acestor oameni, care să-i no-minalizeze explicit. Aceasta pentru căpână acum ei nu au putut fi încadraţi în niciuna din infracţiunile catalogatede actualul Cod Penal.

N

u importă nici dacă acel presu-pus pericol e real sau nu. Ceea

ce contează este combinaţia dintre ho-tărârea şi consecvenţa unora care ur-măresc trecerea cu orice preţ a proiec-tului de lege prin toate fazele de rigoa-re ale procesului legislativ, şi indife-renţa, ignoranţa sau reţinerea celorlalţi,

 încât proiectul trece prin Parlamentfără o opoziţie semnificativă din parteacuiva.

U

rmează, bineînţeles, promulga-rea de către Preşedintele Ro-

mâniei şi publicarea în Monitorul Ofi-cial, moment în care legea profund res-trictivă de care vorbim intră în vigoare. 

În ţări cu adevărat democratice ce-tăţeanul obişnuit are în acest momentposibilitatea de a se adresa Curţii Con-stituţionale pentru a contesta legea cupricina, cu argumentul că această legeeste de natură să încalce drepturi fun-

damentale ale omului. Ei bine, în Ro-mânia acest lucru nu este posibil!

Tot articolul pe http://vorba.info

GRĂDINA DE VARĂ COROANA 

Bere la halbă= 3 Lei 

Ceafă de porc la grătar (100gr.) = 6 lei 

Piept de pui la grătar (100gr.) = 6 lei 

Mici la grătar = 3 Lei buc. 

POFTĂ BUNĂ 

LA GRĂTAR !!! 

Eliade, Cioran ş iGyr în p ericol de a

fi interzi ș ide un turnător al Securităţii, un şantajabil şi un şpagar demilioane de euro 

Legea turnătorului Nica va duce la interzicerea luiEliade, Cioran și Gyr   de Dorina Lascăr  

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 6/16VORBA se ascultă dar se şi citeşteagina 6 

Magistrat CSM îșire scuze pentru 6 luni pușcărie pe nedrept! 

În ședinț a de luni dimi-aț a a Consiliului Superior

Magistraturii, un mem-u CSM  î și cere pu-

c scuze pentru nedrepta-înfăptuită de (inJustiț ia română în cazulrinca, la scurt timp după cealt magistrat cunoscut al

M declară că  achitareaei persoane nu atestă înd obligatoriu nevinovăț iasteia.

Ședinț ă cu regretepublice la CSM

Magistraț ii CSM s-au reu-pentru a dezbate în plen

rapoartele Inspecț iei Judicia-re relativ la cazuriledin Justiț ia română puse îndiscuț ie de către Călin Popes-cu Tăriceanu  și Victor Ponta.Președintele Senatului i-asolicitat lui Klaus Johannisdemisia Liviei Stanciu, șe-

fa Înaltei Curț i de Casaț ie și Justiț ie, dar și a Laurei Co-druț a Kövesi,  procuror-șefla Direcț ia Naț ională Antico-rupț ie, solicitare făcută înurma aberantei erori judiciaredin cazul Rarinca.

În toiul discuț iilor dintremembrii Consiliului Superioral Magistraturii, magistratulNorel Popescu și-a cerut scu-ze public pentru nedreptateacare i s-a făcut  MarianeiRarinca, admiț ând faptul că

sistemul juridic are probleme în acest sens. 

Știute şi neștiute desprecazul Rarinca

Acuzată de șantaj de că-tre Livia Stanciu, Maria-na Rarinca a stat după gratiinu mai puț in de jumătate de

an, fiind apoi eliberată în ur-ma achitării.  După ce a fostcondamnată cu executare decătre  Tribunalul București,unde a fost găsită vinovată pefond, Mariana Rarinca a fostdeclar-tă nevinovată la Curt-ea de Apel.

Primele declaraț ii oficiale

ale unui membru CSM  îia p a r ț  i n r e n u m i t u -lui magistrat Cristi Danileţ,care a afirmat că o persoa-nă  achitată  nu este neapăratşi nevinovată, punând, astfel, în pericol principiul și scopulsuprem al justiț iei, dreptatea.

Pe de altă parte, Ziare.compune sub semnul îndoieliinevinovăț ia absolută a Maria-nei Rarinca, din pricina aluzi-ilor de natură penală  pe care

aceasta le-ar fi făcut în directla un post TV la adresa LivieiStanciu.

Toate acestea fiind întâm-plate, DNA a depus contesta-ț ie în anulare (o cale extraor-dinară de atac), motivată prin„suspiciunea reală de parț ia-litate" a judecătoarei care adispus achitarea, cerere careurmează a fi judecată zileleacestea.

http://ro.blastingnews.com/

Ciprian Jichici, un profesor dela Universitatea de Vest din

mişoara şi angajat Microsoft, îi dăreplică dură deputatului Mariusnolache, cel care a spus că parla-ntarii sunt înalţi demnitari ai sta-ui şi au nevoie de pensii mairi. Într-un mesaj pe Facebook,

prian Jichici îl întreabă pe deputatrăspundere are el şi cu ce e maisus de el.

În câteva rânduri, Ciprianhici  îi spune deputatului că el a

nstruit o firmă de la zero şi că îşi

plăteşte toate impozitele. 

„Sunt recunoscut internaţionalca unul din cei mai buni specialişti IT în aria mea de competenţă. Vorbescanual la câteva zeci de evenimentenaţionale şi internaţionale, şi asta nupentru că "dă bine" să fiu invitat cipentru că oamenii sunt interesaţi ceceea ce spun. Tu ce ai realizat, maiextraordinarele?”, îl întreabă Jichicipe deputatul Marius Manolache.

Citiţi mai jos mesajul

lui Ciprian Jichici

Eu cred că nu putem să punemegalitate între un demnitar,

 înalt funcț ionar public, care are o răs-pundere extraordinară şi un cetăț eannormal, fie el muncitor, inginer, me-dic, şamd. ” - deputat in ParlamentulRomâniei. 

Ce răspundere extraordinară aitu, nesimț it ordinar ce ești,

acolo unde mănânci, dormi şi votezicum î ț i ordonă șeful tău (din partid,din servicii, sau de unde o fi)? Cu ceeşti tu mai presus de mine? Hai săvedem...

Sunt cadru didactic universi-tar, cu vechime de 15 ani, la

care se adaugă şi cei petrecuţi pe băn-cile facultăţii. Am fost olimpic naţio-nal la 5 materii în liceu, am luat atâteapremii că nici nu le ştiu din cap. Pasi-unile mele ştiinţifice sunt cloud com-puting, data mining şi fizică cuantică.Ştii ce înseamnă vreunul dintreaceşsti termeni, mai infatuat ordinarce eşti? 

Cu asta am lămurit-o, hai sămergem mai departe. Am

construit de la zero (fără tată şme-cher, securist, primar, etc...) o firmăcare a împlinit anul trecut 15 ani. Lu-crează numai în privat, nu dă tunuri, îşi plăteşte toate impozitele. Sunt re-

cunoscut internaţional ca unul din ceimai buni specialişti IT în aria mea decompetenţă. Vorbesc anual la câtevazeci de evenimente naţionale şi inter-naţionale, şi asta nu pentru că "dăbine" să fiu invitat ci pentru că oame-nii sunt interesaţi ce ceea ce spun. Tuce ai realizat, mai extraordinarule?

Sunt zile în care lucrez până la10-12 ore. Multe dintre we-

ekend-urile mele sunt presarate cuactivităţi profesionale. Să nu mă înţe-legi greşit, profitorule, nu mă plâng şinu mă victimizez. Fac ceea ce fac şicât fac pentru că îmi place foartemult. Mă pricep bine, am rezultate şisatisfacţii. Produc pentru mine, pen-tru cei care depind de mine (colegiimei de la firmă, partenerii de busi-ness) şi pentru statul român. Plătescimpozite pe venituri, pe clădiri, peprofit, TVA, taxa de drum, acciza pecombustibil, şi multe altele. PLA-TESC, înţelegi lipitoareo? Îmi justificexistenţa în aceastăsocietate, şi, mun-cind pentru mine şi familia mea, con-tribui la bunăstarea comunităţii. Tucâte ore munceşti pe săptămână, ex-traordinarule responsabil? Că te văd

aproape în fiecare miercuri în avion,şi nu în ala care aterizează la Bucu-reşti. 

 Ai dreptate, nesimţitule, nu sepoate pune semnul egal între

noi.” 

Cele două  Camere ale Parla-

mentului au adoptat săptă-mâna aceasta un proiect de lege po-trivit căruia un parlamentar cu unmandat ar urma să primească o in-demnizaţie de aproximativ 1.550 delei, cel cu două mandate ar primi3.100 de lei, iar cei cu minimum trei

mandate ar câştiga, în plus, aproxi-mativ 4.600 de lei.

 Articol și foto http://www.gandul.info/  

Declarație șoc:

„Ce răspundere extraordinară aitu, nesimțit ordinar ce ești, acolounde mănânci, dormi și votezi

cum îți ordonă șeful tău" 

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 7/16agina 7

 

Unde suntem 

Tentaţia fiind de-aune că nicăieri. Într-o UEpe lângă, într-un NATO,m tot pe lângă. Într-ouă vecinătate cu Rusia,p în care tot mai puţinUcraina. Într-o frăţie

egorică dar neconvingă-re, cu Republica Moldo-Dar probabil că ne-am

ita, undeva acolo şi ar fiat. Pentru că tocmai: 

Lucrurile se pronunţăntr-o precipitare totaloerentă, ca şi cum pe und sau mai repede, pe omulice legată de gard.spre politică am zis căvoi vorbi ceva vreme,

ntru că mi-e borala pee de-a deveni o stare det. Deşi, toate de-a-n toa-

ea duc înspre acolo. 

E de-a-n boulea şi pre-m de-a-n vacălea ceea cem la modul incoerent.pă ce tocmai vreme am

fost clar ostentativ înregis-trat, filmat şi de-a dreptulterorizat la o terasă de be-re, de către 5-7-12 lucrătoride miliţie-poliţie (maimulţi cre’ că n-aveau), de-am ajuns în faza să-i întrebpreventiv dacă pot la o adi-că să mă şi exprim pe ei…Iată să vezi: 

Alaltăieri fiind ş-aia într-o zi oarecare, iar şi dinnou m-am îndrăgostit. Deo poliţistă superbă. I-amspus-o că-i mai blondă casoarele. Nu i-am pus-o de-cât o carte amărâtă de-amea. Aş fi avut pe undevainclusiv fantasma să mă iaaşa, măcar vreo 24 de ore,de ce nu şi cu cătuşe, încustodia ei. Nici nu aş fiavut cum să-i desfac nastu-

rii de la cămaşa care-i tre-sărea pe pieptul frumos,nici genunchii ei să-i de-

conspir spre a-i săruta. 

