(VKIER1 XOTD&FROmOflS&SUDTPra

Anul XI.

»

SONAR e&LOR ce- Binev&ST&sc ce-Le Bun&r Ulii'!!»,

ce-LOR ce Bineve-STe-sc poce-. No. 8.

Predicatorul la amvon. Sfaturi practice.

PRELEGERILE LUCRATE CU AMANUNTIME. 1

In formularea prelegerilor lor. unii predica-tori cercetează şi cele mai mici amănunte cu atâta stricteţe, încât ei dau lui Dumnezeu prea puţină ocazie de a mai conduce gândurile lor. Ei îşi fixează puternic fiecare punct şi când îl exprimă, pare să fie stereotip. Pare că le e im-posibil să se depărteze dela acest plan precon-ceput. Aceasta e o mare greşeală, care, dacă este, exercitată neîntrerupt, face pe predicator să fie mărginit, şi-1 lasă fără vieaţă spirituală şi fără putere de acţiune, după cum pe vre-muri colinele dela Ghilboa au rămas fără rouă şi fără ploaie.

Dacă predicatorul simte, că în prelegere nu se poate îndepărtă de planul său preconceput, atunci efectul predicei va f i numai cu puţin mai bun, decât dacă ar fi fost cetit. Prelegerile ţapene şi reci, au prea puţină putere (învioră-toare a Spiritului Sfânt, şi deprinderea de a ţine predici de acest fel vor îngropâ cu sigu-ranţă posibilitatea predicatorului de a fi folo-sitor şi plin de putere.

Dumnezeu vreâ ca servii Săi, să fie cu totul dependenţi de El. Ei trebuie să ia aminte la ceeace zice Domnul, şi să întrebe: „Care este cuvântul ce vrei să vorbeşti ascultătorilor mei?" Inima lor trebuie să fie deschisă astfel ca Dumnezeu să poată influenţă gândurile lor, şi atunci vor aduce poporului adevăruri cari nemijlocit se coboară din cer. Spiritul Sfânt le va insuflă gânduri, cari vor corespunde nevoi-lor sufleteşti ale celor prezenţi.

RESPECTUL. Am auzit predicatori, cari vorbiau despre

vieaţa şi învăţătura lui Hristos într'un mod cu totul comun, ca şi când ar fi vorbit despre in-

cidente din vieaţa cine ştie cărui om mare din lujne. Da, se întâmplă, ca predicatori să vor-bească despre Hristos ca despre un bărbat din-tre semenii lor. Când aud că acest sfânt su-biect este tratat într'un asemenea mod, sunt apucată de o durere ce nu poate fi exprimată; căci ştiu, că bărbaţii aceştia deşi sunt învăţă-tori de dreptate, totuş niciodată nu au avut o părere înaltă despre Isus, şi niciodată nu L-au cunoscut. Lor le lipseşte acel avânt al ideilor care să le dea o clară reprezentare a caracte-rului Aceluia care a fost Mântuitorul lumii.

Acel care îşi dă bine seama de caracterul şi lucrarea lui Hristos, nu va fi întunecat la minte şi nici nu se va înălţă pe sine. Slăbiciu-nea şi nedesăvârşirea eforturilor lor personale în comparaţie cu eforturile Fiului lui Dumne-zeu îi vor ţine umiliţi şi neîncrezători faţă de propria lor putere de a face cevâ, şi-i va aduce ca în ceeace priveşte puterea de care au ne-voie, să se încreadă în Hristos. O privire ne-contenită spre Hristos şi spre meritele Sale atotîndestulătoare îmmulţesc credinţa, împu-ternicesc forţa capacităţii de înţelegere spiri-tuală, măreşte dorinţa de a semănâ lui Hris-tos, şi dă rugăciunii o seriozitate ce o face plină de eficacitate.

ANECDOTE NEPOTRIVITE. Predicatorii nu trebuie să cadă în deprinde-

rea să amestece în prelegerea lor anecdote cari nu au nici o legătură cu chestiunea, căci aces-tea împiedecă adevărul care a fost prezentat. Povestirea de anecdote sau întâmplări cari pro-duc râsete sau gânduri uşuratece din partea ascultătorilor, este foarte riscată. Adevărul tre-buie să fie îmbrăcat în cuvinte curate şi pline de demnitate, şi ilustraţiile prezentate ar tre-bui să aibă acelaş caracter.

CUM POATE SA FIE MENTINUTA ATEN-ŢIA ASCULTĂTORILOR.

Adesea predicatorul trebuie să vorbească în camere suprapopulate, supraîncălzite; ascul-tătorii devin somnoroşi, mintea lor se întunecă, şi ajunge să le fie cu neputinţă să mai ia la inimă adevărurile prezentate.

Dacă vorbitorul ar căută mai mult să înveţe pe oameni decât să le ţie o predică, dacă ar căută mai mult să le vorbească pe un ton care să-i întreţie şi dacă ar pune întrebări, mintea lor ar fi deşteptată, ar fi pusă la lucru şi atunci ar puteâ să înţeleagă mai uşor cuvintele vor-bite.

NUMĂRUL MIC AL ASCULTĂTORILOR. Nu fii descurajat dacă sunt de faţă numai

puţine suflete, cari să asculte cuvântarea ta. Dacă ar fi numai unul sau doi, cine ştie dacă nu tocmai aceştia sunt persoanele pe cari le mişcă Spiritul lui Dumnezeu? Domnul poate să-ţi dea cuvinte potrivite tocmai pentru aceste suflete, şi dacă ei se întorc la Dumnezeu, poate să devie mijlocitori prin cari să se câştige alte suflete. Fără ca să ştii, lucrul tău poate să se mărească de mii de ori în efectele sale.

Nu te uitâ la scaunele goale, nu lăsă ca cre-dinţa şi curajul tău să slăbească, ci adu-ţi a-minte, ce a făcut Dumnezeu pentru ca să aducă lumii solia Sa. Nu uitâ că tu conlucrezi cu pu-teri cereşti, cari niciodată nu dau înapoi. Vor-beşte cu aceeaş râvnă, credinţă şi seriozitate, ca şi când ar fi de faţă mii de persoane, cari ascultă cuvintele tale.

Un predicator s'a dus pe o vreme ploioasă la localul lui de cult, ca să predice, şi văzu că toţi ascultătorii lui nu erau decât unul. Dar el nu voiâ să lase dezamăgit acest singur suflet, şi deaceea predică cu zel şi devotament. Prin pre-dica sa acest suflet se pocăi; el deveni misio-nar, şi prin străduinţele sale, mii de suflete auziră solia mântuirii.

PREDICI SCURTE. Solia pentru acest timp nu trebuie adusă

nrin cuvântări lungi şi obositoare, ci prin vor-biri scurte şi mişcătoare. Predicile lungi obo-sesc pe vorbitor şi adorm pe ascultători. Dacă vorbitorul este pătruns de însemnătatea soliei sale, trebuie cu deosebire să fie prevăzător ca nici forţele sale corporale să nu le împovăreze, şi nici ascultătorilor săi să nu le aducă mai mult decât pot reţine.

Să nu credeţi că ascultătorii voştri au prins tot ce le-aţi prezentat, dacă un lucru le-a fost spus o singură dată. Este o primejdie de a trece prea repede dela un punct la altul. Cu-vântările scurte pot să fie mult mai bine reţi-nute decât cele lungi. Vorbitorii noştri nu tre-110

buie să scape din vedere, că pentru mulţi, în-văţăturile prezentate sunt lucruri noui; dea-ceea trebuie ca să li se reamintească des su-biectul principal al chestiunii.

CALEA CEA DREAPTA. Mulţi vorbitori pierd timpul cu introduceri

lungi şi cu seize diferite. Unii întrebuinţează aproape o jumătate de oră cu aceasta şi când ajung să desvolte subiectul, căutând să întipă-rească în mintea ascultătorilor punctele ade-vărului, publicul este dejâ obosit şi nu mai poate prinde importanţa lucrului în sine.

In loc ca el să se scuze, că vrea să vorbească oamenilor, predicatorul trebuie să vestească o solie dela Dumnezeu şi trebuie să pună sus de tot punctele esenţiale ale adevărului, aşâ cum sunt stâlpii telegrafului, ca nu cumvâ ascultă-torii să le treacă cu vederea.

Adesea se pierde vremea cu explicarea amă-nunţită a unor puncte, cari în adevăr, sunt de mică însemnătate şi cari nici nu au dovezi esenţiale spre a fi luate ca certitudini. Dar, punctul principal trebuie să fie aşâ puternic şi aşâ de clar accentuat, cum numai vorbirea şi dovezile o poate face.

ACCENTUAREA UNUI SINGUR PUNCT. Unii predicatori cad în obiceiul de a pre-

zentă mereu o idee ca punct central. Până la un anumit punct, natural că e bine, ca ideile să fie centralizate într'un punct anumit, dar ade-sea celelalte puncte sunt neglijate. Astfel de predicatori devin prin acest sistem plictisitori, şi ascultătorii se obosesc uşor; scrierile lor chiar sunt lipsite de studiul liber şi uşor înţe-les, iar când vorbesc, toată atenţia lor este în-dreptată spre un obiect pe care ei îl urmăresc fără întrerupere, adâncindu-se tot mai mult în observaţiunea Iui. Lor li se pare, că pe cât se coboară mai adânc în observaţiunea unui obiect, cu atât primesc mai multă lumină şi mai multă cunoştinţă, uitând că sunt numai puţini aceia, cari îi pot urmări în prelegerea lor adâncă.

Adesea, asemenea obişnuinţe aduc primej-dia, ca sămânţa adevărului să fie aşâ adânc semănată, încât gingaşul fuscel al seminţei să nu poată străbate adâncimea spre a ajunge la suprafaţă. Chiar adevărurile clare, esenţiale şi uşor de înţeles, pot fi ascunse prin cuvinte în aşâ fel, încât să pară turburi şi neclare.

SIMPLITATEA. Argumentaţiile sunt foarte bune şi la locul

lor, dar mult mai mult se poate câştigă printr'o simplă explicaţiune a Cuvântului lui Dumne-zeu. Hristos expuneâ învăţătura Sa aşâ de sim-plu, încât şi cei mai neştiutori II puteau înţe-

lege şi pricepe foarte uşor. In vorbirea Sa, El nu se folosiâ de cuvinte lungi şi grele, ci El fo-losiâ o vorbire simplă, care erâ potrivită cu priceperea oamenilor din popor. El nu mergeâ mai departe, în acele puncte pe cari doriâ să' le explice, decât până acolo unde II puteau ur-mări ascultătorii Săi.

Predicatorii trebuie să expună adevărul într'un chip simplu şi clar. Intre ascultătorii lor sunt mulţi oameni, cărora trebuie să li se lă-murească mult mai mult diferiţii paşi ai con-vertirii adevărate; cei mai mulţi sunt neştiutor în aceste lucruri decât se crede chiar. Intre căr turari, între marii oratori, între erudiţii bărbaţ de stat, precum şi între aceia cărora li se încre dinţează posturi înalte, sunt multe suflete, car întrebuinţează toată puterea lor pentru alte chestiuni, neglijând astfel lucrurile de cea mai mare valoare. Dacă se întâmplă, ca astfel de oameni să viziteze adunarea, atunci predica-torul se sileşte din toate puterile să ţină o bogată predică spirituală, dar el neglijează marele fapt de a descoperi pe Hristos Isus. El nu arată, că păcatul este călcarea legii şi nu clarifică marele plan al mântuirii. Inimile as-cultătorilor lor ar fi fost mişcate, dacă el s'ar fi îndreptat către Mântuitorul, care muri, ca ei să aibă parte de mântuire.

