Download - voluntariat
Proiect finanŃat de
UNIUNEA EUROPEANA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 1
CUPRINS
1. Ce este voluntariatul pag. 2
2. Istoria voluntariatului pag. 3
3. LegislaŃia în România pag. 6
4. Rolul voluntarilor în organizaŃie pag. 7
4.1 Ce este voluntarul ? pag. 7
4.2 Cine poate fi voluntar ? pag. 7
4.3 Ce pot face voluntarii ? pag. 8
4.4 De ce sunt voluntarii importanŃi pentru organizaŃie ? pag. 11
4.5 Cum se ajută voluntarii pe ei înşişi? pag. 12
4.6 De ce au nevoie orgnizaŃiile de voluntari? pag. 12
4.7 ResponsabilităŃile voluntarilor pag. 14
5. Coordonatorul de voluntari pag.17
6. Managementul voluntarilor pag. 21
7. În loc de încheiere - de vorbă cu voluntarii pag. 25
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 2
1. Ce este voluntariatul?
"Voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din
proprie iniŃiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o
contraprestaŃie materială. Activitatea de interes public este activitatea
desfăşurată în domenii cum sunt: asistenŃa şi serviciile sociale, protecŃia
drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de
învăŃământ, ştiinŃific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecŃie a mediului, social şi
comunitar şi altele asemenea." (definiŃia din Legea Voluntariatului 2006)
"Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie iniŃiativă, prin care o persoană fizică îşi
oferă timpul, talentele şi energia în sprijinul altora fără o recompensă de natură financiară, dar
care poate deconta cheltuielile realizate în sprijinul proiectului în care este implicată." (definiŃia
Pro Vobis)
"Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie initiativă, de orice persoană fizică, în folosul
altora, fără a primi o contraprestaŃie materială." (DefiniŃie adoptată de Consiliul NaŃional al
Voluntariatului, iunie 2002)
"Orice acŃiune întreprinsă de o persoană fără a se gândi la recompense financiare." (Tracker)
"Orice muncă prestată relativ fără constrângere de o persoană cu intenŃia de a ajuta şi fără a
urmări un câştig financiar imediat." (Scheier)
"Impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalŃi fără a se gândi la recompense
financiare." (Manover)
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 3
2. Istoria voluntariatului
Filozofia fundamentală a secolului al trei-lea este dorinŃa oamenilor de a-i ajuta pe semenii lor
fără a pretinde foloase sau avantaje personale. Majoritatea oamenilor se gândesc la el ca la un
fenomen modern. În Marea Britanie de pildă, unii sugerează că el datează din epoca elisabetană,
sau încă şi mai demult din vremea romanilor.
Cuvântul caritate înseamnă fie dragoste faŃă de semeni, fie mărinimie faŃă de cei nevoiaşi sau în
suferinŃă. Cuvântul filantropie este de origine greacă, el însemnând dragoste faŃă de oameni.
CivilizaŃiile egiptene timpurii au elaborat un cod moral strict bazat pe justiŃia socială. Acest cod
moral strict i-a încurajat pe oameni să ajute semenii în funcŃie de necesităŃile lor, de pildă, să
transporte un om sărac cu bacul peste râu fără să-i ceară bani. Chiar şi faraonii au contribuit la
acte de caritate, dăruind săracilor adăpost, hrană şi îmbrăcăminte acum 5000 de ani.
În India antică, împăratul budist Asoka (274-232 îen) a asigurat facilităŃi medicale, a poruncit să
se sape puŃuri şi ca o iniŃiativă ecologică timpurie, a plantat pomi de care să se bucure poporul. În
societatea greacă din timpuri străvechi, drumeŃilor li se dădea hrană şi adăpost în casele oamenilor
bogaŃi sau ei se bucurau de ospitalitatea Ńăranilor.
ProfeŃii evrei au fost precursorii organizaŃiilor moderne de avocatură, purtătoare a făcliilor
diverselor campanii publice. Ei activau necontenit pentru justiŃie socială, economică şi politică
făcând presiunii asupra guvernelor lor pentru a le determina să schimbe atât politicile, cât şi
practicile administrative. Ideea de a da de pomană era de asemenea aplicată pe scară largă.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 4
În vremea romanilor, dreptul la grâu gratuit sau ieftin depindea de cetăŃenie şi era ereditar, trecând
de la tată la fiu. Tutela asupra avutului personal datează tot din epoca romană, deoarece oamenii
au elaborat planuri de menŃinere a controlului asupra sorŃii bunurilor economice proprii şi după
săvârşirea lor din viaŃă.
În tot mersul istoriei, caritatea a fost de asemenea strâns corelată cu dezvoltarea organizaŃiilor
religioase. ÎnvăŃăturile evreilor au promovat ideea că săracii au drepturi, iar bogaŃii – îndatoriri.
Bisericile creştine timpurii au înfiinŃat fonduri de ajutorare a văduvelor, orfanilor, bolnavilor,
nevoiaşilor, celor cu incapacitate de muncă şi deŃinuŃilor. Primele danii au fost autorizate de
împăratul Constantin I în anul 331 îen, ceea ce a permis să se înfiinŃeze donaŃii pentru scopuri de
caritate.
În lumea islamică, filantropia a fost folosită pentru a se înfiinŃa numeroase spitale mari. Zicala
“bani albi pentru zile negre”, provine tot din lumea islamică, pacienŃilor sărmani li se dădeau cinci
monede de aur la ieşirea din spital.
Pe scurt, concluzionează Mike Hudson în volumul său “Managementul fără profit”, sectorul
caritabil exista de foarte mult timp, totdeauna jucând un rol foarte important în viaŃa
comunităŃilor.
În România
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 5
Începuturile voluntariatului românesc ar putea fi considerate, după unii autori, cele făcute de
generalul pensionar Ştefan Stoica, originar din Banat. Acesta a înfiinŃat la Bucureşti, în anul 1913,
o “legiune ardeleană”, cu scopul de a face propagandă şi a lupta pentru cucerirea Banatului şi a
Transilvaniei. Generalul a dotat voluntarii cu armament cumpărat din bani proveniŃi din donaŃi, iar
în anul 1915 face cu aceştia şi exerciŃii militare. Voluntarii urmau să fie distribuiŃi la regimentele
româneşti ca şi călăuze, în caz de conflict între România şi Imperiul Austro-Ungar.
