RESURSE SPIRITUALE • 11

BB

O COLECÞIE DE ARTICOLE PENTRU LUCRÃTORII CREªTINI DIN ROMÂNIA

Thomas E. Trask

Charles T. Crabtree

Sam Farina

Randy Hurst

Gary J. Oliver

William P. Farley

Stanley M. Horton

Richard D. Dobbins

James K. Bridges

Interviu cu John Lindell . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1Prioritãþi Penticostale - Cheia unei Biserici Vibrante ,în Creºtere.

Secretul construirii unei bisericicâºtigãtoare de suflete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 Într-un fel, a câºtiga suflete ar trebui sã fie o bucurie,nu o trudã; o pasiune, nu o obligaþie; o emoþie, nu o povarã.

Cum sã-þi faci CHEMAREA lapocãinþã eficientã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9În momentul crucial al deciziei, lucrul cel mai important ºi de preþ este: sã aºtepþi, sã pledezi, sã convingi, sã impulsionezi ºi sã încurajezi, ca sã nu pierzi salvarea.

Pastorul Evanghelist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Înainte ca un pastor sã poatã motiva biserica sã meargã în afarã, trebuie el mai întâi sã ofere un model în evanghelizare.

Dezvoltarea unei lucrãri de slujirea familiei pentru biserica ta . . . . . . . . . . . . . . 14Având în vedere importanþa locului lui Dumnezeu în relaþiile sãnãtoase, o întrebare logicã este: Caree rolul bisericii în construirea familiilor puternice?

John Bunyan: Credinciosul cârpaci din Bedford . . . . . . . . . . 19Cine a fost John Bunyan ºi ce putem învãþa din viaþa lui?

Îmi voi zidi Biserica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Rezolvarea conflictelor din bisericã în mod creativ (Partea IV) . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Spiritul mercenar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

EESSUURRSSEEEESSUURRSSEE SSPPIIRRIITTUUAALLEEI A R N A 2 0 0 6

Num[rul 16

iserica ºi evanghelizarea

De asemenea, înãuntru

M[rturia curajoas[ de care credincio=iirom`ni au dat dovad[ de-a lungul deceniilor

de persecu\ie religioas[ a ]nsemnat un curaj dum-nezeiesc =i a fost un model pentru comunitateacre=tin[ din ]ntreaga lume.Cu o istorie at`t de profund[ este tentant s[ con-

tinui s[ te ui\i ]n urm[ la <trezirile de odinioar[>.Eu cred, oricum, c[ Dumnezeu ne cheam[ s[ neuit[m ]nainte. Cred c[ ne cheam[ s[ c[ut[m fa\aLui pentru o nou[ dorin\[ de a c`=tiga sufletelepierdute.Cum putem atunci s[ atingem urm[toarea ge-

nera\ie cu Evanghelia? Cum putem atingemul\imile de oameni de pe str[zile ora=elor =isatelor noastre? Cum putem s[ le ar[t[m c[ bise-rica nu este doar o tradi\ie, ci este un centruvibrant, un loc unde g[se=ti vindecare =i izb[vire?R[spunsul la multe din aceste ]ntreb[ri poate fig[sit ]n paginile acestei reviste, ]n timp ce citimfiecare articol ]ntr-un spirit de rug[ciune. O biseric[ nou-testamental[ nu trebuie s[ fie

doar una care se adun[, ci trebuie s[ fie =i una carese ]mpr[=tie. }n ]ntreaga lume evanghelizarea pen-tru c`=tigarea de suflete s-a schimbat de laevanghelizarea ]n mas[ la cea personal[. Ca =i li-deri, chemarea noastr[ este s[ ]mp[rt[=im lucrareade reconciliere cu ]ntreg trupul lui Cristos, d`nd

drumul evanghelismului din spatele amvonului ]nbiseric[. }ndemnul din Efeseni 4:11 =i 12 este c[noi trebuie s[-i echip[m pe TO|I credincio=ii cuuneltele necesare ducerii mesajului dragostei luiDumnezeu. Pavel scrie: „+i El a dat pe unii apos-toli, pe al\ii proroci, pe al\ii evangheli=ti, pe al\iipastori =i ]nv[\[tori; pentru des[v`r=irea sfin\ilor,]n vederea lucr[rii de slujire pentru zidirea Trupu-lui lui Cristos.>Ast[zi bisericile penticostale din Rom`nia

experimenteaz[ o cre=tere f[r[ precedent. Congre-ga\iile de peste tot din Rom`nia se ]nt`lnesc]nainte de fiecare serviciu religios pentru un timpspecial de rug[ciune. Acest zel sf`nt, ]mpreun[ cuinforma\ia din aceste articole, poate aprinde ]ninimile fiec[ruia o nou[ pasiune pentru cei pier-du\i. }n schimb, acea pasiune pentru cei pierdu\iva reverbera prin fiecare congrega\ie.}n Ioan 20:21 Isus S-a adresat fiec[rui credincios

c`nd a poruncit: <... Cum M-a trimis pe MineTat[l, a=a v[ trimit =i Eu pe voi>. }n momentul ]ncare ]ncepem s[ vedem sufletele oamenilorprin ochii lui Cristos, viziunea noastr[ pentru ceipierdu\i va deveni <each one -reach one>*.

Dr. David Paul Kast

* fiecare va atinge o persoan[

BISERICA ºiEVANGHELIZAREAEEddiittoorriiaall

RReessuurrssee SSppiirriittuuaalleeRevist[ publicat[ trimestrial de

LIFE PUBLISHERS INTERNATIONALStr. Ady Endre, nr. 33, 410002 Oradea, România

Tel. (0259) 236264, (0744) 624236, Fax (0259) 447180 E-mail: liferom@rdslink.ro, Web site: www.liferomania.ro

Colectivul de redac]ieRedactor =ef: Bill L. WilliamsCoordonator: Ioan BogdanTraduc[tor: Daniel Bago=iTehnoredactor: Cornelia Costi

Articolele din aceastã revistã au fost selectate ºi traduse din Enrichment—un jurnal pentru pastori ºi lideri creºti-ni. © Consiliul general al Assemblies of God, SUA.

IMPORTANT: Având în vedere c[ unii cititori ai revistei ne-au solicitat numere suplimentare, anun\[m pe aceast[ cale c[ pentru con-tinuarea public[rii revistei contribu\iile dumneavoastrã sunt binevenite. Cheltuielile pentru o revist[ sunt de 20.000 lei (ROL) =i aceast[sum[ poate fi depus[ de cei care doresc în contul nr. 874.1/ROL al lui LIFE PUBLISHERS INTERNATIONAL, deschis la BCR Oradea.

ISSN 1454 – 1750

RESURSE SPIRITUALE • 11

InterviuCU JOHN LINDELL

Modul în care poate creºte o bisericãde la 42 de persoane, care în 1991 seaduna într-o librãrie creºtinã, la4200 de membri în 2001, care seadunã într-un complex de miliardede dolari, nu este altceva decât ominune. Scurta istorie a acestei bise-rici ne reaminteºte faptul cã laDumnezeu e ºi puterea ºi înfãptuireade pãtrundere în leagãnul umani-tãþii pentru a înfãptui miraculosul -o extraordinarã demonstraþie asuveranitãþii ºi mãreþiei Sale. Deºiacest interviu nu este o relatare amodului în care a trecut biserica dela stadiul copilãriei la cel al matu-ritãþii, puncteazã câteva prioritãþipenticostale care au fãcut ca Aduna-rea lui Dumnezeu James River sãdevinã biserica ce a crescut cel mairapid din cadrul Assemblies of Godîntre anii 1991 ºi 2000. Thomas E.Trask i-a fãcut o vizitã lui JohnLindell, pastor principal laAdunarea James River din Spring-field, Missouri, pentru a discutadespre aceste prioritãþi ºi despremotivul pentru care ele suntimportante pentru misiunea biseri-cii penticostale.

CARE CREDEÞI CÃ A FOST MOTIVUL CEA DUS LA CREªTEREA ADUNÃRII LUIDUMNEZEU JAMES RIVER?LINDELL: Sunt convins cã aceastãcreºtere s-a datorat miºcãrii suve-rane a Duhului lui Dumnezeu.Apoi, oamenii s-au dedicat unorprincipii de bazã. Ei simt cu ceipierduþi ºi au ales mai degrabã sãse dãruiascã slujirii altora, decâtsã fie simpli spectatori. Evanghe-lizarea a fost mereu punctul cen-tral al vieþii ºi lucrãrii bisericii.

OAMENII URMEAZÃ UN LIDER. CE AÞISIMÞIT PE MÃSURÃ CE AÞI FOST MAR-TOR LA CREªTEREA EXTRAORDINARÃ AACESTEI BISERICI?LINDELL: Oamenii mã întreabãdacã am o viziune pentru biseri-cã, ºi le rãspund cã nu sunt chiarun vizionar, dar vreau ca în 10ani de acum înainte biserica sã seîntãreascã ºi sã se conformezeîn absolut tot principiilor pe carele vedem în biserica NouluiTestament.

CARE ESTE AVANTAJUL CONFORMÃRIIMODULUI DE SLUJIRE ÎN BISERICA DEAZI MODELULUI SCRIPTURAL?LINDELL: Sunt multe teorii înziua de azi despre cum sã conducio bisericã. Dacã un pastorîncearcã sã copieze modul de slu-jire al altor biserici, dar acestemodele nu se potrivesc personali-tãþii bisericii pe care o pãstoreºte,oamenii sunt buimãciþi. Dacã,însã, un pastor se bazeazã pemodelul biblic, îi va învãþa peoameni autoritatea Scripturii.Unui pastor îi creºte autoritateade conducãtor pentru cã poatespune: „Aceasta nu este ideeamea, ci a Bibliei.“ Sunt multeavantajele unei lucrãri bazate peBiblie, care se concentreazã pelucrurile fundamentale.

MENÞINEÞI O PUTERNICÃ TRADIÞIEPENTRU SERVICIUL DE DUMINICASEARA. DE CE?LINDELL: Multe din bisericilenoastre s-au orientat spre lucrãrispeciale duminica. Adulþii suntîntr-o parte a bisericii pentruªcoala duminicalã în timp ce

Prioritãþi Penticostale - Cheia unei Biserici Vibrante, în Creºtere

[continuare în pag. 6]

THOMAS E. TRASK

JOHN LINDELL

S

22 • IARNA 2006

PILDA CELOR DOUà CARTIERESpringfield, Missouri, este un oraº fru-mos adãpostit de munþii Ozark. Estegazda multor afaceri fructuoase ºi amultor iniþiative religioase. Springfieldeste sediul pentru Assemblies of God,al magazinelor Bass Pro, un adevãratcampion al magazinelor de articolesportive. Acestor magazine li se alãturãºi nenumãrate lacuri frumoase dinzona Springfield/Branson.

Printre prietenii mei care au vizitatoraºul Springfield pentru a vedea ºimagazinele Bass Pro este ºi un om deafaceri destul de înstãrit, care susþine cãa trecut pe acolo o datã sau de douã oridatoritã insistenþei prietenilor. El nueste deloc interesat de pescuit, aºadarechipamentul ce l-ar fi putut cumpãrastã încã intact pe rafturile magazinelor.Barca nou-nouþã pe care ar fi putut-ocumpãra stã pe podeaua sãlii de expozi-þie. ªi peºtii pe care i-ar fi putut prindeîn lacurile din apropiere înoatã în con-tinuare neatinºi.

Un alt prieten care locuieºte înSpringfield nu este chiar ca celãlaltprieten al meu, însã peºtii nu sunt însiguranþã nicãieri în acea regiune. Eleste un pescar dedicat, pe care lipsaechipamentului adecvat nu-l împiedicãsã prindã peºte. Obiºnuieºte adesea sãmeargã la magazine ca sã cumpere ceeace are nevoie ºi sã treacã peste ceea cenu poate sã îºi permitã.

Ambii prieteni au în posesie echipa-mente înlocuitoare de pescuit ºi suntîncurajaþi de lacurile pline cu peºti.Amândoi ar putea fi niºte pescari pro-fesioniºti, însã doar unul alege sãprindã peºte. Aici se aflã secretul uneibiserici capabile sã câºtige suflete.

Nu a fost întâmplãtor faptul cã Isusa început sã-ªi clãdeascã propria Bise-ricã, alegând un numãr de ucenici dinrândul pescarilor. Chemarea Lui pen-tru acei oameni a inclus ºi o promisi-une care i-a interesat: „Veniþi dupãMine ºi vã voi face pescari de oameni“(Mat. 4:19). El practic le spunea, „Moti-vaþia ºi îndemânarea voastrã în cepriveºte pescuitul determinã dinamicadupã care Mã uit în ceea ce priveºtenoua industrie a pescuitului.“

Fiecare credincios ar trebui sã-Lurmeze pe Domnul, devenind astfel larândul sãu un exemplu pentru alþii.Din moment ce fiecare bisericã arecredincioºii ei, numiþi martori, estelogic sã ne aºteptãm ca fiecare bisericãsã câºtige suflete. Din pãcate nu esteîntotdeauna aºa. Mult prea mulþi cre-dincioºi, incluzând clericii ºi laicii,sunt neîncrezãtori în oportunitatea dea câºtiga suflete. Dacã Isus a promiscã-i va face pe ucenicii Sãi pescari deoameni, atunci se ridicã întrebarea:dacã cei care nu fac lucrul acesta suntsau nu urmaºi ai lui Dumnezeu.

Într-un fel, a câºtiga suflete ar trebui sãfie o bucurie, nu o trudã; o pasiune, nu

o obligaþie; o emoþie, nu o povarã.

DORINÞA DE A CªTIGA SUFLETEO bisericã care îºi doreºte sã aibã maimulte suflete începe cu a vrea, înaintede a ajunge la cum. Prietenul meu carenu pescuieºte ar putea fi ocãrât, sauinstruit împotriva voinþei sale, ca sãºtie cum sã prindã peºte ºi despreechipamentul necesar; dar nu ar ieºibine. Dorinþa de a vrea ar trebui sã se

construirii unei biserici câºtigãtoare de suflete

DE CHARLES T. CRABTREE

ecretul

Mult prea mulþi

credincioºi, inclusiv

clericii ºi laicii, sunt

neîncrezãtori în ºansa

de a câºtiga suflete.

RESURSE SPIRITUALE • 33

Biserica câºtigãtoare de suflete începe cu VVRREEAAUU SSÃ

înainte de a merge mai departe la CCUUMM SSÃ

44 • IARNA 2006

nascã în sufletul sãu. Pescuitul artrebui sã devinã o dorinþã. Trebuiesã ajungã un factor semnificativ înviaþa noastrã.

Cum e posibil sã-l fac pe prie-tenul meu dezinteresat de pescuitsã devinã un pescar adevãrat? Cumpot sã-i motivez pe credincioºi sãcâºtige suflete? Cum pot liderii sãcreeze o bisericã câºtigãtoare desuflete când nu sunt pasionaþi îna-ºi atinge scopul.

Totul începe cu naºterea ºi re-înnoirea pasiunii. Într-un fel câºti-garea de suflete trebuie sã devinã obucurie, nu o trudã, o pasiune nu oobligaþie, o emoþie, nu o povarã.

MOTIVAÞIA PENTRUCªTIGAREA DE SUFLETEAr trebui sã ne aducem aminte cãbucuria Domnului este tãria noas-trã. Acest principiu stã la bazamotivãrii câºtigãrii de suflete.

Când Isus a spus: „Vã voi facepescari de oameni,“ el le ofereaucenicilor Sãi o viaþã mai bunã.Înainte sã vinã Isus, ei erau mulþu-miþi sã prindã un anume fel depeºte. Viaþa lor se limita la domeni-ul pescuitului, putând astfel supra-vieþui. Isus a venit al ei cu o nouãbazã de a trãi, astfel ca ºi ceilalþi sãpoatã trãi.

Nici un pastor sau lider spiritualnu-i va putea motiva vreodatã pecredincioºi sã câºtige suflete, fãcân-du-i sã se simtã vinovaþi, presaþi sausiliþi. Singurul mod prin care cre-dincioºii pot sã câºtige suflete estesã exprimenteze bucuria ºi împli-nirea de a-i îndruma pe ceilalþicãtre Cristos.

Singurul mod prin care credincioºiipot sã câºtige suflete este sã experi-menteze bucuria ºi împlinirea de a-i

îndruma pe ceilalþi cãtre Cristos.

Creºtinii vor fi motivaþi sãdevinã câºtigãtori de suflete doarde cãtre câºtigãtorii de suflete. Prie-tenul meu dezinteresat nu se vaapuca singur de pescuit. Doar a-tunci va fi interesat când cineva lacare þine va începe sã-ºi mãr-turiseascã fiorul ºi satisfacþia de aprinde peºte. El nu se va îndreptaniciodatã singur spre lac sã pes-cuiascã doar pentru cã cineva, carenu pescuieºte, îi va spune sã facãasta. Nu va vrea neaparat sãcumpere o barcã dacã va auzi doarpoveºti de groazã despre pescuit -un om care s-a chinut 8 ore, care ascãpat dupã ce barca s-a scufundatºi toatã lumea a suferit în urmatraumei.

Principalele motive pentru carenu sunt destui câºtigãtori desuflete:

1. Nu avem destui pastori ºi lidericâºtigãtori de suflete. Dacã câºtigareade suflete nu este o pasiune ºi obucurie în viaþa de lider, atuncicu siguranþã nu are ce cãuta învieþile celor care îi urmeazã.Oamenii nu sunt interesaþi de ade-vãruri teoretice.

2. Noi îi conducem pe oameni maidegrabã printr-un sentiment devinovãþie decât printr-un modelatrãgãtor ºi efectiv de îndrumare.Mulþi oameni sunt descurajaþi depredicatori ºi profesori care porun-cesc, dar îºi încalcã promisiunile.

3. Câºtigãtorii de suflete vorbescprea mult de eºecurile lor ºi nu daudovadã de eficacitate. Poþi sã îþiimaginezi cât de motivaþi vor finoii credincioºi când vor auzi deuºi trântite în nas, de mãrturiirefuzate, de statistici care aratã câtde puþini se roagã pentru cei pãcã-toºi sunt într-adevãr credincioºi.Îmi aduce aminte de proverbialaineficienþã a vânzãtorului de

EEvvaanngghheelliizzaarreeaa::Un component major în creºterea bisericii

Rezultatele obþinute în urma unui studiu fãcut la finalul unei evanghelizãrinaþionale au arãtat diferenþe importante în atitudinile ºi comportamentulpastorilor ºi a celor laici din biserici în diferite faze ale prezenþei în creºteresau declin.

În creºterea bisericilor:• Evanghelizarea este o prioritate a pastorului. Pastorii acestor biserici încreºtere considerã evanghelizarea ca fiind una din cele 3 prioritãþi ale lor,spre deosebire de alþii care au rãmas la acelaºi nivel sau rata a scãzut (42%vs. 29%).

• Pastorii sunt ei însuºi activi în evanghelizare ºi mai mult conºtienþi de acesteprograme. Pastorii din bisericile în creºtere sunt 50% asemãnãtori cu cei dinbisericile care stagneazã sau sunt în declin în ceea ce priveºte conducereacuiva la Cristos în ultimele luni (46% vs. 30%).

