volumul iii, num]rul doi esurse...

O COLECÞIE DE ARTICOLE PENTRU LUCRÃTORII CREªTINI DIN ROMÂNIA

David Yonggi Cho

David Ravenhill

T. Ray Rachels

Charles B. Nestor

Gary B. McGee

Douglas A. Oss

Ascultã chemarea la rugãciune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1Pentru ca credincioºii sã-ºi gãseascã plãcerea în Dumnezeu ºi sã umble zilnic în plinãtatea Lui,ei trebuie sã aibã un pãstor care sã-i conducã la ape de odihnã ºi sã trãiascã împreunã cu ei larâul vieþii.

Cãutarea intimitãþii cu Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6Þi-a furat cumva viaþa aglomeratã de lucrãtor puterea spiritualã? Aici vei gãsi paºii necesari pentru restaurarea autoritãþii la amvon.

Fãrã amvon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Celelalte laturi ale vieþii personale a lucrãtorului contribuie extraordinar de mult la realizarea împlinirii în lucrare.

Studiul personal—coloana vertebralã a unei lucrãri publice eficiente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Mesajul amvonului creºte din pepiniera studiului personal.

Toate lucrurile sunt posibile, crede numai!Moºtenirea trezirii lui Smith Wigglesworth . . . . . . . . . . . . . . . 21O expunere succintã a vieþii ºi lucrãrii legendarului Smith Wigglesworth, numit ºi „Apostolul credinþei“.

Ungerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Unelte pentru lucrãtori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Schiþe de predicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

ESURSE ESURSE SSPIRITUALETOAMNA 1999

Volumul III, Num]rul doi

Sunt convins cã trãsãturile de caracter ale unui lucrãtor bun sunt, înproporþie de 80 - 90 la sutã, aceleaºi cu trãsãturile de caracter aleunui creºtin bun. Rugãciunea, integritatea, studiul biblic personal, ºiplinãtatea Duhului Sfânt sunt necesare atât în viaþa lucrãtorilor cât ºiîn viaþa membrilor bisericii. Acestea sunt elemente fundamentale, pe care dacã le neglijãm o facem spre pieirea noastrã.

Cultura în care trãim, atât cea din bisericã, cât ºi cea din afarã,pretinde o mai mare transparenþã a integritãþii ºi caracterului lucrãtorului decât în oricare altã vreme. De la cel mai tânãr pânã la cel mai bãtrân, oamenii nu sunt dispuºi sã asculte un predicator al cãrui caracter ridicã semne de întrebare.

Viaþa personalã a lucrãtorului, deºi este vitalã pentru bisericã ºi publicul general, este ºi mai importantã pentru familia lui. Aici, înviaþa de fiecare zi, sunt testate adevãrurile pe care le-am predicat dela amvon. Dumnezeu sã ne ajute sã trecem acest test.

Oricât de importantã este viaþa personalã a lucrãtorului în influenþa-rea vieþilor membrilor familiei sale ºi ale celorlalþi oameni, aceastãinfluenþã nu poate fi comparatã cu impactul ei asupra propriei fiinþe.Cât de tragic trebuie sã fie sã poþi sta înaintea adunãrii ºi sã nu poþisã te priveºti în oglindã. Cât de devastator este sã fii un propovã-duitor al mântuirii ºi sã pierzi în relaþia ta cu Dumnezeu. Noi trebuiesã avem întotdeauna înaintea noastrã preocuparea apostoluluiPavel—„ca nu cumva, dupã ce am propovãduit altora, eu însumi sãfiu lepãdat“.

Veniþi sã ne punem la inimã tema acestui numãr al revistei ResurseSpirituale. Vieþile noastre personale vor determina eficienþavieþilor noastre publice. Importanþa slujirii noastre de la amvon esteumbritã de importanþa relaþiei noastre personale cu Dumnezeu.Iacov a descoperit un adevãr extraordinar: când s-a trezit singur înprezenþa lui Dumnezeu a aflat cine era el cu adevãrat, ºi care eranumele sãu real.

Haideþi sã începem din nou, numai noi ºi Dumnezeu, ºi sã-I permitemDuhului Sfânt, Învãþãtorul nostru, sã ne înveþe din nou lecþiile debazã ale vieþii creºtine. Când El va fi mulþumit, atunci înseamnã cãnoi am învãþat bine ºi am practicat la fel. Atunci, ºi numai atunci,vom fi gata pentru amvon.

Charles T. Crabtree

Viaþa personalã a lucrãtorului

De asemenea, înãuntru

Resurse SSpiritualeRevist[ publicat[ trimestrial de

LIFE PUBLISHERS INTERNATIONALStr. Ady Endre, nr. 33, 3700 Oradea, România

Tel. (059) 136264, fax (059) 447180Tel. mobil: (094) 624236

Colectivul de redac]ieRedactor ºef: Bill WilliamsEditor: Luca CreþanTraducãtor ºi tehnoredactor: Ionel Socaciu

Editorial

Articolele din aceastã revistã au fost selectate ºi traduse din EEnnrriicchhmmeenntt—un jurnal pentru lucrãtoriicreºtini publicat de organizaþia Assemblies of God, SUA.

Proorocii Vechiului Testament ]=i marcau adese-ori mesajul cu expresii ca: <Domnul mi-a vor-bit>, <Cuv`ntul Domnului mi-a vorbit> sau

<A=a vorbe=te Domnul!>De unde au cunoscut oamenii lui Dumnezeu c[ El

era cel ce le vorbea? Cum putem cunoa=te noi?Mul\i nu se obosesc cu a=a ceva, ba chiar ]i con-

damn[ pe cei ce doresc s[ ]n\eleag[ mai bine: <Nu aidestul[ credin\[>, spun ace=tia. Dumnezeu ]ns[ vreas[ cl[deasc[ rela\ia noastr[ cu El pe o baz[ solid[–ocunoa=tere reciproc[ =i profund[.

Noi avem nevoie de o cunoa=tere direct[ a luiDumnezeu, diferit[ de cunoa=terea ob\inut[ prinintermediul altora. +i aceasta cu at`t mai mult cu c`tsuntem avertiza\i c[ diavolul este un ]n=el[tor iscusitcare, pentru a-=i atinge scopurile, se preface chiar =i]n ]nger de lumin[.

De ce nu cunosc oamenii, chiar =i mul\i cre=tini,vocea lui Dumnezeu? Iat[ c`teva r[spunsuri posibile:

Mai ]nt`i, fiindc[ ei nu vorbesc cu El. Vrei s[cuno=ti vocea lui Dumnezeu? Vorbe=te mai des cu El,stai mai mult timp ]n prezen\a Lui. Cere-I sfaturi,solu\ii, spune-I ce te fr[m`nt[, iar apoi a=teapt[-tes[-\i r[spund[. Dac[ nu a=tep\i r[spunsul, s-ar puteas[ nu-l ]n\elegi.

A=a cum ]ncepem s[ recunoa=tem vocea celorapropia\i, chiar ]n =oapt[ sau la telefon, vom ]ncepes[ recunoa=tem vocea Lui. Ca =i criterii de verificarevom ]ncerca s[ vedem dac[ r[spunsul primit aduceslav[ Domnului sau oamenilor, aduce pace sau tulbu-rare, rupe sau nu lan\ul urii =i al poftelor firii.

Al doilea motiv este c[ nu-L cunoa=tem peDumnezeu ]n a=a m[sur[ ]nc`t multe din ac\iunileSale s[ devin[ previzibile.

Avraam, care era prietenul lui Dumnezeu, I-aspus-o direct: <Dac[ spui c[ vrei s[ nimice=ti pe celbun ]mpreun[ cu cel r[u, afl[ c[ eu nu Te recunosc ]naceast[ decizie. Nu este stilul T[u. S[ nu-mi spui c[vei face a=a ceva.> Avraam ]ncepe s[ mijloceasc[ pen-tru Sodoma =i Gomora, bazat pe o solid[ cunoa=terea naturii divine. El =tia c[ are mari =anse de izb`nd[,fiindc[ avea de-a face cu un Dumnezeu drept.

Ce =tim noi despre Dumnezeu? }l recunoa=temdin stilul Lui? Pasiona\ii de muzic[, de poezie sau aialtor arte, pot deslu=i <amprenta> autorului ]ntr-ooper[ cu care nu s-au mai ]nt`lnit (pierdut[ saunepublicat[). Ei pot afirma cu competen\[ =i cu omare probabilitate dac[ opera respectiv[ apar\ine saunu unui anumit autor. De ce? Pentru c[ au studiatcelelalte opere ale acestuia =i au ajuns s[-i recunoasc[stilul inconfundabil.

Care sunt <celelalte opere> care ne ajut[ s[-L iden-tific[m cu precizie pe Dumnezeu ca Autor? Cea mai]nsemnat[ parte a revela\iei Lui pentru noi, oamenii,este Scriptura, Cuv`ntul inspirat al lui Dumnezeu.Dac[ nu cuno=ti Biblia, cuno=tin\ele tale despreDumnezeu sunt superficiale. Dumnezeu nu Se reve-leaz[ ]n prezent ]ntr-un mod care s[ contrazic[Scriptura, pentru c[ <El este acela=i, ieri, ast[zi =i ]nveci>. Chiar dac[ vrei, nu po\i s[ fii mai spiritualdec`t e=ti scriptural.

}n concluzie, rug[ciunea =i studiul aprofundat alScripturii sunt absolut necesare ]n via\a unui lucr[torcare nu dore=te s[ fie <un orb c[l[uzind pe al\i orbi>.}ntr-o biseric[ s[n[toas[, revela\ia =i descoperirea dinpartea Domnului se a=teapt[ de la lucr[tori =i nu dela turm[.

Pastor Luca Cre\an

Cuvantul lui Dumnezeu

ISSN 1454 – 1750

de DAVID YONGGI CHO

S@ vizitezi p@durile de sequoia de pe coastaPacificului din Statele Unite este o experien]@ careî]i taie respira]ia. Acei copaci magnifici care seînal]@ sus spre ceruri ne uimesc prin cre}terea,frumuse]ea }i t@ria lor.

chemarea larugãciuneAscultãAscultãchemarea larugãciune

Viaþa privatã a

lucrãtoruluiPentru ca credincioºii sã-ºi gãseascã plãcerea în Dumnezeu ºi sã umblezilnic în plinãtatea Lui, ei trebuie sã aibã un pãstor care sã-i conducãla ape de odihnã ºi sã trãiascã împreunã cu ei la râul vieþii.

Pentru ca credincioºii sã-ºi gãseascã plãcerea în Dumnezeu ºi sã umblezilnic în plinãtatea Lui, ei trebuie sã aibã un pãstor care sã-i conducãla ape de odihnã ºi sã trãiascã împreunã cu ei la râul vieþii.

Ca pastor, nu pot s[ nu fac tot felul decompara\ii referitoare la cre=terea =i dez-voltarea cre=tin[. C`t de mult au trebuits[ creasc[ acele r[d[cini de-a lungul anilor,pentru a ajunge la hrana consistent[ cares[ le dea putere copacilor s[ creasc[ at`tde uria=i! Ace=ti copaci îmi amintesc decuvintele psalmistului: <Ferice de omulcare nu se duce la sfatul celor r[i, nu seopre=te pe calea celor p[c[to=i, =i nu sea=az[ pe scaunul celor batjocoritori! Ci î=ig[se=te pl[cerea în Legea Domnului, =i zi=i noapte cuget[ la Legea Lui! El este caun pom s[dit l`ng[ un izvor de ap[, =i alec[rui frunze nu se ve=tejesc: tot ce începe,duce la bun sf`r=it> (Psalmul 1:1-3).

Asemenea copacilor sequoia ve=nicverzi, cre=tinii pot cre=te ridic`ndu-sedeasupra dificult[\ilor vie\ii, p`n[ c`ndproblemele sunt doar probleme, îns[Dumnezeu este mai mare dec`t proble-mele, =i mai mult dec`t suficient pentruorice nevoie.

Prima condi\ie este s[ fii plantat l`ng[izvoare de ap[. Izvoarele de ap[ sunt acelelocuri unde r[d[cinile pot p[trunde ad`ncîn r`ul vie\ii =i astfel pomul aduce roade lavremea potrivit[—acolo unde putem tr[if[r[ s[ ne ofilim c`nd trecem prinîncerc[ri, =i unde ne bucur[m s[ fim înprezen\a Domnului. Pentru ca credincio-=ii s[-=i g[seasc[ pl[cerea în Dumnezeu =is[ umble zilnic în plin[tatea Lui, trebuies[ aib[ un p[stor care s[-i conduc[ la apede odihn[ =i s[ tr[iasc[ împreun[ cu ei lar`ul vie\ii. Acestea implic[ via\a derug[ciune personal[ a p[storului. A tebucura în Dumnezeu înseamn[, în primulr`nd, a-L cunoa=te prin rug[ciune, =i a-Lcunoa=te în rug[ciune implic[ existen\aunui timp specific =i consistent dep[rt[=ie cu Duhul Sf`nt.

I-am auzit pe unii conduc[toriafirm`nd c[ nu au timp s[ petreac[ o or[pe zi singuri cu Dumnezeu. Ei spun c[ seroag[ în timp ce se deplaseaz[ de la oînt`lnire la alta, sau în timp ce î=ipreg[tesc predicile. Cu toate acestea,fiecare pastor are nevoie s[ fie singur,departe de munca de fiecare zi, pentru a

sta lini=tit înaintea lui Dumnezeu =i pen-tru a experimenta zilnic o atingereproasp[t[ a Duhului lui Dumnezeu, înomul s[u interior.

La începutul experien\ei melecre=tine, am sim\it nevoia s[ citescCuv`ntul lui Dumnezeu =i s[ m[ rog înfiecare zi. Nu era greu s[ m[ rog o or[ saumai mult înainte de a-mi începe ziua,deoarece Duhul Sf`nt m[ tr[gea deopartela rug[ciune. Încep`nd de atunci amînv[\at valoarea atrac\iei Duhului Sf`ntspre rug[ciune =i a ascult[rii de aceachemare la rug[ciune, fiindc[ El =tieevenimentele care ne stau înainte înfiecare zi.

Odat[ cu trecerea anilor, prezen\a Sa adevenit constant[ =i eu am înv[\at s[vorbesc cu El în fiecare zi. R[d[cinile meleau p[truns tot mai ad`nc în Cuv`ntul luiDumnezeu, =i hr[nirea din Cuv`nt mi-aîmbog[\it predicarea. Predicarea i-aîmbog[\it pe oameni =i cur`nd ei auînceput s[ petreac[ mai mult timp înrug[ciune.

Duhul Sf`nt înc[ îi îndeamn[ pep[stori s[-=i fac[ timp ca s[ se roage =ipentru a fi împrosp[ta\i. Ia aminte =iascult[! Noi putem fi ocupa\i în fiecare zicu multe lucruri, =i putem spune c[ nuavem o or[ ca s[ petrecem în rug[ciune,deoarece programele noastre sunt pline,dar vom g[si timp =i ne vom face timppentru acele lucruri pe care le consider[mcele mai importante. Rug[ciunea este dis-ciplina cea mai important[ din via\a pas-torului. Ne influen\[m pe noi în=ine ]nfunc\ie de c`t de mult ne rug[m. Nu po\iajuta pe cineva dac[ n-ai primit un cuv`ntspecific de în\elepciune pentru nevoilepersoanei respective. Oamenii nu pot ficondu=i într-o rela\ie mai profund[ cuDumnezeu dac[ pastorul nu a experimen-tat o astfel de via\[. Iar cinci minute derug[ciune ]n grab[ nu vor producerev[rsarea prezen\ei lui Dumnezeu pentrulucrarea zilnic[ sau pentru o via\[ mai pro-fund[, mai ales în lumea de ast[zi plin[ denevoi, decizii =i haos.

