.

SI,

In cercurile literare secolul alXIX-lea esteprivit ca operioadii in care dramaturgiaa deciizut aproape panii ladisparitie. S-a dezvoltat, inschimb, o nouiiformii "totalii"de artii, un teatru bazat pespectacol, grandoare ~i senti-mentalism -melodrama.

D e$i dispretui~ de multi critici, conside-ra~ o forma elementara de divertis-ment, melodrama era extrem de popu-

lara in randul audientei engleze din secolul alXIX-lea. Cererea pentru asemenea spectacoleextravagante a durat de-a lungul intreguluisecol, pina la Primul Razboi Mondial.

Luminile rampeio cauz:l care a dus la dezvoltarea melodrameia fost ~i dimensiunea tot mai mare a teatrelorla inceputul secolului al XIX-lea. Construite inconcordant:l cu o populatie in continu:l cre~-tere, unele teatre, cum ar fi Covent Garden'sTheatre Royal, reconstruit in 1802 cu 2800 delocuri, incurajau scoaterea in evident:l a "per-sonalit:ltii actorului". Distanta dintre scena ilu-minat:l de .luman:lri ~i galeriile de la in:lltimeera imens:l, f:lcandu-i pe actori s:l strige pen-tru a putea fi auziti de spectatori. Tehnicilesubtile, cum ar fi morm:litul in barb:l, audevenit imposibil de aplicat.

in asemenea conditii, au devenit eficientedoar tehnicile dure ~i lipsite de rafinament.Dialogul complex ~i descrierile au fost

O Henry Irving, un celebru actor al epociivictoriene, ~i-a ca~tigat reputa\ia prin roluldin The Bells ( 1871 ), in care interpreta unbarbat hart,uit de sunetul clopo\eilor atarna\ila calul ce apart,inuse unui calator pe careacesta il omorase ~i il jefuise. In scena finalaeste condamnat de un tribunal-fantoma.

O George Robey (1869-1954), a fost unadintre vedetele teatrului de revista. Cu toateca a reu~it sa joace pana la sfar~itul vie~ii,cariera lui a inregistrat un declin dupa 1920.In vremurile lui de glorie, era un maestru atehnicilor teatrului de revista: trancaneala,glumele ~i o rapida schimbare de dispozi~ie.

175

MELODRAMA $1 VARIETEUL

...L..-A SOI.lV£NIR OF

"A ROYAL DIVORCE"IY C_-

.1 II' W. KELLY

O selecfie a programelor melo-dramelor din secolul al XIX-Iea.Titlurile lor, cum ar fi Un barbatdiversionist sau Onoarea unui sol-dat, fac o trimitere directa latemele pline de sentimentalism ~isenzafie, apredate de public.

1n1ocuite de cantece, personaje stereotipe ~iactiune rapida, palpitanta. Legile teatrelor au1ncurajat ~i ele avantul melodramei. Prin Actulde Licentiere din 1737, doar cateva teatreselecte, cum ar fi Drury Lane sau CoventGarden, aveau dreptul sa prezinte piese deteatru serioase sau "legitime". Teatrele"minore" au fost nevoite sa devina teatre"burle~ti", ce puteau pune 1n scena spectacolecu o anumita 1ncarcaturn de muzica ~i decantece. Astfel a fost 1ncurajat divertismentulbazat pe muzica ~i spectacol -ilustrat princostume pitore~ti, decoruri ~i alte efecte descena -decat pe efectul cuvantului rostit.

Exploziile, luminile multicolore, focurilede artificii ~i trapele erau elementele obi~nu-ite ale melodramelor. l1uminatul cu petrollampant ~i cu gaz (de unde denumirea de"luminile rampei") a 1nceput sa aparn 1nLondra 1n jurul anului 1820.

