voluntariat

Proiect finanŃat de

UNIUNEA EUROPEANA

Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

VOLUNTARIAT 1

CUPRINS

1. Ce este voluntariatul pag. 2

2. Istoria voluntariatului pag. 3

3. LegislaŃia în România pag. 6

4. Rolul voluntarilor în organizaŃie pag. 7

4.1 Ce este voluntarul ? pag. 7

4.2 Cine poate fi voluntar ? pag. 7

4.3 Ce pot face voluntarii ? pag. 8

4.4 De ce sunt voluntarii importanŃi pentru organizaŃie ? pag. 11

4.5 Cum se ajută voluntarii pe ei înşişi? pag. 12

4.6 De ce au nevoie orgnizaŃiile de voluntari? pag. 12

4.7 ResponsabilităŃile voluntarilor pag. 14

5. Coordonatorul de voluntari pag.17

6. Managementul voluntarilor pag. 21

7. În loc de încheiere - de vorbă cu voluntarii pag. 25


VOLUNTARIAT 2

1. Ce este voluntariatul?

"Voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din

proprie iniŃiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o

contraprestaŃie materială. Activitatea de interes public este activitatea

desfăşurată în domenii cum sunt: asistenŃa şi serviciile sociale, protecŃia

drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de

învăŃământ, ştiinŃific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecŃie a mediului, social şi

comunitar şi altele asemenea." (definiŃia din Legea Voluntariatului 2006)

"Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie iniŃiativă, prin care o persoană fizică îşi

oferă timpul, talentele şi energia în sprijinul altora fără o recompensă de natură financiară, dar

care poate deconta cheltuielile realizate în sprijinul proiectului în care este implicată." (definiŃia

Pro Vobis)

"Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie initiativă, de orice persoană fizică, în folosul

altora, fără a primi o contraprestaŃie materială." (DefiniŃie adoptată de Consiliul NaŃional al

Voluntariatului, iunie 2002)

"Orice acŃiune întreprinsă de o persoană fără a se gândi la recompense financiare." (Tracker)

"Orice muncă prestată relativ fără constrângere de o persoană cu intenŃia de a ajuta şi fără a

urmări un câştig financiar imediat." (Scheier)

"Impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalŃi fără a se gândi la recompense

financiare." (Manover)


VOLUNTARIAT 3

2. Istoria voluntariatului

Filozofia fundamentală a secolului al trei-lea este dorinŃa oamenilor de a-i ajuta pe semenii lor

fără a pretinde foloase sau avantaje personale. Majoritatea oamenilor se gândesc la el ca la un

fenomen modern. În Marea Britanie de pildă, unii sugerează că el datează din epoca elisabetană,

sau încă şi mai demult din vremea romanilor.

Cuvântul caritate înseamnă fie dragoste faŃă de semeni, fie mărinimie faŃă de cei nevoiaşi sau în

suferinŃă. Cuvântul filantropie este de origine greacă, el însemnând dragoste faŃă de oameni.

CivilizaŃiile egiptene timpurii au elaborat un cod moral strict bazat pe justiŃia socială. Acest cod

moral strict i-a încurajat pe oameni să ajute semenii în funcŃie de necesităŃile lor, de pildă, să

transporte un om sărac cu bacul peste râu fără să-i ceară bani. Chiar şi faraonii au contribuit la

acte de caritate, dăruind săracilor adăpost, hrană şi îmbrăcăminte acum 5000 de ani.

În India antică, împăratul budist Asoka (274-232 îen) a asigurat facilităŃi medicale, a poruncit să

se sape puŃuri şi ca o iniŃiativă ecologică timpurie, a plantat pomi de care să se bucure poporul. În

societatea greacă din timpuri străvechi, drumeŃilor li se dădea hrană şi adăpost în casele oamenilor

bogaŃi sau ei se bucurau de ospitalitatea Ńăranilor.

ProfeŃii evrei au fost precursorii organizaŃiilor moderne de avocatură, purtătoare a făcliilor

diverselor campanii publice. Ei activau necontenit pentru justiŃie socială, economică şi politică

făcând presiunii asupra guvernelor lor pentru a le determina să schimbe atât politicile, cât şi

practicile administrative. Ideea de a da de pomană era de asemenea aplicată pe scară largă.


VOLUNTARIAT 4

În vremea romanilor, dreptul la grâu gratuit sau ieftin depindea de cetăŃenie şi era ereditar, trecând

de la tată la fiu. Tutela asupra avutului personal datează tot din epoca romană, deoarece oamenii

au elaborat planuri de menŃinere a controlului asupra sorŃii bunurilor economice proprii şi după

săvârşirea lor din viaŃă.

În tot mersul istoriei, caritatea a fost de asemenea strâns corelată cu dezvoltarea organizaŃiilor

religioase. ÎnvăŃăturile evreilor au promovat ideea că săracii au drepturi, iar bogaŃii – îndatoriri.

Bisericile creştine timpurii au înfiinŃat fonduri de ajutorare a văduvelor, orfanilor, bolnavilor,

nevoiaşilor, celor cu incapacitate de muncă şi deŃinuŃilor. Primele danii au fost autorizate de

împăratul Constantin I în anul 331 îen, ceea ce a permis să se înfiinŃeze donaŃii pentru scopuri de

caritate.

În lumea islamică, filantropia a fost folosită pentru a se înfiinŃa numeroase spitale mari. Zicala

“bani albi pentru zile negre”, provine tot din lumea islamică, pacienŃilor sărmani li se dădeau cinci

monede de aur la ieşirea din spital.

Pe scurt, concluzionează Mike Hudson în volumul său “Managementul fără profit”, sectorul

caritabil exista de foarte mult timp, totdeauna jucând un rol foarte important în viaŃa

comunităŃilor.

În România


VOLUNTARIAT 5

Începuturile voluntariatului românesc ar putea fi considerate, după unii autori, cele făcute de

generalul pensionar Ştefan Stoica, originar din Banat. Acesta a înfiinŃat la Bucureşti, în anul 1913,

o “legiune ardeleană”, cu scopul de a face propagandă şi a lupta pentru cucerirea Banatului şi a

Transilvaniei. Generalul a dotat voluntarii cu armament cumpărat din bani proveniŃi din donaŃi, iar

în anul 1915 face cu aceştia şi exerciŃii militare. Voluntarii urmau să fie distribuiŃi la regimentele

româneşti ca şi călăuze, în caz de conflict între România şi Imperiul Austro-Ungar.