Un alt lucru esen\ial este ca pastorul s[înve\e biserica s[ devin[ o biseric[ ruga-tiv[. Nu m[ refer aici la rug[ciunile de unminut sau dou[ din timpul serviciului de

2 • PRIMÃVARA 1999

evenimentele care ne stau înainte în fiecare zi.

Am învãþatvaloareaatracþieiDuhuluiSfânt sprerugãciune ºia ascultãriide aceachemare larugãciune,fiindcã El ºtie

RESURSE SPIRITUALE • 3

închinare, ci la dezvoltarea unui duhînfl[c[rat de rug[ciune în membrii bise-ricii. C`nd Îl vom c[uta pe Dumnezeu dintoat[ inima, Domnul Se va l[sa g[sit denoi. C`nd ne str`ngem împreun[ pentruînchinare, prezen\a lui Dumnezeu trebuies[ fie acolo, împreun[ cu noi. C`nd El esteprezent în mijlocul nostru, vom fi elibera\ipur =i simplu de luptele noastre, =i vaexista o mare bucurie în inimile noastre.Ce i-ar putea determina pe oameni s[ vin[la biserica ta, dac[ acolo nu exist[ bucurie?Îns[ atunci c`nd ne rug[m, Duhul luiDumnezeu vine =i bucuria vine împreun[cu Duhul Sf`nt. C`nd oamenii simtprezen\a lui Dumnezeu—o eliberare înduhurile lor, urmat[ de o mare bucurie—biserica ta îi va atrage pe p[c[to=i, pe ceir[ni\i =i pe cei cu mari nevoi.

Rug[ciunea fierbinte va duce la alun-garea celui r[u =i la ruperea leg[turilorp[catului. Mul\i care =i-au p[r[sit credin\ase întorc în biseric[, dar numai dup[ cevie\ile lor au fost zdrobite =i dezorgani-zate. Ei caut[ o biseric[ primitoare =i cares[ se roage pentru ei, astfel înc`t leg[turiletrecutului s[ fie rupte. De=i programeleminunate sunt atr[g[toare pentru to\i,numai biserica rugativ[ îi va atrage peace=tia înapoi la Dumnezeu.

Biserica pe care eu =i tu o p[storim vafi o astfel de biseric[, dac[ via\a derug[ciune a pastorului este plin[ de pute-rea lui Dumnezeu. Bisericile noastre tre-buie s[ fie locul în care oamenii bolnavipot fi vindeca\i, vie\ile zdrobite de p[catpot fi schimbate, =i unde oamenii potprimi solu\ii de la Domnul pentru proble-mele lor.

G`nde=te-te la copacii sequoia care seîndreapt[ falnici spre ceruri. Roag[-L peDumnezeu s[-\i dea o via\[ de rug[ciunereînnoit[, cu o putere înnoit[ a DuhuluiSf`nt, =i care s[ transforme lucrarea pecare El \i-a încredin\at-o. Fii curajos! Acest lucru poate avealoc în localitatea ta. Elva face aceasta dac[ Îlvei c[uta p`n[ c`nd veiprimi din nou atin-gerea Lui. Alegereaeste a ta. RS

S T U D I U P E C U V Â N T : CHRIO, CHRISTOS, ANTICHRISTOS,CHRISMA, CHRISTIANOSUn g e r e a

Într-un num[r consacrat vie\ii personale a lucr[torului,este potrivit s[ lu[m în considerare utilizarea unui grup decuvinte grece=ti înrudite, folosite în Noul Testament pentru

Totu=i, înainte de aceasta credem c[ ar fi binevenit[ o scurt[recapitulare a principiilor studiului pe cuv`nt:

Mai înt`i, în fiecare context în care este folosit un cuv`nt,acesta are numai unul dintre sensurile sale (cu rare excep\ii; deexemplu, jocurile de cuvinte, care au umor tocmai datorit[ fap-tului c[ nu respect[ utilizarea lor obi=nuit[). Fiecare cuv`nt aremai multe sensuri, îns[, într-un context dat, numai unul estecel corect.

În al doilea r`nd, a studia un cuv`nt nu înseamn[ a studia unconcept; =i un concept poate fi comunicat f[r[ prezen\a unuianumit cuv`nt. Astfel, de=i un cuv`nt poate fi asociat cu unanumit concept, acesta nu comunic[ de fiecare dat[, în modnecesar, conceptul respectiv.

În al treilea r`nd, nu este posibil ca un cuv`nt, într-o singur[utilizare, s[ comunice toate sensurile sale. Deci, nu este corects[ afirm[m despre un cuv`nt: <Acest cuv`nt înseamn[ . . .>, =iapoi s[ continu[m cu un discurs de teologie sistematic[.

De aceea, pentru acest studiu este nevoie s[ restr`ngemdomeniul examinat. Ar fi imposibil s[ comunic[m fiecarenuan\[ a sensurilor semantice ale cuv`ntului chrio =i ale cuvin-telor înrudite cu acesta într-un eseu at`t de scurt ca cel de fa\[.Scopul nostru include, de asemenea, examinarea conceptului adou[ feluri specifice de ungere, care sunt descrise uneori, f[r[folosirea cuv`ntului chrio sau a cuvintelor înrudite cu acesta,de=i aceste cuvinte sunt folosite în unele pasaje cheie. Urm`ndaceste reguli ale interpret[rii, eseul prezent examineaz[ dou[utiliz[ri ale cuv`ntului ungere: (1) folosirea acestuia pentru adescrie o ungere specific[ pentru putere în predicare, numit[deseori <ungere cu mir>; =i (2) folosirea acestuia referitoare la<adev[r> în lucrare. Ambele utiliz[ri sunt esen\iale în via\a per-sonal[ a lucr[torului.

Dr. Martyn Lloyd-Jones, mult apreciatul predicator prezbi-terian galez, a crezut c[ sursa ungerii în predicare era un botezal Duhului Sf`nt, o îmbr[care cu putere, diferit[ de convertire.Aceast[ ungere a fost at`t de important[ pentru propria sapredicare înc`t i-a sf[tuit pe predicatori, tovar[=ii s[i de lucruîn felul urm[tor:

<Pute\i face o lucrare foarte calificat[ =i cult[, dar ea va fi ne-folositoare f[r[ aceast[ putere. Pute\i avea b[rba\i care pot vorbi=i expune diferite subiecte în cuno=tin\[ de cauz[ =i care pot face

ungere. DE DOUGLAS A. OSS


multe alte lucruri, îns[, dac[ aceast[ pute-re nu este prezent[, sf`r=itul unor astfel delucr[ri nu va fi cu nimic mai bun dec`t unspectacol. C[uta\i aceast[ putere, a=tepta\iaceast[ putere, t`nji\i dup[ aceast[ putere=i, c`nd vine aceast[ putere, supune\i-v[Lui. Nu v[ împotrivi\i. L[sa\i-L s[ v[ elibe-reze, l[sa\i-L s[-+i manifesteze puterea Saîn voi =i prin voi.>

În acest îndemn, Dr. Lloyd-Jones aprins bine semnifica\ia ungerii la amvon.Atunci c`nd Duhul Sf`nt coboar[ ca s[ung[ at`t pe predicator, c`t =i peascult[tori, între predicator =i adunare setransmite ceva mai mult dec`t informa\iapropriu-zis[ =i, de obicei, predicatoruleste vasul pe care Dumnezeu îl folose=tepentru a începe acest proces.

Aceasta este ungerea care a caracterizatdecenii la r`nd amvoanele bisericilor, îns[ea i-a caracterizat pe slujitorii luiDumnezeu un timp mult mai îndelungat.Aceast[ ungere nu a ap[rut nici în stradaAzusa, nici în ziua Cincizecimii. Aceastaeste mult mai veche. În Vechiul Testa-ment aceste ungeri cu Duhul =i putereerau limitate în principal la proroci, preo\i=i împ[ra\i.

Ungerea împ[r[teasc[ a regelui este ceamai obi=nuit[ referin\[ la ungere înVechiul Testament =i, dintre împ[ra\i,David este cel mai de frunte. Ungereaini\ial[ a lui David este gr[itoare pentruscopurile noastre, =i un exemplu pentruungerile cu Duhul de pretutindeni dinVechiul Testament.

C`nd Samuel l-a uns (mashach) peDavid cu untdelemn, <Duhul Domnului avenit peste David, încep`nd din ziuaaceea =i în cele urm[toare> (1 Samuel16:13). În mod similar, prorocii VechiuluiTestament au fost îmbr[ca\i în mod spe-cial cu Duh =i cu putere pentru a procla-ma Cuv`ntul lui Dumnezeu (de exemplu,1 Samuel 10:1,5-7,10; 19:20,23,24; 2Samuel 23:2; 1 Împ[ra\i 19:16; 1 Cronici12:18; 2 Cronici 20:14-17; 24:20; Isaia61:1, citat în Luca 4:18,19).

Prima indica\ie canonic[ referitoare lafaptul c[, într-o zi, aceast[ ungere avea s[fie dat[ întregului popor al lui Dumnezeu,se g[se=te în Numeri 11:16-30. Dum-nezeu a uns cu Duhul (cuv`ntul folosit

aici este a pune peste) 70 de b[tr`ni pen-tru a proroci =i a-l ajuta pe Moise s[-=iîndeplineasc[ îndatoririle sale. C`ndEldad =i Medad, care f[ceau parte dintreb[tr`ni, dar care n-au fost prezen\i îm-preun[ cu cei 70 la Cortul înt`lnirii, auînceput s[ proroceasc[ în tab[r[, Iosua i-af[cut de cunoscut lui Moise acest lucru.R[spunsul lui Moise (versetul 29) a expri-mat dorin\a sa <ca tot poporul Domnuluis[ fie alc[tuit din proroci, =i Domnul s[-+ipun[ Duhul Lui peste ei!>

Astfel începe n[dejdea scriptural[ c[,în vremurile viitoare, Dumnezeu îl vaunge pe întregul S[u popor cu DuhulSf`nt, o n[dejde care este exprimat[ ulte-rior în Ioel 2:28-32, =i împlinit[ în ziuaCincizecimii (Fapte 2). În continuaredorim s[ ne concentr[m aten\ia asupraacestei ungeri, deoarece ea are leg[tur[ cuproclamarea.

Isus, s[m`n\a lui David, a primitungerea împ[r[teasc[/profetic[ la botezulS[u (cf. Luca 3:21,22). Petru a spusdespre aceasta: <Dumnezeu a uns (oform[ a cuv`ntului chrio) cu Duhul Sf`nt=i cu putere pe Isus din Nazaret> (Fapte10:38). În acela=i verset, Petru rezum[, deasemenea, rezultatele ungerii lui Isus,adic[: <(El) umbla din loc în loc, f[ceabine, =i vindeca pe to\i cei ce erau ap[sa\ide diavolul> (cf. Luca 4:1,14-37). O alt[caracteristic[ a ungerii lui Isus a fost aceeac[ El predica cu o putere care uimeamul\imile (de exemplu, Luca 4:32). Încalitatea Sa de Împ[rat din semin\ia luiDavid care domne=te (Fapte 2:25-36),Isus a turnat peste biseric[ aceast[ ungerecu Duhul Sf`nt =i cu putere, pe care ElÎnsu=i le-a primit de la Tat[l (versetul 33).Scopul acestei rev[rs[ri din zilele de peurm[, este s[ dea Bisericii putere pentrum[rturie.

O caracteristic[ a acestei lucr[ridinamice a Duhului Sf`nt este aceea pecare o observ[m chiar în lucrarea lui Isus:predicarea cu ungere. G`ndi\i-v[ la pro-pov[duirea apostolilor =i evangheli=tilorNoului Testament. Petru, plin de DuhulSf`nt a predicat cu îndr[zneal[. Cei dinmul\ime, care s-au str`ns s[ se roage dup[arestarea =i eliberarea lui Petru, erau to\i<plini de Duhul Sf`nt =i vesteau Cuv`ntul

A=a cum seînt`mpl[cu majori-tateacelorlalteaspecteale spiri-tualit[\ii,=i în cazulungeriiexist[ oimita\iesatanic[.


lui Dumnezeu cu îndr[zneal[> (Fapte4:31). Spa\iul disponibil nu ne permite s[vorbim despre +tefan (Fapte 6:8), Filip(Fapte 8:6), Barnaba (Fapte 11:22-26)sau Agab (Fapte 11:27-30; 21:10,11).

Apoi, desigur, este Pavel care, plin deDuhul Sf`nt, a prorocit, înv[\at (deexemplu, Fapte 13:8-12) =i a predicat cuîndr[zneal[, predicare ce a fost înso\it[ desemne de-a lungul întregii sale vie\i, a=acum o cunoa=tem at`t din Fapte (deexemplu, Fapte 19:8-12), c`t =i dinscrisorile lui Pavel (de exemplu, Romani15:18,19; 2 Corinteni 12:11-13). Pavel,într-adev[r, a prezentat aceast[ ungere caun principiu dominant în lucrarea sa. Els-a dedicat premisei c[ predicarea sa nutrebuie s[ fie caracterizat[ niciodat[ deadoptarea c[ilor lume=ti =i a în\elepciuniip[m`nte=ti, ci mai degrab[, de demon-strarea puterii Duhului (1 Corinteni 2:1-5). Aceasta este ungerea cu Duhul =i cuputere, ungerea f[r[ care nimeni n-ar tre-bui s[ îndr[zneasc[ s[ se urce la amvon.

Ca =i cu majoritatea celorlalte aspecteale spiritualit[\ii, =i în cazul ungerii exist[o imita\ie satanic[. Satan d[ o ungeredemonic[ apostolilor mincino=i =i înv[-\[torilor mincino=i, ale c[ror semne plinede putere sunt at`t de am[gitoare înc`t\intesc s[ în=ele, dac[ este cu putin\[, chiar=i pe cei ale=i (cf., Marcu 13:22; 2Corinteni 11:13-15; 2 Tesaloniceni 2:9-11; Apocalipsa 13:3,4). Ace=ti înv[\[torimincino=i se dau drept slujitori ai luiHristos c`nd, de fapt, sunt ni=te lucr[toriam[gitori, care predic[ o evanghelie fals[=i care îi conduc pe oameni s[ primeasc[un alt duh, diferit de Duhul Sf`nt (2Corinteni 11:4). Astfel, puterea în sine =iabilitatea de-a face minuni uimitoare înea îns[=i nu sunt dovezi hot[r`toare c[lucr[torul respectiv este uns de Dum-nezeu. Totu=i, exist[ un test pentru legiti-mitate, =i acesta implic[ o alt[ utilizare acuv`ntului ungere.

Ioan vorbe=te despre anticri=ti în 1 Ioan2:18-27 (compar[ versetele 18,19 =ifolosirea cuvintelor înrudite chrio =iantichristos). Ace=ti anticri=ti au o ungerefals[ (versetul 27), care îi conduce larespingerea adev[rului =i la îmbr[\i=areaînv[\[turilor false (versetul 22), care duc,

în final, la separarea de comunitateaioanin[ (versetele 18,19).

