vocabularul_relatiisemanticeppt

9
Prof. Marian Gina Prof. Marian Gina Grup Scolar “ Gheorghe Lazar” Grup Scolar “ Gheorghe Lazar” Baia Mare Baia Mare

Upload: mitreacristinasilvia

Post on 21-Dec-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: vocabularul_relatiisemanticeppt

Prof. Marian GinaProf. Marian Gina

Grup Scolar “ Gheorghe Lazar” Baia MareGrup Scolar “ Gheorghe Lazar” Baia Mare

Page 2: vocabularul_relatiisemanticeppt

CLASE LEXICALECLASE LEXICALE

RELATII SEMANTICERELATII SEMANTICE Intre cuvintele unei limbi se pot stabili diverse relatii (asemanari, deosebiri), in functie de sensurile lor. Acestea se numesc RELATII SEMANTICE.

Relatiile semantice sunt: sinonimia, omonimia, antonimia, paronimia ,polisemia. SINONIMELE sunt cuvinte cu forma diferita, dar care au aproximativ acelasi sens.

Exemple: casa-locuinta-imobil-cladire; teama-spaima-frica-groaza

OMONIMELE sunt cuvinte cu formă identică,dar cu sens diferit.Exemple: sg. Ban – pl. bani (moneda), pl. bani (rang boieresc)

ANTONIMELEsunt cuvinte cu forma diferita si sens opus.

Exemple: bine-rau, adevar-minciuna, inalt-scund

PARONIMELE-cuvinte cu formă aproape identică,dar cu sens diferit.

Exemple: complement-compliment, familial-familiar, oral-orarCUVINTELE POLISEMANTICE-cuvinte cu mai multe sensuri

EX. vine=soseşte,revine,intră,ajunge,a-i sta

Page 3: vocabularul_relatiisemanticeppt

SINONIMIA

SINONIMIA este relatia dintre cuvinte care au aproximativ acelasi sens.

Tipuri de sinonime:

a). TOTALE (PERFECTE)-sensurile sunt identice:kaliu=potasiu

niciodată=nicicândb). PARŢIALE-nu toate sensurile coincid:repede=iute

c). APROXIMATIVE-când se sugerează obiectul ,prin echivalenţe neaşteptate:luna la Eminescu este “regina nopţii moartă” sau

“o vatră de jăratec”; iubirea la L. Blaga este “arsita”d). LEXICO-FRAZEOLOGICE- intre o expresie şi un cuvânt:

a nu privi cu ochi buni=a dezaproba, a da ortul popii=a muri

e).FRAZEOLOGICE- relaţie între 2 expresii: în ciuda=în pofida, a trage spuza pe turta lui=a-si apara cauza

Page 4: vocabularul_relatiisemanticeppt

ANTONIMIA ANTONIMIA este relatia semantica ce se stabileste intre doua cuvinte care au sensuri opuse.

Antonimia se poate realiza prin:

a). cuvinte diferite: vesel-trist,lumină-întuneric

b). Derivare cu prefixe: om-neom,împădurit-despădurit

VALORI STILISTICE

ANTITEZA

“Toate-s vechi şi nouă toate,

Ce e rău şi ce e bine

Tu te-ntreabă şi socoate.”(Mihai Eminescu)

OXIMORONUL

“Curat-murdar, coane Fanica…”( I.L. Caragiale)

Page 5: vocabularul_relatiisemanticeppt

OMONIMIA

OMONIMIA este relatia dintre cuvinte identice ca forma, dar cu sens total diferit.

OMONIME LEXICALE-părţi de vorbire identice

-omonime totale-cele două cuvinte sunt identice în

flexiune: lac-lacuri

-omonime parţiale-cele două cuvinte sunt diferite în

flexiune: masă-mese-mase

OMONIME LEXICO-GRAMATICALE-părţi de vorbire diferite:sare(verb)-

sare(substantiv)

OMOFONE-cuvinte care se pronunţă la fel: ea-ia, casa-ca sa, sa/ s-a

OMOGRAFE-cuvinte care se scriu la fel: véselă-vesélă

Page 6: vocabularul_relatiisemanticeppt

PARONIMIA

PARONIMIA este relatia semantica dintre cuvinte cu forma asemanatoare si cu sens diferit.

PARONIMELE - se deosebesc printr-un sunet: familial- familiar,

- se deosebesc prin două sunete: consemn-consens;

- diferă ordinea sunetelor: cauzal-cazual

PRECIZĂRI

Cel mai adesea,paronimele sunt identice din punct de vdere morfologic ( ca părţi de vorbire):

-substantive: scară-escală,companie-campanie

-adjective: iminent-eminent,romanesc-românesc

-verbe: a enerva-a inerva,a însera-a insera

ATENŢIE!