Alte încercări de constituire a unei “legiuni ardelene” au făcut Octavian Goga şi profesorul

Simion Mândrescu în anul 1915, aceştia întemeind o organizaŃie ce va cuprinde în foarte scurt

timp cca 3.000 membri (în octombrie 1915). Aceştia beneficiau şi de un organ de presă propriu,

intitulat “Ardealul”.

Pentru a prezenta situaŃia sectorului neguvernamental din România am folosit unul din studiile

efectuate de FundaŃia pentru Dezvoltarea SocietăŃii Civile „Modelul românesc de evoluŃie a

fenomenului asociativ volultar” editat în 1997. Autorii Daniel Saulean şi Carmen Epure ne

reconfirmă că ceea ce noi considerăm azi posesorul unei istorii recente, sectorul nonprofit din

România, este în fapt, un rezultat al proceselor de instituŃionalizare care au loc în mediul complex

al societăŃii civile şi îşi are specificul său în această zonă geografică.

„Primele elemente de modernitate şi-au făcut prezenŃa în societatea românească pe la jumătatea

secolului al XIX-lea, odată cu demersurile sistematice ale tinerei monarhii româneşti, coroborate

cu cele ale elitei autohtone, de „sincronizare” culturală şi economică a României cu Ńările

occidentale. Au fost „importate” procedurile consacrate de organizare democratică a societăŃii,

destinate înlocuirii formelor tradiŃionaliste, arhaice, incapabile a genera şi întreŃine dezvoltarea

umană. Legea ce a precedat OrdonanŃa 26/1999 a reglementat juridic sectorul neguvernamental

din România încă din 1924.

În epoca fanariotă, majoritatea domnitorilor erau de origine greacă. Preocuparea lor faŃă de

problemele sociale ale populaŃiei locale a fost minoră. ÎnfiinŃarea primelor stabilimente sociale la

jumatatea secolului XVI –lea în łara Românească, şi ulterior în Moldova, a avut efecte limitate şi

nu a ameliorat gravele probleme ale sărăciei”. Biserica a îndeplinit funcŃiile asistenŃei sociale, la

fel ca în modelul altor biserici apusene. Mânăstirile au fost des implicate în găzuirea şi sprijinirea

săracilor.


VOLUNTARIAT 6

3. LegislaŃia în România

LegislaŃia în vigoare din România încurajează voluntariatul în termenii acceptaŃi de Uniunea

Europeană, în scopul creşterii coeziunii sociale, a eliminării discriminării şi marginalizării

anumitor categorii de risc şi în vederea promovării egalităŃii de şanse pentru toŃi cetăŃenii. Legea

voluntariatului nr. 195/2001 reglementează promovarea şi facilitarea participării cetăŃenilor

români şi străini, în spiritul solidarităŃii civice, la acŃiuni de voluntariat organizate de persoane

juridice de drept public şi de persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, precum şi

participarea tinerilor la programele internaŃionale de voluntariat pentru tineri, implementate de

structuri descentralizate în strânsă legătură cu autorităŃile naŃionale responsabile pentru

problemele tineretului.

În sensul prezentei legi:

a. voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată de personae fizice, denumite

voluntari, în cadrul unor raporturi juridice, altele decât raportul juridic de muncă şi raportul juridic

civil de prestare a unei activităŃi remunerate;

b. activitatea de interes public este activitatea desfăşurată, potrivit legii, în domenii cum sunt:

asistenŃa şi serviciile sociale, protecŃia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic,

educativ, de învăŃământ, ştiinŃific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecŃie a mediului,

social şi comunitar;

c. organizaŃia gazdă este persoana juridică de drept public sau persoana juridică de drept privat

fără scop patrimonial care încheie, în condiŃiile prezentei legi, contract de voluntariat;

d. contractul de voluntariat este o convenŃie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică,

denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită organizaŃie gazdă, în temeiul căreia prima

persoană se obligă faŃă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obŃine o

contraprestaŃie materială.

e. beneficiarul voluntariatului este persoana fizică sau juridică în folosul căreia se desfăşoară

activitatea de voluntariat. OrganizaŃia gazdă poate fi identică sau diferită de beneficiarul

voluntariatului;


VOLUNTARIAT 7

f. îndrumătorul este persoana cu rol de coordonare şi supraveghere a voluntarilor în timpul

acŃiunilor de voluntariat.

4. Rolul voluntarilor în organizaŃie

4.1 Ce este voluntarul?

Persoana care acŃionează de bună voie, din proprie iniŃiativă, în mod conştient să facă un serviciu

– „DicŃionarul explicativ al Limbii Române”

Persoana îşi oferă cu bună voinŃă timpul să ajute o organizaŃia la îndeplinirea misiunii sale fără a

fi plătit – FundaŃia Serviciilor Sociale Bethany.

Persoana care crede cu adevărat în oameni şi în puterea lor de a schimba lucrurile în bine – şi este

gata să dovedească acest lucru –„Opportunity Association”.

Astăzi voluntarii se implică în viaŃa oamenilor ajutându-i să-şi rezolve problemele în timp ce

deschid noi căi personale de dezvoltare individuală.

4.2. Cine poate fi voluntar


VOLUNTARIAT 8

Simplu: oricine! Oricine poate să devină voluntar şi să aducă o contribuŃie, cât de mică, la lumea

care ne înconjoară. Important este doar să îŃi doreşti acest lucru!

Cu toŃii avem cel puŃin un lucru la care ne pricepem suficient de bine, aşadar, cu toŃii avem cel

puŃin o abilitate, pricepere sau un talent pe care să îl putem pune în folosul unei persoane care are

nevoie de ajutor, în folosul străzii, al cartierului sau oraşului în care trăim sau în folosul

comunităŃii în general.

