businessweek numarul 121

E VREMEA SCHIMB~RIIIAR PROFITURILE VOR SC~DEA DRAMATIC

NR. 121 I 17 FEBRUARIE 2009 I 3,5 RON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 12100

ROMÂNIA

DUP~ HAGA: CUI AM PROMIS MAREACU SAREA?

PLUS

|N SUA CAPITALISMUL DE STATPRINDE VITEZ~

17 FEBRUARIE 2009 l BUSINESSWEEK

01

NOTE EDITORIALE

Nu au fost expuse la a[a-numitele active toxice care au d`râmat gigan]i globali ai finan]elor. Au un nivel al rezervelor ridicat, pentru c` BNR le-a ]inut din scurt. Nu au (\nc`) mari probleme cu neplata creditelor. Dar b`ncile din România nu sunt deloc lipsite de probleme. Motoarele cre[terii lor formidabile din ultimii ani, care ne-au adus sucursale la parterul multor blocuri din toate cartierele, s-au gripat. Creditele ce le aduceau marje bune de profit din dobânzile \ncasate sunt cvasi-\nghe]ate. Finan]`rile externe (\n principal de la b`ncile-mam`) sunt pe butuci. Iar popula]ia d` cu greu semne c` ar fi dispus` s`-[i depun` banii \n b`nci, chiar [i la dobânzile actuale incredibil de ridicate. Guvernatorul b`ncii na]ionale ne asigur` mereu c` sistemul bancar românesc este solid [i nu are motive s` “pice”. Dar tot el spune cum a dat anul trecut unei b`nci un \mprumut de vreo 260 de milioane de euro, pentru c` aceasta s-a confruntat cu o “problem` de\ncredere”. {i cum bìe]ii de la FMI tocmai ne-au b`gat recesiunea-n cas`, estimând pentru acest an o sc`dere a produsului intern brut (nici m`car o cre[tere minim`), parc` \ncepem s` avem cu to]ii probleme de \ncredere. Ne \ntreb`m unde s-au dus to]i banii care pân` mai ieri se rev`rsau liber de la ghi[eele b`ncilor. Pì, s` ne uit`m pu]in \n jur. Pe str`zi vedem multe ma[ini noi [i nu tocmai ieftine. |n casele noastre, multe luate prin credit ipotecar (pentru c` la pre]urile la care se ajunsese alte solu]ii nu prea existau), se l`fìe electronice [i electrocasnice de ultim` genera]ie, cu ecrane la fel de sub]iri ca [i obrazul cump`r`torilor. Din p`cate, \ns`, ace[ti bani nu-i vedem acolo unde ne-ar fi fost de un folos [i mai mare: \n infrastructur`. Nu m` pot st`pâni s` nu fac o paralel` \ntre România actual` [i ]`rile arabe \n anii ‘70-’80. Pì nu-[i luau acolo ei Mercedesuride lux ca s` le \mpotmoleasc` \n nisip? Diferen]a este c` ofereau ceva tangibil \n schimb – petrol (oricât de volatil ar fi pre]ul sù). Noi ofeream doar promisiuni de cre[tere exploziv`, care s-au evaporat, instantaneu la primele semne de criz`. {i, \ntre timp, ]`rile arabe \n]elepte, v`zând c` vremea petrolului se apropie de sfâr[it, au investit masiv \n infrastructur`. Noi am r`mas pe buze cu \ntrebarea unde s-au dus banii. {i, mai ales, de unde vor veni ei de-acum \ncolo?

O PROBLEM~DE |NCREDERE

DIRECTOR EDITORIAL

Rachad El Jisr

EDITOR

Gabriel Bårlig`

SENIOR REDACTORI

Magda Munteanu, Alice Taudor,

Raluca Com`nescu, Mihnea Anastasiu

REDACTORI

Corina Coman, Ovidiu Neagoe,

Silvia Pan]uru, Ionu] Vi[an

COLABORATORI

Dan {erb`nescu

DIRECTOR PUBLICITATE

Giuseppina Burlui

PUBLICITATE

Alexandra Ro[ca, Iulian B`beanu,

Ana Maria Mardan

DIRECTOR EVENIMENTE

Oana Molodoi

MARKETING CONSULTANT

Gabriela Enescu/StrategyStudio

MARKETING

Bianca M`nescu

PAGINA}IE

Ioana-Silvia Ceriu, Florin P`tra[cu

PRODUC}IE

Dan Mitroi, Marian Neagoe

DISTRIBU}IE

George Moise

ABONAMENTE

Andreea Nunu ([email protected])

BusinessWeek (www.businessweek.com) este publicat`

s`pt`månal de The McGraw-Hill din 1929. Tirajul revistei este de

1,2 milioane de exemplare la nivel mondial [i are 4,7 milioane de

cititori pe s`pt`mån`.

BUSINESSWEEK/ROMÅNIA este publicat` de Business

Media Group S.R.L [i McGraw-Hill Companies, Inc. Articolele

traduse [i republicate \n acest num`r din BUSINESSWEEK sunt

sub copyright 2008 al The McGraw-Hill Companies, Inc. Toate

drepturile sunt rezervate. Reproducerea \n orice fel, \n \ntregime

sau par]ial, f`r` acordul scris prealabil al The McGraw-Hill

Companies, Inc. [i al Business Media Group, S.R.L. este interzis`.

BUSINESSWEEK/ROMANIA is published by Business Media

Group, S.R.L. and The McGraw-Hill Companies, Inc. Articles

translated and reprinted in this issue from BUSINESSWEEK are

copyrighted 2008 by The McGraw-Hill Companies, Inc. All rights

reserved. Reproduction in any manner, in whole or in part, without

prior written permission of The McGraw-Hill Companies, Inc. and

Business Media Group, S.R.L. is expressly prohibited.

BUSINESS MEDIA GROUPeditor al publica]iilor

Business Review, WorkBook, Biz,

Stuff, Campaign

Publishers Bill Avery & Rachad El Jisr

Bd. Regina Maria 1, bl. P5B, sc. 1,

ap. 10-11, Bucure[ti – România

Telefon: +4021-206.06.83, 206.06.84, 206.06.85,

206.06.86, 206.06.87 Fax: +4021-335.34.74

E-mail: [email protected]; [email protected]

www.bmg.ro

Tipar: ROMPRINT

ISSN: 1842 - 1938 Gabriel Bårlig`, EDITOR

02NOUA ECUA}IE BANCAR~În fa]a ghi[eului nu se mai dau credite, iar \n spate se fac planuri de dezvoltare sau supravie]uire.2009 va schimba profund strategiile b`ncilor PAGINA 26

BUSINESSWEEK I 17 FEBRUARIE 2009

baz` evolu]ia economiei globale,

dar investitorii sunt \ngrijora]i [i de

problemele locale spinoase

36 Pentru industrii [i locuri de munc` la

standarde \nalte, statele americane

investesc milioane \n parteneriate

public-privat. Oare dau roade aceste

eforturi – [i vor putea ele supravie]ui

recesiunii?

42 Unii dintre promotorii \mprumuturilor

subprime, care au ajutat la umfl area

pre]urilor, se ocup` acum de evitarea

cre`rii unor situa]ii similare

46 La fi nele lui 2007, proprietarul Ethos a

luat decizia de a nu vinde businessul

[i de a-l reorganiza. Mai are nou` luni

de munc` [i o criz` de trecut, dup`

care pe]itorii pot bate \n poart`

49 NEXT

49 TAXE: |n goana dup` fonduri, guvernul

a pus ochii pe accizele la ]ig`ri. Dar

de aceste planuri s-ar putea s` se

aleag` scrumul

51 TRAINING: Apele agitate din mediul

economic for]eaz` companiile din

]ar` s` investeasc` \n formarea

profesional` a echipajelor. Benefi ciarii

direc]i - fi rmele de training

52 TELECOM: Dup` o perioad` de

t`cere, UPC România pare s` reia

lupta pentru clien]i. Primul pas:

lansarea unui nou serviciu pentru

televiziune digital`

54 AUTO: Cu doar un an \n urm`,

produc`torul auto indian Tata Motors

prinsese vitez`. Acum sufer` de pe

urma pierderilor uria[e [i \nc` nu se

[tie când va fi lansat modelul Nano

56 SUA: Limitarea salariilor directorilor

executivi de c`tre Obama aminte[te

de piciorul pus ferm \n prag de

Reagan \n fa]a controlorilor de zbor

62 OPINII

62 BURS~

63 TEHNOLOGIE PENTRU TINE

64 IDEI: Prejudecat` [i incertitudine \n

vremea crizei

04 BUSINESS WEEK

04 {tirile pe care trebuie s` le [tii

06 PERSPECTIVE: BNR e preg`tit` s`

\nceap` un ciclu de relaxare a politicii

monetare, dac` executivul \[i

men]ine angajamentul de a ]ine

\n frâu cheltuielile salariale

08 AGENDA BW

11 PE SCURT

15 INTERVIU: Raluca Com`nescu a

discutat despre noua investi]ie de

50 mil. $ a Procter & Gamble cu Luc

Viaene, directorul viitoarei fabrici P&G

din Urla]i

18 FOCUS

18 Rezervele importante de hidrocarburi

din Marea Neagr` ob]inute prin

decizia Cur]ii de la Haga sunt deja

obiectul unei controverse legate de

drepturile de exploatare

21 În plin` criz`, Interex m`re[te

viteza de expansiune [i vrea [ase

supermarketuri noi \n 2009

22 De[i recunoa[te c` actuala criz`

fi nanciar` l-a for]at s`-[i reevalueze

proiectele de investi]ii, Sorin Oprescu

promite investi]ii de un miliard de euro

\n 2009

24 GM are probleme \n China, unde

consumatorii, preocupa]i de calitate [i

de viitorul produc`torilor auto, achizi-

]ioneaz` modele japoneze

25 Comparatorul tarifelor de telefonie [i

internet pe care \l vom avea pân` la

sfâr[itul anului, Costtel.ro, nu le este

foarte simpatic operatorilor. De ce le

este acestora fric`?

34 ANALIZ~

34 Criza bancar` din Europa are la ILU

ST

RA

}IE

CO

PE

RT

~: F

LOR

IN P

~T

RA

{C

U

SUMAR

AD

MIN

IST

RA

}IA

PR

EZ

IDE

N}IA

L~

BUSINESSWEEK l 17 FEBRUARIE 2009

04 BUSINESS WEEKPAGINI EDITATE DE TEODORA IUGA

“Am cump`rat numai 3 mili-arde de euro la \n jur de 3,1 lei, trebuia s` fi luat mai mult”

Mugur Is`rescu, guvernatorul B`ncii Na]ionale

P&G DESCINDE LA URLA}I

Procter & Gamble a \nceput lucr`rile de construc]ie la cea de-a doua fabric` a sa din România, la Urla]i, investi]ia ini]ial` fi ind de 50 de milioane de dolari. Fabrica va produce, cu 150 de angaja]i, [ampoane [i produse de \ngrijirea p`rului \n propor]ii egale pentru pia]a local` [i pentru export \n zona balcanic`. P&G [i-a anun]at inten]ia de a dubla investi-]ia [i capacitatea de produc]ie, dac` va ob]ine facilit`]i din partea statului român. Capacitatea de produc]ie din a doua faz` de dezvoltare ar urma s` fi e destinat` exclusiv exporturilor c`tre ]`ri din estul Europei. Fabrica P&G se afl ` pe un teren de 25 de hectare, achizi]ionat de companie tocmai \n ideea extinderii ulterioare a capacit`]ii de produc]ie. Compa-nia a investit recent alte 6 milioane de dolari \n fabrica de detergen]i de la Timi[oara. (Vezi “Interviu”

– pag. 15)

AJUTAT DE STAT

Senatul României a adoptat un proiect de lege pentru aprobarea Ordonan]ei de Urgen]` privind acordarea ajutorului de stat c`tre Ford Motor Company, de peste 143 de milioane de euro, destinat unor programe de dezvoltare a uzinei Ford de la Craiova. Ordo-nan]a prevede acordarea, pân` \n 2012, a unui sprijin de 94,5 milioane de euro pentru investi]iile destinate producerii de automo-bile [i 48,55 de milioane de euro

RECESIUNEA BATE LA U{~ O DAT~ CU BUGETUL|n timp ce guvernul a finalizat, s`pt`mâna trecut`, proiectul de buget pe 2009 bazat pe o cre[tere economic` de 2,5%, oficialii Fondului Monetar Interna]ional (FMI) au avertizat c` România ar putea intra \n recesiune \n acest an. Ar fi o c`dere dramatic` de la cre[terea de 7,9% estimat` de Comisia Na]ional` de Prognoz` pentru 2008. Proiectul de buget cuprinde m`suri anticriz` estimate de Ministerul Finan]elor Publice la aproape 52 de miliarde de lei (circa 13 miliarde de euro), din care peste 10 miliarde de euro se vor \ndrepta c`tre m`surile de relansare a cre[terii economice [i 2 miliarde de euro c`tre m`suri pentru finan-]area economiei. Astfel, capitalizarea CEC Bank se va face cu 900 milioane lei, \n timp ce Eximbank va fi capitalizat` prin utilizarea dividendelor cuvenite statului, fondurile totale \nsumând 170 milioane lei. În ceea ce prive[te m`surile sociale, s-au alocat 1,04 miliarde lei. Guvernul a mai decis \nghe]area la nivelul anului trecut a indemniza-]iilor demnitarilor [i ale persoanelor aflate \n func]ii asimilate celor de demnitate public`.

Noul [ef al misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, nu a adus ve[ti bune pre[edintelui B`sescu

WIK

IPE

DIA

05


{TIRILE PE CARE TREBUIE S~ LE {TII

260mil. euro a fost suma acor-dat` de BNR sub form` de credit de lichiditate, reprezentând 0,2% din PIB, unei b`nci locale care s-a confruntat cu o “problem` de\ncredere”, potrivit guvernatorului Mugur Is`rescu

Insula {erpilor nu a infl uen]at decisiv \mp`r]irea anun]at` la Haga

pentru cele destinate producerii de motoare. Ford inten]ioneaz` s` investeasc` anul acesta \n România 675 milioane de euro [i a cerut statului român, anul trecut, garan]ii pentru \mprumuturi la Banca European` de Investi]ii (BEI) \n valoare de 400 milioane de euro. Investi]ia Ford ar urma s` atrag` \n zon` 40 de produc`tori de componente auto.

CALCULE POZITIVE

Distribu]ia de produse IT s-a dovedit profi tabil` pentru Asesoft Distribution, care a anun]at pentru anul trecut o cifr` de afaceri de 127 de milioane de dolari, mai mare cu 22% decât cea \nregis-trat` \n 2007. Compania afi rm` c` pia]a de profi l a crescut \n 2008 cu numai 10%. Segmentele care au adus anul trecut cele mai mari cre[teri au fost monitoarele, notebook-urile, produsele pentru re]ea [i software retail. Pentru acest an, compania estimeaz` o cre[tere a ponderii de notebook-uri \n totalul pie]ei de PC-uri, dar [i o cre[tere a cererilor de servere [i a celei de software. |n aceste condi]ii, Asesoft estimeaz` pentru 2009 o cifr` de afaceri de 130 de milioane de dolari [i men]inerea profi tabilit`]ii, de[i marjele vor sc`dea spre 1%.

DIRECTOR NOU, PLANURI NOI

Constantin Ioanitescu a fost nu-mit \n func]ia de director general al Termoelectrica de c`tre minis-trul Economiei, Adriean Vi deanu. Ioanitescu a fost director de dezvoltare \n cadrul companiei. În aceast` perioad`, Termoelectrica negociaz` cu BERD detaliile ob-]inerii unui credit nerambursabil pentru realizarea unor studii de fezabilitate la proiectele ener-getice de la Doice[ti, Deva [i Paro[eni. Ac]ionarul majoritar al companiei este Ministerul Economiei, Termoelectrica având facilit`]i de produc]ie a energiei electrice [i termice folosind c`rbuni [i hidrocarburi (gaze naturale [i p`cur`).

CU 55% MAI MULT CA{CAVAL

Produc`torul [i distribuitorul de brânzeturi Delaco a \nregistrat anul trecut o cre[tere de 55% a cifrei de afaceri, fa]` de 2007, pân` la 185 de milioane de lei (50 milioane de euro). Compania afi rm` c` profi tul s-a dublat \n aceea[i perioad`, f`r` a oferi, \ns`, detalii legate de valoarea concret` a acestuia. Ofi cialii Delaco au ar`tat c` o mare parte din cre[tere s-a datorat investi]iilor importante \n comunicare, estimate la circa 2 milioane de euro. Pentru anul 2009 Delaco estimeaz` o cre[tere a cifrei de afaceri cu aproximativ 40%. Pe lâng` produsele comer-cializate sub brandul propriu, Delaco este distribuitorul pentru România al m`rcilor Zott, Ber-gader, Joya [i Reinert.

BENZIN~ PENTRU CIMENT

Grupul petrolier MOL va furniza,\n urm`torii trei ani, motorin` con-form cu standardele Euro 5, care integreaz` 4% biocomponen]i,pentru toate activit`]ile Lafarge \n România (ciment, agregate [i betoane [i gips). Acordul prevede livrarea en-gros de motorin` la cele aproximativ 40 de site-uri opera]ionale Lafarge din România, cantitatea total` urmând s` ajung` la circa 6 milioane litri. “Lafarge are, din 2008, un serviciu partajat de achizi]ii pentru toate liniile sale de business, iar semnarea acor-dului pe termen mediu cu MOL reprezint` o manifestare direct` a acestui nou aspect organiza-]ional”, a spus Ovidiu Boc`nici, Director Achizi]ii Lafarge România [i Lafarge Republica Moldova.

SURPRIZ~ DACIA

Constructorul român de automobile Dacia se preg`te[te s` prezinte, la Salonul Auto de la Geneva, un concept coupé, potrivit site-ului Worldcarfans. În pe-

rioada 5-15 martie, standul Dacia de la Geneva va g`zdui un con-cept coupé, cu ambi]ii sportive [i design agresiv. Imaginile ap`rute pe Internet prezint` faruri cu teh-nologie LED, stopurile \n form` de bumerang [i jante de aliaj. Ar fi al doilea concept prezentat de Dacia la un salon auto, dup` Dacia Lo-gan Steppe, precursorul modelului break, prezentat \n urm` cu doi ani tot la Geneva.

CUI AM PROMIS MAREA CU

SAREA?

Decizia Cur]ii Interna]ionale de Justi]ie de la Haga (CIJ) privind delimitarea platoului continental [i a zonelor economice exclusive\ntre România [i Ucraina a adus ]`rii noastre jurisdic]ia suveran` asupra unui perimetru de 9.700 de kilometri p`tra]i \n largul coastelor M`rii Negre. |n aceast` zon`, repre-zentând circa 80% din zona afl at` \n disput`, speciali[tii estimeaz` c` se g`sesc 70 de miliarde de metri cubi de gaz [i 12 milioane de tone de petrol. Decizia a scos, \ns`, la lumin` contractele \ncheiate deja pentru concesiunile de explorare [i exploatare din perimetrul respec-tiv, acordate companiei Petrom [i societ`]ii canadiene Sterling Resources Limited. Scandalul a dus la demiterea [efului Agen]ieiNa]ionale pentru Resurse Min-erale (ANRM), executivul luând la sfâ[ritul s`pt`mânii trecute [i decizia de a desecretiza contractul cu Sterling. (Vezi “B`t`lia din

adâncuri” – pag. 18)

dac` lu`m \n calcul dobânzile oferite de b`ncile comerciale, precum [i prin p`strarea nivelului actual al rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor \n lei (18%) [i valut` (40%) ale b`ncilor comerciale, politica monetar` r`mâne \n continuare cât se poate de restrictiv`. Is`rescu spune c` orice relaxare suplimen-tar` a politicii monetare nu poate fi f`cut` decât dac` actualul Executiv \[i men]i-ne angajamentul de a reorienta politica bugetar` dinspre cheltuielile salariale neacoperite de câ[tigurile de productivita-te c`tre investi]ii.

|n acela[i timp, la cap`tul unor negocieri care au durat mai bine de o lun` [i jum`tate, Executivul a definitivat proiectul legii de buget pe 2009. Proiec]ia bugetar` pleac` de la premisa unei cre[teri economice de 2,5% \n 2009, a unui deficit bugetar de doar 2% din PIB, a unei rate a infla]iei la final de an de 4,5%, un PIB nominal de 579 de miliarde de lei, [i a unui curs de schimb de 4 lei pentru un euro. Guvernul estimeaz` c` va aduna la bu-getul de stat venituri de 75,70 de miliarde de lei (\n cre[tere cu 23,85% fa]` de execu]ia preliminat` din 2008). La bugetul asigur`rilor sociale se mizeaz` \n acest an pe venituri de 40,42 de miliarde de lei, iar la bugetul asigur`rilor sociale de s`n`tate - 16,02 miliarde lei. În ceea ce prive[te sursele de

venit, Guvernul se bazeaz` pe o cre[tere a \ncas`rilor din TVA (44,41 miliarde de lei)

– cu 8,67% mai mult decât \n 2008, semn c` oficialii Ministerului de Finan]ese a[teapt` la o majorare a consumului, \n condi]iile \n care cota de TVA r`mâne neschimbat`. De asemenea, venituri bugetare consistente ar urma s` fie gene-rate [i de impozitul pe venit (20 miliarde de lei din care 14,76 miliarde \ncas`ri din impozitele pe salarii), veniturile din accize (16,23 miliarde de lei, \n cre[tere cu 31% fa]` de anul trecut), precum [i de \ncas`rile din impozitul pe profit (13,44 miliarde lei). Per total, veniturile bugetare ca procent din PIB vor fi de 32,1%, la care se vor ad`uga fonduri europene.

Pe partea de cheltuieli, dac` le \nsu-m`m [i pe cele ale bugetelor locale, ale bugetului de asigur`ri sociale [i cele ale bugetului unic al asigur`rilor sociale de s`n`tate, cheltuielile totale ale bugetului consolidat se vor ridica la 205,5 miliarde de lei (aproximativ 35,5% din PIB), luân-du-se \n calcul [i un deficit bugetar de 2%.

În condi]iile \n care a bugetat cheltuieli mai mari decât anul trecut, a promis sume alocate investi]iilor de cel pu]in 10 miliarde de euro [i are de f`cut fa] ̀aproape unei tripl̀ ri a costului finan]`rii datoriei publice fa] ̀de anul trecut, pe ce se bazeaz ̀Guver-nul când mizeaz ̀pe un deficit de doar 2%? Dincolo de veniturile \n cre[tere (care sunt de altfel cât se poate de discutabile), Execu-

tivul mizeaz ̀pe o sc`dere cu aproape 1% a cheltuielilor cu personalul bugetar. La acest capitol, cheltuielile \n cre[tere cu salariile de baz ̀vor fi con-trabalansate de reducerea la jum`tate a cheltuielilor pentru salariile de merit, sc`derea cu peste 78% a cheltuielilor pentru plata orelor suplimen-tare [i a reducerilor fondului de premii [i a primelor de vacan] .̀ De asemenea, se are \n vedere o sc`dere cu 10% a cheltuielilor cu achizi]ia de bunuri [i servicii. Bugetele aferente ap`r`rii na-]ionale [i ordinii publice scad cu 5,28% [i respectiv 3,48% fa] ̀de anul trecut, \n vreme ce bugetul cercet`rii se reduce cu aproape 30%. ê

CU OCHII PE POLITICA FISCAL~BNR este preg`tit` s` \nceap` un ciclu de relaxare a politicii monetare, dac` executivul va da semnale c` \[i men]ine angajamentul de a ]ine \n frâu cheltuielile salariale

Consiliul de Administra]ie al B`ncii Na]ionale a decis s`pt`mâna trecut` reducerea dobânzii de referin]` cu 25 de puncte de baz`, de la 10,25% la 10%. Este un prim semnal de relaxare timid` a politicii mone-tare a[teptat de mai mult` vreme de observatorii din pia]`, pe fondul ve[tilor tot mai proaste care vin din economia real`. Guvernatorul Mugur Is`rescu a recunoscut \n cadrul conferin]ei pentru prezentarea raportului trimestrial asupra infla]iei c`, prin men]inerea unor dobånzi reale de peste 4%, ba chiar 8-9%

BUSINESS WEEK

06 PERSPECTIVE MIHNEA ANASTASIU


Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale 16,37

Ministerul Administra]iei [i Internelor 9,98

Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Inov`rii 11,93

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale 7,65

Ministerul Transporturilor [i Infrastructurii 10,65

Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Locuin]ei 3,74

Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale 8,45

Ministerul Mediului 2,58

Ministerul Economiei 1,48

Ministerul S`n`t`]ii 4,21

Aloc`rile pentru principalele ministereSuma

(miliarde lei)Ministerul

|NGHE}UL CREDITELOR

CIFRE 07

BUSINESS WEEK

De Gabriel Bårlig`

Via]a pe credit, care a stat la baza cre[terii economice a României \n ultimii ani, pare s`-[i tr`iasc` ultimele momente. Conform datelor B`ncii Na]ionale a României, rata de cre[tere a creditelor neguvernamentale s-a redus cu aproa-pe jum`tate \n 2008 fa]` de anul precedent. Declinul a fost accentuat \n a doua jum`tate a anului trecut, mai ales c` \n octombrie, când efectele crizei finan-ciare \ncepuser` s` zguduie economia româneasc`, BNR a introdus norme de creditare mai severe, \n \ncercarea de a evita riscul de neplat` al ratelor.

Sursa: BNRSursa: BNR

Lei Valut`

%

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

99,2mld. leiera cifra total` a creditelor popula]iei (lei [i valut`)la 31 decembrie 2008Sursa: BNR

Rata de cre[tere a creditului neguvernamental

Total Popula]ie Companii

Depozite popula]ie (mld. lei)

2005 2006 2007

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

2008

Lei 18,9 21,2 42,4 52,4

Valut` 11,5 15 24,9 30,5

86,1

60,2 65,4

33,625,2

93,2

22

45,4

72,8

17,1 18,3

54,4

32

71,8

53,6

134,4

45,353,7

60,4

33,7

INDUSTRIE

9 februarieInstitutul Na]ional de Statistic` prezint` datele referitoare la indicii de volum ai cifrei de afaceri din industrie \n decembrie 2008, precum [i indicii valorici ai comenzilor noi din industrie \n anul 2008.

TURISM

10 februarieAgen]ia de turism Flynova\[i prezint` strategia pentru 2009 [i lanseaz` destina-]iile de var` pentru curse charter.

AUTO

10 februariePorsche România lanseaz` pe pia]a româneasc` primul model Porsche Cayenne cu motor Diesel, precum [i noua genera]iePorsche Boxster [i Porsche Cayman.

ZAPP

11 februarieOperatorul de telefonie mobil` lanseaz` un nou serviciu de date [i un nou terminal mobil, Zapp Easy.

AVAS

11 februarieNoul pre[edinte al Autori-t`]ii pentru Valorifi carea Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache, organizeaz` o conferin]` de pres` cu ocazia prelu`rii mandatului.

ENERGIE

11 februarieInstitutul Na]ional de

Statistic` d` publicit`]iicifrele provizorii privind resursele de energie ale României \n anul 2008.

SECURITATE

11 februarieCentrul de Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional` (CADI) organizeaz` dezbaterea “Societatea civil` pentru reforma sistemului de securitate”.

BRD

12 februarieBRD-Groupe Société Générale \[i prezint` rezultatele fi nanciare ob-]inute \n 2008.

INFLA}IE

12 februarieInstitutul Na]ional de Statistic` public` datele privind evolu]ia indicelui pre]urilor de consum (rata infl a]iei) \n luna ianuarie.

ADMINISTRA}IE

Consiliul Na]ional de Integritate organizeaz` o [edin]` public` \n cadrul c`reia pre[edintele Agen-]iei Na]ionale de Integritate, Alexandru Macovei, va prezenta \n raportul de activitate pe 2008 [i obiectivele pentru anul 2009.

CONSTRUC}II

12 februarieInstitutul Na]ional de Statistic` prezint` cifrele referitoare la lucr`rile de construc]ii pe luna decembrie [i pe \ntreg anul 2008.

AFACERILE S~PT~MÅNIICALENDAR


NR. 118 I 27 IANUARIE 2008 I 3,5 RON

ROMÂNIA

INTELIGENTEDEPOZITE

OBLIGA}IUNI

AC}IUNI

VALUTE

FONDURI MUTUALE

AUR

D

OBLI

FONDURI M

UN NOU PLAN

SITUA}IA ESTE

GREA, DAR IAT~

PENTRU DEP~{IREACRIZEI

INVESTI}II

11

PE SCURT(D

E S

US

): M

AR

K W

AG

NE

R; R

OLV

E T

RIC

; S

TE

VE

WO

OD

S


BUSINESS WEEK

PAGINI EDITATE DE GABRIEL BÅRLIG~

DE LA DATORNICI ADUNATE O afacere care are de profitat de pe urma actualei situa]ii economice este cea a colect`rii crean]elor comerciale. Asocia]ia de Management al Crean]e-lor Comerciale (AMCC) a anun]at c`, \n 2008, pia]ade colectare a crean]elor comerciale a \nregistrat o cre[tere de 30% fa]` de anul precedent. Num`rul to-tal al debitelor gestionate la nivelul celor opt membri ai AMCC s-a ridicat anul trecut la peste 2,1 milioane de cazuri, cu o valoare aproximativ` de peste 2,4 miliarde de lei. Nivelul de colectare atins a fost de 1,1 miliarde de lei debite cu plata \ntârziat`. Pentru 2009, membrii AMCC estimeaz` c` rata de cre[tere va sc`dea, pân` la circa 15-20%. “|n acela[i timp, vedem o \ngreunare a procesului de colectare [i o sc`dere a ratelor de colectare \n medie cu 30%”, a declarat Cristian Ionescu, pre[edintele Asocia]iei.

EVOLU}IE BUN~ |N ANSAMBLUAnul 2008 a marcat pentru zona metropolitan` Bucure[ti-Ilfov un record de locuin]e finalizate \n ansambluri reziden]iale. Potrivit unei analize a CB Richard Ellis - Eurisko, \n 2008 au fost livrate \n zona metropolitan` Bucu-resti-Ilfov 3.750 de unit`]i locative \n ansambluri reziden]iale (dublu fa]` de livr`rile din 2007), 95% dintre acestea fiind apartamente. Proiectele reziden-]iale de mici dimensiuni au fost finalizate \n totalitate, iar cele de dimensiuni medii [i mari au finalizat doar o faz` a proiectului (maxim 100-150 locuin]e). |n acela[i timp, \ns`, anul trecut pre]urile de vânzare au \nregistrat o sc`dere de pân` la 30% comparativ cu anul 2007, \n func]ie de loca]ie, finisajele [i facilit`]ile oferite, ori strategia de vânzare a dezvoltatorului. CBRE – Eurisko estimeaz` c` un scenariu optimist ar fi debutul revitaliz`rii pie]ei reziden-]iale la sfâr[itul acestui an sau la \nceputul anului viitor. Pân` atunci, \ns`, este pu]in probabil s` mai fie lansate proiecte reziden]iale importante.

{TIU CE-AI ACCESAT ASEAR~|n plin` dezbatere privind obliga]ia opera-torilor telecom [i a furnizori-lor de internet de a stoca timp de [ase luni datele privind activitatea utilizatorilor, o companie au-tohton` lanseaz` o versiune \mbun`t`-]it` a unei aplica]ii menite s` supravegheze mai atent angaja]ii. Noul produs al firmei Amplusnet, Cyclope - Monitorizare Angaja]i 4.0, permite, pe lâng` func]ionalit`-]ile referitoare la prezen]a la serviciu, orele suplimentare, timpul petrecut online, site-urile vizitate etc. [i elaborarea unor rapoarte privind cei mai activi [i inactivi angaja]i, topul aplica]iilor folo-site, topul site-urilor vizitate [i topul angaja]ilor care au petrecut cel mai mult timp online. “Multe dintre companii acum trag linia: cheltuieli inutile, personal neproductiv, toate sunt studiate. Topul celor mai activi, respectiv inactivi angaja]i au fost printre cele mai dorite rapoarte”, spune Ionel Orza, Managing Partner Amplusnet. Companiile pot testa o versiune demo a programu-lui, disponibil` online.