Bănuiesc dintr-o sim-plă, banală bănuială, c-ambătut câmpii odată cu vara,asta fiind. Nu-s io de vinăcă există ideea în sine dupăcare tră’ să te-ntrebi: Undesuntem ? Între un superb

videoclip al frumuseţii ElaCrăciun, un încântător sel-fie al Denisei Ţicu şi o pa-nică globală provenită dinrestul de foame dupăaripi..; pe unde putem um-bla dar nu şi spre a zburacând vrem pentru că vrem– dar da împreună cu ideea în sine şi tocmai de aceea. 

Deci iată-ne împreunăcu întrebarea. Voi dragiprieteni în plină vară agândirii, sigur nu veţi venicu răspunsul. Deşi, cu totdragul, eu îl aştept ! 

 Daniel Marian

Simt că lui Victor Pon-i se face o mare nedreptate.urmează să fie debarcat dePalatul Victoria, din moti-penale. Sau, din motiveitice. Când, de fapt, guver-

său ar trebui schimbatdcă a administrat în modectuos economia Români-Aşadar, cum arată, în do-trei cifre, această ț ară launui necesar bilanţ? 

Guvernul Ponta, pro-sat de USL, a ajuns să con-

că România că o conse-ţă a crizei economice, darunor grave greşeli şi abu-

i şi siluiri, în plan econo-c, de care s-au făcut vino-e cele câteva Guverne Bocpoi Guvernul Ungureanu.măsură comportamentuluiovat al Guvernelor PSD,ranţa pusă în Victor Ponta

ost uriaşă. Şi cu ce s-au alesmânii? Ia să vedem! 

O mare problemă  eraoria publică. O datoriee creştea în mod periculos.toria publică era constitui-ntr-o proporţie de 95% dinoria directă a statului ro-n. Doar 5% din datoriastentă sub regimul PDL orezenta cea acumulată de

societăţile privateşi de cetăţeni. Acest ra-port nu s-a schimbat. Cualte cuvinte, statul nu şi-adiminuat cota-parte din dato-rie. Ceea ce înseamnă, nicimai mult, nici mai puţin, de-cât faptul că, sub aspect pro-centual, situaţia nu a evoluat,de vreme ce, Guvernul nu a

reuşit să-şi diminueze gaură în raport cu cea a sectoruluiprivat. Începând din 2012,anul în care a căzut GuvernulUngureanu, sub aspectul vo-lumului, datoria publică, înloc să scadă, a crescut. Şi nupuţin. Ea s-a majorat cu17,2% din PIB, conform calcu-lului intern şi cu 21,6% dinPIB, dacă ne raport la modulde calcul al Uniunii Europe-ne. Una peste alta, în cifreabsolute, astăzi, suntem da-tori cu 29 şi respectiv 32 demiliarde euro faţă de 2012. 

Să vedem unde s-audus aceştia bani! M-am refe-rit, deseori, în analizele melela investiţiile cu valoare adă-ugată. Am insistat asuprafaptului că dacă statul faceinvestiţii cu valoare adăugată– o parte dintre acestea repre-zentând, de pildă, infrastruc-tura rutieră – atunci, morisca

economică se va învârti, astfel încât,treptat, la buget vor intra ve-nituri mai multe, care vorechilibra balanţa economicăşi vor crea posibilitatea unorinvestiţii şi mai mari. Dacă se învârte morisca economică,atunci se creează mai multelocuri de muncă, mai multesalarii şi într-un cuantumsporit, iar impozitele, care seduc la buget, pot creşte şi eleexponenţial. Este definiţiaunui stat în care economia,chiar dacă nu duduie,funcţionează în sens pozitiv.De aceea, investiţiile erauextrem de importante şi con-stituiau unul dintre cele maiserioase angajamente aleUSL, atunci când a convins o

bună parte dintre români căeste necesară o schimbare defond a modului în care esteguvernată ţară. Dar ce săvezi? Suntem la mijlocul anu-lui 2015, iar dacă ne raportămla anul de referinţă 2012,atunci, conform unui raportal Curţii de Conturi, aflăm cădoar 0,1% din datoria publicăa fost utilizată în cel mai im-portant domeniu al investiţii-lor promise, şi anume, in-

vestiţiile în infrastructura.Toate celelalte cheltuieli aufost destinate întreţinerii în-tregului aparat birocratic alstatului. 

Ne oprim cu cifrele lacele consemnate mai sus. Ro-mânii sunt mai datori decât în trecut, economia este de-parte de a duduii, nu progre-sează, dincolo de procentelecomunicate de propagandăPSD, iar nivelul de viaţă alcetăţeanului este cam tot aco-lo unde a fost lăsat de Guver-nul Ungureanu. Şi atunci sepune, fireşte, întrebarea: dece a mai avut loc o schimbarede regim dacă această schim-bare nu a ameliorat nici sta-

rea financiară a României căstat, nici bugetul personal alromânilor? În răspunsul la întrebarea de mai sus trebuiecăutată, până la urmă, şi so-luţia. 

Soluţia după părereamea nu este „Victor dupăPonta”, adică transformareaactualului premier într-uncaz penal, în care, topica nu-melui se inversează, şi nici

pur şi simplu debarcarea po-litică a PSD de la guvernareSoluţia, poate fi singura so-luţie bună pentru români,numai şi numai o nouă filoso-fie a bugetului, în subsidiar,şi a dezvoltării economiei şisocietăţii româneşti, în speci-al. Există cu adevărat un ase-menea proiect? Dacă da,atunci Guvernul Ponta şi Gu-vernul PSD trebuie măturateimediat. Dacă nu, nu vom

face decât să creăm şi să ali-mentăm o nouă deziluzie aromânilor. Cât îl priveşte pegeneralul cu patru stele, omulserviciilor, omul uniformei,cum îi place să îşi spună,omul de cuvânt care şi-acâştigat fiecare stea de gene-ral din câte o trădare, omul„interesului naţional”, care s-a oploşit pe lângă fiecare gu-vern şi regim cu oastea sa destrânsură, domnul GabrielOprea, este de spus un singurlucru: dacă Klaus Iohannisvrea să militarizeze Executi-vul României în văzul între-gii lumi şi dacă intenţioneazăcumva să pună şi Executivul în palma serviciilor secrete,atunci nu are decât să se con-formeze solicitării para-constitutionale a lui VictorPonta şi să-l desemneze peGabriel Oprea, premier inte-rimar. Dacă nu, va găsi, cucertitudine, o altă soluţie. 

Sorin Roșca Stănescu 

E ’vanghele dupî d -aldele’

 Daniel Marian 

Teatrul de Artă Deva vă invitămiercuri 24 iunie, ora 19:00, laspectacolul în limba germană – „JUCĂTORUL” dramatizaredupă Dostoievski - susț inutpentru publicul hunedorean deTeatrul Pygmalion din Viena 

Distribuț ia:Alexej Ivanovici -

Philipp KAPLAN

Generalul Martin PLODERER -

Reinhold GUGLERPolina Alexandrowna-

Ingeborg MAMMERLER

Mademoiselle Blanche - Julia PROCK-SCHAUER

Mr. Astley -Philipp LERNBAß 

Regia:Geirun TINO

Reinhold GUGLER

Bătrânul și scăpătatul gene-ral î și pune toate speranț ele în

moștenirea pe care ar trebui s-oprimească după moartea mătu-șii sale. Dar bătrâna împătimiă

de joc, î și pierde toată averea lacărț i spulberând astfel visurilede îmbogăț ire ale nepotului Po-lina, fiica vitregă a Generalului,cea curtată intens de profesorulcasei, Alexei, ca și de un posibilbogat creditor, încearcă să salve-ze onoarea familiei printr-ungest nebunesc: îi cere preten-dentului ei Alexei să-i joace laruletă ultimii bani pentru a pu-tea, din presupusul câștig, să

plătească datoriile GeneraluluiAlexei joacă și câștigă o sumăfabuloasă pe care însă o va risipi într-o aventură amoroasă cumetresa Generalului. Dar pati-ma jocului s-a cuibărit deja înmintea și sufletul lui.

Va mai putea el are să sesalveze?

Va mai putea să acceadă ladragostea curată pe care i-o ara-tă Polina? Sau va rămâne pentrutotdeauna sclavul propriei luipatimi: JOCUL?

Spectacolul va avea  în des-

chidere o prezentare în limbaRomână făcută de către regizo-rul Tino Geirun

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 8/16Pagina 8  

Regele Mihai I a vizitattăț ile dacice din Munț iirăştiei şi Castelul Corvinilor

la Hunedoara, în douănduri, în anul 1940. De am-le dăţi a fost găzduit demilia profesorului Aronemian. La cea de-a doua

zită, când Regele a fost în-ţit de Regina-Mamă Elena,participat şi doamna doctorana Paşca, elevă, pe atunci,Liceul „Domniţa Ileana“

n Sibiu.

Într-o zi, trimişi ai Sigu-nţei din Sibiu o caută laeu şi o conduc la sediu, fărăspune motivul. Acolo este

trebată dacă ştie unde seă domnul inspector Demi-, pentru că urma să fie gaz-Regelui la Orăştie. Aşa a

at despre acest eveniment

osebit şi a plecat spre casăntru a participa la aceastăimire.

Tot ceea ce consemnezacest scurt material, mi-a

st relatat, zilele trecute, detre doamna doctor Ileanaşca din Orăştie, fiica profe-rului Aron Demian, fostrector al Liceului „Aurelaicu“ între anii 1921-1938 şispector general şcolar îninisterul Învăţământuluin anul 1938 până în anul45.

La început să spunemcâteva cuvinte despre aceastăpersonalitate proeminentă aOrăştiei interbelice, profeso-rul Aron Demian, pentru căfamilia sa a fost cea care l-agăzduit pe rege în locuinț adin incinta liceului. Aron De-

mian poate figura cu cinste între dascălii de frunte ai po-porului român şi cu siguranț ă între figurile ilustre ale Ar-dealului de după Unire. Princapacitatea sa de organizare aşcolii şi a internatului aceste-ia, el reuşeşte să ridice liceulla un grad superior, fiind cu-noscut ca un exemplu pentrumulte licee din ţară. Pentru elprofesoratul nu a fost numaio slujbă, ci un apostolat, căcipe lângă conştiinţă şi hărni-cie, profesorului i se mai cere

să aibă suflet, inimă şi răbda-re, să fie devotat carierei sale,să se jertfească pe sine. Absol-venţii liceului orăştian eraucunoscuţi pentru buna pregă-tire, pentru bogatul bagaj in-telectual şi spiritual, reuşita în învăţământul superior fi-ind garantată. 