Alte încercări de constituire a unei “legiuni ardelene” au făcut Octavian Goga şi profesorul
Simion Mândrescu în anul 1915, aceştia întemeind o organizaŃie ce va cuprinde în foarte scurt
timp cca 3.000 membri (în octombrie 1915). Aceştia beneficiau şi de un organ de presă propriu,
intitulat “Ardealul”.
Pentru a prezenta situaŃia sectorului neguvernamental din România am folosit unul din studiile
efectuate de FundaŃia pentru Dezvoltarea SocietăŃii Civile „Modelul românesc de evoluŃie a
fenomenului asociativ volultar” editat în 1997. Autorii Daniel Saulean şi Carmen Epure ne
reconfirmă că ceea ce noi considerăm azi posesorul unei istorii recente, sectorul nonprofit din
România, este în fapt, un rezultat al proceselor de instituŃionalizare care au loc în mediul complex
al societăŃii civile şi îşi are specificul său în această zonă geografică.
„Primele elemente de modernitate şi-au făcut prezenŃa în societatea românească pe la jumătatea
secolului al XIX-lea, odată cu demersurile sistematice ale tinerei monarhii româneşti, coroborate
cu cele ale elitei autohtone, de „sincronizare” culturală şi economică a României cu Ńările
occidentale. Au fost „importate” procedurile consacrate de organizare democratică a societăŃii,
destinate înlocuirii formelor tradiŃionaliste, arhaice, incapabile a genera şi întreŃine dezvoltarea
umană. Legea ce a precedat OrdonanŃa 26/1999 a reglementat juridic sectorul neguvernamental
din România încă din 1924.
În epoca fanariotă, majoritatea domnitorilor erau de origine greacă. Preocuparea lor faŃă de
problemele sociale ale populaŃiei locale a fost minoră. ÎnfiinŃarea primelor stabilimente sociale la
jumatatea secolului XVI –lea în łara Românească, şi ulterior în Moldova, a avut efecte limitate şi
nu a ameliorat gravele probleme ale sărăciei”. Biserica a îndeplinit funcŃiile asistenŃei sociale, la
fel ca în modelul altor biserici apusene. Mânăstirile au fost des implicate în găzuirea şi sprijinirea
săracilor.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 6
3. LegislaŃia în România
LegislaŃia în vigoare din România încurajează voluntariatul în termenii acceptaŃi de Uniunea
Europeană, în scopul creşterii coeziunii sociale, a eliminării discriminării şi marginalizării
anumitor categorii de risc şi în vederea promovării egalităŃii de şanse pentru toŃi cetăŃenii. Legea
voluntariatului nr. 195/2001 reglementează promovarea şi facilitarea participării cetăŃenilor
români şi străini, în spiritul solidarităŃii civice, la acŃiuni de voluntariat organizate de persoane
juridice de drept public şi de persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, precum şi
participarea tinerilor la programele internaŃionale de voluntariat pentru tineri, implementate de
structuri descentralizate în strânsă legătură cu autorităŃile naŃionale responsabile pentru
problemele tineretului.
În sensul prezentei legi:
a. voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată de personae fizice, denumite
voluntari, în cadrul unor raporturi juridice, altele decât raportul juridic de muncă şi raportul juridic
civil de prestare a unei activităŃi remunerate;
b. activitatea de interes public este activitatea desfăşurată, potrivit legii, în domenii cum sunt:
asistenŃa şi serviciile sociale, protecŃia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic,
educativ, de învăŃământ, ştiinŃific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecŃie a mediului,
social şi comunitar;
c. organizaŃia gazdă este persoana juridică de drept public sau persoana juridică de drept privat
fără scop patrimonial care încheie, în condiŃiile prezentei legi, contract de voluntariat;
d. contractul de voluntariat este o convenŃie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică,
denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită organizaŃie gazdă, în temeiul căreia prima
persoană se obligă faŃă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obŃine o
contraprestaŃie materială.
e. beneficiarul voluntariatului este persoana fizică sau juridică în folosul căreia se desfăşoară
activitatea de voluntariat. OrganizaŃia gazdă poate fi identică sau diferită de beneficiarul
voluntariatului;
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 7
f. îndrumătorul este persoana cu rol de coordonare şi supraveghere a voluntarilor în timpul
acŃiunilor de voluntariat.
4. Rolul voluntarilor în organizaŃie
4.1 Ce este voluntarul?
Persoana care acŃionează de bună voie, din proprie iniŃiativă, în mod conştient să facă un serviciu
– „DicŃionarul explicativ al Limbii Române”
Persoana îşi oferă cu bună voinŃă timpul să ajute o organizaŃia la îndeplinirea misiunii sale fără a
fi plătit – FundaŃia Serviciilor Sociale Bethany.
Persoana care crede cu adevărat în oameni şi în puterea lor de a schimba lucrurile în bine – şi este
gata să dovedească acest lucru –„Opportunity Association”.
Astăzi voluntarii se implică în viaŃa oamenilor ajutându-i să-şi rezolve problemele în timp ce
deschid noi căi personale de dezvoltare individuală.
4.2. Cine poate fi voluntar
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 8
Simplu: oricine! Oricine poate să devină voluntar şi să aducă o contribuŃie, cât de mică, la lumea
care ne înconjoară. Important este doar să îŃi doreşti acest lucru!
Cu toŃii avem cel puŃin un lucru la care ne pricepem suficient de bine, aşadar, cu toŃii avem cel
puŃin o abilitate, pricepere sau un talent pe care să îl putem pune în folosul unei persoane care are
nevoie de ajutor, în folosul străzii, al cartierului sau oraşului în care trăim sau în folosul
comunităŃii în general.