REDEŞTEPTARE. Dacă Dumnezeu lucrează prin instrumente

omeneşti şi suflete sunt mişcate de puterea cea de sus, atunci şi servii diavolului sunt gata să strige: „Fanatism"! şi îndeamnă pe oameni să nu cadă în extreme. Fie ca toţi să umble cu ha re aminte spre a nu se ridică cu un aşa strigăt, căci şi dacă există monede false, acestea tot nu pot micşoră valoarea celor veritabile si

adevărate. Şi fiindcă sunt, sau există multe re-deşteptări false, nu urmează că toate redeş-teptările trebuie să fie privite cu dispreţ şi cu bănueală. Fie ca noi să nu fim dispreţuitori ca Fariseii, cari în prezumţiunea lor şi în înălţa-rea lor au zis: „Acesta primeşte la Sine pe pă-cătoşi". Luca 15, 2.

In vieaţa lui Isus noi găsim multe, cari ne în-vaţă să nu privim cu batjocoră lucrarea Lui de câştigare de suflete. Descoperirea harului refăcător al lui Dumnezeu faţă de oamenii pă-cătoşi, a făcut ca înşişi îngerii să triumfeze de bucurie, în timp ce oamenii în necredinţa lor, adesea au numit această lucrare fanatism.

SERVICIUL DIVIN DIN SABAT. Predicatorul, care este rânduit să oficieze

serviciul divin din Sabat, trebuie să cugete în-delung, cum ar puteâ el servi pe ascultători cu Adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. El nu tre-buie să ţină tot mereu predici lungi, încât ni-meni să nu aibă ocaziunea de a se mărturisi lui Isus, ci predica trebuie să fie adesea scurtă, pentru ca astfel ascultătorii să aibă ocaziunea de a aduce mulţumirile lor către Dumnezeu. Sacrificiile de mulţumire preamăresc numele lui Dumnezeu. In toate adunările sfinţilor stau îngeri sfinţi, cari ascultă lauda lui Dumnezeu, fie în mărturie, fie în cântare sau rugăciune.

Ora de rugăciune şi cea de experienţe tre-buie să procure un deosebit ajutor şi o deose-bită încurajare. Toţi trebuie să socotească ca o favoare, ca un privilegiu, faptul, că pot lua parte la aşâ ore. Mărturisirile trebuie să fie scurte şi bogate în ajutor pentru alţii. Nimic nu presează spiritul mai mult decât o rugăciune rostită 20—30 minute. — E. G. White. „Sluji-torii Evangheliei".

EDUCAREA VOEMTII, Ţinta de căpetenie în ce priveşte educarea

copilului ar trebui să fie a face educarea voin-ţii lui, ca astfel să fie în stare să se conducă singur, să fie stăpân pe cugetele sale, pe dorin-ţele sale, pe pasiunile şi gusturile sale. Părinţii să nu uite lucrul acesta. Cu această ţintă înain-tea lor, părinţii se găsesc nu în situaţia unui stăpân ci în aceea a unui pedagog. Ţinta părin-ţilor nu ar trebui să fie îndepărtarea libertăţii de acţiune a copilului, ci desvoltarea în el 'a puterii de control asupra faptelor lui.

Pentru a face aceasta este necesar în primul rând ca părinţii să posede această educaţie a voinţii şi a conducerii de sine în faptele lor. Cea mai bună metodă din lume de predare este trăirea a ceeace voim să învăţăm pe alţii.

Şi insuccesul cel mai mare vine din cererea lu-crurilor pe cari acel care le pretinde, el însuş nu le face. Inchipuiţi-vă pe o mamă spunând fetiţei sale pe un ton ridicat: „Nu mai strigă". Şi dacă în mod firesc fetiţa nu încetează, fiind sau cuprinsă de teamă sau încăpăţânându-se, mama atunci începe să o sgâlţâie, îi porunceşte pe un ton şi mai ridicat să tacă, şi apoi începe să o bată. In felul acesta purtarea mamei este direct contrarie cererii sale, şi atât exemplul său cât şi atmosfera pe care ea o crează sunt distrugătoarele ţintei urmărită. In felul acesta nici copilul şi nici părintele nu rezolvă proble-ma disciplinei, şi deasemenea nici unul şi nici altul nu au câştigat nimic în ce priveşte condu-cerea de sine.

Educarea copilului în ce priveşte conducerea de sine cere din partea părinţilor o minte liniş-tită, veselă şi plină de nădejde, o iubire care aşteaptă ascultare din partea copilului,-o jude-cată clară a lucrurilor cari în anumite mo-mente sunt potrivite, o vedere limpede a ţintei educaţiei copilului, şi o încredere că prin do-rinţa copilului, tăria părintelui, şi binecuvân-tarea lui Dumnezeu, această ţintă va fi ajunsă .şi încet încet copilul va fi învăţat a fi stăpân pe sine însuş.

Apoi, fie ca părinţii să dea ordinele şi îndru-mările lor pe un ton dulce, fără patimă sau enervare. îndepărtaţi contrarierile şi lucrurile cari nasc împotriviri din partea copilului; sim-ţiţi una cu el, şi să fiţi convinşi că imediat ce vă va înţelege ce doriţi el va fi bucuros să fie de partea voastră. Dacă ţineţi seama de aceasta, apropierea voastră de el îi va da şi lui aseme-nea simţiminte, şi iubirea va netezi calea către ascultare din plăcere. Glasul vostru atunci nu va fi întinat cu patimă; şi fiecare faptă vă va asigura în cea mai mare parte succesul în ceea-ce priveşte educarea pentru conducerea şi stă-pânirea de sine.

Iubirea face ca orice ordin dat să fie îmbră-cat în multă amabilitate. Spiritul aspru vor-beşte astfel: „Pleacă odată"! „Nu ai auzit ce ţi-am spus"! Dar spiritul iubitor vorbeşte ast-fel: „Te rog du această carte lui mămica".

într'un fel sau în altul este foarte uşor pen-tru părinţi să uite, în purtarea lor cu copiii, cu-vintele amabile, spiritul binevoitor, pe care ei îl cer dela alţii. Şi în adevăr se întâmplă atunci ca şi copiii să uite asemenea lucruri faţă de alţii. Atunci părinţii sunt ruşinaţi, Văzând că copiii lor nu au o purtare frumoasă faţă de al-ţii, deşi ei „le-au spus de atâta ori să se poarte frumos". Da, însă cuvintele au sburat; învăţă-tură înseamnă practicarea celor ce spui. Dar latura cea mai importantă a acestei chestiuni nu este numai că părinţii se ruşinează de moji-cia copiilor lor dar ceeace este mai grav este că aceşti copii îşi însuşesc obiceiuri urîte cari îi vor face incapabili de a reprezentâ pe Hristos, de a împlini lucrarea Sa, de a face pe oameni fericiţi sau de a conlucra cu ei.

Amabilitate nu înseamnă afecţiune. Amabi-litatea este metoda ştiinţifică de a dobândi con-lucrarea şi bunăvoinţa. învăţaţi totdeauna pe copii să spună „Te rog", şi „Mulţumesc", celor din jurul lor, şi observaţi deosebirea produsă.

Trebuie de notat că această conducere sau stăpânire de sine nu este cu totul o opunere dorinţii; ea este în cea mai mare măsură o sub-stituire a dorinţii. Această lege a subtituirii este importantă în ce priveşte conducerea voinţii. Amândouă trebuie să meargă mână în mână

spre a săvârşi schimbarea. Deaceea lucrul a-cesta trebuie observat în educarea copilului. In felul acesta s'ar evită multe lupte de voinţă, şi copilul ar putea« fi învăţat calea firească şi uşoară a schimbării dorinţelor sale.

Trebuie ca printr'un lucru oarecare să fie menţinut interesul copilului. Nu puteţi să re-zolvaţi problejpiaj prin poruncirea copilului să înceteze de a face un lucru nepotrivit. Dar ceeace puteţi face este a înlocui cu cevâ mai de folos sau mai puţin dăunător. Schimbaţi curentul gândurilor lui.

Să nu cauţi a te contraria cu copilul. Caută să eviţi cât mai mult ciocnirile de voinţă. Plă-nueşte cum să ocupi mai bine mintea şi mâi-nile copilului in căi cât mai demne şi mai folo-sitoare, astfel ca; pe cât este cu putinţă mai mult vieaţa să-i apară nu ca o serie de obsta-cole şi dezamăgiri, ci de sigure progrese în lu-crurile pe cari el doreşte a Ie săvârşi.

Această atitudine este ajutată deasemenea de spiritul liniştit şi calm din familie. Părinţii cu un temperament nervos ar trebui să se e-duce în ceeace priveşte înfrânarea şi căutarea a face ca atmosfera căminului să fie plină de iubire şi linişte. Un cămin liniştit se poate să fie format în mijlocul tumultului şi gălăgiei oraşului. Potoliţi-vă nervii prin studiu şi medi-tări dumnezeeşti; căutaţi să cunoaşteţi pe Dum-nezeu ca Prietenul şi Tatăl vostru. Apoi cău-taţi să puneţi şi în copiii voştri acest spirit de fericire şi linişte.

Nu urmează de aci că trebuie să ne lăsăm conduşi de voinţa copilului. Copilul se găseşte în stadiul de desvoltare atât al judecăţii cât şi al voinţii, şi judecata cât şi voinţa părinţilor trebuie să-1 îndrepteze şi să-1 îndrume până ce şi judecata şi voinţa lui se vor fi întemeiat mai bine. Lăsarea în voia copilului înseamnă îngă-duirea ca el să fie condus de capriciile sale şi aceasta va aveâ ca urmare o vieaţă nefericită.

Dar deşi părinţii trebuie să fie hotărîţi în pretinderea ascultării de ordinele şi îndrumă-rile pe cari le dau copiilor, totuş nu este mai puţin adevărat că se ivesc cât mai puţine lupte între copil şi părinţi, dacă este urmată calea cea bună în vieaţă, şi cea mai bună este edu-caţia. Deaceea părinţii ar trebui să studieze să reguleze situaţiile şi să procedeze în aşâ fel cu împotrivirea din partea copilului, încât să se înlăture ciocnirile.

A. W. Spalding.

Răspândiţi cât mai multe ilustraţii cu noua Şcoală Misionară

dela Braşov.

Răspunderea oieţii casnice. I u b i t e frate şi soră! Voi aţi intrat într'o legă- dâncă şi mai puternică când este supusă Ia

tură pe vieaţă' Acum a început educaţia voas- cercări şi ispite. Pe cât va creşte iubirea voas-tră pentru vieaţa familiară. Primul an'al vieţii tră faţă de El, pe atât se va întări şi iubirea voastre de căsătorie, este uni an de experienţe, voastră unul faţă de altul: „Iar noi toţi, cu faţa După cum un copilaş învaţă lecţiile sale la descoperită ca într'o oglindă, privind mărirea şcoală, aşâ şi voi învăţaţi în căsnicie trăsăturile Domnului, suntem schimbaţi în acelaş chip de unul altuia şi apucăturile caracterului vostru, la mărire la mărire". 2 Cor. 3, 18. In acest prim an de căsnicie, să nu daţi loc la Acum aveţi de îndeplinit datorii, despre cari fapte cari să turbure fericirea viitoare. înainte de căsătorie nici nu ştiaţi. „Deci îm-

Pentru a înţelege bine legăturile vieţii cas- brăcaţi-vă cu îndurare, cu bunătate, cu umi-nice, se cere o vieaţă întreagă. Cei cari se căsă- linţă, cu blândeţe şi cu răbdare". Col. 3, 12. toresc, intră într'o şcoală, din care nu mai pro- „Umblaţi în iubirea prin care v'a iubit Hristos". movează în alta, toată vieaţa lor. Efes. 5, 2. Observaţi şi gândiţi-vă la cele spuse

Iubite frate, timpul, puterea şi fericirea so- m a j j o s : „Femeile să fie supuse bărbaţilor lor ţiei tale sunt acum legate de ale tale. Influenţa c a Domnului. Pentrucă bărbatul este cap al ta asupra ei poate fi un miros de vieaţă spre femeiei sale, după cum şi Hristos este cap al vieaţă, sau un miros de moarte spre moarte, bisericii... Dar după cum biserica este supusă Deci, păzeşte-te să nu-i distrugi vieaţa. lui Hristos, aşâ şi femeile să fie supuse bărba-