• Se predicã tot mai multe mesaje despre mântuire. Conform laicilor, cele maimulte mesaje cu invitaþie la mântuire sunt predicate în bisericile care cresc(65% vs. 51%).

• Eforturile evanghelistice sunt mai mult decât o prioritate ºi mai bine organi-zate. Laicii din bisericile care cresc sunt mai capabili sã evalueze rata efor-turilor de evanghelizare cele mai recente ca fiind excelentã (30% vs. 15).

• Cei laici se vãd parte a echipelor de evanghelizare. Laicii din bisericile încreºtere cel mai mult nu sunt de acord cu faptul cã „în primul rând pastoruleste responsabil cu evanghelizarea“ (83% vs. 72%). Ei sunt mai degrabã deacord în a percepe întreaga bisericã ca fiind „echipa evanghelisticã.“

În menþinerea sau declinul bisericilor:• Pastorii nu sunt atât de apropiaþi de cei necredincioºi. Pastorii din bisericilecare nu se dezvoltã nu se întâlnesc în societate cu cei necredincioºi (13% vs.6%).

• Pastorii îi vãd pe oamenii din bisericã ca necooperanþi. Pastorii din bisericilecare nu cresc considerã ºi mai mult decât alþii cã suportul oamenilor pentruprogramele de evanghelizare este „sãrac“ (37% vs. 17%).

• Pastorii ºi cei laici se simt vinovaþi, sau cel puþin simt o deficienþã în bisericilelor. Pastori ai bisericilor care nu cresc sunt de acord faþã de alþii cu afirmaþia,„Mã simt vinovat pentru cã nu-i cãlãuzesc pe oameni la Cristos în mod regu-lat“ (47% vs. 33%).

- Adaptat din Studiul cu privire la evanghelizarea naþionalã, prelucrat de MaryEllen Knapka (Carol Stream, Ill.:Cti, Iunie 1995) 32-36. Folosit cu permisiune.

www.liferomania.ro RESURSE SPIRITUALE • 55

mãturi care a bãtut la uºi între-bând: „Nu-i aºa cã vreþi sãcumpãraþi o mãturã?“

CªTIGAREA UNUI SUFLETPRIN EXEMPLUBiserica câºtigãtoare de sufleteîncepe cu un câºtigãtor de sufleteentuziast ºi influent. În bisericã nueste un om mai influent decât pas-torul. Pastorii pot sã aibã bisericiinfluente dacã la rândul lor suntcapabili sã câºtige suflete de laamvon sau din afara amvonului.

Credincioºii sunt sãtui sã li sespunã ce sã facã. Trebuie sã li searate cum sã fie niºte martori efec-tivi, cum sã câºtige suflete chiar ºipe stradã. O renaºtere a întãririispirituale din biserici va avea locatunci când liderii spirituali vordeveni ei înºiºi pescari de oameniîn afara amvonului ºi vor împãrtãºibucuria ºi satisfacþia acestor noiexperienþe de la amvon.

Pastorii pot sã aibã biserici influente dacã la rândul lor sunt

capabili sã câºtige suflete din amvonsau din afara amvonului.

Cea mai eficientã motivaþie în acâºtiga oamenii care sã-i înveþe pealþii sã-L urmeze pe Cristos nu estepredicare despre câºtigarea unuisuflet, ci povestind despre acestlucru. Am vãzut acest lucrul la ne-sfârºit în propria mea predicã.Când predicam, vorbeam desdespre cum sã câºtigãm un suflet lacredinþã, dar am avut mai multsucces când le-am povestit celordin adunare despre un sufletpe care l-am îndreptat înspreDumnezeu sãptãmâna trecutã.

Nu vã puteþi da seama cebucurie am simþit atunci cândoamenii pe care i-am botezat auvenit la mine ºi mi-au mulþumitpentru cã i-am îndrumat cãtreCristos, la locul lor de muncã, înfamilia lor. În acele momenteadunarea se putea relaþiona la mineca martor al lui Cristos cu toate cãeram pastor. Ca un sub-pastor,eram capabil sã le spun cu autori-tate, „Urmaþi-mã pe mine cum Îlurmez pe Cristos, ºi vã voi ajuta sãdeveniþi pescari de oameni.“

CHEI PENTRU O BISERICÃCªTIGÃTOARE DE SUFLETE

1. Biserica câºtigãtoare de suflete

are lideri capabili sã câºtige la rândullor ºi pe alþi credincioºi. Ei creeazã înceilalþi o sete pentru a devenifiecare un martor eficient.

2. Biserica câºtigãtoare de sufletepermite celor care împãrtãºesc acelaºicrez sã împartã bucuria ºi mãrturia cuadunarea. Ar fi bine ca pastorii sãaibã o boxã pentru martori sau ungeam prin care sã atragã credin-cioºii - un timp pus deoparte încadrul seviciului pentru a da prile-jul altora sã împãrtãºeascã bucuriade a câºtiga oameni.

3. Un pastor va oferi oportunitatesufletelor sã vinã la Cristos în cadrulfiecãrui serviciu. Chemãrile de laaltar sunt o prioritate în bisericilepenticostale. Chiar dacã nu ar veninimeni la altar, putem vorbi totuºide o victorie, deoarece altarele leamintesc oamenilor de ce existãbiserica. Bineînþeles cã atunci cândun suflet rãspunde, bucuria de pepâmânt devine bucurie în cer.

4. Biserica câºtigãtoare de sufleteare lucrãtori eficienþi ai altarului.Pregãtirea slujitorilor de amvoncreeazã câºtigãtori de suflete. Dacãoamenii învaþã cum sã-i facã pesemenii lor sã-L cunoascã peCristos ca Salvator de la amvon,atunci vor putea face lucrul acestaºi într-o maºinã, într-o cofetãrie sauîn colþiºorul unui birou.

În urmã cu ceva timp predicamîntr-o astfel de bisericã unde cântaun cor minunat. Am aflat cãoamenii care doreau sã facã partedin cor trebuiau sã treacã de oprobã muzicalã ºi sã participe la treisesiuni de instruire înainte de aputea sã cânte în cor în faþa altaru-lui. Când am fãcut chemarea laaltar, coriºtii au ieºit de la locurilelor ca sã-i întâmpine pe cei careveneau la Cristos. Nu este demirare cã aceastã bisericã este înplinã dezvoltare.

Creºtinii vor fi motivaþi sã câºtige suflete numai de cãtre

câºtigãtorii de suflete.

Recent unii dintre nepoþii meiau fost în vizitã la mine. De abia aajuns la uºã, cã s-a ºi rugat de minesã mergem la pescuit. Am mersîmpreunã în locul în care fuseseînainte ºi am luat momeala. Înmomentul acela nu am pututmerge cu el, dar oare l-a oprit aceas-ta? Oh, nu! El împreunã cu bunica

au cumpãrat câteva râme, au luatcâþiva þãruºi ºi a mers la pescuit. Nuau prins foarte mulþi peºti, dar auprins mai mult decât mine. El areuºit, un bãiat de 6 aniºori, cu obâtã, un cârlig ºi o râmã.

E posibil sã fi început sã citeºtiacest articol cu dorinþa de a gãsi noiidei ºi tehnici de a construi o bise-ricã câºtigãtoare de suflete. Sper caDuhul lui Dumnezeu sã vã fi atrascu secretul de a construi o astfel debisericã - dragostea pentru sufletelepierdute împreunã cu invitaþiaDomnului de a merge la pescuit.

Pentru mine, parabola celordouã cartiere din Springfield esteuna profundã. Ambele magazinesunt pline de articole pentru pes-cuit. Ambele instituþii sunt centrede echipare pentru pescari, totuºinici un magazin nu poate crea unpescar. Ele au valoare doar pentrucei care vor cu adevãrat sã pes-cuiascã. Dacã vreodatã veþi vrea sãcumpãraþi ceva din magazineleBass Pro vã recomand sã le vizitaþi.Vã vor oferi cele mai noi echipa-mente tehnice. Cei care lucreazãaici sunt gata sã-i ajute pe cei cesunt cu adevãrat interesaþi.

Dacã vreodatã vei avea dorinþasã fii un câºtigãtor de suflete, îþirecomand sã-i contactezi pe cei dela Assemblies of God. Îþi vor oferisprijin ºi cele mai recente materi-ale. Fiecare departament de la copiila seniori este eficace în a-i ajuta pecei care vor într-adevãr sã se dedicecâºtigãrii de suflete.

Dacã nu ai interes în a pescuipentru biban sau pentru oameni,nici o organizaþie nu îþi poate fi defolos. Dacã chiar veþi dori acestlucru veþi gãsi o modalitate de aface lucrul acesta chiar dacã pas-torul nu va putea sã vã însoþeascã.Doar o undiþã, un cârlig, o râmã ºio bunicã vã vor fi de ajuns.t

Charles T.Crabtree esteasistent general supraintendent Assemblies ofGod.

66 • IARNA 2006

tinerii ºi copiii în altã parte a bise-ricii. În acest proces am despãrþitfamiliile în timpul serviciilor deduminicã. În timp ce Dumnezeu îiatinge pe copii în timpul acestorprograme pentru copii, ei au totuºinevoie sã petreacã timp cu adulþii.Noi ne-am gândit cã vom pierdemoºtenirea bisericii dacã împie-dicãm participarea copiilor alãturide adulþi. Când fiecare experi-menteazã acelaºi lucru, simþindatingerea Duhului Sfânt, se trans-mite o anume moºtenire. De aceea,serviciul de duminicã este foarteimportant la James River. Esteserviciul la care familiile se potînchina împreunã lui Dumnezeu.

Un alt motiv pentru care servi-ciul de duminica seara este atât deimportant este acela cã oferã oame-

nilor oportunitatea de a petrece untimp împreunã în jurul Cuvântuluilui Dumnezeu, unde DuhulDomnului le poate vorbi în moddeosebit, fiecãruia dupã nevoia lui.

CUM FACEÞI PLANUL PENTRU SERVICIULDE DUMINICA SEARA?LINDELL: Depun toate eforturilepentru a face din serviciul deduminica seara unul important.Am înþeles faptul cã ceea ce esteimportant pentru mine ca ºi pastoreste important ºi pentru bisericã.

Avem un cor ºi o orchestrã mare,care ºi-au luat angajamentul sã fieacolo în fiecare duminicã seara.Este un angajament extraordinardin partea lor. Sunt recunoscãtor sãam un dirijor ºi un cor care estegata sã facã acest sacrificiu. Dau deasemenea o prioritate deosebitã ºimesajului. Nu vreau sã predic dupão schiþã mai veche duminica seara.

PREDICILE DUMNEAVOASTRÃ AUDEVENIT O PECETE PENTRU SLUJIREADUMNEAVOASTRÃ. CUM REUªIÞI SÃVENIÞI MEREU CU CEVA ÎNVIORÃTOR ÎNPREDICILE DUMNEAVOASTRÃ?LINDELL: Îmi place sã citesc ºi sãstudiez. Comentatorul Adam Clarkspunea: „Trebuie sã studiezi pânã lamoarte ºi sã revii apoi la viaþã“.Aceasta este chemarea pastorului

în modul în care o cere NoulTestament. Apostolii spuneau: „Iarnoi vom stãrui necurmat în rugã-ciune ºi în propovãduirea Cuvântu-lui“ (Fapte 6:4). Nu se poate capastorii sã neglijeze aceste lucruri.Ei trebuie sã hotãrascã care le vor fiprioritãþile. Eu am hotãrât sã mãconcentrez pe rugãciune, propovã-duirea Cuvântului ºi pe dezvoltareade lideri.

Încã de pe vremea când bisericaera mai micã m-am bazat pe ceeace numesc neglijare planificatã.

Mi-am propus sã neglijez oricealtceva pânã mi-am terminatmesajul. Studiez marþea dimineaþa,miercurea toatã ziua, vinereadimineaþa ºi sâmbãta pânã termin,ceea ce înseamnã de obicei spreamiazã. Petrec de-a lungul sãp-tãmânii aproximativ între 8 ºi 10ore pentru pregãtirea predicii. Dacãeste un subiect mai dificil îmi poatelua cam 18 ore. Prioritatea din tim-pul sãptãmânii este, pentru mine,sã mã asigur de faptul cã am sufi-cient timp pentru pregãtirea uneipredici. Dacã nu sunt destul depregãtit, oamenii vor considera cãprimesc fãrâmituri, ºi vor simþi cãserviciile de duminica seara nusunt deloc importante.

O ALTÃ TRADIÞIE DEOSEBITÃ ÎN BISERICADUMNEAVOASTRÃ ESTE ÎNTÂLNIREA DERUGÃCIUNE DIN TIMPUL SÃPTÃMÂNII.CUM A LUAT FIINÞÃ?

LINDELL: La o conferinþã a Semi-narului Teologic al Adunãrii luiDumnezeu, unul din vorbitori aspus: „Oamenii vorbesc de rugãciu-ne în ºcoli, dar noi nu avem unasemenea timp în bisericã. Sãîncepem sã avem un astfel de timpîn bisericã ºi apoi vom vorbi ºidespre altele.“ Am plecat de acolomustrat în cugetul meu. JamesRiver e o bisericã bunã, în care seîntâmplã multe lucruri bune, darnu îi învãþasem pe oameni sã seroage. Spurgeon spunea: „Dacã

Interviu CU JOHN LINDELL[continuare din pag. 1]

Dacã nu îi învãþasem peoameni sã se apropie cuîndrãznealã de tronulharului lui Dumnezeu învreme de nevoie, atuncice îi învãþasem?—Lindell

Dumnezeu este aproape de o bise-ricã, aceasta nu poate face altcevadecât sã se roage. Unul din semnelecare indicã faptul cã Dumnezeu nueste aproape de o bisericã este moli-ciunea în rugãciune.“

Sã vã spun sincer, nu ºtiam cumsã conduc biserica spre asemeneatimp de rugãciune. I-am cerutDomnului sã îmi arate ce se poateface în aceastã privinþã. Mi-am datseama în cele din urmã cã dacãvreau ca biserica sã aibã asemeneamomente speciale de rugãciune, vatrebui sã le introducem în timpulîn care biserica este adunatã laînchinare, datoritã faptului cãoamenii sunt adesea ocupaþi. Amîncercat sã începem un timp derugãciune dimineaþa, dar oameniinu au venit.

Miercurea seara eram mai multde 400 de persoane adunate laînchinare, iar Dumnezeu nebinecuvânta. Am întrebat comite-tul bisericii ce pãrere are despreintroducerea rugãciunii în serviciulde miercurea seara. Ei mi-aurãspuns: „Oamenii te iubesc, John,ºi te vor urma. Dar în ºase luni se vaînjumãtãþi numãrul celor care vinla bisericã. Trebuie sã îþi înþelegiputerile. Dumnezeu binecuvân-teazã ceea ce faci tu miercureaseara. Dacã ceva nu e rupt, nuîncerca sã repari.“

Dar nu puteam renunþa la ideeacã noi nu ne rugam destul. Dacã nuîi învãþasem pe oameni sã seapropie cu îndrãznealã de tronulharului lui Dumnezeu în vreme denevoie, atunci ce îi învãþasem?

Am ajuns în punctul la carele-am spus celor din comitet: „ªtiuce este mai bine pentru bisericã.“

Am încercat sã spun la JamesRiver: „Doamne, voi asculta întotul de ceea ce îmi vei spune.“ Amsimþit cã dacã nu voi introducerugãciunea în serviciul de mier-curea seara voi fi neascultãtor faþãde Dumnezeu.

DESCRIEÞI-NE CE AÞI SIMÞIT ªI AÞIÎNVÃÞAT PE MÃSURÃ CE AÞI CONDUSBISERICA ÎN RUGÃCIUNE.LINDELL: Pastorul Cho spunea cãpastorul este cel care trebuie sã

conducã biserica în rugãciune. Euam spus: „Doamne, condu Tu bise-rica în rugãciune.“ Eu provin din-tr-un mediu presbiterian care sebazeazã pe un plan. Numai gândulla faptul cã va trebui sã aºtept sãvãd ce va face Dumnezeu mã neli-niºtea. Sã fiu sincer, în primul anam fost speriat de moarte.

În acel prim an am închiriat ocamerã la un hotel unde am postitºi m-am rugat toatã ziua. Am zis:„Doamne, dacã nu mi Te araþi, nuam nimic, ºi ideea aceasta se varisipi într-o clipã. Dar dacã Tu ieiparte la întâlnirile noastre, oameniinu se vor sãtura niciodatã de asta.Doar Tu poþi transforma oamenii.“

Au fost momente când la întâl-nirile de rugãciune simþeam cã neaflãm pe niºte roþi pãtrate careîncercau sã se punã în miºcare.Mergeam uneori acasã descurajatde lipsa intensitãþii din seararespectivã sau de faptul cã Duhullui Dumnezeu nu miºca nimic.

Alteori aceste întâlniri erauincredibil de glorioase. Oameniiveneau la bisericã dupã o ziobositoare ºi simþeau prezenþa luiDumnezeu. Realizau cã Dumnezeueste Cel care oferã gustul a ceea cepoate deveni întâlnirea de rugãciu-ne. Este o putere ce vine în viaþa lordupã ce au petrecut timp în prezen-þa lui Dumnezeu. A doua zi dimi-neaþa mã trezesc înviorat de putereaprimitã la întâlnirea de rugãciune.Dumnezeu face în viaþa mea niºtelucruri extraordinare dupã acesteîntâlniri care mã reînnoiesc într-unmod neegalat de nimic altceva.

Am învãþat cã ia timp sã îi înveþipe oameni sã se încreadã înDomnul ºi sã aibã o întâlnire realãcu El. Le cerem oamenilor sãpetreacã o orã ºi jumãtate în rugã-ciune miercurea seara în timp cemedia timpului de rugãciune aunui pastor este de 15 minute pe zi.Rugãciunea este o disciplinã ce tre-buie învãþatã ºi care ia timp.

Am înþeles de asemenea cãîntâlnirile de rugãciune sunt ca unbebeluº care începe sã meargã sin-gur, apoi ajunge la grãdiniþã, ºi maiapoi la ºcoalã. Noi ne aflãm în sta-diul de grãdiniþã în ceea ce priveºte

rugãciunea. Dar va veni o zi în carene vom bucura de o dezvoltaredeplinã.

Avem aceste întâlniri de rugã-ciune de trei ani în cei 10 ani deexistenþã. Ceea ce m-a surprins celmai mult este faptul cã numãrulcelor care participã la aceste întâl-niri este în creºtere, nu în descreº-tere. Motivaþia acestor întâlniri derugãciune nu a fost niciodatãpentru ceea ce se va întâmplasãptãmâna aceasta sau anul acestala James River. Acum, când avemmai bine de 300 de întâlniri derugãciune þinute, cred cãDumnezeu spune: Acei oameni dela Adunarea James River au fostacolo ºi atunci când a fost cald saurece, ºi atunci când nu ºi-au doritasta. Ei s-au încrezut în Mine ºiM-au chemat. Mã voi întâlni cu ei.

CARE ESTE TIPARUL ÎNTÂLNIRILOR DERUGÃCIUNE DIN BISERICA DUMNEA-VOASTRÃ?LINDELL: De obicei avem un timpde închinare, în care îi ajutãm peoameni sã îºi concentreze minþileasupra lui Dumnezeu. Le înmânãmoamenilor atunci când intrã niºtecartonaºe. Oricine intrã poate com-pleta un asemenea cartonaº cumotive de rugãciune, pentru carene rugãm timp de o lunã.