Totul este să ne dorim acest lucru şi să găsim acea organizaŃie care să ne ofere oportunitatea
potrivită de a face acest lucru. Pentru o comunitate mai bună, pentru a fi mai fericiŃi şi mai
împliniŃi.
Dacă eşti tânăr: îŃi pot construi un CV atractiv, astfel încât să poŃi răspunde la anunŃurile de tipul:
"angajăm persoană sub 25 de ani cu 7 ani de experientă...". Testezi o posibilă carieră, îŃi faci
contacte care îŃi vor fi utile în viitor. ÎŃi creezi comunitatea în care să îŃi facă plăcere să trăieşti
încă zeci de ani. Faci ceva util cu preaplinul sufletesc şi energia specifică vârstei. Şi nu în ultimul
rând, îŃi faci noi prieteni.
Dacă eşti copil: e distractiv să faci lucruri bune împreună cu prietenii. ÎŃi formezi deprinderi
sănătoase. Având timpul liber bine organizat eşti mai la adapost de tentaŃii ca drogurile, fumatul,
etc. şi ai astfel şansa să devii un adult mai responsabil şi implicit de a schimba în bine lumea din
jurul tău. În plus, voluntariatul e o modalitate foarte bună de a-Ńi face noi prieteni.
4.3. Ce pot face voluntarii
Ca voluntar, poŃi să te implici într-o varietate de proiecte şi domenii, printre care:
Social
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 9
� consiliere şi informare pe diferite teme;
� meditarea unor elevi cu probleme;
� campanii pe teme legate de profilul organizaŃiei (drepturile copilului, prevenire SIDA, etc.);
� pregătirea şi distribuirea unor pachete pentru beneficiarii organizaŃiei (de exemplu: hrană,
îmbrăcăminte).
Ecologic
� igienizarea unor parcuri sau zone de joacă pentru copii;
� campanii de promovare a reciclării diferitelor materiale;
� ghid în grădina botanică pentru elevii;
� ore despre importanŃa protejării mediului în şcoli.
Civic
� strângere de semnături pentru diferite iniŃiative;
� promovarea principiilor democratice în comunitate;
� trimiterea de scrisori în sprijinul unor iniŃiative;
� semnalarea oricăror abuzuri sau fraude.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 10
Cultural
� ghid în muzeu;
� realizarea de publicaŃii specifice;
� campanii de promovare a instituŃiei şi serviciilor în cadrul comunităŃii;
� ore de dirigenŃie pe teme legate de specificul instituŃiei;
� secretariat, fotocopiere, îndosariere, etc.;
� activitatea de relaŃii cu publicul în cadrul recepŃiei;
� organizarea de evenimente.
Sănătate
� campanii de promovare a sănătăŃii (educaŃie sexuală, alimentaŃie sănătoasă, prevenirea
fumatului sau a utilizării drogurilor, etc);
� ore de dirigenŃie;
� servicii pentru pacienŃii din spitale;
� organizarea de emisiuni radio şi concursuri pe teme legate de sănătate.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 11
Administrativ (valabil pentru toate categoriile de mai sus)
� tehnoredactarea de materiale, realizarea de publicaŃii, pagini web;
� traduceri;
� realizarea revistei presei;
� secretariat, fotocopiere, îndosariere, etc.;
� activitatea de relaŃii cu publicul în cadrul recepŃiei;
� organizarea de evenimente.
4.4. De ce sunt voluntarii importanŃi pentru organizaŃie?
Deoarece voluntarii îşi pun munca, energia, ideile şi idealurile în slujba vieŃii!
Munca lor contribuie la:
� îmbunătăŃirea activităŃii din cadrul comunităŃilor noastre astfel încât să beneficieze de
avantaje cât mai mulŃi oameni;
� rezolvarea diferitelor probleme prin activitatea pe care o desfăşoară acolo unde este nevoie;
� extinderea sectorului de furnizare de servicii astfel încât să beneficieze întreaga comunitate;
� umplerea unor goluri prin direcŃionarea resurselor umane acolo unde este nevoie cel mai
mult.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 12
4.5. Cum se ajută voluntarii pe ei înşişi?
Pentru mulŃi oameni, serviciile furnizate de voluntari reprezintă o sursă specială de satisfacŃie şi
dezvoltare personală.
Un voluntar este mulŃumit dacă prin munca sa beneficiază de:
• dezvoltarea creativităŃii pentru anumite zone de interes personal. Voluntarii au multe abilităŃi
şi talente speciale pe care le pot folosi în rezolvarea problemelor actuale.
• să facă cunoştinŃă cu oameni din diferite domenii de activitate. Voluntariatul este o metodă
bună de a-Ńi lărgi reŃeaua de cunoştinŃe profesionale şi prieteni, este o ocazie de a interacŃiona cu
alŃi oameni, adulŃi, tineri sau copii, în cadrul unei echipe de lucru ce desfăşoară o activitate cu un
scop bine definit.
• să exploreze noi domenii de activitate şi să-şi îmbunătăŃească abilităŃile. Multe abilităŃi utile
pe care voluntarii şi le însuşesc şi îmbunătăŃesc — cum ar fi lucrul eficient în echipă sau predarea
unei abilităŃi — pot fi transferate pe piaŃa de slujbe plătite.
• să genereze o schimbare prin contribuŃia sa importantă. Voluntarii influenŃează politica publică
şi lucrează pentru a îmbunătăŃi viaŃa oamenilor.
• să-şi dezvolte noi abilităŃi, să câştige experienŃă şi să simtă satisfacŃia unui lucru bine făcut.
CunoştinŃele câştigate de voluntari prin munca de voluntariat se pot aplica în toate domeniile de
activitate şi le vor fi de folos în viitor.
Astăzi, mulŃi angajatori au început să acorde importanŃa cuvenită activităŃii de voluntariat, ca parte
importantă a experienŃei profesionale personale.
4.6. De ce au nevoie organizaŃiile de voluntari
Pentru multe organizaŃii şi grupuri voluntarii reprezintă o forŃă imensă!
Important altora
Timp: 30 de minute.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 13
Materiale: nici unul.