Iar tu, iubita mea soră, vei aveâ de învăţat ţilor- lor. Voi bărbaţilor, iubiţi femeile voastre, primele lecţiuni practice cu privire la respon- după cum şi Hristos a iubit biserica şi S'a dat sabilitatea vieţii familiare. Fii deci trează şi în- p e sine însuş pentru ea". Vers. 22—25. vaţă cu credincioşie aceste lecţiuni, zi cu zi. Nu Căsătoria, ca asociaţie a vieţii, este un sim-da loc niciodată la capricii şi la supărare. Nu b o l a l iegăturii dintre Hristos' şi biserica Sa. dori după o vieaţă comodă şi fără muncă. Pă- Acelaş spirit pe care i-a dat pe faţă Isus faţă de zeşte-te şi nu da pas egoismului. ^ biserica Sa, trebuie să-1 dea pe faţă bărbatul şi

In vieaţa voastră comună fiecare să tindă a femeia unul către altul, aduce fericirea celuilalt. Fiecare să servească N i c i s o t u l n i c i s o t i a s ă n u a i b ă p r etenţii de a la fericirea celuilalt. Aceasta vrea Dumnezeu domină, de a stăpâni. Domnul a hotărît prin-dela voi. Chiar dacă voi trebuie sa va contopiţi c i p i u l c e l ad e vărat , pe care amândoi trebuie în unul, totuş nici unul nu trebuie să piarda gă_j u r m e z e î n a c e a s tă chestiune. Bărbatul tre-personalitatea lui, sau a ei, în celalt. Dumnezeu b u i e s ă_ s i îngrijească sotia după cum Hristos este proprietarul vostru. Pe El trebuie sa-L in- î n g r i j e s t ; biserica Sa. Femeia trebuie dease-trebaţi: Ce este drept? Ce este nedrept? Cum m e n e a ' s ă - S i respecte sotul si să-1 iubească. A-pot eu îndeplini mai bine ţmta^ vieţii mele? m â n d o i trebuie să cultive spiritul de amabili-„Voi nu sunteţi ai voştri înşivă, caci cumparaţi t a t e s i a m â n d 0 i să fie foarte hotărîti de a nu aţi fost voi cu preţ. Deaceea, măriţi pe Dum- m â h n i c u n i c i u n c h i p p e c e l a l t nezeu în corpul vostru şi în spiritul vostru, ca I u b i t e f r a t e s i S Q r ă f i e c a r e a v e t i 0 tare pu-unele cari sunt ale lui Dumnezeu \ 1 Cor. b, t e r g d e v o i n t ă p u t e t i face din această putere o 19. 20. Iubirea voastră către cele lumeşti tre- m a r e binecuvântare'sau un blestem pentru voi buie să fie în al doilea rând, în taţa iubirii de c â t s i p e n t r u c e i c a r i v a înconjoară. Nu căutati Dumnezeu. Bogăţia iubirii voastre trebuie sa n i c i ' u n u l s a constrângeţi voinţa celuilalt. Nu se reverse asupra Aceluia, care Şi-a dat vieaţa te*. f a c e a c e s t l u c r u s i ' t o t u ş păstraţi iubire pentru voi. Dacă sufletul trăeşte pentru Dum- u n u j ' f a t a de celalt. nezeu, atunci toate cele bune şi toate simţurile c ' E. G. W. înalte aparţin Lui în modul cel mai deplin. Se îndreaptă iubirea voastră către Acela, care a — ^ murit pentru voi? Dacă este aşâ, atunci iubirea dintre voi, va fi după rândueala cerească. T . . w w

I u b i r e a p o a t e fi c l a r ă ca cristalul şi frumoasă Lucrarea misionara şi raportarea sapta-în castitatea ei, dar poate să fie numai pe dea- mânală sunt două lucruri do seamă, supra cât timp nu este supusă la probă şi în- *** cercată. Lăsaţi ca Hristos să fie cel dintâiu, şi c ,. .. . T . c t - j c t . cel din urmă, cel mai mare bine în toate lucru- btudiază zilnic Lecţiunea Şcolii de babat. rile voastre. Priviţi către El fără încetare şi aşâ iubirea voastră va deveni din zi în zi mai a-

D E P A R T A M E N T U L M I S I U N I I I N T E R N E . Responsabil: P. P. HERMANN.

Campania cu Keoisfa die Toamnă Septembrie—Noembrie !lQ3l

. Din nou se apropie Campania cu Revista de Toamnă. Lunile şi anii trec foarte repede, ase-menea şi lucrarea lui Dumnezeu în câmpurile noastre interne precum şi externe, este în con-tinuă înaintare. Şi ca atare nici lucrarea misio-nară personală nu poate încetă sau stâ pe loc. Ci cât timp va fi de făcut pe acest pământ o lucrare misionară pentru câştigarea sufletelor pierdute, atâta timp şi noi ca copii ai lui Dum-nezeu trebuie să fim activi şi să facem totul ce ne stă în puteri pentru a ajunge scopul principal al bisericii lui Dumnezeu pe acest pământ, care este: mântuirea noastră perso-nală precum şi a semenilor noştri. Dvs. iubiţi fraţi, cunoaşteţi planul misionar al Conferin-ţei Generale pentru întreg anul şi deasemenea

Lucrarea cop i i l o r d in Iaşi .

Campania de Toamnă nu vă este cevâ străin, deoarece. în anii trecuţi s'a executat an cu an.

Având în vedere binecuvântările extraordi-nare cari decurg din Campania de Toamnă pentru lucrarea lui Dumnezeu în genere, pre-cum şi pentru noi personal, Comitetul Uniunii noastre asociindu-se cu hotărîrile Conferinţei Generale şi ale Diviziunii, a luat următoarea hotărîre:

„Avându-se în vedere că importanţa Cam-paniei de Toamnă creşte încontinuu şi este un factor decisiv pentru lucrarea locală din ţară precum şi pentru câmpurile misionare externe şi, deoarece primim din câmpurile misionare, tot mai multe cereri de ajutoare, cari cer efor-turi tot mai mari din partea noastră ca să pu-tem da ajutoarele necesare, şi ca să fim în staref a trimete cât mai mulţi lucrători în aceste câmpuri misionare

hotărîm: ca in anul 1931, Campania de Toamnă în Uniunea noastră să aibă loc dela 5 Septembrie până la 22 Noembrie. începutul Campaniei de Toamnă să fie făcut printr'o zi de post şi rugăciune, şi încheierea Campaniei de Toamnă să fie făcută cu un program de serbare de muiiumire către bunul Dumnezeu. Acest program să,, fie executat după programul publicat în Curierul Misionar.

Mai departe hotărîm ca Conferinţele să ho-tărască ţinta pentru câmpul lor. Şi anume pen-tru districtul fiecărui predicator respectiv, a-vându-sS în vedere numărul membrilor din district. La hotărirea ţintelor, proporţional cu numărul me mim lor să se ţină însă seamă ca să fie ajunsă ţinta medie de 10 reviste pe membru.

Pentrit executarea şi spre o bună reuşită a Campaniei de Toamnă, Preşedinţii Conferin-ţelor precum şi Secretarii de Departamente sunt responsabili. Ei să ajute fraţilor pretutin-deni unde e nevoie, prin îndemnurile personale date lucrătorilor şi membrilor, pentru ca- toţi să iasă împreună la lucru şi astfel să asigure reuşita Campaniei. Lilcrătorii, anume Predica-torii şi Lucrătorii biblici sunt responsabili de executarea şi reuşita lucrării Campaniei din districtul lor respectiv, având continuu în ve-dere ca revistele să fie vândute şi banii să fie încasaţi la timp. Pentru aceasta îi rugăm să organizeze lucrarea lor în aşă fel ca înaintea începerii Carripanieî de Toamnă să încheie lu-crarea lor pastorală generală, spre exemplu: ţinerea) de adunări trimestriale, oficierea sfin-tei cine sau alegerea slujbaşilor, etc. ca astfel să fie liberi pentru lucrarea cu Revista de Toamnă, şi nimic să nu-i împiedice dela a-ceasta. Astfel dânşii vor fi tot timpul liberi pentru lucrarea cu Revista de Toamnă, pe care dânşii o vor face împreună cu membrii Comunităţilor, plecând în fiecare Duminecă în bloc la lucru. Rugăm pe lucrători a raportă lunar* la~ Conferinţă, cu ce Comunitate a lu-crat şi care este rezultatul vânzărilor".

CEVA DESPRE ORGANIZAŢIA CAMPA-NIEI DE TOAMNA.

Deşi suntem obişnuiţi cu organizaţia Cam-paniei de Toamnă, şi fiecare Comunitate tre-buie să se organizeze după împrejurările lo-

cale respective, totuş, nu strică dacă pe baza experienţelor făcute în anii trecuţi mai dăm unele îndrumări. Experienţele au dovedit că reuşita (Campaniei de Toamnă depinde foarte mult del o executare bună şi detailată. Spre exemplu: înainte de a începe Campania de Toamnă, şi anume — imediat după ce aceste hotăriri şi îndemnuri au fost'publicate în Cu-rierul Misionar, Comunitatea|—fmai ales cele mai mari să aleagă un Comitet special care să se ocupe în acest timp numai cusCampania de Toamnă. Anume făcând planuri, împărţind teritorii, etc. Mai departe să se facă programe înainte şi chiar în timpul Campaniei de Toam-

T i n e r i d i n Comunitatea Bucu reş t i—Popa-Ta tu , po r -n i n d la l u c r u cu Revista Festivă 1930.

nă, prin cari programe ce vor fi cu caracter misionar şi de încurajare, toţi membrii să fie entuziasmaţi a lua reviste şi a merge la vân-zarea lor. Asemenea şi tineretul să fie organi-zat într'un mod frumos şi plăcut, pentru ca şi

* dânşii cu energia lor de tinereţe să facă maxi-mum în Campania de Toamnă. Astfel Comuni-tatea cum şi Tineretul să fie invitaţi a merge în fiecare Duminecă în bloc. la lucrarea cu Revista de Toamnă. In aceste zile de lucrare în bloc, toţi cari iau parte să fie invitaţi a veni întâi la localul de adunare, unde prin cetirea unui verset cu făgăduinţele lui Dumnezeu şi

v prin rugăciuni solemne, toţi să fie îndemnaţi şi încurajaţi a merge afară la lucru. Apoi, ar fi bine ca în fiecare Sabat în orele dinainte de masă sau după masă să se rezerve câteva mi-nute în cari toţi aceşti membri cari au fă-cut experienţe, să le spună. Important este deasemenea ca în fiecare Sabat să se facă apel în plin public ca membrii şi anume acei cari au vândut reviste în cursul săptămânii să pre-deâ banii încasaţi depe reviste, ca astfel înca-sările să fie făcute săptămânal în mod regu-lat. Şi atunci la rândul lor şi casierii să înain-teze aceste sume în mod regulat la Conferinţe. Membrii, mai ales acei cari sunt capabili de a vinde literatura, şi acei cari au cunoscuţi mulţi, să fie îndemnaţi ca să vândă cât se poate mai multe reviste. Să nu se oprească numai la zece sau douăzeci. Pentru o stimulare la o activi-tate cât se poate de înaltă, şi aceasta se potri-

veşte mai ales la tineret, să se pună înaintea lor premii ca cei doi sau trei cari au vândut un număr de ca ţintă," să primească un mic semn de recunoaştere ca premiu. Aceste pre-mii, însoţite de cuvinte înălţătoare, să le fie predate în plină adunare de către un frate predicator sau altcineva delegat cu aceasta. E bine să avem o ţintă înainte, la care ţintă să alerge fiecare Comunitate precum şi fiecare persoană în parte. Dumnezeu a pus înaintea noastră o ţintă şi iată că şi marele apostol Pa-vel zice: „alerg la ţintă". Uniunea are o ţintă, care este 100 mii de reviste. La Conferinţe s'a aranjat o ţintă. Conferinţele vor propune pen-tru fiecare district şi pentru fiecare Comuni-tate o ţintă, ţinând seama de Comunităţile mai slabe şi Comunităţile mai tari. Şi pentru fiecare membru este o ţintă. Şi astfel deci a-vând cu toţii o ţintă în faţă, cu toţii să aler-găm să ajungem ţinta. Conferinţele cari ajung ţinta lor în Campania de Toamnă vor primi din partea Uniunii un semn de recunoştinţă. Şi Comunităţile cari vor ajunge ţinta lor vor primi dela Conferinţe un semn de recunoştinţă. Şi astfel deci să ne învăţăm să ajungem ţinta propusă, ştiind că atunci când vom ajunge ţinta ţintelor, Domnul Hristos va veni şi ne va spune: „Serv credincios"; iar ca semn de re-cunoştinţă vom primi cununa vieţii, veşminte albe, ramură de fenic şi pietricica cea albă şi pe lângă toate acestea şi harpa, şi vom cântâ atunci cu toţi cântarea de biruinţă, cu ţinta ajunsă.