Simplitate și nobleț e

La prima vizită, s-a orga-nizat seara o masă oficială însala profesorală a liceului,unde au participat Regele cu

suita sa, personalităț ile orașu-

lui şi cele ale judeţului. Pen-tru cazare, Regele nu a avutpretenţii deosebite: a doritun pat pentru o persoană, opătură pentru acoperit şi pe

grătarul de la baie să se aşezeun prosop. Atât. 

Impresionat de cele vă-zute la prima vizită, Regeleşi-a dorit şi o a doua, pentrua-i arăta şi Reginei-Mamă

aceste plaiuri încărcate deistorie, dovezi ale dăinuiriineamului românesc în acestbinecuvântat colţ de ţară. Deaceastă dată, Regele a dorit camasa să fie servită doar încompania familiei Demian şia primarului oraşului. Masa afost pregătită în sufragerialocuinţei, liceul dispunând detacâmuri şi farfurii adecvatemeselor oficiale. Un momentamuzant s-a întâmplat cânddoamna Maria Demian, soț ialui Aron Demian, a observatcă platoul cu sandvişuri dis-păruse din holul unde eradepus. Ce se întâmplase? Re-gina-Mamă îl luase şi-l duse-se în sufragerie, unde toţi seserveau, pentru că îi răzbisefoamea. Gazda a apreciatacest gest ca pe unul familiar,

dând o notă de atmosferăintimă, prietenească. 

Tinerei liceene i-a reve-nit dificila, dar în acelaşi timponoranta misiune de a servibăutura înalţilor oaspeţi. Laservirea vinului, în paharulRegelui a căzut o bucăţică dindopul de plută. Ileana a doritsă schimbe paharul, cerându-şi scuze pentru incident, darRegele a prins-o de mânăspunând că nu se întâmplănimic şi a servit vinul din pa-har. Din păcate, de la acesteevenimente nu s-au păstrat

fotografii, ştiut fiind faptul căasemenea documente repre-zentau dovezi grave pentrucei ce le posedau, în era co-munistă. Doar o poză (foto

sus), rătăcită cine ştie pe un-de, mai poate dovedi vizualprezenţa Regelui la Orăştie, în acel an 1940. Aceasta sur-prinde momentul când Rege-le intră în locuinţa din liceu afamiliei Demian, prin uşadinspre miazăzi a clădirii. 

Dintre cei ce-l înconjoarăpe Majestatea Sa Regele Mi-hai I, distingem pe domni-șoara Ileana Demian (căsă-torită Paşca), mătușa dânsei -Elena Moga din Căpâlna, sur-prins cu spatele, în uniformăcu diagonală, prefectul deDeva, Costea, Tuţi - fiica pro-fesorului Praţa, prof. Limbia-nu ş.a. După câte îşi amin-teşte doamna doctor, suitaregală a plecat spre Bucureşti în acea seară, întrucât capitalaera zguduită de un cutremurdevastator.

Scrisoare de mulț umir

În semn de mulţumirpentru ospitalitatea gazdorăştiene, Casa M.S. Regelu

cu adresa nr. 2221 din 2 niembrie 1940, trimite urmtoarea scrisoare: „D-le Inspetor General, MAJESTATESA REGELE mă însărcineaa vă transmite Înalte Mulţmiri pentru buna primire găzduire ce a avut-o, cu pril jul vizitei la Orăştie. Primvă rog, Domnule InspectGeneral, asigurarea deosebtei mele consideraţiuni. MAREŞALUL CURŢII REGALColonel Adjutant M. Rimnceanu. Domniei Sale, Domn

lui ARON DEMIAN, Inspetor General Şcolar OrăştieAcestea sunt amintiridoamnei doctor Ileana Paşcdespre vizitele Majestăţii SaRegele Mihai I la Orăştie, pătrate vii şi emoţionante, delungul timpulu.

Sursa: ziarulHunedoreanului.ro

Regele Mihai I a popositla Orăștie în anul 1940 

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 9/16agina 9

 

n cartea domnie sale Pro-rul Petru Baciu, „Aron

mian –Vocaț ie, profesio-

sm și un mare orator” cezut lumina la Tipografianielle” din Orăștie , în2006, spunea:

Ca şi cărturar proeminentrăştiei, Aron Demian me-o carte monografică. Iatăa de la care am pornit înersul scriitoricesc al reali-acestui deziderat . 

ste autorul unor faptedioase. Cumpărarea clă-

liceului de la Bisericarmată s-a făcut la insis-

ele sale. S-a bucurat de

a şi aprecierea celor dede seamă personalităţivremii. Nu întâmplător,ul Octavian Goga i-a fostla nuntă şi i-a botezat

. A vorbit în faţa regeluiol II, iar în 19401-a găzdu-

regele Mihai o noapte îninţa sa din Orăştie. îna fost recrutat de Minis-

l învăţământului Publicnspector general. în 1945 a

invitat de Petru Groza şinschi să preia portofoliul

ministru al învăţământu-

i a ştiut să refuze. fost unul dintre marii

ori nu numai ai Orăştiei,şi ai ţării. Am fost studentniversitatea din Cluj şi nuată profesorii mei, unii

elevi ai lui Aron Demi-ştiind că sunt de la

ştie, m~au întrebat: Ce mai face Aron Demi-

onsiderăm că este un actducaţie ca un asemeneacu astfel de împliniri şi

e mari să poată fi dat ca

el, pentru urmaşi. 

Recunoștinț a foștilor elevi,cuvintele acestora despredascălul lor devin înălț ătoare,

adevărate perle izvorâte dinsuflete curate. De numele luise leagă, cum reiese din car-tea de faţă, începuturile în-văţământului secundar româ-nesc aici la Orâştie.” 

Dr. I. Lengel, seria de ab-solvenț i 1930, Inspector sani-

tar la Cluj,„În fruntea tuturor îl ve-

deam cu toţii pe directorulAron Demian, profesor desă-vârșit conducând cu autorita-te deplină, iubit de unii, te-mut de alţii, dar respectat detoţi, mânuind cu o dexteritatede magician severitatea înreprimarea abaterilor, îndem-nul insistent şi organizat lapregătirea lecț iilor, respecta-rea îndrumărilor, la fel apro-pierea până la jocul cu min-gea în timpul liber. 

Atitudinea sa protectoare,colectivă sau individualizată,constituia un scut imens laadăpostul căreia stâruiam cutoţii spre realizarea unei pre-gătiri complecte prin învăţă-

tură cât mai multă, activitateculturală, distractivă şisport”. 

Prof. Univ. Dr. NicolaeNeaga (promoţia 1920-1921),

din Sibiu scrie:„Generaţia mea, clasa anu-

lui 1920 - 1921 îşi spune prinmine cuvânt de aprecierepentru profesorul-director alLiceului" Aurel Vlaicu11 -Aron Demian.

Prima chemare la Liceul"Aurel Vlaicu", primul an deşcolaritate se făcuseră subochii noştri. Primii elevi ai lui

Aron Demian noi am fost.Sunt destule temeiuri pentrua uni glasul nostru, cu a lun-

gului şir de adoratori, careaduc cuvinte de cinstire luiAron Demian, omul care şi- adăruit gândurile şi puterileunei generaţii care s-a ridicatplină de frumuseţe în jurulnostru.

Parcă-l vedeam aievea peAron Demian, grăbit şi neas-tâmpărat, şi modest până lasfiiciune, se strecura prinmulţime şi era sfredelul tutu-ror problemelor. Nimeni nupunea atât de simplu maidirect şi mai hotărât cauza

liceului.Muncea mult şi nu alerga

 în zadar. Călca apăsat, ca săse audă departe. Când îl pri-veam ne intimidam, când îlascultam, în graiul înmirez-mat de poezia lui Eminescu, îl admiram. 

Temut şi iubit, captivant învorbire prin cum spunea, cespunea. Găsea în prelegerilesale o perspectivă de noutate,la care să adauge dragosteafaţă de elevii săi. Educatorneîntrecut, pedagog iscusit,devenii un director de tippopular, iar Liceul "AurelVlaicu" ajunsese sub cârmui-rea sa "primus inter pares",obţinând, nu de puţine ori,cea mai mare medie la bacala-ureat, pe ţară. 

Când cu prilejul întruniriinoastre la 40 de ani de la înfi-inţarea liceului i-am versificatportretul în vorbele: 

Din anii care trec spre în-serare/Desprind pe Demianun stâlp scâpător,/De gândprofund, semeţ, plin de vi-goare,/Director, profesor şi al

şcolii fondator...! Dânsul copleşit de răspun-

derea ce odinioară o avea, mi-a răspuns: "Nulla dies sinelinea".

Într-adevăr şi-a încoronatactivitatea vieţii în aprecierileunanime.” 

Dr. Mircea Albu,Promoț ia 1929-1930.

"Deşi am urmat numaiultimii 3 ani la Liceul AurelVtaicu port amprenta edu-caţiei primită în această şcoa-lă şi anume: "îmi place disci-plina şi ordinea, port respectfaţă de cei mai vârstnici, res-pect faţă de precedesorii careau înfăptuit unitatea neamu-lui şi sunt patriot. 

Profesorul preferat a fostProf. Aron Demian fost direc-tor al liceului. D-sul a ştiut săorganizeze şcoala şi interna-tul în aşa fel incât să imprimeelevilor cele mai de sus.

De la Dânsul am învăţat săfiu om: era sever dar şi iertă-tor atunci când considera căiertarea greşelii va da maibune rezultate decât pedepsi-

rea aplicată. Am admirat la Dânsulstrăduinţa cu care căuta petoate căile să ridice nivelulelevilor. Ex: organizarea in-ternatului, cu Prefect şi Sub-prefect - numiţi din eleviiultimei clase, stabilirea înfruntea unei mese de elevidin clase inferioare a unuiamai vârstnic şi cu educaţiemai bună de acasă erau meni-te sâ-i înveţe pe ceilalţi sămănânce anumite feluri demâncare cu care nu erau

obişnuiţi de acasă, sâ-i înveţeţinuta la masă etc. 

Acest lucru se realiza maieficient prin elevii mai maridecât prin profesori sau pe-dagogi. Ductorii - elevii dinclasele mai mari - care răs-pundeau de pregătirea lecţii-lor celor mici - i-am conside-rat de asemenea, o formă deorganizare reuşită, care audat bune rezultate.

Prof. Damian ştia să exal-teze spiritul patriotic cu oca-

zia predării lecţiilor de limbaromână.” 

Prof. Dr. Doc. Acad. loanBatiu, Promoţia 1929-1930.