Totul este să ne dorim acest lucru şi să găsim acea organizaŃie care să ne ofere oportunitatea

potrivită de a face acest lucru. Pentru o comunitate mai bună, pentru a fi mai fericiŃi şi mai

împliniŃi.

Dacă eşti tânăr: îŃi pot construi un CV atractiv, astfel încât să poŃi răspunde la anunŃurile de tipul:

"angajăm persoană sub 25 de ani cu 7 ani de experientă...". Testezi o posibilă carieră, îŃi faci

contacte care îŃi vor fi utile în viitor. ÎŃi creezi comunitatea în care să îŃi facă plăcere să trăieşti

încă zeci de ani. Faci ceva util cu preaplinul sufletesc şi energia specifică vârstei. Şi nu în ultimul

rând, îŃi faci noi prieteni.

Dacă eşti copil: e distractiv să faci lucruri bune împreună cu prietenii. ÎŃi formezi deprinderi

sănătoase. Având timpul liber bine organizat eşti mai la adapost de tentaŃii ca drogurile, fumatul,

etc. şi ai astfel şansa să devii un adult mai responsabil şi implicit de a schimba în bine lumea din

jurul tău. În plus, voluntariatul e o modalitate foarte bună de a-Ńi face noi prieteni.

4.3. Ce pot face voluntarii

Ca voluntar, poŃi să te implici într-o varietate de proiecte şi domenii, printre care:

Social


VOLUNTARIAT 9

� consiliere şi informare pe diferite teme;

� meditarea unor elevi cu probleme;

� campanii pe teme legate de profilul organizaŃiei (drepturile copilului, prevenire SIDA, etc.);

� pregătirea şi distribuirea unor pachete pentru beneficiarii organizaŃiei (de exemplu: hrană,

îmbrăcăminte).

Ecologic

� igienizarea unor parcuri sau zone de joacă pentru copii;

� campanii de promovare a reciclării diferitelor materiale;

� ghid în grădina botanică pentru elevii;

� ore despre importanŃa protejării mediului în şcoli.

Civic

� strângere de semnături pentru diferite iniŃiative;

� promovarea principiilor democratice în comunitate;

� trimiterea de scrisori în sprijinul unor iniŃiative;

� semnalarea oricăror abuzuri sau fraude.


VOLUNTARIAT 10

Cultural

� ghid în muzeu;

� realizarea de publicaŃii specifice;

� campanii de promovare a instituŃiei şi serviciilor în cadrul comunităŃii;

� ore de dirigenŃie pe teme legate de specificul instituŃiei;

� secretariat, fotocopiere, îndosariere, etc.;

� activitatea de relaŃii cu publicul în cadrul recepŃiei;

� organizarea de evenimente.

Sănătate

� campanii de promovare a sănătăŃii (educaŃie sexuală, alimentaŃie sănătoasă, prevenirea

fumatului sau a utilizării drogurilor, etc);

� ore de dirigenŃie;

� servicii pentru pacienŃii din spitale;

� organizarea de emisiuni radio şi concursuri pe teme legate de sănătate.


VOLUNTARIAT 11

Administrativ (valabil pentru toate categoriile de mai sus)

� tehnoredactarea de materiale, realizarea de publicaŃii, pagini web;

� traduceri;

� realizarea revistei presei;

� secretariat, fotocopiere, îndosariere, etc.;

� activitatea de relaŃii cu publicul în cadrul recepŃiei;

� organizarea de evenimente.

4.4. De ce sunt voluntarii importanŃi pentru organizaŃie?

Deoarece voluntarii îşi pun munca, energia, ideile şi idealurile în slujba vieŃii!

Munca lor contribuie la:

� îmbunătăŃirea activităŃii din cadrul comunităŃilor noastre astfel încât să beneficieze de

avantaje cât mai mulŃi oameni;

� rezolvarea diferitelor probleme prin activitatea pe care o desfăşoară acolo unde este nevoie;

� extinderea sectorului de furnizare de servicii astfel încât să beneficieze întreaga comunitate;

� umplerea unor goluri prin direcŃionarea resurselor umane acolo unde este nevoie cel mai

mult.


VOLUNTARIAT 12

4.5. Cum se ajută voluntarii pe ei înşişi?

Pentru mulŃi oameni, serviciile furnizate de voluntari reprezintă o sursă specială de satisfacŃie şi

dezvoltare personală.

Un voluntar este mulŃumit dacă prin munca sa beneficiază de:

• dezvoltarea creativităŃii pentru anumite zone de interes personal. Voluntarii au multe abilităŃi

şi talente speciale pe care le pot folosi în rezolvarea problemelor actuale.

• să facă cunoştinŃă cu oameni din diferite domenii de activitate. Voluntariatul este o metodă

bună de a-Ńi lărgi reŃeaua de cunoştinŃe profesionale şi prieteni, este o ocazie de a interacŃiona cu

alŃi oameni, adulŃi, tineri sau copii, în cadrul unei echipe de lucru ce desfăşoară o activitate cu un

scop bine definit.

• să exploreze noi domenii de activitate şi să-şi îmbunătăŃească abilităŃile. Multe abilităŃi utile

pe care voluntarii şi le însuşesc şi îmbunătăŃesc — cum ar fi lucrul eficient în echipă sau predarea

unei abilităŃi — pot fi transferate pe piaŃa de slujbe plătite.

• să genereze o schimbare prin contribuŃia sa importantă. Voluntarii influenŃează politica publică

şi lucrează pentru a îmbunătăŃi viaŃa oamenilor.

• să-şi dezvolte noi abilităŃi, să câştige experienŃă şi să simtă satisfacŃia unui lucru bine făcut.

CunoştinŃele câştigate de voluntari prin munca de voluntariat se pot aplica în toate domeniile de

activitate şi le vor fi de folos în viitor.

Astăzi, mulŃi angajatori au început să acorde importanŃa cuvenită activităŃii de voluntariat, ca parte

importantă a experienŃei profesionale personale.

4.6. De ce au nevoie organizaŃiile de voluntari

Pentru multe organizaŃii şi grupuri voluntarii reprezintă o forŃă imensă!

Important altora

Timp: 30 de minute.


VOLUNTARIAT 13

Materiale: nici unul.