Scop: Acest joc stimulează introspecŃia şi duce la aprecierea celorlalŃi. Scoate în evidenŃă rolul şi
importanŃa modelului. Poate fi folosit ca şi start pentru o discuŃie referitoare la model –
voluntariat.
Descriere:
1. Cere membrilor grupului să se gândească la patru oameni care au avut o influenŃă
semnificativă asupra vieŃii lor fie direct, fie prin citirea sau studierea vieŃii acestor persoane.
2. Pune fiecărui membru următoarele întrebări:
DiscuŃie:
1. Cum i-ai cunoscut?
2. Ce te-a impresionat la aceştia?
3. Ce nevoi ai avut în acele momente?
4. Prin ce ar fi fost diferită viaŃa ta dacă nu i-ai fi cunoscut?
Activitatea voluntarilor contribuie la:
• îmbogăŃirea programelor prin talentul şi timpul petrecut în desfăşurarea unor activităŃi
importante. Voluntarii sunt oamenii de nădejde ai oricărei organizaŃii în efortul de a-şi îndeplini
misiunea. Voluntarii ajută la extinderea programelor — în felul acesta oferind noi posibilităŃi
oamenilor de toate vârstele şi toate profesiile de a se ajuta pe ei înşişi şi de a-i ajuta şi pe ceilalŃi.
• implicarea comunităŃii în sprijinirea activităŃilor desfăşurate de organizaŃii.
• voluntarii ajută la identificarea domeniilor de interes şi a nevoilor din cadrul comunităŃii.
• îmbunătăŃirea activităŃii angajaŃilor prin ajutorul acordat de ei, în cadrul echipei de lucru, în
vederea acoperirii unei cereri mai largi de servicii. Datorită voluntarilor, angajaŃii permanenŃi ai
organizaŃiei îşi pot mări aria de servicii oferite beneficiarilor.
Astăzi, mulŃi angajatori au început să acorde importanŃa cuvenită activităŃii de voluntariat, ca parte
importantă a experienŃei profesionale personale.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 14
Planificarea a ceea ce va fi viitorul program de voluntariat al organizaŃiei este una dintre cele mai
importante etape ale managementului voluntarilor şi una care este destul de costisitoare ca şi timp.
Tocmai acesta este şi motivul pentru care este cel mai adesea trecută cu vederea. Când sunt atâtea
şi atâtea nevoi presante, cine mai stă să se gândească la planificare? Totuşi, după cum vom vedea
în cele ce urmează, de o bună planificare depind toate celelalte faze ale managementului
voluntarilor. De aceea, ca şi coordonator de voluntari, te îndemn să nu treci peste etapa de
planificare.
4.7. ResponsabilităŃile voluntarilor
Ce înseamnă să fii voluntar
Timp: 25 de minute.
Materiale: Câte o eşarfă pentru fiecare a doua persoană.
Mărimea grupului: orice număr.
Jocul poate fi un start bun pentru un studiu cu privire la încredere, empatie, ajutor.
Descriere:
1. Împarte tinerii în perechi.
2. Un participant din fiecare pereche trebuie să-şi pună eşarfă la ochi.
3. Spune participantului care vede să-şi ia partenerul la o plimbare. Acesta este jocul cu cel
mai mare succes dintre cele jucate afară. Cei care văd ar trebui să Ńină mâinile celor care sunt cu
ochii acoperiŃi şi să meargă peste un teren accidentat sau să urce şi să coboare scările.
4. O parte a terenului ar trebui parcursă fără ca aceştia să vorbească.
5. Apoi, partenerii trebuie să schimbe rolurile. AtenŃionează tinerii că ei trebuie să
folosească aceleaşi direcŃii. De exemplu, sărind de la o înălŃime de doi metri, ar putea foarte uşor
să provoace lovituri.
DiscuŃie:
1. Descrie felul în care ai mers tu.
2. Ce a fost mai uşor pentru tine – să fii legat la ochi, sau să conduci orbul?
3. Ce ai învăŃat de la acest exerciŃiu?
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 15
Moment explicativ
Acest exerciŃiu are două obiective: experimentarea senzaŃiilor unei persoane lipsite de ajutor şi
consolidarea empatiei faŃă de o astfel de persoană.
DiscuŃie
1. Cum te-ai simŃit fiind complet dependent de cineva?
2. De ce îŃi era teamă?
3. DiscuŃie pe baza actului fricii:
- fals
- evident
- aparent
- real
4. Este dificil să te încrezi în cineva pentru sănătatea ta fizică, sau cu sentimentele şi
gândurile tale? De ce?
5. În viaŃa ta, sunt majoritatea oamenilor vrednici de încredere? Ce persoane cunoşti tu,
despre care poŃi să spui că sunt persoane de încredere? De ce crezi că aceste persoane sunt de
încredere, dacă majoritatea nu sunt?
6. Cum Ńi-au violat oamenii încrederea? De ce crezi că au făcut-o?
7. Când ai fost persoana care conducea orbul, cum te-ai simŃit să ai pe cineva complet
dependent de tine?
8. Cât eşti de vrednic de încredere în ce privesc sentimentele şi gândurile oamenilor? Cum ai
putea deveni şi mai vrednic de încredere?
9. Cum poŃi să ajuŃi pe alŃii să devină mai vrednici de încredere? De exemplu, modelând
acest comportament, riscând prin a te dezvălui pe tine personal, răspunzând altor persoane cu
acceptare şi suport.
ResponsabilităŃile voluntarilor sunt:
FII CONVINS
Cerceteaza-Ńi sentimentele şi asigură-te că vrei să ajuŃi alŃi oameni.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 16
FII SIGUR
Nu-Ńi oferi serviciile până nu eşti convins de valoarea a ceea ce faci.
FII LOIAL
Oferă-Ńi sugestiile, dar acceptă regulile; nu critica ceea ce nu înŃelegi (s-ar putea să existe un
motiv întemeiat).
SPUNE CE GÂNDEŞTI
Întreabă ceea ce nu înŃelegi; nu-Ńi păstra pentru tine semnele de întrebare şi frustrările pâna când
acestea te îndepărtează de organizaŃie sau creează probleme organizaŃiei.