O grupă de c o p i i şi t i ne r i ai Comun i tă ţ i i Bucureşt i-Nord , după lucrarea cu Revista Festivă.

E bine să începem vânzarea revistelor abso-lut la data propusă, şi să căutăm să răspân-dim revistele într'un timp cât se poate de scurt, căci nu-i bine. să prelungim acest timp, fiindcă aşâ cevâ este descurajator. Cu cât mer-gem mai iute la lucru şi vindem reviste şi a-

j ungem ţinta, cu atâta mai bine. Avem toc-mai aceasta în vedere. Noi vrem să scurtăm timpul Campaniei de Toamnă şi anume dela 5 Septembrie până la 31 Octombrie, şi anume pentru un timp de 2 luni de zile. Intre 31 Oc-tombrie până la 21 Noembrie să se încheie ra-poartele, să se predeâ banii şi aşâ mai departe, ca astfel până la data de 21 Noembrie toată lucrarea în legătură cu Campania de Toamnă, adică vânzarea revistelor, încasarea banilor, raportatul, etc. să fie terminată. In ziua în-cheierii Campaniei de Toamnă să se "facă o serbare, mulţumind astfel în mod solemn Ta-tălui nostru din ceruri pentru sprijinul şi aju-torul Lui părintesc.

Vom trimete şi la fiecare Comunitate câte o hartă de ţintă. Şi Comunităţile la rândul lor sunt rugate să se folosească de aceste hărţi aşâ cum sunt prescripţiile. S'a observat că a-colo unde s'au folosit bine aceste ţinte, acestea au fost spre încurajare la o activitate stărui-toare.

Despre succesul Comunităţii noastre din La-birint cred că mulţi dintre dvs. aţi auzit şi ur-mează aci şi un articol care arată activitatea acesteiiComunităţi. Deasemenea am pus şi ilus-traţii pe cari le-am avut în legătură cu Cam-pania de Toamnă din anul trecut.

Dorindu-vă binecuvântarea Domnului pen-tru lucrarea Campaniei din 1931, rămân al dvs. frate,

P. H. Hermann.

Campaniei de Toamna Comunitatea Bucureşti-Labirint.

Anul 1930 a fost din nou un an plin de bine-cuvântări. îndeosebi în ceeace priveşte Campa-nia de Toamnă, Domnul Şi-a împlinit din nou făgăduinţele Sale minunate. Am făcut din nou experienţa, că Spiritul Domnului este gata să ne con-ducă totdeauna, dacă ne lăsăm conduşi de El. El ne-a dat pla-nul, ca tineretul Comunităţii, să pornească la lucru spre a ob-ţine victorii şi un succes atât de bogat. Cu ajutorul Domnului am putut să răspândim 5.910 Reviste Festive, încasând din vânzarea lor suma de Lei 91.400.

Iată procedeul, care a avut o urmare atât de binecuvântată: Pentru tot timpul Campaniei de Toamnă Comunitatea a ales un mic comitet, 116

care a fost făcut răspunzător pentru bunul mers al lucrării. Acest mic comitet, având în-crederea Comunităţii, a avut mai multe consfă-tuiri şi a făurii diferite planuri, potrivit cărora să fie făcută lucrarea, şi lăudat să fie Domnul pentru înţelepciunea şi puterea pe care ne-a dat-o, că am putut înfăptui aceste planuri.

La începutul lucrării Campaniei de Toamnă am avut în Comunitate o serbare, prin care am arătat necesitatea lucrării precum şi dife-ritele feluri de a lucrâ, şi cu această ocazie s'a făcut apel cătcej toţi membrii (Comunităţii, în deosebi însă către tineret, ca să lucreze cât mai mult, şi să vân lă reviste cât de multe, pentru ca lucrarea Domnului să fie ajutată. Toţi mem-brii Comunităţii, mişcaţi de iubirea lui Dum-nezeu, au ridicat sus stindardul Prinţului Ema-nuel şi s'au înscris cu cât mai multe reviste. Din împărţirea ] revistelor cu prima ocazie a rezultat un număr total de 5.000 bucăţi.

Tot la începutul Campaniei, în prima săp-tămână, toată Comunitatea a postit şi s'a rugat, pentru ca Domnul să fie ajutorul nostru în lucrarea importantă pe care trebuiâ s'o facem. Rugăciunile noastre au fost ascultate şi Dom-nul a deschis zăgazurile cerului, pentru a re-vărsă binecuvântările Sale asupra întregei Co-munităţi. După terminarea serbării s'a făcut un apel călduros către toţi fraţii, surorile şi prietenii, ca în fiecare Duminecă să vină la adunare, de unde organizaţi, să meargăcu toţii împreună în lucrare din casă în casă.

Bucuria noastră a tuturora a fost foarte mare, văzând în fiecare Duminecă un număr mare de fraţi, surori şi prieteni venind la adu-nare, pentru ca apoi să meargă să vândă re-vistele. In felul acesta au lucrat încontinuu 60 persoane în răspândirea revistelor şi după trei luni de lucru am putut să încheiem Campania de Toamnă cu cel mai bun succes.

Sub conducerea fratelui Dengel, care a fost'

Plecarea la lucru, î n bloc.

casierul acestei lucrări, am mers astfel din Duminecă în Duminecă la colportaj, unde lu-crând din casă în casă, am putut răspândi re-

vistele şi am găsit multe suflete doritoare de Cuvântul lui Dumnezeu.

In felul acesta am ajuns, ca fraţi tineri, cari altă dată n'au vândut decât 2 sau 3 reviste, să vândă în acest an 265 Reviste Festive. Trei din-tre aceşti fraţi tineri, cari au vândut cele mai multe reviste, au fost premiaţi de către Comu-nitate şi ca semn de recunoştinţă au primit înaintea (Comunităţii câte oşcarte frumoasă.

Zelul acestor fraţi a fost un exemplu bun pentru toţi ceilalţi, şi cu toţii am fost încura-jaţi de a face sforţări mai marî în favoarea lu-crării lui Dumnezeu. Lucrarea mergând foarte bine, am mai luat dela Editură peste 500 de Reviste Festive şi tineretul le-a vândut repede. Numărul revistelor vândute în fiecare Dumi-necă erâ aproximativ 400—500 bucăţi. Această experienţă ne-a dovedit, că tineretul nostru re-prezintă o forţă, care este în stere să facă lu-

Premianţ i i Comunităţ i i Bucureşt i -Labir int . Dela s tânga la dreapta: Fr. N. Zăblău, 153 rev i s te ;

fr. I. Dăneţ iu , 185 revis te , fr . V. Krautgartner, 265 rev is te .

cruri mari, şi Domnul vrea să se folosească de această forţă.') Luaţi exemplu, iubiţi fraţi şi su-rori tinere, şi intraţi în rândurile luptătorilor. Răsplata şi bucuria vor fi mari.

Sublimă a fost serbarea de mulţumire faţă de Domnul, care s'a serbat la terminarea Cam-paniei de Toamnă în Comunitatea noastră. Mic şi mare, tânăr şi bătrân a simţit o profundă mulţumirei pentru binecuvântările Domnului, lucru ce a fost exprimat prin- poeziile şi dia-logurile cari au fost rostite spre onoarea Domnului. Am simţit la fel ca poporul lui Dumnezeu pe timpuri, când se adună pentru a serbâ sărbătoarea corturilor, unde mulţu-miau lui Dumnezeu pentru toate binecuvântă-rile Sale şi în deosebi pentru succesul în lucra-rea lor.

Cu ocazia acestei sărbări fratele P. H. Her-mann, secretarul Misiunii Interne la Uniune a vorbit despre textul depe ţinta Comunităţii, care zice: „Fără luptă nici o biruinţă, fără bi-ruinţă nici o cunună". Dat fiind, că Comuni-

Grupa t iner i lor Mis ionari Voluntari cari au luat parte la Campania de Toamnă .

tatea a avut biruinţă în lucrare şi astfel un fru-mos succes, fratele Hermann a acordat Comu-nităţii din partea Uniunii drept semn de recu-noştinţă o cunună împodobită cu stele, care a fost ataşată ţintei Comunităţii.

Apoi fratele Munteanu, a explicat textul: „O, dar chiar dacă nu vei ajunge până la sece-rat, Domnul ştie tot ce ai secerat". Lucrarea noastră nu va fi în zadar, căci Domnul ştie ce am semănat şi la timpul Său va ajută, ca a-ceastă sămânţă să răsară. Un rezultat imediat al acestei lucrări a fost, că fratele lucrător din această Comunitate a avut ocazia, să viziteze în mod continuu aproape 20 familii, cari se

Fr. I. Denge l , conducătoru l de fapt al Campanie i , şi ţ inta Comunităţ i i Labirint , fo los i tă la s e r M r e a de

î n c h e i e r e a Campanie i de T o a m n ă 1933.

interesează pentru adevăr. Lucrarea Domnului ne aduce aci pe pământ deja bucurii mari dar bucuria noastră va fi deplină când vom vedea sufletele mântuite.prin lucrarea noastră. Dea Domnul, ca lucrarea noastră să fie încoronată totdeauna de succes şi ca stelele să strălucească odată în cununa noastră în număr mare.

Albert Steinmeier Secretarul C a m p a n i e i de T o a m n ă .

S e c r e t a r u l Comuni tă ţ i i are u n a d i n s lujbele ce le m a i î n s e m n a t e în Comuni ta te , şi u n a d i n ce le mai g r e l e . P u ţ i n i îşi dau s e a m a câ t de m u l t d e p i n d e de b u n a a d m i n i s t r a r e a î n d a t o r i r i l o r ce r e v i n secreta-rului u n e i Comunităţ i .

S e c r e t a r u l este ales pe t e r m e n de u n an. In Comu-ni tă ţ i l e m a r i , se alege şi un secre tar -a jutor . Secre-tarul C o m u n i t ă ţ i i este s e c r e t a r u l tu turor a d u n ă r i l o r a d m i n i s t r a t i v e ale Comuni tă ţ i i , şi t r e b u i e să ţ ie ra-p o a r t e c o r e c t e despre toate a c e s t e adunăr i . D a c ă d i n t r ' u n m o t i v oarecare s ecre taru l C o m u n i t ă ţ i i tre-b u i e s ă l i p s e a s c ă dela o a r e c a r i adunăr i , el t rebuie să a r a n j e z e cu ajutorul său, c a a c e l a să f i e p r e z e n t ş i să i a î n s e m n ă r i l e c u v e n i t e .

A c e s t e î n s e m n ă r i trebuie s c r i s e î n „Regis tru l Co-m u n i t ă ţ i i " , arătându-se data şi p e r s o a n e l e p r e z e n t e p r e c u m şi hotăr îr i l e luate . S e c r e t a r u l v a mai ţ ine s e a m ă ş i va face l istă d e d i f e r i t e l e î n s ă r c i n ă r i date la d i f e r i t e persoane , sau c o m i t e t e de p e r s o a n e sau d e l e g a ţ i i , d â n d scr i s apo i c o n d u c ă t o r i l o r a c e s t o r d e l e g a ţ i i n u m e l e p e r s o a n e l o r ce v o r l u c r ă cu ei şi l u c r u l c e au de făcut.