(DE

SU

S)

RE

NA

ULT

; S

TE

VE

WO

OD

S; LIN

DA

B


12 PE SCURT

BUSINESS WEEK

VERDELE LA PUTEREGrupul francez Renault a anun]at c` va extinde \n acest an oferta de motoare ecologice [i economice pentru gama Dacia. Astfel, \n 2009 vor fi lansate noi ver-siuni Sandero [i Logan cu GPL cu motor de 1,4 [i 1,6 litri, precum [i o versiune Sandero cu bioetanol E85. De asemenea, ambele modele vor fi putea fi echipate cu un nou motor pe benzin` de 1,2 litri [i 75 cai putere, cu emisii de CO2 limi-tate la 139g/km. |n 2007, Renault a lansat conceptul Logan eco2, care a realizat un record de emisii sc`zute de 71g/km, ceea ce corespunde unui consum de 3,8 litri la 100 km. Anul trecut, vânz`rile Dacia \n România au sc`zut cu 16,7%, pân` la 84.707 unit`]i. Compania a \ntrerupt din nou produc]ia pentru dou` s`pt`mâni, \ntre 26 ianuarie [i 8 februarie, din cauza sc`derii masive a cererii pe pia]a auto local` [i interna]ional`.

CINE NE AMENIN}~ |N 2009Pe lâng` daunele serioase financiare [i de moral ale crizei economi-ce, acest an va afecta [i computerele noastre. Exper]ii \n securitate informatic` ai Kaspersky Lab au alc`tuit o list` a celor mai peri-culoase amenin]`ri care vor afecta utilizatorii de PC-uri \n 2009. Astfel, una dintre cele mai frecvente metode de infectare a PC-urilor este prin intermediul dispozitivelor de stocare de tip flash USB, CD sau DVD, \n special prin intermediul func]iei Auto Run. Navigarea pe internet se afl` pe locul doi \n ierarhia celor mai importante amenin]`ri informatice. Num`rul site-urilor infectate a crescut de zece ori fa]` de anul 2006, ceea ce \nseamn` c` cel pu]in una din 300 de pagini web nu prezint` siguran]` pentru utilizatori. Dezvol-tarea serviciilor financiare [i de banking online vor spori fraudele pe internet precum phis-hing-ul [i furtul de detalii bancare \n 2009. |n plus, dac` \n trecut programele periculoase atacau computerele neprotejate de solu]ii antivirus, acum tot mai multe astfel de programe sunt capabile s` combat` detec]ia [i [tergerea lor de c`tre solu]iile antivirus.

Dac` e ro[u, e mai ieftin cu 30%, dar numai \n februarie. |n\ncercarea de a stimula vânz`rile de sisteme de acoperi[, pe o pia]` a construc]iilor cvasi-\nghe]at`, Lindab România lanseaz` o nou` campanie promo]ional`, intitulat` “Culoarea lunii”. Astfel, compania va propune periodic pre]uri speci-ale la achizi]ia produselor sale de o anumit` culoare sau combina-]ie de culori.

Lindab România a concediat, la finalul anului trecut, 22% dintre

angaja]i, ca parte a eforturilor de a face fa]` efectelor crizei economice. Compania a redus, de asemenea, stocurile de materii prime [i de produse, directorul general Andrei Sulyok afirmând c`, \n urma aces-tor m`suri, compania nu va mai fi nevoit` s` fac` alte reduceri \n cursul acestui an. Lindab are dou` facilit`]i de produc]ie locale, lâng` Bucure[ti, unde se produc profile metalice [i lâng` Cluj-Napoca, unde se fabric` tubulaturi circulare de ventila]ie.

OFERT~ LA CULOARE

Vas

ile

c~

ma

r~

/ V

ista

17 februarie 2009 l BUSINESSWEEK

15

BUSINESS WEEK

IntervIu

Are 25 de ani de experien]` \n cadrul Procter & Gamble. Dup` joburi \n mai multe ]`ri din

regiune, pe diverse pozi]ii, acum aproximativ un an a devenit responsabil cu proiectarea noii fabrici P&G de la Urla]i. Recent s-au demarat lucr`rile de construc]ie urmând ca anul viitor, dup` investi]ii de 50 milioane de dolari, s` \nceap` produc]ia de [ampoane [i produse de \ngrijirea p`rului. Cu sprijin din partea guver-nului român, Viaene spune c` investi]ia s-ar putea dubla.

RalUca com~NEScUDe ce greenfield [i nu extinderea fabricii existente la Timi[oara?

lUc VIaENEAu existat dou` motive care au stat la baza acestei decizii. Unul este acela c` \n aceast` nou` fabric` ne vom concentra nu doar pe ]`rile balcanice, ci [i pe exporturi \n ]`ri aflate la est de România. Din acest punct de vedere, loca]ia de la Urla]i este una mai favorabil` decât una din zona Timi[oarei. Al doilea motiv este acela c` la fabrica din Timi[oara spa]iul pe care \l avem disponibil nu este unul foarte mare [i nu mai permite mari extinderi.

Dar vor exista extinderi [i la fabrica din Timi[oara?Da, exist` extinderi ale liniilor de produc]ie care se deruleaz` chiar \n aceast` perioad`. Au fost demarate la \nceputul acestui an [i au fost investite deja aproximativ 6 milioane de dolari, dar acest lucru nu \nseamn` c` investi]iile se vor opri aici. Fabrica din Timi[oara are limitele ei. Nu a fost un proiect greenfield, a devenit proprietate P&G \n urma achizi]

Luc vIaene, DIrector FabrIca Procter & GambLe urLa}I

de raLuca com~nescu

BUSINESSWEEK l 17 februarie 2009

16

BUSINESS WEEK

iei fabricii Perlan [i nu ne permite extinderi foarte mari din punctul de vedere al spa]iului. Planurile noastre de extindere a produc]ei nu se puteau materializa la fabrica din Timi[oara.

Sunt [anse s` vedem o a treia fabric` \n România?Excluzând cazul unei achizi]ii, cred c` varianta preferat` ar fi extinderea noii fabrici de la Urla]i pentru c` spa]iul de aici, de 25 de hectare, este de cinci ori mai mare decât ce avem la Timi[oara [i ne ofer` destul spa]iu pentru extindere.

Deci planurile de extindere ale compa-niei pe pia]a româneasc` se vor concre-tiza prin extinderea fabricii de la Urla]i [i nu printr-o achizi]ie?Da, cred c` e corect s` spunem asta.

Cât de dificil` a fost “construirea” unui proiect pentru o astfel de fabric`?Cred c` \n ceea ce prive[te demararea proiectului am fost surprins \n mod pozitiv de faptul c` lucrurile au mers relativ u[or. Faptul c` deja avem opera]iuni aici [i \nc` o fabric` la Timi[oara ne-a fost de ajutor, pentru c` [tim climatul, nu e ca atunci când mergi \ntr-o ]ar` unde nu ai nimic. G`sirea am-plasamentului ne-a luat ceva timp, dar de când am identificat unde vrem s` fim, lucrurile au mers mult mai u[or. Colabora-rea a fost una foarte bun`, \n special cu autorit`]ile din Urla]i [i din Prahova.

Lucr`rile au fost demarate. Când va \ncepe produc]ia \n noua fabric`?Cel mai probabil la jum`tatea anului viitor.

De ce Urla]i? De ce România?Inten]ia noastr` este s` cre[tem aceast` fabric`, \n cea de-a doua faz` a proiectului, astfel \ncât s` producem [i pentru ]`rile din partea de est. Astfel, o loca]ie aflat` \n estul Româ-niei era mai indicat` decât \n oricare alt` parte. |n plus, acolo am g`sit disponibilitatea parcului industrial \n care ne afl`m, precum [i for]a de munc` calificat` [i educat` \n [coli tehni-ce, universit`]i. Logistica [i infrastructura sunt foarte bine dezvoltate, nefiind nici la prea mare distan]` de Bucure[ti. România a fost aleas` \n defavoarea altor ]`ri din regiune pentru stabilitatea economic` [i politic` pe care o ofer`. Dar [i pentru pozi]ionarea geografic`, având \n vedere exporturi-le pe care vrem s` le realiz`m de la aceast` fabric`, pentru c` suntem aproape de ]`rile unde vom exporta produsele.

Câ]i angaja]i va avea fabrica? |n prima faz` vor fi aproximativ 150 de locuri de munc`, iar \n cea de-a doua faz` a proiectului aceast` cifra cel pu]in se va dubla, va ajunge la 300-350 de angaja]i.

Ce \nseamn` prima faz` [i cea de-a doua faz`?Prima faza include investi]ii de 50 de milioane de dolari [i angajarea a aproximativ 150 de oameni, produc]ia fiind destinat` pie]ei locale [i altor ]`ri din regiunea balcanic`, iar

\n cea de-a doua faz`, inten]ia noastr` este de a dubla investi]ia, num`rul locurilor de munc` [i capacitatea de produc]ie. Aceast` faz` va depinde de colaborarea cu Guvernul român [i sper`m ca \n 2010 s` demar`m [i aceast` faz`. Nu pot s` fac public` capacitatea de produc]ie a fabricii, dar va fi destinat` sus]inerii vânz`rilor \n România [i celelalte ]`ri din regiunea balcanic`. |n prima faz`, produc]ia va fi 50-50, România [i alte ]`ri din zona balcanic`. Capacitatea de produc]ie din cea

de-a doua faz` va fi, \ns`, destinat` 100% exporturilor c`tre alte ]`ri din estul Europei.

A]i primi facilit`]i de la guvernul român pentru construi-rea acestei fabrici \ntr-o zon` defavorizat`?Pân` \n prezent nu am primit nimic. Am luat o decizie de a investi \ntr-o perioad` \n care alte companii \[i \nchid por]ile sau se retrag de pe pia]`. Ne-am luat angajamentul de a investi, ne p`str`m acest angajament, dar cred c` este mo-mentul pentru un dialog corect cu guvernul.

Ce a[tept`ri ave]i din partea guvernului roman?Sunt diferite modalit`]i prin care o astfel de investi]ie poate fi amplificat`, pentru c` aceasta este inten]ia noastr`. Ne-am angajat deja la o investi]ie, dar avem nevoie de ajutor pentru a transforma aceast` loca]ie \ntr-una strategic` pentru compa-nia mam`. Sunt diferite facilit`]i care se pot acorda din punct de vedere legislativ \n ceea pe prive[te taxele, dar [i diverse scheme care permit statului s` sus]in` investi]ii de anvergur` mare, proiecte majore care sunt dezvoltate \n perioade sau \n regiuni \n care alte investi]ii nu prea au loc. Dac` primim scheme de suport pentru viitoare investi]ii [i pentru extinderi, acestea vor cre[te [ansele acestei loca]ii. Pentru extinderea unui proiect se fac studii la nivel de regiune cu scopul de a vedea care loca]ie ofer` cele mai bune facilit`]i economice pentru o anumit` investi]ie. Aceste scheme de suport sunt un factor important pentru noi \n luarea unei decizii. Partea bun` a lucrurilor este c`, comparativ cu alte perioade de timp când investi]iile se f`ceau mult mai u[or, momentan exist` mai mult` deschidere [i de cealalt` parte a mesei. Sper`m ca rezultatele acestor discu]ii s` fie unele favorabile.

Destina]ia ini]ial` a fabricii este pentru produc]ia de [ampoane [i produse de \ngrijire a p`rului. Exist` planuri pentru produc]ia altor produse?Dac` ob]inem ajutorul necesar putem extinde gama de produse fabricate \n aceast` loca]ie. Ajutor intern, din partea companiei exist`, iar dac` va exista cerere \n regiune pentru fabricarea unor alte produse, aceast` fabric` va fi un candi-dat serios [i cu siguran]` vom putea extinde gama de produ-se, oricare dintre produsele aflate \n portofoliul nostru. ê

românIa a Fost aLeas~ |n DeFavoarea aLtor }~rIDIn reGIune Pentru stabILItatea economIc~ {IPoLItIc~, Dar {I Pentru PozI}Ionarea GeoGraFIc~

De Mihnea AnastasiuZeci de miliarde de metri cubi de gaze naturale [i milioane de tone de petrol vor putea fi exploatate de România dup` pronun]area sentin]ei Cur]ii Interna]ionale de Justi]ie de la Haga (CIJ), prin care statului român i se recunoa[te jurisdic]ia suveran` asupra unui perimetru de 9.700 de kilometri p`tra]i \n largul coastelor M`rii Negre. “În aceast` zon` sunt estimate a fi alocate prin linia trasat` de Curte aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz [i 12 milioane de tone de petrol”, spune Bogdan Aurescu, agentul României la CIJ \n cazul procesului cu Ucraina, numit recent \n func]iade secretar de stat \n cadrul MAE. Decizia d`

posibilitatea României de a \ncepe pro-cedurile pentru valorificarea resurselor de hidrocarburi presupuse a se afla pe platforma continental` a M`rii Negre \n zona economic` exclusiv` a României.

De acum \nainte, rolul principal \n punerea \n valoare a resurselor poten]ia-le din subsolul platoului continental românesc revine Agen]iei Na]ionale

pentru Resurse Minerale (ANRM), aceasta urmând a trasa perimetrele care vor putea fi oferite spre concesio nare societ`]i-lor petroliere interesate \n cadrul unor licita]ii interna]ionale. Numai c` atmosfera de s`rb`toare de dup` anun]area deciziei Cur]ii de la Haga nu a durat prea mult c`ci, dup` nici 24 de ore, pre[edintele Se natului [i

totodat` liderul Par-tidului Social Democrat, Mircea Geoan`, a acuzat vechiul Cabinet c` ar fi acordat pe final de mandat concesiuni de explorare [i exploatare \n perimetrul aflat la acel moment \n litigiu \ntre România [i Ucraina.

CINE VA EXPLOATA Z~C~MINTELEAceste concesiuni de explorare au fost acordate companiei Petrom [i societ`]ii canadiene Sterling Resources Limited, prin intermediul Midia Resources SRL, firm` \nregistrat` \n România. Într-a-dev`r, pe 12 noiembrie anul trecut, cabinetul T`riceanu emitea o Hot`râre de Guvern (nr. 1446/2008) prin care era aprobat actul adi]ional 11 la contractul de concesionare c`tre Sterling Resources Ltd. a perimetrelor marine XIII Pelican W

INT

ER

SH

ALL

18 21 Interex ignor` criza [i deschide [ase supermarketuri22 Sorin Oprescu promite investi]ii de un miliard de euro24 GM a frånat [i \n China25 Va [ti Costtel totul despre tarifele telecom?

FOCUS


B~T~LIADIN ADÂNCURI Rezervele importante de hidrocarburi din Marea Neagr` ob]inute prin decizia Cur]ii de la Haga sunt deja obiectul unei controverse legate de drepturile de exploatare

5 anieste perioada \n care gazele naturale din zona acordat` Romåniei ar acoperi consumul internSursa: BusinessWeek Romånia

19

[i XV Midia. Anexa acestui act normativ a r`mas clasificat`, fapt explicat de c`tre reprezentan]ii Autorit`]ii Na]ionale pen-tru Resurse Minerale drept procedura standard când vine vorba de resursele minerale ale ]`rii, considerate a fi de importan]` strategic`. “Trebuie s` spun c` exist` o umbr` sever` de \ndoial` cu privire la drepturile statului român cu privire la exploatarea acestui platou continental”, a declarat Mircea Geoan` \n cadrul unei conferin]e de pres` desf`[urat` la Cluj. Ulterior acestor declara]ii, pre[edintele Comisiei pentru Industrii [i Servicii din Camera Deputa-

]ilor, Iulian Iancu, a precizat c` a solici-tat ANRM s`-i prezinte anexele secrete ale contractului de concesionare \ncheiat cu Sterling Resources.

În schimb, reprezentan]ii Sterling Resources su]in c` Anexa actului adi]io-nal 11 semnat` \n 2007 cu ANRM a vizat alinierea prevederilor acordului petrolier de concesionare \ncheiat \n anul 1992 la dispozi]iile legislative actuale, cu prec`dere cele \n materie petrolier`, fiscal` [i de mediu, ceea ce ar permite trecerea la dezvoltarea [i punerea \n produc]ie a z`c`mintelor Doina [i Ana, eviden]iate \n perimetrul Midia. În plus,

spun oficialii companiei ca-nadiene, actul adi]ional n-ar prevedea nici o extindere

a perimetrelor concesionate c`tre companie \n zona aflat` pân` de curând \n litigiu \ntre România [i Ucraina. Ba chiar, din cei peste 4.119 de kilometri p`tra]i concesiona]i \n 1992, aproape 4.000 km2 au r`mas bloca]i pân` la pronun]area sentin]ei CIJ de la Haga.

În 1992, s-a \ncheiat un acord de concesionare a perimetrelor marine XIII Pelican [i XV Midia c`tre firmele Rompetrol, Enterprise Oil [i Canadiaoxi. Societatea Sterling Resources a \nceput s` se implice \n aceste explor`ri din 1997, iar \n prezent de]ine 100% din acele exploat`ri. “În mod specific, pentru lucr`rile executate \n Marea Neagr` am f`cut investi]ii directe de aproximativ 56 de milioane de dolari, \n vederea realiz`rii de opera]iuni de prospec]iuni seismice [i foraj. În total, inves-]iile efectuate \n perimetrele Pelican [i Midia, \ncepând din 1992 [i pân` \n prezent, se ridic` la aproximativ 130 mili-oane de dolari”, spune Stephen Birrell, vicepre[edinte al Ster-ling Resources Ltd. El sus]ine[i c`, \n cazul \n care lucr`rile de explorare \n cele dou` perimetre ar eviden]ia existen]aunor z`c`minte exploatabile

comercial, punerea \n valoare a acestora ar necesita investi]ii de aproximativ 450 de milioane de dolari, sum` pe care compania ar fi dispus` s` o acopere din surse proprii. În acest context, Sterling estimeaz` c` produc]ia ar putea \ncepe din 2011 sau 2012.

În ceea ce prive[te perimetrul maritim acordat \n concesiune c`tre Petrom, perimetrul Neptun, pe care compania \l exploreaz` \n parteneriat cu ameri-canii de la ExxonMobil, reprezentan]ii Petrom sus]in c` acesta a fost câ[tigat \n urma unei licita]ii interna]ionale [i c` nu [tiu dac` acest perimetru cuprinde [i

17 FEBRUARIE 2009 I BUSINESSWEEK

Investi]iilepentru exploatarea z`c`mintelor sunt de ordinul miliardelorde euro

suprafe]e aflate pân` acum \n litigiu\ntre România [i Ucraina.

De[i au promis explica]ii ample pe aceast` tem`, reprezentan]ii ANRM nu au mai apucat s` o fac`, [eful Agen-]iei, Bogdan G`budeanu, fiind demis de c`tre premierul Boc [i \nlocuit cu Gelu Agafiel M`r`cineanu. Premierul Boc a dispus de asemenea \nceperea procedurilor legale pentru declasifi-carea Anexei la Hot`rârea de Guvern 1446/2008 [i a cerut o anchet` \n acest caz Departamentului de Control al Primului-Ministru.

“VICTORIA” ROMÂNEASC~La cap`tul unui proces care s-a \ntins pe parcursul a aproape 5 ani, România aob]inut \n sfâr[it o hot`râre “direct apli-cabil`, obligatorie, definitiv` [i executorie imediat” din partea Cur]ii Interna-]ionale de la Haga, \n litigiul privitor la delimitarea grani]elor maritime [i a zonelor economice exclusive dintre cele dou` p`r]i. Potrivit sentin]ei CIJ, zona aflat` \n disput` \ntre România [i Ucraina (aproxi mativ 12.200 km2), a fost \mp`r]it` \ntre cele dou` state, României revenindu-i un perimetru de 9.700 km2 (peste 79,3% din zona \n litigiu), iar Ucrainei restul de 20,6%(2.500 km2). “În baza dreptului interna-]ional, supravegherea aplic`rii unei astfel de hot`râri revine Consiliului de Securitate al ONU. Nu a existat pân` \n acest moment nici un fel de moment, nici un caz \n care o astfel de hot`râre dat` de Curtea de la Haga s` nu fie aplicat` [i re-spectat` \n litera [i spiritul ei”, a precizat ministrul român al ~facerilor Externe, Cristian Diaconescu.

Se pune punct astfel unei dispute care dureaz` de mai bine de 50 de ani, din momentul \n care România [i URSS au semnat “tratatul de prietenie” din 1948, f`r` \ns` a ajunge la o solu]ionaredefinitiv` a chestiunii delimit`rii grani-]elor maritime dintre cele dou` ]`ri [i a zonelor economice exclusive. Dup` 1989, Ucraina, din postura de stat succesor al Uniunii Sovietice, a preluat inclusiv

acest litigiu \n ceea ce prive[te delimitarea platoului continental al

M`rii Negre la grani]a cu România. În 1997, \n momentul \n care România era \n postura de stat candidat la intrarea \n Alian]a Nord-Atlantic`, ]ara noastr` a fost presat` s` \ncheie Tratatul de coopera-re [i bun`-vecin`tate cu Ucraina, \ns` chestiunile tehnice de trasare a frontierei terestre [i a celei maritime au fost l`sate \n suspensie. În schimb, anexa tratatului din 1997 prevedea ca \n situa]ia \n care, dac` dup` cel pu]in doi ani de negocieri nu se ajungea la o solu]ie acceptabil` pen-tru ambele p`r]i \n chestiunea delimit`rii platoului continental, acestea se puteau adresa Cur]ii Interna]ionale de Justi]ie de la Haga pentru arbitrajul chestiunii. În

septembrie 2004 dup` mai bine de 7 ani de la semna-rea Tratatului cu Ucraina, România a \naintat o plângere c`tre Curtea de

la Haga \mpotriva Ucrainei. Audie rile propriu-zise \n procesul România vs. Ucraina au \nceput pe 2 septembrie 2008 [i au durat pân` la 19 septembrie.

Atât la Bucure[ti cât [i la Kiev deci-zia CIJ a fost calificat` drept un succes. Pre[edintele Traian B`sescu a declarat c` sentin]a dat` de Curtea de la Haga repr-ezint` “un mare succes al Ministerului Afacerilor Externe”, \n vreme ce autorit`-]ile ucrainiene au calificat aceast` decizie drept “un compromis \n]elept”. Este adev`rat c` României \i revine un pe-rimetru mai mare din suprafa]a aflat` \n litigiu, \n schimb Ucrainei i se d` satisfac-]ie de c`tre Curte, recunoscåndu-se Insula {erpilor drept o insul` [i nu o stânc`, a[a cum a sus]inut partea român`. Cu toate acestea, Insulei {erpilor, [i implicit Ucrai-nei, i-a fost recunoscut doar dreptul la o grani]` maritim` de 12 mile nautice nu [i la o zon` economic` exclusiv`, acceptân-du-se astfel punctul de vedere român c` Insula {erpilor nu este locuibil` \n mod autonom, neavând surse proprii de ap` [i nici a[ez`ri umane permanente. ê

20


“În aceast` zon` sunt estimate a fi alocate prin linia trasat` de Curte aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz [i 12 milioane de tone de petrol” - BOGDAN AURESCU, AGENTUL ROMÂNIEI LA CIJ

Linia trasat` de CIJ avantajeaz` clar Romånia

21

INT

ER

EX

FOCUS

De Corina Coman|n timp ce mul]i manageri din retail \[i deplâng soarta din cauza crizei, Stanislas Mainfroy se consider` norocos c` lucreaz` \n domeniu. Atât de norocos, \ncât anul acesta compania al c`rei secretar general este, CDE R Interex, care administreaz` supermarketurile Interex, va deschide [ase magazine noi. “Vom \ncerca s` transform`m criza \ntr-o oportunitate prin adaptarea ofertei la cererea clien]ilor”, spune Mainfroy.

Operatorul de retail CDE R Interex, parte a grupului francez ITM Entreprises – Groupement des Mousquetaires, a intrat pe pia]a local` \n 2002, mult mai târziu de-cât al]i juc`tori interna]ionali, ajungând s` deschid` pân` acum 11 magazine la nivel na]ional, dar nici unul \n Bucure[ti. Anul acesta retailerul apas` pedala de accelera-]ie, intrarea pe pia]a din Capital ̀fiind unul din principalele obiective. “Un magazin \n Bucure[ti este \n acest moment o prioritate pentru noi”, a declarat pentru Business Week România Stanislas Mainfroy, secre-tarul general CDE R Interex, ad`ugând c ̀cel mai probabil o astfel de unitate va fi inaugurat ̀\n 2009.

O mi[care pe care Interex nu o mai putea amâna, ]inând cont c ̀\n Bucure[ti lucrurile se mi[c ̀\n continuare cu vitez .̀ Mega Ima-ge, cea mai extins ̀re]ea de pe segmentul supermarketurilor, are \n plan deschiderea a opt magazine noi \n 2009, toate \n Capi-tal ,̀ ajungând astfel la un num`r de 48 de unit`]i. Investi]ia medie pentru un magazin Mega Image se situeaz ̀\n jurul valorii de un milion de euro. Pe lâng ̀acestea, compa-nia inten]ioneaz ̀s ̀finalizeze [i rebrandin-gul a patru din cele 14 supermarketuri La Fourmi preluate \n 2007.

Stanislas Mainfroy spune c ,̀ pentru cele [ase magazine noi Interex anul acesta, bugetul variaz` \n func]ie de particularit`]ile fiec`rei loca]ii \n parte. Ast-fel, costurile unui magazin Interex pot ajunge la patru milioane de euro dac ̀este construit de la zero, dar dac` este deschis \ntr-un spa]iu\nchiriat, investi]ia se reduce la un milion de euro. Ritmul de extindere al companiei este mult mai agresiv fa]` de anul trecut când a fost

deschis un singur magazin, la Bârlad.În vederea expansiunii, reprezentantul

CDE R Interex spune c ̀este interesat chiar [i de preluarea unor loca]ii deja existente. De fapt, acesta recuno[tea \nc ̀de anul tre-cut c ,̀ \n 2007, compania pe care o conduce a intrat \n b`t`lia pentru achizi]ionarea celor 21 de magazine Artima, cump`rate \n cele din urm ̀de retailerul francez Carrefour, care a intrat astfel pe segmentul supermarketurilor. De[i extinderea Interex

vine \ntr-un moment de in-stabilitate pentru mai toate industriile, Mainfroy crede c ̀pia]a supermarketurilor va fi mai pu]in afectat ̀de criz .̀ Primele dou ̀maga-zine Interex din 2009 vor fi deschise \n perioada aprilie-mai \n ora[ele Târgu Mure[ (suprafa] ̀de vânzare de 2.700 metri p`tra]i)[i Drobeta Turnu Severin (suprafa] ̀de vânzare de peste 2.100 metri p`tra]i).Ambele magazine se afl` \n loca]ii \nchiriate, iar valoarea total ̀a investi-]iilor se ridic ̀la aproxima-tiv dou ̀milioane de euro.

Magazinele vor comercializa o gam ̀de peste 14.000 de produse alimentare [i de uz casnic [i vor avea \n total circa 110 angaja]i.

Stanislas Mainfroy sus]ine c` formatul dezvoltat de Interex se \ncadreaz` \n ca-tegoria supermarketurilor de proximita-te, de[i suprafe]ele practicate sunt destul de mari pentru acest segment. Pe lâng` noile deschideri, Interex va continua [i procesul de modernizare al magazinelor existente, \nceput \n 2008.

Pentru Groupement des Mousquetairesopera]iunile desf`[urate pe pia]a din România sunt foarte importante, aceasta

fiind considerat` o zon` cu poten]ial ridicat. Group-ement des Mousque-taires este o organiza]ie format` din peste 4.000 de magazine indepen-dente, active \n mai multe ]`ri europene ce ope-reaz` supermarketurile Intermarché, precum [i magazinele specializate Ecomarché, Netto, Bri-comarché, Vêti, Roady [i Restaumarché. ê

INTEREXTINDEREACCELERAT~În plin` criz`, Interex m`re[te viteza de expansiune [i

vrea [ase supermarketuri noi în 2009


17magazine de tip supermarket va avea la sfår[itul acestuian Interex, fa]` de11 \n prezentSursa: Compania

Re]eaua va deschide primul magazin din Bucure[ti


UN PRIMARDE MILIARDE?De[i recunoa[te c` actuala criz` fi nanciar` l-a for]at

s`-[i reevalueze proiectele de investi]ii, Sorin Oprescu

promite investi]ii de un miliard de euro în 2009

MA

IMU

LTV

ER

DE

22

alte 80 de milioane de euro \n echivalent lei. Po-trivit lui Oprescu, aceste resurse vor fi men-

]inute ca rezerve [i folosite eventual pentru cofinan]area unora dintre proiectele pe care municipalitatea le va demara \n acest an.

BANI SUB P~MÅNTÎn aceste condi]ii, pe ce vor fi totu[i chel-tuite fondurile Prim`riei? Sorin Oprescu spune c` prioritare \n acest moment sunt lucr`rile pentru construc]ia a 8 parc`ri

De Mihnea AnastasiuNu este deloc u[or s` ob]ii un interviu cu primarul general al Capitalei, Sorin Opre-scu. Nu pentru c` nu ar fi amabil cu presa, dimpotriv`, ci pentru c` nu este obi[nuits` repead` sau s` refuze oamenii delocpu]ini care vin s`-i spun` p`surile. Dar cånd ajunge la interviu, nu se fere[te s` spun` ce poate [i ce nu poate face municipalitatea din ceea ce a promis. “Dac` a[ avea 10 miliarde de euro, \n trei ani a[ rezolva toate problemele [i m-ar alege atunci bucure[tenii primar pe via]`”, glume[te Oprescu. Din p`cate pentru el [i pentru Bucure[ti, nu exist` suma aceasta \n bugetul Prim`riei Capitalei. Iar, \ntr-un an de criz`, pân` [i sumele de care a dispus pân` acum municipalitatea pentru investi-]ii sunt mai greu de adunat.

Cu toate acestea, Oprescu promite c` va aloca aproape un miliard de euro din bugetul prim`riei pentru investi]ii \n 2009. “Reevalu`m banii de care dispunem pentru investi]ii \n infrastructur`. Noi credem c` asta este cheia relans`rii, pentru c` investi-]iile \n infrastructur` \nseamn` locuri de munc` [i bani care \ncep s` circule c`tre firme. Pentru noi r`mân de baz` fondurile

structurale”, spune Oprescu. El admite,\ns`, c` de la voin]` la putin]` e un drum lung, \n condi]iile \n care municipalitatea nu mai dispune de resurse pentru a finan-]a toate proiectele care au fost demarate.Iar multe dintre acestea sunt definitivate din punct de vedere al formalit`]ilor, \n sensul c` s-au desf`[urat licita]ii care au fost adjudecate de firmele de construc-]ii, numai c` s-au blocat \n momentul ob]inerii finan]`rii. Aceasta este situa]ia pentru lucr`rile din zona Pantelimon, str`pungerea Berzei-Uranus, precum [i pentru supral`rgirea Pipera.

Nici pentru str`pungerile c`tre autostra-da Bucure[ti-Pite[ti sau c`tre “Autostrada Soarelui” lucrurile nu stau mai bine. Marea problem` a acestor proiecte este c` necesit` peste 180 de exproprieri, pentru care, potrivit edilului-[ef, ar fi nevoie de 350-400 de milioane de euro desp`gubiri, sum` pe care Prim`ria nu este dispus` s` o achite. În ceea ce prive[te lucrarea de reabilitare a centrului vechi al ora[ului, Oprescu spune c`, dup` ce s-au cheltuit 42 de milioane de euro, s-au ref`cut abia 4 str`zi din 10 \n aproape cinci ani, r`bdarea municipalit`]ii a ajuns la final, iar contractul cu societatea spaniol` de construc]ii Sedesa va fi reziliat. “Pentru centrul istoric nu mai este nici un ban”, afirm` tran[ant edilul-[ef.