Orice pregãtire pe care o facpentru serviciu este în rugãciune. Îiîngãdui lui Dumnezeu sã îmi punãpe inimã ceea ce vrea sã transmitãprin mine. Ofer un scurt devoþio-nal. De obicei îi ajutã pe oameni sãfie miºcaþi înspre ceea ce vreaDumnezeu sã facã în acea searã. Sepoate întâmpla sã existe o nevoiespecialã sau o tragedie sau o urgen-þã pentru care le cerem oamenilorsã se roage. Ne rugãm unii pentrualþii, dar avem ºi un timp indivi-dual în care fiecare se roagã luiDumnezeu pe scaun sau în faþã. Deasemenea, ne mai rugãm pentruoraºul nostru, pentru stat ºi pentruconducãtorii politici.

Pentru luna decembrie ne-amconcentrat rugãciunile pe un motivspecific. Ne rugãm pentru lucrurileîn care este implicatã biserica încomunitate cât ºi pentru salvarea

www.liferomania.ro RESURSE SPIRITUALE • 77

88 • IARNA 2006

numeroaselor persoane care vorvizita biserica noastrã în aceastãlunã. Anul trecut, luna decembrie afost luna în care au fost mântuitecele mai multe suflete în cadrul ser-viciilor de duminica dimineaþa.

Un alt lucru pe care îl fac este sãrecapitulez mesajul de duminicadimineaþa. De exemplu, chiar

acum studiem cartea Faptele Apos-tolilor. Sunt sute de persoane careau nevoie sã fie umplute de DuhulSfânt. Mã încurajeazã gândul cãmulþi oameni primesc botezulDuhului Sfânt ºi acest evenimentpoate avea un impact extraordinarasupra sud-vestului Missouri.

DE CE ESTE IMPORTANT ALTARUL PENTRU BISERICA DUMNEAVOASTRÃ?LINDELL: Datoritã faptului cãam crescut într-un mediu presbi-terian, am venit în Adunarea luiDumnezeu cu mai multe întrebãri.Cãutând în Scripturi ºi lãsând caDuhul lui Dumnezeu sã lucreze îninima mea, am început sã vãdvalabilitatea unor lucruri pe careoamenii le considerã depãºite,demodate - cum ar fi altarul. Laaltar are loc un moment deosebitde important în viaþa unei per-soane. Ei Îi spun lui Dumnezeu:„Doamne, ºtiu cã Tu eºti rãspunsulºi mã voi încrede în faptul cã Tuvei veni în întâmpinarea mea.“Acesta este începutul lucrãrii luiDumnezeu în viaþa oricui. Partea

mea din lucrarea pe care o înde-plinesc ca ºi pastor descreºte a-tunci când îi invit în faþa altarului.Doar Duhul lui Dumnezeu poateface ordine în viaþa oamenilor.

Cei care pun la îndoialã saudesconsiderã valabilitatea altaruluimã fac sã mã întreb dacã îºiamintesc de experienþele pe care

le-au avut ei la altar. Au fostmomente când m-am confruntatcu probleme dificile ºi am venit laaltar, unde Domnul m-a schimbat.A doua zi am fost plin de încrederecã Dumnezeu mi s-a descoperit ºim-a întãrit.

Îi chem pe oameni în fiecareduminicã dimineaþa sã îºi mãr-turiseascã public mãrturia înCristos la altar. Avem consilieripentru cei care vin în faþã ºi seroagã cu ei - acest lucru ne ajutã sãstabilim o relaþie deosebit de im-portantã chiar de la începutul pro-cesului. Sunt conduºi apoi într-oîncãpere în care sunt îndemnaþi sãîºi încredinþeze viaþa lui Cristos. Îicerem fiecãrui nou convertit sãsemneze un cartonaº; vrem sã îifacem conºtienþi de importanþadeciziei pe care au luat-o. Leexplicãm importanþa ascultãrii deCristos, iar primul pas spreascultare este acela de a fi botezatîn apã. Dacã îi lãsãm pe oameni sãse simtã confortabili cu ideea cã nusunt botezaþi, îi învãþãm sã sesimtã confortabili cu neascultarea

de Cristos. Îi botezãm pe oameni înfiecare duminicã seara.

AVEÞI VREUN SFAT PENTRU PASTORI?LINDELL: Unul din lucrurile caremã îngrijoreazã în bisericile penti-costale este faptul cã mulþi dintânãra generaþie vãd practicilepenticostale cum ar fi altarul, rugã-

ciunea cu voce tare ºi botezul cuDuhul Sfânt ca fiind depãºite, ºi cafiind doar parte a culturii penti-costale. Mi-e milã de pastorii carenu ºi-au stabilit convingerile în cepriveºte învãþãturile de bazã alelucrãrii penticostale.

A trebuit sã mã hotãrãsc înproblema rugãciunii cu voce tare.Am citit Biblia sã vãd ce spune eadespre acest lucru. În carteaPsalmilor, rugãciunea cu voce tareeste des menþionatã. Am citit NoulTestament ºi am gãsit acolooameni ca Moise care au strigatcãtre Domnul. Rugãciunea cu vocetare a fost tiparul oamenilor luiDumnezeu de la Genesa pânã laApocalipsa - bãrbaþi ºi femei careL-au chemat pe Domnul.

Rugãciunea mea este caDomnul sã dea liderilor penticos-tali o înviorare a botezului cuDuhul Sfânt, iar noi, cei caremânuim adevãrul penticostal, sãnu ne familiarizãm într-atât demult cu el încât sã uitãm putereacare ne poate transforma vieþile ºilucrarea pe care o facem.t

Cei care pun la îndoialãsau desconsiderã vala-bilitatea altarului mã facsã mã întreb dacã îºiamintesc de experienþelepe care le-au avut ei laaltar.—Lindell

www.liferomania.ro RESURSE SPIRITUALE • 99

În 3 iulie 1996 l-am privitpe tatãl meu respirândultima suflare pe pãmânt.

Cancerul a fost cauza morþiisale, dar o chemare sprepocãinþã care a avut loc înmai 1956 a fost începutulvieþii lui eterne.

„Am simþit ceva în momentulîn care eram pe patul de moarte.Nu pot sã-mi amintesc mesajulspus, dar îmi amintesc cândinvitaþia a fost datã. M-am gãsitstând în faþã, cu lacrimi curgândpe faþa mea. Am fost totalschimbat din acea zi ºi nicio-datã n-am mai fost la fel.“

Aceste cuvinte mi-au vorbitîncã de când eram copil,descriindu-mi schimbareatatãlui meu. Tatãl meu nu afost singurul din familianoastrã cãruia Dumnezeu i-aschimbat viaþa. Într-o peri-oadã de aproximativ 6 sãp-tãmâni, mama mea, unchii,mãtuºile ºi veriºorii mei auprimit repetate chemãri lapocãinþã ºi astfel viaþa lor afost transformatã.

Conform cãrþii „O zi înviaþa lui Billy“1 scrisã deGerald Strober, mai mulþioameni au afirmat cã vor sãaibã viaþã veºnicã mai multdecât orice altceva. Pastoriievanghelici ºi evangheliºtii seaflã într-o poziþie unicã de aarãta cum poate fi obþinutã ºiprevãzutã regenerarea cu o

ºansã imediatã pentru a oprimi.

Criticii chemãrilor publiceafirmã faptul cã între-buinþarea lor poate fi trimisãînapoi slujitorului CharlesFinney (1792-1875). Însãasemenea acuzaþie este, dinpunct de vedere istoric,incorectã. Invitaþia luiDumnezeu cãtre Adam a fost:„Unde eºti?“ (Genesa 3:9).Doar cei care au ascultatporuncile lui Moise ºi au mersînainte au fost ispãºiþi depãcatele lor (Exod 32 :26, 30).ªi evangheliºtii primului secoli-au chemat pe cei pãcãtoºi sãse declare public ca fiind can-didaþi ai cãirii faþã de pãcate,ai credinþei ºi ai botezului. În

urma chemãrii de cãtre apos-tolii evanghelici de a mãrtu-risi public decizia lor, unnumãr mare de oameni s-auîntors la Hristos. (FapteleApostolilor 2:41).

Stephen Olford, mentorullui Billy Graham, a spus : „Încâmpul evanghelic existã maimultã confuzie având în ve-dere chemãrile spre pocãinþã,decât orice altceva.“ ªivorbind despre chemãrilepublice, W.A. Criswell a spus:„Un bãrbat care predicã doarde dragul de a predica aduce obatjocurã la adresa adevãruluidespre Dumnezeu. Noi ar tre-bui sã predicãm cu un scop ºisã cerem un rãspuns.“

Cum sã-þi faci CHEMAREAla pocãinþã eficientã

de Sam Farina

În momentul crucial al deciziei, lucrul cel mai important ºi de preþ este

sã aºtepþi

sã convingi

sã pledezi

sã impulsionezi

ºi sã încurajezi

ca sã nu pierzi salvarea

1100 • IARNA 2006

Care sunt cheile chemãriide predare?

1. Identificarea cunevoile unui om. „Pe Cel cen-a cunoscut nici un pãcat, ElL-a fãcut pãcat pentru noi“(2 Corinteni 5:21). CândDumnezeu a venit ca sãacþioneze asupra omenirii, Ela devenit un om. Noi nuputem sã ne depãrtãm deoameni, pentru cã altfel nuvom putea sã acþionãm asupralor. Cum vom putea sã lespunem oamenilor desprerãstignirea lui Isus pe cruce,plãtind cu moartea iertareapãcatelor noastre, fãrã sãavem lacrimi în propriii noºtriochi? Acest lucru trebuie sã nemotiveze pe noi sã-I cerem luiDumnezeu transformare pen-tru cei pãcãtoºi.

2 Chemarea pentru odecizie. O încuviinþare înþe-leaptã nu este de ajuns; numaio decizie poate aduce schim-bare (2 Corinteni 5:20).Predicând, îi facem pe oamenisã se gândeascã la Isus.Chemarea lui Isus cãtreoameni le stârneºte emoþii,dar ei trebuie sã-ºi deschidãuºa inimii de bunã voie(Apocalipsa 3 :20).

Îndemnul lui John R.W.Stott pentru biserica secolului20 este unul foarte important,ºi anume: „Niciodatã nu tre-buie sã facem proclamareafãrã a elibera ceva care sã-icucereascã pe oameni… Nueste destul sã-i învãþãmEvanghelia, ci trebuie sã-iîndemnãm sã o ºi «îmbrãþi-

ºeze».“ În cartea sa scrisã înanul 1911, „Yale Lectures onPreaching“, John Henry Joweta concluzionat: „În toatepredicile noastre, trebuie sãpredicãm pentru un verdict.Trebuie sã prezentãm cazulnostru, trebuie sã cãutãm unverdict ºi sã cerem o execuþieimediatã a verdictului.“

Toate serviciile evanghelis-tice sunt raportate în carteaFaptele Apostolilor, inclusivproclamarea si chemarea. ªiprima predicã a lui Isus aînceput cu o proclamare:„Timpul este pe sfârºite, ºiÎmpãrãþia lui Dumnezeu vãeste la dispoziþie.“ Apoi ur-meazã chemarea : „Pocãiþi-vãºi credeþi în Evanghelie“(Marcu 1:14, 15). Fiecareascultãtor a fost chemat sãreacþioneze într-o anumitãmãsurã.

3. Mãrturisirea cã Isuseste Domn. Orice pãcãtoscare a inþeles cu adevãratEvanghelia, va merge înainteºi Îl va mãrturisi pe Hristos.Când Hristos predica oame-nilor - femeia cu scurgereade sânge, Zacheu, omul cumâna uscatã - El i-a îndemnatsã spunã tuturor ce li s-aîntâmplat.

De multe ori când BillyGraham vorbea, el explica:„La sfârºitul mesajului meu, osã vã cer sã vã sculaþi de pelocurile voastre ºi sã veniþi laIsus.“ În toate predicile lui,Billy construieºte un pod întremesajul sãu, decizia unei per-soane ºi mãrturisirea publicã alui Hristos.

4. Spune pe înþelesultuturor ce trebuie sã facãoamenii. Aranjeazã-þi predi-ca astfel încât sã laºi timp ºipentru un angajament luat cupropria voinþã. Apoi roagã-tecu oamenii, lasã ca mãrtu-risirea lor sã le cristalizezeinimile, ºi mulþumeºte-I luiDumnezeu pentru ceea ce afãcut pentru ei. Sã nu uiþi sã leexplici cã transformarea nu avenit datoritã faptului cã auvenit mai în faþã, sau cã s-aurugat cu tine, sau cã au sem-nat o foaie de angajament.Transformarea vine când oa-menii decid sã se încreadã înIsus doar pentru salvarea lor.

Conform cãrþii sale„Chemarea realã“, R. AllenStreett spunea:

„Concepþia despre pocãinþãa Vechiului Testament arede-a face cu cãirea sau cuîntoarcerea feþei de la pãcat.(1 Împãraþi 8:47, Ezechiel14:6, 18:30). În NoulTestament, cuvântul meta-noeo subliniazã o decizieinterioarã sau înnoireaminþii. Când aceste douãconcepte sunt combinate,reiese o imagine biblicãcompletã a pocãinþei. Tutrebuie sã-i chemi peoameni sã se pocãiascã, sãcreadã ºi sã-L urmeze peHristos sincer ºi fãrã ruºine.Aceste trei lucruri ar trebuiincluse în orice chemare deevanghelizare.“

Douã temeri fundamentaledistrug majoritatea chemãri-lor: 1. teama de oameni, ºi2. teama de un eºec. În timpce mulþi slujitori sunt de

www.liferomania.ro RESURSE SPIRITUALE • 1111

acord cu faptul cã aceastãlume pierdutã are nevoie deevanghelizare, mulþi ezitã sãpropunã chemãri la pocãinþãîn propria lor adunare. Pavell-a îndemnat pe Timotei sã„facã treaba unui evanghelistºi sã-ºi îndeplineascã bineslujba“ (2 Timotei 4:5). LewisA. Drummond a spus: „Impli-caþia clarã a acestui pasaj esteaceea cã un pastor nu-ºi poateîndeplini slujba numai dacãîºi îndeplineºte rolul sãu deevanghelist.“

5. Trebuie sã ai con-silieri pregãtiþi ºi gata cupromovarea literaturiipentru a face discipolidin noii convertiþi. Numaiatunci când un nou convertiteste condus cãtre o certitu-dine a transformãrii, devota-mente zilnice, botezul în apã,pãrtãºia în bisericã, o viaþãconsacratã, dãruire sistema-ticã ºi legãmântul grupului demembri, întreg planul luiDumnezeu pentru discipolieste dus la bun sfârºit.

6. Trebuie sã vezi nece-sitatea unei chemãrilungi înainte de a fi datã.Dumnezeu insistã asupracelor ce aud mesajul nostru(2 Corinteni 6:1, 2). Numaiacest adevãr ar trebui sã nefacã sã oferim chemãri laaltarul lui Dumnezeu defiecare datã când predicãm.Imaginea lui Dumnezeu stândîn genunchi implorând pãcã-toºii trebuie sã ne umpleminþile. Este o imagine aharului lui Dumnezeu.

Þine minte întotdeauna:„Acum este ziua salvãrii“ (ver-setul 2). Realizarea faptului cãoamenii nu au garanþia cã vortrãi ºi ziua de mâine ºi cã vaveni o vreme când va fi preatârziu sã se întoarcã la Isus artrebui sã arunce toatã teamadin sufletul lor atunci când lise oferã o chemare la altarullui Dumnezeu. Isus a spus: „...De câte ori am vrut sã strângpe copiii tãi cum îºi strângegãina puii sub aripi, ºi n-aþivrut! Iatã cã vi se lasã casapustie“ (Matei 23:37, 38).

Vã încurajez sã aºteptaþicând vreþi sã faceþi o chemareîn faþã. Nu vã grãbiþi. În acelmoment crucial al deciziei, celmai important lucru pe carepoþi sã-l faci e sã aºtepþi, sãconvingi, sã ceri, sã îndemniºi sã-i încurajezi pe cei pier-duþi sã fie salvaþi.

Robert Coleman spunea:„O predicã care nu exprimãaceste nevoi evanghelisticeurgente este divulgatã.Datoritã instrumentalitãþiiumane a chemãrii, slujitorulCuvântului lui Dumnezeu,ajutat de Duhul Sfânt, ar tre-bui sã facã tot posibilul sã-ifacã pe ascultãtori sã meargãpe calea credinþei.“ C.E.Autrey, în cartea sa „Funda-mentul evanghelizãrii“, spu-nea: „Nu este destul sã-iinstruieºti pe cei pierduþi ºisã-i avertizezi în legãturã cuosânda ameninþãtoare; ei tre-buie sã fie convinºi.“

James H. Jauncy, un psi-holog profesionist, defineºteconvingerea ca fiind capaci-tatea de a exprima cu entuzi-

asm o credinþã care neinfluenþeazã foarte puternic.“Andrew Blackwood defineºteo persoanã convingãtoare cafiind „un suflet pe foc“.

7. Nu ofensa. Nu e nevoiesã-i induci în eroare peoameni (2 Corinteni 6:3, 4).Mulþi au refuzat sã facãchemãri în faþã pentru cã auauzit chemãri care au fostrespinse ºi nebiblice. Ar trebuisã fim cu toþii motivaþi sãspunem adevãrul biblicchemat pentru salvare.

8. Roagã-te. Roagã-tepânã vezi ca ºi apostolulPavel: „Spun adevãrul înHristos, nu mint; cugetulmeu, luminat de Duhul Sfânt,îmi este martor, cã simt omare întristare, ºi am o durerenecurmatã în inimã. Cãciaproape cã doresc sã fiu euînsumi anatema, despãrþitde Hristos, pentru fraþiimei, rudele mele trupeºti“(Romani 9 :1-3).

Aºa cum vorbeºti cu Hristosprin rugãciune, preocupareape care o are Domnul pentrusufletele oamenilor va devenipreocuparea noastrã. Dupã ceajungem la acest punct, omare parte din rãzboi va ficâºtigat. Aºa cum CharlesSpurgeon spunea: „O inimãarzândã va gãsi curând olimbã arzãtoare a ei.“t

Note:

1. Gerald Strober, „O zi în viaþa lui

Billy“ (Grand Rapids: Old Tappan:

Spire, 1967), 187.

1122 • IARNA 2006

ste evident faptul cã Timotei afost chemat ºi dãruit lucrãrii pas-torale. Apostolul Pavel, modelul ºimentorul sãu, l-a rugat „fã lucrulunui evanghelist“ (2 Timotei 4:5).

UN MODEL ÎN EVANGHELIZARELuca începe cartea Faptele Aposto-lilor cu o frazã introductivã despreDomnul nostru: „Isus a început sãfacã ºi sã înveþe“ (Fapte 1:1). Ordineaeste importantã. Tendinþa educaþieimoderne este mai întâi sã înveþe ºiabia apoi sã aºtepte de la studenþi sãfacã ceea ce au învãþat. ApostolulPavel a spus: „Cãlcaþi pe urmelemele, întrucât eu calc pe urmele luiCristos“ (1 Corinteni 11:1), ºi „Ce aþiînvãþat, ce aþi primit ºi auzit de lamine, ºi ce aþi vãzut de la mine,faceþi“ (Filipeni 4:9).