În contrast cu imita\ia satanic[,adev[ra\ii credincio=i au o ungere real[(versetul 27, chrisma, un alt cuv`nt înru-dit), a c[rei manifestare principal[ esteadev[rul. Ungerea real[ îi determin[ s[îmbr[\i=eze =i s[ înve\e adev[rul (deexemplu, versetul 20, chrisma, =i pestetot sub form[ de substantiv). Aceast[ uti-lizare a cuv`ntului chrisma este similar[cu lucrarea Duhului Sf`nt din Ioan 14:15-31; 16:5-16. Faptul acesta i-a determinatpe unii cercet[tori ai Bibliei s[ sugereze c[chrisma din 1 Ioan 2 este un sinonim pen-tru Duhul Sf`nt. În orice caz, folosireatermenului în acest context este o refe-rire la ungerea Duhului Sf`nt, care ducela afirmarea adev[rului =i la ascultarea deadev[r, nu doar la rostirea lui cu buzele.

Deci, acesta este testul pentru ungereaadev[rat[. Dac[ ungerea cuiva este cuadev[rat de la Dumnezeu, acel individ vapractica =i predica adev[rul Scripturii.Etalonul pentru legitimitatea semnelor,minunilor =i a preten\iilor cuiva c[ areungerea este adev[rul Scripturii, =i nuinvers. Cuv`ntul lui Dumnezeu este înc[suficient =i f[r[ semne =i minuni, =i nu arenevoie de nici o validare exterioar[. Simplaprezen\[ a unei anumite manifest[risupranaturale nu este un semn determi-nant al prezen\ei Duhului Sf`nt, =i se preapoate ca aceasta s[ fie semnul prezen\eiunor altor duhuri. Rezultatul adev[rateiungeri va fi întotdeauna proclamareaadev[rului biblic, =i niciodat[ a înv[\[-turilor false. Numai prin aceasta putem =tic[ ungerea este de la Duhul Sf`nt.

Aceste dou[ aspecte ale folosiriicuv`ntului chrio =i a cuvintelor înruditecu acesta în Noul Testament suntesen\iale pentru via\a personal[ a lucr[-torului. Acest articol a scos în eviden\[nevoia ungerii cu putere în predicare, pre-cum =i necesitatea dedic[rii absolute apredicatorului fa\[ de adev[rul biblic.Aceasta trece dincolo de via\a public[ alucr[torului la umblarea sa personal[ cuDomnul. Noi to\i trebuie s[ ne dedic[mc[ut[rii plin[t[\ii ungerii Duhului înputere =i adev[r.

Dac[ungereacuiva este cuadev[ratde laDumnezeuacel individ vapractica=i predicaadev[rulScripturii.

RS

,


În prezent Planul duºmanului nu este mai puþin ingenios:

sã elimine rugãciunea

Viaþa

privatã

a

lucrãtorului


DE DAVID RAVENHILL

ac[ rug[ciunea esteesen\ial[ pentru credin-

cio=i, aceasta este =i maiimportant[ pentru con-

duc[tori. E=ecul în via\a de rug[ciunegaranteaz[ e=ecul at`t pentru tineînsu\i, c`t =i pentru turma ta.

Ucenicii nu L-au rugat niciodat[ peIsus s[-i înve\e cum s[ predice, s[-=ipreg[teasc[ predicile sau s[ scoat[afar[ dracii. Ei L-au rugat pe Isus s[-iînve\e s[ se roage, dup[ ce au observatîn repetate r`nduri cum S-a rugat El.

Autoritatea =i puterea lui Isus, at`tîn înv[\[tura c`t =i în minunile Sale,=i-au avut originea în comuniunea Sazilnic[ cu Tat[l. F[r[ îndoial[ c[ucenicii au ajuns la concluzia c[ ele-mentul cheie pentru eficien\a Sa înlucrare se afla numai =i numai încapacitatea Sa de a comunica cu Tat[lprin rug[ciune. Ca r[spuns la cererealor, Isus le-a spus pilda unui om carenu avea p`ine pentru a-l servi peoaspetele s[u nea=teptat. Obiceiul dinvremea aceea impunea ca gazda s[mearg[ acas[ la prietenul ei la miezulnop\ii, s[ cear[ p`ine (Luca 11:5-9).

Chemarea principal[ a lucr[toruluieste s[ hr[neasc[ turma. Numaiaceast[ responsabilitate este suficient[pentru a absorbi timpul =i energiacuiva, ca s[ nu mai men\ion[m cele-lalte cerin\e numeroase ale slujirii.Numai atunci c`nd înv[\[m s[ neaducem nevoile înaintea lui Dumnezeuprin rug[ciune, putem satisface în modadecvat foamea din jurul nostru.

Primul principiu al tr[irii înÎmp[r[\ie este c[ Isus a vorbit desprenevoia noastr[ de a cere: <Ferice de ceis[raci ‚cer=etoriiƒ în duh, c[ci a lor esteÎmp[r[\ia cerurilor.> Cer=etorultr[ie=te prin intermediul resurseloraltora. Isus nu a promis cer=etorilorvreo r[splat[ viitoare, ci accesul ime-diat la resursele Împ[r[\iei Sale.

Cu c`t ne recunoa=tem mai repedeincapacitatea, cu at`t este mai bine.Isus a pus punctul pe i c`nd a spus:<Desp[r\i\i de Mine nu pute\i facenimic.> A ne ruga înseamn[ a merge cufarfuriile noastre goale înaintea luiDumnezeu =i a cere hran[—at`t pen-tru noi, c`t =i pentru cei care ne-au fostda\i în grij[.

Cu c`t este mai eficient[ via\a noas-tr[ de rug[ciune, cu at`t va fi mai efi-

CÃutareaintimitÃÞii cuDumnezeu

D

din viaþa poporului lui Dumnezeu. sã fure armele (spirituale). Apoi sã atace.

ILUSTRAÞIA: THE ART SOURCE


cient[ lucrarea noastr[. Cel r[u este pedeplin con=tient de acest adev[r =i vaface tot ce-i st[ în putin\[ ca s[ neîndep[rteze de locul rug[ciunii. C`t debine =tie el c[ dac[ noi înv[\[m s[ neapropiem de tronul lui Dumnezeu,împ[r[\ia sa va suferi consecin\ele. Deaceea el ni se împotrive=te, =i caut[ s[submineze orice încercare de rug[ciu-ne consecvent[.

Un exemplu clar al acestei lucr[rieste un incident din via\a Israelului,din timpul domniei lui Saul (1 Samuel13:19). Strategia filistenilor a fost s[anihileze puterea de lupt[ a Israelului.Planul le-a reu=it, =i Israelul a fost sur-prins f[r[ ap[rare (versetul 22).

În prezent planul du=manului nueste mai pu\in ingenios: s[ eliminerug[ciunea din via\a poporului luiDumnezeu. S[ fure armele (spiritu-ale). Apoi s[ atace. Acest scenariu sejoac[ în fiecare zi în vie\ile lucr[torilor,pe tot cuprinsul \[rii.

Tat[l meu, Leonard Ravenhill, obi=-nuia s[ spun[: <Arat[-mi vreo =coal[sau seminar biblic din America, undese predau cursuri despre rug[ciune.Noi punem accentul pe teologie,muzic[, consiliere, predicare, educa\iecre=tin[ etc., îns[ acord[m pu\in timp,dac[ totu=i acord[m pentru a-i înv[\ape studen\i cum s[ se roage. Nu estede mirare c[ cei mai mul\i lucr[tori sesimt f[r[ putere, lipsi\i de ungere sauau o ungere slab[.>

Sunt foarte recunosc[tor tat[luimeu pentru exemplul evlavios pe caremi l-a dat în ceea ce prive=terug[ciunea. El petrecea 4-6 ore pe zic[ut`ndu-L pe Dumnezeu. Via\a sa afost guvernat[ de eternitate. Timpuls[u a fost petrecut în lumina ve=niciei.Asemenea Mariei, el a descoperitimportan\a de a fi în prezen\a luiDumnezeu. Lucrarea sa a avut oungere puternic[ =i a fost sus\inut[ deun element rar ast[zi—adev[rataconvingere de p[cat produs[ de DuhulSf`nt. Lucr[torul obi=nuit este foartecon=tient de lipsa sa de autoritate laamvon. Biroul s[u poate fi ticsit dec[r\i, calculatorul s[u înc[rcat cu

ultimele programe pentru studiulBibliei =i, în ciuda studiului =i a înv[\[-rii, cuvintele sale sunt lipsite deautoritatea =i convingerea care producschimbarea în vie\ile membrilor bise-ricii sale.

Un sondaj de opinie f[cut cu c`\ivaani în urm[ a eviden\iat faptul c[lucr[torul obi=nuit petrece mai pu\inde 15 minute în rug[ciune în fiecare zi.Cum ne putem a=tepta s[-i vedem peoameni urm[rind intimitatea cu Dum-nezeu dac[ noi, în calitate de conduc[-tori, nu practic[m ceea ce predic[m?

C`nd Isus i-a numit pe cei doispre-zece, El i-a ales, înainte de toate s[ fiecu El. În al doilea r`nd, El i-a trimis s[predice. Nimeni nu are dreptul s[predice dac[ n-a petrecut mai înt`itimp în prezen\a lui Dumnezeu.

<Cum pot s[-mi formez o via\[ derug[ciune semnificativ[?> m-am între-bat deseori, la începutul lucr[rii mele.C`t timp am crescut în casa p[rin-teasc[ am observat rug[ciunea zilnic[ atat[lui meu, dar înc[ nu =tiam cum tre-buie s[ m[ rog sau pentru ce s[ m[ rog.Via\a mea de rug[ciune a fost revolu-\ionat[ c`\iva ani mai t`rziu, printr-oexperien\[ pe care am avut-o în timpulunei închin[ri. Participam la o con-ferin\[ pentru lucr[tori =i dintr-o dat[m-am sim\it îndemnat de Duhul luiDumnezeu s[ fac o list[ de cuvintereferitoare la rug[ciune. Aceasta nueste o formul[ care s[ garanteze succe-sul, dar cred c[ va fi de ajutor celorcare doresc cu înfl[c[rare s[ aib[ zilnicun timp semnificativ de rug[ciune.

1. ÎÎnchinareaÎnchinarea este chemarea noastr[

final[. Eu sunt provocat mereu =imereu de cuvintele lui Isus (Luca17:7-10) referitoare la st[p`nul al c[ruirob era afar[ pe c`mp p[sc`nd oile sauar`nd. Lucrarea are dou[ aspecte:p[storirea turmei (care implic[ laturapastoral[), =i aratul p[m`ntului (carereprezint[ elementul evanghelistic).Ambele lucr[ri sunt vitale =i esen\ialepentru înaintarea Împ[r[\iei lui Dum-nezeu. Totu=i, dup[ ce robul se

Nimeni

nu are

dreptul

sã predice

dacã nu

a petrecut

mai întâi

timp în

prezenþa

lui

Dumnezeu.


întoarce acas[ la sf`r=itul zilei, f[r[îndoial[ obosit =i sleit de puteri dincauza slujirii scopului st[p`nului s[u,st[p`nul s[u îi spune: <G[te=te-mi s[m[n`nc, încinge-te, =i sluje=te-mi p`n[voi m`nca =i voi bea eu> (versetul 8).

Aceasta este închinarea. Cunoa=temcu to\ii importan\a îngrijirii turmei.C`\i dintre noi în\eleg pe deplinimportan\a de a-I sluji DomnuluiÎnsu=i? Este un lucru s[ sluje=ti scopu-lui lui Dumnezeu =i cu totul altul s[sluje=ti Persoana lui Dumnezeu.

2. CCuvântulLucr[torii au un privilegiu minunat

=i o responsabilitate extraordinar[ de aproclama Cuv`ntul lui Dumnezeu.Cuv`ntul singur poate ucide. Acestapoate produce via\[ numai împreun[cu ungerea Duhului Sf`nt.

Asemenea ucenicilor dup[ ziuaCincizecimii, noi trebuie s[ ne rug[mzilnic ca s[ putem vesti Cuv`ntul luiDumnezeu cu îndr[zneal[. Noi suntemdependen\i nu numai de ungereaDuhului Sf`nt, ci =i de iluminarea Sa.Trebuie s[ avem ilumina\i ochiiîn\elegerii noastre. Adev[rul însufle\itde Duhul va fi uns de Duhul.

Tat[l meu a predicat mai multemesaje de sute de ori. El le-ar fi pututpredica =i în somn, îns[, înainte de-a lepredica, petrecea ore în =ir în rug[-ciune. El îl cita deseori pe Spurgeon:<Nimeni nu arunc[ securea dup[ ce at[iat copacul, ci îi ascute t[i=ul dinnou.> Tat[l meu a =tiut ce înseamn[ a-Ipermite Duhului lui Dumnezeu s[<ascut[> t[i=ul Cuv`ntului.

3. LLucrãrileLucr[rile se refer[ la întregul t[r`m

supranatural. Cineva a spus odat[ c[noi avem prea mul\i predicatori care s[apere credin\a =i prea pu\ini care s[demonstreze credin\a. Isus a spus:<Cei ce cred în Mine vor face lucr[rimai mari dec`t acestea, pentru c[ EuM[ duc la Tat[l.> Cei mai mul\i dintrenoi afirm[m cu m`ndrie c[ noi credem]n minuni, =i totu=i e=u[m lamentabilc`nd este vorba s[ ne demonstr[m

credin\a. Este timpul s[ fim cinsti\i =is[ ne al[tur[m lui Ghedeon în strig[tuls[u de c[utare a realit[\ii: <Dac[ Dom-nul este cu noi . . . unde sunt toateminunile acelea pe care ni le istorisescp[rin\ii no=tri?> (Judec[tori 6:13).Numai atunci c`nd ne vom apropia detronul lui Dumnezeu în rug[ciune,vom vedea activitatea supranatural[ aDuhului Sf`nt manifestat[ în bisericilenoastre. Unul dintre profesorii mei dela colegiul biblic obi=nuia s[ spun[ c[ ac[uta cu înfocare darurile spiritualeeste o porunc[ tot at`t de important[ca =i porunca s[ nu furi.

4. RRãzboiul sspiritualFiecare conduc[tor spiritual consti-

tuie o \int[ pentru du=man—<batep[storul =i risipe=te oile>. Trebuie s[\inem minte sfatul pe care Pavel l-a datpresbiterilor din Efes: <Lua\i seama lavoi în=iv[.> El s-a adresat cu acelea=icuvinte lui Timotei: <Ia seama la tineînsu\i.> Pavel nu a spus c[ liderii tre-buie s[-=i urm[reasc[ mai înt`i propri-ile lor interese—aceasta ar fi esen\aegoismului—ci i-a avertizat pe cei dinconducere s[ se asigure c[ sunt s[n[-to=i din punct de vedere spiritual, nudoar pentru lini=tea lor, ci pentru aputea conduce eficient. Dac[ du=ma-nul nu ne poate întoarce împotriva luiDumnezeu, el va face tot ce-i st[ înputin\[ pentru a-L vedea pe Dumne-zeu întorc`ndu-Se împotriva noastr[din cauza m`ndriei noastre.