„0 deosebită semnificaţie aavut pentru formarea mearesponsabilitatea cu care amfost onorat în ultimii 3 ani ailiceului de directorul şcolii,Prof. A. Demian, de a fi cus-todele colecţiei de reviste aşcolii, depozitate într-o salăde lectură alături de biblotecafoartâ bogată. 

Zilnic, o oră ţineam revis-tele la dispoziţia doritorilor.Contractul cu toate periodice-le literare, istorice şi ştiinţificede valoare şi de largă circu-laţie, unele străine, mi-a per-mis o informare multilateralăşi în acelaşi timp m-a ajutat, în faţa contradicţiilor ce ca-racterizau gândirea aceleiepoci, să-mi dezvolt spiritulcritic, să înţeleg valoareaabordării oricărei problemede pe poziţii ştiinţifice, să-mimaturizez convingerile şi ati-

tudini conforme raţiunii.” Compilaț ie: Dan Orghici

Despre Aron Demian„Din sutele de scrisori primite de la aceşti absolvenți nu este una în care Aron Demian să nu fie c aracterizat camai activ, cel mai dăruit școlii, om cu vocație şi profesionalism. Toate acestea mi- au întărit convingerea că profesorul Aron Demian merită o carte ca aceasta. Deţinem scri- 

ri şi asemenea aprecieri şi date de la oameni care în vremea lor au fost cineva şi care au lăsat urme adânci înltura şi ştiinţa românească a vremii lor.”  

Petru Baciu

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 10/16VORBA se aude dar se și citeștePagina 10

Cum au ajunsţiganii din

Transilvania celebrin lume. „The Times“îi descria în 1877:

„Cei mai pitoreşti,murdari, primitivi

oameni peare îi poţi întâlni“  

RătăcitoriiÎntr-un articol publicat în

98, The New York Timesorda din nou tema ţigani-r din Transilvania, pe carecataloga drept oameni care

se supun normelor stabili-de societate.

„Ţiganii au oroare de aunci sau de a fi constrânşiorice fel. Chiar şi celor ca-au o locuinţă stabilă le

ace să cutreiere. Atât dem au acest instinct de ră-

citori, încât ei nu au înmba lor un cuvânt care săsemne “a rămâne”. Celeai multe îndeletniciri pere le adoptă sunt potrivitentru viaţa nomadă. Sunt

vânzători de cai, fierari,stori, ori, de cele mai mulei, cerşetori. Este aproapeposibil să călătoreşti prinovinciile ţării fără să în-lneşti cetele de ţigani. Uniintre aceştia cu siguranţăr urmări pentru cel puţin omătate de oră un transport,nă vor primi un bănuţ. Ţi-nii şi-au luat nume deameni săraci”, iar obiceiulrşitului este atât de adânc

înrădăcinat în ei, încât chiarşi cei mai bogaţi dintre ei,care pot fi întâlniţi ocazionalcălărind armăsari pur sângeşi purtând bijuterii scumpe,nu pot rezista tentaţiei de acere bani”, scriau cei de laThe New York Times, în 13februarie 1898. Jurnaliştiiaminteau despre încercărileeşuate ale împăratului JosephII de a-I civiliza. Acesta le-adat pământuri pentru a lecultiva şi le-a oferit copiilor

lor accesul la educaţie, prindisciplină. „Dar micii ţiganiau crescut cu toate instincte-le specifice rasei lor şi cu pri-ma ocazie, au scăpat şi s-aurealăturat părinţilor lor”. 

Cum au dresat puiide urşi

Un alt jurnal din StateleUnite ale Americii relata în1888, un fapt nemaintâlnitdespre ţigani.

 „Potrivit unui autor dinBlackwood’s Magazine, ţiga-nii din Transilvania învaţă puii de urs să danseze, aşe-zându- I pe plăci de fier încin-se, în timp ce dresorul cântăla vioară. Ursul, ridicându-şi picioarele alternativ pentru ascăpa de fierbinţeală, învaţăinvoluntar timpp marcaţi demuzica viorii şi în cele dinurmă învaţă să îşi ridice pi-cioarele de fiecare dată cândaude muzica”.

David Thomas Ansted, unpublicist şi geolog englez, adezvăluit într-un jurnal decălătorie apărut în Londra, în1862, cât de mare a fost şocul

primelor sale întâlniri cu co-munităţile de ţigani care lo-cuiau în tabere de corturi pemalul râurilor Mureş şi Streişi la marginea orăşelelor hu-nedorene ale secolului XIX.

 „Sunt uşor de recunoscut:cu privirile lor pitoreşti, pie-lea întunecată, cu un aer deinteligenţă şi pungăşie, cuapucături sălbatice, uşor dedeosebit de orice altă popu-laţie chiar şi când sunt vă-zuţi singuri”, afirma publicis-tul, în relatările sale incluse în volumul „A short trip inHungary and Transylvania inspring of 1862”.  El adăuga căimaginea ţiganilor îi era totalopusă faţă de cele cu care era

obişnuit în Europa. Evitau munca pe cât

e posibil

David Ansted descria cor-turile triunghiulare făcutedin pânze agăţate de beţe,acoperite cu rufe murdare,menite să îi apere pe nomazide razele soarelui dar nu şide ploaie, corturi în care fe-meile pregăteau mâncarea,iar prin faţa cărora alergaucopiii dezbrăcaţi. Autoruldescria lipsa oricăror piese de

mobilier din tabără şi a orică-ror condiţii ale unui trai câtde cât decent. 

„Ţiganii sunt foarte binecunoscuţi în această parte a Europei. Sunt buni lucrătoriîn metal, dar şi mai bunihoţi. Iarna merg prin sate şilucrează ca tinichigeri unde

 găsesc. O dată cu venire primăverii îşi mută taberelşi evită munca pe cât e posibil, asigurându-şi existenţîntr -un mod mai sălbaticVara unii dintre ei se ocupcu găsirea aurului în cele câteva râuri bogate în acesmetal din Transilvania. Îşasigură astfel existenţa, fărsă se spetească muncind”povestea David T. Ansted, încartea sa, publicată ca foile

ton şi de ziarul londonez ThTimes, în 1862. 

Proverbele ţiganilor

The Sun (New York) scri în 1888 că în Transilvanitrăiau circa 150.000 de ţiganiar dacă în alte ţări au fossubjugaţi şi oprimaţi, români îi tratau bine. Noaptea, focurile lor din tabere şi muzica îfascinau pe călători. Autorureportajului îi descria ca fiind„leneşi, nelegiuiţi, nedemnde încredere, certăreţi între ei

dar gata oricând să dea oricui o replică pe măsură”.  Jurnalistul povestea o întâmplare care îi confirma ultimpresupunere.

 „Un ţigan fusese acuzat ca furat un cal, de un om cardeclarase că şase oameni îvăzuseră în acţiune. Ce înseamnă şase martori?, i-răspuns ţiganul. Eu pot aduce oricând 12 martori care num-au văzut furând. Un alţigan care fusese întrebat doficialităţi dacă ar spânzur

un criminal pentru cinci florini a răspuns: e un preţ preamare. Pentru cinci florini vaş spânzura pe toţi”, scriThe Sun, amintind că în secolele precedente rolul de călău îi revenea de obicei unui ţigan. Jurnaliştii americani dla sfârşitul secolului al nouăsprezecelea mai aminteau creligia ţiganilor era vagă, daadmiteau existenţa unei divinităţi de care se temeau. 

Proverbele lor sunt pro

funde şi ciudate, mai scriThe Sun, amintind câteva:

 „Numai surzii şi orbisunt obligaţi să creadă”, „Emai uşor să moşteneşti decâsă câştigi”, „După ghiniovine noroc”, „Nu lăsa nimi pe pământ să re întristezeatâta timp cât te poţmişca”, „Nimic nu este atâde rău, dar este destul de bu pentru alţii” şi  „Mai bine umăgar care te lasă să-l călăreşti, decât un armăsar are taruncă din şa”. 

 Daniel Gu ț

Sursa: adev.ro/njhzo

Cum au ajuns ţigani dinTransilvania celebri în lume (3)

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 11/16ORBA se aude dar se și citește Pagina 11

Ivașcu, Stelian(1925-2008 )

- medic chirurg  - dr. docent  

Născut în satul Sibișelulchi, comuna Beriu, județ ulnedoara, la 30 aprilie 1925.

Cursurile elementare le-amat la Școala primară Sân-măria–Orlea, lângă Haț eg,anii 1932-1936, avându-l caăț ător pe tatăl său, Cezarșcu.

În anul 1936 se înscrie laeul „Aurel Vlaicu” dinăștie, terminându-și studii-iceale în anul 1944. În ulti-le clase de liceu manifestătracț ie deosebită spre știin-

e biologice, lucrând în labo-oarele liceului, sub îndru-rea profesorilor Andrones-Samoilă Ciumașu, Zaharianciu și I.S. Pitaru.

După terminarea liceuluimează cursurile Facultăț ii

Medicină din Cluj. Dinmi ani ai facultăț ii se relevăun student cu atracț ie șile aptitudini pentru specia-tea „Chirurgie”. 

Este meritul profesoruluidr. Danicico, șeful Clinicii IChirurgicale din Cluj (dinacea vreme), de a fi pus învaloare aceste aptitudini, înca-

drându-l ca „extern”, apoi ca„intern” în clinică. Încă dinanul IV de facultate i se încre-dinț ează să efectueze inter-venț ii operatorii, din ce în cemai complexe.

După plecarea profesoruluiDanicico din Cluj, instrucț ia înspecialitate o continuă sub îndrumarea conferenț iaruluidr. Cosma Eugen, și îndeosebisub aceea a profesorului dr.Alexandru Pop.

Atras de specialitatea

„Chirurgie toracică”, care încădin acea vreme se contura ca ospecialitate nouă, de mareanvergură și de mare viitor,urmează (în 1954) un curs despecializare în „Chirurgie to-racică”, sub îndrumarea pro-fesorului dr. Cornel Cărpini-șan, iniț iatorul acestei specia-lităț i în ț ara noastră. 

La numai 28 de ani condu-ce Serviciul de „Chirurgie to-racică” la Sanatoriul din Brad,unde (pe lângă organizareaacestui serviciu) are meritulde a fi introdus, printre primiila noi, „Chirurgia pe toracedeschis”, o specialitate nouă șifoarte temerară. 

În 1956 i se încredinț eazăconducerea acestui sanatoriu.

Între 1962-1964 este direc-torul celui mai mare sanatoriude boli pulmonare din ț ară,Sanatoriul Republican de laMoreni, iar din 1964 conduceSanatoriul Balotești - Bucu-rești.