Scop: Acest joc stimulează introspecŃia şi duce la aprecierea celorlalŃi. Scoate în evidenŃă rolul şi

importanŃa modelului. Poate fi folosit ca şi start pentru o discuŃie referitoare la model –

voluntariat.

Descriere:

1. Cere membrilor grupului să se gândească la patru oameni care au avut o influenŃă

semnificativă asupra vieŃii lor fie direct, fie prin citirea sau studierea vieŃii acestor persoane.

2. Pune fiecărui membru următoarele întrebări:

DiscuŃie:

1. Cum i-ai cunoscut?

2. Ce te-a impresionat la aceştia?

3. Ce nevoi ai avut în acele momente?

4. Prin ce ar fi fost diferită viaŃa ta dacă nu i-ai fi cunoscut?

Activitatea voluntarilor contribuie la:

• îmbogăŃirea programelor prin talentul şi timpul petrecut în desfăşurarea unor activităŃi

importante. Voluntarii sunt oamenii de nădejde ai oricărei organizaŃii în efortul de a-şi îndeplini

misiunea. Voluntarii ajută la extinderea programelor — în felul acesta oferind noi posibilităŃi

oamenilor de toate vârstele şi toate profesiile de a se ajuta pe ei înşişi şi de a-i ajuta şi pe ceilalŃi.

• implicarea comunităŃii în sprijinirea activităŃilor desfăşurate de organizaŃii.

• voluntarii ajută la identificarea domeniilor de interes şi a nevoilor din cadrul comunităŃii.

• îmbunătăŃirea activităŃii angajaŃilor prin ajutorul acordat de ei, în cadrul echipei de lucru, în

vederea acoperirii unei cereri mai largi de servicii. Datorită voluntarilor, angajaŃii permanenŃi ai

organizaŃiei îşi pot mări aria de servicii oferite beneficiarilor.

Astăzi, mulŃi angajatori au început să acorde importanŃa cuvenită activităŃii de voluntariat, ca parte

importantă a experienŃei profesionale personale.


VOLUNTARIAT 14

Planificarea a ceea ce va fi viitorul program de voluntariat al organizaŃiei este una dintre cele mai

importante etape ale managementului voluntarilor şi una care este destul de costisitoare ca şi timp.

Tocmai acesta este şi motivul pentru care este cel mai adesea trecută cu vederea. Când sunt atâtea

şi atâtea nevoi presante, cine mai stă să se gândească la planificare? Totuşi, după cum vom vedea

în cele ce urmează, de o bună planificare depind toate celelalte faze ale managementului

voluntarilor. De aceea, ca şi coordonator de voluntari, te îndemn să nu treci peste etapa de

planificare.

4.7. ResponsabilităŃile voluntarilor

Ce înseamnă să fii voluntar

Timp: 25 de minute.

Materiale: Câte o eşarfă pentru fiecare a doua persoană.

Mărimea grupului: orice număr.

Jocul poate fi un start bun pentru un studiu cu privire la încredere, empatie, ajutor.

Descriere:

1. Împarte tinerii în perechi.

2. Un participant din fiecare pereche trebuie să-şi pună eşarfă la ochi.

3. Spune participantului care vede să-şi ia partenerul la o plimbare. Acesta este jocul cu cel

mai mare succes dintre cele jucate afară. Cei care văd ar trebui să Ńină mâinile celor care sunt cu

ochii acoperiŃi şi să meargă peste un teren accidentat sau să urce şi să coboare scările.

4. O parte a terenului ar trebui parcursă fără ca aceştia să vorbească.

5. Apoi, partenerii trebuie să schimbe rolurile. AtenŃionează tinerii că ei trebuie să

folosească aceleaşi direcŃii. De exemplu, sărind de la o înălŃime de doi metri, ar putea foarte uşor

să provoace lovituri.

DiscuŃie:

1. Descrie felul în care ai mers tu.

2. Ce a fost mai uşor pentru tine – să fii legat la ochi, sau să conduci orbul?

3. Ce ai învăŃat de la acest exerciŃiu?


VOLUNTARIAT 15

Moment explicativ

Acest exerciŃiu are două obiective: experimentarea senzaŃiilor unei persoane lipsite de ajutor şi

consolidarea empatiei faŃă de o astfel de persoană.

DiscuŃie

1. Cum te-ai simŃit fiind complet dependent de cineva?

2. De ce îŃi era teamă?

3. DiscuŃie pe baza actului fricii:

- fals

- evident

- aparent

- real

4. Este dificil să te încrezi în cineva pentru sănătatea ta fizică, sau cu sentimentele şi

gândurile tale? De ce?

5. În viaŃa ta, sunt majoritatea oamenilor vrednici de încredere? Ce persoane cunoşti tu,

despre care poŃi să spui că sunt persoane de încredere? De ce crezi că aceste persoane sunt de

încredere, dacă majoritatea nu sunt?

6. Cum Ńi-au violat oamenii încrederea? De ce crezi că au făcut-o?

7. Când ai fost persoana care conducea orbul, cum te-ai simŃit să ai pe cineva complet

dependent de tine?

8. Cât eşti de vrednic de încredere în ce privesc sentimentele şi gândurile oamenilor? Cum ai

putea deveni şi mai vrednic de încredere?

9. Cum poŃi să ajuŃi pe alŃii să devină mai vrednici de încredere? De exemplu, modelând

acest comportament, riscând prin a te dezvălui pe tine personal, răspunzând altor persoane cu

acceptare şi suport.

ResponsabilităŃile voluntarilor sunt:

FII CONVINS

Cerceteaza-Ńi sentimentele şi asigură-te că vrei să ajuŃi alŃi oameni.


VOLUNTARIAT 16

FII SIGUR

Nu-Ńi oferi serviciile până nu eşti convins de valoarea a ceea ce faci.

FII LOIAL

Oferă-Ńi sugestiile, dar acceptă regulile; nu critica ceea ce nu înŃelegi (s-ar putea să existe un

motiv întemeiat).

SPUNE CE GÂNDEŞTI

Întreabă ceea ce nu înŃelegi; nu-Ńi păstra pentru tine semnele de întrebare şi frustrările pâna când

acestea te îndepărtează de organizaŃie sau creează probleme organizaŃiei.