FII DISPUS SĂ ÎNVEłI
Instruirea este esenŃială pentru a-Ńi putea desfăşura activitatea în bune condiŃii.
ÎNVAłĂ TOT CE POłI
Află tot ceea ce poŃi despre organizaŃie şi despre munca ta.
ACCEPTĂ SUPERVIZAREA
Vei fi mai util şi îŃi vei îndeplini sarcinile mai eficient dacă vorbeşti cu cineva despre activitatea ta
şi dacă accepŃi îndrumare.
FII DE ÎNCREDERE
Fă ceea ce te-ai angajat să faci; nu promite ceea ce nu eşti sigur că poŃi să faci.
FII UN BUN COECHIPIER
Găseşte-Ńi un loc în echipă; munca e mult mai plăcută şi mai plină de satisfacŃii atunci când nu eşti
singur.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 17
5. Coordonatorul de voluntari
Avem nevoie şi de un coordonator de voluntari? De ce?
Implicarea eficientă a voluntarilor în activitatea organizaŃiei necesită un proces planificat şi
organizat similar oricărui alt proiect desfăşurat de organizaŃie. Acest demers sistematic în lucrul
cu voluntarii necesită aşadar un manager, un coordonator care să fie capabil să găsească oameni
dornici să ajute fără a fi remuneraŃi şi, după o selecŃie preliminară să-i plaseze funcŃie de nevoile
organizaŃiei.
Rolul coordonatorului de voluntari este ca voluntarul potrivit să fie plasat la locul potrivit în
cadrul organizaŃiei. De fapt, rolul său este dual: acela de a se asigura că nevoile şi motivele pentru
care voluntarul a optat să devină voluntar în organizaŃia respectivă sunt satisfăcute; dar şi acela de
a se asigura că nevoile organizaŃiei (şi ale angajaŃilor care lucrează direct cu acei voluntari) sunt la
rândul lor satisfacute prin lucrul cu respectivii voluntari.
În lipsa cuiva care să se ocupe în mod specific de voluntari, aceştia ajung inevitabil să fie uitaŃi
sau ignoraŃi de angajaŃii deja mult prea ocupaŃi. Voluntarii au nevoie constantă de a-şi valida
motivaŃia care i-a determinat să se înscrie ca voluntari; de aceea, într-un mediu neprietenos şi în
lipsa unui mentor, aceştia fie se vor plictisi şi nu-şi vor găsi locul şi ocupaŃia, fie se vor simŃi
neglijaŃi şi neapreciaŃi şi vor părăsi organizaŃia.
Lucrul cu voluntarii este destul de diferit de coordonarea unor salariaŃi, deoarece avem de-a face
cu persoane care, spre deosebire de angajaŃii organizaŃiei:
� Nu sunt remuneraŃi pentru munca prestată şi de aceea îşi derivă motivaŃia principală din
alte surse decât cele financiare.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 18
� Au alte preocupări, eventual un alt loc de muncă, fapt care face ca timpul pe care îl pot
aloca activităŃii respective de voluntariat să fie mult mai fragmentat şi mai preŃios decât cel al unui
angajat.
� Fac lucrul respectiv din pură pasiune, de aceea au nevoie să li se arate nivele ridicate de
dinamism şi interes din partea celui care îi coordonează.
Aşadar, coordonarea voluntarilor este o activitate deosebită din mai multe puncte de vedere, de
aceea este nevoie de o persoană dedicată exclusiv (sau în cea mai mare parte) acestei sarcini; de
asemenea, este nevoie ca acea persoană să înteleagă şi să aibă anumite calităŃi specifice, necesare
coordonării cu succes a voluntarilor din organizaŃie. Iată câteva abilităŃi necesare în lucrul cu
voluntarii (preluate şi adaptate dupa Ellis, 1996)
� CunoştinŃe despre voluntariat şi abilitatea de a exprima un punct de vedere pozitiv şi
coerent asupra voluntariatului;
� O viziune largă în ceea ce priveşte posibilităŃile de implicare a voluntarilor, cât şi asupra a
ceea ce poate organizaŃia să obŃină din această colaborare;
� O bună întelegere a psihologiei voluntarilor şi atenŃia acordată la motivaŃiile individuale
ale fiecăruia;
� O bună întelegere a fenomenului de expansiune a sferei voluntariatului şi asupra
diversificării resurselor comunitare (implicarea de tineri, adulŃi, persoane vârstnice, diverse
minorităŃi, persoane cu dizabilităŃi);
� Bune abilităŃi manageriale;
� AbilităŃi de relaŃionare interpersonală;
� Entuziasm şi energie;
� Abilitatea de a vorbi liber şi de a face prezentări în public într-un mod degajat;
� RelaŃionarea cu resursele din comunitate;
� Bune deprinderi de analiză a sarcinilor, deoarece munca trebuie divizată în sarcini
suficient de mici pentru a fi distribuite voluntarilor;
� Bune deprinderi de a gestiona şi de a lucra cu detaliile (de genul ajustării orarelor de lucru
neregulate ale voluntarilor, etc);
� Deschidere înspre a prelua şi a adapta idei noi din alte contexte la nevoile speciale ale
organizaŃiei.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 19
ExistenŃa unui coordonator de voluntari este aşadar deosebit de importantă pentru succesul
programelor de voluntariat. ExperienŃa arată că acesta este cel care poate transforma o organizaŃie
în care implicarea voluntarilor este doar de formă, într-o organizaŃie în care implicarea
voluntarilor are un impact pozitiv notabil asupra eficienŃei şi a misiunii acesteia.
Dar ca să înŃelegem mai bine să citim isprăvile unui călător…..
Povestea ciorbei de bolovani
Se povesteşte despre un călător care a trecut în călătoria sa printr-o pădure istovitoare. Se grăbea
să ajungă într-un loc unde ar fi putut să ceară un pic de sălaş, însă Ńinutul era mai mult decât sărac.