Noi trebuie s[ înv[\[m, de aseme-nea, cum s[ purt[m r[zboiul spiritualeficient, pentru membri bisericii noas-tre. Ast[zi, mul\i lupi caut[ s[ ne m[-n`nce oile. Noi trebuie s[ înv[\[m cums[ ne împotrivim =i s[-i ap[r[m pe ceipe care ni i-a încredin\at Dumnezeu.

5. SSoþia ººi ffamiliaDeseori familiile sufer[ din cauza

cerin\elor excesive ale slujirii. Iov setrezea devreme, ]n fiecare diminea\[,pentru a se ruga lui Dumnezeu pentrufamilia sa. Nu exist[ o satisfac\ie maimare pentru cineva dec`t s[-=i creasc[

MÃ

îngrijorez

dacÃ nu

pot sÃ

plÂng,

FIINDCÃ

acesta este

un semn

sigur cÃ

inima mea

s-a rÃcit ªi

s-a împietrit

faÞÃ de

nevoile

din jurul

meu.

(Continuare ^n pag. 14)

DE T. RAY RACHELS

Se spune c[ un ceasornicar a murit f[r[ s[ lase în urma sanici copii, nici ucenici. Astfel, satul s[u nu mai avea penimeni care s[ repare ceasuri. Într-o zi, un ceasornicarvestit a trecut prin sat =i oamenii l-au rugat s[ le repareceasurile stricate. Dup[ ce le-a examinat, el a spus c[ va

repara numai ceasurile ale c[ror proprietari au continuat s[ le]ntoarc[—numai acelea vor putea s[-=i <aminteasc[> cum s[m[soare timpul.

Munca unui lucr[tor are propriul ei ceas încorporat. Uneoriacesta ne înghionte=te u=or cu acele lui, alteori sun[ alarma.Indiferent de felul în care ne atrage aten\ia, acesta are unimpact semnificativ asupra vie\ilor noastre. Planul lui Dumne-zeu pentru noi este s[ avem o via\[ stabil[ =i ordonat[, f[r[ s[alerg[m buim[ci\i încoace =i încolo. S-ar putea s[ ne fie imposi-bil s[ facem ca ceasul nostru s[ mearg[ corect, dar cel pu\in îlputem ]ntoarce, astfel înc`t acesta s[ nu <uite>.

DEZVOLTÃ RELAÞII BUNE DE PRIETENIEPavel i-a scris lui Filimon numindu-l <preaiubitul Filimon,tovar[=ul nostru de lucru>, =i a men\ionat c[ a fost înviorat dese-ori prin el. Un prieten bun într-o zi rea este asemenea unuipahar cu ap[ rece pentru un om însetat.

De exemplu, îmi amintesc de o diminea\[ de joi în care m-amconfruntat cu cele mai dificile probleme =i discu\ii, pe carele-am avut de c`nd m-am mutat în biroul districtului. Toatelucrurile erau pe dos =i cuvintele unui om bun îmi sunau înurechi: <Eu sunt oaia care s-a pierdut din turma de 100 de oi.Cui îi pas[? Ce vei face ca s[ m[ g[se=ti? Sistemul existent îimacin[ pe oameni . . .>


AMVONfãrã

Uneori avem nevoie de

prieteni

care sã fie împreunã cu noi,

în timp ce nerecãpãtãm

echilibrul ºi perspectiva corectã

asupra vieþii.

Pe la ora 11, prietenul meu, WayneTesch, m-a sunat =i m-a invitat s[ lu[mmasa împreun[.

<Sun[ bine>, i-am r[spuns eu, <dars-ar putea s[ nu î\i ofer o companie preapl[cut[ în primele 10-15 minute. Amavut o diminea\[ dificil[>.

<Nici o problem[>, mi-a r[spuns el =il-a citat pe Robert Schuller: <C`nd dru-mul devine dificil, oamenii perseve-ren\i, tenaci continu[ s[ înainteze!>

A adus dou[ pachete mari de gum[de mestecat. <Î\i aminte=ti c[ atuncic`nd eram copii>, mi-a spus el, <noiaveam gum[ de mestecat =i puteamsc[pa de necazurile noastre?>

Tesch mi-a întins un pachet de gum[=i mi-a spus: <Hai s[ mestec[m ni=tegum[ =i s[ privim la c[r\ile de basse-ball!> A=a am =i f[cut, în t[cere =i apoine-am v[zut mai departe de treburi.

Uneori avem nevoie de prieteni cares[ fie împreun[ cu noi, în timp ce nerec[p[t[m echilibrul =i perspectivacorect[ asupra vie\ii.

EXTINDE-ÞI MARGINILE VIEÞII TALE PERSONALEF[ acest lucru citind c[r\i bune, f[c`ndînsemn[ri sau \in`nd un jurnal, =i l[rgin-du-\i cercul de prieteni.

Citirea c[r\ilor bune, nu numai c[ vamen\ine curgerea sevei tale intelectualeîn direc\ia corect[, dar din c`nd în c`ndva duce =i la descoperirea unoradev[rate comori.

Cu c`\iva ani în urm[ am citit ultimacarte a lui James <Scotty> Reston,Termenul final, o amintire în care elpoveste=te diferite înt`mpl[ri de laînceputul carierei sale de reporter alziarului New York Times.

Reston se ocupa de etapa na\ional[ acurselor de cai cu obstacole, din Angliaanilor 1930. I s-a spus s[ transmit[ c`tmai repede posibil numele calului c`=ti-g[tor. Ziarul Times dorea s[ fie primulcare s[ publice numele c`=tig[torului,a=a c[ Reston a f[cut preg[tiriam[nun\ite pentru a c`=tiga lupta cucompeti\ia. Chiar în clipa c`nd calul atrecut linia de sosire, Reston avea s[ =itransmit[ mesajul peste Atlantic.

A fost o curs[ str`ns[ în care doi cai,

Battleship =i Royal Danielli, conduceauplutonul. Caii au ajuns la linia de sosire.Reston n-a a=teptat anun\area oficial[ ac`=tig[torului, ci a transmis mesajulprin cablu: <Royal Danielli c`=tig[ etapana\ional[.>

C`=tig[torul oficial a fost anun\atdup[ o lung[ înt`rziere: <C`=tig[toruleste Battleship.>

El a alergat din nou s[ transmit[ unalt mesaj: <Battleship a c`=tigat etapana\ional[; repet Battleship, nu RoyalDanielli.>

Reston a spus c[ a înv[\at dou[ lec\ii:(1) Fii primul dac[ po\i, dar ob\ineinforma\iile corecte. (2) El a f[cutgre=eala de a nu privi în lungul liniei desosire, ci a privit dintr-un anumit unghi;de aceea, observa\ia lui a fost gre=it[.

<Am înv[\at, de asemenea, c[ în via\[multe lucruri depind de punctul devedere al observatorului . . . din punctulmeu de vedere, nimic nu pare la fel cuceea ce pare din punctul de vedere alaltcuiva.> El a încheiat cit`ndu-l pe uncoleg de-al s[u mai în v`rst[, cu carefusese împreun[ în tribuna presei lacompeti\ia respectiv[: <«Pentru a da unverdict corect trebuie s[ staiperpendicular pe linia de sosire.»Niciodat[ nu voi uita acest sfat>, a spusReston.

Mult mai t`rziu în timpul slujiriimele am înv[\at importan\a p[str[riiunor note cuprinz[toare a mesajelormele. La predicile vechi am ni=te noti\escurte, =i dac[ via\a mea ar depinde deacestea, nu mi-a= mai aminti povestirile=i ilustra\iile.

|inerea unui jurnal î\i înt[re=temintea, f[c`nd-o în stare s[ vad[ lucrurinoi =i minunate, =i d`ndu-\i posibili-tatea s[ vezi via\a din interiorul duhuluit[u. Cineva a spus: <Cea mai =tears[cerneal[ este mai clar[ dec`t amintireacea mai puternic[.>

Nu mi-a= putea aminti detaliile, eveni-mentele specifice ale vie\ii mele =iobserva\iile, dac[ acestea nu ar fi fostscrise pe h`rtie, dar amintirile pl[cutesunt închise pentru totdeauna în aceljurnal.

În lucrare, cei mai mul\i dintre noi ne


Þinerea unui jurnal

îþi întãreºtemintea, fãcând-oîn stare sã vadãlucruri noi ºiminunate, ºidându-þi posibilitatea sã vezi viaþa din interiorulduhului tãu.

înv`rtim într-un cerc at`t de limitat deprieteni înc`t dac[ ne înt`lnim dinînt`mplare cu un necredincios, nebloc[m, nu mai =tim cum s[ ac\ion[m.Este mai u=or s[-i l[s[m în grija mem-brilor bisericii noastre.

C`nd m-am dus pentru prima dat[ capastor la Long Beach, un prieten cre=tinm-a dus cu ma=ina pe l`ng[ Clubul deAtletism, mi l-a ar[tat, =i a spus:<Trebuie s[ te înscrii la clubul acesta,chiar dac[ numai pentru a-\i face pri-eteni =i pentru a cunoa=te comunitateaaceasta. S-ar putea ca oamenii care suntmembri la acest club s[ nu vin[ niciodat[la biserica ta, dar ai putea avea o influ-en\[ real[ dac[ vei ajunge s[-i cuno=ti peunii dintre ei.>

M-am înscris la club, =i acesta adevenit unul dintre cele mai semnifica-tive locuri pentru slujire =i prietenie dinperioada în care am lucrat ca pastor.Este uimitor c`te u=i se deschid c`nd îiînt`lne=ti pe oameni acolo unde sunt ei.

DEZVOLTÃ-ÞI UN DUH SÃNÃTOS ªI O ATITUDINE SÃNÃTOASÃ Lucia a spus: <Via\a se aseam[n[ cu oc[l[torie pe mare cu vaporul. Unoroameni le place s[ stea pe puntea dinfa\[, ca s[ vad[ încotro se îndreapt[.Altora le place s[ stea pe puntea dinspate, pentru a urm[ri locurile prin careau trecut. Tu din care categorie faciparte?>

Charlie Brown a r[spuns: <Nu =tiu.Se pare c[ niciodat[ nu pot s[-mi g[sesclocul.>

Aceast[ povestire î=i are o asem[nareîn via\a lucr[torilor. Nu pentru c[ noinu putem face nimic bun, ci fiindc[rolurile noastre seam[n[ mai mult cuacela al unui tat[ care aduce acas[ într-ocutie, un leag[n pentru copiii s[i, u=orde montat în m[rul din spatele casei.Pornind de la ideea unui leag[n trebuies[ parcurgi un drum plin de lacrimi =ifrustr[ri p`n[ s[ ajungi la triumful pro-dusului final.

<Dac[ vei g[si în\elepciunea,> a spusSolomon, <vei avea un viitor =i nu \i seva t[ia n[dejdea> (Proverbe 24:14).

Recent l-am auzit pe Stephen R.Covey vorbind despre opt semne pe

care le-a descoperit la conduc[toriibuni. Vei g[si aceste caracteristici =i înlucr[torii s[n[to=i:

1. Caut[ modalit[\i de-a te perfec\io-na prin citire, întreb`nd sau particip`ndla programe de instruire. <Cei mai mul\ioameni au tendin\a de-a se baza pe ceeace au înv[\at ieri,> a spus Covey, <în locs[ aib[ un spirit al perfec\ion[rii con-tinue.> C`nd nu cau\i s[ te perfec\ionezitu însu\i este greu s[-i îndemni pe al\ii s[procedeze astfel.

2. E=ti orientat spre slujire. Cu altecuvinte, mai înt`i te întrebi de ce aunevoie ceilal\i oameni, =i nu care suntlucrurile care î\i lipsesc \ie.

3. Radiaz[ energie pozitiv[ =i evit[energia negativ[.

4. Crede în ceilal\i oameni—afirm[ =ivezi valoarea, =i poten\ialul din al\ii.

5. Tr[ie=te o via\[ echilibrat[ întremunc[, cas[ =i comunitate.

6. Prive=te via\a ca o aventur[; tu ai osiguran\[ interioar[ =i prive=ti fiecare ziîntr-un mod nou, proasp[t.

7. Pre\uie=te diferen\ele—în\elege c[metodele tale nu sunt sinonime cumetodele corecte =i prive=te alternati-vele noi ca fiind înc`nt[toare, nuamenin\[toare.

8. Poart[-\i de grij[ din punct devedere fizic, prin exerci\ii, astfel înc`ts[ fii s[n[tos; din punct de vedere inte-lectual, prin citire (închide televizorul);=i din punct de vedere spiritual, prinrug[ciune, =i concentr`ndu-te asupralucrurilor care te inspir[.

Aceste calit[\i reflect[ o latur[ foartepractic[ pentru dezvoltarea personal[ aoric[rui spirit =i a oric[rei atitudini.

ZIDEªTE UN CÃMIN PRIMITOR, PLÃCUT PENTRU FAMILIA TADac[ exist[ pe p[m`nt vreun loc caretrebuie s[ fie un model al dragostei luiHristos pentru Biseric[, acesta este casamea. Aceasta este, în miniatur[, scenacea mai important[ în care cre=te Împ[-r[\ia lui Dumnezeu, =i aceasta începeîntre mine =i so\ia mea.

Cu c`\iva ani în urm[, într-o sear[înainte de a merge la culcare, discutamîmpreun[ cu Judy. Ea a început s[ spun[ce crede despre o problem[ cu care eu


Cei mai mulþi dintre noi, cei

implicaþi în lucrare,ne învârtim

într-un cerc atât de limitat

de prieteni încât dacã

ne întâlnim din întâmplare

cu un necredincios,

ne blocãm, nu mai ºtim cum

sã acþionãm. Este mai uºor

sã-i lãsãm pe aceºtia

în grija membrilor

bisericii noastre.


nu eram de acord. Primul meu impuls afost s[ obiectez împotriva punctului ei devedere (lucru pe care îl f[cusem întot-deauna înainte, uneori foarte aprins), îns[am reu=it s[ m[ st[p`nesc. Am privit-o,am z`mbit, =i i-am spus: <Drag[, nu suntsigur cu privire la lucrul acesta dar,indiferent de ceea ce spui, crezi sausim\i în leg[tur[ cu el, eu te iubescoricum.>

Nu cred c[ cuvintele în sine au fostimportante, ci felul în care Domnul m-aajutat s[ le spun, a fost ceea ce a f[cut-os[ se cuib[reasc[ în bra\ele mele, =i s[spun[ cu un oftat: <N-ai dori s[ putemlua via\a de la cap[t—s[ începem din nouc[s[toria cu anii ace=tia de experien\[?Am petrecut at`t de mul\i ani ap[r`n-du-ne concep\iile noastre opuse =icorect`ndu-ne unul pe altul, fiindc[ nuam în\eles c`t de important este s[ neoferim unul altuia spa\iul de care avemnevoie pentru a fi ferici\i.>

Aceasta poate fi una dintre cele mair[sp`ndite tensiuni între cei c[s[tori\i;adic[ sufocarea unuia de c[tre cel[laltcu o tiranie de lucruri care au trebuit,trebuie =i vor trebui—f[r[ s[ oferim unulaltuia posibilitatea de-a cre=te puternicca persoan[, f[r[ s[-i d[m în cap cu pro-priile noastre a=tept[ri. Pomii =i florilecresc cel mai bine atunci c`nd li se ofer[spa\iu, lumin[ =i ap[. Oamenii, la fel.