Are merite deosebite înpunerea la punct și introduce-rea de noi metode terapeutice în tratamentul chirurgical altuberculozei pulmonare, al

cancerului bronho-pulmonar,al astmului bronșic.

A elaborat peste 100 delucrări științ ifice, comunicatesau publicate în revistele despecialitate din ț ară și străină-tate.

Este primul chirurg româncare a abordat cu succes, înclinica umană, „Chirurgia detransplant de organ”, gen dechirurgie care reprezintă me-dicina viitorului.

În toate unităț ile sanitarepe care le-a condus, printr-omuncă asiduă a căutat să ridi-ce instituț iile respective lanivelul mondial de organizareși realizări pe plan științ ific.Este semnificativă din acestpunct de vedere menț iuneaprofesorului Kourilsky, de laFacultatea de Medicină dinParis, membru al AcademieiFranceze, cu ocazia vizităriiSanatoriului Balotești, în iulie1966:  „Que dire devant ce quenous avons vu ici? Deux mots

seulement: la perfection!”  Iar profesorul Etienne Ber-

nard, unul dintre cei mai mariftiziologi ai lumii, consemna,tot cu ocazia unei vizite, ur-mătoarele: „Vizita mea la Sa-natoriul Balotești, condus dedr. Ivașcu, îmi inspiră o deo-sebită stimă pentru medicii deaici și colaboratorii lor, și ad-miraț ia pentru organizarea,care poate servi ca model pen-tru toate spitalele de acest gendin lumea întreagă.” 

În original: „Je suis venu, j'ai admiré et je suis parti avecregret.” 

Meritele profesionale ale

doctorului Stelian Ivașcu aufost recunoscute atât pe plannaț ional cât și internaț ional,fiind ales membru activ saude onoare într-o serie de cole-gii și societăț i științ ifice, cumar fi:

- Fundaț ia Română de Chi-rurgie Toracică 

- Uniunea Medicală Balca-nică 

- Societatea Internaț ionalăde Chirurgie Toracică și Car-diovasculară 

- Societatea Internaț ionalăInterasma

- C l u b u l R o m â n i a -UNESCO

Pentru merite deosebite înactivitatea sa, pe tărâm medi-cal și social, a fost distins cu„Ordinul Muncii”. 

În 19 mai 2003 este distinscu titlul de „Cetăț ean deOnoare” al orașului Brad,pentru activitatea sa deosebită în domeniul medicinei, peplan naț ional și internaț ional.

Referinț e: Razba, Maria - „Personali-tăț i hunedorene” [Oameni decultură, artă, științ ă, tehnică șisport (sec. XV-XX) –  Dicț io-nar] – Editat de Biblioteca Ju-deț eană „Ovid Densușianu”Hunedoara, Deva, 2000; pag.263

Ediț ia a II-a revăzută șiadăugită. Editura „Emia”,Deva, 2004; pag. 283

Baciu, Petru – Liceul

„Aurel Vlaicu”, Orăștie: 1919-1969 –  Deva, 1969; pag. 166-169 (Fotografie: pag. 165)

Baciu, Petru – Liceul„Aurel Vlaicu”, Orăștie

(Compendiu monografic, 1919-1994) – Editat de Casa Corpu-lui Didactic, Deva, 1994; pag65

Baciu, Petru - „OrăștieEnciclopedie” - Editată dePrimăria și Consiliul LocalOrăștie, Editura „Corvin”,Deva, 2001; pag. 173(Fotografie: pag. 173)

„Stelian Ivașcu – „oglinda unei vieț i exemplare” - Volumomagial la împlinirea vârsteide 80 de ani –  Editura „CarolDavila”, București, 2005

(Fotografie: pe coperta II) Baciu, Petru - „Învăț ătorulCezar Ivașcu (1900-1986)” - În„Buletinul Societăț ii de Științ eFilologice din R.S.R.”, 1988;pag. 40-41

Cismaș, Cornel (Selecț ie șiadaptare: Simedrea Miron) –In memoriam: „Dr. StelianIvașcu – ilustră personalitate amedicinei românești” - În„Palia Expres”, Orăștie, AnXVII, Nr. 4(618), 2-8 februarie2012; pag. 7

Pivniceru, Maruca„Doamne, ce doamne” - Ediț iaa II-a. Cuvânt înainte de Mir-cea Micu; Editura Agerpress,București, 2011; pag. 72-74

Bălan, Ion Dodu„Oameni de la noi, care aufost și-au rămas: Omagiu desuflet eminentului medicorăștian Stelian Ivașcu” - În„Palia Expres”, Orăștie, AnXVIII, Nr. 21(683), 6-12 iunie2013; pag. 6

„Nu l-am văzut niciodată obosit, nu cunosc vreun caz la carefi dat înapoi. În situații disperate, la care chiar confrații din

rile civilizate au fost neputincioși, domnul doctor Stelianașcu a încercat și a reușit imposibilul.”

Prof. dr. Alexandru Ciocâlteu

Înaintașii 

Stelian IvașcuAdrian Ioan B. Secui 

Nota redacției 

Pentru a sprijini demersul de publicare a cât maimultor personalități ale zonei noastre și nu numai, vărugăm să ne ajutați cu materiale (fotograi sau/și tex-te).

Noi le vom scana sau fotograa - după caz - ca aces-tea să rămână în posesia dumneavoastră, incluzându-

vă ca sursă la materialele ce vor în viitor publicate. Adrese: Str. A. Vlaicu, nr1, Orăștie;

mail: [email protected];sau telefonic la: 0765372065, 0254241356. Persoană de contact: Dan Orghici 

În perioada 15-26 iunie2015, între orele 9-14,

LBINA COOP organizea-ză interviu în vederea

ngajării pe posturile de: 

Vânzător (are): xperiență minim: 1 an, tudii minime: 12 clase, 

vârsta minimă: 20 ani, 

disponibilitate la munca în echi-ă, impatic (ă). 

Bucătar - ajutor bucătar: 

studii minime: 12 clase sau cursbucătar, vârstă minimă: 20 ani, disponibilitate la munca în echi-pă, să e atras de această meserie. 

Informații suplimentare pu-teți obține la numărul de tele-

fon 0254.241.716 între orele8-15 sau 0728.040.761 

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 12/16VORBA se ascultă dar se şi cite  șteagina 12 

(după Tudor Arghezi) 

N  u-ţi voi lăsa drept bunuri, dupămoarte,

cât o casă, fiule, o-mpartefraţii tăi, aşa cum socotiţi, 

ci altă casă n-o să mai primiţi! anii mei (destui!), eu nu am ştire 

-n "epoca de tristă amintire", ulită ieri, dar astăzi regretată, -şi fi făcut atâtea griji un tată  după ce va trece-n nefiinţă, piii n-or să aibă locuinţă. 

u, vezi de pune banul peste ban,lconul să-l închizi cu termopan, -l faci o locuinţă potrivită ntru Getuţa, dacă se mărită, gel, cu-ai lui copii, câţi or să fie, locuiască în bucătărie, frageria, de-i compartimentată, 

o foloseşti tu cu Mioara, tată, r dormitorul, de-l închiriaţi, eţi şi nişte bani asiguraţi. 

a să pot, azi, acest apartament vi-l asigur printr-un testament,m fost cu stăpânirea în prigoană 

am mers din garnizoană-n garnizoană, m locuit în câte-o chichineaţă ceaiul mi-am făcut la o zăgneaţă, doarea muncii zecilor de ani

m pus-o-n casa asta, nu în bani, ndind că voi avea, la bătrâneţe, 

n loc în care să îmi daţi bineţe, nd veţi veni la mine, oarecând, jur nepoţii să îi văd râzând să dau huţa-huţa pe genunchi ăstarele din prea bătrânu-mi trunchi.u crede în programul "Prima casă", 

asta-i, tată, vorbă mincinoasă care vor, desigur, guvernanţii îşi atragă, cât mai mulţi, votanţii nici în Nuţi Udrea să nu rişti  te încrezi, că vin specialişti,  zece, dar niciunul pe la sate,

ci de le-ar face dânsa chiar palate! urerea strânsă, surdă şi amară,  

pus-o-n geamantan, plecând din ţară, ajungă "căpşunari" prin Danemarca, zând c-aicea se scufundă barca. revenim, eu zic, la testament! bancă ţi-am trecut, prin virament,contul tău deschis acum doi ani, sfatul mamei tale, nişte bani. 

suma ce a fost agonisită n pensia aceasta nesimţită care Boc şi doamna cea bălaie dau de ceasul morţii să mi-o taie.

u banii ăştia ştii tu ce-o să faci, nt bani pentru colivă şi colaci s-ar putea, din ei să-ţi mai rămâie 

pentru două boabe de tămâie. u astea, eu închei acest legat  

care, astăzi, iată, l-am semnat...Tatăl risipitor

„… Încep prin a-ț i răspunde:ai dreptate. Dreptate în ceea ce pri-veşte lipsa de timp. Dar iarăşi nu ospun că o scuză ci numai pentru aconstata că viaţa de azi e aşa făcută încât suntem robi (în sensul adevă-rat al vorbei) specialităţilor noas-tre. Fac eu însumi (de când sunt laParis) experienţa. Îmi dau seama şicât e de ucigătoare robia asta pen-tru suflet. E curios, creştinismul dela început a fost pentru mine o che-mare adresată sufletului întregcontra specializării. Vezi cele ce amscris odată în aspiraţia către creşti-nism şi înţelesul ei actual, concis,despre viaţa integrală. (De atunciam evoluat mult, mult de tot!).

Ce e mai ciudat în robia asta, ecă avem de-a face cu o robie bene-volă, chiar dorită pe care, de obicei,

o numim vocaţie. Înţelepciuneatrece în toate astea pe lângă suflet.Devenim enciclopedii ambulante.Iar înţelepciunea nu încape în Enci-clopedie… Ce păcat!

Zici  că această lipsă de timp decare-mi scrii nu e aceia de care ţi-am vorbit eu. Ba… e tocmai cea decare am vorbit. şi vorbesc din expe-rienţă. Probabil că am întrebuinţattermeni străini de dta. La întreba-rea trei sute nu ştiu cât din chestio-narul anexat programului de orga-nizare a vieţii universitare întocmitde seminarul de sociologie (…), în1923, sub conducerea Prof. Guşti,care suna: de ce lipsuri te-ai întâl-nit mai des? Eu am răspuns: lipsade timp. Iar la întrebarea ce propu-neri ai avea de făcut pentru a re-media aceasta am scris cu ironie:ziua de 26 de ore. (…)

În ceea ce priveşte spontanei-tatea, cu rezervele făcute în ultimamea scrisoare sunt de părerea dta-le. Creştinismul nu e un drum custâlpi pe care scrie, cum bine spuneSergiu, ”la stânga”, ”la dreapta”. Else împacă cu libertatea lăuntrică.