FII DISPUS SĂ ÎNVEłI

Instruirea este esenŃială pentru a-Ńi putea desfăşura activitatea în bune condiŃii.

ÎNVAłĂ TOT CE POłI

Află tot ceea ce poŃi despre organizaŃie şi despre munca ta.

ACCEPTĂ SUPERVIZAREA

Vei fi mai util şi îŃi vei îndeplini sarcinile mai eficient dacă vorbeşti cu cineva despre activitatea ta

şi dacă accepŃi îndrumare.

FII DE ÎNCREDERE

Fă ceea ce te-ai angajat să faci; nu promite ceea ce nu eşti sigur că poŃi să faci.

FII UN BUN COECHIPIER

Găseşte-Ńi un loc în echipă; munca e mult mai plăcută şi mai plină de satisfacŃii atunci când nu eşti

singur.


VOLUNTARIAT 17

5. Coordonatorul de voluntari

Avem nevoie şi de un coordonator de voluntari? De ce?

Implicarea eficientă a voluntarilor în activitatea organizaŃiei necesită un proces planificat şi

organizat similar oricărui alt proiect desfăşurat de organizaŃie. Acest demers sistematic în lucrul

cu voluntarii necesită aşadar un manager, un coordonator care să fie capabil să găsească oameni

dornici să ajute fără a fi remuneraŃi şi, după o selecŃie preliminară să-i plaseze funcŃie de nevoile

organizaŃiei.

Rolul coordonatorului de voluntari este ca voluntarul potrivit să fie plasat la locul potrivit în

cadrul organizaŃiei. De fapt, rolul său este dual: acela de a se asigura că nevoile şi motivele pentru

care voluntarul a optat să devină voluntar în organizaŃia respectivă sunt satisfăcute; dar şi acela de

a se asigura că nevoile organizaŃiei (şi ale angajaŃilor care lucrează direct cu acei voluntari) sunt la

rândul lor satisfacute prin lucrul cu respectivii voluntari.

În lipsa cuiva care să se ocupe în mod specific de voluntari, aceştia ajung inevitabil să fie uitaŃi

sau ignoraŃi de angajaŃii deja mult prea ocupaŃi. Voluntarii au nevoie constantă de a-şi valida

motivaŃia care i-a determinat să se înscrie ca voluntari; de aceea, într-un mediu neprietenos şi în

lipsa unui mentor, aceştia fie se vor plictisi şi nu-şi vor găsi locul şi ocupaŃia, fie se vor simŃi

neglijaŃi şi neapreciaŃi şi vor părăsi organizaŃia.

Lucrul cu voluntarii este destul de diferit de coordonarea unor salariaŃi, deoarece avem de-a face

cu persoane care, spre deosebire de angajaŃii organizaŃiei:

� Nu sunt remuneraŃi pentru munca prestată şi de aceea îşi derivă motivaŃia principală din

alte surse decât cele financiare.


VOLUNTARIAT 18

� Au alte preocupări, eventual un alt loc de muncă, fapt care face ca timpul pe care îl pot

aloca activităŃii respective de voluntariat să fie mult mai fragmentat şi mai preŃios decât cel al unui

angajat.

� Fac lucrul respectiv din pură pasiune, de aceea au nevoie să li se arate nivele ridicate de

dinamism şi interes din partea celui care îi coordonează.

Aşadar, coordonarea voluntarilor este o activitate deosebită din mai multe puncte de vedere, de

aceea este nevoie de o persoană dedicată exclusiv (sau în cea mai mare parte) acestei sarcini; de

asemenea, este nevoie ca acea persoană să înteleagă şi să aibă anumite calităŃi specifice, necesare

coordonării cu succes a voluntarilor din organizaŃie. Iată câteva abilităŃi necesare în lucrul cu

voluntarii (preluate şi adaptate dupa Ellis, 1996)

� CunoştinŃe despre voluntariat şi abilitatea de a exprima un punct de vedere pozitiv şi

coerent asupra voluntariatului;

� O viziune largă în ceea ce priveşte posibilităŃile de implicare a voluntarilor, cât şi asupra a

ceea ce poate organizaŃia să obŃină din această colaborare;

� O bună întelegere a psihologiei voluntarilor şi atenŃia acordată la motivaŃiile individuale

ale fiecăruia;

� O bună întelegere a fenomenului de expansiune a sferei voluntariatului şi asupra

diversificării resurselor comunitare (implicarea de tineri, adulŃi, persoane vârstnice, diverse

minorităŃi, persoane cu dizabilităŃi);

� Bune abilităŃi manageriale;

� AbilităŃi de relaŃionare interpersonală;

� Entuziasm şi energie;

� Abilitatea de a vorbi liber şi de a face prezentări în public într-un mod degajat;

� RelaŃionarea cu resursele din comunitate;

� Bune deprinderi de analiză a sarcinilor, deoarece munca trebuie divizată în sarcini

suficient de mici pentru a fi distribuite voluntarilor;

� Bune deprinderi de a gestiona şi de a lucra cu detaliile (de genul ajustării orarelor de lucru

neregulate ale voluntarilor, etc);

� Deschidere înspre a prelua şi a adapta idei noi din alte contexte la nevoile speciale ale

organizaŃiei.


VOLUNTARIAT 19

ExistenŃa unui coordonator de voluntari este aşadar deosebit de importantă pentru succesul

programelor de voluntariat. ExperienŃa arată că acesta este cel care poate transforma o organizaŃie

în care implicarea voluntarilor este doar de formă, într-o organizaŃie în care implicarea

voluntarilor are un impact pozitiv notabil asupra eficienŃei şi a misiunii acesteia.

Dar ca să înŃelegem mai bine să citim isprăvile unui călător…..

Povestea ciorbei de bolovani

Se povesteşte despre un călător care a trecut în călătoria sa printr-o pădure istovitoare. Se grăbea

să ajungă într-un loc unde ar fi putut să ceară un pic de sălaş, însă Ńinutul era mai mult decât sărac.