Colac peste pup`z`, costurile cu finan]a-rea datoriei municipalit`]ii au crescut, numai \n 2009 fiind nevoie de 20 de mili -oane de euro pentru a pl`ti dobânzile la\mprumuturile Prim`riei Capitalei. Aceast` povar` financiar` a fost u[urat` prin plasa-mentele pe care le-a f`cut municipalitatea. Dup` \ndelungi negocieri, Prim`ria Capita-lei a ob]inut din partea b`ncilor comerciale dobânzi de peste 7% la sumele \n euro de care dispune, rezervele financiare ale muni-cipalit`]ii ridicându-se \n acest moment la 100 de milioane de euro, la care se adaug`

Oprescu: “Pentru centrul istoric nu mai este nici un ban”

* (estimare Sorin Oprescu)Sursa: PMB

4,5

4

3,5

3

2,5

2

1,5

1

0,5

02006 2007 2008 2009

miliarde lei

Cheltuielile de investi]ii

ale Prim`riei Generale

4,11

3,54

2,25

4*


23

FOCUS

subterane din cele 21 propuse de el \n tim-pul campaniei electorale. Acestea vor fi realizate prin intermediul unor parteneri-ate public-privat, urmând s` fie concesio-nate c`tre dezvoltatori. Edilul-[ef sus]ine c`, pân` la sfâr[itul prim`verii, se vor de-rula licita]iile interna]ionale, iar lucr`rile urmeaz` s` fie demarate pe parcursul acestui an. În func]ie de complexitatea proiectelor, construc]iile vor dura \ntre un an [i jum`tate [i doi ani, iar la cap`tul acestui interval bucure[tenii ar trebui s` se aleag` cu un plus de 7.000 de locuri de

parcare cu plat`. Printre amplasamente-le unde vor fi realizate astfel de parc`ri subterane se num`r` Pia]a Revolu]iei, Pia]a Palatului (\n fa]a Ateneului Român), Pia]a Charles de Gaulle, Pia]a Alba Iulia (unde va fi realizat` cea mai mare parcare subteran`, cu 2.800 de locuri), precum [i proiectul de mai mici dimensiuni din Pia-]a Walter M`r`cineanu. În medie, fiecare dintre aceste proiecte ar urma s` coste cam 50 de milioane de euro, cheltuieli su-portate de concesionar. În ceea ce prive[te mai vechiul proiect al parc`rii subterane din zona G`rii de Nord, licitat \nc` din 2005, acesta r`mâne \n continuare blocat, deoarece proprietarul terenului este Ministerul Transporturilor [i nu Prim`ria Capitalei. De asemenea, realizarea unei parc`ri subterane \n zona Pie]ei Presei Libere va fi amânat` atâta vreme cât \n zon` se desf`[oar` [i lucr`ri la pasajul din zona B`neasa, pentru c` dou` [antiere \n aceea[i zon` ar paraliza traficul.

IMPLICARE IMOBILIAR~Pe lâng` proiectele parc`rilor, primarul Sorin Oprescu vrea s` intensifice [i ritmul lucr`rilor de consolidare a cl`dirilor cu risc seismic. El spune c`, dintre cele peste 300 de cl`diri cu risc seismic major, doar 10 au fost consolidate pân` acum, cu toate c` pentru acest proiect sunt eligibile fondurile Ministerului Lucr`rilor Publice [i Locuin]ei. Oprescu arat` c` \n multe cazuri lucr`rile de reabilitare sunt mai costisitoare decât construc]ia de la zero a unei cl`diri noi [i c` pentru a gr`bi aceste lucr`ri Prim`ria are \n preg`tire un proiect legislativ care va fi trimis c`tre Parlament prin care s` permit` preluarea temporar` a unei propriet`]i pentru uti-litate public`. Astfel, proprietarii ar urma s` primeasc` locuin]e din fondul locativ al prim`riei, iar acestora ar urma s` li se pl`teasc` o chirie care s-ar indexa anual.

Pentru constituirea acestui fond locativ, ca [i pentru realizarea de locuin]e sociale (acolo unde nevoia actual` a municipa-lit`]ii ar fi de 10.000 de apartamente), primarul Oprescu mizeaz` pe o lovitur` demn` de un maestru financiar. Prelua-rea proiectelor nevândute sau nefinalizate ale dezvoltatorilor imobiliari. “A[tept s` scad` pre]ul [i s` le iau de la dezvoltatori. Totul e s` nimeresc perioada cea mai bun`”, declar` Oprescu, care spune c` au existat dezvoltatori care i-au propus deja s` le achizi]ioneze imobile [i la mai pu]in

de 1.000 de euro metrul p`trat construit, dar c` municipalitatea mai a[teapt`.

INFRASTRUCTURA {I ALTE PROBLEMEÎn ceea ce prive[te lucr`rile de infrastruc-tur` rutier`, prioritar pentru municipa-litate urmeaz` s` devin` “arcul de cerc” din zona nordic` a ora[ului, care va cuprinde ie[irile din ora[ c`tre DN1, c`tre Str`ule[ti, Mogo[oaia, precum [i racordul cu viitoarea autostrad` Bucure[ti-Ploie[ti. De asemenea, municipalitatea se va con-centra pe modernizarea str`zii Avionului, care se pare c` va reprezenta intrarea pe autostrada c`tre Ploie[ti.

Nici proiectele mai extravagante n-au fost uitate. Oprescu spune c` are deja gata proiectul viitoarei autostr`zi suspenda-te, care ar urma s` fie un “inel periferic interior”, construit la o distan]` de 7-8 km de centru. Dincolo de acesta, Capitala ar urma s` fie dotat` [i cu o autostrad` de centur` [i un inel median, proiectul acestuia fiind \ns` \n acest moment regândit, deoarece \n planul ini]ial erau prev`zute 21 de treceri subterane, excesiv de multe pentru a nu bloca circula]ia \n acele puncte \n cazul \n care s-ar trece la partea de execu]ie. În plus, Oprescu spune c` realizarea Pasajului Basarab [i a Stadionului Na]ional r`mân obiective prioritare ale Prim`riei Capitalei.

Dincolo de faptul c` actuala criz` resim]it` pe pia]a imobiliar` ar putea permite municipalit`]ii s` cumpere locuin]e la pre]uri reduse c`rora s` le dea o destina]ie social`, Oprescu spune c` exist` [i o alt` fa]et` pozitiv` a situa-]iei actuale. Dac` acum un an societ`]ile de construc]ii nu prea se \nghesuiau la licita]iile prim`riei, mai ales când venea vorba de lucr`ri de mici dimensiuni precum renovarea de [coli, \n prezent exist` din ce \n ce mai mult interes printre \ntreprinz`torii priva]i pentru a prinde comenzile de la stat, considerate un adev`rat refugiu \n vreme de criz`.

Prin urmare, cu toate dificult`]ile de finan]are inerente unei astfel de crize, municipalitatea va scoate [i anul acesta din pung` sume consistente. Numai c`, dac` pân` acum banii s-au cheltuit cu lar-ghe]e pentru foarte pu]ine rezultate, ar fi cazul ca edilii s` devin` mai strân[i la bu-zunar [i mai exigen]i. Altfel, Bucure[tiul va continua s` arate ca replica balcanic` a Mumbaiului din punct de vedere al infrastructurii [i al traficului. ê

FE

AT

UR

EC

HIN

A

FOCUS


De David WelchChiar dac` General Motors (GM) pierde teren \n SUA - unde vânz`rile au sc`zut cu 49% \n luna ianuarie - totu[i compa-nia \nregistra performan]e remarcabile \n China. |ntr-adev`r, GM a vândut anul trecut acolo mai multe automobile ca nicio-dat`. |ns` acum, consumatorii din China se retrag [i produc`torul de ma[ini pierde teren \n fa]a rivalilor niponi. “GM [i-a pierdut avåntul. Acum nu-[i mai permite nici o gre[eal`”, spune Michael J. Dunne, pre[edinte la Automotive Resources Asia, o divizie a J.D. Power Associates.

Vreme de mai bine de un deceniu, GM a fost produc`torul de ma[ini care trebuia ajuns din urm` \n China. Modelul Buick sedan era ma[ina aleas` de directori executivi din companii medii [i oficiali guvernamentali. |n urm` cu trei ani, GM a lansat Chevrolet, care a fost un succes \n rândul clasei de mijloc. Chiar [i ast`zi, la o trecere rapid` \n revist` a vânz`rilor GM din China, acestea par suficient de solide. Dar asta doar pân` le separ`m de cele ale companiei Wuling, divizia de camioane comerciale. Divizia, cu o cre[tere exponen-]ial`, acoper` 60% din vânz`rile GM din

concureaz` cu japonezii. Din ce \n ce mai mul]i [oferi chinezi con-

chid c` la capitolul calitate niponii sunt superiori, mai spune Dunne.

|ntre timp, problemele din SUA ale GM \ncep s` o macine [i \n str`in`tate. Consumatorii chinezi [tiu c` GM se afl` \n pragul falimentului [i c` a cerut ajutoare din fonduri publice. Un blog local, intitulat China Car Times, l`uda noul Buick Regal, dar apoi se\ntreba: “Cine vrea s` cumpere un produs foarte scump de la o com-panie \ntr-un posibil colaps?”.

Iar aceasta nu este singura problem` a consumatorilor chinezi. Timp de ani buni, GM a vândut pe post de Buick modele Chevrolet restilizate. |n China, cel mai bine vândut model de Buick este Excelle. Este o ma[in` produs` \n Coreea de Sud [i vândut` pe alte pie]e emergente sub numele de Chevrolet Lacetti. Dunne spune c` o serie de cump`r`tori din China au aflat acest lucru [i nu sunt de p`rere c` ma[inile fa bricate \n Coreea sunt la fel de performante ca modelele produse \n SUA. Potrivit unui studiu intern realizat de Hyundai Motor, consumatorii chinezi consider` Excelle un competitor direct al modelelor sedan construite de compania coreean` Hyundai. Ceea ce ar putea explica de ce GM a vândut cu 11% mai pu]ine

modele Excelle \n 2008.GM este mult sl`bit` [i

de]ine resurse limitate. {i totu[i are cinci branduri mari \n China: Buick, Chevy, Cadillac, Opel [i Saab. Com-pania sus]ine c` cele dou` branduri europene au suc-ces [i aduc un plus de profit. Chiar [i a[a, produc]ia noilor modele, promovarea [i co -mercializarea lor prin re]elele dealerilor auto \nseamn` sume mari de bani. O idee

nu tocmai bun ,̀ când Saab [i Opel au vândut \mpreun ̀anul trecut \n toat ̀Asia doar 5.600 de ma[ini. Dat ̀fiind [i miza de miliarde de dolari - chinezii au achizi]ionat luna trecut ̀mai multe ma[ini decât ameri-canii - GM ar trebui s ̀\nve]e din strategia din SUA: s ̀elimine unele branduri [i s ̀se concentreze pe cele r`mase. ̂

GM FRÂNEAZ~{I |N CHINAConsumatorii, preocupa]i de calitate [i de viitorul

produc`torilor auto, achizi]ioneaz` modele japoneze

China, dar marjele sale de profit sunt extrem de mici [i compania american` de-]ine doar o treime din Wuling.

Mai apar [i alte aspecte \n leg`tur` cu care GM nu poate face mare lucru. Toyota [i Honda se extind agresiv [i chinezii dau uit`rii resentimentele fa]` de Japonia [i fa]` de compor-tamentul acesteia \n timpul r`zboiului. Anul trecut, pentru prima oar`, Toyota a vândut \n China mai multe autoturisme decât GM, iar Honda sufl` \n ceafa ameri-canilor. Buick [i-a pierdut din str`lucire, \n mare parte deoarece chinezii \[i permit m`rci prestigioase din Eu-ropa, precum Audi sau BMW, spune Dunne. Iar lansarea de anul trecut a unei serii de noi modele nu ajut` GM, de[i Frederick A. “Fritz” Hen-derson, pre[edinte [i director opera]ional \n consiliul de administra]ie, are a[tept`ri mari din partea noului Buick Regal.

Când GM de]inea o cot` mai mare din pia]a din China, nu se temea de compara-]ii la capitolul calitate cu al]i rivali. Acum

Vânz`rile Cadillac au \ncetinit, pe m`sur` ce chinezii cump`r` modele Audisau BMW

-16%este sc`derea vânz`rilor Buick \n China \n 2008, când \ntreaga pia]` auto a crescut cu 7%Sursa: J.D. Power Asia Pacifi c

24


FOCUS

JEN

NY

RO

LLO

25

De Silvia Pan]uruPe portalul www.callcosts.ie, orice irlan-dez poate s` se decid` imediat \n privin]acompaniei de telefonie fix`, mobil` sau de internet la care s` se aboneze. Dup` câteva \ntreb`ri, cum ar fi num`rul de minute vorbite lunar \n medie, ce pro-cent din apeluri este realizat \n alte re]ele sau \n ce parte a s`pt`mânii se efectu-eaz` cele mai multe apeluri, utilizato-rului \i apare o list` destul de scurt` cu ofertele care i se potrivesc cel mai bine. Pe astfel de site-uri, cu care sunt dotate 10 dintre statele europene, au intrat chiar [i câte 60.000 de oameni pe lun`.

|n România, Autoritatea de Regle-mentare \n Comunica]ii (ANC) a ajuns la concluzia c` utilizatorii chiar nu se mai pot descurca prin h`]i[ul de oferte ale furnizorilor de comunica]ii. “Unul dintre operatori mi-a spus c` are 1.200 de variante de oferte”, a spus Liviu Nis-toran, pre[edintele ANC. Pentru a face un pic de lumin`, autoritatea va organiza o licita]ie pentru a construi un com-parator de oferte, care va fi func]ional, cel mai probabil, la sfâr[itul anului sau cel târziu \n primul trimestru al anului

viitor. |ntr-o prim` faz`, se va organiza o licita]ie pentru a desemna compania care se va ocupa de construc]ia site-ului, iar algoritmul dup` care va func]iona va fi elaborat \mpreun` cu operatorii de comunica]ii. Bugetul estimat pentru por-talul care va fi botezat cel mai probabil costtel.ro este de 200.000 de euro.

Unele dintre efectele observate \n statele \n care s-au \nfiin]at astfel de comparatoare este sc`derea tarifelor [i intensificarea concuren]ei. |n Europa, exist` state \n care aceste portaluri sunt private, dar gradul de\ncredere al clien]ilor nu este foarte crescut.

S`pt`mâna trecut`,reprezentan]ii ANC au avut o \ntâlnire cu opera-torii de comunica-]ii, iar mesajul general al acestora a fost unul negativ. “Cei mai nemul-]umi]i au fost operatorii cei mai mari de telefonie mobil`”, a spus Nistoran, referindu-se, bine\n]eles, la Orange [i Vodafone.

Printre motivele invocate de operatori a fost faptul c` portalul ar oferi doar o compara]ie cantitativ`, nu [i una calita-tiv`. Unii dintre reprezentan]ii operato-rilor au spus chiar c` nu exist` un studiu care s` arate c` românii ar sim]i nevoia s` aib` un astfel de comparator.

De altfel, reprezentan]ii Orange nu au vrut s` comenteze pe aceast` tem`, delegând Asocia]ia Operatorilor Mobili din România (AOMR) s` vorbeasc` \n numele lor. “Consider`m c` o evaluare strict cantitativ` va descuraja pe viitor dorin]a operatorilor de a investi \n calita-te, \n detrimentul utilizatorilor finali”, se arat` \ntr-un comunicat al AOMR.

Proiectul nu este v`zut cu ochi buni nici de reprezentan]ii Romtelecom, cel mai mare furnizor de telefonie fix` [i internet \n band` larg`. Ace[tia au o rezerv` \n ceea ce prive[te capacitatea comparatorului de tarife de a oferi o ghidare corect` a utilizatorilor. Singurul criteriu ce va fi folosit de acesta ]ine de nivelul tarifelor, “f`r` a lua \n conside-rare alte criterii esen]iale \n alegerea serviciilor, cum sunt parametrii de cali-tate sau afinitatea fa]` de brand”, spun reprezentan]ii Romtelecom. Astfel, un efect al comparatorului ar fi dezavanta-jarea operatorilor care investesc masiv \n infrastructur` [i \n rela]iile cu clien]ii.

Nu se [tie \nc` dac` exist` riscul ca unii dintre operatori s` ia m`suri legale pentru a ataca hot`rârea ANC care include [i decizia de \nfiin]are a comparatorului. Aceast` hot`râre mai con]ine o serie de prevederi care au ca scop o informare mai transparent` a clien]ilor. Printre cele mai importante obliga]ii ale operatorilor se mai num`r` informarea abona]ilor cu minim 15 zile \nainte de expirarea con-tractului \n leg`tur` cu dreptul acestuia

de a rezilia contractul.Demersurile ANC vin \n

urma a peste 3.500 de peti-]ii [i solicit`ri de informa-]ii primite anul trecut de la utilizatori de servicii de comunica]ii. “{i acesta este doar vârful icebergu-lui”, mai spune Nistoran ad`ugând c` cea mai mare parte din reclama]ii merge direct la operatori sau la Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Consuma-torilor (ANPC). ê

|NTREBA}I-LPE COSTTELComparatorul tarifelor de telefonie [i internet pe care îl

vom avea pân` la sfâr[itul anului, Costtel.ro, nu le este

foarte simpatic operatorilor. De ce le este acestora fric`?

200mii euroeste bugetul estimat pentru realizarea por-talului comparator de oferte pe plan localSursa: ANC

26

NOUAECUA}IEBANCAR~De Alice Taudor În fa]a ghi[eului nu se mai dau credite, iar \n spate

se fac planuri de dezvoltare sau supravie]uire. 2009 va schimba profund strategiile b`ncilor


RIC

K G

AR

DN

ER

PH

OTO

GR

AP

HY

Un banc care circul` \n cercurile (cum altfel) bancare \n România spune c`, mai nou, ofi]erii de credit nu mai r`spund cu “da” decât atunci când sunt \ntreba]i de c`tre clien]ii care solicit` telefonic informa]ii dac` mai sunt pe fir. E dracul chiar atât de negru sau doar ne place s` mai [i glumim? Claudiu Bud, director opera-]ional la compania de brokeraj de credite Creditlink, spune c`, de la finele anului trecut pân` acum, num`rul de cereri de credit s-a men]inut la un nivel extrem de sc`zut. Ceea ce spun brokerii se confirm` \n datele b`ncii centrale [i ale b`ncilor comerciale. Numai la BCR, \n ultimele trei luni ale anului trecut, s-au acordat cu 60% mai pu]ine credite noi comparativ cu trimestrul anterior.

27

COVER STORY

28Între timp, apar [tiri despre ING care concediaz` 7.000 de angaja]i la nivel global sau Royal Bank of Scotland (RBS), aflat` \n fa]a posibilit`]ii de a fi na]ionalizat` \n totalitate. Deocamdat`, potrivit repre-zentan]ilor sucursalei locale a ING, implica]iile pentru România \n urma a ceea ce se\ntâmpl` la banca mam` se vor decide dup` auditarea rezultatelor financiare, apro-ximativ la mijlocul lunii fe-bruarie. Cu toate astea, v`zut de la Banca Na]ional`, tabloul are [i pete de lumin` [i culoa-re. “Suferim de pesimism ira-]ional”, afirma recent Valentin Lazea, economistul [ef al BNR. “Sistemul bancar e solid [i nu ne va crea problemele din alte ]`ri, ba chiar va fi o ancor` a redres`rii”, declara cu ocazia prezent`rii raportului asupra infla]iei [i guvernatorul B`ncii Na]ionale a României (BNR), Mugur Is`rescu.

Potrivit acestuia, pia]a local` a fost salvat` de tradi]io-nalismul b`ncilor, care au ofe-rit produse simple, chiar dac` cu marje de câ[tig “enorme”. Chiar [i \n condi]iile \n care for]ându-se nota s-ar putea considera active “toxice” ex-punerile pe marile proiecte imobiliare, cel pu]in \n cazul unor b`nci lucrurile nu par tragice. OTP Bank are o pon-dere de sub 5% a finan]`rilor pentru mari proiecte din tota-lul creditelor acodate corpora-]iilor, iar Banca Transilvania are o expunere pe sectorul imobiliar de 3,5%. “Sunt b`nci care continu` s` lucreze, s` dea credite”, preciza la rândul s`u Radu Ghe]ea, pre[edintele CEC [i al Asocia]iei Române a B`ncilor (ARB). Motorul merge deci \nainte, chiar dac` viteza credit`rii s-a redus. Ofi-cialii B`ncii Centrale apreciau ca normal cu câ]iva ani \n urm` un ritm de cre[tere de 25%. Drago[ Cabat, pre[edintele Aso-cia]iei Anali[tilor Financiari crede c`, [i \n condi]iile \n care nu am avea cre[tere economic` deloc, creditarea tot ar avansa cu circa 10% \n 2009.

DE UNDE BANI?

Dar de unde \[i vor lua b`ncile banii [i pe cine vor mai \mpru-muta? “Capacitatea de atragere de resurse e utilizat` acum la maxim”, afirma recent Petre Bunescu, vicepre[edintele BRD - Groupe Société Générale. Ceea ce spune Bunescu se


VIS

TA

„NE VOM CONCENTRA PE IMM, PE ECONOMISIRE {I INVESTI}II,

PE PRIVATE BANKING {I PE DEZVOLTAREA CANALELOR DE

ELECTRONIC BANKING”, LASZLO DIOSI, PRE{EDINTELE OTP ROMÂNIA

29vede \n vitrinele b`ncilor, \n promo]iile la depozite. De ce acum goana dup` banii popula]iei? Pentru c` finan]`rile \n euro au devenit prohibitive. Pân` acum, banii erau ieftini, la fel [i creditele \n euro. Acum, jocul are alte reguli. Ionu] Dumitru, [eful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank face un calcul simplu al costului pe care o banc` local` trebuie s` \l pl`teasc` pentru o finan]are pe pia]a extern`: la Euribor (circa 2,1% la 6 luni) se adaug` peste 6 puncte procentuale riscul de neplat`, plus 2-3 puncte procentuale costul rezervei minime obligatorii [i un punct procentual provizioanele. “Cu cât s` dai un credit ca s` fie atractiv?”, se \ntreab` analistul.

Iar b`ncile locale sunt dependente \n mare m`sur` de banii din afara ]`rii. Potrivit unor date ale B`ncii Central Europene, resursele b`ncilor din România provin \ntr-o pondere de peste 30% din finan]`ri externe. Suma acestor finan]`ri era, la finele anului 2008, de 24 de miliarde de euro, dintre care 22 de miliarde reprezint` linii de finan-]are de la b`ncile mam`. “Nu se observ` o retragere a ba-nilor de la b`nci. Avem confirm`ri [i angaja-mente c` se re\nnoiesc integral liniile de finan]are”, asigur` Valentin Lazea, economistul [ef al BNR. Mugur Is`rescu spune, la rândul sù, c` “nu se poate vorbi de reducerea finan]`rilor, \n 90% din cazuri se re\nnoiesc creditele”. Au-relian Dochia, Managing Partner al Concept - Economic and Business Consulting, apreci-az` chiar c` ar putea fi suplimentate. Astfel, \n opinia consultantului, dac` anul trecut am avut intr`ri de peste 24 de miliarde, \n 2009 am putea primi 25-26 de miliarde.

Mesaje lini[titoare vin [i din partea banche-rilor. “Toate aceste linii de credit vor fi re\nno-ite”, spune Petre Bunescu, de la BRD. “Erste va continua s` asigure, ca [i pân` acum, finan-]area BCR”, declara de asemenea Wolfgang Schoiswohl, vicepre[edinte executiv al BCR, \n urm` cu dou` s`pt`mâni. Grupul UniCre-dit va prelungi anul acesta liniile de finan]are care ajung la scaden]` [i va aduce fonduri noi, potrivit lui R`svan Radu, pre[edintele executiv al UniCredit }iriac. Ofi-cialii OTP România afirm` c` banca mam` din Ungaria va asigura finan]area subsidiarei din România [i dup` ce lini-ile actuale de credit vor ajunge la maturitate. Laszlo Diosi, pre[edintele OTP România, precizeaz` c` liniile de credit au fost contractate pe o durat` de 5-7 ani [i sunt \nc` valabile, drept urmare, atâta timp cât aceste finan]`ri nu expir`, sta-bilitatea b`ncii e garantat`. Raportul credite / depozite este la OTP de 200%, dar, dup` cum spune Diosi, continu` s` se \mbun`t`]easc`. O alt` banc` la fel de agresiv` ca OTP \n 2007 [i 2008, Volksbank România va continua s` beneficie-ze de finan]are din partea b`ncii mam`, ceea ce presupune, potrivit Melaniei H`ncil`, [efa departamentului cercetare [i strategie a b`ncii, credite de peste o jum`tate de miliard de euro \n 2009. {i reprezentan]ii B`ncii Române[ti sunt\ncrez`tori c` vor ob]ine [i \n anul \n curs sprijinul b`ncii din Grecia. “Obiectivul principal \n 2009 este s` reducem dependen]a de pie]ele interna]ionale [i s` \nt`rim indicato-

rii de lichiditate”, spune la rândul sù Steven van Gronin-gen, pre[edintele Raiffeisen Bank.

“B`ncile nu tip`resc bani”, puncteaz` [eful Raiffeisen Bank, a[a c` trebuie s` aib` surse pe care apoi s` le plaseze \n credite, iar sursele din strìn`tate sunt acum extrem de scumpe. Prin urmare, singura resurs` cu un cost accepta-bil sunt depozitele atrase \n România. Inten]ia Raiffeisen pe termen lung este ca finan]area acordat` clien]ilor s` fie adus` la nivelul resurselor atrase prin depozite. Mai pre-cis, dup` cum explic` R`zvan Munteanu, vicepre[edintele diviziei de retail a b`ncii, s` se ajung` la un raport credite/depozite de 100%, de la circa 120% cât este \n prezent. În cazul Volksbank, raportul credite/depozite s-a situat la 5,8 la sfâr[itul anului 2008, dar banca se bazeaz` pe sume con-sistente din afar`.

Dac` banii externi au devenit atât de scumpi, b`ncile ar putea trece la finan]area \n lei. Raportul credite / depozite pentru moneda na]ional` este de 95%, mult mai bun decât \n cazul euro, unde este de 200%, potrivit datelor BNR. Aceas-

ta \nseamn`, practic, c` pentru doi euro credit este depus doar un euro \n banc`. Depozitele popula]iei se fac \ns` pe termene scurte, de circa 1-3 luni, potrivit lui Petre Bunescu de la BRD, \n condi]iile \n care \mprumuturile se acord` pe durate de cel pu]in un an. În plus, depozitele la lei au cunoscut o reducere chiar [i \n octom-brie [i noiembrie, lunile de vârf ale promo]iilor bancare la produsele de economisire. Bunescu crede c`, \ncepând cu luna ianuarie, to]i cei care [i-au retras banii din b`nci \i vor readuce \n de-pozite, motiva]i de nivelul dobânzilor, dar [i de rec`p`tarea \ncrederii \n sistemul bancar.

Dar exist` [i alte resurse de lichiditate la care râvnesc bancherii. Consiliul de Adminis-tra]ie al B`ncii Na]ionale a surprins din nou \n mod nepl`cut pia]a, prin decizia de a men-]ine nivelul rezervelor minime obligatorii. Care ar fi sumele pe care le vor bancherii \n pia]`? Herbert Stepic, pre[edintele Raiffeisen Inter-

na]ional, afirma la un moment dat c` ar fi nevoie de 5 mili-arde de euro pentru ca \n sistemul bancar s` se reinstaureze\ncrederea. Steven van Groningen, pre[edintele b`ncii loca-le, sublinia c` nu e vorba de particip`ri directe ale statului la capitalul b`ncilor, ci de interven]ii ale b`ncii na]ionale cu injec]ii de lichiditate. Singurele interven]ii ale statului s-au f`cut pân` acum la b`ncile cu capital de stat, CEC [i Exim-bank. “BRD nu are nevoie de capital de la stat”, spune Petre Bunescu. Cristian Popa, viceguvernator al BNR, spune [i el c` b`ncile locale nu au nevoie de un fond de salvare de la stat, adùgând c` nici o banc` nu are un nivel al solvabilit`-]ii sub 8%. Potrivit viceguvernatorului, \n toate cazurile \n care BNR a cerut suplimentarea capitalului, “cererea a fost prompt onorat`”.

PERICOLUL RESTAN}ELOR

Amenin]area vine \ns` mai degrab` din partea clien]ilor, [i mai pu]in dinspre costurile de finan]are, ratingurile ne-gative pe care le prime[te România sau dinspre deciziile


COVER STORY

22 mld. euroreprezint` totalul liniilor de fi nan]arecontractate de b`ncile din România de la b`ncile mam` din strìn`tate la fi nele anului trecutSursa: Raiffeisen Bank

30BNR. Companii sau persoane fizice, \mpreun`, sunt atinse de criz`. Ritmul de cre[tere a restan]elor a c`p`tat \n ulti-mele luni o vitez` \ngrijor`toare. Dac` \n noiembrie 2007 ponderea creditelor \ndoielnice [i a restan]elor din total credite era de 3,8%, dup` un an au ajuns la 5,8%, conform declara]iilor Rozaliei Pal, analist al UniCredit, citând date ale BNR. {erban Epure, directorul general al Biroului de Credit observ` o cre[tere “destul de accentuat`” a volumu-lui restan]elor \n perioada octombrie-noiem-brie 2008, cu o sc`dere a sumelor restante \n decembrie. Cu toate acestea, raportul dintre sumele restante [i cele datorate a fost \n jur de 1%. R`zvan Munteanu, de la Raiffeisen Bank men]ioneaz` c` decembrie-ianuarie este \n mod obi[nuit o perioad` \n care cresc \ntâr-zierile la plata ratelor \n cazul persoanelor fi-zice, pentru c` acestea au cheltuieli mai mari \n perioada s`rb`torilor de iarn`, iar zilele de concediu fac activit`]ile administrative, cum este plata ratelor, mai dificile.

Dup` cum explic` Radu Ghe]ea, toate credi-tele f`r` garan]ii reale au \n spate asigur`ri de risc financiar. În situa]ia \n care creditul devine restant, se prime[te de la asigur`tor \n jur de 70-80% din suma de recuperat. În ce prive[te asigur`rile la nivelul credit`rii persoanelor juridice, lucrurile sunt la \nceput, dar, dup` cum explic` pre[edintele ARB, exist` un sistem foarte bine organizat din punct de vedere al garan]iilor.

La problemele pe care clien]ii persoane fizice sau compa-nii le-ar putea avea din cauza [omajului sau a falimentului se adaug` cele create de cursul de schimb. “Vedem o oare-care deteriorare a portofoliului de credite”, spune R`zvan Munteanu de la Raiffeisen Bank, \ns` considerabil sub ceea ce indicau testele de stres pentru un asemenea nivel de de-preciere. Deci situa]ia nu e de natur` s` \ngrijoreze. Cel pu-]in la Raiffeisen Bank.

Ar fi posibil s` se ajung` la o cre[tere atât de mare a re-stan]elor \n cazul unor b`nci, \ncât s` fie nevoie de na]ionali-zarea datoriilor? “Cu siguran]` nu”, spune Aurelian Dochia. Anticipând o cre[tere a restan]elor \n continuare, bancherii \[i iau m`suri de precau]ie. CEC are 600.000 de clien]i per-

soane fizice. Dup` cum spune Radu Ghe]ea, angaja]ii b`ncii se preg`tesc pentru cazul \n care vor trebui ree[alonate sau rescanden]ate anumite credite. “Pentru companii, lucr`m intens. Sunt multe cazuri pe care le analiz`m \n fiecare zi”, spune oficialul CEC.

ARB a trecut \ns` [i la cereri oficiale c`tre BNR. Asocia-]ia a trimis o scrisoare c`tre Banca Central` \n care solicit` ca termenul de 90 de zile de \ntârziere a pl`]ii, dup` care

se trece conform legii la executarea silit`, s` fie prelungit la 150 de zile. A p`stra un client ar putea fi [i \n beneficiul b`ncii. “B`ncile ar trebui s` urm`reasc` [i s` identifice compor-tamentul financiar al clien]ilor \n perioada de criz`”, recomand` Constantin Ilin-Iancu - Manager, Departamentul de Consultan]` pentru Optimizarea Performan]ei la Price-waterhouseCoopers România. Expertul este de p`rere c`, o dat` ajunse la portofolii cu un num`r mare de clien]i, persoane fizice [i companii, b`ncile trebuie s` \[i extrag` profi-tabilitatea din continua gestionare eficient` a

acestor portofolii, pentru a putea preveni pierderea lor sau reducerea profitabilit`]ii medii per client. E limpede c` acei debitori corec]i, clien]i buni, trebuie p`stra]i. De unde vor fi lua]i \ns` clien]ii noi?