Auzise de la unul şi de la altul că acesta era cel mai vitregit Ńinut din regat, aşa de sărac că oamenii
nici nu aveau după ce bea apă, iar regele renunŃase să mai strângă birul…
Mergând înainte se gândea în sinea sa cât de plăcut ar fi un foc jucăuş şi o cină gustoasă. La un
moment, întâlneşte o femeie bătrână care aduna vreascuri. Îşi dau bineŃe, iar călătorul întreabă de
adăpost. Femeia răspunde muşcător: “Casa mea nu este han!”. Bunul călător, însă, nici vorbă să se
descurajeze. O roagă şi o roagă până ce o înduplecă să îi ofere găzduire. Ajunşi acasă, în acelaşi
mod politicos, călătorul îşi roagă gazda să îi ofere ceva de mâncare. La răspunsul greu al mătuşii
(“De unde mâncare? N-avem! Nu am mâncat nici eu nimic toată ziulica!”) călătorul numai că
începe a-şi căina gazda, a-i plănge de milă şi se oferă pe dată să îi gătească el cea mai gustoasă
ciorbă, cu condiŃia ca femeia să îi dea cu împrumut o oală.
- O să pregătesc cina pentru amândoi!
- Pentru amândoi încă? răspunde femeia. Cum o să pregăteşti o cină fără pic de mâncare? Că nici
să răscoleşti tot satul şi mîncare aici nu ai să găseşti…
- O să vezi, maică! E o reŃetă pe care am învăŃat-o şi eu pe drumurile mele. O să pregătesc o
ciorbă de bolovani!
- Ciorbă de bolovani? se minună femeia.
- Ciorbă de bolovani - cum auzi, răspunse călătorul. Stai pe lângă mine şi învaŃă reŃeta. O dată ce
ai învăŃat cum se face ciorba de bolovani, nu o să mai înduri foame niciodată.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 20
Femeia se aciuă pe lângă el, toată numai ochi şi urechi.
- Mă tem că dat fiind că de o săptămână fac ciorbă de pe bolovanul ista (şi scoase un bolovan alb
din traistă), ciorba noastră are să fie cam subŃire. Dacă aş avea numai puŃintică făină, ar fi cu mult
mai bine. Dar nu are nici un rost să ne gândim acum la ce nu avem. Şi continuă să amestece în
supă…
- Stai! Zise femeia. S-ar putea să am chiar un pic de făină rămasă pe undeva! Şi îi aduse un pumn
din cea mai bună făină ce s-ar putea găsi.
- Ei! Iată! zise călătorul. Aşa, ciorba noastră o să fie un deliciu regesc. Şi am putea chema chiar şi
vecinii, dacă am avea măcar câŃiva cartofi. Şi o bucată de carne ar fi şi mai bine, dacă am mai
avea… Ei, dar ce să ne gândim la lucruri care nu sunt… Femeia rămase tăcută o vreme, dar după
aceea îşi aminti de un loc unde ar putea găsi nişte cartofi şi chiar şi nişte carne…nişte vecini mai
înstăriŃi…
Alergă să spună la tot satul ce se întâmplă în casa ei, să povestească tuturor cum un călător
pregăteşte o ciorbă dintr-un bolovan… veniră toŃi sătenii să vadă minunea…
- Hm! Dacă am avea doar o mână de orz şi un pic de lapte! Am putea să îl chemăm la masă pe
regele însuşi. Mi-a spus însuşi bucătarul regelui că regele mănâncă în fiecare seară supa asta,
aşa… cam pe la ora asta…
- Vai de mine! Regele în persoana lui! se minunară sătenii… şi unul dintre ei îşi aminti că mai
avea pe undeva dosit bine nişte orz, iar altul aduse nişte lapte de la ultima sa capră în viaŃă…
Călătorul continuă să amestece neostenit în oala sa şi să adauge câte una şi alta din ce i se punea
dinainte. La o vreme scoase bolovanul aburind din oală, se uită bine la el şi anunŃă că ciorba e de-
acuma gata!
-Acuma o să avem un adevărat festin, dragi săteni, spuse el, mai ceva ca regele şi regina. Atâta
doar că regele şi regina, la aşa bunătate de ciorbă de bolovani, ar servi şi nişte vin şi nişte plăcinte.
Şi ei pun întotdeauna o faŃă de masă din cele mai albe şi mai frumoase pe masa lor… Ei, dar, să
purcedem la a mânca, ce să ne mai gândim noi la lucruri care nu sunt! Cu ochi sclipind de foame,
de poftă şi de minunea care se făptuia înaintea lor, sătenii fugiră care-ncotro să mai aducă din cele
trebuincioase…[…]
Ei, şi nu mai continui povestea! şi nici nu vă spun morala… o imaginaŃi domniile voastre…
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 21
Sarcina coordonatorului de voluntari este să suplimenteze serviciile oferite de angajaŃii
organizaŃiei către comunitate, prin identificarea unor ajutoare voluntare. Deasemenea, oferă
posibilitatea comunităŃii de a se implica în misiunea organiziaŃiei şi de a contribui la realizarea
acesteia. Coordonatorul de voluntari este aşadar persoana care planifică, organizează şi
coordonează toate activităŃile desfăşurate de voluntari şi anume recrutarea, instruirea, supervizarea
şi evaluarea acestora. Coordonatorul este atât mentorul, prietenul şi "avocatul" voluntarilor, cât şi
interfaŃa, persoana de legătură a angajaŃilor cu voluntarii şi cel responsabil în faŃa organizaŃiei de
bunul mers şi eficienŃa programelor de voluntariat.
6. Managementul voluntarilor - un proces în mai mulŃi paşi
Managementul voluntarilor este un proces care presupune parcurgerea unor paşi de bază:
Recrutarea voluntarilor
Recrutarea voluntarilor este procesul prin care organizaŃia atrage şi invită oamenii să se implice
în activităŃi de voluntariat. Planificarea atentă a recrutării de voluntari desfăşurată în strânsă
legatură cu elaborarea procedurilor de selecŃie a voluntarilor şi bazate pe analiza nevoilor
organizaŃiei va duce la recrutarea acelor voluntari de care organizaŃia are nevoie pentru
îndeplinirea activităŃilor propuse şi împlinirea misiunii sale.