Auzise de la unul şi de la altul că acesta era cel mai vitregit Ńinut din regat, aşa de sărac că oamenii

nici nu aveau după ce bea apă, iar regele renunŃase să mai strângă birul…

Mergând înainte se gândea în sinea sa cât de plăcut ar fi un foc jucăuş şi o cină gustoasă. La un

moment, întâlneşte o femeie bătrână care aduna vreascuri. Îşi dau bineŃe, iar călătorul întreabă de

adăpost. Femeia răspunde muşcător: “Casa mea nu este han!”. Bunul călător, însă, nici vorbă să se

descurajeze. O roagă şi o roagă până ce o înduplecă să îi ofere găzduire. Ajunşi acasă, în acelaşi

mod politicos, călătorul îşi roagă gazda să îi ofere ceva de mâncare. La răspunsul greu al mătuşii

(“De unde mâncare? N-avem! Nu am mâncat nici eu nimic toată ziulica!”) călătorul numai că

începe a-şi căina gazda, a-i plănge de milă şi se oferă pe dată să îi gătească el cea mai gustoasă

ciorbă, cu condiŃia ca femeia să îi dea cu împrumut o oală.

- O să pregătesc cina pentru amândoi!

- Pentru amândoi încă? răspunde femeia. Cum o să pregăteşti o cină fără pic de mâncare? Că nici

să răscoleşti tot satul şi mîncare aici nu ai să găseşti…

- O să vezi, maică! E o reŃetă pe care am învăŃat-o şi eu pe drumurile mele. O să pregătesc o

ciorbă de bolovani!

- Ciorbă de bolovani? se minună femeia.

- Ciorbă de bolovani - cum auzi, răspunse călătorul. Stai pe lângă mine şi învaŃă reŃeta. O dată ce

ai învăŃat cum se face ciorba de bolovani, nu o să mai înduri foame niciodată.


VOLUNTARIAT 20

Femeia se aciuă pe lângă el, toată numai ochi şi urechi.

- Mă tem că dat fiind că de o săptămână fac ciorbă de pe bolovanul ista (şi scoase un bolovan alb

din traistă), ciorba noastră are să fie cam subŃire. Dacă aş avea numai puŃintică făină, ar fi cu mult

mai bine. Dar nu are nici un rost să ne gândim acum la ce nu avem. Şi continuă să amestece în

supă…

- Stai! Zise femeia. S-ar putea să am chiar un pic de făină rămasă pe undeva! Şi îi aduse un pumn

din cea mai bună făină ce s-ar putea găsi.

- Ei! Iată! zise călătorul. Aşa, ciorba noastră o să fie un deliciu regesc. Şi am putea chema chiar şi

vecinii, dacă am avea măcar câŃiva cartofi. Şi o bucată de carne ar fi şi mai bine, dacă am mai

avea… Ei, dar ce să ne gândim la lucruri care nu sunt… Femeia rămase tăcută o vreme, dar după

aceea îşi aminti de un loc unde ar putea găsi nişte cartofi şi chiar şi nişte carne…nişte vecini mai

înstăriŃi…

Alergă să spună la tot satul ce se întâmplă în casa ei, să povestească tuturor cum un călător

pregăteşte o ciorbă dintr-un bolovan… veniră toŃi sătenii să vadă minunea…

- Hm! Dacă am avea doar o mână de orz şi un pic de lapte! Am putea să îl chemăm la masă pe

regele însuşi. Mi-a spus însuşi bucătarul regelui că regele mănâncă în fiecare seară supa asta,

aşa… cam pe la ora asta…

- Vai de mine! Regele în persoana lui! se minunară sătenii… şi unul dintre ei îşi aminti că mai

avea pe undeva dosit bine nişte orz, iar altul aduse nişte lapte de la ultima sa capră în viaŃă…

Călătorul continuă să amestece neostenit în oala sa şi să adauge câte una şi alta din ce i se punea

dinainte. La o vreme scoase bolovanul aburind din oală, se uită bine la el şi anunŃă că ciorba e de-

acuma gata!

-Acuma o să avem un adevărat festin, dragi săteni, spuse el, mai ceva ca regele şi regina. Atâta

doar că regele şi regina, la aşa bunătate de ciorbă de bolovani, ar servi şi nişte vin şi nişte plăcinte.

Şi ei pun întotdeauna o faŃă de masă din cele mai albe şi mai frumoase pe masa lor… Ei, dar, să

purcedem la a mânca, ce să ne mai gândim noi la lucruri care nu sunt! Cu ochi sclipind de foame,

de poftă şi de minunea care se făptuia înaintea lor, sătenii fugiră care-ncotro să mai aducă din cele

trebuincioase…[…]

Ei, şi nu mai continui povestea! şi nici nu vă spun morala… o imaginaŃi domniile voastre…


VOLUNTARIAT 21

Sarcina coordonatorului de voluntari este să suplimenteze serviciile oferite de angajaŃii

organizaŃiei către comunitate, prin identificarea unor ajutoare voluntare. Deasemenea, oferă

posibilitatea comunităŃii de a se implica în misiunea organiziaŃiei şi de a contribui la realizarea

acesteia. Coordonatorul de voluntari este aşadar persoana care planifică, organizează şi

coordonează toate activităŃile desfăşurate de voluntari şi anume recrutarea, instruirea, supervizarea

şi evaluarea acestora. Coordonatorul este atât mentorul, prietenul şi "avocatul" voluntarilor, cât şi

interfaŃa, persoana de legătură a angajaŃilor cu voluntarii şi cel responsabil în faŃa organizaŃiei de

bunul mers şi eficienŃa programelor de voluntariat.

6. Managementul voluntarilor - un proces în mai mulŃi paşi

Managementul voluntarilor este un proces care presupune parcurgerea unor paşi de bază:

Recrutarea voluntarilor

Recrutarea voluntarilor este procesul prin care organizaŃia atrage şi invită oamenii să se implice

în activităŃi de voluntariat. Planificarea atentă a recrutării de voluntari desfăşurată în strânsă

legatură cu elaborarea procedurilor de selecŃie a voluntarilor şi bazate pe analiza nevoilor

organizaŃiei va duce la recrutarea acelor voluntari de care organizaŃia are nevoie pentru

îndeplinirea activităŃilor propuse şi împlinirea misiunii sale.