SCHIMB~RI DE MACAZ ÎN STRATEGIE

5,5 milioane de români se afl` \nscri[i \n baza de date a Bi-roului de Credit, ca pl`titori corec]i de credite sau ca restan]ieri, conform datelor institu]iei. Cifra dep`[e[te num`rul salaria]ilor, ceea ce \nseamn` c` o bun` parte dintre ei au mai mult de un credit contractat. Pentru finele anului 2008, Ionu] Dumitru, de la Raiffeisen Bank, estimeaz` o ponde-re a datoriilor \n venitul lunar disponibil al popula]iei era de peste 20%. Suntem \n aceste condi]ii clien]i buni pentru b`nci? Petre Bunescu crede c` mai e loc de cre[tere pentru retail, dac` ]inem cont c` gradul de intermediere bancar` \n momentul de fa]` (ponderea volumului de credite \n Produ-sul Intern Brut) este de circa 40%. “Dup` ce trece criza, vom ajunge la 60%”, spune Bunescu.

Ce va mai \nsemna retailul \n 2009 pentru b`ncile care


Ce strategii vor adopta b`ncile \n 2009:SE SCHIMB~ FOAIA

STOPAREA EXPANSIUNII|n condi]iile \n care seg-mentul de retail banking s-a gripat brusc, b`ncile opresc extinderea (Raiffeisen, Alpha Bank, Banca Româneasc`, UniCredit }iriac) sau chiar restrâng num`rul de unit`]i (Banca Transil-vania, Citifi nancial).

SOLU}IIIEFTINESe va da mai mult` aten]ie canalelor de electronic banking, care s` suplineasc` lipsa sucursalelor. OTP [i Volksbank au anun]at deja eforturi \n aceast` direc]ie.

SUPRAVEGHERE STRICT~B`ncile trec la monitorizarea atent` a portofoliilor de clien]i,pentru prevenirea restan]elor. Dac` va fi nevoie, se poate ajunge la ree[alonarea [i res-caden]area creditelor.

FOCUS PE ECONOMISIREDac` pân` acum erau obi[nui]i cu promo]iile la credite, b`ncile au\nceput deja s` mute accentul pe depozite, cu scopul de a atrage lichidit`]ile extrem de necesare, dar greu de ob]inut acum de pe pie-]ele externe.

MARJEMAI MICIDin cauza scumpirii fi nan]`rilor, marjele de dobând` la creditele acordate clien]ilor vor sc`dea, deci [i profi -turile bancherilor.

135%este raportul credite / depozite \n lei [i valut` pe pia]a ban-car` romåneasc`Sursa: BNR

31

\n ultimii doi ani au deschis sucursale la fiecare intersec]ie tocmai ca s` atrag` clien]ii persoane fizice? Laszlo Diosi, de la OTP, spune c` \n 2009 banca sa se va concentra pe IMM [i produse de economisire [i investi]ii, pe categoria de clien]iprivate banking [i pe dezvoltarea canalelor de electronic

banking. Banca la distan]` ar putea suplini expansiunea de pân` acum cu sucursale. OTP las` \n urm`, deci, stra-tegia agresiv` de cre[tere pe \mprumuturile ipotecare acordate persoanelor fizice [i alege s` evolueze sub semnul pruden]ei. Strategie care se pare c` va fi valabil` pentru majoritatea b`ncilor. Steven van Groningen, pre[edintele Raiffeisen Bank, anticipeaz` la nivelul \ntregului sistem bancar sc`derea profitabilit`-]ii, reducerea ritmului de cre-ditare [i focus pe atragerea de depozite. “Retailul nu va mai cre[te \n acela[i ritm de pân` acum”, spune [i Petre Bunescu, de la BRD.

De remarcat este orienta-rea pe care o va avea \n 2009 Volksbank România, care s-a axat \n anii trecu]i mai ales pe finan]area imobiliar` [i retail. La finele anului tre-cut, finan]`rile imobiliare ajunseser` la 41% din totalul creditelor corporate. Banca inten-]ioneaz` s` reduc` aceast` expunere pe viitor. “Strate-gia noastr` pe corporate se va axa pe finan]area exclu-siv` a \ntreprinderilor mici [i mijlocii cu cifre de afaceri\ntre 1- 50 milioane de euro”, anun]` Melania H`ncil`, [efa departamentului cercetare [i strategie de la VBR. În plan se afl` [i cre[terea veniturilor din opera]iuni [i a dezvolt`rii unor produse non riscante – pachete de cont curent, elec-tronic banking, asigur`ri.

Dar, dac` retailul \[i va \ncetini cre[terea, nu \nseam-n` c` nu i se va mai acorda aceea[i aten]ie. “Retailulr`mâne cel pu]in la fel de important pentru banc` [i \n 2009. Nu vor exista mo-dific`ri \n privin]a orien-

t`rii pe segmente, ci mai degrab` un accent pe categorii de produse”, spune R`svan Radu, de la UniCredit }iriac. În 2009, dup` cum precizeaz` oficialul UniCredit, banca se va implica intens \n atragerea de fonduri structurale, pentru IMM [i marii clien]i corporati[ti, iar pân` la finalul primului V

ISTA

COVER STORY


„PENTRU COMPANII, LUCR~M INTENS. SUNT MULTE CAZURI

(DE REE{ALON~RI SAU RESCADEN}~RI) PE CARE LE

ANALIZ~M |N FIECARE ZI”, RADU GHE}EA, PRE{EDINTELE CEC

32trimestru va fi func]ional` la nivelul \ntregii re]ele divizia de Consumer Finance.

{i Citibank se repozi]io-neaz` ca banc` universal`, dup` cum sus]in reprezen-tan]ii institu]iei de credit. Banca se preg`te[te s` adau-ge ofertei existente de credite [i carduri de credit, un pro-dus de administrare a averii.

Dup` cum se vede, nu se va renun]a la un tip de creditare sau alta. Semnele bune, dup` cum spune Claudiu Bud, de la Creditlink, \ncep s` se vad`. O persoan` care se \ncadra anul trecut numai la 50.000 de euro la un credit garantat cu ipotec`, acum se \ncadreaz` la 70.000. Constantin Ilin, de la Pricewaterhouse Coopers crede c` ar fi pu]in probabil ca b`ncile s`-[i redirijeze resursele acum, pentru a se concentra numai asupra unor segmente de clien]i, \n detri-mentul celorlalte segmen-te. Toate prognozele indic` faptul c` exist` mult spa]iu pentru dezvoltarea serviciilor bancare pe fiecare segment \n parte, deci b`ncile nu vor dori s` piard` nici o oportunitate de afaceri pe nici un segment de clientel`, dup` cum apre-ciaz` consultantul.

SE REDUC RE}ELELE {I

PERSONALUL

Dac` retailul se restrânge, se reduce [i num`rul agen]iilor. Mai ales c` b`ncile sunt mai atente la cheltuieli. “Într-o pe-rioad` cu destule incertitudini [i cu rate de cre[tere pe care le anticip`m ca fiind foarte mici, un aspect important este s` fim aten]i la cheltuieli”, spune Steven van Groningen, ad`ugând c` acest lucru nu\nseamn` neap`rat reduceri de costuri. Ar fi posibil \ns` ca banca de la parterul blocului s` dispar` \n curând? Nu \n mod cert, dar cu siguran]` nu va mai ap`rea o alta lâng` ea.

Alpha Bank, de exemplu, are acum 200 de sucursale, din-tre care 75 deschise numai \n 2008. În anul \n curs, dup` cum sus]in reprezentan]ii b`ncii, nu se \nchid sucursale, dar

nici nu se vor mai deschide altele noi. Robert Rekkers, di-rectorul general al B`ncii Transilvania, declara \n urm` cu dou` s`pt`mâni c` \n 2009 va \nchide circa 20-30 de agen-]ii. Citibank \nchide 30 de agen]ii Citifinancial, preferând colaborarea cu brokerii vânz`rilor prin angaja]i proprii.


VIS

TA

„ACTIVELE PER TOTALUL SISTEMULUI BANCAR VOR CRE{TE

|N 2009 CU APROXIMATIV 5%, IAR PROFITUL VA FI PU}IN

PESTE ZERO”, DRAGO{ CABAT, PRE{EDINTELE ASOCIA}IEI ANALI{TILOR FINANCIARI

33Procesul de repozi]ionare va avea ca rezultat [i reducerea personalului cu aproximativ 80 - 90 de posturi.

La Volksbank România e posibil` reducerea num`rului fran-cizelor, dar nu \n urma unei decizii administrative, ci a celor care le de]in. Cel mai probabil s-ar putea \nchide cele nou des-chise. În schimb, banca va deschide alte 15 noi agen]ii proprii. {i Intesa Sanpaolo Bank, care de]ine \n prezent o re]ea de 92 de unit`]i, va mai deschide \n primul trimestru al anului alte 4 - 5 unit`]i. Potrivit lui Riccardo Parasporo, girector general ad-junct al Intesa Sanpaolo Bank, tot \n 2009 banca va inaugura [i primele sucursale specializate, dedicate unui anumit segment de pia]` (private banking, respectiv mari corpora]ii).

Faptul c` se taie din costuri e confirmat de firmele de recruta-re. Loredana Ladunca, director al LCL Financial Recruitment, spune c`, \ncepând cu luna no-iembrie, num`rul de CV-uri tri-mise din partea candida]ilor din sectorul financiar-bancar s-a du-blat. Dac` \nainte de noiembrie se primeau o medie de 5-10 CV-uri lunar, acum cererile au ajuns la 20-30. Aplican]ii provin \n spe-cial din departamentele afectate direct de criz`, [i anume ofi]eri de credite sau personal administra-tiv din agen]ii. Pe de alt` parte, cei care \[i caut` de lucru nu au o vechime mai mare de doi ani \n respectivele institu]ii, drept urmare sunt cei care nu au avut timp s` demonstreze abilit`]ile pe care le-au “vândut” \n momentul angaj`rii, dup` cum precizeaz` Ladunca. “Criza va fi folosit` de b`nci pentru a disponibiliza acel personal care nu a performat la nivelul cerin]elor”, spune Gabriela Tudor, director general adjunct al Institutului Bancar Român (IBR).

Iar cei care sunt \n c`utarea unui job \l g`sesc foarte greu tot \ntr-o banc`. Daniela Necefor, Managing Partner la TBS Consulting, spune c` cele patru b`nci cu care colaboreaz` nu dau oameni afar`, ci \i relocheaz` pe alte posturi. Cu toate astea, [i la TBS a crescut num`rul de aplica]ii trimise cu 5%, cele mai multe din partea vânz`torilor de credite, afacerea care a mers cel mai bine pân` acum. O mare parte dintre cei care alt`dat` erau cei mai c`uta]i oameni \ntr-o banc` se reprofileaz` acum c`tre vânzarea de asigur`ri sau colectarea de debite. |n prezent, dup` cum spune Loredana Ladunca, institu]iile financiare au nevoie de speciali[ti \n manage-ment de risc, audit intern, actuariat sau consilieri juridici.

Probabil c` la IBR se va specializa personal \n acest an [i \n anii urm`tori, potrivit Gabrielei Tudor, mai ales \n domeniul administr`rii riscurilor, pe partea de monitorizare, dar mai ales pe cea de administrare a riscului de portofoliu. Ceea ce confirm` \nc` o dat` c` se trece de la expansiune maxim` la pruden]` maxim`. Anul trecut num`rul total al angaja]ilor

din sistemul bancar, potrivit datelor IBR, s-a situat \n jurul a 71.000 - 72.000, cifr` care, \n opinia Gabrielei Tudor, mai degrab` va stagna decât s` descreasc`. În acela[i timp, IBR e \n curs de a oferi o alternativ` profesional` persoanelor cu mult` experien]` bancar` [i care sunt amenin]ate cu dispo-nibilizarea. O specializare nou` ar fi mediatorii \n domeniul conflictelor din industria financiar-bancar`. Iar conflictele, ]inând seama c` se anticipeaz` [i de c`tre BNR, a[a cum de-clar` Cristian Popa, un volum crescut al restan]elor, promit s` fie mai vizibile acum ca \n trecut. Dar, cel pu]in [tim c` vor veni \n continuare bani \n sistem [i c` restan]ele nu vor fi atât de periculoase cât s` cear` bani publici.

În timp ce noi ne consider`m pu[i la ad`post, curg [tirile despre na]ionaliz`ri. “Na]ionalizarea \n sistemul bancar ex-tinde la o scar` mult mai profund` controlul statului asupra economiei”, crede Cosmin Marinescu, Conferen]iar universitar doctor La Academia de Studii Economice, ceea ce \n opinia pro-fesorului \nseamn` pe termen lung “\napoiere economic` [i de-gradare spiritual`”. Dumitru Tudorache, profesor de moned` la Universitatea Româno-American` este, \ns`, de p`rere c` na-]ionalizarea unor b`nci va fi urmat` imediat dup` sfâr[itul crizei de o urgent` revitalizare, \ntrucât statul [i-ar recupe-ra fondurile investite acum, iar b`ncile ar beneficia din nou de avantajele economiei de pia]`. Lumea a[a cum o [tim s-ar putea schimba mult \n anii care urmeaz`, fie c` statul va fi mai puternic sau c` firmele private \[i vor p`stra aceea[i autonomie. Oricât se va schimba, “va fi \n continuare nevoie de b`nci”, a[a cum spune Petre Bunescu, vicepre[edintele BRD. Cu piciorul pe frân` [i privind cu team` \nainte, bancherii sus]in c` vor trece cu bine peste 2009, chiar dac` cu profituri mult mai mici. Obloanele nu vor fi trase, mai ales c` majoritatea acelora dintre noi care au un venit, mai au [i un \mprumut de pl`tit. êV

ALI M

IRE

A /

VIS

TA

COVER STORY


B`ncile de la parterul blocurilor vor intra \n “conservare”

Un vânt rece bate dinspre centrul financiar al Londrei pân` pe malurile fluviului Main, \n Frankfurt, [i nu are nici o leg`tur` cu iarna. Fiorii reci resim]i]i \n capitalele financiare ale B`trânului Continent au la baz` \nr`ut`]irea situa]iei economice din Eu-ropa, pe m`sur` ce anali[tii [i autorit`]ile revizuiesc negativ estim`rile pentru 2009, iar b`ncile sunt suspectate de probleme ascunse \n contabilitate.

Pr`p`dul din ultimele zile din ianuarie, mai ales \n Marea Brita-nie, a fost uluitor. Pe 19 ianuarie, premierul britanic Gordon Brown a lansat noul program care ofer` b`ncilor garan]ii nelimitate \n fa]a pierderilor de miliarde de lire [i a anun]at \nfiin]area unui fond de 50 de miliarde de lire sterline pentru a achizi]iona titluri cu valoare ridicat`, dar care nu sunt lichide. |ns` noul plan de salvare pare s` fi speriat [i mai mult investitorii. Ac]iunile unor gigan]i precum Barclays [i “noul” Lloyds, format dup` fuziunea supravegheat` de guvern \ntre Lloyds TSB and Halifax Bank of Scotland, au sc`zut cu 40%, respectiv 56%.

Institu]iile financiare din Europa sufer` [i din cauza temerilor accentuate ale investitorilor. Solida Deutsche Bank a sc`zut cu peste 27% de la anun]ul f`cut pe 14 ianuarie privind \nregistrarea unor pierderi nea[teptate de 6,3 miliarde de dolari, din cauza expunerii la investi]ii financiare riscante. Cea mai mare banc` francez`, BNP Paribas, a pierdut aproape 30% din capitalizarea la burs` \n aceea[i perioad`. Chiar [i banca spaniol` Santander, altminteri \nfloritoare \n ciuda crizei, a sc`zut cu 12% \n ultima s`pt`mân` din ianuarie.


De Mark Scott

Elementul comun care provoac` aceast` pr`bu[ire bancar` este \ngrijorarea tot mai mare privind evolu]ia din acest an a economiei europene [i globale. Sigur, exist` \nc` preocup`ri legate de expune-rea la active problematice americane. Dar, \n prezent, \n condi]iile \n care produsul intern brut de pe continent este \n declin, [omajul cre[te [i pie]ele sunt inundate de pesimism, investitorii sunt tot mai nelini[ti]i de problemele locale: pericolul cre[terii ratei de neplat` a creditelor, sc`derea activelor [i \mpotmolirea credit`rii.

NICI PE DEPARTE LA FINAL

“Anul trecut, b`ncile au fost cele care aproape au dus la pr`bu[irea economiei. Acum, economia este cea care amenin]` b`ncile”, arat` Pete Hahn, fost director la Citigroup, acum profesor la {coala de Afaceri Cass, din cadrul Universit`]ii City, din Londra. “Nici m`car nu ne apropiem de finalul acestor probleme”.

Nic`ieri situa]ia nu este mai proast` ca \n Marea Britanie. B`ncile britanice au primit o injec]ie de 50 de miliarde de lire sterline de la guvern. Dar acum economia intr` \n al treilea trimestru consecutiv de sc`dere [i majoritatea economi[tilor estimeaz` o reducere a PIB cu cel pu]in 2% \n acest an. {omajul a crescut cu dou` procente \n

B~NCILEEUROPENELA PODEA

Criza bancar` din Europa are la baz` evolu]ia economiei globale, dar investitorii sunt \ngrijora]i [ide problemele locale spinoase

DLR

34


ANALIZ~

land, au primit, la rândul lor, ajutoare de la stat \n valoare de 2 [i, respectiv, 2,5 miliarde de dolari. Dar, de la na]ionalizarea Anglo Irish Bank, ambele b`nci [i-au pierdut mai mult de jum`tate din capi-talizarea bursier`, investitorii temându-se c` politicienii ar putea fi nevoi]i s` le na]ionalizeze [i pe ele.

B`ncile de pe continent au situa]ii mult mai bune, dar [i ele sunt sub presiune. Pe 21 ianuarie, guvernul francez a anun]at o injec]ie de capital de 13,6 miliarde de dolari \n sectorul bancar intern, aducând totalul ajutorului de stat francez \n industria serviciilor financiare la 27,2 miliarde de dolari. Pân` acum, doar Société Générale, a doua banc` francez`, a acceptat o recapitalizare de 2,2 miliarde de dolari, de[i anali[tii cred c` [i celelalte b`nci mari, BNP Paribas [i Crédit Agricole vor accepta fonduri similare.

“Injec]ia de capital a guvernului nu are drept scop compensarea sl`biciunilor sau e[ecurilor. Este mai degrab` o pav`z` contra pro-blemelor viitoare”, a declarat guvernatorul b`ncii centrale franceze, Christian Noyer, pe 21 ianuarie.

INJEC}II DE CAPITAL

|n Germania, cea mai mare economie a continentului european, aceste probleme se fac deja sim]ite. Hypo Real Estate Bank, din München, lovit` \n plin din cauza investi]iilor \n titluri subprime, a anun]at pe 20 ianuarie c` Fondul de Stabilizare a Pie]elor Financia-re, apar]inând guvernului german, i-a acordat garan]ii suplimentare de 15,4 miliarde de dolari. Astfel, totalul ajutorului de stat primit de banc` a ajuns la 54 de miliarde de dolari.

|n plus, DZ Bank, din Frankfurt, care coordoneaz` b`ncile coo-peratiste din Germania, a anun]at pierderi de 1,3 miliarde de dolari \n trimestrul patru al anului trecut, din cauza expunerii la active ale b`ncilor islandeze [i ale b`ncii de investi]ii americane Lehman Bro-thers, care a falimentat anul trecut.

Venite la scurt timp de la anun]ul Deutsche Bank privind pierde-rile uria[e nea[teptate, noile informa]ii au alimentat temerile c`, \n Germania, criza bancar` este mai sever` decât s-a crezut ini]ial. Un studiu al organismului german de reglementare bancar` estimeaz` c` b`ncile ar putea avea active toxice de 300 de miliarde de dolari, pe lâng` cele de 100 de miliarde de dolari anun]ate deja.

VREMURILE GRELE ABIA ÎNCEP

Cât de mult s-ar putea \nr`ut`]i situa]ia? |n Marea Britanie, cel pu-]in, spectrul unor na]ionaliz`ri plute[te amenin]`tor la orizont. Gu-vernul a preluat deja dou` b`nci de credite ipotecare, Northern Rock [i Bradford & Bingley. Acum, \n centrul financiar londonez, circul` zvonuri c` guvernul ar putea prelua [i restul de 30% din RBS.

Pete Hahn, de la {coala de Afaceri Cass, crede c` guvernul de la Londra ar dori s` evite alte na]ionaliz`ri, dar s-ar putea s` nu aib` de ales. Nu este de la sine \n]eles faptul c` autorit`]ile vor conduce mai bine b`ncile, ci doar vor oferi acoperire \n caz de probleme. “Nu po]icere unui func]ionar civil s` administreze instrumente financiare complexe. Guvernul ar intra \n zone necunoscute”, spune Hahn.

A[a este, dar alte m`suri drastice ar putea fi luate dac` econo-mia britanic` [i cele de pe continent continu` s` mearg` \n jos. Economi[tii estimeaz` acum c` recesiunea global` nu se va opri pân` \n 2010 [i b`ncile vor mai fi nevoite s` reevalueze \n minus active problematice \n perioada care urmeaz`. Fiorii reci vor mai fi sim]i]i ceva vreme. ̂–Cu contribu]ia Jack Ewing (Frankfurt), Carol Matlack (Paris) [i Kerry Capell (Londra)

ultimele 18 luni, pân` la 6,1%, pre]ul locuin]elor a sc`zut cu 16% \n 2008, iar indicele de \ncredere al consumatorilor se afl` la cea mai mic` valoare \nregistrat` \n ultimii 30 de ani.

Pentru b`nci, acest lucru \nseamn` noi probleme. |mprumuturi-le neperformante sunt \n cre[tere [i zeci de companii dau faliment \n fiecare zi. Nici o banc` nu a fost mai sever afectat` ca Royal Bank of Scotland (RBS), care era pe val acum un an, când a preluat banca olandez` ABN Amro. Pe 19 ianuarie, RBS, de]inut` acum \n pro-por]ie de 70% de guvernul britanic \n urma unui plan de salvare lansat anul trecut, a anun]at c` pierderile anuale ar putea ajunge la 28 de miliarde de lire, cele mai mari din istoria corporatist` brita-nic`. Investitorii nu au fost lini[ti]i de sprijinul acordat de guvern [i ac]iunile RBS s-au pr`bu[it cu 66% \ntr-o singur` zi. Banca are acum o capitalizare bursier` de doar 6,8 miliarde de dolari, fa]` de 80 de miliarde de dolari acum un an.

CRIZA IRLANDEZ~

Acela[i scenariu incert exist` [i \n Irlanda, care a fost \n ultimul deceniu o poveste de succes \n zona euro, dar \n ultima perioad` a dat de greu. Economia irlandez` va sc`dea \n acest an cu 4,6%, fa]` de o cre[tere cu 6% \n 2007, iar [omajul ar putea exploda pân` la 12%, de la 4,6% la finalul lui 2007. Recesiunea a lovit \n plin b`ncile irlandeze. Pe 15 ianuarie, guvernul a fost obligat s` na]ionalizeze Anglo Irish Bank, a treia banc` a ]`rii, dup` ce pr`bu[irea pie]ei imobiliare a l`sat banca expus` pie]elor financiare interna]ionale lipsite acum de lichidit`]i.

Cele mai mari b`nci irlandeze, Allied Irish Banks [i Bank of Ire-

ANALIZ~

Trenul profi tului p`r`se[te \n vitez` b`ncile britanice

35


Kaloyeros \[i merit ̀salariul uria[ pentru c ̀se afl ̀la conducerea unei echipe de 2.200 de cercet`tori [i a reu[it s` atrag` investi]ii \n cercetare [i dezvoltare \n valoare de 3,5 miliarde de dolari, de la companii precum IBM, Advanced Materials, Tokyo Electron [i de la consor]iul guvernamental de cercetare \n domeniul procesoarelor Sematech, pentru care st`pânirea materialelor la o scal ̀atomic ̀este vital` pentru produsele viitoare. Efortul a convins IBM s` constru-iasc ̀\n apropiere o fabric ̀unde s ̀produc ̀pl̀ ci din silicon, material folosit la produc]ia microprocesoarelor. |n octombrie, produc`torul de microprocesoare Advanced Micro Devices (AMD) a anun]at c ̀va construi, cu sprijinul emiratului Abu Dhabi, o fabric` \n valoare de 4,5 miliarde de dolari pentru produc]ia pl̀ cilor de silicon \n apropiere de Albany. Statul New York aloc` facilit`]i fiscale de 1,2 miliarde de dolari pentru acoperirea costurilor construc]iei [i echipamentelor.

Dezvoltarea nanotehnologiei la Universitatea Albany ilustreaz ̀o nou ̀tendin] ̀\n domeniul strategiei economice a statelor americane, care este \n prezent supus` unui test de rezisten]`. Statele acord` fonduri industriilor de decenii bune. |n ultimii ani, totu[i, unele au dep`[it serios grani]a dintre sectorul public [i cel privat cu strategii care parc` ]in mai mult de politici industriale. Ele au ]intit anumite

|n timp ce membrii echipei Colegiului de {tiin] ̀[i Inginerie Nano-metric ̀a[teapt ̀r`bd`tori \ntr-o sal ̀de conferin]e, un sunet puternic sparge lini[tea. “El trebuie s ̀fie”, spune cineva. Alain E. Kaloyeros toc-mai a intrat \n parcarea campusului Universit`]ii Albany din New York, la volanul unei ma[ini Ferrari F430 F1 Spider, \n valoare de 220.000 de dolari, cu num`rul de \nmatriculare “Dr. Nano”. Câteva minute mai târziu, Kaloyeros, \n vârst ̀de 52 de ani, CEO al [colii, func]ie pen-tru care este r`spl`tit cu 696.000 de dolari pe an, \[i face apari]ia \n\nc`pere, \mbr`cat cu o c`ma[ ̀din bumbac [i blugi decolora]i, vorbind la dispozitivul BlackBerry. |[i cere scuze pentru \ntârziere.

Concis [i rafinat, Kaloyeros este \ntruchiparea unei noi specii de func]ionari publici antreprenori. A contribuit la convingerea statului New York pentru o injec]ie de capital de 900 de milioane de dolari din bani publici \n dezvoltarea laboratoarelor de cercetare, inclusiv una dintre cele mai avansate camere sterile din lume, dedicat` pro-duc]iei prototipurilor pentru micropro-cesoarele de ultim ̀genera]ie.

ANALIZ~

Kaloyeros a ajutat la convingerea statului New York s` inves-teasc` 900 mil. $\ntr-un laborator al Universit`]ii de Stat din New York, care are acum 2.200 de angaja]i

CAPITALISMUL DE STATDe Pete EngardioFotografi e de Brad Trent

Pentru industrii [i locuri de munc` la standarde \nalte, statele americane investesc milioane $ \n parteneriate public-privat. Oare dau roade aceste eforturi – [i vor putea ele supravie]ui recesiunii?

37

afaceri [i tehnologii [i, al`turi de companii, au investit sume im-portante \n elaborarea centrelor de cercetare, a fabricilor destinate test`rii noilor tehnologii sau \n parcuri industriale, ale c`ror ocupan]ibe neficiaz ̀de avantaje. State de la Pennsylvania la Oregon au deve-nit \n timp o important ̀surs ̀de finan]are pentru companiile de tip start-up din domeniul IT.

Acum, majoritatea statelor se confrunt` cu bugete mai mici [i trebuie s` aleag` \ntre sus]inerea programelor de cercetare [i dez-voltare public-privat, care pot crea locuri de munc ̀pe termen lung, [i reducerea programelor de educa]ie public` sau cele de s`n`tate. Kathleen Sebelius, guvernator al statului Kansas, de pild ,̀ a propus s` reduc ̀cu 35 de milioane de dolari o ini]iativ ̀bio-[tiin]ific ̀[i a oprit activitatea unei agen]ii care oferea servicii financiare sau manageriale companiilor IT promi]`toare. Indiana are \n plan reducerea cu 20 de milioane de dolari a programelor de cercetare [i dezvoltare din medi-cin ,̀ \n timp ce mic[orarea bugetelor for]eaz ̀Maryland Technology Development Corp. s ̀\nchid ̀un program destinat dezvolt`rii com-paniilor de tip start-up. “Cum statele nu pot tip`ri bani, ca guvernul federal, programele care \ncurajeaz` parteneriatele private sau uni-versitare sunt amenin]ate”, spune Brian Darmody, vicepre[edinte al departamentului de cercetare din cadrul Universit`]ii Maryland.

Partenerii obi[nui]i din aceste experimente au [i ei de suferit. Fon-durile universit`]ilor s-au mic[orat, iar corpora]iile au probleme \n

a strânge bani pentru opera]iunile curente, a[a c` \ntorc spatele unor investi]ii riscante. Astfel de presiuni finan-ciare cu siguran] ̀vor fi mai vizibile \n 2009. O alt ̀lovitur` dat` acestor parteneriate public-privat: Bill Richardson, guvernator de New Mexico, a refuzat pozi]ia de ministru al Comer]ului \n administra]ia Obama, din cauza unei an-chete care \l lega de o serie de poten]iale abuzuri financiare din timpul campaniei.

Pân` \n prezent, totu[i, majoritatea statelor se men]in tare pe pozi]ii [i sus]in c` aceste eforturi sunt vitale pentru creearea noilor industrii \n condi]iile intensific`rii con-curen]ei interna]ionale. Ini]iativa nanotehnologic` din New York este \n mare parte \n siguran]` - un centru des-tinat cercet`rii cl`dit din fonduri corporatiste a fost inau-gurat \n campusul din Albany. {i, de[i IBM pl`nuie[te s` fac` restructur`ri \n cadrul propriilor facilit`]i de produc-]ie de procesoare din SUA, Kaloyeros sus]ine c` discut` despre extinderea colabor`rilor \n cercetare [i dezvoltare, la Universitatea Albany.

PLANURI PENTRU BENEFICII PE TERMEN LUNG

Pachetul stimulativ \n valoare de 900 de miliarde de dolari al administra]iei Obama, care actualmente se afl ̀\n discu-]ii \n Congres, treze[te noi speran]e c ̀statele vor putea ac-cesa fonduri guvernamentale pentru sprijinul propriilor politici industriale. O serie de oficiali numi]i de Obama, pre-cum Karen Gordon Mills, [efa Administra]iei Companiilor Mici, cred c ̀mai multe fonduri federale alocate cercet`rii [i dezvolt`rii, form`rii for]ei de munc ̀[i promov`rii aface-rilor ar trebui canalizate spre colabor`rile public-privat.

Asocierea fondurilor publice cu industria privat` este, desigur, riscant`. Oficialii publici pot avea dificult`]i \n alegerea câ[tig`torilor. Interven]ia statului poate duce la favoritisme [i la distorsionarea pie]ei. Luptele pentru câ[tigarea licita]iilor seac` de bani companiile [i labora-toarele biotehnice, o industrie predispus ̀la mari schimb`ri \n actuala situa]ie. Acestea sunt câteva motive pentru care Michael E. Porter, specialist \n competitivitate la {coala de Business a Universit`]ii Harvard, vorbe[te de precau-]ie. “Modelul \n care regiunile avanseaz ̀f`r ̀a a[tepta ac]iuni de la Washington este unul dintre punctele tari ale americanilor”, spune Porter. Dar el calific ̀o serie de interven]ii ale statului ca fiind nefeza-bile. “Subven]iile sunt de regul ̀semne c ̀nu de]ii un avantaj consi-derabil \n domeniul respectiv”.