Cei mai eficienþi pastori pe care îiºtiu au un impact direct ºi personalasupra oamenilor din afara bisericii.Acest principiu de modelare poate figãsit de-a lungul întregii Scripturi:Moise ºi Iosua, Ilie ºi Elisei, Isus ºiucenicii Sãi. De asemenea continuãºi în Biserica Noului Testament:Barnaba ºi Pavel, Pavel ºi Sila, ºi apoiPavel ºi Timotei.

Cei mai mari lideri din istorie aufost conduºi prin exemplu cât ºi prinsfaturi. Mulþi dintre noi ne putemaminti de oameni care ne-au influ-enþat cel mai mult viaþa. Vecheazicalã este adevãratã: Cele mai

importante lecþii sunt prinse maidegrabã decât învãþate.

Evanghelizarea într-o bisericãlocalã începe cu pastorul. Înainte caun pastor sã poatã motiva biserica sãmeargã în afarã, el trebuie sã ofereun model în evanghelizare. Cumpoate un pastor sã modeleze, sã ofereexemplu în evanghelizare?

În primul rând, în viaþa defamilie. Modelarea stilului de viaþãa unui evanghelist trebuie sã înceapãde acasã. Evanghelizarea ºi discipli-narea copiilor noºtri reprezintã oparte importantã a lucrãrii la carene-a chemat Dumnezeu.

În al doilea rând, în faþaadunãrii. Unul din modurile celemai importante prin care un pastorpoate evangheliza în bisericã constãîn a oferi în mod regulat invitaþii la

mântuire. Chiar ºi atunci cândnimeni nu rãspunde invitaþiei lamântuire se întâmplã un lucruimportant. În bisericã, oamenii suntmartorii pasiunii ºi dedicãrii pastoru-lui pentru cei pierduþi. Invitaþiile ladedicare ar trebui sã fie fãcute cuconvingere, credinþã ºi seriozitate.

În al treilea rând, în comu-nitate. Cel mai eficace pastorevanghelist pe care îl cunosc are unimpact personal direct asupra oame-nilor din afara bisericii. Construindrelaþii cu necredincioºi în societate,fiind cu adevãrat interesat de ei încalitate de oameni, în multe cazuri,

aceste lucruri pot avea ca rezultatîntoarcerea lor la Cristos. Pastorii tre-buie sã exemplifice pastorul con-ducãtor, care a devenit cunoscut ca„prieten al pãcãtoºilor“. Când unpastor e eficient în evanghelizarepersonalã, el reprezintã un exemplupentru membrii bisericii.

În al patrulea rând, înlumea pastorului. Aici este vorbadespre o corelare directã între inimapastorului pentru cei pierduþi dinpropria-i comunitate ºi viziunea safaþã de cei pierduþi din lume. Cândcongregaþia observã cã inima pas-torului e împovãratã cu cei pierduþidin lume, acest lucru va afectamodul în care biserica se va raportala rândul ei faþã de cei pierduþi, dinpropria-i societate. O viziune ºi odorinþã amplã pentru cei pierduþi,oriunde s-ar gãsi, ar putea aduceroadã în biserica localã.

MOTIVAÞIA PENTRU EVANGHELIZAREPuterea motivatoare pentru evan-ghelizare vine de la Duhul Sfânt.Credincioºii din biserica localã aunevoie cel mai mult de încurajare ºipregãtire.

Motivaþia pastoralã de a evanghe-liza vine în principiu pe douã cãi:prin rugãciune personalã ºi predicarepublicã. Un pastor de obicei primeºteceea ce predicã. Pur ºi simplu a þine opredicã despre evanghelizare estesuficient o datã sau de 2 ori pe anpentru a menþine atenþia adunãriispre evanghelizare. Pentru a motivacongregaþia la evanghelizare, un pas-tor trebuie sã predice regulat Cuvân-tul pentru scopul acesta.

Nu lucrurile emoþionale sau sen-zaþionale sunt cele care îi motiveazãcel mai eficient pe credincioºi la apractica evanghelizarea. Cei mai im-portanþi doi factori motivatori sunt:

Un rãspuns la jertfa luiCristos. Pentru o evanghelizare efi-cientã avem nevoie de o continuã ºiproaspãtã înþelegere a faptului cã

Pastorul EvanghelistD E R A N D Y H U R S T

E

PAGINA TEOLOGULUI

Cel mai eficace pastor evanghelist pecare îl cunosc are un impact personaldirect asupra oamenilor din afara bisericii.

www.liferomania.ro RESURSE SPIRITUALE • 1133

Isus a murit pentru noi. Serviciulnostru creºtinesc este un rãspunslogic „rezonabil“ la sacrificiulDumnezeului nostru (Romani 12:1).Apostolul Pavel a interpretat sacrifi-ciul lui Cristos în mod personal,acesta fiind secretul motivaþiei pecare el a avut-o în a câºtiga ºi alþinemântuiþi. Pavel a dezvãluit cãmotivaþia personalã a provenit dinconcluzia lui: „Unul singur a muritpentru toþi… ºi El a murit pentrutoþi, pentru ca cei ce trãiesc sã numai trãiascã pentru ei înºiºi, ci pen-tru Cel ce a murit ºi a înviat pentruei (2 Corinteni 5:14-15).

Lucrarea Duhului Sfânt.Evanghelizarea este în primul rând olucrare a Duhului Sfânt. Condam-narea pãcãtoºilor pentru pãcatele lornu este treaba noastrã, ci a Duhului.Noi suntem martori ai lui Cristos,dar Duhul îi convinge pe oameni depãcatele lor ºi-i determinã sã le mãr-turiseascã ºi sã se pocãiascã. Duhuleste Acela care ne împuterniceºte îna exprima în mod efectiv, princuvânt ºi faptã, adevãrul ºi realitatealui Isus în vieþile noastre.

Pastorul care-ºi pãstreazã oameniidin bisericã concentraþi pe sacrificiullui Dumnezeu ºi pe puterea DuhuluiSfânt - singurul care ne ajutã sãascultãm de poruncile lui Dumnezeuva angaja cei doi factori motivatoriputernici pentru evanghelizare.

MOBILIZAREA EVANGHELIZÃRIIÎn Biserica localã evanghelizarea tre-buie mobilizatã în douã contexte - înserviciile de închinare ºi prinevanghelizare personalã. Importanþainvitaþiilor publice la mântuire înmod regulat ar trebui din nou accen-tuatã. Fie cã rãspunde sau nu cinevainvitaþiei, acest fapt nu denotã faptulcã o predicã a avut sau nu succes.Dacã nu vine nimeni în faþã acestfapt nu denotã un mesaj ineficient alpastorului. Întoarcerea unei per-soane la Cristos este lucrarea Duhu-lui. Noi proclamãm Evanghelia ºioferim invitaþii, dar Dumnezeu esteCel care poate deschide o inimã(Fapte 16:14). Pavel a spus desprelucrarea lui apostolicã, „Eu am plan-tat, Apolo a udat, dar Dumnezeu afãcut sã creascã“ (1 Corinteni 3:6).

Când un pastor se angajeazã sãofere în mod regulat invitaþii la mân-tuire, Dumnezeu va trimite necre-dincioºi în acea bisericã care sãrãspundã invitaþiei. Nu noi suntemcei care construim biserica, ci IsusCristos Însuºi.

Un tânãr care de curând accep-tase lucrarea de pastorat a venit lamine pentru un sfat. L-am încurajatsã ofere o invitaþie la fiecare con-cluzie a serviciului de duminica,chiar dacã nu ar veni nimeni ºi sãcontinue sã facã acest lucru în modrepetat, timp de un an. Când amavut ocazia sã slujesc în biserica lui,un an mai târziu, numãrul mem-brilor crescuse de la nu cu mult peste100 la mai bine de 700. El mi-a spuscã unul din motivele majore pentru

acea creºtere au fost invitaþiile dinfiecare duminicã.

Clarance St. John a pãstorit timpde 21 de ani în Hibing, Minnesota. Ela adresat invitaþii la mântuire înfiecare duminicã timp de 7 aniînainte de a vedea vreo roadã. Apoi,în urmãtorul an 50 de persoane auvenit la mântuire. Doi ani mai târziu,chiar dupã ridicarea unei noi clãdiri,a trebuit sã recurgã la 2 servicii dedimineaþa, având 377 de persoanecare au venit în faþã pentru a fi ier-tate de Dumnezeu, oameni care aurãspuns concret chemãrii.

Existã diferite abordãri aleevanghelizãrii personale. Dar uneorivolumul conþinutului s-ar pãrea a ficopleºitor. Acesta este unul dinmotivele majore pentru care creºtiniinu se implicã în evanghelizare per-sonalã. Multora li s-a dat falsa impre-sie cã trebuie sã memoreze maricantitãþi din Scripturã, pe caretrebuie apoi sã le mãrturiseascã cucei necredincioºi. Deºi Isus a citatfrecvent din Scripturã, e interesantde ºtiut faptul cã nu a citat dinScripturã femeilor samaritene sau luiNicodim. Trebuie sã ne amintim cãnu împãrtãºim doar cunoºtinþe, sauîi convingem pe oameni de adevãrulsau religia noastrã. Noi suntemmãrturia unei relaþii.

Cele ce urmeazã sunt câteva su-gestii care pot ajuta pe oricine sãdevinã un martor personal eficient:

1. Împãrtãºeºte din propria taexperienþã personalã cu Cristos -cum ºtii cã pãcatele tale au fost ier-tate, cã eºti o nouã fãpturã în Cristosºi cã ai o casã eternã în ceruri. Ceamai bunã mãrturie pe care o putemavea nu este ce ºtim, ci despre cineºtim. Apostolul Petru spunea cã tre-buie totdeauna sã rãspundem oricuine cere socotealã de nãdejdea careeste în noi; dar cu blândeþe ºi teamã“(1 Petru 3:15).

2. Evitã argumentul religios ºi

controversa în întâlnirile cuoamenii. În schimb concentreazã-tepe relaþia unei persoane cu Dum-nezeu, pe pacea pe care el sau ea augãsit-o cunoscând iertarea lui Dum-nezeu ºi siguranþa vieþii veºnice.

3. Gãseºte cãi oportune prin caresã inviþi oameni la bisericã, unde eisã poatã experimenta prezenþa luiDumnezeu ºi sã primeascã lucrareaCuvântului.

4. Roagã-te pentru un necredin-cios în prezenþa ei sau a lui. Aceastaeste una dintre cele mai puternicemijloace de mãrturisire. De multeori, imediat necredincioºii simt reali-tatea experienþei noastre cuDomnul, atunci când ne audvorbind cu El.

Pastorul poate modela evanghe-lizarea la fel de bine cum poate moti-va ºi mobiliza adunarea. Dar ca ºilucrãtori ºi credincioºi penticostali,nu trebuie niciodatã sã uitãm cãevanghelizarea este mai întâilucrarea Duhului Sfânt ºi credincioºiiplini de Duhul Sfânt sunt privilegiaþisã aibã o parte în minunile pe careDumnezeu le lucreazã în vieþileoamenilor pe care-i aduce „dinîntuneric la Lumina Lui mãreaþã“(1 Petru 2:9).t

Randy Hurst este împuternicit alComisiei de Evanghelizare, Springfield,Missouri.

Înainte ca un pastor sã poatã motiva biserica sã meargã în afarã, trebuie el maiîntâi sã ofere un model în evanghelizare.

Cum poate un pastor sã modeleze, sãofere exemplu în evanghelizare?

1144 • IARNA 2006

Având în vedere importanþa locului lui Dumnezeu în Având în vedere importanþa locului lui Dumnezeu în relaþiile sãnãtoase, o întrebare logicã este: relaþiile sãnãtoase, o întrebare logicã este:

Care e rolul bisericii în construirea familiilor puternice?Care e rolul bisericii în construirea familiilor puternice?

DEZVOLTAREA UNEI LUCRÃRI DE SLUJIRE A FAMILIEI

PENTRU BISERICA TA

D E G A R Y J . O L I V E R

www.liferomania.ro RESURSE SPIRITUALE • 1155

Am crescut într-ovecinãtate liniºtitãîn sudul Californieiunde au trãit famili-ile celor doi pãrinþiai mei. Când amfost la ºcoala pri-

marã þin minte cã un prieten mi-azis cã douã blocuri mai încolo deaceastã casã locuieºte o femeie carea divorþat într-adevãr. În zileleacelea, divorþul era foarte rar. Dartimpurile s-au schimbat.

Aº fi putut scrie un întreg articolcu fapte ºi întâmplãri pentru adocumenta scãderea alarmantã ºidezintegrarea familiei. Se spune cãfamiliile noastre s-au format dinîntâmplare: sunt taþi care lucreazã,în timp ce mamele stau acasã; fa-milii în care ambii pãrinþi lucreazã;pãrinþi singuri; femei sau bãrbaþicare sunt la a doua cãsãtorie cucopii din prima cãsãtorie; cuplurifãrã copii; cupluri necãsãtorite cusau fãrã copii; ºi pãrinþi care suntlesbiene sau homosexuali.

Dacã aceastã dezintegrare ar fiavut locul mai întâi în cãminelefamiliilor necreºtine, ar fi fost ºiaºa destul de tragedic. Dar adevãra-ta tragedie este faptul cã numãruldivorþurilor în familiile creºtineeste la fel de mare ca ºi în cazulfamiliilor necreºtine. Faptul cãDumnezeu nu face diferenþe întrefamiliile noastre ºi adevãrul bibliceste irelevant, fiind una dintreexplicaþiile pentru care numãruldivorþurilor în familiile creºtineeste la fel de mare ca ºi în cazulcelor necreºtine. O altã explicaþie,mai bunã poate, este aceea cã noinu luãm relaþiile în mod aºa deserios cum le ia Dumnezeu ºi nuam dezvoltat soluþii semnificativepentru a ajuta oamenii sãdescopere cum sã aplice adevãrulbiblic în cãsniciile ºi familiile lor.

ÎNSEMNÃTATEA SLUJIRII FAM-ILIEIDumnezeu a intenþionat ca familiasã fie unitatea de bazã a societãþii.O simplã privire în istorie ne aratãcã aºa cum funcþioneazã cãsniciile,la fel funcþioneazã familiile; aºacum funcþioneazã familiile, la felfuncþioneazã ºi comunitãþile; cumfuncþioneazã societãþile, la felfuncþioneazã naþiunile; aºa cumfuncþioneazã naþiunile, la felfuncþioneazã ºi civilizaþia.

Biblia ne spune cã la începutDumnezeu a creat familia. În

infinita Sa înþelepciune, El a ales cafamilia sã slujeascã ca modelator alpersonalitãþii omului. Deutero-nom 6, asemãnãtor altor pasajebiblice, ne aratã clar cã Dumnezeua creat familia ca ºi o ºcoalã în carerealitatea persoanei Dumnezeuluiviu sã fie predatã (prin educaþiaformalã) ºi captivatã (prin exem-plele vieþilor pãrinþilor).

Calitatea vieþii de familie influ-enþeazã fiecare parte a vieþiinoastre. Cercetãrile indicã faptulcã sursa de fericire în viaþã a ame-ricanilor este familia. Acestecercetãri indicã, de asemenea, cãcea mai mare sursã de frustraþie ºidezamãgire în vieþile oameniloreste a rezolva problemele de fami-lie. Calitatea vieþii de familie are deasemenea un impact puternic încredibilitatea mesajului evanghe-lic. Joe Aldrich citeazã: „Douãdintre forþele cele mai puternice înevanghelism sunt: o bisericã sãnã-toasã ºi o cãsnicie sãnãtoasã. Celedouã sunt interdependente. Nupoþi avea una fãrã cealaltã. În celedin urmã, o cãsnicie sãnãtoasãformeazã prima linie de bãtaie.Familia creºtinã într-o societateeste un instrument evanghelisticesenþial, presupunând cã atmos-fera familiei este una deschisã, încare frumuseþea Evangheliei arevalabilitate. Precum relateazã ºi opoveste veche: când dragostea estezãritã, mesajul este auzit.“

BAZELE BIBLICE ÎN PRIVINÞASLUJIRII FAMILIEIÎnainte de a începe orice lucrare deslujire, familia trebuie sã vadã ceeace are de spus Biblia despre ea.De-a lungul Scripturii, Dumnezeudã instrucþiuni în legãturã cu cãs-nicia, familia ºi pãrinþii.

Relaþiile sunt o parte centralãdin ceea ce Dumnezeu este ºi cedoreºte El sã devenim. Prioritatearelaþiilor în planul lui Dumnezeueste vãzutã încã de la începutuldescoperirilor Lui scrise. În GenesaÎl vedem pe Dumnezeu în relaþiecu El Însuºi; Dumnezeu în relaþiecu omul; bãrbatul ºi femeia înrelaþie unul cu celãlalt prin cãsãto-rie; pãrinþi ºi copii în relaþie înfamilie; grupuri de familii care aualcãtuit cele 12 seminþii ale luiIsrael în relaþie cu alte seminþii.

În Vechiul Testament suntnumeroase referinþe în legãturã cunatura ºi scopul familiei. Familiaevreiascã a fost deosebitã pentru

unitatea ei. Aceastã legãturã a fostdezvoltatã destul de natural,deoarece natura acelei societãþi aaºezat copiii ºi pãrinþii în contactapropiat. Majoritatea activitãþilorcentrate în jurul casei, de cele maimulte ori, includea copii, pãrinþi,bunici ºi alte rudenii.

Multe mãsuri luate de cãtreagenþiile de serviciu social sau debiserica localã în zilele de azi s-audatorat familiile lãrgite din tim-purile biblice. Cãminul evreiesc afost centrul primar educaþional,recreaþional ºi social pentru copii.Educaþia religioasã era învãþatã încãmin. Ca ºi rezultat, pãrinþiipetreceau timp cu copiii lor -lucrând, învãþând, comunicând ºijucându-se.

Aceastã interacþiune a ajutat îna produce o unitate în familie, carea fãcut posibilã moºtenirea valo-rilor din pãrinþi în copii, din gene-raþie în generaþie (Psalmul 78 :4).

În zilele de azi, majoritatea aju-torului primit în cãminul evreiesceste acum oferit în afara cãminu-lui. Educaþia are loc în ºcoli.

Majoritatea activitãþilor socialeºi recreaþionale au loc în afaracãminului, de obicei, cu oamenidin afara familiilor. Chiar ºiresponsabilitatea educaþiei reli-gioase este lãsatã în seama bisericii.

CE ESTE O FAMILIE?Când majoritatea oamenilor segândesc la familia tipicã ameri-canã, îºi imagineazã un bãrbat si ofemeie care se cãsãtoresc, au copii,ºi trãiesc împreunã toata viaþa.Acest lucru se mai numeºte familiabiologicã sau nuclearã. În trecut,majoritatea familiilor îºi cunoºteauvecinii si trãiau aproape de rudenii.Aceste rudenii alcãtuiau familialãrgitã ºi includea bunici, unchi,mãtuºi, veriºori sau alte rudenii.Familia lãrgitã slujea ca ºi sprijin alfamiliei nucleare.