Celelalte laturi ale vie\ii private alucr[torului, atunci c`nd sunt binealc[tuite, au o contribu\ie extraordinar[la împlinirea vie\ilor noastre.

Dumnezeu ne-a chemat pe c`mpulS[u de lucru, =i ne garanteaz[ o re\easf`nt[ a harului S[u: <Voi sunte\i împre-un[ cet[\eni cu sfin\ii, oameni din casalui Dumnezeu, fiind zidi\i pe temeliaapostolilor =i a prorocilor, piatra dincapul unghiului fiind Isus Hristos. În Eltoat[ cl[direa, bine închegat[, cre=te ca

s[ fie un Templu sf`nt în Domnul. +i,prin El, =i voi sunte\i

zidi\i împreun[, ca s[ fi\i un loca= al lui Dumnezeu,

prin Duhul> (Efeseni 2:19-22).

copiii pentru a sluji luiDumnezeu. Nu-i neglijaprin lipsa rug[ciunii.

So\iile noastre sunt celemai pre\ioase comori pecare le avem. Sprijinul =iajutorul lor sunt esen\ialepentru o slujire eficient[, =iele merit[ cea mai mareaten\ie din partea noastr[,în special prin rug[ciune.Noi trebuie s[ ne aducemzilnic so\iile =i familiileînaintea lui Dumnezeu, ce-r`nd binecuv`ntarea Sa pesteele =i trasmi\`nd dragosteaSa prin noi spre ele.

6. LLumeaDe prea multe ori viziu-

nea noastr[ este limitat[ lapropria noastr[ adunare =i lanevoile ei; totu=i Dumne-zeul nostru este Dumnezeulpopoarelor. D[-I voie s[pun[ pe umerii t[i o povar[pentru nevoile lumii.Ridic[-\i ochii spre holde =icere s[-+i împlineasc[ pro-misiunea de a-\i da popoa-rele ca mo=tenire. De cen-ai începe cu propria tacomunitate? În timp ce treciprin localitatea în care tr[-ie=ti, roag[-te lui Dumnezeupentru aceasta. Cere-I s[-\idescopere ce duhuri speci-fice se împotrivesc înaint[riiÎmp[r[\iei Sale. În timp ceera în Efes, Pavel a în\eles c[cetatea era guvernat[ deînchinarea la zei\a Diana.

Nu estede mira-re c[ el ascris înepistolasa adre-sat[ efe-RS

CÃutarea intimitÃÞii cuDumnezeu

senilor: <Noi n-avem de luptatîmpotriva c[rnii =i s`ngelui, ciîmpotriva c[peteniilor, împo-triva domniilor...> (Efes. 6:12).

7. PPlânsulAmintindu-=i de lucrarea sa

împreun[ cu Timotei, Pavel i-ascris acestuia: <Îmi aducaminte de lacrimile tale.> Eln-a vorbit despre înv[\[turasau predicarea lui Timotei, ciceea ce n-a putut s[ uite aufost lacrimile acestuia. Numul\i dintre noi ar dori cacineva s[-=i aduc[ aminte delacrimile noastre, deoarece ceimai mul\i b[rba\i cred c[lacrimile sunt un semn desl[biciune. Totu=i Isus a pl`nspentru Ierusalim, Pavel a pl`nspentru starea bisericii, =iIeremia a pl`ns pentru Israel.M[ îngrijorez dac[ nu pot s[pl`ng, pentru c[ acesta este unsemn sigur c[ inima mea s-ar[cit =i s-a împietrit fa\[ denevoile din jurul meu.

8. AAºteptareaPentru mul\i oameni rug[-

ciunea nu este nimic altcevadec`t o list[ de cereri citit[ îngrab[, în timpul cel mai scurtposibil. Cu toate acestea,rug[ciunea este mai multdec`t un monolog—aceastaeste o comuniune, vorbire =iascultare (a=teptare pentru aauzi). A=teptarea nu este înmod necesar ceva pasiv; este ca=i cum ai a=tepta un autobuz.Nu po\i face nimic ca s[-i gr[-be=ti sosirea, =i totu=i prinpasivitate po\i s[-l pierzi.Cultiv[-\i o ureche care s[ aud[.Nu uita: <Lipsa rug[ciunii esteegal[ cu lipsa puterii.> RS

DE CHARLES B. NESTOR

CERIN|ELE predic[rii =i înv[\[rii impunca slujitorul lui Dumnezeu s[ studiezeScripturile. Preg[tirile pentru lec\ii =ipentru predic[ pot necesita ore întregide studiu în fiecare s[pt[m`n[. Dup[ cea petrecut at`t de mult timp cu Biblia,lucr[torul ar putea sim\i c[ s-a dedicatsuficient de mult studiului. Cu toate

acestea, predicarea =i înv[\area devinsuperficiale dac[ via\a privat[ alucr[torului nu este sus\inut[ de unstudiul biblic personal consecvent.

Studiul biblic poate s[ fie o parte atimpului personal de p[rt[=ie zilnic[ cuDumnezeu. Totu=i, acesta ne cheam[ lastudierea riguroas[ a Scripturii pentruo îmbog[\ire personal[ =i profesional[=i pentru o cre=tere spiritual[ care trec

coloana vertebralã a unei lucrãri publice eficienteStudiul personal—Studiul personal—

PLANIFICÃ

CONCENTREAZÃ-TE

CONSTRUIEªTE

RECAPITULEAZÃ

EXPLOREAZÃ


dincolo de p[rt[=ia zilnic[ cu Dumnezeu.Concediile =i retragerile personale în sin-gur[tate, în care dimine\ile sunt rezervatepentru studiu, vor împrosp[ta =i stimulaslujirea viitoare, umpl`nd rezervoarele dincare pot veni aplica\iile în lucrare.Repeti\iile muzicianului dinaintea concer-tului =i antrenamentul personal al atletu-lui de dinaintea concursului sunt vitalepentru calitate în muzic[ =i sport. Tot ast-fel, via\a de studiu personal a lucr[toruluieste coloana vertebral[ a succesului s[u înslujirea public[. Iat[ c`teva idei =i metodecare pot face ca studiul biblic personal s[fie eficient =i atr[g[tor.

F{-|I UN PROGRAM DE CITIREStudiul începe cu citirea Bibliei îns[=i.Urmeaz[ un plan de citire a Bibliei.Planurile de citire a Bibliei într-un an potfi h[r\i bune pentru c[l[torie, îns[ potdeveni plictisitoare ca =i o autostrad[,unde progresul poate fi observat doar printrecerea pe l`ng[ bornele kilometrice.Drumurile secundare ofer[ mult maimulte varia\ii scenice. Alc[tuie=te-\i pro-priul itinerar. Opre=te-te =i analizeaz[am[nun\it lucrurile care î\i atrag aten\ia.

PLANIFIC{ SUBIECTELE PE CARE S{ LE URM{RE+TIPlanific[ pasaje sau c[r\i specifice dinBiblie pe care nu le-ai studiat în ultimultimp. Diversific[ subiectele pe care lestudiezi, pentru a ob\ine impactul com-plet al întregii revela\ii. Este u=or s[-\iformezi diferite obiceiuri. De-a lungulanilor, am petrecut un timp considerabilcu epistolele, în special cu cele scrise deapostolul Pavel. Recent am v[zut nevoiade-a m[ concentra asupra Evangheliilor =ide-a petrece timp recapitul`nd cuvintele=i lucr[rile lui Isus. Echilibrul care includeîntreaga Scriptur[ este important.

Într-o c[l[torie recent[ pe care amf[cut-o împreun[ cu familia mi-am rezer-vat dimine\ile pentru a citi cartea Apoca-lipsei. Nu m-am concentrat numai asupraescatologiei sau profe\iei. Am c[utat s[aud mesajul a=a cum l-au auzit cele =aptebiserici din Asia, c`nd le-a fost citit pen-tru prima dat[. Am dorit s[ descop[rîncurajarea pe care aceast[ carte a adus-o

primilor cre=tini, care treceau prin perse-cu\ii mari. Din însemn[rile pe care le-amf[cut atunci, am dezvoltat mai t`rziu oserie de mesaje intitulat[ <Tr[ind ca =icre=tini într-o lume cu probleme>. Scopulstudiului meu personal nu a fost preg[ti-rea pentru predic[, îns[ studiul meu adevenit o surs[ din care ulterior m-amputut alimenta.

Chiar dac[ scopul nu este preg[tireapentru duminic[, men\inerea studiuluipersonal este important[. Studiul perso-nal al Bibliei devine izvorul de idei care vaumple conducta pentru predicarea =iînv[\area viitoare. Usc[ciunea în preg[tirepoate fi evitat[ atunci c`nd exist[ unrezervor umplut prin studiul personal.

EXPLOREAZ{ DIFERITE TRADUCERIStudiul personal este un timp pentruexplorarea diferitelor traduceri. Fiecaretraducere ofer[ propria ei dinamic[.Folosirea versiunilor paralele ofer[ benefi-ciul suplimentar de a putea compara ime-diat red[ri alternative ale textului.

Cu ceva timp în urm[ am descoperitTanakh-ul, o traducere evreiasc[ aVechiului Testament. Citirea acesteia întimpul studiului m[ înc`nt[. P[r\ile poeti-ce tind s[ prind[ nuan\ele poeziei ebraiceprin mijloace care scap[ altor versiuni.Numele lui Dumnezeu sunt transliteratedin ebraic[, lucru care îl ajut[ pe cititor s[aprecieze puterea =i diversitatea con\inut[în aceste revela\ii privitoare la Persoanalui Dumnezeu.

Biblia deschis[ (Open Bible) este oalt[ unealt[ bun[. Aceasta folose=te tra-ducerea New American Standard =i intro-duce diferite simboluri u=or de folosit,care atrag aten\ia cititorului asupra aspec-telor gramaticale cum sunt timpul, modul=i diateza verbelor. Familiile de cuvintesunt identificate prin cifre care arat[r[d[cina acestora, =i cuvintele accentuateîn original sunt scrise cu caractere italice.

Cei care cunosc greaca =i ebraica pots[-=i p[streze aceste unelte într-o starebun[ citind =i studiind textele originale,lucru care sluje=te mai multe scopuri înacela=i timp. Aceasta ajut[ la dezvoltareavocabularului în limbile respective, =i la

Planurile de citire a Bibliei

într-un anpot fi hãrþi

bune pentrucãlãtorie,însã pot

deveni plictisitoare

ca ºi oautostradã,

unde progresul

poate fiobservatdoar prin

trecerea pelângã

bornele kilometrice.

observarea nuan\elor în\elesului care sepierd prin traducere. Ca parte a studiului,un anumit timp poate fi dedicat traduceriianumitor c[r\i. În timp, cel care facelucrul acesta poate s[-=i alc[tuiasc[ pro-pria traducere a mai multor c[r\i, sauchiar a întregii Biblii.

O disciplin[ mi-a fost sugerat[ deArthur Graves, fostul pre=edinte alColegiului Biblic Southeastern, =i anume,obiceiul s[u de a studia Biblia f[r[ s[ fac[însemn[ri în ea. El a v[zut c`t de impor-tant este s[ te apropii de fiecare dat[ deun text proasp[t. Aceasta te ajut[ s[descoperi noi semnifica\ii ale lucrurilor pecare nu le-ai v[zut înainte, în loc s[ fiiatras spre lucrurile care \i-au captataten\ia anterior.

BIBLIILE DE STUDIUUnii lucr[tori g[sesc folositoare utilizareaBibliilor de studiu. Exist[ deja mai multetipuri disponibile, =i altele noi sunt în cursde apari\ie. Tendin\a este s[ cite=ti ime-diat comentariile autorului, care pot s[con\in[ preferin\e teologice—interpret[ricare pot s[-\i influen\eze propriul studiu.Fii atent la predilec\iile autorului. Unexemplu în acest sens este istoria BiblieiScofield cu trimiteri. Concep\iile luiScofield privitoare la anumite problemedoctrinare au devenit adev[r acceptat deunii dintre cititorii acesteia, a=a c[ atuncic`nd editorul a schimbat notele în edi\ia adoua, oamenii s-au pl`ns c[ Biblia îns[=i afost schimbat[.

O Biblie bun[ de studiu ofer[ ni=teinforma\ii care nu sunt foarte evidente întext (de exemplu, date geografice, defi-ni\ii ale cuvintelor dificile sau care auconota\ii culturale, l[muriri istorice =iaspecte diferite ale în\elesului). Biblia destudiu NIV (New International Version)ofer[ p[reri alternative cu privire laîn\eles, f[r[ s[ argumenteze în favoareavreuneia dintre ele. Aceast[ Biblie destudiu este rezultatul unei echipe de spe-ciali=ti, =i nu este limitat[ la punctul devedere al unei singure persoane.

COMENTARIILECeea ce am spus despre folosirea Bibliilorde studiu poate fi spus =i despre comen-

tarii. Aceste lucr[ri trebuie aduse la text,îns[ nu trebuie folosite ca înlocuitor pen-tru interpretare, deoarece ar însemna s[depinzi în mod exclusiv de munca altora.Cele mai bune sunt comentariile denatur[ exegetic[.

Într-un comentariu bun pentru studiutrebuie s[ existe c`teva elemente esen-\iale. Acesta trebuie s[ indice elementeleimportante ale textului =i s[ ofere diferitesemnifica\ii sugerate, concep\ia proprie aautorului fiind deosebit[ de a celorlal\i, =iînso\it[ de argumentarea care duce la con-cluzia autorului. Trebuie s[ existe notebune referitoare la problemele istorice,lingvistice =i textuale, înso\ite de o biblio-grafie ampl[, care s[-l îndrume pe cititor=i spre alte surse de informa\ii.

Valoarea real[ a unui comentariu seg[se=te adesea în notele de subsol, =i nuîn textul principal al acestuia. Un exem-plu bun pentru aceasta este Bibliaancor[ (The Anchor Bible). Studentulconservator poate g[si comentariile pu\inutile, în timp ce notele sunt o min[ deaur de informa\ii folositoare. Unele volu-me merit[ cump[rate numai pentrunote. Comentariul în dou[ volume alEvangheliei dup[ Ioan, de RaimondBrown este un exemplu excelent.

Seturile de comentarii arat[ bine perafturile bibliotecii, îns[ este mai benefic=i mai economic s[ alegi comentarii asupraunor anumite c[r\i, care sunt recunoscutedrept foarte bune. Înainte de-a cump[ra ocarte, studiaz[ recenziile din jurnaleleprofesionale =i studiaz[ atent bibliotecileteologice =i libr[riile.

Practica cump[r[rii unui comentariunou asupra unei c[r\i a Bibliei, atunci c`ndstudiezi din nou cartea respectiv[, poates[ p[streze studiul stimulativ, s[-\i ofereun material nou =i s[ fie un mod eficientde a-\i dezvolta o bibliotec[ bun[ pentrustudiu. Aceasta încurajeaz[, de asemenea,diversitatea obiceiurilor de studiu.