SelecŃia voluntarilor
SelecŃia voluntarilor se referă la procesul de a găsi voluntarul potrivit pentru activităŃile
organizaŃiei şi a găsi/crea activităŃile potrivite pentru voluntarii care vin în organizaŃie şi nu se
potrivesc nici unei poziŃii deja existente. Activitatea de selecŃie a voluntarilor este strâns legată de
activitatea de recrutare, iar stabilirea clară a rolurilor voluntarilor în organizaŃie trebuiesă Ńină cont
de anumite criterii esenŃiale pentru succesul activităŃilor.
Orientarea şi instruirea voluntarilor
Sesiunea de orientare sau de bun venit este o oportunitate pentru voluntar, nu numai pentru a se
familiariza cu organizaŃia şi activităŃile concrete ale acesteia, dar şi pentru a cunoaşte posibilităŃile
de instruire existente. Sesiunea de orientare trebuie să răspundă obligatoriu la câteva întrebări
simple pe care oricine şi le pune în momentul în care doreşte să intre într-o organizaŃie: De ce să
mă implic? Cum să mă implic? Cu cine voi lucra?
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 22
Supervizarea voluntarilor
O dată ce voluntarii au fost recrutaŃi, selectaŃi, orientaŃi înspre sarcinile potrivite profilului lor şi
eventual instruiŃi, activitatea poate începe! Însă de la acest punct încolo începe sarcina continuă de
monitorizare a activităŃii voluntarilor, sarcină care aparŃine coordonatorului de voluntari. Acesta
trebuie să se asigure că implicarea voluntarilor în programul respectiv se desfăşoară normal, că
obiectivele de lucru sunt atinse în timp util şi la parametrii de calitate optimi, că echipa este unită
şi nu are conflicte interne.
Motivarea voluntarilor
Pentru a putea motiva voluntarii, coordonatorul de voluntari trebuie să Ńină cont de complexitatea
şi diversitatea motivelor care i-au determinat pe aceştia să îşi ofere timpul şi abilităŃile în slujba
misiunii organizaŃiei. Motivarea voluntarilor (ce face organizaŃia pentru a crea voluntarilor toate
condiŃiile pentru desfăşurarea optimă a activităŃii lor) sunt cele două feŃe ale aceleiaşi monede.
Recunoaşterea meritelor voluntarilor
Recunoaşterea meritelor voluntarilor nu constă doar dintr-un eveniment, un cadou sau un premiu
oferit voluntarilor ca răsplată pentru contribuŃia lor - este un proces, o atitudine care trebuie să
existe în tot ceea ce se face pentru a atrage, a inspira şi a menŃine motivaŃia voluntarilor. Cheia
este de a identifica nevoile persoanei respective pentru a putea oferi exact acel lucru care are cea
mai mare importanŃă pentru persoana sau grupul în cauză.
Asigurarea bunei relaŃii dintre voluntari şi personalul angajat
Munca eficientă într-o organizaŃie presupune o excelentă colaborare între membrii echipei şi
deiferitele departamente ale organizaŃiei. Atunci când organizaŃia dispune atât de personal angajat,
cât şi de ajutorul unor voluntari, colaborarea dintre aceştia devine esenŃială, mai ales date fiind
diferenŃele dintre aceştia. Astfel, coordonatorul de voluntari devine un fel de avocat al voluntarilor
în faŃa angajaŃilor, trebuind să se asigure permanent că angajaŃii înŃeleg, respectă şi contribuie la
creşterea motivaŃiei voluntarilor cu care colaborează organizaŃia.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 23
Evaluarea programelor şi a voluntarilor
Necesitatea unei activităŃi sistematice de evaluare a programelor derulate de organizaŃii/instituŃii
şi voluntari a apărut în contextul nevoii sporite de responsabilizare.
Pentru a putea justifica activităŃile întreprinse sau pentru a atrage sprijinul public pentru iniŃierea,
continuarea sau sprijinirea unor activităŃi este nevoie de rezultate măsurabile, care să justifice
respectivul program şi să demonstreze efectele pozitive pe care acesta le va avea asupra
beneficiarilor identificaŃi. Deasemenea, un program care are încă de la început obiective clare şi
un set de indicatori de succes măsurabili va fi mai uşor de pus în practică.
Voluntarii joacă un rol esenŃial în activitatea şi serviciile oricărei organizaŃii şi instituŃii, având în
vedere faptul că serviciile acestora sunt din ce în ce mai frecvent şi mai intens solicitate, în timp
ce resursele alocate sau pe care acestea reuşesc să le atragă sunt de multe ori la limită. Cheia
succesului în a reuşi să atragi şi să menŃii voluntarii cei mai potriviŃi constă în pregătirea
organizaŃiei pentru implicarea voluntarilor.
Pregătirea organizaŃiei pentru implicarea voluntarilor (înainte de a deschide uşa voluntarilor),
poate preveni probleme grave ca incertitudinea dacă vom reuşi să găsim voluntarii potriviŃi la
momentul potrivit, sarcinile neîndeplinite corect şi la timp, relaŃiile conflictuale între voluntari şi
angajaŃi. Aceasta pentru că voluntarii au nevoie să fie apreciaŃi, să aibă succese în activitate, să
lucreze într-un mediu plăcut, iar acestea, de cele mai multe ori, nu se întâmplă în mod natural. Cu
atât mai mult în România, unde nu există o tradiŃie a implicării voluntarilor şi o cultură de
implicare a voluntarilor şi de apreciere a acestora.
Mlaştina radioactivă
Timp: 25 de minute.
Materiale: trei bucăŃi de carton sau hârtie pentru fiecare. Fă fiecare bucată de hârtie de mărimea
aproximativ a unei tălpi de picior.
Mărimea grupului: patru sau cinci de fiecare grup.
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 24
Descriere:
1. Marchează mlaştina cu linii şi asigură-te că are o lungime de aproximativ 10 metri.
2. Formează grupuri a câte patru sau cinci persoane. Alege o persoană mai slăbuŃă în fiecare
grup, care să pretindă a avea picioarele paralizate. Spune grupului că ei trebuie să-şi treacă toŃi
membrii dincolo de acest teren radioactiv, fără să fie contaminaŃi.