A c e s t „Regis tru al C o m u n i t ă ţ i i " să a ibă spaţ iu în-d e s t u l ă t o r pentru scr i erea r a p o a r t e l o r Comuni tă ţ i i . O p a r t e să f i e rezervată p e n t r u l i s ta m e m b r i l o r , a-v â n d c o l o a n e l e n e c e s a r e s p r e a se arătă c â n d şi c u m a f o s t p r i m i r e a sau p l e c a r e a m e m b r i l o r , f i i n d d e a s e m e n e a loc şi p e n t r u s c u r t e e x p l i c a ţ i i aco lo u n d e e n e v o i e . Aceas tă l i s tă t rebu ie să f i e ţ inută cura t ş i la zi. Această l i s tă t r e b u i e să arate totdea-u n a s i t u a ţ i a m e m b r i l o r .

S e c r e t a r u l nu are p u t e r e a de a s c r i e sau de a ş t erge v r e u n n u m e din l ista C o m u n i t ă ţ i i d a c ă nu s'a A'otat d e Comunitate . N u se po t s c r i e sau ş terge n u m e d i n registru n u m a i p e c u v â n t u l comi te tu lu i C o m u n i t ă ţ i i . Trebuie să e x i s t e t o t d e a u n a un vot al C o m u n i t ă ţ i i pentru s c r i e r e a sau ş tergerea unui n u m e d i n registrul de m e m b r i .

D e o b i c e i u se face către s e c r e t a r c e r e r e a pentru s c r i s o a r e de r e c o m a n d a ţ i e î n caz d e m u t a r e în altă C o m u n i t a t e , p r e c u m aceas tă c e r e r e se p o a t e f a c e şi că tre p r e s b i t e r . Secretarul t r e b u i e să p r e z i n t e pres-b i t e r u l u i toate cerer i le adresa te lu i . -

T o a t e scr i sor i l e de r e c o m a n d a ţ i e de la alte Comu-n i tă ţ i sau răspunsur i le de p r i m i r e se adresează se-c r e t a r u l u i şi el trebuie să le p r e z i n t e cât m a i cu-

rând p r e s b i t e r u l u i . F ie că e v o r b a de p l e c a r e a u n u i m e m b r u sau de p r i m i r e a lu i , presb i teru l va f a c e c u n o s c u t a c e s t lucru c o m i t e t u l u i C o m u n i t ă ţ i i p e n -tru a p r o b a r e . Cererea este p r e z e n t a t ă apo i C o m u n i -tăţii , m ă s u r i l e d e f i n i t i v e luându- se pes te o săptă-m â n ă .

LÎa s c r i s o r i l e de r e c o m a n d a ţ i e ven i t e d e l a alte Co-inuniţăţ i , s ecre taru l va c o m p l e t ă i m e d i a t f o r m u l a r u l adăugat la s c r i s o a r e şi-1 va î n a p o i a î n d a t ă s e c r e t a -rului C o m u n i t ă ţ i i de u n d e a v e n i t s c r i s o a r e a . El va înreg i s t ra a p o i n u m e l e la l o c u l cuven i t î n reg i s tru l de m e m b r i , s c r i i id în c o l o a n a r e s p e c t i v ă data şi fe-lul p r i m i r i i .

D a c ă c e r e r e a p e n t r u r e c o m a n d a r e c ă t r e o altă C o m u n i t a t e a fos t v o t a t ă de Comuni tate , s ecre taru l va f a c e î n d a t ă o s c r i s o a r e d e r e c o m a n d a ţ i e pe for-mulare l e s p e c i a l e ce se pot p r o c u r ă pr in C o n f e r i n ţ ă , ş i se va t r i m e t e pr in poştă secre taru lu i C o m u n i t ă ţ i i la c a r e m e m b r u l s'a mutat . A d r e s a s ecre tar i l or d i n C o n f e r i n ţ ă se p o a t e obţ ine p r i n s e c r e t a r u l Copfe -r inţe i , tot el f i i n d ace la ce poate da i n f o r m a ţ i i ş i c u p r i v i r e la Comuni tă ţ i l e d i n alte C o n f e r i n ţ e .

Când se f a c s cr i sor i de r e c o m a n d a ţ i e p e n t r u o fami l i e , să n u s cr i ţ i : „Fratele G. V. S i m i o n e s c u , Sora R u x a n d r a G. S i m i o n e s c u şi cop i i i" . Multe î n c u r c ă -turi v o r f i în lăturate , dacă s 'ar face câte o s c r i s o a r e d e o s e b i t ă p e n t r u f i e c a r e p e r s o a n ă ce s e m u t ă ; dar în o r i c e caz , n u m e l e în treg ş i b ine scr i s , al p e r s o a -ne i c e se m u t ă t rebuie să f i e pus în s c r i s o a r e .

S c r i s o a r e a nu se dă în m â n a m e m b r u l u i care s e mută , ci se v a t r imete d i rec t s ecre taru lu i C o m u n i t ă -ţii la care aces t m e m b r u se d u c e .

In o r i c e caz însă p e r s o a n e l o r ce m e r g în alte lo-ca l i tăţ i u n d e nu sunt c u n o s c u ţ i , li se p o a t e da o „ scr i soare de că lător ie" . A c e a s t ă s c r i s o a r e este o s c r i s o a r e de i n t r o d u c e r e , r e c o m a n d â n d pe ace l m e m -bru ca v r e d n i c d e s t ima fraţ i lor şi s u r o r i l o r d e aco lo . A c e a s t a nu va serv i c a scr i soare de r e c o m a n -daţ ie p e n t r u mutare . N u va f i scr isă pe f o r m u l a r e l e o b i ş n u i t e de r e c o m a n d a ţ i e , c i pe hârt ie de s c r i s o a r e o b i ş n u i t ă . D a c ă un m e m b r u se mută în a p r o p i e r e a u n e i C o m u n i t ă ţ i la care p o a t e merge, a t u n c i s c r i s o a -rea de r e c o m a n d a ţ i e v a fi t r imeasă ace l e i C o m u n i -tăţi, dar d a c ă in a p r o p i e r e a acelui l oc n u s e a f lă Comuni ta t e , s c r i s o a r e a de r e c o m a n d a ţ i e va f i tri-m e a s ă s e c r e t a r u l u i C o n f e r i n ţ e i pentru a f i t r ecut între m e m b r i i răspând i ţ i a i Confer inţe i .

S e c r e t a r u l nu va ş terge d i n registru pe c e i m u t a ţ i p â n ă c â n d nu p r i m e ş t e r ă s p u n s u l dela S e c r e t a r u l Co-m u n i t ă ţ i i către care s'a f ăcu t r e c o m a n d a ţ i a . O scr i -soare de r e c o m a n d a ţ i e e va lab i lă p e n t r u trei l u n i . D a c ă n u se p r i m e ş t e atestul de p r i m i r e p â n ă la u n t i m p c a r e s 'ar socot i că ar f i îndes tu lător , s e c r e t a -rul va t r i m e t e o scr i soare p r i n care va c e r e i n f o r -maţ i i a s u p r a în târz ier i i .

In cazu l că se i v e s c greutăţ i la p r i m i r e a u n u i m e m b r u , sau la a c o r d a r e a unei s cr i sor i de r e c o -m a n d a ţ i e p e n t r u ca un m e m b r u să t reacă în altă

Comunitate , este b i n e ea să se ceară s fat dela pre-şed in te l e Confer inţe i . U n m e m b r u nu poate f i n ic io -dată mutat în altă Comunitate dacă nu poate fi re-c o m a n d a t ,;cordial", c e e a c e vrea ;.ţ>ă z i c ă : „situaţia lui este bună, aşâ c u m trebuie" în Comunitate . N u p o t f i n i c iodată votate scr i sor i de mutare fără o ce-rere din partea m e m b r u l u i . Se în tâmplă c ă d in cauza unor p i e d i c i bărbaţi c r e d i n c i o ş i sau femei c r e d i n c i o a s e au fost reţ inuţ i de a l l u a parte la adu-nările şi s erv ic iu l d i v i n al Comunităţ i i , dar aceşt ia nu trebuie să f ie socot i ţ i ca „retraşi". Alţi i poate c ă sunt legaţi de rudele lor, ş i poate că Mau o z e c i m e mică , sau nu dau n ic i z e c i m e n i c i daruri; dar d i n această cauză ei nu trebuie să f i e s coş i depe l ista m e m b r i l o r Comunităţ i i . Să f ie şt iui . că un m e m b r u sau e v r e d n i c să stea scr i s p e l ista m e m b r i l o r buni , sau nu mai poate să f i e s c r i s acolo. D a c ă nu, atunci cazul trebuie cercetat cu r u g ă c i u r e aşâ după c u m ne învaţă E v a n g h e l i a şi m e m b r u l ! acela sau e adus într'o „stare bună", sau este s c o s ' d i n rândul m e m -bri lor Comunităţ i i .

Secretarul trebuie să caute p r i n c o r e s p o n d e n ţ ă a sta în legătură cu m e m b r i i absenţ i . Trimeteţ i - le veşt i interesante despre progresu l Comunităţ i i , încura-jându-i să raporteze în f i ecare tr imestru. Pentru a face acest lucru, e n e v o i e ca secretarul să le scr ie î n f iecare tr imestru. Dacă despre un m e m b r u nu s e mai aude d e mai mult ca do i ani, şi d a c ă situaţia lui este necunoscută , numele trebuie să f i e tăiat d i n registrul de membr i , î n s e m n â n d u - s e la observa ţ i i : „Situaţia necunoscută" . Secretarul va f i de u n mare ajutor presbi terului pentru ţ inerea în ord ine a re-gistrului de m e m b r i .

„Registrul Comunităţ i i" va mai .cuprinde pe scurt ş i diferite e v e n i m e n t e mai însemnate , serv ic i i deo-sebite , v iz i te ale pred ica tor i lor , etc . D e p i ldă: „Fra-tele predicator D. N . Wall sau fratele predicator P. P. Păunescu , preşed in te l e U n i u n i i noastre, a vor-bit cu ocaz ia serv ic iu lu i d iv in în d iminea ţa Saba-tului dela 1 August asupra .Răsplătiri i sf inţi lor' . Vi-zita sa a întărit foarte m u l t Comunitatea noastră".

Secretarul va c o m p l e t ă şi recomandaţ i i l e delega-ţ i lor ce au fost aleşi s p r e a reprezenta Comunitatea la adunarea generală a Confer inţe i , şi le va tr imete d in t imp secretarului Confer inţe i . Toate formula-rele pentru scr i sor i de recomandaţ i e , pentru ra-port, etc., sunt procurate de Confer inţă .

îndator irea secretarului Comunităţ i i mai e şi a-ceea de a raportă a n u m i t e lucruri la anumite date către Conferinţă . E de m a r e nevo ie ca aceste ra-poarte să f ie tr imise la t impul cerut. Informaţ i i l e cerute de aceste rapoarte s e vor lua d e l a casier, se-cretarul m i s i o n a r al Comunităţ i i , d iacon, secretarul Şcoli i de Sabat, secretarul Tineretului Mis ionari lor Yoluntari , şi din rapoarte le secretarului Comunităţ i i .

Orice in formaţ i e cerută pr in formulare trebuie s ă f ie dată. 0 deoseb i tă atenţie trebuie să se dea rubrici i m e m b r i l o r mutaţ i , pr imi ţ i şi exc luş i pentru di fer i te cauze, aşâ după c u m se arată în formulare .

Secretarul Confer inţe i trebuie să raporteze trimes-trial către secretarul Un iun i i , şi or ice greşeală, pier-dere d in vedere şi întârziere va dăunâ lucrări i ce aceştia trebuie să facă la rândul lor. 0 deosebi tă atenţie dată la toate amănunte le arătate în formu-larele pentru rapoarte va ajută mult la ţ inerea unor bune rapoarte cu pr iv ire la toată lucrarea.

Stevens.