Majoritatea oficialilor din statele SUA insist` c` devin mai sofisti-ca]i cu privire la dezvoltarea economic`. |n loc s` atrag` fabrici care \n cinci ani ar putea fi relocate \n Mexic sau China, ei \ncearc` s` construiasc` industrii \n domenii ca energie regenerabil`, nanoteh-nologie [i dispozitive biomedicale, care pot da na[tere la locuri de munc` bine pl`tite [i sustenabile decenii \ntregi. Aceasta \nseamn`, \n primul rând, formarea for]ei de munc` locale, sus]inerea investi-]iilor de capital [i cultivarea cercet`rii [i dezvolt`rii. San Diego ofer` un model promi]`tor. Acolo, guvernul [i antreprenorii locali au cul-tivat metodic un centru biotehnologic performant, care cuprinde acum 700 de companii. Eforturile au \nceput \n anii ‘60, prin investi-]ii \n institute de cercetare [i \n Parcul {tiin]ific Torrey Pines.

Parteneriatele de tipul celui din San Diego prosper`. DuPont, Laboratorul Na]ional Oak Ridge [i Universitatea Tennessee au


POLITICI INDUSTRIALE LOCALE|n guvernele statelor americane se dezvolt` strategii eco-nomice care fac s` dispar` grani]ele dintre sectorul public [i cel privat. Acestea ]intesc industrii specifi ce [i intervin prin modalit`]i care au dep`[it demult tradi]ionalele subven]ii sau\nchirierea terenului ieftin. Iat` câteva exemple:

CAPITALIZARE |N FAZ~ INCIPIENT~ Pe m`sur` ce fondurile de investi]ii de capital privat [i investitori priva]i se concentreaz` pe companii mature, sigure, aproape fi ecare stat a pus bazele unui fond prin care s` lanseze [i s` dezvolte companii IT de tip start-up. Fondurile de investi]ii publice sunt dominante mai ales \n Arizona, New Mexico, Oregon, Pennsylvania [i Texas.

INSTITUTE DE CERCETAREStatele investesc sume uria[e \n laboratoare universitare [i industri-ale de cercetare [i dezvoltare menite s` se concentreze pe anumite indus trii [i tehnologii. California, Texas, Massachusetts, Maryland [i Michigan au lansat ini]iative de peste un miliard de dolari \n biotehno-logie. Statul New York [i companiile private au investit 4,5 miliarde de dolari \n nanotehnologie.

FORMAREA PROFESIONAL~ Cresc temerile c` SUA vor duce lips` de angaja]i talenta]i gata s` concureze \n IT. Arizona, Maine, Oregon [i alte state introduc materii de curs ale universit`]ilor, [colilor post-liceale [i chiar ale liceelor prin care s` formeze ingineri, tehnicieni [i muncitori pentru industriile dorite.

SUBVEN}II DIRECTE O serie de state investesc tot mai mult banii contribuabililor \n afaceri prioritare. Tennessee investe[te \mpreun` cu DuPont \n produc`tori de biocombustibil [i New Mexico acord` \mprumuturi f`r` dobând` fi lmelor produse regional. New York va reduce costurile AMD cu 900 de mil. $ pentru construc]ia unei fabrici de microprocesoare.

Sursa: Statele, BusinessWeek

38

format un conglomerat favorabil cercet`rii [i dezvolt`rii pe termen lung, care transform` plantele din specia “Panicum virgatum” \n biocombustibil. Statul investe[te 40 de milioane de dolari din cele 170 de milioane necesare plantei industriale. California aloc ̀400 de milioane de dolari institutelor din biomedicin`, nanotehnologie [i din alte sectoare, care au ca ]int ̀strângerea altor 800 de milioane de dolari de la companii. Ohio, Michigan, Arizona [i Massachusetts au generat uria[e fonduri publice-private pentru cercetare. “Cre[terea gradului de colaborare este cea mai mare schimbare a mentalit`-]ii de dezvoltare pe care am \n-tâlnit-o \n decenii”, spune Mary Jo Waits, care a studiat fenomenul pentru Asocia]ia Na]ional` a Guvernatorilor [i pentru organiza]ia neguverna-mental` Pew Center.

O serie de sus]in`tori sunt nemul]umi]i c` guvernele au devenit acum una dintre pu-

]inele surse de finan]are constant`. Spre deosebire de companiile din IT, unde 25 de milioane de dolari sunt suficien]i pentru lansarea unei companii de talia Google sau Amazon.com, fabricile \n care s` se construiasc ̀celulele solare ale viitorului, sisteme de iluminat digi-tale sau baterii pentru ma[inile electrice pot costa miliarde de dolari. A123 Systems, un start-up din Watertown (Massachusetts), a strâns fonduri de 10 milioane de dolari din partea statului Michigan [i vrea s` ob]in` un \mprumut federal de 1,8 miliarde de dolari pentru a produce bateriile litiu-ion pentru ma[ini. “Vechiul model al investi-]iilor private de capital, care a func]ionat \n industria IT, nu va fi compatibil cu tehnologiile ecologice. Scala [i riscurile sunt mult mai mari”, spune James J. Greenberger, avocat specializat \n fondurile de investi]ii de capital privat [i specialist \n energie regenerabil .̀

AJUTOR DE STAT?

De aceea, industria de semiconductori din SUA se bazeaz ̀mai mult pe fonduri de stat pentru construc]ia unei fabrici care poate ajunge [i la 4 miliarde de dolari. |nc` din anii ‘90, majoritatea companiilor americane de microprocesoare au abandonat produc]ia local` [i au contractat companii din Asia pentru produc]ia efectiv ̀a procesoare-lor proiectate \n laboratoare americane. Pe m`sur ̀ce fabricarea mi-croprocesoarelor mult mai performante devine tot mai dificil̀ , o serie de anali[ti se tem c ̀va deveni [i mai dificil ̀colaborarea designerilor cu fabrici aflate la cel`lalt cap`t al lumii. Aceea[i nanotehnologie folosit` la microprocesoare este vital` [i pentru alte domenii, de la celule fotovolatice, la ecrane TV super-sub]iri. {i, de[i este extrem de automatizat ,̀ o fabric ̀\n care se produc pl`ci de silicon poate genera 5.000 de locuri de munc ̀- de la ingineri, la tehnicieni \n robotic ̀[i la departamentul de cur`]enie.

Pentru critici, subven]iile acordate de statul New York fabricii AMD [i altor fabrici IBM reprezint ̀ajutor de stat pentru companii. Greg LeRoy, [eful grupului “Good Jobs First” a penalizat astfel de eforturi. El estimeaz` c` o mare parte din cele peste 50 de miliarde de dolari pe care statele le investesc anual \n stimulente industriale este risipit ̀\n “vân`toarea de fabrici” - curtarea companiilor care pun statele s ̀concureze \ntre ele pentru a ob]ine subven]ii pentru fabrici, birouri [i chiar magazine de retail.

Kaloyeros sus]ine c` astfel de critici sunt nepotrivite. Statul New York a investit constant, \nc` din 1995, \n cercetare, laboratoare [i for]` de munc` pentru a face din Albany un centru important pen-tru nanotehnologie. Statul, \n colaborare cu IBM, a construit un centru de cercetare [i dezvoltare \n campusul Universit`]ii Albany pentru dezvoltarea microprocesoarelor genera]iei urm`toare. Face parte dintr-un consor]iu \n care se num`r` [i Samsung, Freescale Semiconductor [i Chartered Semiconductor, din Singapore. Apoi, universitatea a construit o fabric` pentru produc]ia pl`cilor de sili-con, pe care John E. Kelly, director la departamentul de cercetare al IBM, o calific` drept “de departe cel mai avansat centru din lumea

BIL

L C

RA

ME

R/W

ON

DE

RF

UL M

AC

HIN

E

ANALIZ~


SAN DIEGO FACE ECHIP~ BUN~ CU ANTREPRENORII |NC~ DIN

ANII ‘60, PENTRU DEZVOLTAREA UNEI RE}ELE BIOTEHNOLOGICE

CARE ACTUALMENTE |NTRE}INE 700 DE COMPANII

Pennsylvania a investit 236.000 de dolari \n Innovative Control Systems. F`r` sprijin, spune Detrick, pre-[edintele com paniei, “nu cred c` ne-am mai fi afl at aici, acum”

39

100 de milioane de dolari \n taxe [i cheltuieli. “New Mexico a \ncasat venituri substan]iale din Eclipse Aviation”, arat ̀aceasta. Pe 20 ianu-arie, firma olandez ̀ETIRC Aviation a achizi]ionat activele Eclipse [i sus]ine c ̀va men]ine o serie de opera]iuni de produc]ie \n Albuquer-que. Indiferent de ce se va \ntâmpla cu Eclipse, Fred Mondragón, secretar al Dezvolt`rii Economice \n New Mexico, sus]ine c ̀sectorul aerospa]ial al statului, care include laboratorul de cercetare al For-]elor Aeriene, produc`tori de componente pentru avioane [i poli-gonul White Sands, va prospera. Mondragón spune c ̀\n alte sectoare majoritatea companiilor cu domeniul de activitate \n energia rege-nerabil ̀strìne sau americane exploreaz ̀investi]ii \n zon ,̀ atrase de cele mai prestigioase trei institute de cercetare universitare [i de labo-ratoarele na]ionale Sandia [i Los Alamos. Strategia este generarea locurilor de munc .̀ În urm ̀cu un deceniu, rata [omajului din New Mexico era cea mai ridicat ̀la nivel na]ional. Din luna decembrie, se situeaz` la 4,9%, mult sub media na]ional` de 7,2%. {i, \n timp ce subven]iile pentru industria filmului sunt considerate inutile \n restul SUA, reprezentan]ii Ernst & Young sus]in c` industria de film din New Mexico genereaz ̀peste 2.000 de locuri de munc ̀[i a contribuit la economia statului cu 811 milioane de dolari \n anul fiscal 2008.

Pentru reziden]ii din Bethlehem (Pennsylvania), fabrica Bethle-hem Steel Works, aflat` \n paragin ,̀ este dovada zilnic` a declinului ora[ului. Uzina, care odat` oferea 30.000 de locuri de munc`, a furnizat \n mare parte o]elul nec-esar flotei militare din cel de-al Doilea R`zboi Mon-dial. A fost \nchis` \n 1995. Totu[i, nu departe, zona este

nanotehnologiei” [i a salvat locuri de munc` ce urmau, cel mai probabil, s ̀ajung ̀\n strìn`tate. Zeci de produc`tori de microprocesoare [i dis-tribuitori de echipamente [i-au construit labora-toare importante \n campus. “Statele iau m`suri [i fac ceea ce ar trebui s ̀fac ̀guvernele federale”, spune Kaloyeros.

Sub guvernatorul Richardson, New Mexico a avut ambi]ii [i mai mari legate de astfel de parteneriate. La scurt timp dup` alegerea aces-tuia, \n 2002, oficialii au cùtat s ̀identifice noile industrii care ar crea locuri de munc ̀bine pl`tite [i totodat` nu vor putea fi externalizate. Au ales produc]ia de film, energia regenerabil`, servici-ile financiare [i industria aerospa]ial`. Pentru atragerea companiilor, New Mexico a alocat un fond comun \n valoare de mai multe miliarde de dolari, care s` investeasc` banii din redeven]ele rezultate din extragerea petrolului, a gazelor [i a mineralelor. A pus deoparte 600 de milioane de dolari pentru investi]ii \n companii de tip start-up [i a investit \n orice, de la produc]ia de filme, la un produc`tor de aeronave, alocând chiar 250 de milioane de dolari \ntr-o “gar` spa]ial`” pentru curse comerciale \n spa]iu. New Mexico ram-burseaz ̀companiilor 10% din costul salariilor [i al altor cheltuieli ap`rute o dat` cu crearea unui nou loc de munc ̀remunerat cu cel pu]in 50.000 de dolari pe an. Stu-diourile de film recupereaz ̀25% din cheltuielile efectuate \n stat.

SUCCESE {I E{ECURI

|n pofida recesiunii [i a controverselor ce planeaz ̀\n jurul lui Rich-ardson, care neag ̀orice acuza]ie, strategia este sustenabil .̀ Hewlett-Packard, Fidelity Investments [i Schott Solar, din Germania, continu` planurile pentru noi facilit`]i de produc]ie \n Albuquerque, unde fie-care va asigura peste 1.000 de locuri de munc .̀ |nainte de 2003, unul - dou` filme sau seriale TV importante erau filmate \n New Mexico \n fiecare an. |n 2008, s-au turnat 30, inclusiv pelicula “Terminator Salvation”, a studioului Warner Bros.

Cota de 5% a statului din ac]ionariatul Eclipse Aviation totu[i pare cartea pierz`toare. Produc`torul din Albuquerque de aeronave u[oare cu [ase locuri, fondat \n anul 2003, s-a declarat insolvent \n luna no-iembrie, dup` ce a fost lovit de \ntârzierea produc]iei [i contraman-darea comenzilor. Richard Aboulafia, analist la firma de consultan]` aviatic ̀Teal Group, nume[te Eclipse “un studiu de caz care arat ̀de ce guvernele nu [tiu s ̀ia decizii investi]ionale”.

Alana McCarraher, purt`tor de cuvânt al Eclipse spune c ̀investi-]ia \n valoare de 30 de milioane de dolari, a dus pân` \n prezent la

CH

RIS

MU

ELLE

R/R

ED

UX


PENNSYLVANIA SUS}INE C~ INVESTI}IILE DE 140 DE MILIOANE

DE DOLARI PE PATRU ANI AU ATRAS 517 MILIOANE DE DOLARI

|N TAXE {I AU GENERAT ACTIVITATEA ECONOMIC~ DE 8 MLD. $

Un analist al industriei aeronautice nume[te Eclipse Aviation din New Mexico un studiu de caz pentru investi]ii gre[ite efectuatede guvern

40

plin` ochi cu sedii ale unor companii precum produc`torul de echipamente medicale Orasure Technologies, produc`torul de semiconductori IQE [i firma de outsourcing PeopleForce. Acestea se num`r ̀printre sutele de companii de tip start-up lansate cu sprijinul Ben Franklin Technology Partners, un fond de investi]ii de stat.

Fondat \n 1982, pe când Dick Thornburgh era guvernatorul statului, fondul Ben Franklin ajuta ini]ial universit`]ile locale pentru dezvoltarea noilor tehnologii. Ast`zi, este unul dintre cele mai dezvoltate fonduri de investi]ii de capital de stat din SUA, alocând sume cuprinse \ntre 25.000 [i 500.000 de dolari pentru ajutorarea antrepreno-rilor la dezvoltarea prototipurilor, la rafinarea pla-nurilor de afaceri sau la extinderea produc]iei.

Astfel de programe exist` acum \n toate statele americane. Asocia]ia Na]ional` pentru Sprijin [i Fonduri de Investi]ii Private (NASVF) beneficiaz` de un capital pentru dezvoltare de 2,3 miliarde de dolari, dintre care 109 milioane de dolari de la Fondul 21st Century pentru Lo-curi de Munc` din Michigan, [i 290 milioane de dolari de la Fondul pentru Noile Tehnologii din Texas. Statele contribuie cu o cot` redus` la totalul fondurilor de investi]ii din SUA. Dar \n Pennsylvania, Oregon, New Mexico [i alte re-

giuni, “statele au devenit o surs` crucial` de finan]are incipient`”, semnaleaz` James A. Jaffe, pre[edintele NASVF.

Func]ioneaz ̀acestea? Paul Kedrosky, membru senior al Funda-]iei Ewing Marion Kauffman, care este focusat` pe antreprenoriat, semnaleaz ̀c ̀nu a fost efectuat nici un studiu cu adev`rat indepen-dent referitor la fondurile de investi]ii de stat din SUA. Alt ̀\ntrebare este dac ̀statele pot spori investi]iile \n activit`]i economice din alte sectoare, ca educa]ia. “Dac` investe[ti 100 de milioane de dolari\ntr-o serie de afaceri, vei creea locuri de munc`”, spune Robert E. Wiltbank, profesor de antreprenoriat la Universitatea Willamette, [i totodat ̀partener la o firm ̀de investi]ii de capital privat. “Aceasta nu \nseamn ̀c ̀te descurci mai bine ca al]ii”.

Ap`r`torii fondurilor sus]in c ̀\n majoritatea statelor ecosistemul pentru companiile IT de tip start-up nu a evoluat. Dou` treimi din capitalul fondurilor americane sunt investite \n California, Massa-chusetts, Texas [i New York. Ceea ce las` \n dificultate mii de com-panii cu poten]ial din alte state, \n a[a numita Vale a Mor]ii, unde transformarea \n prototip a unei idei dureaz ̀mai bine de cinci ani.

Potrivit fondului Ben Franklin, cele 140 de milioane de dolari in-vestite din 2002 pân` \n 2006 \n sute de companii au produs 517 milioane de dolari \n taxe [i au generat activitate economic` de 8 miliarde de dolari. Printre pove[tile de succes se num`r ̀cea a Gar-land, un produc`tor de cuptoare pentru g`tit din Freeland, [i cea a Orasure, din Bethlehem, furnizor de teste care depisteaz ̀virusul HIV din mostre de saliv ,̀ cu o cifr ̀de afaceri de 83 de milioane de dolari. “Este imposibil s ̀spui c ̀statul nu a beneficiat din perspectiv ̀finan-ciar ̀[i economic`”, spune Chadwick Paul, CEO al diviziei fondului Ben Franklin din nord-estul Pennsylvaniei.

Când Innovative Control Systems, din Wind Gap, \ncerca s ̀dez-volte noi automatiz`ri pentru sp`l`toriile de ma[ini, la jum`tatea anilor ‘90, “b`ncile nici nu discutau cu noi, iar fondurile de investi]ii

spuneau c ̀nu suntem atr`g`tori sau suficient de dezvolta]i”, spune Kevin Detrick, pre[edintele companiei. Fondul Ben Franklin a f`cut o injec]ie de capital de 236.000 de dolari. În 2004, când Detrick a schimbat direc]ia strategic ,̀ Ben Franklin a convocat o [edin] ̀\n care oameni de afaceri locali atacau planul de afaceri. Ace[tia l-au convins pe Detrick s ̀se concentreze nu doar pe sectorul de echipamente, ci [i pe servicii, prin care s` ajute sp`l`toriile de ma[ini s` gestioneze opera]iunile, de la tranzac]iile prin card de credit, la anun]area clien-]ilor c ̀este timpul s ̀schimbe uleiul la ma[in .̀ În 2008, Interactive Controls a declarat c ̀a \nregistrat vânz`ri \n valoare de 16 milioane de dolari [i a deservit 2.000 de sp`l`torii. F`r ̀Ben Franklin “nu cred c ̀ne-am mai afla aici ast`zi”, spune Detrick.

ESTE NEVOIE DE COOPERAREA FEDERAL~

Chiar dac` exist` suficiente fonduri public-privat, sunt astfel de ex-perimente suficient de dezvoltate pentru a face diferen]a, mai ales \n competi]ie cu China, Japonia sau Coreea de Sud? O asisten] ̀bine pus` la punct de guvernul de la Washington ar avea impact, dar aceast` coordonare a fost slab`. “Exist` o mul]ime de experimente \n comercializarea noilor tehnologii la nivel de stat”, spune Dan Ber-glund, CEO la Institutul de {tiin]` [i Tehnologie, din Westerville, Ohio, o agen]ie non-profit, care ofer` asisten]` guvernelor. “Dar la nivel federal sunt fonduri insuficiente [i nu exist` strategie”. Mills, noua [ef ̀a Administra]iei Companiilor Mici, a coordonat anul trecut un studiu efectuat de Institutul Brookings, potrivit c`ruia 14 agen]ii americane au cheltuit 76 de miliarde de dolari pe an pentru dezvol-tarea economic`. Dar aceste eforturi nu sunt “conectate, sus]inute, sau aliniate. Guvernul federal nu discut ̀cu conducerea statelor sau cu industria”, declara Mills \ntr-un interviu \naintea nominaliz`rii.

Dac` administra]ia Obama poate \mbina eforturile statelor cu cele ale guvernului de la Washington, statele care au investit anterior \n industrii strategice ar putea avea un avantaj \n sprijinul federal. Aceasta este o parte a planului lui Kaloyeros - s` fac` din Albany locul \n care “oricine vrea s ̀demonstreze orice concept \n nanoteh-nologie va dori s ̀fie acolo”. Scopul s`u, glume[te el, este extinderea campusului institutului de cercetare [i dezvoltare astfel \ncât s` se poat` plimba pân` la cea mai apropiat` cafenea Starbucks f`r` s` p`r`seasc ̀incinta. Starbucks este la 1,6 kilometri dep`rtare. ̂

ANALIZ~


Citi]i, salva]i [i ad`uga]i con]inut pe noua re]eaWeb 2.0 BusinessWeek Exchange

Cultivarea locurilor de munc`Guvernele statelor americane investesc \n cercetare [i dezvoltare strategic`. California a investit 400 de milioane de dolari \n parteneriate public-privat \n domenii precum nanotehnologie sau biomedicin`, \n timp ce Michigan va investi \n zece ani 2 miliarde de dolari, al`turi de companii, \n domenii care variaz` de la produc]ia avansat` de autotu-risme, la energie regenerabil`. Mai multe astfel de aspecte sunt precizate \n “Investi]ia \n Inova]ie”, un sondaj realizat de Asocia]ia Na]ional` a Guvernatorilor [i Pew Center.

Pentru a citi raportul accesa]i http://bx.businessweek.com/innovation-economics/reference/

ExchangeBusiness

41


Unii dintre promotorii \mprumuturilor subprime, care au ajutat la umfl area pre]urilor, se ocup` acum de evitarea cre`rii unor situa]ii similare

De Chad TerhuneIlustra]ie de Brian Stauffer

GHICI CINESE JOAC~ DE-ASUPRAVEGHETORUL

fiecare evaluare. “Astfel, bursa [i creditorii sunt asigura]i c` evaluarea a fost realizat` \ntr-o manier` independent`”, spune Haslam.

Dar Bill Garber, di-rector pentru probleme guvernamentale la In-stitutul Evaluatorilor, o asocia]ie non-profit din Washington, nu este la fel de sigur. El se teme

c` lupii subprime au fost invita]i s` fie paznici la stâna evalu-atorilor. Noile reglement`ri “au transferat problema influen-]ei c`tre aceste companii de management al evalu`rii, care nu sunt supravegheate de nimeni”, avertizeaz` Garber.

Noile reglement`ri au rezultat \n urma unei investiga]ii de-rulate de procurorul general al statului New York, Andrew M. Cuomo. Acesta a descoperit c` una dintre cele mai mari com-panii de evaluare, First American, din Santa Ana (California), a permis gigantului Washington Mutual s` exercite presiuni pentru supraevalu`ri. Cuomo a dat \n judecat` eAppraiseIT, o divizie a First American, \n noiembrie 2007, sub acuza]ia de practici frauduloase [i \n[el`toare. Procesul, aflat \n derulare, a dus la elaborarea Codului de Conduit` pentru Evaluarea Lo-cuin]elor. Gigan]ii ipotecari Fannie Mae [i Freddie Mac, acum controla]i de guvernul federal american, au ajutat la elaborarea codului, al`turi de alte companii, [i au anun]at c` nu vor achizi-]iona dup` 1 mai credite care nu ader` la acesta. Fannie [i Fred-die au o influen]` deosebit` pentru c` au achizi]ionat o mare parte din ipotecile din SUA, oferind astfel lichidit`]i b`ncilor.

Evaluatorii au jucat un rol mai pu]in cunoscut \n umflarea pre]urilor caselor din SUA, con-tribuind astfel la declan[area actualei crize financiare. Angaja]i de b`nci sau de brokerii de cre-dite, ei au conspirat deseori cu ace[tia (explicit sau tacit) pentru a supraestima valoarea caselor, cu scopul de a justifica ipoteci mai mari [i, \n consecin]`, comisioane mai grase pentru fiecare din actorii pie]ei imobiliare implica]i \ntr-o tranzac]ie. Confruntat` cu anchete [i procese, industria de finan]are a achizi]iei de locuin]e din SUA a fost de acord cu un cod de conduit` pentru evalu-atori elaborat de guvern, care va intra \n vigoare pe 1 mai. Noile reguli promoveaz` folosirea unor intermediari \ntre cei 60.000 de evaluatori independen]i [i institu]iile de creditare. Inter-mediarii, cunoscu]i sub numele de companii de management al evalu`rii (AMC), ar trebui s` nu permit` b`ncilor [i brokerilor de credite s` fac` presiuni asupra evaluatorilor pentru cre[terea pre]ului. Dar printre cei care intr` \n rândul acestei foste afaceri de ni[` se num`r` o parte dintre cei implica]i \n \mprumuturile subprime care au ajutat la umflarea balonului de s`pun imobiliar. De exemplu, NovaStar Financial, din Kansas City. Compania a acordat numeroase credite subprime \n perioada de explozie a pre]ului la case [i a fost sanc]ionat` de trei state ameri-cane (Massachusetts, Nevada [i Washington) pentru infrac-]iuni precum angajarea de brokeri f`r` licen]` sau perceperea de comisioane ilegale. F`r` s` recunoasc` vreo ilegalitate, compania a pl`tit 5,1 milioane de dolari pentru a pune cap`t procesului lansat \n numele debitorilor. Dup` ce afacerea ipotecar` s-a pr`bu[it, NovaStar s-a transformat anul trecut \ntr-o companie de tip AMC, dup` ce a achizi]ionat o alt` companie [i [i-a schimbat numele \n StreetLinks National Appraisal Services.

Steve Haslam, fostul director al diviziei de retail de la Nova-Star, este acum CEO al StreetLinks. El ap`r` istoricul de credi-tare al companiei, ar`tând c` NovaStar a evitat falimentul, spre deosebire de mul]i dintre rivalii s`i. “Am trecut prin foc [i am ie[it mai puternici”, spune el. Compania sa cu 100 de angaja]iva contracta evaluatori independen]i, pl`tindu-le comisioane generoase, [i le va furniza un “Certificat de Integritate” pentru

42

ANALIZ~

43

w

Noul cod interzice brokerilor [i ofi]erilor de credit s` cear` direct evalu`ri, a[a cum se \ntâmpla pân` acum. |n schimb, se \ncurajeaz` implicarea acestor AMC-uri, care ar trebui s` impun` o disciplin` strict` \n rândul evaluatorilor inde-penden]i [i s` minimalizeze influen]a brokerilor, agen]ilor [i b`ncilor.

Unii exper]i imobiliari [i oficiali sunt sceptici cu privire la efi-cien]a AMC. |n primul rând, pentru c` Bank of America, Wells Fargo [i alte b`nci importante au propriile companii de ma-nagement al evalu`rii, deci posibilitatea influen]`rii evalu`rilor nu a fost eliminat` \n aceste cazuri. O alt` preocupare este legat` de lipsa de supraveghere a AMC, mai ales a celor \nfiin-

]ate de fo[ti creditori subprime [i evalu-atori care au \nc`lcat legea.

“Pia]a este \nc` vulnerabil` \n ceea ce prive[te presiunea asupra evalu-atorilor, pentru c` exist` \n continuare condi]ii pentru a \ncheia tranzac]ii [i a \ncasa comisioane”, spune Susan M. Wachter, profesoar` de afaceri imo-biliare la [coala Wharton, din cadrul Universit`]ii Pennsylvania. Evaluatorii au ajutat la umflarea valorii ipotecilor cu 135 de miliarde de dolari numai \n anul 2006, estimeaz` ea. “Rezolvarea corect` a acestei probleme este crucial` pentru revenirea pie]ei imobiliare”.

Autorit`]ile federale care au partici-pat la elaborarea codului spun c` vor trage AMC-urile la r`spundere. “Codul nu elimin` companiile de management

al evalu`rii, a[a cum ar fi dorit unii. Dac` AMC-urile exer-cit` presiuni ilegale, \nseamn` c` \ncalc` regulile impuse de Fannie [i Freddie [i vom lua m`suri”, spune James B. Lock-hart, director al Agen]iei Federale de Finan]are a Locuin-]elor, care supravegheaz` Fannie Mae [i Freddie Mac. El adaug` c` aceste dou` institu]ii pot obliga creditorii s` cumpere \napoi creditele afectate de supraevalu`ri. “Dac` un AMC nu respect` stan-dardele, va fi foarte prost pentru afacerea sa”, arat` Lockhart.

Procesul intentat de Cuomo arat` c` eAppraiseIT ar fi permis ofi]e rilor de credit ai Washington Mutual s` “aleag`” evaluatorii care d`deau pre]uri ridicate. Angaja]ii b`ncii ar fi exercitat presiuni asupra evaluato-rilor pentru a-[i modifica estim`rile ini]iale prea sc`zute. |ntr-un caz, anchetatorii afirm` c` eAppraiseIT a urcat valoarea evaluat` a unei pro-priet`]i de la 1,6 la 2,3 milioane de dolari, dup` ce Washington Mutual a anun]at compania c` \mprumutul va putea fi acordat doar la valoarea mai mare. La dosar exist` un e-mail trimis pe 22 februarie 2007 de c`tre

pre[edintele de atunci al eAppraiseIT, An-thony R. Merlo Jr., care scria c` firma sa “se va supune” cererilor Washington Mutual.

Washington Mutual nu a fost chemat` \n instan]`. Un purt`tor de cuvânt al JP-Morgan Chase, care a achizi]ionat banca falimentar` anul trecut, a refuzat s` co-menteze, din moment ce presupusele ile-galit`]i s-au produs \nainte de preluare. Un purt`tor de cuvânt al First American a refuzat [i el s` comenteze. |ntr-un co-municat de pres` anterior, compania afir-mase c` mesajele de e-mail “au fost scoase din context” [i c` acuza]iile lui Cuomo “p`teaz` istoricul companiei privind re-spectarea legii”. Fosta evaluatoare Pamela Crowley, din Florida, spune c` noul cod a oferit prea u[or “un cec \n alb” AMC-urilor \n vederea extinderii cotei lor de pia]`. Deziluzionat` de profesia ei, s-a transformat \n protestatar pe internet, \n sprijinul inte-reselor consumatorilor. |n iunie 2007, eAppraiseIT a depus o plângere la tribunal, pentru a \ncerca s` opreasc` criticile ei pe internet la adresa companiei. Dar judec`torul distric-tual a refuzat s`-i interzic` post`rile.

E-mail-urile [i alte tipuri de coresponden]` \ntre evalu-atori [i AMC-uri analizate de BusinessWeek arat` c` cel pu-]in unele AMC-uri fac presiuni asupra evaluatorilor pentru a-[i revizui estim`rile \n favoarea creditorilor. |n timpul unei evalu`ri comandate anul trecut de Washington Mutual pen-tru o refinan]are \n zona Los Angeles, Lender’s Service, com-panie de tip AMC, a avertizat evaluatorul c` estimarea sa era prea mic`. Faxul spunea: “V` rug`m s` corecta]i urm`toarele probleme [i s` retrimite]i evaluarea \n dou` ore”. Problema? “Valoarea evaluat` este sub cea estimat` de debitor”. Faxul prezenta estimarea solicitantului de refinan]are la 171.000

de dolari. Evaluatorul estimase o valoare de 150.000 de dolari. Uneori, debitorii [i creditorii favorizeaz` o evaluare mai ridicat`, pentru a sus-]ine un \mprumut mai mare.

|n alte discu]ii cu evaluatorii, Lender’s Service, cel mai mare AMC din SUA, prezenta plângeri din partea debitorilor, a agen]ilor lor imo biliari sau a creditorilor, sugerând ca eval-uatorii s` g`seasc` vânz`ri similare de case care s` creasc` valoarea esti-mat` a propriet`]ii.