UNEORI,TERMENUL MAI CUNOSCUT ÎN LIMBĂ ÎL ÎNLOCUIEŞTE PE CEL MAI PUŢIN CUNOSCUT(atracţie paronimică) EX.şasiu e înlocuit greşit cu saşiu.

Page 7: vocabularul_relatiisemanticeppt

CUVINTE POLISEMANTICE

Sunt cuvinte care au mai multe sensuri şi în cotexte diferite realizează

mai multe semnificaţii.

Unul dintre sensuri este mai cunoscut,mai frecvent-sensul de bază.

Celelalte sunt sensuri secundare,derivate.COMPARAŢI!

-”roşu la faţă”=obraz,chip

“orice filă are două feţe” =pagini

“flori în zeci de feţe” =culori

“în noapte se vedeau două feţe” =doi oameni

REŢINEŢI!

În dicţionare,cuvintele polisemantice se află în acelaşi articol.Omoni-

mele beneficiază de articole diferite.

Page 8: vocabularul_relatiisemanticeppt

TEST FORMATIV TEST FORMATIV I. Indicati cI. Indicati cââte un sinonim pentru fiecare din urmte un sinonim pentru fiecare din urmăătoarele cuvinte: toarele cuvinte: belsug,a (se) belsug,a (se)

ggâândi, nebanuit, nehotndi, nebanuit, nehotăărrââre, scop. re, scop. (5x3p.)(5x3p.) II. Transformati urmatoarele enunturi, folosind antonimele corespunzatoare: II. Transformati urmatoarele enunturi, folosind antonimele corespunzatoare: Nu purta decat fuste scurte, care o dezavantajau.Nu purta decat fuste scurte, care o dezavantajau.RRââul are apa limpede si rece.ul are apa limpede si rece.Camera ei este luminoasa, curata si ordonata. (8x3p.) Camera ei este luminoasa, curata si ordonata. (8x3p.)

Marcheaza varianta corecta a enunturilor de mai jos: (3x5p.)Marcheaza varianta corecta a enunturilor de mai jos: (3x5p.) 1. A 1. A nu privi cu ochi buninu privi cu ochi buni are sensul: are sensul:a). A invidiaa). A invidiab). A urib). A uric). A dezaprobac). A dezaproba 2. 2. A cA căălca in strlca in străăchinichini inseamna: inseamna:a). A merge intr-un fel ciudata). A merge intr-un fel ciudatb). A face o gafb). A face o gafăăc). A dezaprobac). A dezaproba 3. 3. CCăălclcââiul lui Ahileiul lui Ahile semnifica: semnifica:a). Un loc durerosa). Un loc durerosb). Punctul vulnerabilb). Punctul vulnerabilc). Laba picioruluic). Laba piciorului Stabiliti valorile morfologice ale urmatoarelor omonime: Stabiliti valorile morfologice ale urmatoarelor omonime: acele, deacele, deşşi, haini, hainăă, mai,, mai,

sare, roade, cer, vie, vin. (9x4p.)sare, roade, cer, vie, vin. (9x4p.)Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu.Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Page 9: vocabularul_relatiisemanticeppt

Rezolvarea testuluiRezolvarea testului

I. 5x3p. Belsug= abundenta, opulenta, I. 5x3p. Belsug= abundenta, opulenta, bogatie; a (se) gbogatie; a (se) gâândi=a concepe, a medita, a ndi=a concepe, a medita, a reflecta; nebanuit=imprevizibil, neasteptat, reflecta; nebanuit=imprevizibil, neasteptat, surprinzator; nehotarare=ezitare; scop=tel, surprinzator; nehotarare=ezitare; scop=tel, obiectivobiectiv

II. 8x3p. Purta; lungi; avantajau; tulbure; calda; II. 8x3p. Purta; lungi; avantajau; tulbure; calda; intunecoasa; murdara; dezordonataintunecoasa; murdara; dezordonata

III. 3x5p. c). A dezaproba; b). a face o gafIII. 3x5p. c). A dezaproba; b). a face o gafăă; ; b).punctul vulnerabilb).punctul vulnerabil

IV. 9x4p. IV. 9x4p. AceleAcele= subst.,pron./adj.; = subst.,pron./adj.; dedeşşii= = conj.,adj.; conj.,adj.; hainhainăă=subst., adj.; =subst., adj.; maimai=subst., adv.; =subst., adv.; saresare=subst.,verb; =subst.,verb; roaderoade=subst., verb; =subst., verb; cercer=subst.,verb; =subst.,verb; vievie= subst.,adj; = subst.,adj; vin=vin=subst.,verb.subst.,verb.