Primul d iacon este conducătoru l lucrării de dia-conie . P e n t r u aceasta el are o l istă de toţi membr i i Comunităţ i i , cu adrese le lor. El trebuie să cunoască pe toţi m e m b r i i . El va împărţ i ajutori lor săi u n nu-măr oarecare de m e m b r i pe cari să-i ajute, şi î n adu-nările r e spec t ive le va cere raport de lucrarea fă-cută. Ca pr im d iacon el va face rugăciuni c u aju-torii săi şi se vor sfătui î m p r e u n ă cum să servească mai b ine la v i n d e c a r e a suf le te lor sufer inde . Tot el trebuie să împartă şi sfaturi despre felul c u m tre-buie făcută lucrarea de d iacon ie , ca nu c u m v â să f ie pr imejdui tă mântu irea unui suflet . El trebuie să vegheze ca f i ecare d iacon să f ie d e m n de s lujba în-credinţată lui căci , dacă d o r i m ca îngri j irea dată de d iacon i să f ie încoronată cu succes , a tunc i , fie-care m e m b r u trebuie să aibă încredere în d iaconul lui şi să se bucure de vizita lui , fără ca să-i f i e frică sau teamă.

Una d in cele mai de seamă preocupăr i a le dia-conului trebuie să f i e ; Cum putem opri căderea , şi pr imejd i i l e d in Comuni tate? El trebuie să se sfă-tuească î m p r e u n ă cu d iacon i i ajutori, să caute mo-tivele car i a d u c n e n o r o c i r i şi ne înţe leger i şi să sta-b i lească unde trebuie pus mâna , ca aceste lucruri să fie, dacă nu cu totul înlăturate , cel puţ in să se m i c ş o r e z e numărul lor. Chiar dacă un suflet a fost pregătit de p r e d i c a t o r şi se aşteaptă ca el să fie lămurit asupra tuturor p u n c t e l o r adevărului , totuş acest suf le t tânăr trebuie să f ie supravegheat cu seriozi tate . Orele de lecturi b ib l i ce sunt n u m a i baza sau temel ia pe care urmează să se c lădească vieaţa în Hristos . După ce m e m b r u l cel nou a fost primit, trebuie să se lucreze mult pentru creşterea vieţii creşt ine . Imediat ce s'a pr imi t un membru, f i e prin botez, f i e pr in scr i soare de recomandaţ ie , primul d iacon trebuie să-1 încred in ţeze unui d iacon ajutor, ca astfel să se f a c ă adevărata legătură între noul veni t ş i Comunitate . In Comunităţ i le mari s e face adesea greşeala, că membr i i cei noui nu p r e a sunt ţ inuţi în seamă c u m ar trebui. Căldura cea c u ade-vărat frăţească a adus şi aduce mult b i n e . Dacă există o astfel de iubire , atunci vorbir i le şi şoptiri le sunt înlăturate . Insă, sunt în Comunitate ş i unii membr i , cari cred că toată lucrarea e să poves tească noui lor veni ţ i relele , cari s'au petrecut în Comuni-tate în loc să îi îndrepte către Hristos . Cu astfel de m e m b r i , primul d i a c o n trebuie să stea de vorbă cu seriozitate , c ă c i ce le mai multe căderi v in d e acolo,

că o a m e n i i v i n şi caută mântuirea , dar deodată sunt descurajaţ i în aşteptări le lor şi iată că naufragiu l îi aşteaptă. N u este aceasta o luptă suf le tească , care intră în i n i m a nou i lor m e m b r i la începutu l v ieţ i i lor în Comuni tate? F iecare m e m b r u v e c h i u al Co-muni tă ţ i i este pr iv i t ca u n model , ca un e x e m p l u , şi c u m este membru l cel vech iu , aşâ se croeşte şi cel tânăr. Adesea sunt şi excepţ i i , căci se poate ch iar ca un m e m b r u tânăr, să fie un mode l pentru cel bătrân.

Pr imul d iacon are datoria să supravegheze cu o c h i i d e s c h i ş i toate întâmplăr i le din Comunitate şi să spr i j ine şi să îngr i j ească turma.

Departamentul Şcolii de Sabat. Responsabil: P. Păunescu.

Lucrarea au cei cari gireşesc.

In lucrarea Şcolii de Sabat noi vom trebui să ne ocupăm şi cu acei cari greşesc, cari cad în păcate şi greşeli. Hristos ne-a dat în Cuvântul Său învăţături foarte clare în ce priveşte pur-tarea cu cei cari greşesc; dar mulţi nu au pus în practică aceste învăţături. Ei nu le-au stu-diat şi nu le-au strâns ea pe o comoară în ini-mile lor, ca astfel Spiritul Sfânt să poată lumina priceperea lor întunecată, şi să îmmoaie inima de piatră atât a instructorului cât şi a elevului. Spiritul Sfânt lăsat să lucreze, va face inima simţitoare, iubitoare, şi fără de mândrie sau egoism.

Elevii în Şcoala de Sabat sunt înclinaţi ca prin purtarea lor să facă ceeace supără pe in-structor. Dar instructorul nu trebuie să ros-tească cuvinte aspre, şi nici să nu manifeste un spirit nestăpânit; căci făcând în felul acesta el nu foloseşte sabia Spiritului ci armele lui Sa-tan. Cutoatecă purtarea cea rea a elevului este greu de suportat, cutoatecă răul trebuie îndrep-tat, regulile ţinute, şi dreptatea respectată, to-tuş este bine ca instructorul să urmeze pe căra-rea Domnului, I amestecând mila cu dreptatea. Fie ca el să privească la crucea depe Golgota, observând cum se uniseră acolo atât mila cât şi adevărul, şi cum dreptatea se sărută cu pacea. Acolo, prin sacrificiul divin, omul a putiţt fi îm-păcat cu Dumnezeu. Contemplând iubirea lui Hristos, voi veţi fi domoliţi spre a lucră cu ti-neretul ca şi cu cei mai tineri membri ai fami-t liei Domnului. Atunci vă veţi aminti că ei sunt proprietatea lui Hristos, şi purtarea voastră cu ei va fi în felul în care Hristos a lucrat cu voi.

Purtarea aspră nu va ajută niciodată tinere-120

tului să-şi vadă greşelile, şi să înceapă o re-formă. Fie ca regulile şi orânduirile Şcolii de Sabat să fie împlinite în Spiritul lui Isus, şi când trebuie făcute mustrări, faceţi ca această neplăcută lucrare să fie împlinită cu .tristeţe a-mestecată cu iubire. Să nu credeţi că este dato-ria voastră de a mustră în mod public pe elev, şi astfel să-1 umileşti în faţa întregei Şcoli de Sabat. Acesta nu va fi un bun exemplu de pre-zentat celorlalţi elevi, ci va fi ca o sămânţă care va aduce o recoltă la fel. Niciodată nu trâmbi-ţaţi greşelile unui elev în afara cercului unde trebuie ştiute: căci, făcând astfel, se va creâ un curent de simpatie în favoarea celui vinovat, sub impresia că el a fost tratat nedrept. Ară-tând pe cel greşit, el poate să fie în felul acesta împins în câmpul de luptă al lui Satan, unde, din acel moment va urmă cu tărie calea sa rea. Hristos are o îndelungă răbdare cu noi, şi noi trebuie să fim asemenea Lui. El nu ne leapădă din pricina greşelilor noastre, ci ne primeşte cu multă dragoste,»şi prin iubire ne atrage cât mai lângă El. —E. G. White, — „Mărturii pentru Şcoala de Sabat", pp. 77—79.

Notă pentru Comitet. In ul t imele numere — 6, 7 şi 8 — din Curierul Mi-

s ionar , sunt articole refer i toare la Şcoala de Sabat, aşâ de însemnate , că dacă nu li se dă atenţ ia cuve-nită, spiritul Conducător i lor Şco l i i va f i l ips i ţ i de puter i c a r i pot stânjeni desvo l tarea caracterului şco-l a r i l o r — s c o p un ic al e fortur i lor învăţământu lu i !

Noi , nu învăţăm ca să ş t im — ci, învăţăm, ca să fim cu adevărat creşt ini , î n t r u p â n d în p e r s o a n a noas-tră caracterul Domnulu i .

Purtarea Lui cu tânărul bogat , cu mare le învăţă-tor N i c o d e m , cu f eme ia păcătoasă — d e f i n e s c carac-terul Său, p l in de iubire şi îngăduinţă , dar şi de răspundere . Atenţ iunea Sa în educa ţ i e faţă de Petru, vorbeşte despre bogăţ ia iubir i i Sale îngădui toare .

Cercetaţ i fraţilor, ch iar şi în adunarea instructori -lor, în câteva şed inţe în Sabat după prânz, aceste art icole şi însuşi ţ i -vă hotăr îrea de a le pract i că în c lase le şcol i i de Sahat şi în deoseb i f i e care instruc-tor să m e d i t e z e la răspunderea faţă de Dumnezeu , pentru m i c a sa turmă: Cele 7— 8 oiţe ale sale tre-b u i e să sporească în creştere şi în număr . Un stu-diu z i l n i c mai serios şi o mai stăruitoare rugăciune, pentru f i ecare frate şi soră sau copi l , pot atige ţinta.

Comitetul, luând în cerce tare aceste art icole , va grăbi , c a Dir ig inte le Şcol i i să l e deâ f i in ţă ajutân-du-se şi cu exper ienţe le fraţ i lor predicator i când v in în Comunităţ i .

Art icolul de fond, „Scopul Ascultări i" d in No. 7, ni-1 î n s u ş i m la Şcoala de Sabat în totul şi rugăm co-mitetul a-1 studia î m p r e u n ă cu părinţ i i , în Comuni-tate, în Sabatul rezervat educaţ i e i .

Vă a m i n t e s c fraţilor, căc i , cal i tatea D-voastră de slujbaşi în Comunitatea D o m n u l u i , vă î n c a r c ă de r ă s p u n d e r i serioase, cari răspunder i , trebuie să vă c o n d u c ă la o amănunţi tă cerce tare a tuturor artico-le lor d i n „Curierul" în spec ia l — care rămâne în-drumătorul D-voastră în spir i tul organizaţ ie i , impusă de D o m n u l pr in Spiritul S fânt .

N e l u â n d în seamă spir i tul organizaţ i i şi lăsân-du-vă conduş i de ide i p e r s o n a l e , sunteţ i sortiţ i ră-

tăcirilor cari vă pot primejdui vieaţa D-v. şi a multor copii ai lui Dumnezeu.

„Veniţi la Mine, luaţi Jugul Meu şi învăţaţi de la Mine că sunt blând si smerit, si vet! afla repaus su-fletelor voastre". Mat. 11, 28. 29.

Faceţi fraţilor, ca studiul vostru să se reverse ca o binecuvântare de la Domnul pest: inimile fraţilor şi copiilor încredinţaţi vouă, spre [3 fi crescuţi pen-tru Căminul ceresc. Studiaţi cu am; i.unţime frumoa-sele articole din „Curierul" şi faceţ din ele călăuza voastră pentru creşterea Comunităţ i, căreea trebuie să-i fiţi o pildă bună în iubire şi iiscultare.

pkpăunescu.

DEPARTAMENTUL EDUCAŢIEI. Responsabil: D. F lorsa .

Ctonica şcolara dela 15 Aprilie — 1 Iunie, 1931.

Am sosit cu vaporul anului şcolar la ţărm, şi sun-tem gata a debarcă personalul pe vaporul vacanţei care-şi va continuă călătoria timp de cinci luni de zile în altfel de cum a fost până acuma.

Până să ajungem la ţărm, pe ici şi colo se auziâ vorbindu-se de terminarea anului şcolar, afară de aceasta mai erau şi câteva semne care arătau că in-tr'adevăr vacanţa se apropia. Unul din semnele pre-vestitoare a fost încheierea activităţii cu scrisori a Cercului „ECOUL" cât şi activitatea literaro-reto-rică ce constitue unul din semnele amintite. Când a fost încheierea activităţii amintite mai sus s'a tre-cut repede la o altă parte a programului şi anume clasa Juniorilor a dat o serbare în onoarea clasei de absolvire care în curând va părăsi şcoala; prin aceasta şi-au arătat iubirea ce le-o păstrează şi că şi ei doresc să le urmeze ca să-şi ajungă ţinta de a ter-mină patru ani la şcoală. La acest program au luat parte toţi elevii şi elevele, împreună cu fr. profesori afară de fr. şi sora Gaede cărora li s'a rezervat două scaune cari au rămas goale.