Pre[edintele Lender’s Service, Ronald L. Frazier, spune c` in-tegritatea este definitorie pentru compania sa. “Suntem complet in-dependen]i, separa]i de tranzac]ii [i men]inem aceste grani]e \n timpul procesului de ob]inere a creditului”, arat` el. Dar admite c` “noul cod de conduit` a oferit companiei noastre (L

EF

T)

MIK

E S

INC

LA

IR; (R

IGH

T)

BE

N V

AN

HO

OK


Haslam a fost director de retail la un creditor subprime sanc]io-nat \n trei state americane. Acum conduce un AMC

1 Clientul solicit` credit ipotecar sau de refi nan]are

2 Creditorul trimite o comand` c`tre o companie de management al evalu`rii

3 AMC-ul trimite un evaluator local pentru a estima valoarea propriet`]ii

4 Dup` revizuirea evalu`rii, AMC-ul poate cere schimb`ri \n numele creditorului

5 Clientul pl`te[te 300-400$ pentru evaluare; jum`tate din bani merg la AMC

EVALUAREA ACTIVELORUn nou cod de conduit` pune \n centrul procesului de cump`rare a unei case companiile de management al evalu`rii (AMC). Iat` cum:

44

unele oportunit`]i de afaceri”.Frazier declar` c` nu cunoa[te nici unul dintre cazurile

prezentate de BusinessWeek, de[i nu infirm` autenticitatea comunic`rilor cu diver[i evaluatori. El insist` c` astfel de episoade nu pun la \ndoial` angajamentul companiei de a asigura independen]a evaluatorilor. Lender’s Service este o divizie a companiei Lender Processing Services, din Jack-sonville (Florida).

INDEPENDEN}~ DUBIOAS~

AMC-urile au o influen]` uria[` asupra evaluatorilor in-dependen]i. Pentru a-[i câ[tiga existen]a, mul]i evaluatori sunt nevoi]i s` \ncerce s` fie \nscri[i pe listele cu evaluatori prefera]i de AMC-uri [i s` respecte ordinele acestora. Credi-torii au, de obicei, câ]iva evaluatori angaja]i \n companie, dar majoritatea activit`]ii este derulat` de oameni din afar`. La \ncheierea tranzac]iei, creditorii vor oferi un comision de 300-400 de dolari pentru o evaluare. Din aceast` sum`, AMC-urile iau jum`tate. AMC-urile spun c` \[i câ[tig` banii pentru faptul c` gestioneaz` comenzile [i asigur` acurate-]ea evalu`rilor.

Extinderea afacerii AMC ar trebui s` ridice semne de \n-trebare din cauza istoricului unora dintre cei care \nfiin]eaz` astfel de companii. Catherine Lally, CEO al FHA Choice Ap-praisal Manager, spune c` [i-a lansat compania \n urm` cu circa [ase luni, dup` ce a lucrat ca asigur`tor de cre dite pentru Premier Mortgage Funding, aflat` \n prezent \n procedur` de faliment din cauza creditelor subprime acor-date. Lally a recrutat circa 600 de evaluatori din toat` ]ara. Folose[te reclame pe craigslist [i e-mail-uri \n mas`, prin care promite dublarea sau chiar triplarea veniturilor din evaluare. |[i face reclam` [i \n rândul brokerilor de credite, al agen]ilor imobiliari [i al altor persoane care cereau pân` acum direct evalu`ri, dar nu vor mai putea face acest lucru \n urma noilor reglement`ri.

Compania lui Lally se promoveaz` ca permi]ând evaluato-rilor s` continue colaborarea cu anumi]i brokeri [i creditori – o aparent` contradic]ie cu scopul declarat al noului cod.

“Tot ce trebuie s` fac` un client este s` pun` numele vostru \n c`su]a de comentarii când cer o evaluare [i voi trimite comanda c`tre voi”, se arat`\ntr-un e-mail trimis evaluatorilor de c`tre Lally \n decembrie. “Voi \ncerca din toate puterile s` men]in acelea[i practici [i standarde pe care le au ei. Singura diferen]` este c` nu vor mai putea vorbi direct cu voi”.

Lally recunoa[te faptul c` se ofer` s` men]in` leg`turile evaluatorilor cu brokeri, agen]i [i creditori. “|i ajut s`-[i men]in` rela]iile dac` eu cred c` nu exist` un contact direct”, arat` ea.

Larry Holzer a renun]at la licen]a sa de evaluator \n aprilie 2007, dup` ce autorit`]ile au g`sit probleme \ntr-un raport de evaluare pentru o cas` de 250.000 de dolari. |ntr-o scrisoare

adresat` autorit`]ilor din Florida, Holzer recunoa[te c` existau unele “discrepan]e” \n raport. Spune c` la vremea respectiv` avea probleme personale.

Acum, Holzer s-a \ntors la conducerea unui AMC numit Global Appraisal Solutions. Compania promite inspec]ii \n ziua comenzii [i livrarea unui raport de evaluare \n 24 de ore. Iat` cum \[i ap`r` experien]a \ntr-un e-mail: “Evaluato-rii [i fo[tii evaluatori sunt oamenii cei mai califica]i pentru managementul evalu`rilor. Dac` vor ap`rea reglement`ri privind activitatea companiilor de management al evalu`rii, v` asigur c` Global Appraisal Solutions le va respecta”.

Joni Herndon, pre[edinta comisiei din Florida care s-a ocupat de anchetarea lui Holzer, spune c` actuala situa]ie permite unor personaje dubioase s` intre pe pia]a AMC. “Nu este \n interesul public s` li se revoce licen]ele pentru con-duit` ilegal` [i apoi s` li se permit` s` \nfiin]eze companii de management al evalu`rilor. Trebuie s` \nchidem aceast` porti]`”, spune ea. ^


ANALIZ~

Citi]i, salva]i [i ad`uga]i con]inutpe noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

ExchangeBusiness

Ipoteci garantate?Activi[tii Orson Aguilar [i Faith Bautista afi rm` \ntr-un articol de opinie publicat pe 7 ianuarie \n “American Banker” c`, pentru a rezolva criza execut`rilor silite, administra]ia Obama ar trebui s` garanteze ipoteci cu dobânzi fi xe pe 30-50 de ani pentru toate familiile care câ[tig` pân` la 120% din salariul mediu. Dobânzile pentru aceste \mprumuturi nu ar trebui s` dep`[easc` 4,5%. Autorii afi rm` c` s-au inspirat dintr-o propunere similar` f`cut` de Glenn Hubbard, consilierul economic [ef al lui George W. Bush.

Pentru detalii privind propunerea, accesa]i bx.businessweek.com/housing-market/reference/

Un AMC a dat-o \n judecat` pe Crowley, fost` evaluatoare, pentru criticile aduse online. Judec`torul a respins cererea

45

cu dou ̀modele de sisteme financiar-contabile, pentru ca \n final s` aleag` Navision. De fapt, la momentul interviului acordat Business Week România, \ntreaga companie se afla \ntr-o continu` agita]ie, toat` aten]ia fiind \ndreptat` spre implementarea acestui program. Înc ̀nou ̀luni [i compania va func]iona asemenea unei multina]io-nale, spune {oloman, convins c ̀a luat decizia corect .̀

Decizia de reorganizare a venit se pare la momentul potrivit, iar consolidarea afacerii ar fi fost oricum necesar ̀pentru a putea \nvinge criza. Asta pentru c ,̀ dac` pân` acum lucrurile mergeau de la sine, {oloman [i-a dat seama c` a venit momentul s` \nve]e s` lucreze eficient, s` fie atent la cifre [i la optimizarea costurilor, mai ales \n contextul actual. Din acest punct de vedere, proprietarul Ethos crede c ̀toat ̀nebunia declan[at ̀de criz ̀are [i aspecte pozitive, \n primul rând pentru c ̀\i va \nv`]a pe antreprenori s ̀acorde importan] ̀de-taliilor [i cheltuielilor inutile. “Numai luna aceasta, cu o diminuare de personal pe birouri (ca urmare a implement`rii Navision) [i o regân-dire a traseelor c`tre magazine facem economie de 100.000 euro”, spune {oloman, demonstrând beneficiile reorganiz`rii companiei.

Privind spre viitor, proprietarul Ethos realizeaz ̀c ̀aceste beneficii pot fi mult mai mari decât par la prima vedere, mai ales \n eventuali-tatea vânz`rii re]elei. Foarte mul]i investitori au probleme cu reorga-nizarea intern ̀a firmelor pe care le preiau, dar \n cazul Ethos, ace[tia nu ar mai fi nevoi]i s`-[i consume resursele \n acest sens. {oloman zâmbe[te gândindu-se c ,̀ \n urm` cu doi ani, le-ar fi dat mari b`t`i de cap celor de la SigmaBleyzer, dac` ar fi acceptat propunerea lor de a vinde re]eaua. Nostalgic, el recunoa[te c` uneori are regrete c` tranzac]ia de atunci nu s-a concretizat, pentru c ̀era vorba despre “un

A schimba o companie dintr-o conducere antreprenorial̀ \ntr-una cu bugete [i proceduri de lucru pe o structur ̀asem`n`toare unei mul-tina]ionale poate fi un proces extrem de complicat \n România sau mai exact “o munc ̀de Sisif”, dup ̀cum spune Ion {oloman, propri-etarul Ethos, una dintre cele mai mari re]ele de retail dezvoltate [i de-]inute de un antreprenor local. Desigur c ̀la \nceput lucrurile p`reau mult mai u[or de \nf`ptuit, iar {oloman a crezut c` poate face totul foarte repede [i de unul singur, f`r ̀ajutorul consultan]ilor, a[a cum [i-a cl`dit de altfel [i businessul. A recunoscut \ns ̀repede c ̀a gre[it, a[a c ̀a \nceput s ̀colaboreze cu dou ̀companii de consultan]`: Dal Consulting, din Ia[i [i Brand Pilot, din Bucure[ti. Schimb`rile nu au \ntârziat s ̀apar .̀ “În acest moment am oglinda firmei din punct de vedere financiar-contabil, pot vedea eficien]a fiec`rui angajat, dac`\[i justific ̀sau nu banii [i fiecare magazin cu profitul [i costurile afe-rente”, spune Ion {oloman, ad`ugând c ,̀ de anul trecut, a cochetat


ÎNC~NOU~LUNIDe Corina ComanFotografi e: Vali Mirea

Acum un an, proprietarul Ethos a luat decizia de a nu vinde businessul [i de a-l reorganiza. Mai are nou` luni de munc` [i o criz` de trecut, dup` care pe]itorii pot bate \n poart`

46

1,5mil. euroeste profi tul vizat de Ethos \n acest an, la o cifr` de afaceri de 40 de milioane de euroSursa: Compania

„AM TOTUL IPOTECAT {I, DAC~ FAC O GRE{EAL~,

SE REFLECT~ IMEDIAT {I |N VIA}A PERSONAL~”

ION {OLOMAN, PROPRIETARUL RE}ELEI ETHOS

rate de Can Serv, sau Gulliver. Ultima re]ea num`r` \n prezent [ase magazine, toate \n Bucure[ti, urmând ca \n dou` s`pt`mâni s` mai fie inaugurat` o unitate \n zona Drumul Taberei, \n urma unei in-vesti]ii de circa 150.000 euro. Marian Buga, directorul comercial Gulliver, spune c` proprietarii nu vor s` vând` re]eaua, decât dac` ar primi o sum` “fabuloas`”.

“Nu vrem, dar de fapt vrem dac` am avea oferte” – aceasta pare a fi atitudinea general` a juc`torilor de pe acest segment. “Pro-blema este c` aceste re]ele nu prea prezint` interes pentru marii juc`tori din pia]`”, spune Sorin Minea, ad`ugând c` retailerii au-tohtoni au o putere foarte mic` de negociere \n pia]` comparativ cu multina]ionalele.

Totu[i, companiile române[ti anun]` investi]ii [i planuri de ex-pansiune. Trident de exemplu, prezent atât pe segmentul de hip-ermarket cu trei magazine, cât [i pe cel de supermarket cu dou` magazine va deschide peste dou` luni centrul comercial Trident Shopping Center Sibiu cu o suprafa]` total` de 8.500 metri p`tra]i.Compania a \ncheiat anul 2008 cu o cifr` de afaceri estimat` la 60 de milioane de euro, \n cre[tere cu 20% fa]` anul anterior. Zvonuri c` proprietarul companiei, Constantin Mateescu se preg`te[te s ̀vând` exist` de mult, dar pân` \n prezent nu s-a concretizat nimic. La fel [i \n cazul celor nou` magazine Prim`vara, de care se pare c` interesa]iar fi tot belgienii de la Mega Image.

CRIZA {I FURNIZORII

Fondatorul Ethos spune c` simte tot mai acut presiunea crizei, mai ales c ̀\n joc este singurul s`u business, iar dac ̀la final de an cifrele nu ies conform planului, nu poate pur [i simplu s`-[i prezinte demisia [i s ̀mearg ̀mai departe. “Am totul ipotecat [i, dac ̀fac o gre[eal ,̀ se reflect` imediat [i \n via]a personal`”, puncteaz` el diferen]a dintre businessul pe care \l conduce [i presiunea resim]it ̀de cei care conduc una din filialele companiilor interna]ionale concurente. Problemele sunt destule, dar cel mai grav este c ̀nimeni nu [tie cât vor dura, iar “criza asta a speriat pe toat ̀lumea”, de la furnizori pân ̀la clien]i.

Primele semne au ap`rut din noiembrie-decembrie, când vânz`rile au sc`zut cu circa 10% fa]` de perioada similar` a anului anterior.

Cu toate acestea, pentru Ethos, 2008 a fost “un an extraordinar”, care s-a terminat cu o cifr` de afaceri peste a[tept`ri, de 33 milioane euro (f`r ̀TVA) [i un profit de 800.000 euro. “Am for]at pu]in nota, dar ne-a ie[it”, descrie {oloman ce s-a \ntâmplat anul trecut, când compania a deschis nou ̀magazine noi, cu suprafe]e de minimum 500 metri p`tra]i, \n urma unor investi]ii totale de circa 2,3 milioane euro. Mai mult, compania a returnat \n decembrie [i o linie de credit \n valoare de 300.000 euro, contractat ̀\n 2007 de la Credit Europe Bank.

Toate bune [i frumoase, dar 2008 s-a terminat, iar prima problem` de care antreprenorul s-a lovit \n 2009 a fost inflexibilitatea furnizorilor, inclusiv a partenerilor vechi de ani de zile, care nu mai ac-

ANALIZ~


47

proiect frumos”, prin care trebuia s ̀creasc ̀businessul \mpreun ̀cu fondul de investi]ii, deoarece ar fi r`mas coproprietar cu un pachet de ac]iuni “interesant”.

Acum, \ns`, nu-l mai intereseaz` decât s`-[i duc` afacerea la maturitate, astfel \ncât s` poat` func]iona singur`, doar cu ajutorul angaja]ilor, f`r` aportul lui. “Pe mine anul acesta nu m` mai inte-reseaz` atât de mult cifra de afaceri, ci profitabilitatea”, spune Ion {oloman, mizând \n 2009 pe un profit de 1,5 milioane de euro, la o cifr` de afaceri de 40 milioane de euro. Dar este con[tient c` \l a[teapt` un an dificil, \n care nu-[i permite s` fac` gre[eli.

OFERT~ LOCAL~ REDUS~

Un an greu va fi pentru toate re]elele de retail de]inute de antreprenori locali, dar Ion {oloman nu crede c ̀vor exista prelu`ri anul acesta, mai ales c ̀situa]ia este incert ̀[i este greu de stabilit valoarea unei astfel de tranzac]ii. Oricum, afacerile de retail aflate \nc` \n proprietatea antreprenorilor români pot fi num`rate pe degetele de la o mân .̀ În-treba]i dac ̀vor s ̀vând ,̀ to]i retailerii autohtoni spun \n cor un “nu” hot`rât, dar adev`ratul motiv ar putea fi cu totul altul – lipsa de interes a marilor juc`tori pentru ce a mai r`mas. Sorin Minea, pre[edintele Romalimenta [i managerul Angst, crede c ̀to]i antreprenorii români au dezvoltat aceste re]ele de retail pentru a le vinde, lucru pe care \l vor face cu siguran]` când vor primi oferte avantajoase din partea investitorilor.

O afirma]ie demonstrat` foarte clar de mi[c`rile petrecute \n pia]` \n ultimii doi ani, ca de exemplu preluarea lan]ului autohton La Fourmi de c`tre Mega Image, supermarketuri controlate de grupul Delhaize (pentru valoarea de 18,6 milioane euro), preluarea celor 21 de supermarketuri Artima de c`tre Carre-four pentru 55 milioane de euro sau achizi]ionarea supermarketurilor Albinu]a de c`tre Profi Rom Food pentru 25,2 milioane lei.

Au mai r`mas câteva lan]uri destul de consolidate precum Ethos, Trident [i Pic, sau re]ele cu o prezen]` fragil` \n pia]` precum magazinele Prim`vara, ope-

cept` sub nici o form` termene de plat` la 30-40 de zile [i nici \ntârzieri de la data stabilit .̀ Ce e de f`cut \n acest caz? {oloman spune c ̀va proceda la o selec-]ie a furnizorilor \n func]ie de importan]a lor \n portofoliu [i cu siguran]` anul acesta va renun]a la o parte din pro-duse. “Pierde [i el (furnizorul), pierd [i eu”, sintetizeaz` {oloman esen]a crizei care a dat peste cap o \ntreag` ordine economic ,̀ obi[nuit ̀doar cu situa]ii de tipul “win-win”.

Reorganizarea magazinelor este unul dintre principalele obiective ale re]elei pentru 2009. Proprietarul vrea s` efici-entizeze la maximum fiecare unitate, s` schimbe organigrama magazinelor, nu neap`rat ca num`r de angaja]i, ci [i din punct de vedere al produse-lor oferite, prin eliminarea celor care nu se vând. Al doilea obiectiv al companiei va fi procesul de rebranding, \nceput \nc` din 2008, ultimele patru magazine deschise \n decembrie fiind adaptate nou-lui concept. Pe lâng` schimb`rile la nivel vizual (un nou logo [i alte culori), va fi abordat` [i o alt` pozi]ionare pe pia]` (vor exista dou` tipuri de magazine, de proximitate [i tip supermarket), precum [i o abordare diferit ̀a procesului de comunicare cu clien]ii.

EXTINDERE ÎN ALT STIL

{oloman va l`sa expansiunea deoparte anul acesta, recunoscând c` re]eaua Ethos s-a dezvoltat foarte repede pe o structur` fragil`, ce trebuie consolidat` din punct de vedere calitativ. Pentru 2009, sunt prev`zute doar patru deschideri de magazine, din care dou` \n primul trimestru, \n localit`]ile Moreni [i R`cariu. Acesta din urm` va fi un magazin pilot pentru un proiect pe care compania vrea s` \l dezvolte pân` \n 2011. Mai exact planul prevede ca pâna la sfâr[itul lui 2011 s` fie deschis câte un magazin Ethos \n toate localit`]iile de minimum 15.000 locuitori \ntre Craiova [i Fete[ti, urmând ca \n acea[i arie geografic` s` fie dezvoltat apoi un nou for-mat, de aceast` dat` \n ora[ele sub 15.000 de locuitori. Este vorba de proiecte dezvoltate de la zero, cu suprafe]e de 800-1.000 metri p`tra]i, prev`zute cu parcare [i servicii conexe, precum o banc`, o farmacie [i un supermarket Ethos.

Spre deosebire de competitorii s`i, {oloman mizeaz` foarte mult pe or`[elele de mici dimensiuni, \n ideea c ̀\n urm`torii ani puterea de cump`rare [i nivelul de trai vor cre[te, iar oamenii din aceste zone vor dori [i un alt tip de comer]. Strategia sa a fost confirmat` [i de cifre, \ntrucât peste 60% din vânz`rile re]elei sunt aduse de provin-cie, \n condi]iile \n care, dintre cele 26 de unit`]i Ethos deschise \n prezent, 12 sunt situate \n Bucure[ti.

În vederea expansiunii, proprietarul companiei a achizi]ionat sau concesionat deja mai multe terenuri. Pe lâng ̀acestea, Ivet Coprod, firma care de]ine supermarketurile Ethos, mai are \n proprietate

patru din unit`]ile deschise [i un depozit situat \n parcul industrial Cefin, cu o capacitate de depozitare de 850 metri p`tra]i. Per total, bugetul de investi]ii planificat pentru 2009 va fi \n jur de dou ̀mili-oane de euro, iar omul de afaceri spune c` nu inten]ioneaz` s` mai contracteze vreun credit anul acesta.

O provocare \n ceea ce prive[te extinderea lan]ului de magazine o reprezint ̀pentru Ethos intrarea \ntr-un mall sau centru comercial. Ion {oloman spune c ̀a avut o astfel de tentativ ̀la Craiova, dar dez-voltatorul mall-ului a amânat deschiderea din septembrie anul acesta pân` \n martie 2010. Oricum, aceast` alternativ` nu ar fi potrivit` pentru Ethos, deoarece ar presupune un spa]iu cu o suprafa] ̀mare de peste 2.000 metri p`tra]i, format specific hipermarketurilor, seg-ment pe care compania nu dore[te \nc` s`-l atace. La fel [i \n cazul extinderii \n franciz ,̀ strategie pe care compania o anun]ase \n 2008 prin demararea unu proiect pilot la Mizil. {i acesta a fost momentan abandonat, de[i cereri au existat, pentru c ̀“este dificil \n aceste mo-mente s ̀francizezi pe cineva”, este de p`rere {oloman.

Antreprenorul sper ̀c ,̀ \ncepând cu septembrie 2009, lucrurile se vor lini[ti cel pu]in din punct de vedere al credit`rii popula]iei pentru c`, spune el “asta doare cel mai tare”, atingând punctul sensibil al retailului. De altfel, {oloman nu este \ngrijorat de num`rul clien]ilor, \ntrucât acesta nu a sc`zut, ci de valoarea co[ului de consum, care s-a redus cu circa 10%. Mai mult, din cauza deprecierii leului, \n noiem-brie au fost majorate pre]urile produselor, pentru fi ajustate diferen-]ele de curs valutar. Situa]ia s-ar putea repeta anul acesta, dac` leul va continua s ̀se deprecieze, de[i retailerul merge pe un buget care prevede un curs de 4,5 lei pentru un euro. Circa 3% din produsele co-mercializate de Ethos provin din import, din China [i Asia. În aceste condi]ii, compania vrea s ̀se axeze pe marca proprie, care a generat anul trecut circa 8% din vânz`ri. Astfel, dup` rebrandingul maga-zinelor Ethos, marca proprie va fi repozi]ionat` atât la primul nivel de pre], cât [i pe segmentul premium, iar produsele vor fi eviden]iate prin emblema actual ̀a firmei (calul sub forma unei piese de [ah).

Cât despre companie, proprietarul [tie foarte bine cât mai are de muncit pentru a sta lini[tit. “Peste no -u` luni ar putea suna interesant o ofert` asem`n`toare cu cea din partea Sigma-Bleyzer”, conchide {oloman, fiind sigur de poten]ialul de cre[tere al firmei \n urm`torii cinci ani. Acum spune nu vânz`rii, dar peste nou ̀luni lucrurile s-ar putea schimba. ê E

TH

OS


DUP~ CE {I-A DAT SEAMA C~ NU PUTEA REORGANIZA

SINGUR COMPANIA, {OLOMAN A DECIS S~ ANGAJEZE

DOU~ COMPANII DE CONSULTAN}~

48

Compania de]ine un depozit propriu \n parcul industrial Cefi n

VA

LI C

~M

AR

~ /

VIS

TA

49 51 Criza face bine la training52 UPC d` semne de trezire54 S-a \ntors roata la Tata56 Obama love[te \n salariile directorilor executivi59 Romånii nu s-au oprit \nc` din cump`r`turi

NEXT


guvernamentale au declarat agen]iei Mediafax c` accizele la tutun ar urma s` fie majorate \n perioada urm`toare la nivelul la care, conform calendaru-lui convenit de România cu Comisia European`, trebuiau ridicate pân` \n 2010. Reprezentan]ii industriei spun c` o astfel de decizie ar sl`bi pozi-]ia României \n cadrul viitoarelor nego-cieri cu Uniunea European`. “S-ar crea o problem` de reputa]ie a României, care a negociat trei ani de derogare pentru alinierea accizelor la nivelul UE, iar acum se gr`be[te s` creasc` mai repede [i mai mult”, crede Neil Coupland, General Manager & VP al produc`torului de ]ig`ri JTI România.

|ns` marea sa temere este legat`, ca de fiecare dat` când se pune problema major`rii accizelor, de faptul c` accele-rarea procesului ar duce la o explozie a contrabandei. Codul Fiscal prevede c` acciza total` la mia de ]igarete, valabil` de la 1 iulie 2008, este de 50 de euro, valoarea acesteia urmând s` creasc` de

De Raluca Com`nescuPentru guvernul de la Bucure[ti, “r`bdare [i tutun” se pare c` s-a trans-format \n “mai repede [i mai scump”.Cel pu]in a[a las` s` se \n]eleag`

informa]iile rezultate dup` primele discu]ii dintre reprezentan]ii Minis-terului Finan]elor Publice (MFP) [i cei ai produc`torilor de ]ig`ri privind cal-endarul de majorare al accizelor. Surse

LEGISLA}IE

}ig`ri arsede accize|n goana dup` fonduri, guvernul a pus ochii pe accizele la ]ig`ri. Dar de aceste planuri s-ar puteas` se aleag` scrumul

50


la 1 iulie 2009 la 61,2 euro, iar de la 1 iulie 2010, la 74 de euro. Dac` s-ar s`ri acum direct la 74 de euro, JTI estimeaz` c` s-ar putea s` se ajung` periculos de aproape de o paritate \ntre pia]a legal` [i cea ilegal`. Astfel, aceasta din urm` ar putea cre[te de la 18-19% \n prezent la 30% din totalul pie]ei. “O situa]ie similar` a avut loc \n Ungaria când, pe fondul unei cre[teri masive a accizei, pre]urile au crescut cu peste 60%, iar pia]a neagr` a ajuns la 30%. Guvernul ungar a pierdut atunci peste 600 mi-lioane de euro \n circa doi ani [i a avut nevoie de trei-patru ani pentru a trece peste aceast` problem`”, a explicat Neil Coupland.

Potrivit lui Adrian Popa, Corporate Affairs Manager al British American Tobacco (BAT) România, \n \ntâlnirea cu reprezentan]ii MFP de s`pt`mâna trecut`, industria tutunului a prezentat câteva propuneri alternative prin care se pot ob]ine veniturile suplimentare vizate f`r` a modifica calendarul de cre[tere al accizelor. Acestea includ aducerea \n bugetul de stat consolidat a veniturilor din taxa pe viciu [i/sau m`suri de \m-bun`t`]ire a colect`rii prin reducerea contrabandei. “Con]inutul discu]iilor a fost formalizat \ntr-o minut` care urma s` fie prezentat` ministrului Pogea de c`tre secretarul de stat C`t`lin Doica [i echipa sa, care are \n coordonare acciza. Pân` acum (6 februarie – n.r.), nu am fost contacta]i de MFP”, a declarat Popa.

Coupland \ndeamn` la pruden]`, subliniind faptul c` este vorba, totu[i, deocamdat` despre o inten]ie a guvernului [i nu despre o decizie, iar scopul executivului nu este m`rirea accizelor cu orice pre], ci cre[terea \ncas`rilor la buget. El arat` c` principalele direc]ii convenite pentru realizarea acestui deziderat sunt combaterea comer]ului ilicit, inclu-siv prin modificarea cadrului legal al contrabandei, [i desc`rcarea taxei pe viciu din fondul special aflat la dispozi]ia Ministerului S`n`t`]ii la Bugetul de Stat (circa 380 milioane euro). “Alternativ la posibilitatea de devansare a calendarului

accizelor [i pentru a accelera fluxul de numerar la buget, s-a propus devansarea pentru o perioad` determinat` de timp (pân` la 1 iulie a.c.), a termenului legal de plat` a accizelor, de la data de 25 a lunii la data de 10-12 a lunii urm`toare celei \n care accizele devin exigibile”, a explicat Coupland.

EFECT DE DUBLAREPotrivit oficialului JTI, cre[terea pre]u-rilor cu aproximativ 50% va duce la explozia contrabandei cu ]igarete aduse

ilegal din Ucraina [i Mol-dova, unde produsele din tutun sunt de 5-6 ori mai ieftine. “Aceast` cre[tere va afecta serios bugetul multora din cei peste 5 milioane de fum`tori din România, care se vor\ndrepta c`tre pia]a ilegal` cu ]igarete de contraband`”, arat` el. A[adar, pia]a legal` de ]igarete va sc`dea cu aproximativ 20% \n timp ce contrabanda va cre[te cu 30%. |n aceste condi-]ii, \ncas`rile la buget vor

fi “dramatic reduse”, arat` oficialul JTI.De aceea[i p`rere este [i reprezentan-

tul BAT care a declarat pentru Busi-nessWeek România c` o cre[tere brusc` a pre]urilor \n combina]ie cu criza economic` ar duce f`r` dubii la cre[terea pie]ei ilegale la o treime din total con-sum, fa]` de deja alarmanta cot` actual` de 19%. |n proiectul bugetului de stat pentru 2009, trimis s`pt`mâna trecut` la Parlament, veniturile din accize

estimate pentru acest an sunt mai mari cu 31% decât cele realizate \n 2008. “Pe calendarul de cre[tere actual al accizei la ]igarete, din calculele BAT România in-cluse \n planul companiei, accizele colec-tate [i virate la buget vor fi pentru noi cu 38% mai mari decât \n 2008”, a explicat Popa. |n 2008, BAT a virat la buget sub form` de accize suma de 2,4 miliarde de lei. Pia]a ]igaretelor reprezint` cel mai important segment al bunurilor de larg consum, cu vânz`ri anuale estimate la 2,5 miliarde de euro.

Popa a mai spus c`, dac` pre]urile ar cre[te cu 50%, marja de profit pentru contrabandist ar cre[te propor]ional. |n prezent, arat` el, un pachet de Viceroy este de 6 ori mai ieftin \n Republica Moldova [i Ucraina \n compara]ie cu România. “|n scenariul de mai devreme, va deveni de 9 ori mai ieftin, deci tenta-]ia este imens`. M` \ntreb cum va fi stopat afluxul de ]igarete de contraband` c`tre România, când \n joc sunt profituri atât de mari”, a afirmat Popa, subliniind faptul c` nu este pesimist c` nu s-ar putea interveni. Tocmai acesta este motivul pentru care to]i reprezentan]ii industriei a[teapt` “cu maxim interes” \ntâlnirea de s`pt`mâna aceasta cu noul pre[edinte al ANAF, \n care se vor discuta m`suri urgente de sc`dere a contrabandei.

Coupland a ad`ugat c` intentia de majorare prematur` a accizelor nu afecteaz` doar JTI, ci toate companiile str`ine care desf`[oar` activit`]i co-merciale sau de produc]ie \n România [i care au nevoie de aceea[i stabilitate legislativ` sau fiscal` cu care sunt obi[nuite \n celelalte ]`ri europene \n care func]ioneaz`. ê

30%este procentul din totalul pie]ei la care ar putea ajunge vånz`rile de ]ig`ri de contraband` dac` accizele vor cre[te \n ritm acceleratSursa: Estimare JTI

Coupland (JTI) nu \n]elege graba Guvernului privind m`rirea accizelor

JTI

Antrenamentpentru criz` Apele agitate din mediul economic for]eaz` companiile din ]ar` s` investeasc` \n formarea profesional` a echipajelor. Beneficiarii direc]i - firmele de training

baz` de performan]` (95,5%), dezvolta-rea profesional` a angaja]ilor (74,9%) [i angajarea mai multor salaria]i cu re-munera]ii mai mici (5,3%). “ Exper]ii \n management [i HR se vor concentra mai mult decât pân` acum pe dou` domenii majore: eficientizarea echipelor mana-geriale [i redimensionarea sistemelor de motivare [i recompensare”, conchide Bogdan Com`nescu, Academy Manager, la Accelera.

Totu[i, firmele care sus]in programe de training ar trebui s` mai ]in` cont de alte concluzii ale studiului: eficien]aprogramului, a[teptare semnalat` de 94,4% dintre responden]i, cuno[tin]ele formatorului, cerin]` vital` pentru 59,7%

dintre compa-nii, [i pre]ul, de care ]in cont 23,2% dintre companii. {i, de[i [ansele ca pre]ul s` devin` un crite-riu de alegere a programelor de training sunt \n cre[tere, “o dat` cu sc`derea pre-]ului, scade im-plicit [i calita-tea serviciului, (...) mai multe firme care ofer` training vor fi for-

]ate s` scad` pre]ul”, precizeaz` pentru BusinessWeek România, Costea Dumi-trescu, partener senior, [i pre[edinte Ascendis, firm` de training care a anun-]at s`pt`mâna trecut` o cre[tere a cifrei de afaceri, pentru anul 2008, cu 43%, comparativ cu 2007. “Pentru 2009, provocarea ar fi s` cre[tem mai mult, dar realist vorbind ne a[tept`m la o cre[tere minim` de 0%”, mai adaug` acesta.