Dar aici e diferenţa pe care o faceSf. Pavel între Lege şi har. Sf. Au-gustin zicea: Iubeşte pe Dumnezeu

şi… fă ce vrei. Dar accentul trebuiepus pe prima propoziţie. Fă cevrei, da. Dar când ai ajuns să iu-beşti pe Dumnezeu nu mai poţi săvrei unele lucruri. Ceea ce se reali-

zează aici e împăcarea perfectă afaptelor omului cu gândul lui, trăi-rea în deplină armonie sufleteascăfără violentarea sufletului propriu.Dar asta nu stă în puterea omuluifără harul lui Dumnezeu și Ajuto-rul Lui.

Aşa pusă problemă, libertateaeste spontaneitate, dar nu în ace-laşi sens cu acel al spontaneităţiiobicinuite „fă ce vrei” (lipsind as-tfel prima parte). Primejdia acesteispontaneităţi confundată cu cea de-a doua este: Qui veut faire l’ange

fait la beţe (Pascal). [Cine vrea săfacă pe îngerul ajunge să fie o bes-tie - n.n.]

Partea cea mai interesantă ascrisorii dtale este aceia unde îmiarăţi contradicţia între necesitateaunei explicări raţionale pentru lă-murirea spiritului şi necesitateaunei credinţe mistice pentruliniştea lui, una contrazicând pecealaltă. Îmi spui că e cazul tuturorcelor de la ştiinţe. E cazul tuturorcelor atinşi de „răul veacului” saumai bine zis de „răul sufletului”evului modern. Suntem prinşi în

această dilemă. (Toţi cei care gân-desc şi refuză să se mutileze).

Aceasta formează pentru mineu n u l d i n n e n u m ă r a t e l e“paradoxuri” ale creştinismului,care pentru unii sunt contradicţii,dar care îmi par a fi tainele lui pecare nu le-au înţeles “vracii pă-mântului“. Citeşte de pildă Acatis-tul Buneivestiri. Ce mă uimeşte pemine acolo, cetind Icosul 2 sau maibine Icosul 9, de pildă, e că zice:

Peritorii cei mult vorbitori  îivedem, Născătoare de Dumnezeu,

că-ţi stau înainte ca nişte peşti fărăde glas; că nu se pricep să spună înce chip şi fecioară ai rămas şi aiputut naşte. Iar noi, de o taină caaceasta minunându-ne, cu credinţacântăm.

Asta este complect răsturnareafelului de a pune problema în felul în care o puneam noi de obicei la început şi poate o punem încă! Ţi-aduci aminte: existenţa unei mi-nuni, existenta a ceva imposibil deexplicat era pentru noi un motiv dea lepăda ca nevalabil lucrul. Icosulamintit procedează invers. Conşti-inţa unui lucru rămas neexplicat sevede limpede. Dar neexplicarea,

departe de a fi piatra de scandal, eun motiv de întărire a credinţei:care om poate cu mintea lui, gân-deşte Icosarul, să explice taina as-cunsa’n dogma întrupării? Care

om vede pe Dumnezeu faţă cătrefaţă?

Acolo unde mintea noastră amodernilor înclină către scepti-cism, către negare, acolo tocmaicântăreţul Icosului scoate un motivde mai tare adorare intru Bucurie.Nu ţi se pare tocmai că aici arecompozitorul icosului ceva ce nelipseşte nouă, când ne apropiem detext? Cum ar fi altfel explicabilăatitudinea lui?

Are, socotesc eu, faptul că e înfipt în adevărurile credinţei, are

evidenta acestor credinţe, le tră-ieşte, le vede, iluminate mistic, ad-misibile şi admirabile, şi neputinţaexplicării lor nu numai că nu ledistruge, dar nici nu le atinge însufletul lui pentru că niciodată unargument (care poate înlătura unalt argument) nu poate nimic îm-potriva unui fapt. Ceea ce rezista în aceest icos atacului pe cărel dascepticismul metodic al sufletuluimodern este faptul viu, e faptultrăit al credinţei. Or aici mi se parecă stă primejdia pentru trăirea reli-gioasă (şi la mine, şi la dta, şi la toţi

cei care au, cum zici, “pasiunea dea cunoaşte”). Pasiunea de a cu-noaşte cu unealta şi cu “spiritulcritic” face un dumnezeu (tinde săfacă) din cunoştinţa şi infiltrându-ne “curiozitate” ne răpeşte şi“sancta simplicitas” şi “evlavia”din suflet…

În ceea ce priveşte convingeri-le dtale despre creştinism, îţimulţumesc că mi le scrii. Rezervaprecisă – mai bine zis o amplificare– adaug că o întrebare la ideea dta-le că numai Hristos reprezintă

creştinismul. Şi Biserica adaug.Biserica înţeleasă ca adunarea mis-tică a tuturor celor care de la înce-putul timpurilor, legaţi de făgădu-iala de mântuire data Evei, auadormit în nădejdea venirii luiHristos, a tuturor acelor dintresfinţi care au putut spune, ca Sf.Pavel: “nu mai sunt eu cel ce tră-iesc, ci Hristos trăieşte în mine” şitoţi acei păcătoşi care în mijloculnostru Îl caută cu nădejde amantu-irii, cred  î n El şi trăiesc  î n dragos-tea lui Dumnezeu. Noi, ortodocşii,obişnuim să zicem în acest sens ca

Biserica e trupul mistic sau tainic allui Hristos.

text inedit din Arhiva fam. Vulcănescu

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 13/16

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 14/16  VORBA se ascultă dar se şi citeștePagina 14 

ERBEC  21.03-20.04: Ritmul vieţii dumnea-astră se va accelera şi veţi nevoiţi să apelaţioate resursele de energie pe care le-aţi acumu-până acum. Aveţi de onorat tot felul de comi-ane, faceţi excursii scurte şi un pic cam obosi-re şi vă veţi opri abia în weekend, când obo-la aproape vă va doborî. 

AUR 21.04-21.05: În zilele ce urmează puneţientul doar pe bani şi pe bunurile cele mai deţ. Vericaţi-vă posta la timp deoarece aveţidinţa de a nu lua în seamă toate scrisorile. Săchideţi prea târziu plicul important. Cinevafamilie se opune planurilor dumneavoastră. 

GEMENI 22.05-21.06: Sunteţi atraşi de foştiteneri de afaceri. Mare atenţie însă la ce acte

mnaţi! Citiţi cu atenţie toate hârtiile, chiar dacăse pare că pierdeţi vremea. Prin exces de elaneplici prea libertine aţi putea crea între dum-voastră şi persoana iubită o adevărată prăpas-sau vă face să simţiţi prea multă singurătate. 

RAC 22.06-21.07: Simţiţi că sunteţi obsedaţi dea. Fie că este vorba de un obiect pe care doriţi achiziţionaţi neapărat sau că vă puneţi în

nd să mergeţi undeva, indiferent de motiv, văi axa pe împlinirea propriilor dorinţe. Dacă nustăpâniţi inuenţele subconştientului vă vor

e să acţionaţi iraţional. 

EU 22.07-22.08: În perioada următoare vă veţindi mai des la obiectivele din viitor. Ce trebuiefaceţi pentru a merge în direcţia bună? Lăsaţi-creativitatea să-şi pună amprenta asupra a totrealizaţi. Începeţi să gândiţi şi pozitiv, indife-t cât de grea vi se pare calea pe care aţi pornit. 

ECIOARA  23.08-22.09: Vă preocupă câtevaătorii însă cineva cunoscut parcă vă blocheazăumul. Inventează tot felul de motive ca dum-

voastră să nu plecaţi sau să întârziaţi. Nu cre-i că ar trebui lămurita problema? Poate do-te să vă spună ceva şi nu îndrăzneşte sau doarvă ţină aproape? 

ALANŢA  23.09-22.10: .Fiecare problemă cue va confruntaţi va face să vedeţi totul înanţe cenuşii sau vă provoacă confuzii şi întâr-ri. Moşteniri, taxe, datorii sau achiziţii impor-te, toate parcă se adună şi vă obosesc pestesură. Folosiţi-vă de energia pozitivă pe care oi aveţi pentru a soluţiona rapid problema. 

CORPION 23.10-21.11: Parcă aveţi mai multăvoie de odihnă şi vă epuizează chiar şi cel maic efort. Staţi mai mult la soare fără a vă punepericol sănătatea şi energizati-vă cu sucuriurale. Poate şi o dietă mai sănătoasă va ajutatreceţi mai uşor peste această perioadă obosi-re. ĂGETĂTOR 22.11-21.12: Ar necesar să văanizaţi mai bine atât acasă cât şi la locul dencă. Nimic nu pare să vă oprească din ceea cepuneţi în gând şi nici nu vă gândiţi să re-

nţaţi, indiferent cât de greu este. Luaţi în cal-

şi posibilitatea de a vă bloca o persoană carea cu dinadinsul să vă „ajute”. 

CAPRICORN  22.12-19.01: Aveţi în vedere toteste legat de vacanţe, distracţie, petreceri, artă,

me şi evenimente sportive. În aer pluteşte ori-m dragostea şi vă învăluie într-un aer boem.va va face să păstraţi în minte senzaţiile minu-e şi să vă simţiţi împlinit de atâta afecţiune.

VĂRSĂTOR  20.01-18.02: Profesia şi anturajulmneavoastră vă pot face o gură urâta şi văbminează autoritatea la domiciliu. Cei de acasăcam supără pentru neglijenţa din ultima peri-dă în ceea ce îi priveşte.

EŞTI  19.02-20.03: Mulţi dintre nativii acesteidii se vor concentra pe tot felul de reparaţii lamiciliu sau pe relaţii cu părinţii şi fraţii. Poatei vizita casa părintească ori un loc ce vă amin-te de copilărie.

Horoscop 

Realizat de Casandra 

Conform unei prevederi a Uni-unii Europene, modalitatea deeliberare a permiselor va suferimodiicări. 

Veste nu foarte bună pentru

șoferii români. Multi dintre âceștiâ

vor râmâne fârâ   permiș de condu-

cere  din momentul din câre șe vâ

âplicâ o nouâ directivâ â Uniunii

Europene ce vâ trebui implementâ-

tâ și în Româniâ pânâ lâ șfârșitulânului 2015. 

Potrivit acestei directive eu-

ropene, eliberâreâ permișelor de

conducere în câzul în câre celor

câre âu trecut cu brio exâmenele lâ

școlile de șoferi șâu pentru â-și re-

înnoi permișele, nu șe vâ mâi puteâ

fâce decât în momentul în câre șevâ obtine un  âviz âutorizât   câre șâ

juștiice dâcâ șuferâ șâu nu de âp-

nee moderâtâ șâu șeverâ, de tip

obștructiv. 