Au mai fost şi surprize în acest timp şi anume improvizaţia clasei Juniorilor la ora de capelă ca fiecare să vorbească ceva din vieaţa lor de şcoală. Interesant a fost numărul lor că erau şapte tineri ce au vorbit, nu au vorbit ei ci numărul şapte care este numărul desăvârşirii care se atribue numai lui Dumnezeu.

Sabatul dela 16 Mai a fost plin de binecuvântări dela Dumnezeu şi bucuria cea mare a fost faptul că s'a adăogat la poporul lui Dumnezeu prin botez încă 20 de persoane şi anume: numărul apostolilor, numărul desăvârşirii, plus unul, care a fost sora Eliza Stitz. Pentru tineri şcoala constitue -o cetate de scăpare, prin faptul că se pregătesc atât pentru lucrarea lui Dumnezeu, cât şi pentru ceruri. In mi-cile intervale când se celebră botezul de fr. Gaede şi fr. Florea corul intona solemne imnuri spre slava

Tatălui din cer. In acest Sabat după masă a fost ul-tima adunare a Cercului Tinerimii şi seara a fost examenul pentru M. V., reuşind majoritatea cu suc-ces. Examenul acesta a fost numai un preludiu pen-tru examenul cel mare de finele anului şcolar care a început imediat Duminecă dimineaţă, acesta con-stituind cea mai grea perioadă când începe epoca nervilor, transpirărilor şi a fricei că nu vor puteâ reuşi la examenul care aveâ să ţină patru zile. Acestea sunt stimulente forţe vii pentru a ne pregăti să fim gata la examehul cel mare la venirea Dom-nului Isus Hristos. După examen, în Sabatul dela 23 Maiu, fr. Truppel a făcut primirea nouilor bote-zaţi în Comunitate, şi apoi solemnitatea Sfintei Cini, pentru ultima dată în anul şcolar 1930—1931 în Diciosânmartin.

După bucurii vin şi zile de tristeţe, zile de des-părţire cari sunt foarte grele mai ales pentru cei cari sunt una în Hristos şi cari duc o vieaţă frăţească aşâ cum am dus-o noi împreună cu cei doi elevi din Jugoslavia, fr. Laslo Vranişevici şi St. Strangar che-maţi la lucrarea Domnului în ţara lor. Colegii şi co-legele de clasă şi-au arătat dragostea şi simpatia faţă de ei, ţinând o mică serbare în onoarea lor la plecarea din România, şi colegele le-au oferit două tablouri cu şcoala, cusute de dâpsele în culorile cele mai frumoase. Li s'a făcut acest cadou pentru a-şi aminti de timpul petrecut cu ei doi ani de zile în şcoală. Toţi fraţii profesori şi elevi au fost adunaţi în capelă şi fiecare a spus experienţele pe cari le-au făcut în timpul anului şcolar. Când toţi au ter-minat, s'a ridicat fr. Gaede şi a spus tuturor la reve-dere la toamnă la Braşov şi ca un ecou puternic care a făcut să răsune sala, s'a auzit depe buzele tu-turor: „La revedere".

Am făcut şi o excursiune la câmp distrându-ne cu jocuri nevinovate sub cerul liber unde poţi ad-miră mai mult pe Cel care a făcut natura. Dar când eram în toiul jocului, vine o ştire că trebuie să ple-căm la şcoală căci a sosit fr. Gilbert şi sora, îm-preună cu fr. Hermann. Seara fr. Gilbert a ţinut o prelegere foarte mişcătoare despre poporul Izrail şi zidul plângerii dela Ierusalim. La plecare l-am pe-trecut cu cântări de cor, iar o soră elevă a oferit sorei Gilbert un frumos buchet cu flori, şi fr. Gil-bert i-a oferit un buchet cu flori un fr. elev care este de aceeaş naţionalitate cu fr. Gilbert. Dânşii au fost adânc mişcaţi de o astfel de primire. Dar fr. Gilbert a fost numai un început al vizitatorilor, după dânsul au venit şi alţii ca ploaia: fr. Wall, Şt. Demetrescu, Făurescu, Popescu, Bauer, Kelemen, Weber, Coconcea, V. Florescu, Fasnacht, Farkaş şi mulţi părinţi şi fr. de ai şcolarilor cu dorinţa de a asistă la programul de fine de an al clasei de absol-vire care a început de Vineri seara cu ora de con-sacrare. După masă a vorbit dintre fraţii almintiţi mai sus, şi seara clasa de absolvire şi-a desfăşurat programul în modul cel mai solemn. Duminecă fr. Demetrescu a dat cele mai sublime îndemnuri din

Cuvântul lui D u m n e z e u în legătură cu ţinta şi mot to c lase i de absolvire , şi cum să s tăm în faţa împăra -

tului Păc i i . Cu acestea s ' a t erminat anul şcolar 1930—1931 . După amiază a p lecat o parte din elevi , cu dor inţa de a mai aduce şi pe alţii la şcoală Ia

Braşov. D e a D o m n u l ca anul v i i tor să a v e m 300. d e e levi şi în loc de c inc i c lase să avem şase şi să a -jungă la opt . D o m n u l să f ie cu profesor i i , cu e l e v i i şi cu şcoala . Amin .

D i c i o s â n m a r t i n . Gh. Gherase .

m L-sa I N V I T A I la Adunarea Anuală a Conferinţei Transilvania^ care va aveâ loc

dela 1—4 Octombrie, 1931, la Cluj. Către toţi iubiţii noştri fraţi, surori şi prie-

teni ai Conferinţei Transilvania. Repede şi aproape neobservat a trecut din

nou un an. Oricât de repede însă ar fi trecut, totuş n'a rămas fără vreo influenţă asupra noastră. Împreună cu Psalmistul am puteâ spune, că acest timp n'a fost decât „muncă şi trudă".

Lupta pentru credinţa şi existenţa noastră a fost în anul acesta mai aprigă, decât în cei tre-cuţi. Poate că unul sau altul a cam obosit sub povara greutăţilor, crezând că n'ar mai putea suportă atâtea încercări. Cu toate acestea Cu-vântul lui Dumnezeu ne zice, că vor veni tim-puri cu mult mai grele şi că aceste timpuri aş-teaptă în deosebi pe copiii lui Dumnezeu. Nu este însă cazul să desnădăjduim, căci iubitul nostru Mântuitor ne spune: „Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus, şi să vă ridicaţi capetele, pentrucă izbăui-reh voastră se apropie". Luca 21, 28. Iar în alt loc: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ... Iată că Eu sunt cu voi în toate zi-lele, până la sfârşitul veacului". Mat. 28, 18. 20.

Domnul ne oferă prin Conferinţa noastră Anuală din acest an o nouă ocazie, unde genu-

chiC şi mâinile noastre obosite pot fi din nou întărite. Deaceea să facem toate pregătirile, pentru ca, dacă; ar fi posibil, toţi iubiţii noştri fraţi, surori şi prieteni să ia parte la această Conferinţă, cam va aveâ loc la Cluj, dela 1—4 Octombrie 193ÎM

Având în vedere că la această Conferinţă Anuală vor veni iubiţii noştri fraţi dela Divi-ziune, adică fraţii J. C. Raft şi St. Rasmussen, afară de aceea şi fraţii dela Uniune şi toţi lu-crătorii câmpului nostru, credem că vom sta la o, masă, încărcată cu binecuvântări spirituale. Deaceea să venim într'un număr cât se poate de mare şi îmninşi de o adevărată foame după această hrană. \

Cu privire la alegerea delegaţilor, la încuar-tirare şi la celelalte chestiuni voiu mai da lă-muririle necesare printr'o circulară, care va fi trimisă la timp pe adresa fiecărui Presbiter ele Comunitate.

Sperând că voiu revedea cât mai mulţi din-tre fraţii noştri cu ocazia Conferinţei 'dela Cluj, rămân cu salutări cordiale în numele Confe-rinţei Transilvania,

Al Dv. frate în Domnul H. Bauer

Extrase din cartea „Missionary Volunteers and their work". 32. De ce are Comunitate nevoie de Misionarii Vo-

luntari? a ) Pentrucă Cercul Mis ionar i lor Voluntari nu e nu-

mai o organizaţ ie ci are şi s copur i , de a încuraja t ineretul . Pr in aceasta se o feră Comunităţ i i ocaz ia de a organiză tineretul pentru o lucrare dăinuitoare , ş i li se o feră ocazia de a ceti cărţi fo los i toare, la stu-diul Bibl ie i , la o v ieaţă curată, d e rugăciune, şi de lucrare mis ionară .

b ) Pentrucă prin aceas tă organizaţ ie se pot des-voltă d i fer i te e lemente pentru c o n d u c e r e a d i fer i te lor ramuri în Comunitate.

c) P e n t r u c ă prin act iv i ta tea t ineretului în Comu-nitate se obţ ine multă v ieaţă .

d) Pentrucă t ineretul f i i n d organizat pr imeşte do-

r inţa de a duce vieaţa lor part iculară în m o d s i s te -mat ic , potr iv i t unei ord ine .

e) In această organizaţie ea parte f i e care tânăr şi toţi au o responsabi l i tate , c a r e dă naştere ta lente lor . In aces t cerc tineretul învaţă a lucră şi ce să lucreze .

f ) Organizaţ ia tineretului în Comunitate fereşte p e t ineri de lucruri lumeşti , îi ţ ine s tatornic i şi ocupaţ i în cred inţă , le îmmulţeşte spir i tul mis ionar , desvo l tă purtător i de saVcini şi conducător i pentru lucrarea lui D u m n e z e u .

g) Organizaţ ia aceasta ţ i n e pe t ineri s tr îns legaţ i întreolal tă , şi cu poporul lu i D u m n e z e u depe tot g lo -bul pământu lu i . Pr in această organizaţ ie se poate ve -dea m ă r i m e a şi importanţa lucrări i c e trebuie să se* f a c ă în toată lumea. Din materia lul c e se predă î n

Cercul Mis ionar i lor Voluntari în Curierul Misionar şi î n Gazeta Slujbaşi lor, f i ecare are ocaz ia să ştie c e se pe trece în U n i u n e a sa şi D i v i z i u n e a sa, cât şi în Confer inţa Generală.

Organizaţia aceasta o feră t ineretului ocaz ia de a câşt iga suf lete d in lume, scop pentru care se face organizaţia .

h) Şi p e n t r u c ă însuş D u m n e z e u c h i a m ă în ajutor pe t ineret , El care a insp irat aceasLă organizaţ ie .

CUM SE ORGANIZEAZA UN CERC AL MISIONARILOR V O L # T A R I .

51. Cum se începe. E de ajuns u n cărbune apr ins Ş p r e a face un f o c

mare. Aşâ şi un creş t in apr ins , ze los şi c r e d i n c i o s poate

produce acelaş e f ec t într'un c e r c ide t ineri în Comu-nitate. 1 ,

E un adevăr de netegădui t că m a i în to tdeauna asemenea organizări ş i-au avut obârş ia în in ima unui creşt in c e şi-a dat s e a m a că trebuie să se facă c e v â pentru t ineretul d in Comunitate . P e r s o a n a aceasta e sau un păr inte , s a u presbi terul Comunităţ i i , sau unul dintre t ineri .

P e r s o a n a care s i m t e povara t ineretului trebuie însă să ia t imp pentru a p u n e temel ia u n e i a semenea or-ganizaţi i . „Unele d i n exper i en ţe l e noastre triste" zi-cea un lucrător c e se o c u p a cu t ineretul , „le-am avut pentrucă ne-am apucat să organizăm prea t impuriu". Când vrei ca d i n boabe le verz i - învălurate să fac i pâ ine pentru m i l i o a n e l e de oameni înfometaţ i , tre-buie să aştepţi p â n ă c â n d grâul creşte şi se coseş te .