În ce m[ prive=te, am încercat s[ m[ \indeparte de comentariile omiletice =iexpunerile neexegetice. Cele mai bunec[r\i pentru studiu sunt cele pe care le-aufolosit scriitorii expunerilor. Scopul studi-ului nu este de a prezenta într-o form[


SSttuuddiiuullppeerrssoonnaallaall BBiibblliieeiiddeevviinneeiizzvvoorruullddee iiddeeiiccaarree vvaauummpplleeccoonndduuccttaappeennttrruupprreeddii-ccaarreeaa ��iiîînnvv��aarreeaavviiiittooaarree..

(Continuare ^n pag. 20)


Credinþa îndrãzneaþã a lui Wigglesworth, predicarea sa plinã de culoare, metodele sale controversate ºi mãrturiile remarcabile care au însoþitlucrarea sa, l-au fãcut legendar.

Alerg`nd în josul unei str[zi din Vevey,Elve\ia, t`n[rul Kenneth Ware auzi pecineva strig`ndu-l: <B[iete, vino aici!

Scoate limba!> Cum mama lui avea omul\ime de prieteni care vorbeau engleza,el a crezut c[ omul trebuie s[ fie un medicamerican. Dar departe de a fi medic,omul acela era Smith Wigglesworth, unuldintre primii evangheli=ti vindec[tori dinmi=carea penticostal[.

Ware fusese un copilneglijat =i acum, la v`rsta de15 ani se b`lb`ia r[u.Wigglesworth a atins limbab[iatului ce st[tea în fa\a lui=i dintr-o dat[ a spus:<B[iete, aceast[ limb[ vapredica Evanghelia!> Dinacel moment b`lb`iala aîncetat, iar mai t`rziu, Wareavea s[ devin[ misionar înFran\a.

Penticostalii s-au deosebit de fra\ii =isurorile lor din alte mi=c[ri evangheliceprin credin\a lor puternic[ în dorin\a luiDumnezeu de a face minuni, ca r[spuns larug[ciune. Spre deosebire de ei, majori-tatea cre=tinilor din vremea aceea credeauc[ minunile, fie au încetat în perioadaapostolic[, fie, c`nd totu=i au avut loc, c[Dumnezeu în suveranitatea Sa a ales s[ac\ioneze în acel mod.

În ambele cazuri era inutil s[ te rogi =is[ a=tep\i s[ vezi minunile înt`mpl`ndu-se. Dar pentru penticostali, Isus promise-se în Marcu 16:17,18: <Iat[ semnele carevor înso\i pe cei ce vor crede. . .“

Credin\a îndr[znea\[ a lui Wiggles-worth, predicarea sa plin[ de culoare,metodele sale controversate =i m[rturiileremarcabile care au înso\it lucrarea sa,l-au f[cut legendar. De fapt, dup[moartea lui Wigglesworth, a lui Aimee

Semple McPherson =i a lui Charles S.Price în anii 1940, unii credincio=i pesi-mi=ti au ajuns la concluzia c[ ungereaDuhului Sf`nt din mi=carea penticostal[ afost îngropat[ odat[ cu ei. Totu=i, în zilelenoastre, o genera\ie mai t`n[r[ care caut[s[ experimenteze puterea =i prezen\aDuhului Sf`nt în m[rturisirea cre=tin[, seîntreab[: <Cine a fost Smith Wiggles-

worth? De ce i se spune<Apostolul credin\ei?>

INSTALATORULDIN BRADFORDCei care l-au cunoscut înanii tinere\ii sale, nu =i-ar fiputut imagina c[, într-o zi, elva vedea mii de oameni con-verti\i; c[ va avea gr[mezi dec`rje =i proteze aruncate la oparte în înt`lnirile sale, =i c[el va deveni \inta ac\iunilor

ostile ale unui guvern str[in. Wiggles-worth a fost convertit la v`rsta de 8 ani întimpul unei treziri metodiste Wesleyne, =iconfirmat 2 ani mai t`rziu de c[tre unepiscop anglican. Un prieten din mi=careacre=tinilor dup[ Evanghelie din Plymouthl-a instruit în ceea ce prive=te înv[\[turaBibliei. Av`nd o concep\ie radical[ în pri-vin\a credin\ei, cre=tinii dup[ Evanghelieîi încurajau pe cei implica\i în lucrareaDomnului pur =i simplu s[ se roage, =i s[ seîncread[ în Dumnezeu pentru satisfacereanevoilor materiale. Aceasta însemna c[împ[rt[=irea public[ a nevoilor cuiva nuar[ta altceva dec`t lipsa de credin\[.

În primii ani ai s[i, renumitul GeorgeMüller, un alt <produs> al cre=tinilor dup[Evanghelie, a modelat <via\a prin credin-\[> idealizat[ în orfelinatul s[u din Bristol.F[r[ a se tr`mbi\a nevoile financiare nece-sare între\inerii mai multor mii de copii,

Toate lucrurile sunt cu putinþã, crede numai! Moºtenirea trezirii lui

DE GARY B. MCGEE


Dumnezeu S-a îngrijit deaceste nevoi în mod miracu-los. S-ar putea ca faima luiMüller s[-l fi inspirat peWigglesworth. De=i el a afir-mat c[ citea numai Biblia,este foarte probabil c[ influ-en\a cre=tinilor dup[ Evan-ghelie a reprezentat s[m`n\adin care s-a dezvoltat mait`rziu încrederea lui în<rug[ciunea f[cut[ cucredin\[> (Iacov 5:15).

Spre sf`r=itul adolescen\eisale în Bradford, Anglia, întimp ce se preg[tea s[ devin[maistru instalator, el a fostatras de Armata Salv[rii, pen-tru c[ aceasta p[rea s[ aib[mai mult[ putere spiritual[dec`t oricare alt grup decredincio=i. Tot prin aceast[asocia\ie a înt`lnit-o pe PollyFeatherstone. Dup[ c[s[torialor din 1882, ei au înfiin\atMisiunea de pe strada Bow-land din Bradford, unde auînceput s[ lucreze împreun[.

Vizit`nd ora=ul Leeds dinapropiere, el a participat la un„serviciu de vindecare divin[“=i a ajuns la convingerea, pebaze scripturale, c[ Dumne-zeu înc[ mai vindec[ bolnavi.Polly l-a înso\it la un astfel deserviciu =i a fost ea îns[=i vin-decat[. Cu toate acestea,Wigglesworth a continuat s[sufere de hemoroizi, motivpentru care lua sare în fiecarezi ca s[-=i cure\e partea infe-rioar[ a tubului digestiv. C`ndPolly l-a provocat cu proprialui necredin\[, el s-a uns cuundelemn, în conformitate cuinstruc\iunile din Iacov 5:14.Instantaneu, vindecarea s-aprodus =i boala n-a maireap[rut niciodat[.

În ciuda puterii sale fizice,lui Wigglesworth îi lipseaîncrederea în sine. Nu puteavorbi de la amvon mai mult

de 2-3 minute f[r[ a izbucniîn lacrimi, fiind nevoit s[cear[ altcuiva s[ încheiemesajul în locul lui. Polly afost predicatorul familiei.Pentru Smith, ace=tia au fostani de lupte interioare puter-nice care, din p[cate, au datna=tere unei r[celi spirituale.Cu toate acestea, familia lui acrescut (el =i Polly au avut 5copii), =i afacerea lui prosper[era asaltat[ de comenzi.

C~ND FOCUL A C{ZUTDou[ experien\e spiritualetulbur[toare l-au schimbatpentru totdeauna at`t pe el,c`t =i lucrarea sa: (1) În 1893,în timp ce participa la una dinfaimoasele conferin\e <via\[mai înalt[> din sta\iuneaKeswick, el a m[rturisit c[ afost sfin\it sau botezat cuDuhul Sf`nt, a=a cum a fostprezentat[ aceast[ lucrare dec[tre predicatorii din Keswick.(2) O =i mai mare cotitur[ învia\a lui a avut loc în 1907. Aauzit c[ la Sunderland oame-nii primesc Duhul Sf`nt, =i s-adecis s[ mearg[ =i el acolo.Convins c[ primise dejabotezul penticostal, el s-asim\it descurajat în timp ce aparticipat la serviciile dinBiserica Tuturor Sfin\ilor(Anglican[). De=i s-a aflat<sub puterea Duhului> de maimulte ori, foamea lui spiritu-al[ a devenit =i mai intens[.

În sf`r=it, dup[ 4 zile dec[utare pentru a vorbi înlimbi, el s-a hot[r`t s[ revin[acas[, dar nu înainte de-atrece pe la vicar, ca s[-=i iar[mas bun. Mary Boddy, so\iavicarului, i-a spus: <FrateWigglesworth, tu n-ai nevoiede vorbirea în limbi, ci debotez. Dac[ Îi dai voie luiDumnezeu s[ te boteze, toatecelelalte vin de la sine!> De=i a

nou[ rezultatele altora, ci de a descoperiminunea =i înc`ntarea prin cercetareapersonal[ a mesajului Scripturii. Dac[acest lucru este f[cut ca o disciplin[ regu-lat[, cel care studiaz[ va avea rezultateledisponibile sub forma unei resurse per-sonale, care mai t`rziu vor îmbog[\ipredicile =i expunerile pe care le vaprezenta lucr[torul.

CONCLUZIIC`nd lucr[torul aude textul cu convin-gere în inima lui, mai t`rziu cuv`ntulacesta va tr[i în inimile ascult[torilor.Mesajul amvonului se dezvolt[ din pepi-niera studiului personal, unde Cuv`ntullui Dumnezeu a fost <arat> periodic =iconsecvent de c[tre predicator. Studiulbiblic personal va umple silozurile cugr`ne bogate. C`nd amvonul îl cheam[,lucr[torul va avea o abunden\[ din care s[î=i alc[tuiasc[ lec\iile =i predicile indivi-duale. În locul tiraniei sindromului des`mb[t[ noaptea, predicatorul se va între-ba cum va putea s[ transmit[ vreodat[ totceea ce are la dispozi\ie. A=a sunt resurse-le infinite ale Cuv`ntului lui Dumnezeu.

În cartea sa, Cuv`nt[ri pentru stu-den\ii mei, Charles Spurgeon a spus c[cineva poate s[ evalueze rug[ciunea per-sonal[ a lucr[torului dup[ rug[ciuneapublic[ a acestuia. El trage concluzia c[eficien\a în public este rezultatul directa ceea ce se practic[ într-un cadru pri-vat. Acela=i lucru poate fi spus =i desprestudiul biblic personal al lucr[torului.Lucrarea public[ care se bazeaz[ doar pestudiul care are ca rezultat predici =ilec\ii ce urmeaz[ a fi prezentate, va fideficitar[ =i superfi-cial[, dac[ aceastanu se bazeaz[ pe un studiu biblic personal, s`rguincios=i disciplinat.

Studiulpersonal...

RS


protestat, spun`nd c[ a fost botezatînainte, i-a cerut lui Mary s[-=i pun[m`inile peste el =i s[ se roage pentru el cas[ primeasc[ botezul cu Duhul Sf`nt.Dup[ ce a f[cut acest lucru, ea a p[r[sitcamera în mod nea=teptat, =i <focul acobor`t>, =i-a amintit el mai t`rziu.<Bucuria a fost at`t de mare, înc`t atuncic`nd am vrut s[ vorbesc în propria mealimb[ n-am mai fost în stare =i am începuts[ m[ închin lui Dumnezeu în alte limbi,a=a cum îmi d[dea Duhul s[ vorbesc!>

Ajuns acas[, descoper[ c[ Polly seîndoie=te de noua lui experien\[, spun`ndc[ ea împ[rt[=ea acela=i nivel al expe-rien\ei botezului cu Duhul Sf`nt ca =i el,=i f[r[ a vorbi în alte limbi. Ea a afirmat:<Eu predic de 20 de ani, =i tot acest timptu ai stat al[turi de mine pe platform[.Dar, duminic[ vei predica tu însu\i, =i voivedea eu ce este cu aceast[ vorbire în altelimbi.>

Urm[toarea duminic[ el s-a urcat laamvon =i, inspirat de Duhul Sf`nt, apredicat din Isaia 61:1-3: <DuhulDomnului este peste Mine, c[ci DomnulM-a uns s[ aduc ve=ti bune . . .>

Fluen\a =i puterea predicii au uimit-ope so\ia lui, care st[tea în spate. Cu o vocedestul de ridicat[, înc`t au auzit-o to\i ceicare se aflau prin preajm[, Polly izbucni:<Doamne, acesta nu este Smith al meu!Acesta nu este Smith al meu!>

Cur`nd dup[ aceasta, Polly a fostumplut[ =i ea cu Duhul Sf`nt, =i Misiuneadin strada Bowland s-a schimbat în modradical. Ei =i-au continuat lucrarea depredicare p`n[ la moartea lui Polly, 6 animai t`rziu, în 1913. F[r[ ca el s[-=i deaseama, acel început umil a declan=atlucrarea de predicare care în cele dinurm[ avea s[-l poarte prin întreaga lume.

APOSTOLUL CREDIN|EIConvingerile lui Wigglesworth le reflectaupe cele ale altor penticostali, =i via\a sa afost caracterizat[ de o credin\[ puternic[.Cei care au participat la înt`lnirile lui,=i-au amintit mai t`rziu de cople=itoareaprezen\[ a Duhului Sf`nt, de predicarealui curajoas[, de m[rturiile vindec[rilormiraculoase, =i de felul în care îi conduceaatunci c`nd c`ntau împreun[ c`ntarea

<Crede numai>. Tot timpul, în serviciilelui =i în acelea ale altor evangheli=ti, cuvin-tele acestei c`nt[ri au adus speran\[ celorsuferinzi, spun`ndu-le: <Toate lucrurilesunt posibile, numai s[ crezi!>

Într-adev[r, el predica: <Credin\a estecurajul de-a te bucura de faptul c[Dumnezeu nu-+i poate c[lca propriulCuv`nt. Credin\a nu înseamn[ agita\ie;aceasta este o încredere lini=tit[ c[ Dum-nezeu face ceea ce spune, =i c[ noiac\ion[m pe baza Cuv`ntului S[u.>Totu=i, nu se putea vorbi de lini=te sausubtilitate în ceea ce-l privea peWigglesworth. El avea o voce pe m[suravigorii credin\ei lui.

Uneori el era at`t de plin de bucurie,înc`t vocea lui r[sun[toare putea s[ alungechiar =i lini=tea celor mai sobre suflete.Într-o anumit[ ocazie, Wigglesworth s-adus la o sal[ de concert, unde se prezentaMesia de Handel. C`nd corul a terminat

El ºi Polly s-auînþeles sã nu

apeleze niciodatã la

ajutorulmedicilor,

ºi nici sã nu iamedicamente,

ci sã seîncreadã în

Hristos în calitate deMedic al lor.


de c`ntat ultimele note alerefrenului <Aleluia>, el a izbucnit<Aleluia!> Concertan\ii au fost=oca\i =i s-au cutremurat în fa\aacestui comportament neobi=nuit.Un reporter a scris în ziarul dindiminea\a urm[toare: <În via\amea n-am mai auzit o asemeneavoce!>

Trebuie s[-i recunoa=tem con-secven\a încrederii sale în Dumne-zeu pentru s[n[tatea fizic[, chiardac[ treptat penticostalii auacceptat rolurile complementareale rug[ciunii =i ale =tiin\eimedicale în vindecare.