În zilele de astãzi nu existãasemenea familii „tipice“ sau „nor-male“. Pe lângã familia tradiþio-nalã cu doi pãrinþi, existã ºi familiicu un singur pãrinte, familiilãrgite, familii adoptate, familiifãrã copii ºi familii reconstituþio-nate. Rolul familiei lãrgite ºi alcomunitãþii vecinãtãþii a scãzutsemnificativ, dacã nu a ºi dispãrut.Familia cu doi pãrinþi sau cu unsingur pãrinte are de-a face cu oproblemã mult mai complexã.De-a lungul câtorva decenii, am

1166 • IARNA 2006

ajuns sã ne dãm seama de impactulfamiliilor asupra dezvoltãrii per-sonalitãþii. În timp ce întotdeaunaºtiam cã familiile au o influenþãextraordinarã, acum am descoperitcã influenþa familiei noastre deorigine trece dincolo de imaginaþianoastrã. Ar fi dificil sã supraes-timãm influenþa nemãsurabilã aexperienþelor petrecute din copi-lãrie spre adolescenþã, ºi apoi sprematuritate.

Într-o familie mai puþin „sãnã-toasã“, membrii sunt subnutriþispiritual, emoþional ºi relaþional.Aceastã subnutriþie produce multeefecte devastatoare. Copiii crescuþiîn familii mai puþin sãnãtoase suntmult mai predispuºi sã experi-menteze dificultate sau inabilitatede a forma relaþii de lungã duratã.Ei nu pot avea încredere, nici nupot forma legãminte puternice, ºile este fricã de intimitate. Eipretind cã totul este bine, când înfond, nu este. Ei se luptã pentru aavea stabilitate emoþionalã, comu-nicaþie clarã, rezolvarea efectivã aconflictelor ºi au o dificultate în ase încrede în Dumnezeu. În soci-etatea secularã de astãzi, fãrã a aveaun tatã sau mamã model este multmai greu sã concepi ideea de a-þiîncredinþa viaþa unui Tatã iubitorceresc.

Cãminul este fereastra prin carecopiii primesc prima frânturã dinDumnezeu. Aici, de asemenea,primesc prima frânturã din cinesunt ei ºi ce valoare au. Copiiidescoperã valoarea lor în oglindacelor din jurul lor prin cât de multsunt îngrijiþi, ascultaþi ºi atinºi deceea ce pãrinþii spun despre ei înfaþa altora, ºi cât de mult timp îºifac pãrinþii pentru ei. Adeseori,aceastã imagine iniþialã va rãmânecu ei pe tot parcursul vieþii.

CUM ARATÃ FAMILIILE SÃNÃTOASE?Existã o diferenþã între o familie încare fiecare membru este creºtin ºio familie creºtinã? Da. Pentru aavea o familie creºtinã este nevoiede mai mult decât ca membrii ei sãfie toþi creºtini nãscuþi din nou. Ofamilie creºtinã este o familie underelaþiile unul cu celãlalt sunt aran-jate dupã felul în care Dumnezeucomunicã ºi se relaþioneazã copi-ilor Lui. Este un loc unde adevãruleste trãit, nu doar vorbit.

Într-o familie sãnãtoasã,pãrinþii sunt un model observabil a

ceea ce înseamnã sã fii creatdupã chipul ºi asemãnarea luiDumnezeu. Familia este locul încare învãþãm importanþa uneirelaþii iubitoare crescânde cu IsusHristos; ce înseamnã a fi bãrbat saufemeie, cum sã te relaþionezi intimcu o altã persoanã; cum sã formezilegãminte puternice ºi de lungãduratã; cum sã recunoºti ºi sãexprimi sentimente; cum sã ai unconflict constructiv; cum sã aibariere fizice, emoþionale ºi inte-lectuale; cum sã comunici; cum sãreziºti ºi sã supravieþuieºti pro-blemelor vieþii; cum sã fii autodis-ciplinat; cum sã apreciezi ºi sãiubeºti pe ceilalþi.

O familie sãnãtoasã creazã oatmosferã de sprijin, încurajare ºioportunitãþi pozitive pentrucreºtere, aceasta include ajutareafiecãrei persoane de a ajunge la ocunoºtinþã, înþelegere ºi acceptarea lui Dumnezeu ºi Isus Cristos, ºi ocunoaºtere, înþelegere ºi acceptarea ei sau ea însãºi, ca ºi o persoanãunicã, creatã dupã chipul ºiasemãnarea lui Dumnezeu. Este ofamilie în care adevãrul biblic esteºi predat, ºi captivat.

O OPORTUNITATE UNICÃPENTRU BISERICÃAvând în vedere importanþa pecare o acordã Dumnezeu relaþiilorsãnãtoase, o întrebare logicã este:Care e rolul bisericii în a clãdi cãs-nicii ºi familii puternice? Un semnvital de viaþã al unei biserici sãnã-toase este sãnãtatea cãsniciilor ºifamiliilor ei. Dacã adevãrul nulucreazã în cãmin, de ce suntemsurprinºi cã nu funcþioneazã înafara cãminului? Dacã nu putemajuta ca doi oameni sã funcþionezebiblic în cãsniciile lor, cum putemaºtepta ca aceºti doi oameni, pluscopiii lor, sã funcþioneze biblic caºi familie? Dacã ei nu funcþioneazãbiblic ca ºi familie, cum putemaºtepta ca ei sã vinã la bisericãduminicã dimineaþa împreunã cualte sute de familii ºi într-un modmagic sã funcþioneze ca ºi Trupulpe care Dumnezeu l-a creat? Dacãacest lucru nu se întâmplã cucupluri individuale ºi familii, estevirtual imposibil a se întâmplacând trupul corporat se întâlneºte.Biserica a fost chematã sã fie unturn de veghere, sursa soluþiilordupã care o lume pierdutã ºi muri-bundã tânjeºte. A dezvolta o slujirefamiliarã comprensivã este una

dintre cele mai efective moduride a ajuta oamenii noºtri sã înþe-leagã ceea ce înseamnã „a fi aseme-nea chipului Fiului Sãu“ (Romani8:29) ºi a evangheliza comunitãþilenoastre.

O cãsnicie puternicã ºi lucrareafamiliei slujeºte ca sare ºi luminãîntr-o lume caracterizatã de familiiconfuze, dezorientate ºi în dezinte-grare. Familia spune cã adevãrulfuncþioneazã, adevãrul face dife-renþa. Prin a oferi unelte, resurse,grupuri de sprijin ºi programe,spune, de asemenea, cã ne pasã decomunitatea noastrã. Oameniiîncep din nou sã realizeze cã soluþi-ile lumii nu au funcþionat ºi încã odatã privesc spre bisericã. CharlesSell scrie: „Când oamenii îºidistrug în aºa fel viaþa, ºi cândrãspunsurile societãþii par a nufuncþiona, pãrþi din acea societateîncep sã întrebe lucruri despreDumnezeu.“

Biserica are o oportunitateunicã de a avea impact asupraîntregii familii pe mãsurã ce tra-verseazã prin diferitele stagii alevieþii. Oamenii se întorc la bisericãîn timpul evenimentelor specialedin viaþã ca ºi: binecuvântarea decopii, botezuri, cãsãtorii ºi moarte.Slujitorii efectueazã aproximativ75% din cãsãtorii în Statele Unite,ºi peste 60% din americani preferãsã primeascã ajutor în privinþaproblemelor personale. Problemacea mai frecvent prezentatã estedificultatea maritalã.

DE UNDE ÎNCEP?Având în vedere faptul cãDumnezeu a decis sã fim creaþidupã chipul ºi asemãnarea Lui, ºine-a fãcut sã fim în relaþie cu alþii;având în vedere importanþa fami-liei în creºterea ºi dezvoltarea per-sonalã, precum ºi oportunitateasemnifitivã pe care slujirea familieio aduce în a comunica ajutor ºisperanþã unei lumi rãnite, de undepoþi începe? Iatã câþiva paºi simplicare te vor îndruma spre direcþiacorectã:

O bazã în rugãciune: Când dezvolþi misiunea uneifamilii, este uºor sã începi între-bând: „Ce merge pentru alþii?“ Laun moment dat, aceasta va fi oîntrebare bunã de pus, dar estegreºit sã începi cu ea. Începe prin aforma echipe de rugãciune. Spu-ne-le sã înceapã sã se roage, avândo bazã zilnicã în vederea a ceea ce

www.liferomania.ro RESURSE SPIRITUALE • 1177

Dumnezeu vrea sã vadã cã existã înbisericã.

O bazã biblicã solidã:Sfânta Scripturã are o bazã puter-nicã în ceea ce priveºte slujirea înconducerea unei persoane - ne-voile spirituale, fizice, emoþionaleºi intelectuale. Pentru a asiguradurata efectivã a slujirii uneifamilii, ea trebuie sã se bazeze pemultã rugãciune, sã caute ºi sã sebazeze pe Scripturã; sã fie susþinutãde cãtre o bazã solidã biblicã ºi teo-logicã, ºi viziunea trebuie sã fiefoarte clar articulatã, proprie, ºisusþinutã de ceva personal ºicreºtinesc.

În timp ce instituþiile de la ºti-inþele sociale, incluzând psiholo-gia, sociologia ºi educaþia pot fi defolos, este important ca slujireafamiliilor creºtine sã fie „scufun-datã“ în adevãrata învãþãturã aSfintei Scripturi. Lista de forþã, lasfârºitul acestui articol, conþinemai multe cãrþi care exprimã aju-tor în ceea ce priveºte acest lucru.

Examinarea resurselor existente: De când timpul ºi forþele devinpreþioase, este bine sã înþelegem cea fost fãcut deja cu privire la acestdomeniu. Care sunt câteva modelede slujire a familiilor? Care suntîntrebãrile pe care trebuie sã lepunem? Ce a mers bine în adunã-rile asemãnãtoare cu cele ale noas-tre? Întreabã care este filozofiaactualã a slujirii în bisericã ºi carese referã la îngrijirea adunãrii,creºterea bisericii ºi extindereacomunitãþii; ºi în ce mãsurã seformeazã cãsnicii ºi familii puter-nice ca fiind o prioritate?

Efectueazã o evaluare anevoilor: „Dezvoltã o înþelegere adecvatã acompoziþiei, nevoilor ºi intereselorbisericii ºi a comunitãþii. Aceastainclude a arunca o privire lademograficele comunitãþii, demo-graficele bisericii, rata creºteriipopulaþiei, compoziþia etnicã, re-partizarea pe vârste, venitul mediuºi ºomajul.

O altã întrebare importantãeste: Care este activitatea bisericiiîn aceastã privinþã, care aduce unrãspuns pozitiv - ce resurse existãîn bisericã ºi/sau în comunitate?Sunt clase programate regular, sauprograme care aprovizioneazã

oamenii cu principii bazate biblicîn legãturã cu: relaþii, pregãtire pre-maritalã, parentaj, recuperareadupã divorþ, singurãtatea dinpunct de vedere relaþional,îmbunãtãþirea cãsniciei, lupta cusupãrarea sau cu viciile.

O bisericã poate, de asemenea,efectua un chestionar asupranevoilor acestei adunãri. O copiegratuitã a documentelor folositepentru evaluarea nevoilor vieþii deslujire a familiei (Centrul de StudiuMarital ºi Familial) poate fi obþi-nutã prin trimiterea unui plic dedimensiuni normale, autoadresat,timbrat, cãtre: CMFS, John BrownUniversity, 2000 W. UniversitySiloan Springs, AR 72761.

Evalueazã puterile, oportu-nitãþile ºi provocãrile: Pe baza evaluãrii nevoilor, veiînþelege mai clar comunitatea încare te-a chemat Dumnezeu sãlucrezi, compoziþia bisericii dincare faci parte, resursele existenteîn biserica ta ºi în comunitate, deasemenea, diferitele mentalitãþi ºinevoi pe mãsura vârstelor diferiteîn biserica ta. Fã o listã a forþelor ºiresurselor existente, oportunitã-þilor pentru slujire în biserica ta ºiîn comunitatea ta, ºi câtevaprovocãri cu care te vei înfruntapentru a-i da voie lui Dumnezeu sãlucreze prin tine ca sã ridice slu-jirea familiei tale la urmãtorulnivel.

Dezvoltã un plan pe o duratãde 3 ani : Acesta este cel mai important ºi, înunele cazuri, cel mai greu pas. Înacest pas, clãdeºte pe ceea ce dejafaci ºi care þi-a fost de ajutor ºiadaugã la acesta pe mãsura con-ducerii bisericii ºi resurselor. O slu-jire de familie cu însemnãtate, încele din urmã, va include copii,tineri, oameni singuri, divorþaþi,vãduvi ºi tineri cãsãtoriþi, va trebuisã determini unul sau douã grupuriþintã; scopuri pentru primul an; ºiscopuri adiþionale pentru anii doiºi trei.

Priveºte la oportunitãþi ca sãîntãreºti relaþii existente de cãsni-cie ºi familie; îngrijeºte cuplurile ºifamiliile rãnite; sau oferã grupurisprijinitoare celor cu vicii, per-soanelor complexate din cauzaînfãþiºãrii, recuperarea divorþului,bolnavi de Alzheimer ºi supãrare.Dezvoltã o educaþie ºi un program

de îmbogãþire puternice; predãprincipiile relaþiilor din perspecti-va Bibliei de-a lungul vieþii; oferãpregãtire premaritalã obligatoriuincluzând folosirea unor cuplurimentore, oferã îngrijire celor cãsã-toriþi, clase pentru tinerii pãrinþi,sau clase pentru cupluri care nupot avea copii.

Incorporeazã antrenament înformare ºi creºtere spiritualã pedurata tuturor acestor programe.În slujirea mea de peste 30 de ani,trebuie încã sã vãd un cuplu cuprobleme maritale severe care aavut o puternicã ºi consistentãviaþã devoþionalã bazatã pe rugã-ciune ca ºi cuplu ºi familie. Totuºi,am întâlnit multe cupluri care, întimp ce se confruntau cu problememajore maritale, erau implicaþi înconducerea bisericii lor locale, darnu îºi fãceau timp regulat sã cul-tive disciplinele spirituale cupartenerul. A fi implicat ºi a facelucruri pentru Dumnezeu nu poateînlocui ceea ce este câºtigat cândpetreci timp cu Dumnezeu. O altãparte a planului de trei ani este sãcultivi, sã cultivi ºi sã cultivioameni capabili de a conduce.Aceasta începe cu tine. Ceea ce eºtitu în propria relaþie cu Hristos estecel mai important component alslujirii de familie. Cei ce ajutãfamiliile, trebuie întâi sã se ajutepe ei înºiºi, apoi ei pot fi un modela ceea ce predau, explicând dife-renþa, care e Isus Hristos, într-ocãsnicie ºi familie. Realitatea estecã liderii sãnãtoºi, cuplurile sãnã-toase ºi familiile sãnãtoase se atragunii pe ceilalþi ca sã se ajute sãcreascã ºi sã se educe pentru adeveni lideri efectivi.

Fã-o, revizuieºte-o ºi refã-o: Începe procesul. Fã câþiva primipaºi. Nu-þi fie fricã de greºeli. Defapt, dacã nu faci câteva greºeli,eºti, probabil, prea atent. În plus,dacã crezi cã puterea este per-fecþionatã în slãbiciune (2 Corin-teni 12:9), atunci nu vei avea oslujire puternicã decât dacã eºtigata sã dai voie câtorva slãbiciunisã aparã.

CONCLUZIE:Împãrtãºeºte acest articol cu alþiidin biserica ta. Începe sã te rogi înprivinþa a ceea ce vrea Dumnezeusã facã în viaþa ta, în familia ta, încãsnicia ta ºi apoi în biserica ta.Poate ai dori sã te întâlneºti cu

câþiva colegi pastori ºi sã vezi cevrea Dumnezeu sã facã în comuni-tatea ta.

Apoi, pe mãsurã ce Dumnezeuconduce, fã primul pas. La Centrulde Studiu pentru Cãsnicie ºi Fami-lie noi lucrãm cu o mânã debiserici în fiecare an ca sã-i ajutãmsã-ºi dezvolte un plan de trei anicare se potriveºte nevoilor specificebisericilor lor. Poate sunt biserici înapropierea ta care sunt echipate sãte ajute în acest sens.

Dã-mi voie sã închei cu acestgând: mântuirea prin asociere esteo forþã puternicã în orice bisericã ºicomunitate. Readuce la viaþã uningredient care a fost pierdut dinÎmpãrãþie de cãtre biserica secolu-lui 20. Acest ingredient sunt relaþi-ile. Oamenii sunt înfometaþi dupãrelaþii. De aceea, slujirea de familieeste atât de puternicã în comuni-tate. Se adreseazã antrenãrii înzonele de cãsnicie, parentaj ºimoarte, acestea sunt doar câteva.Evanghelismul apare naturaldintr-o relaþie de încredere întremembri de familie ºi prieteni.t

Gary J. Oliver, Th.M., Ph.D., estedirectorul executiv al Centrului deStudiu Marital ºi Familial, ºi profesorde psihologie ºi teologie practicã laUniversitatea John Brown din SiloamSprings, Arkansas. El este, de aseme-nea, directorul programului pentruD.Min. în consilierea familiilor ºi cãs-niciilor la seminarul Denver. El esteautorul a peste 10 cãrþi, inclusiv„Made perfect inweakness“: „Lucrurileextraordinare pe carele poate faceDumnezeu în urmaunui eºec“, publicatãde Chariot Victor,Colorado Springs,Colorado, 1995.

NOTE:1. Joseph C. Aldrich- „Stilul de viaþã

în evanghelizare“ (Portland,Oregon: Multnomah press, 1981),20, 21.

2. Wayne E. Rickerson- „Þinândfamilia împreunã“ (Ventura,California: Regal, 1977), 8, 9.

3. David A. Seamands- „Harul vin-decãtor“ (Wheaton: Victor Books,1988), 47.

4. C.M. Sell - „Viaþa de slujire afamiliei“, ediþia a doua (GrandRapids: Zondervan, 1995),30.

5. D.W. Hebbard- „Îndreptarul com-

plet pentru viaþa de slujire afamiliei“ (Nashville: ThomasNelson, 1995), 37.

Cãrþi recomandate:Balswick, Jack O., ºI Judith K.

Balswick- „Familia“, „O perspec-tivã biblicã asupra cãminuluicontemporan“, a doua ediþie.Grand Rapids: Baker, 1998.

Gangel, K.O.- „Cãtre o teologiebiblicã a mariajului ºi a familiei“,Partea 1-4, „Jurnalul psihologieiºi al teologiei“, volumul 5,numerele 1-4, 1997.

Garland, Diana S. and Diane L.pancoast - „Slujirea bisericii cufamilia“, „Un ghid practic“.Dallas: World Publishers, 1990.

Getz, Gene A. - „Mãsura familiei“,Ventura: Regal, 1976.

Hebbard, D.W.- „Îndreptarul com-plet pentru viaþa de slujire afamiliei în bisericã“. Nashville:Thomas Nelson Publishers, 1995.

Rickerson, Wayne E.- „Cum sã ajuþicãminul creºtin“. Glendale:Regal, 1978.

Seamands, David A.- „Harul vin-decãtor“. Wheaton: Victor Books,1988.

Sell, C.M.- „Viaþa de slujire a fami-liei“, ediþia a doua. Grand Rapids:Zondervan Publishing House,1995.

Wright, H. Norman- „Familia esteîncã o idee bunã“. Ann Arbor:Vine Book, 1992.