Spre a organiză un c e r c care să f i e o b i n e c u v â n -tare pentru m e m b r i , trebuie să iei t i m p pentru a pu-ne temel ia ne înşe lă toare a consacrări i în lucrare. Ori-care tânăr care se înscrie ca membru în cerc, trebuie mai întâiu să se predeă Domnului necondiţionat. El trebuie să fie de fapt, în adevăr un Misionar Vo-luntar.

Ceeace te face să doreşt i să ai un cerc de mis io -nari voluntari este, că t ineretul este bătut din toate părţile de valuri le lumi i . T iner i i aceşt ia trebuie să aibă cu orice preţ ajutorul pe care-1 d ă a s e m e n e a or-ganizaţii. Află însă că numele singur nu e de nici un folos.

Dacă torni într'o sticlă apă simplă şi lipeşti apoi pe sticlă eticheta „Antiseptic" faptul acesta nu schim-bă natura lichidului. La fel dacă grămădeşti tineri nepocăiţi într'un cerc cu numele de Misionari Volun-tari, lucrul acesta nu-i face mai buni.

52. Nevoia unei redeşteptări. In multe Comunităţ i e nevo ie ca m a i întâiu să aibă

loc o redeş teptare pentru c a abia apoi să se poată găsi mater ia l p e n t r u cercul Mis ionar i lor Voluntari . Profesoru l R. ne în făţ i şează astfel această n e v o i e : Acolo u n d e se face un serios efort pentru deştep-tare şi Spiritul Sfânt face lucrul Său, t ineretul va vedea cu o c h i nou i ce î n s e m n e a z ă c u adevărat v ieaţa şi lucrarea unui creşt in , şi atât cei convert i ţ i

cât şi cei n e c o n v e r t i ţ i v o r vedea l i m p e d e care este p r i n c i p i u l c e stă la baza organizaţ ie i Mis ionari lor Vo-luntari .

Nu e nevo ie ca totdeauna să f ie un reprezentant a l Confer inţe i pentru real izarea aceste i redeşteptări , pen trucă secretu l stă în adunarea forţe lor în rugă-c iune , şi lucrare de pregăt ire personală , totuş este r e c o m a n d a t ca Presb i t eru l să dirijeze această lucrare, şi se v o r cere de la Confer inţă îndrumări d e l a Secre-tarul Mis ionar i lor Voluntar i .

53. In Comunitate. D u p ă o rugăc iune ser ioasă şi matură ch ibzuinţă în

Sabat d i m i n e a ţ a se va prezenta Comunităţ i i planul de reorganizare la care vor lua parte toţi membri i ti-neri ş i adulţi, arătând d in Spir i tul Profeti .c nevoia organizări i t ineretului . D u p ă aceea se va arăta l im-pede c i n e poate face parte în organizaţ ia cercului Mis ionar i lor Voluntari , ad ică toţi t ineri i de ambele sexe de la 14 ani în sus. De la 14 ani în jos, pot f i pr imi ţ i ca m e m b r i juniori .

D u p ă aceea se va trece la înscr ierea m e m b r i l o r în cerc, după cerere persona lă şi pr in inv i tare de în-scr iere se poate ajunge la formarea l istei de membri .

Apoi un c o m i t e t de n u m i r e ales, p r o c e d e a z ă la ale-gerea comi te tu lu i cerculu i şi al s lujbaşi lor ca: Pre-şed inte , Secretar, Casier, şi ajutori. Apoi se anunţă data c â n d urmează comple tarea organizaţ ie i cercului .

Cu cântare şi rugăc iune se î n c h e i e lucrarea. 54. Alegerea slujbaşilor. Sabatul u r m ă t o r se ceteşte l ista s lu jbaş i lor propusă

de comi te tu l de numir i , spre votare.

55. Prima datorie a comitetului Cercului Misiona-rilor Voluntari.

Adunare pentru rugăc iune şi cons fă tu ire convo-cată de P r e ş e d i n t e l e cerculu i .

Secretarul cercu lu i tr imite l ista s lujbaşi lor, l a 'Se -cretarul Mis ionar i lor Voluntar i d in Conferinţă. Co-m a n d ă dela el Cărţi de membru , Ins igne , c e r e sfatul asupra cărţ i lor e d u c a t i v e pentru t ineret şi planuri asupra studiului Straja D imine ţ i i . C o m a n d ă pentru t ineri Straja D i m i n e ţ i i , T i m p u l şi Lucrarea , înche i e -rea Lucrări i .

P lanul de lucru în Cerc să f ie cât mai detailat. Pre-şed inte le trebuie să ins truească pe s lujbaşi asupra, atr ibuţ i i lor lor, ca să le înţeleagă.

Toate acestea să se facă cu rugăc iune , orice în-ceput şi î n c h e i e r e .

57. Şedinţa e condusă de nouii slujbaşi. Comple-tarea Organizării.

Şedinţa să î n c e a p ă la oră f ixă , cu cântare şi ru-găc iune .

Programul aces te i şed inţe , va f i : sub iec tu l : Scopul Cercului, Legământul , etc. etc .

Conduita . Organizarea grupelor , care s e face pr in hotărîrea pr in b i le te albe pe cari să se s c r i e numele şi fe lu l grupei în care doreşte să se în scr i e .

Primirea membrilor, se face cu precauţ iune pentru a nu răni pe c e i cari d in d i fer i te m o t i v e n'au fo s t

primiţi ca membri. Se ceteşte lista membrilor admişi, membrii semnează Cărţile de membru şi primesc In-signele, numele acestora se scrie în registrul cer-cului.

58. In cursul săptămânii următoare. Comitetul cercului se adună pentru a face planuri

pentru alegerea capilor de grupă ca în adunarea ur-mătoare să fie votaţi; tot atunci listele grupelor vor fi controlate şi dacă e nevoie se poate face mutarea de membri din o grupă în alta. Apoi se va discută materialul de studiu biblic sau curs de cetire.

59. A doua adunare. In această adunare se explică planul de lucru şi

materialul, adică: a) Cursul de educaţie, istoria adventă, punctele

de credinţă, istoria denominaţională, etc. etc. b) Cursul de devoţiune; Straja Dimineţii, Biblia

după program, etc. c) Lucrarea persona lă . Trebuie să se fixeze timpul şi locul de întâlnire a

diferitelor grupe din cerc, împreună cu conducătorul grupei.

60. Câţi tineri trebuie pentru a organiză un cerc Misionar Voluntar.

Trebuie să fie tineri ca să fie de unde să se aleagă slujbaşi şi cel puţin atâţia membri, unde nu sunt atâţia se organizează o grupă de Misionari Voluntari, care aparţine Cercului Misionarilor Voluntari al Con-ferinţii. Această grupă trebuie să aibă un conducă-tor, şi va ţine adunări regulate. Conducătorul ţine ra-port de lucrare, îl trimite Secretarului Conferinţei.

R a p @ i r f c asupra adunărilor Slujbaşilor din Conferinţa

Muntenia-Est pe anul 1931 Slujbaşii Conferinţei Muntenia-Est anul acesta au

fost adunaţi în mai puţine centre, în comparaţie cu anul trecut, şi anume numai în şase: Bazargic, Con-stanţa, Viile-Noui, Viziru, Dărmăneşti, Buzău, şi Mo-reni.

Deşi pentru majoritatea fraţilor slujbaşi, centrele au fost departe şi timpul nu eră favorabil, totuş mulţi dintre ei, dorind să fie de folos lucrării lui Dumne-zeu în Comunitatea lor au venit pe jos, alţii cu că-ruţe, călare sau cu biciclete.

Prima adunare la Bazargic, Jud. Caliacra erâ aş-teptată cu bucurie atât de fraţii noştrii cât şi de pri-eteni. Fiind prima adunare de felul acesta în această localitate de când a început acolo lucrarea, au ve-nit mulţi să asculte Cuvântul lui Dumnezeu. Localul a fost plin la toate prelegerile, în deosebi la ultima, care a fost însoţită de proecţiuni luminoase.

A doua adunare la Viile-Noui, Constanţa. Aici Dumnezeu ne-a dăruit un local spaţios şi fru-

mos. Ploaia şi noroiul prea mare însă, au împiedicat pe mulţi fraţi slujbaşi de a luă parte.

A treia adunare la Viziru, Jud. Brăila. In ziua în care am început adunările, a început şi

ploaia. Viziru este o comună lipsită cu desăvârşire de pavaje.

La adunare, din cauza noroiului, fraţii şi vizita-torii nu puteau veni decât călare sau cu căruţe şi

cu toate acestea î n tot timpul micul local erâ plin cu fraţi şi vizitatori în cât a fost nevoie să fie scoasă uşa din locul ei, spre a servi ca loc de adunare şi săliţa ce ţinea de local.

A patra adunare?a avut loc la Dărmăneşti Jud. Pra-hova. Acest judeţ este binecuvântat de Dumnezeu în măsură bogată. Aci dorinţa după adevărul Biblic domneşte pretutindeni. La această adunare au venit cei mai mulţi slujbaşi şi vizitatori, am avut şi un cor frumos, compus din elemente venite din mai multe Comunităţi din împrejurime.

A cincea adunare la Buzău. Şi în această 1; calitate Bunul Dumnezeu îşi revarsă

Spiritul cu ajutorql căruia noi oamenii mici, ducem mai departe cu succes tripla solie.

A şasea adunase, la Moreni - Prahova. Spaţiosul şi frumosul local a fost vizitat de multă

lume în deosebi :a adunările publice. Dumnezeu să ne ajute ca să ascultăm de această sfântă chemare de pregătire pentnu veşnicie.

Secretarul Departamentelor, I. Mihailof.

ANUNŢ. De vânzare una; maşină de tricotaj, în bună stare

de funcţionare No. 5/20, marca Grosser. Adresa: Ioana St. Nica, Comuna Tătăreştii de Jos, Jud Te-leorman.

N E C R O L O G . Sora Constanţa Udrescu, membră a Comunităţii

Turnu Severin şi în etate de 27 ani, a fost chemată la odihnă de Domnul Hristos. Deşi suferinţele prin cari a trecut au fost grele, totuş nimic nu a făcut-o să uite pe iubitul ei Mântuitor în care îşi pusese toată încrederea cât fusese bine, şi în care speră şi acum pe patul morţii. Prin cuvinte calde a îndemnat pe toţi să se apropie mai mult de Isus Hristos şi să-L cunoască cât de bun este. Apoi cu toată încrederea, şi cu cântec pe buze, şi-a predat sufletul în mâinile Aceluia care ne-a iubit, şi care o va puteâ învia la învierea cea dintâi.

Constantin Traşcă. Fratele loan C. Gheorghe în etate de 41 ani, din

Comuna Bărcăneşti, Jud. Ialomiţa a adormit în Dom-nul pe ziua de 6 Mai, cu nădejdea de a înviâ la ve-nirea lui Isus în mărire.

I. I. Gheorghişor. Sora Elena Burligă membră a Comunităţii Piatra

Neamţ, a fost chemată de Domnul la odihnă în ziua de 8 Iunie, după o lungă suferinţă.

Cu ocazia îmmormântării, mulţi au luat cunoştinţă de fericita nădejde a creştinului, care este venirea Domnului Hristos, când şi cei morţi vor fi înviaţi spre a fi luaţi împreuhă ou cei vii la cer.

4 . Mustafa.

„Curierul M i s i o n a r " . Foaie lunară.

Red. responsabil: V. FLORESCU Preţul unui număr Lei 9. Abon. pe un an Lei 100

Red. ş i Admin. Str. Mitrop. Ghenadie Petrescu 116 Bucureşti IV.

Tip. şi Edit. „CUVÂNTUL EVANGHELIEI". Bucureşti. IV. Str. Mitropolitul Ghenadie Petrescu, No. 116.