Ce înseamnă de fapt âceâștă

boâlâ? Apneeâ ește o întreruperetemporârâ â câilor reșpirâtorii.

Acește perșoâne ce șuferâ de âceâș-

tâ boâlâ în șomn șe opreșc din

reșpirât în mâi multe rânduri întimpul șomnului, pentru mâi multe

intervâle de timp, cuprinșe între

câtevâ șecunde și un minut șâu chi-

âr mâi mult. Câuzâ principâlâ â âp-neei obștructive ește ocluziâ câilor

âeriene șuperioâre. Apneeâ âpâre

âtunci când mușchii gâtului și âi

limbii șe relâxeâzâ în timpul șom-

nului, âștfel câ, șe blocheâzâ pârtiâl

câ ile âeriene. Printre fâctorii de rișc

âmintim: obezitâteâ, polipii șâu

âmigdâlele mârite. 

 Astfel că, cei ce sunt bănuiți că

șuferâ de âceâștâ   boâlâ  vor i șu-

puși unei conșultâtii medicâle, în

vedereâ obtinerii unui âviz âutori-

zât, înâinte de â șe eliberâ șâu reîn-

noi permișul de conducere. Aceâștâ

prevedere continutâ într-o Directi-

vâ â Conșiliului Europeân din 1 iulie

2014, prevedere ce modiicâ Direc-

tivâ 2006/126 CE â PE și â CE pri-

vind permișele de conducere. 

Conducătorii auto ce suferă deâceâștâ boâlâ de șomnolentâ, de tip

obștructiv, pentru â puteâ obtine

permișul de conducere șâu șâ le

reînnoiâșcâ doâr dâcâ dovedeșc câ

urmeâzâ un  râtâme-nt   potrivit cu

âceâștâ boâlâ, prezentând îmbunâ-

tâtiri în ceeâ ce privește ștâreâ deșomn, âceșt fâpt iind conirmât

doâr de un âviz medicâl. 

În Directiva CE 2014/85 UE șe

âirmâ fâptul câ perșoânele câre

prezintâ âceșt șindrom de âpnee

moderâtâ șâu șeverâ în șomn și

câre urmeâzâ un trâtâment trebuieșâ meârgâ șâ fâcâ controâle perio-

dice, lâ intervâle câre șâ nu depâ-

șeâșcâ trei âni pentru totii șoferii

din grupâ 1, în timp ce pentru șofe-

rii din grupâ 2 intervâlul e de un ân.

Potrivit unor statistici furni-

zâte de Uniuneâ Europeânâ, șomno-

lentâ câuzâtâ de âpnee â foșt âșoci-

âtâ lâ șoferii profeșioniști, în pro-

portie de  31 -  41 %  dintre câzuri,

cu âccidente rutiere grâve. 

Cu multiple ieșiri Orizontal: 1)Ieșite dupâ șpâlâre - Ieșiti lâ vedere - 

Ieșe de șub câpâc. 3) Ieșitâ cu ochii înlâcrimâti de lâ

miting -  Bâtrân ce nu ieșe din șomnolentâ. 4) Ieșire

neâprobâtâ de șub pâzâ - Ieșe în evidentâ lâ șcripete - 

Ieșitâ prin viu grâi. 6) Ieșe urzeâlâ prin ochiul ei - Ieșit

în fâtâ lâ botinâ! 7) Ieșe pe culoâr din turnântâ - Ieșitedin câlendâr lâ români. 8) Obșcur lâ ieșire! - Ieșit șifo-

nât dupâ o coliziune. 9) Ajutâtâ șâ iâșâ dintr-o primej-

die - Ieșireâ din Nâto! 10) Ieșe din cuvântul Domnului - Ieșit lâ durere. 

Vertical: 1) împiedicp ieșireâ râurilor din mâtcâ - 

Pușâ lâ intrâreâ și ieșireâ din câșâ. 2) Ieșitâ ... din coâștâ- Ieșit din ire. 3) Ieșit înfrumușetât de lâ șâlon - Pune-

le... lâ ieșire! 4) Ieșe dupâ primâ coșire - Ieș incândeș-

cente lâ eruptie. 5) Ieșitâ de lâ pâtron -  Ieșe și unge

joâgârul. 6) Ieșiti de lâ câșâ de copii. 7) Ieșe pe cer înEgipt -  Ieș lâ împârtireâ hectârului -  Ieșe cu plutâ. 8)

Ieșiri din normâlitâte. 9) Intrâ și ieșe din pâmânt - Ieș

din evidentâ populâtiei. 10) Adunâte ieș o multime deâni - Ieșe cu greu din bâr.  Careu de: Arpad Kecseti

 

Preferințe

Soția mea spune că e să-nătos să consumi alimente

crude...-Mmm da... Ce să zic, nici

nevastă mea…! 

(Continuarea anecdoteiva rezulta după dezlega-

rea corecta a integramei.)

Atenţie şoferi! 

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 15/16ORBA se ascultă dar se şi citește Pagina 15 

Fondator Dan Orghici

EDITORIALIST  

Cornel Nistorescu 

Sunt prezenți cu texte:

Petru Romoşan Aurel I. Rogojan 

Sorin Roşca-Stănescu

 Radu Toma 

Dumitru Hurubă 

Daniel Marian 

 Adrian Ioan B. Secui  

Fotograf: Călin Jorza 

Sandu Cazan 

ISSN 2286 – 0339ISSN -L 2286 – 0339

SĂPTĂMÂNAL EDITAT DE: Asociația de Presă 

„VORBA din ARDEAL” 

Orășe, str. A. Vlaicu, nr.1 

tel: 0765372065 [email protected] 

Tipărit:TIPOGRAFIA PROD COM SRL 

Târgu-Jiu 

PRIN LANȚUL PROPRIU DE MAGAZINE

VINE ÎN ÎNTÂMPINAREADUMNEAVOASTRĂ CU O GAMĂ LARGĂ DEPRODUSE:

LIMENTARE, CHIMICALE, MOBILIER, FERO-NERIE, PAPETĂRIE ȘI INDUSTRIALE

 

Publicitatea gratuită 

Vând: apartament camere, str. Pricazului, bl. 28, ap. 76 

Info: tel. 0765.889.595 

Vând Dacia 1310, an fabricație 1995,75000 km parcurși.

Telefon: 0354-103164

Vând urgent: Casă , curte și grădină în localitatea :Pricaz, nr. 13 

Info: 0732.460.390 

Vând urgent:Casă cu anexe, apă, gaz, canalizare,

curte și grădină în localitateaAurel Vlaicu, nr. 10 

Info: 0726.724.192 

-1 ifronist  -1 mecanic ntreinere utilaje 

-2 fochist  Telefon : 0254247018 Adresă: Turdaş, sat Pricaz 

SC AUTO LINES GMG SRL - GhiţăGiurgiu 

-2 mecanici auto 

Telefon: 0749057999 Adresă: Oraştie, str. Luncii, nr 1 

SC ECOWOOD ENTERPRISES.SRL 

Homorodean Andreea 

-1 manipulant marfa  -2 fochişti cu autorizaie 

-1 fasonator cheresteaTelefon: 0735779727 Adresă: Oraştie, str. Luncii, nr 3 

SC TC IND SĂ ORĂŞTIE – Alexan-dra Bucerzan 

-2 dulgheri -1 inginer constructor 

-1 şofer pompa beton 

-1 subinginer construcii -1 maistru construcii 

-1 şef birou aprovizionare 

 Adresa : Orăştie, str. N. Tit-ulescu, nr. 60 Telefon :

0727225309SPRINT TRANSEURO SRL –Nasta Mircea Rareş 

-1 şofer camion mare tonaj -1 manager transport  

 Adresă: Orăştie, str.Pricazului ,bl. 50 / 12 Telefon: 0726568844 

HVO PROFI BULIDING –Nicu 

Observaţii : informaţii luni- vineri 8:00-17:00 

-14 zidari inisori -1 electrician 

-1 dulgheri -3 muncitori necaliicati 

Telefon: 0735178732 Adresă:Oraştie, stra Constantin

Dobrogeanu, nr 2 

SILVAMETALCO SRL –Ungureanu Gheorghe 

1 mecanic maşini şi utilaje 

-1 Sudor -1 Lacatuş 

-1 muncitori necaliicati Telefon :0745308864 Adresa : Oraştie, Luncii, nr. 1 

SC SEWS –R ORĂŞTIE 

- 50 muncitor necaliicat  Telefon : 0254/206954 Adresa :Oraştie, str. Armatei, nr. 38 

SC VITAL BERRY MARKETINGEXPORT SRL 

-50 muncitori necaliicati 

Telefon :0254/246124 Adresa : Beriu, nr. 192B 

T&P ROMCOMP CASA REGIA –Adrian Popa  

-2 ospatari -1 ajutor bucatar 

 Adresă: Codrului, nr 1 Telefon:0744597778, 0254241048 

NOVI ORIZOZONTI – AlmasiAlexandru 

-10 croitori -10 cusatorii 

-10 asamblatori Adresă: Orăştie, str. Armatei,nr34 Telefon: 0254243125PROD COM VIDRA SRL – GiurgiuIon 

-1 croitor -1 cusator 

 Adresă: Orăştie, str. GheorgheLazar, nrTelefon : 0740190230 

Ce beneicii incredi-ile au! Vă întineresc,uta inima, vă oferă unomn mai liniştit… şi

multe altele! 

Suntem la sfarsit de se-zon al cireselor, asa

ar i bine sa proitammai mult de ele, mai

s pentru ca cireselezinta niste proprietatiraordinare. de care ar tre-

sa im constienti. 

1 . Protectia mpotri-va diabetului 

Ciresele au unice glicemic mai de 22, mai micat cel al caise-(57), struguri-(46), piersici-(42), ainelor

) sau prunelor). Acest lucru le

e a i o alegerei buna pentru dia-ici, n comparatie

alte fructe. 

2 . Un somn mailinistit  

Aveti insomniiaptea sau sunteti agi-? Sucul de cirese e sal-ea! Beti suc de cirese la 30minute dupa trezire si lade minute nainte de masaseara. S-a constatat ca ci-ele constituie o sursa buna

melatonina, contribuindfel la un somn mai linistit.  

3 . Ii ajuta pe cei bolnavide Alzheimer 

Specialistii spun ca cireselemuleaza memoria celornavi de Alzheimer, deoare-unt bogate n antioxidanti. 