1188 • IARNA 2006

Întotdeauna v[ place foarte mult cu copiii c`nd veni\i ]n vizit[, m-am g`ndit c[ nu v-ar deranja s[ave\i grij[ de ei c`t timp eu m[ duc la cump[r[turi.

Vizita\iWeb site: www.liferomania.ro!

www.liferomania.ro RESURSE SPIRITUALE • 1199

n anul 1660, Carol al II-lea, regele Angliei, l-a întrebat pe JohnOwen (1616-83) de ce a rãmas sã asculte predica unui cârpaci needu-cat. Împãratul a rãmas uimit vãzându-l pe Owen, un predicatorremarcabil, cã s-ar asocia cu un cârpaci. La urma urmei era o dife-

renþã destul de mare între cei doi. La vremea respectivã, majoritatea preoþilor din Anglia au absolvit

teologia la Cambridge sau Oxford. Owen a intrat la Queen's College,Oxford, la vârsta de 12 ani, ºi-a luat diploma în anul 1632 ºi masterul în1635. Pe de altã parte cârpaciul nu avea altã educaþie în afara celui de-aldoilea ciclu. Owen a scris mult, cârpaciul ºi-a scris majoritatea operelorîn spatele gratiilor.

Cârpaciul a trãit într-o cãsuþã modestã în satul obscur Bedford, darOwen a fost capelanul lui Cromwell, a trecut prin palatele regilor, a fostrespectat de mulþi nobili ºi a predicat în Parlament cât ºi în marele cate-drale din Anglia. Cârpaciul a predicat într-o bisericã care se întruneaîntr-un hambar vechi, unde audienþa maximã nu a depãºit 300 depersoane.

Privindu-l în ochi pe rege, Owen a rãspuns, „Maiestate, mi-ar faceplãcere dacã aº putea avea abilitatea de predicare a cârpaciului, aºrenunþa cu mare plãcere la toatã învãþãtura mea.“1

Cârpaciul a fost John Bunyan (1628-88), pastor puritan ºi autoruloperei „Întâmplãrile pelerinului în cãlãtoria sa.“

Când Owen l-a auzit prima datã, Bunyan era deja un om în vârstã.„Experienþele de suflet prin care a trecut el (Bunyan)“ noteazã un biograf„au fãcut mai mult ca sã-l echipeze pentru ceea ce Dumnezeu l-a chematdecât orice pregãtire academicã pe care ar fi putut-o face.“2

„Am predicat ceea ce am simþit la început,“3 a menþionat Bunyan maitârziu. Sursa influenþei lui Bunyan asupra lui Owen ºi asupra celorlalþi afost pasiunea lui din spatele amvonului ce izvora din experienþa perso-nalã întãritã de puterea Bibliei ºi frecventa lui persecuþie. A fost saturat înceea ce priveºte studiul biblic. Dupã cum a menþionat Charles Spurgeon

IISSTTOORRIIEE ÎN POVESTEA VIEÞII LUIDE WILLIAM P. FARLEY

JOHN BUNYAN:CREDINCIOSUL CÂRPACI DIN BEDFORDCine a fost John Bunyan =i ce putemînv[\a din via\a lui?

mai târziu, „înþeapã-l oriunde;sângele lui este biblicizat, chiaresenþa Bibliei curge din el.“4

Owen nu s-ar fi mirat sã aflecã cea mai influentã operã a luiBunyan, „Întâmplãrile Pelerinu-lui“, urma sã fie cartea tradusãîn cele mai multe limbi, dupãBiblie. Cum a devenit operaunui cârpaci cea mai cititã dinîntreaga literaturã englezã a se-colului al 17-lea. Cine a fostJohn Bunyan ºi ce putem învãþadin viaþa lui?

VVÂÂRRSSTTAA FFRRAAGGEEDDÃÃPrea puþine lucruri se ºtiu despretinereþea lui John Bunyan. El s-anãscut în anul 1628 în Elstow,un sãtuc la 50 de mile N-E deLondra. Data exactã a naºteriilui este necunoscutã. La vârstade 16 ani s-a înrolat în armatalui O. Cromwell ºi s-a luptat cupuritanii împotriva regeluiCharles I. La 20 de ani a pãrãsitarmata ºi s-a cãsãtorit. Prima sasoþie (al cãrei nume estenecunoscut) i-a adus pe lume 4copii. Primul copil, o fetiþã, s-anãscut fãrã vedere.

Î

2200 • IARNA 2006

La vârsta de 20 de ani, dupã o lungã perioadã de agonie, s-a convertitla fel ca ºi creºtinul din opera lui. La 25 de ani a început sã predice, la 30de ani a lucrat ca predicator al satului cu o jumãtate de normã. Ziuamuncea din greu cu metalul ºi nicovala, iar seara predica Evanghelia.

PPEERRSSEECCUUÞÞIIAADeseori luãm toleranþa religioasã ca atare. Însã toleranþa multiplelordenominaþii într-un stat era ideea unui roman în anii 1650. Intoleranþaera norma timp de 1000 de ani. Majoritatea creºtinilor englezi eraubaptiºti anglicani. Dar dupã noua politicã a lui Cromwell legatã de tole-ranþã, baptiºtii începeau sã înfloreascã ºi mulþi englezi erau ofensaþi.5

Bunyan fãcea parte dintr-o bisericuþã de aproximativ 60 de oameni. Eise numeau independenþi deoarece Biserica Anglicanã, singura bisericãsantificatã de guvernul englez - nu i-a controlat.

Cromwell a murit în anul 1660, venind astfel la putere Regele Carol alII-lea. A fost hotãrât sã desfinþezetoleranþa religioasã radicalã a luiCromwell ºi sã lichideze toatedenominaþiile, exceptând bisericasantificatã de stat. La aceasta acontribuit ºi Parlamentul, scoþândo serie de legi desemnate sã-ipersecute pe cei independenþi.Bunyan a avut mult de suferit.

În aceastã situaþie Bunyan acerut ajutorul lui Isus Cristos înpredica sa. ªtia însã cã avea sã-lcoste. Lucrurile s-au complicat ºimai mult, soþia lui decedând ºilãsând în urmã 4 copii. Bunyan,ºtia cã avea sã fie întemniþat în curând, a rugat-o pe Elisabeth, o femeiedin biserica lui, sã se cãsãtoreascã cu el, copiii urmând sã fie astfel în si-guranþã cât timp era el închis. Credincioasã Domnului ºi semenilor, ea aacceptat sã se cãsãtoreascã cu John ºi sã serveascã Biserica în felul acesta.Mai târziu, Elisabeth ºi John se îndrãgostesc foarte mult unul de celãlalt.

Când Bunyan a refuzat sã se supunã noului mandat dat de Parlament,care-i interzicea sã predice ca independent, guvernul englez l-a întem-niþat. Timp de 12 ani (cei mai frumoºi ani ai sãi 32-44) a stat în închisoarefãrã mãcar sã fi avut parte de un proces normal.

În timpul acestor ani, persecutorii guvernului au distrus tot ce a mailãsat Bunyan în urmã din turma lui, i-au amendat pe oamenii care dejaerau sãraci dupã standardele secolului al XVII-lea. Oficialii guvernuluidãdeau buzna adesea în casele oamenilor, luând tot ce aveau - mobilã,haine, ustensile de bucãtãrie - lãsându-i pe aceºti bieþi credincioºi fãrãnimic.6

Experienþa unei vãduve sãrace pe nume Mary Tilney a caracterizatfelul în care au fost trataþi oamenii din biserica lui Bunyan: „au dus toatebunurile din casa ei, truda lor au considerat-o valoroasã în mese, dula-puri, scaune, fiare, paturi pufoase, cuierele din camere ºi aºternuturile dinpaturile ei…încât în seara aceea, femeia a fost nevoitã sã împrumuteaºternuturi de la vecinii ei…ºi totuºi doamna Tilney suferea mai mult, laplânsul ºi suspinul vecinilor ei…decât la pierderea propriilor bunuri, pecare le-a privit cu mult optimism.“7

Acesta a fost spiritul ºi atitudinea sfinþilor sãraci ºi opresaþi.

VIAÞA DIN ÎNCHISOAREÎntre timp, Bunyan zãcea în închisoare. Închisorile secolului alXVII-lea nu erau deloc plãcute. Spre deosebire de zilele noastre nuaveau televizor color ºi nici bucãtãrie. Mâncarea era sãrãcãcioasã.Dormea pe o saltea plinã de purici, într-o cãmãruþã micã, plinã cu alþiprizonieri. Iarna nu avea cãldurã. Trãia în condiþii mizere, printrepãduchi ºi purici, fãrã pic de intimitate. Mulþi prizonieri au murit în urma

acestor condiþii precare de viaþã. În ciuda acestor greutãþi,

soarta soþiei lui Elisabeth ºi acelor 4 copii ai lui era principalalui preocupare. Nu-i putea ajutacu nimic, lãsându-ºi astfelfamilia la mila consãtenilor,care erau la rândul lor sãraci dincauza persecutorilor. Copiii luiau crescut în sãrãcie ºi fãrã tatã.

„Despãrþirea de soþia ºi co-piii mei a fost adesea ca ºi cândmi-aº fi tras carnea de pe oase“,a scris el mai târziu. „ªi aceas-ta… pentru cã trebuia adesea sã

îmi amintesc de multelegreutãþi, de mizerie ºi de nevoilepe care avea sã le întâlneascãfamilia, de care ar fi trebuit sã-iferesc, în special pe bietul copilorb, care era mai aproape deinima mea decât orice altceva;O, gândindu-mã la greutãþile pecare urma sã le întâmpinecopilul meu orb, mi se sfâºiainima în bucãþi… totuºi gândin-du-mã la mine trebuia sã-iîntorc pe toþi cãtre Dumnezeu,chiar dacã a trebuit sã-l las. Însituaþia în care mã gãseam mãvedea ca pe unul care-ºi lasãnevasta ºi copiii fãrã adãpost.Totuºi m-am tot gândit, trebuiesã o fac, trebuie sã o fac.“8

De-a lungul anilor petrecuþiîn închisoare, ºi-a dedicat tim-pul studiului Bibliei, neºtiindcum ºi când avea sã-l foloseascãDumnezeu, sau când va fieliberat.

În cele din urmã a fost eli-berat din închisoare ºi pentruurmãtorii 3 ani s-a dedicatpredicãrii. Atins de atâta sufe-rinþã, predica lui Bunyan a fostmai puternicã, mai autoritarã.

A mai fost din nou închis

SURSA INFLUENÞEI LUI BUNYANASUPRA LUI OWEN ªI ASUPRA CELOR-LALÞI A FOST PASIUNEA DIN SPATELE

AMVONULUI CE IZVORA DIN EXPERIENÞA LUI PERSONALÃ A PUTERII

BIBLIEI ªI FRECVENTA PERSECUÞIE.

petrecut în închisoare, a menþionat: „Am fost fãcut sã vãd cã dacã aºsuferi drept ar trebui mai întâi sã le numesc lucruri moarte pe toate acelelucruri ale acestei vieþi, chiar sã mã socotesc pe mine aici, pe soþia mea,copiii mei, sãnãtatea mea, bucuriile mele ºi toate sã le socotesc moartefaþã de mine ºi eu mort faþã de ele. ªi în al doilea rând sã mã bazez peDumnezeu care este invizibil. Calea cea mai bunã pentru a trece prinsuferinþã este sã mã încred în Dumnezeu prin Isus Cristos, atingândlumea care va sã vinã; ºi atingând lumea asta þinând cont de înmor-mântarea casei mele ºi pregãtirea aºternutului în întuneric.“9

În al doilea rând, Bunyan a persistat în chemarea lui. El nu a ºtiut cerecoltã avea sã se nascã în urma scrierilor sale, dupã moartea sa. În tim-pul detenþiei ºi-a dedicat orã dupã orã studiului biblic, neºtiind cum ºicând avea sã-l foloseascã Dumnezeu, sau când va fi eliberat. S-a hotãrâtsã-i fie credincios în totalitate lui Dumnezeu.

Bunyan nu ºi-a mãsurat succesul prin numãrul mare de creºtini sauprin facilitãþile de care beneficia.El a apreciat succesul sãu princredinþã. La ce ne-a chematDomnul? Ne dedicãm noi viaþapentru acest lucru? Suntem noioare descurajaþi de rezultateleslabe? Prinde curaj. Bunyan ºi-amãsurat succesul prin credincio-ºie, încrezându-se în Dumnezeupentru rezultatele pe care El urmasã le producã.

Dintr-o perspectivã pãmân-teascã, Bunyan a vãzut câtevarezultate în timpul vieþii sale. Elînsã se bucurã acum deplin de

rãplãtirea lui în eternitate. Dacã noi perseverãm în chemarea noastrãvom avea aceeaºi recompensã. Întrece-l pe John Bunyan. El a fost un omcredincios.

Povestea lui este istorie.t

WILLIAM P. FARLEY este pastor al bisericii „HarulPãrtãºiei Creºtine“, Washington. El este autorul cãrþii, „PentruGloria Lui“, Pinnacle, and Outrageous Mercy, Baker.

NOTE:

1. Andrew Thomson, John Owen, Prinþul Puritanilor(Fern, Ross-shire, Great Britain: Christian Focus Pu-blication, 1996), 54.

2. Frank Mott Harrison, John Bunyan (Edinburgh: TheBanner of Truth, 1964), 71.

3. Ibid., 73.4. Charles H. Spurgeon, Imagini din Întâmplãrile Pele-

rinului (Rio, Wis.: Ages Software, 1998-2001), 4. 5. Pentru mai multe informaþii despre acest subiect a se

citi coloana despre Oliver Cromwell dinÎmbogãþirea, ediþia de primãvarã 2004.

6. John Brown, John Bunyan (North Haven, Conn.:Archon Books, 1885; reprint, 1969), capitolul 9.

7. Ibid., 207.8. Ibid., 178. 9. Ibid., 178.

www.liferomania.ro RESURSE SPIRITUALE • 2211

timp de 6 luni. În timpul acesteidetenþii a avut visul care l-ainspirat sã scrie cartea „Întâm-plãrile pelerinului în cãlãtoriasa“. A terminat manuscrisulacestei cãrþi în închisoare.

De la vârsta trecutã de 40 deani pânã la moartea sa, la vârstade 60 de ani, a fost pastorul uneimici adunãri din Bedford. A fostinvitat de asemenea sã predice ºila amvoanele din satele înveci-nate. Reputaþia precedentã l-aajutat, astfel mari biserici dinLondra l-au invitat sã predice.

Atunci a fost pentru prima oarãcând John Owen l-a auzitpredicând pe Bunyan ºi aînceput sã-i urmãreascã evoluþiade câte ori era în Londra.

LECÞII DE LA BUNYANMai întâi, „Dumnezeu stãîmpotriva celor mândri, darcelor smeriþi le dã har“ (Iacov4:6). Dumnezeu l-a ridicat peBunyan sus, pentru cã el a ajunsjos. Privind înapoi la timpul

ÎN TIMPUL DETENÞIEI ªI-A DEDICATORÃ DUPÃ ORÃ STUDIULUI BIBLIC,NEªTIIND CUM ªI CÂND AVEA SÃ-L

FOLOSEASCÃ DUMNEZEU, SAU CÂNDVA FI ELIBERAT.

Prima datã aº vrea sã spun câteva cuvinte despre micromanagementul bordului bisericii.

2222 • IARNA 2006

STUDIU PE CUVÂNT

ÎMI VOI ZIDI BISERICAD E S T A N L E Y M . H O R T O N

Atunci când Isus a spus: „Îmivoi zidi biserica“, El nu S-a referitla clãdiri construite din lemn,metal, cãrãmizi sau pietre, ci sereferea la un trup alcãtuit dinoameni care sã Îi aparþinã. Cuvân-tul bisericã din Noul Testament(grecescul ekklesia) se referã întot-deauna la oameni ºi niciodatã lao clãdire, denominaþiune sauorganizaþie.

Ekklesia derivã din ek, „afarãdin“, ºi kaleo, „chemare“. Pentrugrecii antici a însemnat de faptadunarea unor cetãþeni dintr-unoraº care se întâlnesc pentru a dis-cuta ºi a vota chestiuni politicesau legate de comunitate. Pentruevreii care vorbeau greceºte înAlexandria, înainte de vremea încare a trãit Cristos, ekklesia era tra-ducerea evreiascã a cuvântuluiqahal, „adunare, convocare, con-gregaþie“, adicã a poporului Israel

(1 Împãraþi 8:14, Psalmul 22:22).În timpurile Noului Testament,cuvântul ekklesia era folosit pen-tru orice adunare de cetãþeni,chiar una zgomotoasã care intraîn arena din Efes (Fapte 19:32, 41,unde versiunea King James îltraduce prin adunare). Pentru ceicredincioºi acest cuvânt a însem-nat dintotdeauna o adunare decetãþeni ai Împãrãþiei luiDumnezeu. Aºa cum se spune înEfeseni 2:19, „Aºadar, (prinCristos atât iudeii cât ºi nea-murile) aveþi intrare la Tatãl prin

Duhul“, v.18: „voi nu mai sunteþinici strãini, nici oaspeþi ai casei,ci sunteþi împreunã cetãþeni cusfinþii, oameni din Casa luiDumnezeu.“

Efeseni 2:20-22 spune maideparte „fiind zidiþi pe temeliaapostolilor ºi prorocilor, piatradin capul unghiului fiind IsusCristos. În El toatã clãdirea, bineînchegatã, creºte ca sã fie unTemplu sfânt în Domnul. ªi prinEl ºi voi sunteþi zidiþi împreunã casã fiþi un locaº al lui Dumnezeu,prin Duhul.“ Vedem aici cumacest cuvânt descrie o clãdireformatã din oameni nu unamaterialã.

Se vorbeºte mult în NoulTestament despre zidirea templu-lui ºi a chivotului, cât ºi desprepalate ºi case. Deºi cuvântul „aclãdi“ este adesea folosit cu refe-rinþã la oameni (Rut 4:11, Psalmul

28:5, Ieremia 1:10, 25:6, 31:4,42:10).

Pavel menþioneazã adesea înscrierile sale edificarea sau zidireabisericii. Sunt câteva elementecare contribuie la aceastã slujbãde zidire:

Atunci când Pavel îºi ia rãmasbun de la bãtrânii din Efes spune:„ªi acum, fraþilor, vã încredinþezîn mâna lui Dumnezeu ºi aCuvântului harului Sãu care vãpoate zidi sufleteºte, ºi vã poateda moºtenirea împreunã cu toþicei sfinþiþi“ (Fapte 20:32).

Evanghelia este cea care nezideºte (pe cei sfinþiþi, pe credin-cioºii care sunt dedicaþi slujbei luiCristos).

Lucrãrile apostolice, profetice,evanghelistice, pastorale îi desã-vârºesc pe sfinþi „în vederealucrãrii de slujire, pentru zidireatrupului lui Cristos“ (Efeseni 4:11,12). Toþi copiii lui Dumnezeu tre-buie sã ia parte la zidirea bisericii,aici referindu-se la trupul luiCristos.

Folosirea darurilor spiritualeajutã la zidirea bisericii, dar noitrebuie sã ºi excelãm în acestedaruri (1 Corinteni 14:12, 26).

Predicarea Cuvântului zideºteºi ea, dar cei care predicã trebuiesã ia seama cum anume zidesc.Zidirea trebuie sã se facã peCristos, care este temelia (1 Co-rinteni 3:10, 11).