El =i Polly s-au în\eles s[ nuapeleze niciodat[ la ajutorulmedicilor, =i nici s[ nu ia medica-mente, ci s[ se încread[ în Hristosîn calitate de Vindec[tor al lor.Suferin\a nu avea nici un loc înplanul lui Dumnezeu pentru cre-dincios. Wigglesworth a consideratrug[ciunea pentru bolnavi ca unconcurs între Dumnezeu =i diavol.<Eu nu am nici un alt cuv`nt pen-tru <reumatism> dec`t «posedat

de demon». Reumatismul, can-cerul, tumorile, lumbago =i nevral-gia, pentru toate acestea exist[ unsingur nume: puterea diavoluluilucr`nd în omenire. C`nd v[ddegradare, v[d la lucru acolo oputere dr[ceasc[. Toate acestelucruri pot fi îndep[rtate!>

Concep\ia lui despre rug[ciu-nea pentru bolnavi, v[zut[ ca unact de lupt[ spiritual[, ne ajut[ s[în\elegem tratamentul brutal pecare l-a aplicat oamenilor înprimii ani ai lucr[rii lui. El credeac[ dac[ love=te o persoan[ în loculcare o durea, el de fapt îl lovea pediavol. De=i unii au m[rturisit c[au fost vindeca\i ca urmare a uneiasemenea lovituri, al\ii au consi-derat c[ este mai bine s[ evitelocalizarea durerii lor. Cu toateacestea, la un serviciu, el <a datpeste persoana potrivit[>. În New-York, la Biserica <Vestea Bun[>,dup[ ce a lovit-o pe o imigrant[irlandez[, care venise în fa\[ pen-tru rug[ciune, aceasta =i-a ridicatpumnul spre el =i a strigat:

<Begorra, dac[ vrei b[taie, atuncis[ fie b[taie!> Din fericire, calmula biruit =i serviciul a continuat f[r[alte incidente.

Serviciile lui Wigglesworth n-auplictisit niciodat[ audien\a. La oînt`lnire din Washington D.C., ot`n[r[ în c`rje a intrat în sal[, aju-tat[ de al\i doi oameni. F[r[ nici oputere în mu=chi, picioarele i seleg[nau cu t[lpile at`rn`nd verti-cal. C`nd i-a invitat în fa\[ pe ceicare doreau s[ se roage pentru ei,t`n[ra încerc[ s[ înainteze. El i-astrigat: <Stai acolo unde e=ti. C`ndvei pleca de aici, vei fi cu totulalta.> Interes`ndu-se de starea ei,a aflat c[ ea nu umblase niciodat[.Pun`ndu-=i mìnile peste capul ei=i rug`ndu-se, fostul instalator aporuncit: <În Numele lui IsusHristos, umbl[!> Dintr-o dat[, ea=i-a aruncat c`rjele =i a început s[umble.

În Suedia, Wigglesworth ast`rnit o asemenea furie în r`ndulmedicilor =i a clerului din BisericaLuteran[ de stat, înc`t ace=tia l-audenun\at c[ practic[ rug[ciuneapentru bolnavi. Ca urmare, guver-nul suedez i-a interzis s[-=i maipun[ mìnile peste cineva pentrua-l vindeca. Neînfricat, c`nd omul\ime de 20.000 de oameni s-aadunat pentru un serviciu în aerliber, el a respectat interdic\ia careîi fusese impus[, spun`ndu-le bol-navilor s[ stea în picioare =i s[-=ipun[ mìnile lor pe p[r\ilesuferinde ale corpului, în timp ceel se ruga pentru ei. Mul\i au afir-mat c[ au fost vindeca\i la fel ca înoricare alta din campaniile sale.

MISTERUL DIVINTotu=i, viziunea credin\ei îna=teptare, în mod inevitabil, poatefi întunecat[ de norul misteruluice înv[luie ca un giulgiu voin\adivin[: De ce nu sunt vindeca\ito\i cei care caut[ vindecarea?Permite Dumnezeu credincio=ilors[ sufere pentru motive pe care ei


nu le vor putea în\elege niciodat[ ]n via\aaceasta? Cei care =i-au concentrat o mareparte din energiile lor în rug[ciunea pen-tru bolnavi, au neglijat deseori importan\aacestor întreb[ri, poate pentru c[ le-a fostteam[ c[ asemenea discu\ii ar putea gene-ra îndoieli, =i ar submina credin\a oame-nilor pentru vindecare.

De=i Wigglesworth a crezut cu toat[puterea în promisiunea lui Dumnezeu dea vindeca, el însu=i a pl`ns moartea tim-purie a so\iei sale =i a unui fiu. El s-a rugatîn mod frecvent pentru vindecarea fiiceisale, Alice Salter, care era surd[, dar f[r[nici un rezultat. Ca =i cum toate acesteanu ar fi fost de ajuns, a îndurat suferin\egroaznice, timp de trei ani din cauza unui<\epu= în carne> — pietre la rinichi. Ca =ial\ii, el =i-a explicat acest e=ec prin faptulc[ nu a avut suficient[ credin\[.

Cu toate acestea, doi dintre tovar[=ii s[ide lucru au încercat s[ explice aceast[problem[, dar f[r[ rezultate clare. F.F.Bosworth a dedicat un capitol din carteasa, <Hristos—Vindec[torul> (1924)expunerii a 22 de motive pentru careoamenii nu primesc vindecarea. F[r[ s[-=idea seama, Bosworth a creat un complexde vinov[\ie pe care Dumnezeu nu ainten\ionat s[-l dea copiilor S[i s[-lpoarte. Pe de alt[ parte, Charles Price încartea sa, <Credin\a adevarat[> (1940) asugerat c[: <Vindecarea nu depinde de locde perfec\ionarea credin\ei prin vreunproces al eului, ci de contactul cu Isus . . .D[t[torul oric[rui dar bun =i des[v`r=it.>Credin\a vindec[toare vine ca un dar de laDumnezeu.

O MO+TENIRE A CREDIN|EI +I A M{RTURIEIÎn timp ce mul\i evanghelici au stat pemargine cuget`nd asupra semnifica\iilorsf`r=itului de secol, penticostalii au apucatstindardul apostolic =i au onorat MareaTrimitere, m[rturisind despre putereamiraculoas[ a lui Dumnezeu, =i vestindEvanghelia. Botezul cu Duhul Sf`nt i-atransformat, împuternicindu-i pentrulucrare, =i f[c`ndu-i s[ în\eleag[ mai binece poate face puterea lui Dumnezeu.

Pionieri ca Smith Wigglesworth ne-aul[sat mo=tenirea unei credin\e în

a=teptare — unii ar spune nes[buite. Cutoate acestea, penticostalii au trebuit s[ seîntoarc[ la hart[ pentru a afla detaliile.Biblia ca norm[ pentru credin\[ =i prac-tic[, r[m`ne ghidul indispensabil pentrucontururile întreb[rilor dificile. Totu=i, arfi neîn\elept s[ încet[m s[ ne rug[m =i s[cerem manifest[ri ale puterii supranatu-rale. Credin\a poate sta în picioare peparadoxul divin, dar se clatin[ atunci c`ndtotul trebuie s[ depind[ de ini\iativauman[ sau de în\elegerea gre=it[ a suvera-nit[\ii lui Dumnezeu. În ultimii ani, pen-ticostalii au avut de c`=tigat din faptul c[au v[zut leg[tura dintre semne =i minuni=i înaintarea Împ[r[\iei lui Dumnezeu,prin în\elegerea rolului minunilor în via\a=i misiunea Bisericii (Matei 10:7,8; 1Corinteni 4:20).

Penticostalii din zilele noastre suntfl[m`nzi dup[ o nou[ rev[rsare a DuhuluiSf`nt care s[ c`=tige lumea pentruHristos. Dac[ ar tr[i ast[zi, SmithWigglesworth cu vocea lui r[sun[toare,probabil c[ i-ar chema pe sfin\i la poc[in\[=i ar striga: <O, Dumnezeule, las[ focul s[cad[!> RS

El predica:

„Credinþa este

curajul de-a te

bucura de faptul cã

Dumnezeu nu-ªi poate

cãlca propriul

Cuvânt.“


l

FOC SF~NT PENTRU EVANGHELISMNum[rul din prim[vara trecut[ al revistei <Resursespirituale> a fost un dar de sus, un foc sf`nt pentruevanghelism. Doi evangheli=ti iubi\i în Rom`nia: BillyGraham =i Luis Palau, semneaz[ articole substan\ialepentru tema num[rului: <Evanghelism>.

Cristocentrismul revistei este un fapt evident. Aicise vede c[l[uzirea Duhului Sf`nt, pentru c[ El Îl glorif-ic[, Îl înal\[ pe Isus Hristos, imprim`nd o linie cristo-centric[ vie\ii unei reviste.

Nu în ultimul r`nd, eviden\iez autorul editorialului<Merge\i =i face\i ucenici din toate neamurile>, RickCunningham, misionar în Rom`nia. Îl cunosc pe acestfrate scump, care Îl iube=te pe Domnul =i iube=teRom`nia cu un foc sf`nt, ce pentru multe vetre stinsesau abia arz`nde este cauza reaprinderii, a unei noiarderi pentru Domnul. Mul\umesc Rick, mul\umescLife Publishers International pentru acest dar, <Focsf`nt pentru evanghelism>.

Iuliu Centea, Oradea

MUL|UMIRIV[ mul\umim pentru revistele <Resurse spirituale> pecare le-am primit de la dumneavoastr[. Pentru noi,acestea reprezint[ înc[ un mijloc prin care Dumnezeune echipeaz[ =i ne îndrum[ în lucrarea Lui.

Con\inutul acestor reviste este de o calitate exce-lent[, sco\`nd în eviden\[ adev[rurile clare aleCuv`ntului lui Dumnezeu cu privire la lucrare.

Ne-am bucura mult dac[ vom putea beneficia încontinuare de înv[\[tura =i îndrumarea revistei dum-neavoastr[.

Mihai Dumitra=cu =i Eugen Iordache, Gala\i

REZERVOARELE ASCUNSE DÎN FIECARE BISERIC{

În calitate de evanghelist, vorbitor la diferiteconferin\e =i pastor, de-a lungul anilor am slujit înaproape 1.500 de biserici =i am observat c[ mul\ipastori nu au folosit niciodat[ cel mai mare rezer-vor de resurse =i creativitate pe care de care dis-pun—membrii bisericii. Într-adev[r, se pare c[multor pastori le este fric[ de membrii puterniciai bisericilor lor. Unii au avut experien\enefericite care i-au determinat s[ fie pruden\i =i s[adopte o atitudine defensiv[. Este tragic c[ astfelde incidente pot s[ decoloreze într-at`t rela\iiledintre conducerea =i membrii bisericii.

Efeseni 4:12 afirm[ limpede c[ pastorul areresponsabilitatea de a instrui oamenii pentrulucrarea de slujire. Acest lucru nu se poate realizadac[ nu exist[ încredere.

În ultimii 9 ani de c`nd p[storesc aceast[ biseri-c[ am aplicat urm[toarea regul[: s[ nu fac nicio-dat[ nici o lucrare pe care o pot face membriibisericii. Responsabilitatea mea este s[-i echipez =is[-i instruiesc pe fra\i =i pe surori ca ei s[ poat[avea privilegiul unor astfel de slujiri. Am sf`r=itprin a fi epuizat? Uneori. Îns[ în mod continuulucrarea lui Dumnezeu de aici este promovat[prin dedicarea, îndem`narea =i zelul membrilorbisericii. Ca urmare, ace=ti fra\i minuna\i =i aces-te surori minunate nu consider[ biserica drept<proiectul p[storului>, ci aceasta este propria lorchemare =i lucrare pe care le-au primit de laDumnezeu.

Un prim exemplu este comitetul care se ocup[de cl[diri =i terenuri. Nu vei vedea niciodat[ vreoburuian[ pe cele 13 hectare ale noastre, vreunperete nezugr[vit, vreo alee nem[turat[ sau vreuncovor destr[mat. Membrii acestui comitet nu vorl[sa ca astfel de lucruri s[ se înt`mple. Chiar =inoile cl[diri =i facilit[\i sunt concepute de ace=tislujitori credincio=i. Ei fac lucrarea într-un modeficient =i creativ, l[s`ndu-mi astfel timp disponi-bil pe care s[-l petrec în prezen\a lui Dumnezeu =ia Bibliei.

Un alt exemplu este comitetul financiar. În vir-tutea pozi\iei pe care o ocup, eu sunt pre=edin-tele, îns[ în ultimii 6 ani nu am participat laînt`lnirile acestui comitet. În schimb, m-am rugat

i d e i e f i c i e n t e

Opinia Dvs. despre Resurse Spirituale!?

U N E L T E

P.S. O aºteptãm.


Domnului s[ ne c[l[uzeasc[ în alegerea unor persoaneevlavioase care au preg[tirea =i darurile necesare pen-tru a lucra în domeniul financiar. Membrii acestuicomitet m[ consult[ în leg[tur[ cu forma final[ abugetului, =i pot s[-mi exprim p[rerea în orice pro-blem[ financiar[, dac[ doresc acest lucru. Ace=ticredincio=i, chema\i de Dumnezeu pentru aceast[slujire, au realizat triplarea veniturilor noastre.

Un alt exemplu este comitetul nostru pentru misi-uni. C`nd am început s[ p[storesc aceast[ biseric[, ease afla doar la o dep[rtare de 6 luni de faliment.D[rnicia pentru misiuni în anul anterior se ridicase la16.000 de dolari. Înainte de a încerca s[ împ[rt[=escviziunea mea pentru misiuni întregii adun[ri, amîmp[rt[=it-o unui grup de 10-12 credincio=i (comite-tul pentru misiuni). În prezent, acel comitet num[r[aproape 30 de membri. Ei se înt`lnesc în fiecare lun[=i se roag[ în fiecare zi. Bugetul nostru pentru misiu-ni în acest an este de 800.000 de dolari.

Alte exemple abund[ de asemenea. Rolul meu depastor este s[-i conectez pe fra\i =i pe surori la Sursadivin[ a tuturor lucrurilor, la Isus Hristos, care esteîntr-adev[r Capul Bisericii. Da, uneori vor existaobstacole, îns[ rezultatul final merit[ efortul de-a neîncrede în oameni =i de a-i instrui =i echipa pentrulucrare. Acum singura mea problem[ este s[ fiu laîn[l\imea zelului membrilor bisericii. Ei se av`nt[înainte cu vitez[ maxim[!

—Dan Betzer, Fort Myers, Florida

MECANICI ÎN AC|IUNE (MIA)

În urm[ cu trei ani am început s[ observ[m apari\iaunui grup special între membrii bisericii noastre, =ianume, mecanicii care lucreaz[ cu jum[tate denorm[—cei c[rora le place s[ se ocupe de ma=ini.Aceast[ activitate demonstreaz[ at`t dinamica dez-volt[rii rela\iilor c`t =i o modalitate semnificativ[ deutilizare a darurilor primite din partea lui Dumnezeuspre slava Sa =i extinderea Împ[r[\iei cerurilor.