4 . Reduc riscul de acci-dent cardiovascular 

Ciresele continantocianine

(pigmenti care le da culoarearosie), ce pot activa geneleimplicate n grasimi si meta-bolismul glucozei, reducandastfel factorii de risc pentrucolesterol ridicat, tensiunearteriala si diabet zaharat. 

5

. Incetineste mbatrani-

rea pielii 

Ciresele au cel mai naltnivel de antioxidanti dintrefructe. Antioxidantii ajuta or-ganismul n lupta cu radicaliiliberi. Daca beti zilnic un pa-

har de suc de cirese, procesulde mbatranire va ncetini.

Sucul de cirese este,de aseme-nea, reco-mandat catratamentalternativ

pentru alte

afectiuni ale pie-lii. 

6 . Reduce dureri-le musculare 

Ciresele si sucul de ciresepot reduce inlamatia si dure-rea musculara. S-a facut unexperiment: un grup de mara-tonisti a baut un suc de ci-rese de doua ori pe zi, timp

de sapte zile, nainte decursa. Grupul care a bautsuc de cirese a avut mai

putina dureri muscularedupa maraton, decat grupulcare nu a facut acest lucru.  

7. Excelente pentru ini-ma  

Ciresele sunt foarte bogaten potasiu, care ajuta la regla-rea ritmului cardiac si a tensi-unii arteriale si reduce risculde hipertensiune arteriala. 

8 . Ajuta la prevenireacancerului de colon 

Substantele din cirese potreduce formarea de substantechimice cancerigene care sedezvolta de la ingerarea dediverse E-uri continute n ali-mente. 

Aveti cel putin 8 motivepentru care ar trebui sa man-cati cirese. Nu ratati acest pri-lej! Mancati zilnic cirese naceasta perioada a sezonului! 

Sursa: Lovendal 

Cireşele 

SC TERPENA SRL – Laslau VilianLivius 

-1 inginer reele electrice 

-1 zugrav 

-1 strungar -1 inginer chimist  

-1 inspector resurse umane 

-1 responsabil mediu 

-1 inginer automatist  

-1 reprezentant comercial  Adresă: Orăştie, str. N. Titulescu,nr. 61 Telefon: 0354885038 

DANEMIN COM S.R.L – BuligaTanta 

-2 vanzatoare 

 Adresa : Pricazului, nr. 11 Telefon:0744935243 

SC AGRO BEGA SRL – Beca Daina 

-1 vanzatoare 

Observaţii: studii medii însilvicultura , horticultura, chimie

biologie 

 Adresa sediu: TudorVladimirescu, nr. 88 Telefon: 0723545135 

SC DORIN SIBCONS UTIL SRL –Marius Crişan 

-2 tamplari 

-2 dulgheri -2 zidari 

-1 vanzatoare 

 Adresă: Sibisel, nr 65 Telefon:0731067930 

SC VOITUR SRL -  Simina Florina 

-1 barman 

-1 recepioner Telefon: 0764453531 Adresă:Oraştie, str. Muresul bl. 7 

SC CASTRUM TEHIMPEX SRL – Florea Florica 

-2 recepioneriTelefon: 0254241921 Adresă: Aurel Vlaicu, DN 7 

SC I.T.A.I IZVORUL RECE - FloreaFlorica 

- 2 ospatari 

-1 bucatar 1 ajutor de bucatar 

Telefon: 0254241921  Adresă: Aurel Vlaicu, DN 7 

SC TEPEU INVEST SRL – AnaMaria Pop 

-10 manipulant marfa  

A.J.O.F.M. HUNEDOARA 

P.L. ORĂŞTIE 

LOCURI DE MUNCĂ VACANŢE 

LA DATA DE 22.06.2015 

7/21/2019 Vorba nr. 121-122

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-121-122 16/16

Cauţi o gustare uşoară şi rapid de preparat? Încear-că această salată bulgărească, gata în doar 30 de mi-nute, potrivită şi în diverse combinaţii apetisante.

Ingrediente

Carne tocată de curcan- 500g, boia de ardei iute-10g., usturoi- 2, ceapă- 1, Delikat condimente pentrucarne- 10g, dovlecei- 2, ierburi de Provence- 10g, ouă-

1, piper- 10g, sare- 10gPreparare tarpa cu căpşuni 

Se spală dovleceii și se dau prin ochiurile mari dela răzătoare. Se presară cu sare și se lasă să stea cca.10 minute. Zeama lăsată se pune într-un castronel.

Se adaugă carnea, ceapa tocată și ouăle și se ames-tecă. Se adaugă Delikat condimente pentru carne,ierburi de Provence, boia iute și usturoiul pisat.

Se framantă bine. Se formează ca niște gogoși dinamestecul preparat și se coc la 180 de grade cca. 1oră. 

Sursa: https://www.retetaperfecta.roDupă decembrie 89câştigat dreptul,retic, de liberă ex-mare în vorbit, dară gălăgie pentru căulbură liniştea pu-

că şi în scria fărăordarea unor subiec-abu. Se întâlnesc în

ginile aceluiaşi ziar revistă opinii anta-

niste despre un eve-ment văzut diferit,pă afiliere şi intere-Este şi cazul eveni-ntelor din decem-e 89 despre care unii

un că a fost revo-e, revoltă populară,i că a fost loviturăStat, totul orchestratsecuritate şi KGB-, care l-au dat jos peauşescu şi au zisorlalţi ,,faceţi ce vreţiel, noi ne-am plicti-pe aici, vă lăsămul liber, plecăm pen-că Petrică ne-a des-s graniţele’’. Subiec-,,care erau ceilalţi şi

ce-i mâna pe ei în lup-tă’’, ca şi subiec-tul ,,mineriade’’ nutrebuie scoase dinsubterane, deşi identifi-carea unor personaje şide la revoluţie şi costu-maţi în mineri ar fi fă-cut lumină, dar era po-sibil ca să fie desco-periţi nişte acoperiţidintr-o tabără, trecuţila cealaltă, aşa că sedeschid dosare la cere-rea victimelor sau aurmaşilor şi se închid în sertare de către alţii,la fiecare comemorarea victimelor mineriadeidin 13- 15 iunie 1990.

Şi în ce priveştecorupţia între opiniisunt diferenţe pentrucă nu s-a răspuns la întrebarea ,,de ce nu-mai ai noştri’’, cândrăspunsul era simplu:,,nu le-a venit încă rân-dul’’, iar cere-rea ,,brăţările să fie pu-se şi arestările făcute

numai după o sentinţădefinitivă’’ (adică pestecâţiva ani) nu a fostomologată. Diferenţemajore de opinii sunt în ceea ce pri-veşte ,,coabitarea’’. Încazul Băsescu- Pontacoabitarea s-a făcutţăndări pentrucă ,,Băsescu făcea scan-dal, era ilegitim şi făcearău românilor’’, în timpce Ponta reprezentaţara pe la Bruxelles şipe unde avea chef pen-tru că era legi-

tim ,,numit’’ prim-

ministru. Cu Iohanniscoabitarea începută cuvaze cu flori continuăfără reproşuri.,,Domnule preşedinte v-a informat premierulcă pleacă în Dubai, căpleacă la Jocurile Olim-pice de la Baku, v-afelicitat de ziua dvs’’ ?Niciun reproş doarrăspunsul ,,Nu’’. Ar fiputut spune Pon-

ta ,,Iohannis plec înTurcia, am treabă. Pa’’,dar primul-ministru,de felullui ,,neconflictual’’,deşi unele opinii susţincontrariul, nu a făcut-o.Coabitarea continuă,dar cu rolurile inversa-te.

Despre ideea geni-ală a d-lui Tăriceanu dea înfiinţa o Comisie de

verificare a democraţieinu-s opinii pentru cătoţi au rămas mască.Până la urmă, o antolo-gie despre democraţie-de la grecii antici până în zilele noastre- nici n-ar fi putut să o facădecât tot un grec, dlpreşedinte al Senatului.Probabil că aceasta vaavea multe volume,vreo 16- 17 numai des-pre democraţia în vizi-unea PSD cu ultimele

add-uri din democraţialui Putin (cu tot atâteacapete de acuzare) şiultimul vo-lum ,,Democraţia înSenatul României’’ subsemnătura d-lui Tări-ceanu, toate depusecând va fi cazul pe ma-sa cu ciocănelul.

Până una, alta, ebine că se confruntăopinii, vor trece la arhi-ve ca documente, unelevalidate de timpşi ,,sinergia faptelor’’, şisperăm că nu va coborî în stradă confruntareapentru că la modulcum este împărţită so-cietatea noastră ar tre-bui doar o scânteie şi seva lăsa cu ruperi deligamente, încât ar finecesară intervenţia, cuarsenal cu tot, a celorcu liniştea publică.

Pamflet de: Ion Herdea

n ultimul an totmesc scrisori deeninț are si nu pote nimic.De ce nu anunț iitia?Nu are rost, scriso-

sunt de la Finan-

—————————————— 

Azi dimineaț ă cândam dus la sala deess, am observatau un aparat nou.m folosit vreo ora ,pă care mi s-a făcut

Cum nu grăit-a Iancu-Avram 

Dar au gândit netam nesam 

Toţi strămuntanţii cu bairam… 

Venit-am să vă pun în ham, 

Că sunteţi de acelaşi hram 

Deşi ne ţinem toţi de-un neam 

Smeriţi cum fraudae barbar 

Bărabe-aiurea sans hotar 

Pentru consensul necesar, 

Cum zise unu nero- cocalar 

Egali pe strâmbălemnele cu scară 

Vivat votantu! Jos procenta chioară 

Bine că-i rău!Triiască ţaru-n ţară 

Cu conturi miliarde pe afară! 

V-au dat la UE, vă pensionară 

La Stressbourghezi mormintele ne ară.. 

Cârpiţi aţi fost, cârpiţi mai -veţi, iară, 

Vivat globula globo- proletară ¡ 

Cor antic, în salopete portocalii: 

- Triiască hahalera, huo, bă cioară! 

Nu vrem criză reptilo-aviară, 

Nu vrem burjui, dar ei ne vreau şi zbiară 

 Jos cei de sus, sus cei de jos, mă Hoară ¡ 

La Gazometru, băăă! La gară ¡ 

S i i ă dă b

De la Madrid la Barcelona sunt 620km.

Trenul spaniol îi face în 2 ore și 30minute.

De la București la Satu Mare sunt

605 km.Trenul nostru îi face în 14 ore și 30minute.

Iar la sfâr  șitul anului vom pierde

chips-uri, sucuri, batoane deciocolata, tot ce vrei … 

———————————————————————————— -

Am văzut la televizor că„Vremea va fi închisă" Cred ca DNA exagerează... 

Diferenţe de opinii