SelecŃia voluntarilor

SelecŃia voluntarilor se referă la procesul de a găsi voluntarul potrivit pentru activităŃile

organizaŃiei şi a găsi/crea activităŃile potrivite pentru voluntarii care vin în organizaŃie şi nu se

potrivesc nici unei poziŃii deja existente. Activitatea de selecŃie a voluntarilor este strâns legată de

activitatea de recrutare, iar stabilirea clară a rolurilor voluntarilor în organizaŃie trebuiesă Ńină cont

de anumite criterii esenŃiale pentru succesul activităŃilor.

Orientarea şi instruirea voluntarilor

Sesiunea de orientare sau de bun venit este o oportunitate pentru voluntar, nu numai pentru a se

familiariza cu organizaŃia şi activităŃile concrete ale acesteia, dar şi pentru a cunoaşte posibilităŃile

de instruire existente. Sesiunea de orientare trebuie să răspundă obligatoriu la câteva întrebări

simple pe care oricine şi le pune în momentul în care doreşte să intre într-o organizaŃie: De ce să

mă implic? Cum să mă implic? Cu cine voi lucra?


VOLUNTARIAT 22

Supervizarea voluntarilor

O dată ce voluntarii au fost recrutaŃi, selectaŃi, orientaŃi înspre sarcinile potrivite profilului lor şi

eventual instruiŃi, activitatea poate începe! Însă de la acest punct încolo începe sarcina continuă de

monitorizare a activităŃii voluntarilor, sarcină care aparŃine coordonatorului de voluntari. Acesta

trebuie să se asigure că implicarea voluntarilor în programul respectiv se desfăşoară normal, că

obiectivele de lucru sunt atinse în timp util şi la parametrii de calitate optimi, că echipa este unită

şi nu are conflicte interne.

Motivarea voluntarilor

Pentru a putea motiva voluntarii, coordonatorul de voluntari trebuie să Ńină cont de complexitatea

şi diversitatea motivelor care i-au determinat pe aceştia să îşi ofere timpul şi abilităŃile în slujba

misiunii organizaŃiei. Motivarea voluntarilor (ce face organizaŃia pentru a crea voluntarilor toate

condiŃiile pentru desfăşurarea optimă a activităŃii lor) sunt cele două feŃe ale aceleiaşi monede.

Recunoaşterea meritelor voluntarilor

Recunoaşterea meritelor voluntarilor nu constă doar dintr-un eveniment, un cadou sau un premiu

oferit voluntarilor ca răsplată pentru contribuŃia lor - este un proces, o atitudine care trebuie să

existe în tot ceea ce se face pentru a atrage, a inspira şi a menŃine motivaŃia voluntarilor. Cheia

este de a identifica nevoile persoanei respective pentru a putea oferi exact acel lucru care are cea

mai mare importanŃă pentru persoana sau grupul în cauză.

Asigurarea bunei relaŃii dintre voluntari şi personalul angajat

Munca eficientă într-o organizaŃie presupune o excelentă colaborare între membrii echipei şi

deiferitele departamente ale organizaŃiei. Atunci când organizaŃia dispune atât de personal angajat,

cât şi de ajutorul unor voluntari, colaborarea dintre aceştia devine esenŃială, mai ales date fiind

diferenŃele dintre aceştia. Astfel, coordonatorul de voluntari devine un fel de avocat al voluntarilor

în faŃa angajaŃilor, trebuind să se asigure permanent că angajaŃii înŃeleg, respectă şi contribuie la

creşterea motivaŃiei voluntarilor cu care colaborează organizaŃia.


VOLUNTARIAT 23

Evaluarea programelor şi a voluntarilor

Necesitatea unei activităŃi sistematice de evaluare a programelor derulate de organizaŃii/instituŃii

şi voluntari a apărut în contextul nevoii sporite de responsabilizare.

Pentru a putea justifica activităŃile întreprinse sau pentru a atrage sprijinul public pentru iniŃierea,

continuarea sau sprijinirea unor activităŃi este nevoie de rezultate măsurabile, care să justifice

respectivul program şi să demonstreze efectele pozitive pe care acesta le va avea asupra

beneficiarilor identificaŃi. Deasemenea, un program care are încă de la început obiective clare şi

un set de indicatori de succes măsurabili va fi mai uşor de pus în practică.

Voluntarii joacă un rol esenŃial în activitatea şi serviciile oricărei organizaŃii şi instituŃii, având în

vedere faptul că serviciile acestora sunt din ce în ce mai frecvent şi mai intens solicitate, în timp

ce resursele alocate sau pe care acestea reuşesc să le atragă sunt de multe ori la limită. Cheia

succesului în a reuşi să atragi şi să menŃii voluntarii cei mai potriviŃi constă în pregătirea

organizaŃiei pentru implicarea voluntarilor.

Pregătirea organizaŃiei pentru implicarea voluntarilor (înainte de a deschide uşa voluntarilor),

poate preveni probleme grave ca incertitudinea dacă vom reuşi să găsim voluntarii potriviŃi la

momentul potrivit, sarcinile neîndeplinite corect şi la timp, relaŃiile conflictuale între voluntari şi

angajaŃi. Aceasta pentru că voluntarii au nevoie să fie apreciaŃi, să aibă succese în activitate, să

lucreze într-un mediu plăcut, iar acestea, de cele mai multe ori, nu se întâmplă în mod natural. Cu

atât mai mult în România, unde nu există o tradiŃie a implicării voluntarilor şi o cultură de

implicare a voluntarilor şi de apreciere a acestora.

Mlaştina radioactivă

Timp: 25 de minute.

Materiale: trei bucăŃi de carton sau hârtie pentru fiecare. Fă fiecare bucată de hârtie de mărimea

aproximativ a unei tălpi de picior.

Mărimea grupului: patru sau cinci de fiecare grup.


VOLUNTARIAT 24

Descriere:

1. Marchează mlaştina cu linii şi asigură-te că are o lungime de aproximativ 10 metri.

2. Formează grupuri a câte patru sau cinci persoane. Alege o persoană mai slăbuŃă în fiecare

grup, care să pretindă a avea picioarele paralizate. Spune grupului că ei trebuie să-şi treacă toŃi

membrii dincolo de acest teren radioactiv, fără să fie contaminaŃi.