Un grup de vreo 15 fra\i nu au fost mul\umi\i custarea lor, a=a c[ au început s[ caute c[l[uzirea luiDumnezeu privitoare la o modalitate în care s[-=i

poat[ folosi talentele pentru a sluji at`t membrilorbisericii c`t =i comunit[\ii. Astfel s-a n[scut MIA(Mecanicii În Ac\iune). Iat[ cum opereaz[ aceast[misiune:

Cei care au probleme cu ma=inile, îns[ nu-=i potpermite s[ le repare pot suna la biseric[ ca s[ soliciteajutor. C`nd sun[, celui în nevoie i se pun întreb[rilegate de situa\ia financiar[ în care se g[se=te =i dac[î=i poate permite s[ cumpere piesele de schimb nece-sare. Dac[ nu poate, atunci biserica acoper[ costurilecu piesele de schimb. Categoria de repara\ii pe carele execut[m cuprinde repara\ii minore, cum ar fi opomp[ de ap[ defect[, schimbarea sabo\ilor la fr`ne,pierderi de ulei, înlocuirea curelelor de ventilatoretc.—piese a c[ror valoare nu dep[=e=te 100 dedolari. C`nd exist[ toate informa\iile necesare, estecontactat coordonatorul MIA, =i aceste informa\iisunt comunicate mecanicului care urmeaz[ la r`nd s[execute repara\ia. (Fiecare mecanic ajunge s[ lucrezeprin rota\ie.) În 24 de ore mecanicul stabile=te o înt`l-nire cu proprietarul ma=inii, fie pentru a o repara, fiepentru a-l pune în leg[tur[ cu un service demn deîncredere, dac[ repara\ia necesar[ este prea com-plicat[.

Dac[ mecanicul poate repara ma=ina, lucru care seînt`mpl[ de cele mai multe ori, el î=i doneaz[ muncasa. Aceast[ abordare s-a dovedit a oferi un sentimentde împlinire at`t pentru mecanic, c`t =i pentru pro-prietarul ma=inii reparate.

De c`nd am extins aceast[ slujire la întreaga comu-nitate, ea a devenit un instrument minunat al înt`lni-rilor divine: oamenii ajung s[-L cunoasc[ pe Isus caM`ntuitor al lor.

Succesul acestei lucr[ri a fost at`t de cov`r=itorînc`t multe magazine de piese de schimb =i service-uri specializate au început s[ ne dea piese de schimb=i s[ ne fac[ servicii la pre\ul de cost al acestora—iaruneori chiar gratuit.

Aceast[ lucrare este u=or de pornit, exist[ multeresurse pentru ea, =i ofer[ copiilor lui Dumnezeu omodalitate de a-=i folosi talentele pentru Împ[r[\ialui Dumnezeu.

—Kevin Weaver, Sprigfield, Missouri

p e n t r u l u c r ã t o r i

Ni c i o d a t ã n u v e i r e a l i z a c e v a î n a c e a s t ã l u m e f ã r ã c u r a j . Cu r a j u l e s t e c e a m a i e x t r a o r d i n a r ã c a l i t a t e a m i n þ i i , d u p ã c i n s t e .

James L. Allen


Schite de predica,

,,

VINDECAREA DIVIN{

Marcu 1:40-42INTRODUCERE:

Examin`nd acest text, vomdescoperi patru lucruri implicateîn vindecarea leprosului =i care nevor înt[ri credin\a în domeniulvindec[rii divine.MESAJ:1. Starea în care se afla leprosul

(versetul 40).a. Gravitatea condi\iei sale

(Luca 5:12).

b. Decizia de a veni la Isus.2. Strig[tul leprosului (v. 40).

a. Disperarea strig[tului(Matei 8:2, Luca 5:12).

b. Hot[r`rea leprosului.3. Compasiunea Domnului

(versetul 41).a. Isus a r[spuns.b. Isus a atins.c. Isus a vorbit.

4. Vindecarea realizat[ deDomnul (versetul 42).

a. O vindecare rostit[.b. O vindecare imediat[.c. O vindecare complet[.

CONCLUZIE:Vindecarea leprosului este un

exemplu important pe care s[ îlurm[m pentru înt[rirea credin\einoastre în Dumnezeu pentru vin-decarea divin[ personal[.

—Randy Cartwright, Cape Girardeau, Missouri

Matei 4:19

INTRODUCEREConvertirea este manifestat[ celmai deplin atunci c`nd cei conver-ti\i caut[ convertirea altora. Noi Îlurm[m pe Hristos în modul celmai real atunci c`nd devenim<pescari de oameni>.

MESAJ:1. Ceva ce trebuie s[ facem noi:

<Veni\i dup[ Mine.>

a. Noi trebuie s[ fim pu=i deo-parte pentru Hristos, ca s[putem urm[ri obiectivul Lui(Matei 6:24).

b. Trebuie s[ r[m`nem în Elpentru a avea Duhul S[u.

c. Trebuie s[ ascult[m de El cas[ putem înv[\a metoda Sa(Matei 11:29, 28:20; 1Tesaloniceni 2:7).

d. Trebuie s[ credem în El ca s[credem adev[rata doctrin[.

e. Trebuie s[ copiem via\a Sa ca

s[ putem primi binecuv`nt[ri-le Sale de la Dumnezeu

2. Ceva ce trebuie s[ fac[ Isus:<Eu v[ voi face>.

a. Dac[ Îl urm[m pe Isus, El îiconvinge =i îi converte=te peoameni. El folose=te exemplulnostru ca un mijloc pentruob\inerea acestui rezultat.

b. F[c`nd din noi ucenici ai S[i,Domnul ne preg[te=te pentrua putea fi folosi\i.

c. Prin experien\a noastr[ per-sonal[ în a-L urma pe Isus, Elne înva\[ p`n[ c`nd devenimpricepu\i în arta sf`nt[ ac`=tig[rii de suflete.

d. Prin avertismente interioareEL ne c[l[uze=te ce, c`nd =iunde s[ spunem.

e. Prin Duhul S[u, El ne înva\[cum s[-i evangheliz[m peoameni.

f. Prin lucrarea Sa secret[ dininimile oamenilor, EL ne d[progres în lucrarea noastr[.

3. O metafor[ instructiv[ pentrunoi: <pescari de oameni>.Persoana care urm[re=te m`n-tuirea sufletelor este ca =ipescarul pe mare. Pescarul este unul pe care sepoate conta, în care po\i aveaîncredere, s`rguincios, perse-verent, inteligent, veghetor,muncitor, care î=i sacrific[ pro-priile interese, îndr[zne\, carereu=e=te în îndeplinirea scopu-rilor sale.

CONCLUZIE:Lucr[torii eficien\i se fac, nu senasc. Ei sunt f[cu\i de Dumnezeu,nu numai prin instruire ome-neasc[.

Noi to\i putem lua parte lalucrarea lui Dumnezeu =i putem fiexemplare ale lucr[rii Luiurm`ndu-L pe El.

—Adaptare dintr-o predic[de Charles H. Spurgeon

VENI|I DUP{ MINE


Schite de predica,

,,

EVANGHELIA

Romani 1:16INTRODUCERE:

Evanghelia este vestea bun[—vestea bun[ c[ via\a ve=nic[ îia=teapt[ pe to\i cei care Îl accept[pe Isus Hristos ca M`ntuitor.

MESAJ:1. M`ndria—<C[ci mie nu mi-e

ru=ine de Evanghelia lui IsusHristos.>a. Lep[darea de sine (Marcu

8:34).b. Dedicarea (Marcu 8:35).c. Os`nda ve=nic[ (Marcu 8:36,

37; cf. Psalmul 9:17;Apocalipsa 21:8).

d. Distrugerea (Marcu 8:38; cf.Matei 7:23).

2. Puterea—<c[ci ea este pute-rea lui Dumnezeu>.a. Putere pentru m`ntuire

(Romani 10:13; cf. Ioan6:37).

b. Puterea de a sus\ine (1 Petru1:5; cf. 2 Timotei 1:12; Iuda24).

c. Puterea de a satisface (Ioan14:27; Filipeni 4:7).

3. Iertarea—<pentru m`ntuirea>.a. Scopul m`ntuirii (Ioan 3:16).b. Planul m`ntuirii.

(1) Recunoa=terea (Romani3:23).

(2) Poc[in\a (Luca 13:3).(3) Primirea (Ioan 1:12).

c. Puterea m`ntuirii (2 Corin-teni 5:17).

4. Oamenii — <fiec[ruia carecrede, înt`i a iudeului, apoi agrecului>.a. Credin\a care vine în urma

auzirii (Romani 10:17).b. Credin\a scriptural[ (Evrei

11:1, 6).c. Credin\a m`ntuitoare (Efe-

seni 2:8,9; cf. Joan 5:24).

CONCLUZIE:Evanghelia este gratuit[. Pre\ul

pentru m`ntuirea noastr[ a fostpl[tit. Tot ce trebuie s[ facem estes[ accept[m acest dar. Dup[ cesuntem m`ntui\i nu trebuie s[ nefie ru=ine de Isus Hristos.

—Croft Pentz, Union, New Jersey

INTRODUCERECuv`ntul aleluia—l[uda\i peDomnul—se g[se=te de sute deori pe tot cuprinsul Cuv`ntuluilui Dumnezeu =i apare de aseme-nea aproape neschimbat în multelimbi. L[uda\i pe Domnul sublini-az[ c`teva din principiile foarteimportante ale laudei.

MESAJ:1. Oportunitatea noastr[.

a. Lauda este potrivit[ (Psalmul107:8).

b. Lauda aduce victoria (2 Cro-nici 20:21,22).

c. Lauda aduce prezen\a luiDumnezeu (Psalmul 22:3).

d. Lauda îi caracterizeaz[ peoamenii lui Duimnezeu (Isaia38:19).

e. Lauda trebuie s[ fie continu[(psalmul 34:1).

f. Lauda trebuie dat[ lui Dum-nezeu pentru toate lucrurile(1 Tesaloniceni 5:18).

2. Obliga\ia noastr[.

a. Unii se pl`ng, în loc s[-I dealaud[ lui Dumnezeu (Numeri11:1).

b. Unii uit[ s[-I dea laud[ (Luca17:17, 18).

c. Mul\i au fost exemple în a-Ll[uda pe Dumnezeu (Exod15:20,21; 2 Samuel 6:12-15;2 Cronici 5:11-14; Luca2:14).

3. Obiectivul nostru.

a. Lauda Îi apar\ine luiDumnezeu (Isaia 48:11).

b. Lauda nu trebuie s[ ne fiedat[ nou[ (Fapte 12:23).

c. Lauda nu trebuie dat[ oame-nilor (1 Corinteni 1:31).

d. Lauda ne preg[te=te pentruînchinarea din cer (Apocalipsa19:5,6).

CONCLUZIE:Ultimii cinci psalmi încep =i se

încheie cu porunca: L[uda\i peDomnul sau Aleluia. Vorbireanoastr[ trebuie s[ înceap[ =i s[ seîncheie în acela=i mod. Tr[ireaacestei porunci Aleluia! va face dinfiecare experien\[ un imn dedragoste =i din vie\ile noastre obinecuv`ntare pentru to\i cei pecare îi vom înt`lni.

—Adaptare dintr-o predic[de Charles H. Spurgeon

ALELUIA

O COLECÞIE DE ARTICOLE PENTRU LUCRÃTORII CREªTINI DIN ROMÂNIA

David Yonggi Cho

David Ravenhill

T. Ray Rachels

Charles B. Nestor

Gary B. McGee

Douglas A. Oss

Ascultã chemarea la rugãciune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1Pentru ca credincioºii sã-ºi gãseascã plãcerea în Dumnezeu ºi sã umble zilnic în plinãtatea Lui,ei trebuie sã aibã un pãstor care sã-i conducã la ape de odihnã ºi sã trãiascã împreunã cu ei larâul vieþii.

Cãutarea intimitãþii cu Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6Þi-a furat cumva viaþa aglomeratã de lucrãtor puterea spiritualã? Aici vei gãsi paºii necesari pentru restaurarea autoritãþii la amvon.

Fãrã amvon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Celelalte laturi ale vieþii personale a lucrãtorului contribuie extraordinar de mult la realizarea împlinirii în lucrare.

Studiul personal—coloana vertebralã a unei lucrãri publice eficiente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Mesajul amvonului creºte din pepiniera studiului personal.

Toate lucrurile sunt posibile, crede numai!Moºtenirea trezirii lui Smith Wigglesworth . . . . . . . . . . . . . . . 21O expunere succintã a vieþii ºi lucrãrii legendarului Smith Wigglesworth, numit ºi „Apostolul credinþei“.

Ungerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Unelte pentru lucrãtori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Schiþe de predicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

ESURSE ESURSE SSPIRITUALETOAMNA 1999

Volumul III, Num]rul doi

Sunt convins cã trãsãturile de caracter ale unui lucrãtor bun sunt, înproporþie de 80 - 90 la sutã, aceleaºi cu trãsãturile de caracter aleunui creºtin bun. Rugãciunea, integritatea, studiul biblic personal, ºiplinãtatea Duhului Sfânt sunt necesare atât în viaþa lucrãtorilor cât ºiîn viaþa membrilor bisericii. Acestea sunt elemente fundamentale, pe care dacã le neglijãm o facem spre pieirea noastrã.

Cultura în care trãim, atât cea din bisericã, cât ºi cea din afarã,pretinde o mai mare transparenþã a integritãþii ºi caracterului lucrãtorului decât în oricare altã vreme. De la cel mai tânãr pânã la cel mai bãtrân, oamenii nu sunt dispuºi sã asculte un predicator al cãrui caracter ridicã semne de întrebare.

Viaþa personalã a lucrãtorului, deºi este vitalã pentru bisericã ºi publicul general, este ºi mai importantã pentru familia lui. Aici, înviaþa de fiecare zi, sunt testate adevãrurile pe care le-am predicat dela amvon. Dumnezeu sã ne ajute sã trecem acest test.

Oricât de importantã este viaþa personalã a lucrãtorului în influenþa-rea vieþilor membrilor familiei sale ºi ale celorlalþi oameni, aceastãinfluenþã nu poate fi comparatã cu impactul ei asupra propriei fiinþe.Cât de tragic trebuie sã fie sã poþi sta înaintea adunãrii ºi sã nu poþisã te priveºti în oglindã. Cât de devastator este sã fii un propovã-duitor al mântuirii ºi sã pierzi în relaþia ta cu Dumnezeu. Noi trebuiesã avem întotdeauna înaintea noastrã preocuparea apostoluluiPavel—„ca nu cumva, dupã ce am propovãduit altora, eu însumi sãfiu lepãdat“.

Veniþi sã ne punem la inimã tema acestui numãr al revistei ResurseSpirituale. Vieþile noastre personale vor determina eficienþavieþilor noastre publice. Importanþa slujirii noastre de la amvon esteumbritã de importanþa relaþiei noastre personale cu Dumnezeu.Iacov a descoperit un adevãr extraordinar: când s-a trezit singur înprezenþa lui Dumnezeu a aflat cine era el cu adevãrat, ºi care eranumele sãu real.

Haideþi sã începem din nou, numai noi ºi Dumnezeu, ºi sã-I permitemDuhului Sfânt, Învãþãtorul nostru, sã ne înveþe din nou lecþiile debazã ale vieþii creºtine. Când El va fi mulþumit, atunci înseamnã cãnoi am învãþat bine ºi am practicat la fel. Atunci, ºi numai atunci,vom fi gata pentru amvon.

Charles T. Crabtree

Viaþa personalã a lucrãtorului

De asemenea, înãuntru

volumul iii, num]rul doi esurse...

Documents