3. Dă fiecărei persoane câte trei bucăŃi de carton, care are rolul de a-i proteja de substanŃele
radioactive, călcând pe suprafaŃa cartonului.
4. Fiecare participant trebuie să treacă dincolo de mlaştină, fără a atinge chimicalele
(pământul sau podeaua). Doar un singur picior poate fi pus odată pe izolator (cartonul). Numai
izolatorii pot să protejeze indivizii de chimicale.
5. Dacă o persoană atinge pământul cu o parte a corpului, acea persoană nu va mai putea
folosi partea corpului respectivă pe tot parcursul jocului. Dacă o persoană a atins pământul cu tot
corpul, acea persoană trebuie să înceapă din nou exerciŃiul.
6. Blocurile izolatoare nu pot fi aruncate de-a lungul mlaştinii, cineva trebuie să le aducă
înapoi de fiecare dată.
7. Blocurile izolatoare nu pot fi trase sau împinse, tinerii trebuie să le ia şi să le pună cu
mâna în locul unde doresc.
DiscuŃie
1. În ce fel aŃi lucrat împreună la dezvoltarea acestui proiect?
2. Cui i se datorează cea mai mare parte a succesului grupului?
3. Cum a afectat prezenŃa persoanei paralizate modul în care aŃi rezolvat problema?
4. Cum s-a simŃit persoana paralizată de-a lungul acestui exerciŃiu?
5. Ce altceva aŃi învăŃat din acest exerciŃiu?
Moment explicativ
În acest exerciŃiu tinerii învaŃă importanŃa planificării înaintea acŃionării, o nouă perspicacitate în
rezolvarea problemei, având de-a face cu frustrarea şi perseverenŃa.
DiscuŃie
1. Care este lucrul pe care l-ai învăŃat în legătură cu rezolvarea problemelor, pe care poŃi să-l
aplici în viaŃa ta proprie?
2. Cine sunt oamenii „paralizaŃi” din jurul tău, pe care ai putea să îi ajuŃi? Cum îi poŃi ajuta?
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 25
3. Care sunt persoanele care te-au ajutat (te-au „cărat”) în viaŃă?
7. În loc de încheiere - de vorbă cu voluntarii.
"Prins într-o alergătură continuă şi înecat de rutina zilnică uiŃi de lucrurile cu adevarat importante,
uiŃi cât de puŃin te "costă" să faci bine şi că nu te simŃi niciodată mai împlinit, decât atunci când
poŃi să ajuŃi pe cineva, total dezinteresat. Şi, când te gândeşti că de 2% din timpul tău liber poate
depinde viitorul unui copil, realizezi că e atât de puŃin efort pentru o cauză atât de frumoasă. Cea
mai mare bucurie a mea în campanie a fost că am întâlnit foarte mulŃi tineri care gândesc aşa.
Tineri deschisi, responsabili, foarte implicaŃi, care au pus mult suflet în campanie şi care pun
suflet în tot ceea ce fac în general. Cu ei nu ai cum să faci decât o echipă foarte tare." (Andrei
Chirtoc, Voluntar World Vision România)
"Voluntariatul înseamnă “Responsabilitate”, iar simplul fapt că nu eşti remunerat pentru
activităŃile prestate nu-Ńi dă dreptul să fii iresponsabil." (Tiberiu Capudean, Voluntar ARAS)
"Voluntariatul se naşte în inima fiecaruia nu în vreun statut de ONG sau în discuŃii elaborate şi
mediatizate. Dacă se naşte acolo, cu siguranŃă se va dezvolta şi se va traduce şi sub aspectele cele
mai pragmatice şi necesare până la urmă." (Ana Gogan, Voluntar Centrul de Voluntariat Cluj-
Napoca)
"Am învăŃat că ingredientele principale în acŃiunile sociale nu sunt nici banii, nici numărul de
oameni implicaŃi, ci pasiunea / dăruirea cu care lucrează cei ce vor să-şi dea din timpul, abilităŃile,
cunoştinŃele lor în beneficiul altora. Cea mai importantă lecŃie pentru mine este faptul că nimic nu
se compară cu zâmbetul de pe chipul unui copil cu care viaŃa a fost mai dură, chiar dacă pentru
acest zâmbet facem naveta, lucrăm ore în şir şi ne lovim de barierele mentalităŃii greşite tocmai a
celor care sunt în poziŃia de a ocroti aceşti copii." (Stelian Juganu, Voluntar DirecŃia Generală de
AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului - Centrul de Plasament "Sfântul Andrei" Jucu)
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 26
"Am învăŃat că boala nu este un stigmat, ci o nedreaptă condamnare, căci nimeni nu merită să
sufere atât de mult; oamenii sunt la fel de buni, copiii la fel de frumoşi şi inteligenŃi, fie că sunt
sănătoşi sau nu. Doar că ei trebuie să înfrunte o realitate mult mai dură. Văzând o latură atât de
întunecată a vieŃii, am început să-i apreciez mult mai mult pe cei din jurul meu, să fiu
recunoscătoare pentru tot ce am şi să le arăt şi acestor oameni că au dreptul să zâmbească, să
spere, să viseze şi să fie fericiti." (Iulia Hrecinuc, Voluntar Hospice Casa SperanŃei)
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 27
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
� Pro Vobis – Centrul NaŃional de Voluntariat – Ghidul coordonatorului de voluntari
� w.w.w.voluntariat.ro
� Opportunity Associates – România – Manual “Managementul voluntarilor”
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
VOLUNTARIAT 28
Program de dezvoltare a abilităților de viață
ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
Proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul:
Facilitatea de Tranziție 2007/19343.03.03 – Integrarea în societate a tinerilor aparținând
minorităților și grupurilor dezavantajate
Material editat de Asociația Formare, Dezvoltare, AsistenŃă - FORDA Buzău
Iulie 2010
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a
Uniunii Europene
Pentru eventualele informații și sesizări legate de proiectele PHARE
contactați: [email protected]