3. Dă fiecărei persoane câte trei bucăŃi de carton, care are rolul de a-i proteja de substanŃele

radioactive, călcând pe suprafaŃa cartonului.

4. Fiecare participant trebuie să treacă dincolo de mlaştină, fără a atinge chimicalele

(pământul sau podeaua). Doar un singur picior poate fi pus odată pe izolator (cartonul). Numai

izolatorii pot să protejeze indivizii de chimicale.

5. Dacă o persoană atinge pământul cu o parte a corpului, acea persoană nu va mai putea

folosi partea corpului respectivă pe tot parcursul jocului. Dacă o persoană a atins pământul cu tot

corpul, acea persoană trebuie să înceapă din nou exerciŃiul.

6. Blocurile izolatoare nu pot fi aruncate de-a lungul mlaştinii, cineva trebuie să le aducă

înapoi de fiecare dată.

7. Blocurile izolatoare nu pot fi trase sau împinse, tinerii trebuie să le ia şi să le pună cu

mâna în locul unde doresc.

DiscuŃie

1. În ce fel aŃi lucrat împreună la dezvoltarea acestui proiect?

2. Cui i se datorează cea mai mare parte a succesului grupului?

3. Cum a afectat prezenŃa persoanei paralizate modul în care aŃi rezolvat problema?

4. Cum s-a simŃit persoana paralizată de-a lungul acestui exerciŃiu?

5. Ce altceva aŃi învăŃat din acest exerciŃiu?

Moment explicativ

În acest exerciŃiu tinerii învaŃă importanŃa planificării înaintea acŃionării, o nouă perspicacitate în

rezolvarea problemei, având de-a face cu frustrarea şi perseverenŃa.

DiscuŃie

1. Care este lucrul pe care l-ai învăŃat în legătură cu rezolvarea problemelor, pe care poŃi să-l

aplici în viaŃa ta proprie?

2. Cine sunt oamenii „paralizaŃi” din jurul tău, pe care ai putea să îi ajuŃi? Cum îi poŃi ajuta?


VOLUNTARIAT 25

3. Care sunt persoanele care te-au ajutat (te-au „cărat”) în viaŃă?

7. În loc de încheiere - de vorbă cu voluntarii.

"Prins într-o alergătură continuă şi înecat de rutina zilnică uiŃi de lucrurile cu adevarat importante,

uiŃi cât de puŃin te "costă" să faci bine şi că nu te simŃi niciodată mai împlinit, decât atunci când

poŃi să ajuŃi pe cineva, total dezinteresat. Şi, când te gândeşti că de 2% din timpul tău liber poate

depinde viitorul unui copil, realizezi că e atât de puŃin efort pentru o cauză atât de frumoasă. Cea

mai mare bucurie a mea în campanie a fost că am întâlnit foarte mulŃi tineri care gândesc aşa.

Tineri deschisi, responsabili, foarte implicaŃi, care au pus mult suflet în campanie şi care pun

suflet în tot ceea ce fac în general. Cu ei nu ai cum să faci decât o echipă foarte tare." (Andrei

Chirtoc, Voluntar World Vision România)

"Voluntariatul înseamnă “Responsabilitate”, iar simplul fapt că nu eşti remunerat pentru

activităŃile prestate nu-Ńi dă dreptul să fii iresponsabil." (Tiberiu Capudean, Voluntar ARAS)

"Voluntariatul se naşte în inima fiecaruia nu în vreun statut de ONG sau în discuŃii elaborate şi

mediatizate. Dacă se naşte acolo, cu siguranŃă se va dezvolta şi se va traduce şi sub aspectele cele

mai pragmatice şi necesare până la urmă." (Ana Gogan, Voluntar Centrul de Voluntariat Cluj-

Napoca)

"Am învăŃat că ingredientele principale în acŃiunile sociale nu sunt nici banii, nici numărul de

oameni implicaŃi, ci pasiunea / dăruirea cu care lucrează cei ce vor să-şi dea din timpul, abilităŃile,

cunoştinŃele lor în beneficiul altora. Cea mai importantă lecŃie pentru mine este faptul că nimic nu

se compară cu zâmbetul de pe chipul unui copil cu care viaŃa a fost mai dură, chiar dacă pentru

acest zâmbet facem naveta, lucrăm ore în şir şi ne lovim de barierele mentalităŃii greşite tocmai a

celor care sunt în poziŃia de a ocroti aceşti copii." (Stelian Juganu, Voluntar DirecŃia Generală de

AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului - Centrul de Plasament "Sfântul Andrei" Jucu)


VOLUNTARIAT 26

"Am învăŃat că boala nu este un stigmat, ci o nedreaptă condamnare, căci nimeni nu merită să

sufere atât de mult; oamenii sunt la fel de buni, copiii la fel de frumoşi şi inteligenŃi, fie că sunt

sănătoşi sau nu. Doar că ei trebuie să înfrunte o realitate mult mai dură. Văzând o latură atât de

întunecată a vieŃii, am început să-i apreciez mult mai mult pe cei din jurul meu, să fiu

recunoscătoare pentru tot ce am şi să le arăt şi acestor oameni că au dreptul să zâmbească, să

spere, să viseze şi să fie fericiti." (Iulia Hrecinuc, Voluntar Hospice Casa SperanŃei)


VOLUNTARIAT 27

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

� Pro Vobis – Centrul NaŃional de Voluntariat – Ghidul coordonatorului de voluntari

� w.w.w.voluntariat.ro

� Opportunity Associates – România – Manual “Managementul voluntarilor”


VOLUNTARIAT 28

Program de dezvoltare a abilităților de viață

ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul:

Facilitatea de Tranziție 2007/19343.03.03 – Integrarea în societate a tinerilor aparținând

minorităților și grupurilor dezavantajate

Material editat de Asociația Formare, Dezvoltare, AsistenŃă - FORDA Buzău

Iulie 2010

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a

Uniunii Europene

Pentru eventualele informații și sesizări legate de proiectele PHARE

contactați: [email protected]

voluntariat

Documents