Ca ºi ekklesia, noi suntem„zidiþi pe temelia apostolilor ºiprorocilor, piatra din capulunghiului fiind Isus Cristos“(Efeseni 2:20). Trebuie acordatã oatenþie deosebitã cuvintelor scri-itorilor Noului Testament, iarlocul de frunte în vieþile ºilucrarea pe care o facem trebuie sãi-L dãm lui Isus. Noi suntem„zidiþi“ în El (Coloseni 2:7).

Trebuie de asemenea sã luãmîn considerare scopul zidirii, aºacum scria Petru: „ªi voi, ca niºtepietre vii, sunteþi zidiþi ca sã fiþio casã duhovniceascã, o preoþiesfântã, ºi sã aduceþi jertfeduhovniceºti, plãcute luiDumnezeu prin Isus Cristos“(1 Petru 2:5) (comparã Romani12:1-8). Biblia foloseºte o varie-tate mare de metafore pentru ailustra aceste aspecte. Pavel lespune credincioºilor dintre nea-muri cã „în El (Cristos) ºi voisunteþi zidiþi împreunã, ca sã fiþiun locaº al lui Dumnezeu, prinDuhul“ (Efeseni 2:22). Aici se

Cuvântul bisericã din Noul Testament (grecescul ekklesia)se referã întotdeauna la oameni ºi niciodatã la o clãdire,

denominaþiune sau organizaþie.

www.liferomania.ro RESURSE SPIRITUALE • 2233

vorbeºte de Biserica Universalãcare îi include pe toþi credincioºiidin lumea întreagã ºi din toategeneraþiile.

Pentru a zidi trebuie sã nezidim pe „credinþa prea sfântã“ ºisã ne „rugãm prin Duhul Sfânt“(Iuda 20). Apoi trebuie „sã neîndemnãm ºi sã ne zidim unii pealþii“ (1 Tesaloniceni 5:11). Aceas-ta implicã ºi „sã placã aproapelui,în ce este bine, în vederea zidiriialtora“ (Romani 15:2). Astaînseamnã „sã urmãrim lucrurilecare duc la pacea ºi zidirea noas-trã“ (Romani 14:19).

Deºi Dumnezeu se foloseºte deoameni, trebuie sã ne amintimfaptul cã toatã aceastã zidiredepinde de Dumnezeu. „Cãciorice casã este ziditã de cineva,dar Cel ce a zidit toate lucrurileeste Dumnezeu“ (Evrei 3:4). Daraºa cum Dumnezeu a creat prinIsus, El zideºte prin El, pentru caIsus sã poatã spune „Îmi voi zidibiserica“ (Matei 16:18).

În contextul promisiunii luiIsus de a zidi, a vrut sã le facãoamenilor de cunoscut cine esteEl ºi ce anume va folosi pentru azidi biserica. El a întrebat: „...«Cine spun oamenii cã sunt Eu,Fiul omului?» Ei au rãspuns:«Unii zic cã eºti Ioan Botezãtorul,alþii: Ilie; alþii: Ieremia, sau unuldin proroci.» «Dar voi», le-a zis El,«Cine ziceþi cã sunt?» SimonPetru, drept rãspuns, I-a zis: «Tueºti Cristosul, Fiul DumnezeuluiCelui viu!» Isus a luat din noucuvântul, ºi i-a zis: «Ferice de tine,Simone, fiul lui Iona; fiindcã nucarnea ºi sângele þi-a descoperitlucrul acesta, ci Tatãl Meu careeste în ceruri. ªi Eu îþi spun: tueºti Petru, ºi pe aceastã piatrã voizidi Biserica Mea, ºi porþileLocuinþei morþilor nu o vor birui“(Matei 16:13-18).

Referinþa pe care o face cuprivire la Petru (grecescul Petros,„o pietricicã sau bucatã micãdintr-o stâncã“ ºi „pe aceastãstâncã“(grecescul Petra, „un vârfde stâncã“, „o stâncã puternicã“)este un joc de cuvinte (deºi Isustrebuie sã fi folosit cuvintediferite pentru a face aceastã dis-tincþie din moment ce El vorbeaaramaica). Isus κi zideºte Bisericape puternica mãrturie a lui Petru.

Isus este temelia (1 Corinteni3:11), piatra din capul unghiului(Efeseni 2:20, 1 Petru 2:6, 7).Petru se include pe sine ca „o pia-trã vie“, zidit într-o casã spiritualã(1 Petru 2:5), oricine mãrturiseºteacelaºi lucru devine o piatrã(comparã Romani 10:9, 10).

Biserica pe care o zideºteCristos nu va fi învinsã sau dis-trusã nicicând. Este o încurajaredeosebitã pentru noi în acestetimpuri în care mass-media ºimulte forþe malefice ºi religii falsese împotrivesc Bisericii. Porþilelocuinþei morþilor menþionate înVechiul Testament se referã laorice conduce spre moarte(Psalmul 9:13, 107:18, Isaia38:10). Porþile iadului se referã laSatan, îngerii lui, ºi toate învãþã-turile false ºi învãþãtorii falºi careîi conduc pe oameni spre iad ºipierzare veºnicã. Isus ne oferã

pace acum când lumea e plinã deporþile iadului, cãci El a biruitlumea (Ioan 16:33) ºi o va birui(Apocalipsa 17:14). Prin credinþaîn El suntem nãscuþi din nou,nãscuþi de sus, nãscuþi dinDumnezeu, ºi „oricine este nãscutdin Dumnezeu, biruieºte lumea;

ºi ceea ce câºtigã biruinþa asupralumii, este credinþa noastrã“(1 Ioan 5:4). Noi suntem parte avictorioasei zidiri a bisericii luiIsus Cristos, biruind rãul prinbine (Romani 12:21), învingân-du-l pe Satan; suntem de aseme-nea „înrãdãcinaþi ºi zidiþi în El,întãriþi prin credinþã, dupãînvãþãturile care v-au fost date ºisporind în ea cu mulþumiri cãtreDumnezeu“ (Coloseni 2:7).t

Stanley M. Horton, Th. D., coordo-natorul proiectului Pentecostal Text-book Project, Springfield, Missouri.

Pentru cei credincioºi cuvântul bisericã a însemnat dintotdeauna o adunare de cetãþeni ai

Împãrãþiei lui Dumnezeu.

}ntr-o zi a= vrea s[ te audpredic`nd despre b`rf[ =iflec[real[ f[r[ rost =i insinu-are =i despre vorbe cu dublu]n\eles =i repeti\ii inutile =idespre p[l[vr[geal[ nechib-zuit[ =i fr`u la limb[, =tii tu,

pentru aceia care vorbesc incoerent, f[r[ ]ncetare precum un murmur de

p`r`u. De fapt sora mea e a=a! Ea poate vorbi f[r[

]ncetare. Omule, saliva explod[, de ce...

Pastorul n-a putut s[ ]n\eleag[ nici un cuv`nt...

2244 • IARNA 2006

P A G I N A C O N S I L I E R U L U I

ezolvarea conflictelor din biseric[ în mod creativPARTEA IV: Decizia (Fapte 6:1-7)

În acest articol final vom lua înconsiderare „linia finalã“ înrezolvarea conflictelor - deciziasatisfãcãtoare.

Frecvent, un compromis se poaterezolva. Acesta este un mijloc deabordare a conflictelor, ºi oferã osituaþie de câºtig, unde fiecare sesimte destul de bine în ceea cepriveºte rezultatul final. Dar nulucraþi excesiv în compromis; nueste întotdeauna realist sau chiarposibil. Aduceþi-vã aminte deSolomon. A fost doar un bebeluº.Când a crezut de cuviinþã sã oferefiecãrei mame o jumãtate de copil,adevãrata mamã ºi-a dat seamafoarte repede cã problema respec-tivã nu putea fi soluþionatã printr-uncompromis.

Este adesea necesar sã ceri oame-nilor sã aleagã o parte, ºi apoicâºtigãtorilor sã o facã sã funcþio-neze. Cum ar trebui sã rãspunzi?„Ok, oameni buni, acesta estemodul în care grupul simte cã noi artrebui sã avem de-a face cu aceastãsituaþie - împreunã.“ Acest rezultateste chiar mai dificil; sunt admiºi„câºtigãtori“ ºi „pierzãtori“. Va tre-bui sã-i încurajezi pe cei a cãrordecizii nu au fost alese. Spune-le câtde valoroºi sunt ei la implementareaacestei decizii de grup. Reasigurã-icã ºi ideile lor sunt valoroase acumdar ºi în viitor, pentru cã mereu ºimereu vor exista provocãri care aunevoie de minþi luminate; abiaaºtepþi contribuþia lor la discuþiileviitoare pe marginea acestei pro-bleme sau a alteia.

Probabil cea mai creativã soluþieeste încercarea de a gãsi o integrarea cât mai multor puncte de vederediferite posibile. O astfel de inte-grare creativã va conferi calea opti-mã pentru rezolvarea conflictului:plãnuirea unei noi abordãri pe careîncã nici unul din cei prezenþi laîntâlnire nu au vãzut-o, dar careîntreg grupul este ajutat sã o vadãprin modul în care ei privesc împre-unã la acea situaþie.

Acesta reprezenta modelul apos-tolilor pentru rezolvarea primelorcrize ale bisericii Noului Testament:grija pentru vãduve ºi orfani. Niciunul dintre apostoli: Petru, Iacov,Ioan - nu au luat în considerare posi-bilitatea existenþei diaconilor. Tot ceau ºtiut ei era faptul cã vãduvelemurmurau ºi se plângeau.

Ei au lãsat ca aceste vãduve sãmurmure pânã ce plângerile lor aufost desensibilizate. Apoi ei s-auoprit asupra conflictului ºi au deli-berat diferite cãi de rezolvare. ªi dinacest conflict major al bisericii areieºit întreaga idee de lucrare laicã.Aceasta a fost o idee pe care nu aavut-o nimeni atunci când vãduveleau început prima oarã sã se plângã.Dacã nu ar fi existat un conflict,dimensiunea creativã a lucrãrii laicenu ar fi fost probabil niciodatã adãu-gatã bisericii. De aceea în urmaprimului conflict a apãrut postul ºislujirea de „diacon“.

Brock Chisholm, fost director alOrganizaþiei Mondiale de Sãnãtate,a declarat, „Pânã acum în istorialumii nu au existat oameni destui de

DE RICHARD D.DOBBINS

www.liferomania.ro RESURSE SPIRITUALE • 2255

maturi în locurile potrivite.“Maturitatea nu îºi aratã nici unfel de strãlucire în afarã strãlu-cirii ei în mijlocul unui conflict.Persoana maturã vede cãDumnezeu se specializeazã înrezolvarea murdãriilor. În locde focalizarea asupra conflic-tului, persoana maturã vedebinele ºi lucrurile creatoare pecare Dumnezeu le poatescoate din aceastã situaþie.Dumnezeu este Stãpânulpãcii… în mijlocul haosului.Criza ta nu este prima pe careDumnezeu a trebuit sã orezolve.

Poate vrei sã încerci sã iei odecizie prematurã - în mijloculsituaþiei în care nu se poateface nimic pentru moment.În cele ce urmeazã poþi vedeacum sã recunoºti o astfel desituaþie ºi o cale sãnãtoasãpentru a o „liniºti“ temporar.Este aplicaþia directivei spiri-tuale pentru a veni la Dum-nezeu: „aruncaþi asupra Luitoate îngrijorãrile voastre.“

Mai întâi determinã ce sepoate face cu privire la aceasituaþie. Uneori pur ºi simplunu se poate face nimic. Ca ungrup, aduceþi-vã problemaDomnului în rugãciune.Apoi…

Dacã decizia pare posibilã,hotãrãºte dacã poate faceceva grupul acesta sau ainevoie de ajutor din afarã.Adu-þi aminte cã Dumnezeunu te va socoti vinovat pentrulucrurile care îþi scapã de subcontrol. Deci, decide dacãaceasta este ceva ce vei fi înstare sã faci. Apoi…

Poate fi fãcut ceva în pri-vinþa problemei chiar acum?De cine? Dacã grupul tãupoate sã rezolve sarcina,desemneazã un membru saumai mulþi membri pentru a seocupa de problemã, dându-þiraport cu privire la ea. Dacãcineva din afara grupului tãusau a comitetului este maipotrivit pentru rezolvarea situ-aþiei, decide care dintre voi vaputea mai bine aborda per-soana (persoanele) ca sãaducã o schimbare. Alege o zipentru îndeplinirea acestuicontact. Sau…

Determinã când se poateface ceva, dacã nu acum, ºi iala cunoºtinþã de acest lucru încalendarul tãu pentru a-þiaduce aminte de timpulpotrivit pentru a acþiona.Apoi, ca ºi grup, „aruncã“aceastã problemã înainteaDomnului. Aceºtia sunt paºiipentru „aruncarea îngri-jorãrilor“ asupra Domnului -un proces de care vei aveanevoie fãrã nici o îndoialã pen-tru a trece din nou pestedificultate.

În timp ce te lupþi cu uneledin cele mai dificile treburi alebisericii instituþionale, adu-þiaminte cã aceastã planetãminunatã a început sã existeca un rezultat al unei catas-trofe de mai devreme. CândDumnezeu S-a uitat la ceea ceSatan a fãcut din pãmânt, pecând „pãmântul era încãpustiu ºi gol, peste faþa adân-cului de ape era întuneric“(Gen. 1:2), El se miºca cuDuhul Lui pentru a-l restaura ºia crea ceva frumos. În acelaºi

fel, când inamicul stârneºteconflict în Biserica Lui, Duhullui Dumnezeu îi miºcã pe ceimaturi sã rezolve creativ con-flictul. El va face lucrul acestaori de câte ori este nevoie pen-tru a-ªi proteja ºi pãstraÎmpãrãþia Lui aici pe pãmânt.

Dã-te un pas înapoi ºi dez-bracã-te de implicarea - ego-centristã. Cere-I lui Dumnezeusã-ªi implice voinþa Lui crea-tivã în toate situaþiile talehaotice. Cere-I Lui sã te ajutecât ºi altora implicaþi în biseri-ca ta în luarea deciziilor pentrua aduce minþi deschise ºiatitudini mature în procesuldeliberãrii - pentru ca într-unfinal voinþa Lui creativã sã fiemanifestatã prin decizia lacare ajungeþi împreunã.Recitiþi istorisirea din Fapte6:1-7 ºi minunaþi-vã de binelecare a reieºit în urma primeicrize din Biserica primarã. Fiicât de deschis poþi pentru ori-care bine L-ar aduce El înurma deliberãrilor voastre, ºiîncurajeazã-i pe ceilalþi sã facãacest lucru.

Când se întâmplã lucrulacesta câºtigã toatã lumea -în special Împãrãþia luiDumnezeu.t

Richard D. Dobbins, Ph.D.,este psiholog,fondator ºi director al clinicii EMERGE Ministries, dinAkron, Ohion.

INTRODUCERE„Eu sunt Pãstorul cel bun. Pãs-torul cel bun îºi dã viaþa pentruoi. Dar cel plãtit, care nu este pas-tor, ºi ale cãrui oi nu sunt ale lui,când vede lupul venind lasã oileºi fuge; ºi lupul le rãpeºte ºi leîmprãºtie. Cel plãtit fuge, pentrucã este plãtit, ºi nu-i pasã de oi.Eu sunt Pãstorul cel bun. Eu îmicunosc oile Mele, ºi ele Mãcunosc pe Mine“ (Ioan 10:11-14).

Probabil fiecare slujitor, la unmoment dat a alunecat într-unanume fel de slujire mai degrabãde tip mercenar (plãtit) decât ceade lider slujitor. Spiritul merce-nar este o tendinþã umanã care seautorevendicã atunci când lucra-rea devine frustrantã ºi extenu-antã. Pentru evitarea acesteitendinþe este nevoie de un efortconºtient ºi determinare. Detec-tarea primele semne ale spirituluimercenar ne poate ajuta sãevitãm ruinarea sau stricarealucrãrii noastre.

ISUS PUNE ÎN CONTRAST PE CELPLÃTIT CU ADEVÃRATUL PASTORIsus a trasat o distincþie în com-pararea dintre un pastor ºi celplãtit (mercenar). Contrastelesunt majore, însã cea mai adâncãdiferenþã constã în natura celordoi. Cel plãtit acþioneazã ºirãspunde conform cu natura lui;iar adevãratul pastor, de aseme-nea, conform cu natura lui. Isus aspus cã cel plãtit fuge pentru cãeste un mercenar. Spre deosebirede el, adevãratul pastor rãmâne ºise luptã, pentru cã el este un ade-vãrat pastor.

Prin folosirea termenului de

bun, Isus a prezentat urmãtoareadistincþie între pastor ºi merce-nar. Pastorul despre care Isusvorbeºte este adevãrat, genuine.El nu este „un lup în haine deoi.“ Spre deosebire de pastor,mercenarul nu este un pãstoradevãrat; el face slujba aceastapentru bani, sau pentru a trãi,cum spunem noi. Isus creeazãportretul Lui, pentru cã El esteadevãratul Pãstor: „Eu sunt Pãs-torul cel bun, Îmi cunosc oile ºiele mã cunosc pe Mine.“

Aceste cuvinte ale lui Isus neajutã sã înþelegem ce este merce-narul în adevãrata lui luminã.Veniþi sã privim la învãþãturaStãpânului ºi sã observãm modu-rile prin care poate fi detectatspiritul mercenar.

SPIRITUL MERCENAR POATE FIDETECTAT PRIN LIMBAJUL PROPRIUTermenul de mercenar (cel plãtit)descrie punctul central pe care sefocalizeazã serviciul. Mercenaruleste acolo pentru cã a fost anga-jat pentru o anumitã sumã debani; ºi dacã plata nu e corectã, elnu va mai face slujba pentrumult timp. Elementul central alconversaþiei sunt banii, care suntplata serviciilor prestate. El estemereu ºi mereu nemulþumit pen-tru cã plata nu este niciodatãsuficientã. Se poate observa a-tunci când un slujitor trece destatutul de mercenar. Prima în-trebare pe care el o pune atuncicând candideazã pentru postulde mercenar este, „Care esteplata?“ sau „Trebuie sã primescsalariul acesta înainte de a accep-ta slujba în bisericã.“ Limbajul

Spiritul mercenarD E J A M E S K . B R I D G E S

Isus a trasat

o distincþie

între pastor

ºi mercenar

(cel plãtit).

Contrastele

sunt majore,

dar cea mai

mare dife-

renþã constã

în natura

celor douã.