Dificult`]ile cu care se confrunt` mediul de afaceri duc la o selec]ie atent` a personalului \n a c`rui preg`tire profesional` companiile sunt dispuse s` investeasc`, demers care ar putea duce la eficientizarea opera]iunilor organiza]iei. “În perioada de criz` cre[te presiunea pe oameni, se pune mai mult` presiune pe eficien]`, [i implicit cresc cerin]ele pentru angaja]i”, avertizeaz` Dumitrescu. ê

investesc pân` \n 299 de euro, \n fiecare angajat, \n timp ce organiza]iile care sunt dispuse s` aloce peste 300 de euro pentru

preg`tirea angaja]ilor sunt reprezentate, \n studiu, \n propor]ie de 6,1%.

Iar cum vremurilenoi cer schimb`ri pe m`sur`, \n actualul con-text economic, care a adus aproape de \nghe]a-re sectoare \ntregi, nici pia]a resurselor umane nu r`mâne neschimbat`. Astfel, principalele decizii la capitolul resurse umane ale companiilor respon-dente sunt reducerea personalului (24,3%), eficientizarea muncii pe

De Ovidiu NeagoeCând pe agendele celor care ]in frâiele companiilor se afl` solu]ii ca \nghe]area salariilor, reducerea cheltuielilor [i adesea a num`rului de salaria]i, produc`torul de mezeluri Caroli Foods ia o m`sur` dife-rit`: lansarea unui program ce se \ntinde pe o perioad` de 12 luni, are o valoare to-tal` de 189.000 de euro [i are menirea de a cre[te adaptabilitatea for]ei de munc` [i unitatea form`rii profesionale. Programul de training \n care vor fi \ncadra]i 123 de angaja]i este finan]at \n propor]ie de 78% din fonduri PHARE, restul cheltuielilor fiind suportate de companie. “Implica-rea \n acest program face parte dintr-un proiect mai amplu sus]inut de companie \n ceea ce prive[te dezvoltarea resurselor umane”, preciza Carmen Iancu, HR ma-nager, \ntr-un comunicat de pres` emis s`pt`mâna trecut`.

Poate p`rea o m`sur` rupt` de realit`-]ile economice actuale, dar nu este deloc a[a. O demonstreaz` chiar studiul “Criza Econo-mic` versus Training”, realizat \n luna ianuarie de compania de consul-tan]` [i training Accelera, potrivit c`ruia 66% dintre companiile respondente au \n planuri pentru anul 2009 ac]iuni de preg`tire profesional` a salaria]ilor. Mai mult, 44,5% au preci-zat c` de]in un buget alocat form`rii profesionale de pân` \n 150 de euro pentru angajat, 15,5% dintre companiile respondente

189mii euroeste valoarea total` a proiectului de formare profesio-nal` a angaja]ilor produc`torului de mezeluri Caroli Foods Sursa: Compania

SA

CH

IN G

HO

DK

E

RESURSE UMANE 51

NEXT


52 TELECOM


UP

C

De Silvia Pan]uruSeverina Pascu crede c` facem parte din “genera]ia Superman”, fiecare dintre noi dorind s` fie super-productivi la munc`, s` aib` familii, dar [i timp s` se \ntâlneasc` cu prietenii. |ns` cum ziua are doar 24 de ore, controlul timpului devine vital. Pe astfel de argumente mizeaz` managementul UPC \n impunerea pe pia]` a noilor pachete de televiziune digital`.

Dup` o perioad` de mai mult de un an \n care compania a stat \ntr-un con de umbr`, ie[ind pe pia]` doar cu lans`ritimide, \ntr-un contrast pregnant cuRomtelecom [i RCS&RDS, care au avut o strategie foarte agresiv`, UPC a spart t`cerea s`pt`mâna trecut`, prin lansarea unor noi servicii de televiziune. DVR (Di-gital Video Recorder) a fost prezentat de echipa managerial` a companiei, format` aproape \n totalitate din oameni noi, drept un serviciu \n premier` pentru pia]aromâneasc`. Func]iile DVR transform` privitul la televizor \ntr-o activitate mult mai interactiv`, abonatul putând s` derule-ze \napoi o emisiune la care se uit`, s` pun` filmul pe pauz` cât face o vizit` pån` la frigider sau s` \nregistreze pân` la 65 de ore de emisiune, echivalentul a 50 de filme. Acest gen de serviciu se mai reg`se[te [i \n oferta singurului operator IPTV (televiziu-ne prin internet) din România, iNES IPTV, care ofer` servicii considerate exclusiviste, [i care are sub 1.000 de clien]i \n Bucure[ti. Dar managerii UPC consider` c` serviciile oferite de cele dou` companii sunt total diferite tocmai datorit` platformei tehnolo-gice pe care sunt transmise: cablu, \n cazul UPC, [i internet, \n cazul iNES.

Cu toate c` aceast` “ie[ire \n lume” a UPC a fost de departe cel mai \ndr`zne] lucru pe care compania l-a f`cut \n ultima perioad`, nici cu aceast` ocazie Jack Mi-kaloff, CEO al companie \n ultimul an, nu a dorit s` ias` \n public. |n ciuda faptului c` este foarte activ \n interiorul companiei, f`când “cur`]enie” printre mul]ii operatori pe care UPC i-a cump`rat \n ultimii ani, schimbând managementul companiei [i reducând dramatic num`rul angaja]ilor, Mikaloff a adoptat o atitudine mai mult de-cât discret` \n comunicarea schimb`rilor pe care le face.

|n ultimul an au ap`rut de câteva ori informa]ii legate de o posibil` vânzare a companiei c`tre Orange, tranzac]ie ce ar fi fost motivat` de situa]ia financi-ar` delicat` \n care s-ar afla operatorul

UPC \[i arat` col]ii?Dup ̀o perioad ̀de t̀ cere, UPC România pare s ̀reia lupta pentru clien]i. Primul pas: lansarea unui nou serviciu pentru televiziune digital̀


53

NEXT

UP

C

american Liberty Global, care de]ine UPC. Zvonurile despre vânzarea c`tre Orange au fost infirmate \n repetate rânduri de managerii companiei, ace[tia precizând chiar [i s`pt`mâna trecut` c` singurele contracte care \i leag` de Orange sunt de mentenan]` [i c` nu exist` nici un plan de tranzac]ionare \ntre cele dou` companii.

|n ultimii doi ani, compania a investit peste 100 de milioane de euro \ntr-o noua platform` de televiziune digital`, cele mai mari sume fiind alocate re]elelor de distribu]ie prin CATV (cablu), care sunt folosite atât pentru televiziunea digital`, cât [i pentru cea clasic`, [i re]elelor de fibr` optic`, principalii furnizori ai UPC fiind companiile Thomson [i Cisco. Compania a mai f`cut investi]ii importante \n Data Center-ul din Bucure[ti. Aceste investi-]ii au fost f`cute \n special pentru a sus-]ine noua platform` digital` de televiziune, care a atras \n ultima jum`tate de an peste 40.000 de clien]i, num`rul total al abona-]ilor la televiziune digital` de la UPC ajun-gând la 100.000.

Serviciul DVR a fost adus s`pt`mâna trecut` \n Bucure[ti dup` ce a fost lansat \n toamna anului trecut \n 22 de ora[e din ]ar`, f`r` a fi, \ns`, mediatizat. Aparent, compania a vrut s` testeze pia]a \nainte de a aduce noua platform` \n Capital`, ora[ care reprezint` cea mai mare baz` de clien]i pentru UPC, urmat de Timi[oara [i Constan]a.

ATAC LA DOLCE?“Vom avea o campanie de publicitate destul de intens` pentru noile servicii”, a declarat pentru BusinessWeek România Lucian Lupa[cu, di-rectorul de marketing al UPC România. El a recunoscut c`, pentru o perioad` de timp, compania a fost mai mult absent` din mediile de publici-tate, revenirea fiind vizibil` \ncepând cu a doua jum`tate a anului trecut. Anul acesta, bugetele de publicitate vor fi superioare celor din anii trecu]i, dar managerii com-paniei nu au vrut s` dea o sum` exact`.

Pre]urile pentru noile abonamente la televiziunea digital` de la UPC, abona-mente ce includ [i serviciul DVR, sunt cuprinse \ntre 50 [i 80 lei, oferta fiind\nso]it` de un discount pentru cei care se aboneaz` \n perioada imediat urm`toare.

Câ]i noi abona]i ar putea s` vin` \n re]eaua UPC? Managerii companiei se a[teapt` la câteva zeci de mii \n Bucure[ti. Este,\ns`, destul de clar c` operatorul nu va putea atinge performan]a Romtelecom pentru serviciul de televiziune digital` prin satelit Dolce, care num`r` peste 750.000 de abona]i la doi ani de la lansare. Pentru cât de fragmentat` este aceast` pia]` \n România, num`rul de abona]i ai Dolce este considerabil, dac` ]inem cont c`

operatorul de telefonie fix` [i internet a intrat destul de târziu pe acest segment. Dar Romtelecom a ales s`-[i sacrifice profitul, venind pe pia]` cu tarife de câ]iva euro \n condi]iile \n care primele [ase luni de abonament sunt gratuite. Se pare c` strategia Romtelecom nu va fi adop-tat` [i de UPC, care men]ine pre]ul pachetelor triple-play (telefonie fix`, internet [i televiziune) la cote care pot aduce profit.

Mi[c`rile care au fost f`cute \n ultima perioad` \n industria televiziunii au fost \n mare parte urmare a unor directive europene, care prev`d re-nun]area pân` \n anul 2012 la televiziunea analogic`. |n acest moment, \n România exist` aproape 4 milioane de abona]i la televiziunea prin cablu. Cât de posibil` este digitalizarea acestor linii? “Pentru Româ-nia, acest plan mi se pare foarte amibi]ios la nivelul \ntregii industrii”, a precizat cu o not` de scepticism Severina Pascu, CFO al UPC România. O astfel de modernizare ar trebui s` fie sustenabil` din punct de

vedere economic, iar digitalizarea categori-ilor de clien]i cu venituri reduse ar fi destul de problematic`, \n condi]iile \n care un abonament la CATV poate fi de dou`-trei ori mai ieftin decât unul la televiziunea digital`.

|n ceea ce prive[te restructurarea companiei, Jack Mikaloff a avut \n 2008 un plan de reducere masiv` a num`rului de angaja]i. Dac` la sfâr[itul lui 2007 compania func]iona cu aproximativ 2.400 de oameni, acum personalul a ajuns la 1.600. |n acest an se vor mai face o serie de angaj`ri, dar num`rul de oameni nu va cre[te foarte mult. Conform managerilor companiei, UPC România nu are probleme \n ceea ce prive[te finan]`rile \n acest moment, acestea fiind ob]inute la nivel de grup. Compania face parte din gigantul american Liberty Global, care are peste 16 milioane de clien]i \n 15 ]`ri.

La sfâr[itul acestei luni vor fi publicate rezultatele financiare ale companiei pe\ntregul an 2008. UPC va fi primul opera-tor telecom ce ac]ioneaz` \n România care va face acest anun], urmând ca pân` la sfâr[itul lunii martie s` afl`m situa-]ia financiar` a tuturor companiilor de comunica]ii de la noi. Astfel vom afla dac` domeniul telecom este \ntr-adev`r privilegiat \n contextul economic actual [i dac` \ncrederea managerilor din domeniu \n faptul c` oamenii nu ar renun]a nici \n ruptul capului la internet sau telefonie este fondat`. ê 100

miiclien]i are UPC România pentruserviciile de televi-ziune digital`Sursa: Compania

Se preg`te[te ceva?|n ultima perioad`, au ap`rut informa]ii \n leg`tur` cu o posibil` preluare a operatorului de televiziune digital` prin satelit Boom TV de c`tre Romtelecom. Conform unor surse citate de agen]ia de pres` Mediafax, Romtelecom [i DTH Television Group, compania care opereaz` serviciile Boom TV, au semnat deja un acord de aproximativ 50 de milioane de euro, valoarea fi ind stabilit` \n urma unui audit realizat \n cadrul companiei. Cu ce s-ar alege Romtelecom \n urma acestei tranzac]ii? Cu peste 200.000 de clien]i. Ar putea fi , \ns`, [i un semnal c` Romtelecom are probleme cu cre[terea num`rului de abona]i ai Dolce.

CONEXIUNI

Severina Pascu (CFO al UPC)e sceptic` \n leg`tur` cu trecea total` la digital \n TV


S-a \ntors roata la TataCu doar un an \n urm ,̀ produc`torul auto indian Tata Motors prinsese vitez .̀ Acum sufer ̀de pe urma pierderilor uria[e [i \nc ̀nu se [tie când va fi lansat modelul Nano

54 AUTO

TATA

spune Kant. “Dar sunt o serie de aranja-mente temporare pentru produc]ia unei serii limitate de modele Nano, doar pentru a trezi apetitul cump`r`torilor, nu pentru satisfacerea maselor”.

|n acela[i timp, produc]ia industrial` din India a \ncetinit, din cauza \n`spririi condi]iilor de creditare, iar vânz`rile de ve-hicule comerciale ale Tata (unde compania de]ine aproape 60% din cea de-a cincea pia]` important` de vehicule comerciale din lume) au \nregistrat sc`deri uria[e. Iar factura pentru achizi]ia Jaguar/Land Rover, realizat` când economia global` abunda \n credite ieftine, a venit la plat` chiar \n perioada \n care creditele s-au eva-porat, ceea ce a f`cut compania s` depun` eforturi pentru transformarea scumpelor \mprumuturi pe termen scurt \n aranja-mente pe termen lung, mai ieftine.

Pentru cei care caut` s` se aga]e de o raz` de speran]`, s`pt`mâna trecut` au circulat o serie de ve[ti bune. Miercuri,

[i economia local` a \ncetinit. Exportu-rile sunt \n sc`dere pentru prima oar` \n ultimul deceniu. Dobânzile au r`mas mari pentru a controla infla]ia, care a dep`[it 12% pentru o perioad` de timp a anului trecut, \nainte s` se stabilizeze la jum`tate din aceast` valoare. “Nu este doar Tata; este \ntreg sectorul, de[i pentru aceast` companie care are datorii scadente uria[e momentul este cu atât mai grav”, spune un analist al pie]ei automobilistice care a preferat s` r`mân` anonim, din cauza poli-ticii companiei. “Dac` dobânzile nu scad [i salaria]ii profesioni[ti nu simt siguran]alocului de munc`, este pu]in probabil ca vânz`rile de ma[ini s` creasc`”.

NESINCRONIZARE PENTRU TATADe fapt, regulile jocului s-au schimbat chiar \n momentul \n care Tata Motors

pl`nuia s` dea lovitura. Cel de-al treilea produc`tor de ma[ini din a doua pia]` ca cre[tere din lume a asistat la stagnarea [i apoi la pr`bu[irea veniturilor, pe m`sur` ce indienii amânau achizi]ia ma[inilor \ntr-o situa]ie economic` dificil`. Tata Motors se a[tepta la vânz`ri record din partea modelului Nano, a c`rui lansare era programat` \n jurul lunii octombrie a anu-

lui 2008. Dar o serie de proteste \mpotriva modalit`]ii prin care guvernul a achizi]io-nat terenuri de la fermieri \nainte s` le \n-chirieze grupului Tata au for]at compania s` opreasc` opera]iunile [i s` relocheze o fabric` aproape terminat`, \n valoare de 350 de milioane de dolari, \n alt` parte a ]`rii. “Mutarea este o problem` complex`, mai ales c` trebuie lua]i [i furnizorii”,

De Mehul Srivastava Cât de multe se pot schimba \ntr-un an. Nu mai departe de luna ianuarie a anului trecut, Tata Motors era deasupra tuturor. Lansase o ofert` de achizi]ie \n valoare de 2,3 miliarde de dolari pentru brandurile Jaguar [i Land Rover, prezentase mult me-diatizatul model Nano, ce urma s` fie cea mai ieftin` ma[in` din lume, [i ac]iunile companiei, \n paralel cu bursele din India, erau \n expansiune.

Dar \n seara de vineri 30 ianuarie, la sediul central din Mumbai al Tata Group ve[tile rele nu se mai opreau: pierderi trimestriale de 54 de milioane de dolari, primele din peste [apte ani; o sc`dere de aproape o treime a veniturilor fa]` de trimestrul precedent; nici o dat` sigur` pentru lansarea Nano, care a fost amânat` cu câteva luni, dup` ce compania a fost for-]at` s` schimbe fabrica unde urmeaz` s` fieprodus modelul; [i nici o certitudine cu privire la modalitatea de plat` a mi-liardelor de dolari ob]inu]i din \mprumuturi pe ter -men scurt pentru achizi-]ia Jaguar/Land Rover. |n pofida rezultatelor sumbre, compania a \ncercat s` pre-zinte o atitudine optimist`. “Asist`m la o cre[tere a cererii de consum”, spune Ravi Kant, CEO la Tata Motors. “Avem mai multe speran]e pentru acest trimestru”.

R`sturnarea brusc` de situa]ie de la Tata Motors, care are probabil cea mai mare vizibilitate pe plan mondial dintre to]i produc`torii auto indieni, reflect` rapiditatea cu care majoritatea companii-lor din India au fost afectate pe m`sur` ce creditele au fost \nghe]ate la nivel global

52%este sc`derea\nregistrat` deac]iunile Tata \n ultimul trimestruSursa: BusinessWeek


55

NEXT

compania a \ncheiat un contract pe 12 ani, \n valoare de 450 de milioane de dolari, pentru produc]ia [i \ntre]inerea autobuze-lor destinate metropolei New Delhi, care deruleaz` \n prezent un proces de moder-nizare a infrastructurii proprii. Ar putea fi un stimul pentru Tata Motors, care a vândut \n acest trimestru cu aproape 40% mai pu]ine vehicule comerciale, compara-tiv cu aceea[i perioad` a anului trecut.

PROBLEME DE CREDITARE{i pentru subsidiara Jaguar/Land Rover, care anun]` separat rezultatele financiare [i care se estimeaz` c` a fost profitabil`

anul trecut, au existat speran]e \ntr-un anun] al guvernului Marii Britanii prin care acesta garanta pentru produc`torii de automobile \mprumuturi \n valoare de 1,9 miliarde de dolari de la Banca European` pentru Investi]ii (BEI) [i alte 1,4 miliarde de dolari pentru alte \mprumuturi. Tata Motors, care a apelat la \mprumuturi scumpe pe termen scurt pentru plata achizi]iei Jaguar/Land Rover, a \ntâm-pinat dificulat`]i \n ob]inerea fondurilor necesare pl`]ii \mprumuturilor, [i \nc` sunt incertitudini dac` va putea folosi creditele BEI pentru plata \mprumutului pe termen scurt. “Desigur, pl`nuim s`

solicit`m pentru o sum` cât mai mare \n cadrul programului respectiv, dar din semnalele primite de la guvern am \n]eles c` \m-prumuturile au ca scop men]inerea \n via]` a lini-ilor de produc]ie, nu plata

direct` a datoriilor acumu-late”, spune un oficial al departamentului financiar al companiei, care a cerut s` nu-i fie publicat numele, deoarece nu este autorizat s` discute cu presa.

Dup` ce nu a avut succes cu o emisiune de obliga-]iuni, Tata a vândut titluri comerciale pe termen scurt \n valoare de milioanede dolari la dobânzi de11%, conform informa]i-ilor Thomson Reuters, devenind astfel cel de-al doilea mare emitent de obliga]iuni comerciale din India. |n luna decembrie, pentru strângerea lichidit`-]ilor necesare pl`]ii \m-prumuturilor care trebuie achitate \n prima jum`tate a anului 2009, compania chiar a apelat la fondurile investitorilor, oferind un randament de 11% pentru capitalul investit, reu[ind s` adune astfel pu]in peste 60 de milioane de dolari. Din resursele ob]inute din emiterea obliga]iunilor, compania a pl`tit aproape un miliard de dolari din datorii, spune Kant. “|nc`

suntem \n discu]ii cu b`ncile. Suntem pe un trend ascendent [i acest ciclu se va autocorecta”.

Dintre toate companiile din India, Tata Motors are probabil cele mai mici [anse s` fie distrus` de aceste probleme. Ca parte a unui grup bine capitalizat, compania be-neficiaz` de op]iuni pe care alte organiza]ii nu le au, inclusiv asisten]` de la compania-mam`, Tata Group. Pe m`sur` ce economia indian` \[i revine, vânz`rile de ma[ini vor fi resuscitate, drum ascendent pe care \l vor urma [i vânz`rile de vehicule comerciale, care au \nregistrat deja o mic` cre[tere luna trecut`, conform informa]iilor furnizate de Societatea Produc`torilor Indieni de Ma[ini. Ac]iunile Tata, \n sc`dere cu 52% \n ultimul trimestru, se tranzac]ioneaz` actualemente mult sub valoarea adev`rat`, dar par un pariu bun pe termen lung. La anun]ul privind ajutorul guvernamental britanic de s`pt`mâna trecut` ele au\nregistrat o mic` cre[tere de 5%. ̂

Protestele fa]` de modul \n care s-au realizat exproprierile au for]at Tata s` relocheze o fabric` de 350 de milioanede dolari aproape terminat`

Acum un an, Ratan Tata jubila la lansarea Nano. Azi problemele se ]in lan]

Obama repet` solu]ia ReaganLimitarea salariilor directorilor executivi aminte[te de piciorul pus ferm \n prag de Reagan \n fa]a controlorilor de zbor

SUA

56


(DE

LA

STÅ

NG

A L

A D

RE

AP

TA)

LOU

IE P

ALU

/ZU

MA

PR

ES

S; D

AV

ID H

UM

E K

EN

NE

RLY

/GE

TT

Y IM

AG

ES

De Michael MandelPe 4 februarie, pre[edintele Barack Obama a propus limitarea salariilor directorilor exe-cutivi ai companiilor care vor primi ajutoare guvernamentale din fonduri publice, numind bonusurile de pe Wall Street “ru[inoase” [i “culmea iresponsabilit`]ii”. Va putea acest atac public la adresa salariilor uria[e din sec-torul financiar s ̀ajute la sc`derea remunera-]iei executivilor din alte industrii? Dac ̀istoria ne \nva] ̀ceva, r`spunsul este afirmativ. Un pre[edinte poate influen]a enorm atitudinea public ,̀ dac ̀alege momentul potrivit. |n declara]iile sale, Obama a identificat compensa]iile excesive acordate directorilor executivi drept o cauz ̀a “dezastrului din sistemul nostru financiar”. Prin validarea criticilor ap`rute de mult ̀vreme \n leg`tur` cu salariile executivilor, pre[edintele ar putea \ncuraja ac]ionarii [i directorii companiilor americane s ̀conteste pachetele salariale de ordinul milioanelor de dolari.

Pentru cea mai bun ̀compara]ie cu ac-tuala situa]ie, s ̀privim \n trecut, mai precis

R`zboi Mondial. Sun ̀familiar?Organiza]ia Profesional ̀a Controlorilor

Traficului Aerian (PATCO), sindicatul controlorilor de zbor, a f`cut gre[eala s` declan[eze o grev ̀prin care cerea mai mul]ibani [i \mbun`t`]irea condi]iilor de munc ,̀ chiar \ntr-o perioad ̀\n care salariile sc`deau [i majoritatea angaja]ilor se temeau de pier-derea locurilor de munc .̀ Reagan a r`spuns prin concedierea majorit`]ii controlorilor de zbor. Apoi a angajat permanent \n locul grevi[tilor al]i salaria]i, m`sur ̀legal ,̀ dar de care nu se folosise nimeni vreme de aproape 50 de ani.

SINDICATE SL~BITEO dat ̀ce Reagan a spart bariera “\nlocuirii angaja]ilor”, companii din sectorul privat, printre care Phelps Dodge, Boise Cascade [i Continental Airlines, au urmat strategii similare. Rezultatul: sindicatele sunt mai reticente \n privin]a grevelor. Num`rul cazurilor importante \n care angaja]ii [i-au sistat temporar activit`]ile a sc`zut de la 269 pe an, \n deceniul anterior grevei PATCO, la 58 pe an, \n deceniul ulterior.

Reducerea puterii sindicatelor are multe cauze, printre care globalizarea [i un declin \n sectorul produc]iei din SUA. Dar atacul asupra PATCO “a avut un impact puternic”, spune Joseph A. McCartin, istoric la Univer-sitatea Georgetown, care a scris \n repetate rânduri despre grev .̀ “Reagan a f`cut din spartul grevei ceva mai patriotic [i din grev` ceva mai pu]in patriotic”.

S ̀revenim \n prezent. Timp de ani buni, compensa]iile directorilor executivi din corpora]ii au crescut mai repede ca toate nivelele de salarizare. Eforturile repetate ale ac]ionarilor [i politicienilor de a restrânge salariile executivilor s-au dovedit a fi inefi-

Obama [i Reagan: pozi]iidure la \nceput de mandat

PUTEREA UNUI PRE{EDINTE|n 1981, pre[edintele Ronald Reagan a atacat dur PATCO, sindicatul controlorilor de zbor. Pozi]ia sa agresiv` a \ngreunat de atunci grevele sindicatelor.

MEDIA GREVELOR ANUALE*

|nainte de greva PATCO 269 Dup` greva PATCO 58 * medii pe 10 ani, 1971 – 1980, respectiv 1982 – 1991Sursa: Biroul de Statistic` pentru Pia]a Muncii

\n luna august a anului 1981, la ac]iunile lui Ronald Reagan \mpotriva controlorilor de trafic aerian. La acea vreme, rata [omajului se situa la valoarea de 7,4% - [i cre[tea - pe m`sur ̀ce economia se \ndrepta spre cea mai dur ̀recesiune de dup ̀cel de-al Doilea


57

FO

TO

GR

AF

IE D

E B

OU

RD

IER

/AP

PH

OTO

; IL

US

TR

A}IE

DE

GE

OR

GE

BA

TE

S

De Nanette ByrnesUnele companii, con[tiente \n ce direc]ie sufl` vântul dinspre Washington [i alte capitale, iau m`suri \n avans pentru analizarea schemelor folosite la acordarea primelor la nivel de conducere. Un concept care câ[tig` teren este cel al “b`ncii bonusurilor”. UBS a lansat banca pentru bonusuri spre sfâr[itul anului trecut, dup` ce guvernul elve]ian a oferit institu]iei un ajutor de 60 de miliarde de dolari. Investitorii fac presiuni ca E*Trade Financial, Charles Schwab [i JPMorgan Chase s` adopte planuri similare.

Iat` cum func]ioneaz` banca de bonus la UBS: o treime din bonusul anual al unui manager de top se pl`te[te [i restul intr` \ntr-un cont. Banii pot fi sco[i de-a lungul a trei ani, dac` banca realizeaz` sau dep`[e[te ]intele opera]ionale stabi-

lite sau al]i indicatori. Dac` nu, mana-gerul poate s` piard` o parte sau chiar toate fondurile din acel cont. Frumuse]ea ideii, conform speciali[tilor \n motivare financiar`, este c` descurajeaz` mana-gerii s` umfle \ntr-un an rezultatele \n defavoarea anului viitor. “Pentru o banc`, aceasta este o ocazie de a adopta un sistem mai defensiv”, spune Raghuram G. Rajan, profesor la {coala de Afaceri Booth, din cadrul Universit`]ii Chicago.

Simplitatea principiului b`ncii de bonus poate fi, \ns`, dificil de pus \n aplicare. Briggs & Stratton, din Milwaukee, care are o cifr` de afaceri de peste 2 miliarde de dolari pe an din vânzarea de motoarepentru echipamente ca ma[inile de tuns iarb`, a pus bazele unui astfel de fond la\nceputul anilor ‘90. A func]ionat destul de bine pân` \n 2005, când o perioad` de secet` a dus la sc`derea cererii pentru produsele companiei. A[a c`, de[i Briggs & Stratton [i-a surclasat rivalii, nu atingea

randamentele propuse pentru capitalul investit, un factor cheie al planului.

Pân` \n 2008, conturile cu prime au sc`zut la valori negative, ceea ce \n-seamn` c` managerii vor fi nevoi]i s` renun]e la o parte din viitoarele salarii. Planul bonusurilor a devenit antimotiva]ional pentru manageri, spune John S. Shiely, CEO al companiei. Astfel consiliul de administra]ie a decis s` limiteze pierderile b`ncii de bonus [i a ini]iat un

plan temporar de prime. William F. Achtmeyer, membru al comisiei de salarizare la Briggs & Stratton [i CEO la firma de consultan]` strategic` Perthenon Group, spune:

“Este un model remarcabil din punct de vedere teoretic, dar ca implementare este limitat”. ̂

ciente. Dar noile cercet`ri arat ̀c ̀nivelul de salarizare al directorilor importan]i r`spunde la presiunea public .̀ Camelia M. Kuhnen, economist la Universitatea Northwest, [i Alexandra Niessen, de la Universitatea din Köln, sus]in c ̀o avalan[ ̀de articole nega-tive \n pres ̀poate duce la sc`derea, cel pu]in temporar ,̀ a remunera]iilor executivilor. “Se pare c ̀se ]ine cont de atitudinea public`”, spune Kuhnen.

|ntrebarea este dac` Obama va profita de criz` s` pun` \ntr-o lumin` “nepatriotic`” salariile uria[e ale directorilor executivi, chiar [i din afara sectorului financiar. “Orice corpora]ie trebuie s` ia foarte \n serios problema”, spune William W. George, fost CEO la Medtronic, companie gigant \n industria echipamentelor medicale. George este pre[edintele comisiei de salarizare a

consiliului de adminis-tra]ie al ExxonMobil [i membru \n comitetul similar de la Gold-man Sachs. “Pentru companii, cel mai bine este s` primeasc` pozitiv provocarea lui Obama”, spune acesta. “Avem pu]in timp s` ac]ion`m, inainte s` ajungem la situa]ia \n care guvernul s` ne stabileasc` lefurile”.

Propunerea lui Obama de a limita sala-riile la maxim 500.000 de dolari are problemele ei. Un exemplu este c`

se aplic ̀doar companiilor care primesc un “ajutor extraordinar” din partea guvernu-lui. Mai mult, executivii pot primi pachete suplimentare de ac]iuni, care pot deveni profitabile \n momentul \n care fondurile primite de la guvern vor fi pl`tite \napoi.