2266 • IARNA 2006

www.liferomania.ro RESURSE SPIRITUALE • 2277

folosit când se ridicã diferenþeîntre pastor ºi consiliul de con-ducere este, „de ce nu îmicumpãraþi contractul?“ Prioritã-þile mercenarului sunt deforma-te, ºi gura vorbeºte din prinosulinimii. Se poate spune despremercenar, „Vorbirea lui îltrãdeazã.“

SPIRITUL MERCENAR POATE FI DETECTAT DUPÃ EGOISMUL LUIO caracteristicã majorã a merce-narului este lipsa de preocuparepentru alþii. Preocuparea numã-rul unu pentru el este persoanalui, chiar dacã este cheltuialaaltora. Isus a spus despre celplãtit cã „nu îi pasã de oi.“ Pre-ocuparea este pentru siguranþalui proprie atunci când seapropie duºmanul. ApostolulPavel i-a dat lui Timotei cea maiînaltã recomandare pentru unadevãrat pastor, atunci când i-ascris în Filipeni despre: 1) senti-mentul de simpatie „Cãci n-ampe nimeni, care sã-mi împãrtã-ºeascã simþirile ca el, ºi sã îngri-jeascã într-adevãr de stareavoastrã (2:20); 2) natura luineegoistã - „Ce-i drept, toþiumblã dupã foloasele lor, ºi nudupã ale lui Isus Hristos“ (2:21);3) natura lui aleasã „Stiþi râvnalui încercatã; cum, ca un copil cutatãl lui, a lucrat ca un rob împre-unã cu mine pentru înaintareaEvangheliei“ (2:22). Pentru cabiserica sã supravieþuiascã,trebuie sã avem slujitori cuaceleaºi calitãþi spirituale ca alelui Timotei.

SPIRITUL MERCENAR POATE FIDESCOPERIT ÎN PERIOADELE DE CRIZÃIsus a spus cã „cel plãtit fuge“când e vorba de crize. Spiritulacesta al mercenarismului esteun duh de laºitate. El nu are niciun fel de preocupare faþã de oi.Când cel plãtit vede lupulvenind, el pãrãseºte oile. El esteastfel preocupat mai mult de si-guranþa lui decât de paguba pecare lupul o poate face turmei deoi. Apostolul Pavel, modelul

unui adevãrat pãstor, i-a avertizatpe bãtrânii bisericii din Efes sãprotejeze biserica la fel cum el i-aprotejat pe ei faþã de duºmani:„ªtiu bine cã, dupã plecarea mea,se vor vârî între voi lupi rãpitori,care nu vor cruþa turma“ (Fap.20:29). Pentru a-L sluji pe Cristosca pastor solicitã curaj ºi con-fruntarea inamicului care vinesub diferite forme. Slujirea luiCristos trebuie sã „rãmânã tare încredinþã“ împotriva adversaruluinostru, diavolul (1 Petru 5:8, 9).Prin Duhul lui Cristos, fiecarecrizã poate fi înfruntatã princuraj.

SPIRITUL MERCENAR POATE FI DETECTAT PRIN MOTIVAÞIA LUISpiritul mercenar are doar unsingur motiv - motivul profitu-lui. Când vede „lupul venind“pleacã în grabã, pentru cã ºtie cãlupul va distruge oile, cu toate cãprin aceasta îl va jefui ºi de sursade câºtig. Prezbiterilor din Efes,apostolul Pavel le-a spus: „N-amrâvnit nici la argintul, nici laaurul, nici la hainele cuiva“ (Fap.20:33). Apostolul Pavel a slujitavând în vedere motivaþia ceamai înaltã: „Am slujit Domnuluicu toatã smerenia, cu multe la-crimi, ºi în mijlocul încercãrilor,pe care mi le ridicau uneltirileIudeilor“ (Fap. 20:19). El ar fiputut spune: „De aceea vegheaþi,ºi aduceþi-vã aminte cã, timp detrei ani, zi ºi noapte, n-am în-cetat sã sfãtuiesc cu lacrimi pefiecare din voi“ (Fap. 20:31); ºi cumâinile lui: „Singuri ºtiþi cãmâinile acestea au lucrat pentrutrebuinþele mele ºi ale celor ceerau cu mine“ (Fap. 20:34). Aces-ta este spiritul unui pastor ade-vãrat. El va prelua supraveghereaºi hrãnirea turmei lui Dumnezeunu pentru un câºtig mârºav, cipentru cã el este un exemplupentru turmã (1 Petru 5:2, 3).

SPIRITUL MERCENAR POATE FI DETECTAT PRIN ABSENÞA DRAGOSTEIIoan 13:1 descoperã natura ade-vãratã a lui Isus ca Bun Pãstor:

„fiindcã iubea pe ai Sãi…ºi i-aiubit pânã la capãt.“ Dragosteaface posibil ca bunul pãstor sã„îºi dea viaþa pentru oi.“ Onaturã mercenarã nu îl va lãsa pecel plãtit sã facã un astfel desacrificiu pentru alþii. Spiritulacesta pentru bani este consumatde „lãcomia, care este o închi-nare la idoli“ (Coloseni 3:5).Prezenþa dragostei în inima ade-vãratului pastor construieºte orelaþie puternicã între el ºi oaie,fapt ce nu poate fi confundat cumercenarismul. Isus a spus: „Eusunt Pãstorul cel bun, ºi îmicunosc oile, ºi ele mã cunosc peMine“ (Ioan 10:14).

Când un pastor ºi o bisericãdezvoltã o astfel de relaþie - unape care doar dragostea o poateconstrui - se creeazã o legãturãputernicã pe care inamicul nu opoate distruge. Sã vezi o bisericãºi un pastor atât de dedicaþi unulpentru celãlalt încât amândoi arfi gata sã-ºi dea viaþa, unul pen-tru celãlalt, conferã o aºa mareprotecþie încât nici un lup nu arputea vreodatã „sã junghie oaia,“ºi nici un hoþ nu ar avea ocazia„sã fure, sã ucidã ºi sã distrugã“(Ioan 10:10).

Atunci când descoperimprima oarã un astfel de duh demercenar în noi, imediat trebuiesã ne rugãm pentru iertare ºi sãne analizãm gândirea cu privirela motivaþiile ºi responsabilitãþilefaþã de cei pe care îi slujim. Iardacã observãm cã un astfel despirit s-ar dezvolta într-un fratede-al nostru i-am face un mareserviciu dacã i-am atrage atenþia,rugându-ne cu el, ºi oferindu-iajutor.

Veniþi ca împreunã sã prote-jãm biserica de liderii mercenariºi de sfinþii fãrã dragoste, pentruca atunci când pastorul conducã-tor se va întoarce sã zicã un „binefãcut“ pentru pãstorii noºtri ºibisericile noastre.t

James K. Bridges este trezorierulgeneral al Assemblies of God dinSpringfield, Missouri.

2288 • IARNA 2006

NOUTÃÞI EDITORIALE la Editura LIFE PUBLISHERS România

JoniUn bestseller mondial

În 1967, în urma unei plonjãri într-o apãprea puþin adâncã, Joni Eareckson s-aaccidentat, rãmânând paralizatã de la gâtîn jos. În câteva clipe viaþa ei s-a transfor-mat dintr-o viaþã plinã de activitate,vigoare ºi independenþã, într-una detotalã neputinþã ºi dependenþã. În aceastãautobiografie de neuitat, Joni descriefiecare pas al luptei ei de acceptare ºiadaptare la acest handicap, ºi cãutarea dis-peratã ºi înverºunatã a unui sens al vieþii.

Cerul - casa ta adevãratã O perspectivã uluitoare a ceea ce ne aºteaptã

Fã un pas îndãrãt, concentreazã-þi ochii cre-dinþei ºi apoi intrã cu Joni într-o lume desprecare ai auzit încã din tinereþe, dar pe care nu aivãzut-o niciodatã: cerul. În acest volum încântãtor, Joni Eareckson Tadaschiþeazã un portret strãlucitor al cãminuluiadevãrat al inimii noastre. Joni vorbeºte desprecum va arãta cerul, ce vom face noi ºi pe cinevom vedea. Ea aratã modul în care cerul vaînsemna satisfacerea dorinþelor inimilor noas-tre, ceva mult mai real decât tot ce-am experi-mentat de aceastã parte a eternitãþii.

DDAAVVIIDD WWIILLKKEERRSSOONN

OOaammeennii oobbiiººnnuuiiþþii,, ccrreeddiinnþþãã eexxttrraaoorrddiinnaarrãã

În aceastã cartea, Joni ne face cunoºtinþãcu eroii ei. Ea ne istoriseºte despre oameniicare o inspirã prin credinþa ºi curajul lor.Deºi prin slujirea sa, Joni a întâlnit mulþi„eroi ai credinþei“, vieþile pe care le prezin-tã aici nu sunt renumite, gen Billy Graham.În schimb este vorba despre o mamã, osoþie casnicã, un bãrbat dintr-o casã debãtrâni, o fetiþã. Unii sunt misionari saupastori; alþii sunt casieri sau funcþionaribancari. Toþi aceºti oameni au influenþatviaþa lui Joni ºi vieþile altora atunci cândcredinþa lor s-a ridicat la înãlþimea cerutãde împrejurãri, descoperind cã DumnezeuÎnsuºi este rãspunsul la toate întrebãrile.

240 p., 13,5 x 20.5 cm • 17.44 lei

192 p., 13,5 x 20,5 cm • 11,99 lei 272 p., 13,5 x 20,5 cm • 11,99 lei

BIBLIA DE STUDIU pentru o viaþã deplinã

- Ediþia de lux -

Este destinatã sã vã ajute ca sã câºtigaþi o înþelegeremai complexã a Cuvântului lui Dumnezeu, prin careputeþi creºte în dragoste, în curãþie ºi credinþã faþã deDomnul Isus Hristos.

EEddiittoorr ggeenn.. DDOONNAALLDD CC.. SSTTAAMMPPSS

2110 p., 16,5 x 22,5 cmCoperta cartonatã ºi index de cãutare

• 100 lei Coperta din piele ºi cu fermoar• 140 lei

Coperta din piele, auritã, index de cãutare

• 160 lei Coperta cartonatã

• 90 lei

Caracteristicile speciale ºi auxiliare ale BBii bbllii eeii ddeessttuuddii uu ppeenntt rruu oo vvii aaþþãã ddee pplliinn ãã sunt urmãtoarele: • titluri pe secþiuni• note de studiu (se împart în cinci clase: expozi-þionale, teologice, devoþionale, etice, practice)• articole • introduceri la fiecare carte a Bibliei • 12 simboluri tematice • tabele • hãrþi • indice de subiecte • concordanþã

JJOONNII EEAARREECCKKSSOONN TTAADDAA

JJOONNII EEAARREECCKKSSOONN TTAADDAA

202 p., 13,5 x 20,5 cm • 16,35 lei

SSffiinnþþeeaassccãã--ssee NNuummeellee TTããuuScopul cu care am scris aceastã carte a fost sãajung sã cunosc cu inima Numele lui Dum-nezeu. Am dorit o revelaþie a Numelor Sale laun nivel personal - sã-mi însuºesc pe deplinînþelesul lor, nu doar de dragul unei cunoaºteriteologice, dar mai ales în folosul umblãrii melezilnice împreunã cu El. Fiecare Nume al luiDumnezeu descoperã o trãsãturã definitorie anaturii ºi caracterului Domnului nostru în relaþiaSa cu poporul Sãu. Cu alte cuvinte, aceastã carteeste pentru fiecare credincios aflat în suferinþã ºicare are nevoie de siguranþã ºi nãdejde în timpulîncercãrilor sale. ªi, dupã pãrerea mea, dinaceastã categorie fac parte toþi ucenicii devotaþiai lui Isus Cristos.– David Wilkerson

Editura LIFE PUBLISHERS România

Str. Ady Endre, nr. 33

410002 ORADEA, România( (0259) 23 62 64; 0744/62 42 36

ffaaxx:: (0259) 44 71 80 E-mail: liferom@rdslink.ro,

website: www.liferomania.ro

Viziunea Apocalipticã Profeþii împlinite ºi în curs de împlinire

Terorism, dezastre economice, crize ener-getice, foamete, corupþie în afaceri,scandaluri religioase, homosexualitatemilitantã, creºtinãtate obsedatã de plãceri,moralitate distorsionatã - în anul 1974,când a fost publicatã ediþia originalã acãrþii, astfel de lucruri erau avertismenteprofetice de neconceput. În societateasecolului XXI, acestea sunã ca niºte titluride veºti învechite.

Triumf prin tragedieCum pot creºtinii deveni mai mult decât

biruitori prin credinþã

Când vei citi cum au triumfat aceºti credincioºiprin Isus Cristos vei fi binecuvântat ºi inspiratîn umblarea ta cu El. Unii ºi-au pierdut copiii,alþii au avut cancer ºi au fost vindecaþi în modmiraculos, alþii au fost abandonaþi ... Firulcomun al mãrturiei lor este prezenþa ºi harulcredincios al lui Dumnezeu în viaþa lor.

Rãmânând în puterea Sa„Întãriþi cu toatã puterea, potrivit cu tãria

slavei Lui, pentru orice rãbdare ºi îndelungãrãbdare, cu bucurie.“ Coloseni 1:11

Aceastã carte ne pune în temã cu evenimentelemai recente care au modelat caracterul luiGwen ºi au fãcut din ea un model al femeiiduhovniceºti puternice, pline de compasiune.

RRIICCKK WWAARRRREENN

Viaþa condusã de scopuriDe ce sunt pe acest pãmânt?

Aceastã carte te va ajuta sã înþelegi de ce aiviaþã ºi planul uimitor al lui Dumnezeu pen-tru tine - atât pentru prezent cât ºi pentruveºnicie. Rick Warren te va cãlãuzi într-ocãlãtorie spiritualã personalã de 40 de zile, care îþiva transforma rãspunsul tãu la cea maiimportantã întrebare a vieþii: De ce sunt peacest pãmânt? Cunoaºterea scopurilor pentrucare te-a creat Dumnezeu îþi va reduce stre-sul, te va ajuta sã-þi concentrezi energiile, îþiva simplifica deciziile, va da sens vieþii tale ºi,lucrul cel mai important, te va pregãti pen-tru veºnicie.

Inspiraþii zilnice pentruViaþa condusã de scopuri

Inspiraþii zilnice pentru viaþa condusã de sco-puri combinã multe versete biblice alesede cãtre autor, Rick Warren, cu meditaþiidin best-sellerul sãu, Viaþa condusã descopuri. Conceputã pentru a fi folositã cao carte de sine stãtãtoare, având un for-mat potrivit pentru meditaþii zilnice sauca o unealtã de referinþã comodã pentrucitirea cãrþii Viaþa condusã de scopuri,fiecare secþiune corespunde cu una din-tre cele 40 de zile ale scopurilor.

Jurnal de rugãciune pentruViaþa condusã de scopuri

Cel mai bun mod de a-þi consolida pro-gresul în împlinirea scopurilor luiDumnezeu pentru viaþa ta este sã þii unjurnal spiritual. Acesta nu este un calen-dar al evenimentelor, ci o înregistrare alecþiilor de viaþã pe care nu vrei sã le uiþi.Deci fã-þi timp ca sã meditezi ºi sã discuþiceea ce citeºti în fiecare zi ºi apoi scrie-þigândurile în acest jurnal conceput caajutor pentru cartea Viaþa condusã descopuri de Rick Warren.Sã se scrie lucrul acesta pentru neamul deoameni care va veni, ºi poporul care se va naºte,sã laude pe Domnul! Psalmul 102:18

Biserica condusã de scopuriCum poate creºte biserica fãrã com-promiterea misiunii ºi a mesajului.

„Rick Warren a scris o carte pe care oricepastor înþelept trebuie s-o citeascã de treiori. Citiþi-o repede, ca sã-i înþelegeþi strate-gia. Citiþi-o ºi meditaþi la ea, ca sã-i înþelegeþiprincipiile. Apoi citiþi-o cu scopul de a puneîn practicã principiile ei strategice.“

Haddon RobinsonPROFESOR EMERIT DE OMILETICÃ,

GORDON-CONWELL SEMINARY

DDAAVVIIDD WWIILLKKEERRSSOONN DDAAVVIIDD WWIILLKKEERRSSOONN

GGWWEENN WWIILLKKEERRSSOONN

171 p., 13,5 x 20,5 cm • 16,35 lei

226 p., 13,5 x 20,5 cm • 16,35 lei

220 p., 13,5 x 20,5 cm • 16,35 lei

RRIICCKK WWAARRRREENNRRIICCKK WWAARRRREENN

RRIICCKK WWAARRRREENN

349 p., 15 X 22.5 cm • 26,16 lei

253 p., 13.5 X 20.5 cm • 13,08 lei 400 p., 14 x 20,5 cm • 22,89 lei

15 X 22.5 cm • 10,90 lei

Incendiatorii

Evanghelia este un aprinzãtor de foc. Duhul Sfânt nu-þi este dat doar pen-tru a te ajuta sã predici frumos. El trebuie sã aprindã un foc în inimile oame-nilor. Dacã Cristos nu te aprinde, nu poþi aduce nici un foc pe pãmânt. „Cãcidespãrþiþi de Mine, nu puteþi face nimic“, a spus Domnul (Ioan 15:5). Isus le-aspus ucenicilor sã nu facã nimic pânã nu vor fi primit „putere de sus“ (Luca24:49). Când acea putere a venit, Duhul Sfânt S-a revelat sub forma unor limbide foc care s-au aºezat peste fiecare din ei.

Anterior Isus îi trimisese pe ucenici doi câte doi (Luca 10:1). Aceasta îmiaminteºte de Samson care a legat vulpile douã câte douã, de cozi, le-a pus întrecozi câte o torþã, dupã care le-a dat drumul în holdele ºi-n grãdinile de mãsliniale filistenilor (Judecãtori 15). ªi ucenicii au fost trimiºi doi câte doi, purtãtori aitorþei divine, incendiatori pentru Dumnezeu, pârjolind teritoriul diavolului cufocul Evangheliei. Fiecare din ei era un nou Ilie, aducând foc din cer.

Pânã nu vine focul, evanghelizarea ºi celelalte activitãþi ale bisericii suntdoar rutinã ºi experienþe care îi lasã indiferenþi pe cei ce participã la ele.Predicile, prelegerile susþinute de la amvon, oricât de elaborate, fãrã focul luiDumnezeu nu sunt decât lucruri seci, gheaþã care nu ajunge sã fie topitã de nicio scânteie divinã. Nici unul din cei cãrora le sunt adresate nu merge acasãaprins. În contrast cu aceastã situaþie, cei doi care Îl ascultau pe Isus în drum spreEmaus au mers acasã cu inimile aprinse. Sunt sigur cã Isus nu a discutat politicãcu ei, ºi nici nu le-a oferit sugestii sau sfaturi. Aºa ceva nu le-ar fi fãcut inimilesã ardã. Isus a venit „sã arunce un foc pe pãmânt“ (Luca 12:49). Misiunea lui Isusnu este ceva asemãnãtor unei ieºiri la iarbã verde la un sfârºit de sãptãmânã.Satan este ferm hotãrât sã încerce cu orice chip sã o împiedice. El este un dis-trugãtor. Domnul ªi-a trimis slujitorii, prevenindu-i în acelaºi timp cã vor aveade întâmpinat pericole. „Nu vã temeþi de cei ce ucid trupul, dar care nu potucide sufletul ºi trupul în gheenã“ (Matei 10:28). Ce este o simplã durere fizicãîn comparaþie cu o viaþã aprinsã de bucuria ºi însufleþirea lui Isus? Ce este peri-colul pentru trup comparat cu coroana vieþii sau cu minunata lucrare pe care Elne-a dat-o sã o facem? „Vindecaþi pe bolnavi, înviaþi pe morþi, curãþiþi pe leproºi,scoateþi afarã dracii. Fãrã platã aþi primit, fãrã platã sã daþi“ (Matei 10:8).

Fragment din cartea Evanghelizarea prin Foc, de Reinhard Bonnke