Totu[i, gândul c ̀Obama imit ̀conser-vatorismul legendar al lui Reagan este fas-cinant. Prezentând controlorii de zbor ca pe ni[te oameni care se gândesc numai la ei pe timp de criz ̀l-a ajutat pe Reagan s ̀schimbe percep]ia public ̀asupra sindicatelor. Dac` vrea, Obama ar putea s ̀tr`iasc ̀propriul moment PATCO. ̂–Cu contribu]ia: Nanette Byrnes (Chapel Hill, Carolina de Nord)

Cartea lui Mandel “Elemente de baz ̀ale economiei” a fost publicat ̀recent de McGraw-Hill/Irwin

NEXT

August 1981: Un membru PATCO \n grev`, la aeroportul O’Hare, din Chicago

Un mod mai bun de a r`spl`ti managerii?Suspendarea primelor ar ajuta la concentrarea aten]ieimanagementului pe rezultate pe termen lung,dar aplicarea corect` e dificil`

produsele com& Stratton [i-

randamenteinvestit, u

Pân` \nsc`zutseamns` resaladevmC

plan teF. Achde sal[i CEOstrateg

“Este un mde vedere este limita

e

(SU

S)

BR

AD

CO

RN

ELIU

S; (J

OS

) C

OTO

ELIZ

ON

DO

/GE

TT

Y IM

AG

ES

EDITAT DE ADAM ASTON

\n gaz inflamabil, ce alimenteaz` un generator. Echipamentul are o capacitate zilnic` de trei tone [i pro-duce suficient` c`ldur` [i energie pentru alimentarea unei cl`diri de 18.580 de metri p`tra]i. Procesarea gunoiului produce, \ns`, de[euri: o ton` de gunoi \nseamn` 45 kg de cenu[`. Iar arderea gazelor duce la emanarea de dioxid de carbon. Pe de alt` parte, se economise[te com-bustibilul folosit la transportarea gunoiului. – Heather Green

ENERGIE

C`utarea combustibililor\n gunoi|n spatele stadioanelor [i a cl`dirilor de birouri se afl` mine de aur, chiar \n uria[ele l`zi de gunoi. |n luna ianuarie, IST Energy din Waltham (Massachusetts) a lansat un sistem mobil care transform` gunoiul obi[nuit \n energie. Fiecare astfel de sistem, care cost` 850.000 de dolari, se va amortiza \n trei ani, gra]ie energiei generate [i a taxelor reduse pentru

transportarea de[eurilor, spun reprezentan]ii IST. S-au mai f`cut astfel de afirma]ii \n trecut, dar anali[tii sus]in c` IST a implemen-tat o serie de caracteristici noi, mai ales mobilitatea. Echipamentul este livrat chiar \n parcare sau pe rampa de \nc`rcare de lâng` sursa de gunoi. |n interior, gunoiul este m`run]it [i presat \n pachete care sunt transformate ulterior

narea unei ma[ini noi sau second hand din aceea[i categorie, cu un consum cu minim 25% mai mic decât standarde CAFE. Proiectul este similar programului “bani pentru rable”, denumire dat` legilor promulgate \n California, Texas [i Canada. |n al patrulea an de exis-ten]`, planul de casare ar aduce economii de 80.000 de barili de benzin` pe zi, potrivit estim`rilor lui Therese Langer, director pentru programarea transporturilor la Consiliul American pentru Eficien]` Energetic` [i Economie. Produc`torii de automobile sprijin` proiec-tul actual, intitulat \n varianta ini]ial` “Actul pentru Retragerea Accelerat` a Vehiculelor Ineficiente”, care ar putea fi inclus \n pachetul stimulativ. Proiectul are [i critici, majoritatea fiind colec]ionari de ma[ini clasice, care se tem de o viitoare lips` a pieselor de schimb.

58 AFACERI ECO

NEXT


INFRASTRUCTUR~

Drumuri: Solu]ia par]ial-cimentat`Umilul asfalt ]ine economia american` pe roate – dar nu [i când trebuie reparat. |n ultimii ani, din cauza deficitului bugetu-lui de stat, s-au redus fondurile ministerului transporturilor, \n aceea[i perioad` \n care scumpi-rea petrolului a crescut pre]u-rile la asfalt de peste dou` ori. Ca rezultat, mii de kilometri de drumuri de asfalt din SUA se dezintegreaz .̀ PolyCon Manu-facturing sus-]ine c` are o solu]ie mai ieftin`, iarmaterialulpentru recondi-]ionarea supra-fe]ei drumului este [i mai ecologic. Este un hibrid numit E-Krete, format dintr-un amestec de ciment [i polimeri flexibili. Poate fi aplicat ca un lichid sub]ire peste pavajul bituminos. Exper]ii de la Centrul Na]ional pentru Tehnologia Asfaltului, din cadrul Universit`]ii Auburn, care au evaluat E-Krete, sus]in c ̀suprafa]a neted ̀r`mas` dup ̀ce materialul se scurge de pe asfalt [i umple gropile poate prelungi via]a drumului sau a autostr`zii cu peste 10 ani. Ideea stratului aplicat le surâde speciali[tilor \n ecologie deoarece are o culoare deschis ,̀ care reflect ̀lumina soarelui, \n loc s` o absoarb .̀ Gata cu “insulele de c l̀dur`” din parc`rile \n aer liber, care se \ncing atât de puternic\ncât ridic ̀facturile la electrici-tate din cauza consumului de aer condi]ionat \n cl̀ dirile vecine.

90%este reducerea greut`]ii gunoiului prin transformarea \n energie, cu ajuto-rul sistemului IST

E-Krete este mai prietenos cu mediul decât asfaltul

Pachetele formate din gunoi presat pot fi transformate \n gaz

AUTO

Bani pentru consumul mare Uria[ul parcat \n garaj ar putea valora \n curând mai mult decât puteau americanii spera s` primeasc` de la centrul fier vechi, datorit` unui nou proiect de lege. Acesta are ca scop debarasarea urgent` a [oselelor americane de majoritatea ma[inilor ineficiente. Pentru a fi incluse \n sistem ma[inile, SUV-urile [i camio-netele trebuie s` fie \nregistrate, func]ionale [i s` fi avut când erau noi, un consum de cel mult 15,7 de litri la suta de kilometri. Ame-ricanii pot merge pân` la cele mai apropiate centre autorizate, sau dealer auto care le vor \nmâna o chitan]` \n valoare de 4.500 de dolari pentru casarea “\nghi]i-torului” de combustibil. Cuponul poate fi folosit pentru achizi]io-

Un proiect dezb`tut \n Congres ofer` cupoane pentru renun]areala ma[ini vechi


CA

RR

EF

OU

R

De Corina ComanCriza economic` nu pare s`-[i fi pus \nc` amprenta pe comportamentul consuma-torilor români, care continu` s` cheltu-iasc` sume importante din venitul lor pe mâncare [i bùtur`. “Ponderea ocupat` de cheltuielile cu mâncarea [i bùtura \n bugetul familiei din România continu` s` fie ridicat` – aproximativ 40%”, afirm` Andi Dumi-trescu, directorul general al GfK România, averti-zând \ns` c` lucrurile s-ar putea schimba, a[a cum se \ntâmpl` de altfel \n ]`rile din Europa de Vest. Aceast` ipotez` devine relevant` [i din perspectiva ultimului studiu realizat de GfK, \n

februarie 2009, prin care se analizeaz` comportamentul consumatorului \n vreme de criz`. GfK a ales pentru compara]ie dou` categorii de ]`ri ale Europei: pe de o parte Fran]a, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, iar pe de alt` parte ]`ri mai apro-

piate de România, precum Polonia [i Rusia.

Potrivit acestui studiu, consumatorii din Europa de Vest s-au orientat anul trecut spre produse mai ief-tine, pe când cei din Europa de Est au ales s` cumpere volume mai mari [i produse mai scumpe.

De exemplu, \n Marea Britanie, ]ara cu cea mai mare rat` a infla]ieila alimente (9,3%),

consumatorii nu au absorbit \n totalitate cre[terea pre]urilor [i au cheltuit doar cu 6,3% mai mult din buzunar pentru astfel de produse. Ei [i-au sporit, totodat`, volumul de produse cump`rat cu 1% [i au trecut la m`rci mai ieftine. A[adar, con-sumatorii din Marea Britanie, confrunta]i cu pre]uri mai mari [i-au men]inut nivelul consumului, dar cump`rând produse mai ieftine. La fel au reac]ionat italienii, fran-cezii, nem]ii [i olandezii, care au preferat s` cumpere \n continuare, dar au ales produse cu pre] mai mic.

Lucrurile s-au schimbat \n Estul Euro-pei, unde polonezii de exemplu au decis

s` cumpere volume mai mari, preferând produse mai scumpe. Prin analogie, consumatorii români au “\nghi]it” pre]urile mai mari, au cump`rat pu]in mai mult [i au trecut la produse ceva mai scumpe \n prima parte a anului trecut, când \ns` efectele crizei \n apetitul pentru bunuri de larg consum nu erau \nc` resim]ite pe pia]a local`.

Cel mai probabil \ns` ro-mânii \[i vor revizui compor-tamentul \n 2009, devenind mult mai pondera]i [i aten]i la pre]urile de la raft. În aceste condi]ii ne putem a[tepta [i la o diminuare a bugetelor alocate bùturilor [i produselor alimentare, mai ales c` \n ulti-mul trimetru al anului trecut aceast` categorie a \nregistrat major`ri importante de pre].

Conform companiei MEMRB, \n perioada octombrie-noiembrie 2008, pre]urile pro-duselor alimentare s-au m`rit cu circa 16% fa]` de perioada similar` din 2007, aceast` categorie având cea mai mare cre[tere din industria bunurilor de larg consum. În to-pul scumpirilor s-au situat produse precum nuci (34%), pastele fìnoase (30%), biscui-]ii (23%) sau dulce]urile [i compoturile (22%). Potrivit aceleia[i surse, scumpi-rile au fost mult mai mici pe segmentul bùturilor, unde pre]urile au crescut doar cu 3% \n perioada septembrie-octombrie 2008, dar [i \n cazul produselor non-ali-mentare, unde pre]urile s-au majorat cu 7%. Per total, \n perioada vizat`, industria bunurilor de larg consum a \nregistrat o infla]ie (diferen]a dintre pre]urile medii pe o anumit` categorie de produse, raportate \n perioadele vizate) de 9%. ê

S` trìm bine.Pân` când?Consumatorii români nu au adoptat un comportament ponderat [i, \n pofida situa]iei dificile, cheltuie la fel de mult pe mâncare [i bùtur`

NEXT

COMER} 59

40%este ponderea ocupat` de chel-tuielile cu mâncarea [i bùtura \n bugetul familiei din RomâniaSursa: GfK

|nghesuiala din magazine se va stinge treptat \n 2009


Interiorul \mbr`cat \n Alcantara reprezint` una dintre nout`]ile lui V12 Vantage fa]` de “fratele mai mic” V8

TOYOTA

aVANTAGE ASTON MARTIN De Gabriel Bårlig`

60 LIFESTYLE

barele de protec]ie [i capota au fost modifica-te, iar motorul a fost “comprimat” ca s` \ncap` pe [asiul Vantage. Rezultatul este o adev`rat` “fiar`” pe ro]i, care ascunde un propulsor V12 de 6 litri care arunc` \n lupt` nu mai pu]in de 510 cai putere, cu 90 peste cei ai lui Vantage V8. Accelera]ia de la 0 la 100 km/h se produce \n 4,2 secunde, iar viteza maxim` anun]at` este de 305 km/h.

Nici diferen]ele fa]` de modelul V8 nu sunt foarte mari, poate [i pentru c` acesta din urm` s-a dovedit extrem de popular. Totu[i, se remarc` fantele de aerisire mai numeroase de pe capot` [i stopurile clare din spate. Nici la interior nu s-a modificat mare lucru, dar se pot observa scaunele mai sportive [i folosirea din bel[ug pentru interior a elementelor de piele Alcantara. Mai multe elemente au fost realiza-te din materiale foarte u[oare, pentru a reduce greutatea ma[inii, \n vederea \mbun`t`]irii performan]ei. Consola central` a fost redese-nat`, butoanele fiind rearanjate pentru a oferi mai mult` u[urin]` \n utilizare [oferului.

Modelul prezentat de companie are jante de 19 ]oli [i cauciucuri Pirelli P Zero Corsa, care au fost proiectate special pentru V12 Vantage pentru mai mult` aderen]` \n curbe.

Din p`cate pentru amatorii de lux [i senza]ii tari, Aston Martin V12 Vantage va fi produs \n doar 1.000 de exemplare, \ntr-un ritm de 300-500 de unit`]i pe an. Primele livr`ri sunt pro-gramate pentru trimestrul al treilea din acest an. Pre]ul este, deocamdat`, un mister, urmând s` fie prezentat, probabil, la Geneva. ê

Cum \nghesui un motor de 12 cilindri \ntr-un [asiu construit pentru a acomoda doar unul de opt?Cu greu, ar putea r`spunde inginerii de la Aston Martin. Totu[i, britanicii au reu[it. Astfel, modelul V12 Vantage, bazat pe conceptul prezentat \n decembrie 2007, a fost dezv`luit s`pt`mâna trecut`,\nainte de debutul s`u efectiv de la Salonul Auto de la Geneva, din luna martie. Iar a[teptarea s-ar p`rea c` a meritat. Diferen]ele fa]` de concept pot sc`pa la prima vedere, dar ele exist`. Grila,

Clien]ii b`ncilor mari din toat ̀lumea claseaz ̀institu]i-ile pe ultimele locuri \n topul credibilit`]ii. Nici anali[tii financiari nu prev`d o perioad ̀lini[tit .̀ Luis Salinger nu este economist, dar suspecteaz ̀o mare banc ̀mon-dial ̀de activit`]i ilegale [i este dornic s ̀aduc ̀\n fa]a instan]ei reprezentan]ii uria[ei institu]ii. Ca angajat al Interpol, el descoper ,̀ cu ajutorul unui procuror, o serie

de ilegalit`]i \n care era implicat ̀banca. Salinger (Clive Owen ) \ncearc ̀s` duc ̀la cap`t ancheta,\ntr-o lume \n care “ei ne controleaz ̀banii, ei ne controleaz ̀guvernele [i ei ne controleaz ̀vie]ile”, \n pelicula “The Interna-tional”, regizat ̀de Tom Tykwer, care va rula la noi de la sfâr[itul lunii martie.

PERSONAL BUSINESS

PLUS 61EDITAT DE OVIDIU NEAGOE

O solu]ie pentru \mbun`t`]irea calit`]ii prezent`rilor cu ajutorul proiectoarelor video vine de la Epson, care a lansat recent la Integrated Systems Europe camera pen-tru documente “Epson ELP DC 06”. Aceasta se poate conecta prin USB la noile proiectoare Epson din gama EB [i faciliteaz ̀prezentarea documentelor f`r ̀ajutorul unui calculator. Camera dispune de un zoom digital 4x, cu ajutorul c`ruia utilizatorii pot m`ri imaginile de patru ori, iar nivelul de consum al modelului este de numai 2,5W. Dimensiunile reduse ale camerei pentru documente faciliteaz ̀transportul ei [i ofer ̀totodat` posibilitatea rotirii atât pe orizontal̀ , cât [i pe vertical̀ , pentru o captur ̀mai u[oar ̀a tablei albe.

Flexibilitatea locurilor de munc` [i dispari]ia grani]elor dintre biroul de la serviciu [i cel de acas` este unul dintre motivele care duc la progresul din tehnologie. Ultima serie de produse revolu]ionare: cel mai sub]ire [i u[or laptop cu ecran de 16 inch [i primul model cu ecran de 17,3 inch, modelele F50, respectiv F70, de la Asus. Tas-taturile noii game au fost modificate pentru cre[terea eficien]ei [i \n-lesnirea redact`rii, butoanele fiind u[or concave [i r`spunzånd elastic fiec`rei comenzi. Toate modelele noii serii beneficiaz` de sistemul “Asus Express Gate”, prin care uti-lizatorii pot accesa imediat dup` pornire o gam` larg` de aplica]ii, precum Skype, browser internet sau player audio. Modelul F70 este prev`zut cu o memorie de pân` la4 GB, hard disk cu o capacita-te de 640 GB [i are 4,1 kg.

Iubitorii de c`l`torii se pot bucura din plin de frumuse-]ea ora[ului Praga, chiar din luxoasele camere ale hote-lului Mandarin Oriental, amplasat \n cartierul istoric Mala Strana [i construit\ntr-o m`n`stire restau-rat` din secolul al XIV-lea. Oaspe]ii vor fi r`sf`]a]i de serviciile hotelului chiar de la aterizarea \n Praga, unde vor fi a[tepta]i de o confor-tabil` limuzin`. Odat` ajun[i \n “noua cas`”, turi[tii vor fi \ntâmpina]i cu [ampanie, ciocolat` [i bufet suedez, iar cuplurile care doresc s`-[i fac` o surpriz` pl`cut` de Ziua |ndr`gosti]ilor pot opta pân` la sfâr[itul lunii martie pentru pachetul special “Perfect Kiss”.

LUX LA M~N~STIREPROIEC}IA INOVA}IEI

PORTABILITATE LA SUPERLATIVDIRECTORIDE BANC~ ACUZA}I?



62 BURS~ MIHNEA ANASTASIU

OPINII

O s`pt`mân` de consolidareÎn sfâr[it, dup` câteva s`pt`mâni la rând \n care a sc`zut continuu, Bursa de Valori Bucure[ti a avut parte de o pe-rioad` de acalmie, principalii indici consolidându-se \njurul valorilor de 2.200-2.300 de puncte pentru indicele BET [i de 9.600-9.700 de puncte \n ceea ce prive[te indicele BET-FI al societ`]ilor de investi]ii financiare. Per ansamblu, indicele BET al celor mai lichide zece companii listate a\nregistrat o u[oar` apreciere de 1,3 puncte procentuale, \n vreme ce BET-FI a sc`zut cu doar 0,6%. Aceast` perioad`de consolidare a venit pe fondul unei reveniri a monedeina]ionale \n raport cu euro, leul \ncheind s`pt`mâna la cota-]ia de 4,2522 de unit`]i pentru un euro, precum [i a deciziei

B`ncii Na]ionale de a reduce u[or dobânda de politic` mo-netar` de la 10,25 la 10%. Alt` veste bun` pentru investitori a fost c` Guvernul a reu[it \n cele din urm` s` definitiveze proiectul legii de buget pe 2009 [i s`-l \nainteze Parlamen-tului. În plus, pie]ele externe de capital au cunoscut [i ele o s`pt`mân` de acalmie [i consolidare, \n ciuda faptului c` [tirile dinspre economia real` continu` s` fie foarte proaste. Pe 6 februarie, datele preliminarii privind pia]a muncii din Statele Unite au ar`tat c` aproape 600.000 de americani [i-au pierdut locul de munc` \n luna ianuarie, cu aproape 60.000 peste a[tept`rile anali[tilor, rata [omajului \n SUA ajungând la 7,6%. Cu toate acestea, bursele au continuat s` afi[eze cre[teri moderate, pe fondul speran]elor pe care investitorii [i le pun \n planurile economice de salvare anun-]ate de autorit`]ile din \ntreaga lume. Pre[edintele american Barack Obama a cerut Congresului s` urgenteze adoptarea m`surilor anticriz` dorite de administra]ia democrat`, cali-ficând pertract`rile \n aceast` privin]` drept “impardonabile [i iresponsabile”. Bursa de la Bucure[ti intr` \ntr-o perioad` de expectativ`, toat` lumea a[teptând rezultatele financiare preliminare ale marilor companii listate, rezultate care vor ar`ta cât de sever` a fost \ncetinirea economiei \n trimestrul IV al anului trecut.

9.750

9.700

9.650

9.600

9.550

9.500

9.450

9.400

9.350

9.300

9.250

9.200

puncte

Sursa: BVB

30ian.

2feb.

3feb.

4feb.

5feb

6feb.

EVOLU}IA INDICELUI BET-FI

Preluarea Zentiva, avizat` Exit de la [antierul naval BrìlaComisia European` [i-a dat acordul \n privin]a unei even-tuale prelu`ri a companiei farmaceutice cehe Zentiva NV de c`tre francezii de la Sanofi-Aventis. Oficialii europeni au apreciat c` aceasta nu lezeaz` principiile liberei concuren]e[i nu \ncalc` legisla]ia anti-trust. În toamna anului trecut francezii de la Sanofi-Aventis, unul dintre cele mai mari gru-puri farmaceutice din \ntreaga lume, au \naintat o ofert` de 1,8 miliarde de euro pentru preluarea Zentiva. Oficialii companiei cehe le-au reco-

Societatea de Investi]ii Financiare Moldova (SIF2) a vândut \n [edin]a de vineri 6 februarie \ntreaga participa]ie pe care o mai de]inerea la SC STX Ro Offshore Brìla (fosta Aker Brìla) \n schimbul a 7,19 milioane de lei (1,69 de milioane de euro la cursul BNR din ziua respectiv`). SIF Moldova de]inea \n prealabil un pachet de peste 7% din ac-]iunile firmei. În urma tran-zac]iei, ac]iunile compani-ei STX Ro Offshore Brìla (SNBB) s-au apreciat cu 250% fa]` de cota]ia de \nchidere

mandat ac]ionarilor s` accepte oferta \mbun`t`]it` f`cut` de francezi. Ac]ionarii Zentiva se reunesc la \nceputul acestei s`pt`mâni pentru a hot`r\ \n leg`tur` cu aceast` ofert` de preluare. Grupul ceh Zentiva de]ine \n România o fabric` de medicamente \n Bucure[ti, fosta Sicomed (SCD), com-panie listat` pe Bursa de Valori Bucure[ti. Societatea a raportat la finele trimestrului III din 2008 o cifr` de afaceri de aproape 157 de milioane de lei [i un profit net de peste 23 de milioane de lei.

de joi 5 februarie. Societatea brìlean` este controlat` \n prezent de sud-coreeni de la STX Shipbuilding, dup` ce ace[tia au ajuns s` de]inànul trecut peste 88% din ac-]iunile companiei norvegiene Aker Yards, cea mai mare firm` european` din dome-niul construc]iilor navale. STX Ro Offshore a raportat la jum`tatea anului trecut afaceri de 118,8 milioane de lei [i o pierdere de 28,77 de milioane de lei, de peste patru ori mai mare decât cea \nregistrat` \n aceea[i perioad` din 2007.

multe performan]e pentru overclocking.Gigabyte permite acum utilizatorilor

s` economiseasc` mult mai u[or energia, prin noua tehnologie Gigabyte Easy Energy Saver. Cu un design software avansat, Gigabyte Easy Energy Saver poate ajusta dinamic puterea

procesorului, în func]ie de sarcina de lucru, oferind exact cantitatea de energie necesar` pentru îndeplinirea sarcinii.

Sporul de performan]` al celor mai noi pl`ci de baz` Gigabyte deriv` [i din suportul pentru procesorul AMD AM3/AM2+ 45nm. Astfel, pl`cile de baz` Gigabyte Ultra Durable 3 Classic ofer` [i posibilitatea de upgradare, pentru cei care doresc s` foloseasc` avantajele noii tehnologii AMD pe 45 nm. Printre aceste avantaje se num`r`: o mai mare vitez` core clock, cu mai mult` energie economisit` decât la genera]iile anterioare, controler de memorie DDR2 de pân` la 1200+ MHz, sau DDR3 integrat` (suport

pentru memorii DDR3 numai pentru procesoarele AM3 [i pl`cile de baz` AM3), HyperTransport 3.0 [i o mai mare ecomisire a energiei procesorului C1E.

Noile pl`ci sunt echipate cu condensatori solizi, concepu]i de produc`tori japonezi de top. Cu o durat` medie de func]ionare de 50 000 de ore, ace[ti condensatori solizi ofer` stabilitate, fiabilitate [i longevitate, esen]iale pentru a satisface cerin]ele procesoarelor high-end [i ale altor componente necesare pentru rularea celor mai avansate aplica]ii [i jocuri.

|ntr-o lume \n care atâtea industrii suport` cu greu, uneori chiar la limita falimentului, criza financiar`, industria IT are \nc` puterea de a genera noi [i spectaculoase tehnologii. M` rog la to]i zeii tehnologiei ca lucrurile s` evolueze \n continuare pe acest f`ga[. ê

la eventuale defec]iuni. La un simplu strat de cupru, pur [i simplu nu ai ce strica.

Dublarea cantit`]ii de cupru diminueaz` cu 50% impedan]a PCB-ului pl`cii. Impedan]a este o unitate de m`sur` care exprim` întârzierea fluxului de curent de c`tre un circuit. Cu cât fluxul de curent este mai pu]in întârziat, cu atât este pierdut` mai pu]in` energie. În cazul pl`cilor de baz` cu Gigabyte Ultra Durable 3 Classic, pierderile electrice din circuit sunt reduse cu 50%, prin urmare [i c`ldura generat` este mult mai mic`. Cele 2 uncii de cupru îmbun`t`]esc

calitatea semnalului [i diminueaz` interferen]a electro-magnetic`, oferind o mai bun` stabilitate a sistemului [i mai

Tehnologia revolu]ionar` Ultra Durable 3 Classic, prezentat` \n premier` de inginerii de la Gigabyte, presupune o cantitate suplimentar` de cupru încorporat` straturilor Putere [i Mas` din noile genera]ii de pl`ci de baz` sau pl`ci video, pentru a genera o sc`dere drastic` a temperaturii sistemului. Aceasta conduce la eficientizarea consumului de energie [i la o mai mare stabilitate pentru overclockeri, pe o gam` larg` de pl`ci de baz` AMD.

Integrat` în cele mai noi pl`ci debaz` Gigabyte bazate pe chipseturi AMD, cum ar fi AMD 790GX, 790X, 780G [i 770, tehnologia Ultra Durable3 Classic dubleaz` cantitatea de cupru din straturile de Putere [i Mas` alePCB-ului. Designurile tradi]ionale ale pl`cilor de baz` utilizeaz` o singur` uncie (28 de grame) de cupru pe fiecare strat, pe când Ultra Durable 3 Classic vine cu 2 uncii pe fiecare.

Dublarea cantit`]ii de cupru ofer` o solu]ie mai eficient` de r`cire, prin r`spândirea c`ldurii din zonele critice ale pl`cii de baz`, \n special din zona procesorului, c`tre întregul PCB al pl`cii. Mai exact, pl`cile de baz` cu Gigabyte Ultra Durable 3 Classic pot oferi o temperatur` de lucru cu 50°C mai sc`zut`, mult mai mic` decât în cazul pl`cilor de baz` anterioare, ceea ce elimin` necesitatea unor solu]ii de r`cire costisitoare [i uneori destul de vulnerabile

Pentru pasiona]ii de calculatoare, overclockingul este un fel de bungee jumping. Oricât ar fi de mare riscul de a \ntinde coarda prea mult, tenta]ia este irezistibil`. Iar nevoia de a fi cât mai... cool \n astfel de situa]ii este o chestiune de supravie]uire. Inova]ia lui Gigabyte pare, a[adar, o saltea salvatoare pentru temerari.

Noile pl`ci de baz` de la Gigabyte ofer` o temperatur` de lucru cu 50°C mai sc`zut` decât \n cazul modelelor anterioare


TEHNOLOGIE PENTRU TINE ADAPTARE DE DAN {ERB~NESCU 63

OPINII

Gigabyte devine [i mai... cool Noul sistem de r`cire pe cupru reduce temperaturile [i \mbun`t`]e[te overclockingul

ILU

ST

RA

}IE

DE

PE

TE

R A

RK

LE

formule care sugereaz` c` ciclurile sunt finalitatea, nu fractalii. Ciclurile \nt`resc ideea c` istoria este modelabil` ca [tiin]` [i chiar explicabil` matematic.

Teorema lui George Cantor implic` existen]a unei infinit`]i de infinituri. Teoria sa privind numerele transinfinite a fost considerat` ilogic`, chiar [ocant`, fiind respins` de genii matematice ca Henri Poincare, care a numito “o boal` grav` care infecteaz` matematica”. Unii au v`zut \n ea o provocare la adresa in

finitului absolut al naturii divine. Dezbaterea deschis` de Cantor se refer` [i la ciclicitatea matematicii \n sine, care ilustreaz` ordinea [i haosul. Oamenii se tem de nesiguran]` [i doar când dep`[im aceast` temere ne d`m seama cât de pu]ine [tim.

Aici intervin finan]ele comportamentale, care ilustreaz` erorile gândirii noastre. Conform paradoxului lui Ellsberg, oamenii prefer` s` fac` pariuri pe o cutie \n care sunt 50 de

bile ro[ii [i 50 albastre, decât pe una \n care sunt tot 100 de bile, dar num`rul celor de culoare ro[ie [i albastr` este necunoscut. Probabilitatea câ[tig`rii unui pariu este aceea[i \n ambele cazuri, dar noi tot prefer`m s` pariem pe baza unor scenarii cunoscute.

Cercet`torii \n finan]e comportamentale au mai aflat [i c` oamenii proceseaz` similar riscul [i timpul. Aceasta \nseamn` c` nu gândim ra]ional când viitorul este nesigur [i când momentul revenirii la situa]ia normal`, sigur` este necunoscut. Aceast` tendin]` sa dovedit foarte p`guboas` pe pie]ele de capital, atât \n ceea ce prive[te pierderile efective, cât [i oportunit`]ile irosite. Aversiunea fa]` de nesiguran]` explic` [i motivul pentru care masele au nevoie de mai multe informa ]ii. Existen]a unei cantit`]i mari de informa]ii este considerat` esen]ial` pentru a \ndep`rta incertitudinea sau ambiguitatea privind viitorul, \ntrucât creeaz` un peisaj familiar. Dar acest fapt nu schimb` riscurile [i profiturile posibile.

Finan]ele comportamentele sunt un domeniu incomplet, dac` nu lu`m \n considerare fractalii. Dar contestarea tradi]iei nu se face u[or. Mereu vom contesta noul, pentru c` iubim certitudinile. Dar acestea nu exist`, ele sunt simple prejudec`]i. ê

Mukul Pal este CEO al Orpheus CAPITALS Opinia exprimat` \n acest articol apar]ine autorului

De[i modelul capitalist al lui Adam Smith este pus la grea \ncercare, nu exist` un sistem alternativ care s` fi d`inuit la fel de mult. Chiar [i modelele socialiste care \nc` rezist` au \mprumutat elemente ale capitalismului, ce le-au adus prosperitate sporit`. Ideea lui Karl Marx privind capitalismul drept un sistem predispus la crize ciclice este confirmat`. Dar sistemul a supravie]uit mai mult decât orice alt muritor.

\mpins [i mai mult \n obscuritate tezele fractale dezvoltate de Thomas Malthus [i Verhulst, de[i f`ceau parte din aceea[i categorie.

Diferen]ele nu se opresc aici. Fractalii sunt structuri de cre[tere [i descre[tere, un proces ciclic \ntâlnit peste tot \n natur`. Dar nu sa \ncercat foarte mult \n direc]ia g`sirii unei leg`turi \ntre cicluri [i fractali.

Problemele continu` când abord`m munca unui fizician ca Eugene Stanley, care a scris multe lucr`ri despre

ecua]ia puterii (pu]inul reprezint` esen]ialul, iar mul]imea reprezint` partea mai pu]in valoroas`) pe burs`, sau a unui lingvist ca Kingsley Zipf, care a dovedit ecua]ia puterii \n frecven]a cuvintelor folosite zi de zi. De[i ecua]ia puterii exist` \n natur` [i pe pie]ele de capital, academicienii [i cercet`torii nu sau gândit niciodat` s` o aplice ciclurilor. Noi, la Orpheus, facem leg`tura ciclurilor cu fractalii folosind

Sigur, omenirea va dep`[i acest model, dar deocamdat` aceast` idee este prea \ndep`rtat` pentru societatea mioap` a zilelor noastre.

P`rintele geometriei fractalilor, Mandelbrot, a dovedit existen]a acestora, dar nu a f`cut altceva decât s` continue munca unor oameni ca Dow, Elliott [i Gaston Julia. Charles Dow a pus bazele finan]elor moderne descoperind un fractal f`r` s` [tie ce era acesta. Elliott, contabil de profesie, a redescoperit faptul c` bursele se comport` ca ni[te fractali. {i, dac` toate aceste leg`turi par simple coinciden]e, faptul c` Eugene Fama, p`rintele ipotezei pie ]elor eficiente, [ia f`cut doctoratul sub \ndrumarea lui Mandelbrot iar putea surprinde pe fundamentali[tii fractalilor, care se considerau, poate, adep]ii unei alte [coli de gândire.

Dar aici apar diferen]ele. Mul]imea lui Mandelbrot a devenit popular` \n afara cercurilor matematice, atât pentru aspectul s`u estetic, cât [i pentru complexitatea unei structuri rezultate dintro defini]ie foarte simpl`. Acest lucru nu a f`cut, \ns`, la fel de populare structurile lui Elliott. Lipsa de convergen]` \ntre fractalii burselor [i mul]imea lui Mandelbrot a

BUSINESSWEEK l 17 februarie 2009

opINII

64 idei mukul pal

prejudecat` [i incertitudineTeama de necunoscut [i iluzia certitudinii duc la o gândire ira]ional` \n perioadele de criz`

O cantitate mare de infOrma}iie cOnsiderat~, erOnat, esen}ial~pentru a |ndep~rta incertitudineasau ambiguitatea privind viitOrul

businessweek numarul 121

Documents