Eroi ~i ticalo~iIntrigile se 1nvarteau de obicei 1n jurul celormai impresionante catastrofe ~i a celor maichinuitoare situatii -crime, rapiri, cutiemurede pamant, explozii ~i naufragii. Aceste actiu-n[ lipsite de orice rafinament, de un senza-tional deliberat, necesitau aparitia unor per-sonaje stereotip. Piesa dupa piesa, eroii ~ieroinele erau 1nconjurati de ticalo~iameninti1tori. Personajele principale ale unei c!Jmelodrame -eroul, eroina, ticalosul, batranul~i batrana 1mpreuna cu barbatul ~i femeiacomjca -erau de obicei astfel concepute 1ncatsa fie foarte u~or de recunoscut, imediat ce l~ifaceau intrarea pe scena.

Eroul curajos, plin de loialitate, era de obi-cei tanar ~i chipe~. Eroina, prin definitie foartevirtuoasa, chiar daca uneori capricioasa ~iprea 1ncapatanata pentru acele vremuri, 11completa perfect pe erou prin intermediultineretii ~i frumusetii ei naturale. Ticalo~ii, fieei vagabonzi galagio~i sau aristocrati mai rafi-nati ~i mai calculati, puteau fi identificati prin1nfati~area sumbrn ~i 1mbracamintea 1ntu-necata, prin musta:tile lor rnsucite ~i.prin fetelelor contorsionate de rnutate. Ace~ti tic~lo~ierau adesea criticati la scena deschisa ~i depublicul pasionat, 1n momentele cele mai dra-matice ale spectacolului.

O 0 punere in scena, din anul 1858, a pan-tomimei Regele Ceta1ii, la teatrul Princess dinLondra. Acest spectacol popular a devenit unspectacol de Craciun doar pentru copii.

Limbajul melodramei era r:Isun:Itor ~i plinde semne de exclamatie. Personajele tr:Iiau ~ijucau intr-o lume foarte clar:I din punct devedere moral, in care viciul ~i virtutea nu seamestecau. Formula consacrat:I a unui com-plot bine sustinut dar improbabil -tic:Ilosulcare se c:Iie~te ~i un sfar~it fericit -in amesteccu spectacolul ~i cu sentimentalismul, erauetalate an dup:I an atat in teatrele celebre cat~i in cele ieftine, faimoasele "Penny Gaffs" dinEast End-ul londonez.

Societatea englez:I din secolul al XIX-leaera dominat:I de reguli morale stricte, in caremodul de a te imbr:Ica, de a vorbi, de a tepurta sau conduita sexual:I erau judecate deambele straturi ale societ:Itli. Nu este surprin-z:Itor faptul c:I asemenea extravagante burle~tiprezenta o lume de fantezie pe placul noliclase mijlocli, influentabile ~i semi-educate,dar ~i al clasei muncitoare. Ca multe filme dinziua de azi, melodramele stameau interesulprin indulgenta fat:I de formele de violent:!,iar finalul era aproape intotdeauna unul incare binele ~i ordinea triumfau.

Comploturi cu jafuriUnul dintre cei mai buni scriitori de melo-drame ai epocli victoriene a fost irlandezulDion Boucicault (1822-1890). Piesa lui, LondonAssurance, a fost una dintre cele mai vizionate,vreme de mai multi ani. Spectacolul s:Iu celmai bine cunoscut este Fratii corsicani, in careactorul Charles Kean, cunoscut pentru scenelesale "grele", a jucat rolul principal.

Cele mai multe melodrame au fostscrise de"scriitora~i". Ace~tia c:Iutau constant noi intrigi,furau din lucr:Irile contemporane sau din celeclasice, mai vechi, doar pentru a-~i indeplinicota anual:I de piese. Acest plagiat generalizatpoate fi pus pe lipsa unei legi adecvate care s:Iapere drepturile de autor. Marii scriitori, cum

~0

~8

!

~~"

§~01!I;-0~

~

ar fi Sir Walter Scott, erau considerati cinstiti.Asemenea autori scrisesera Iucrari care, dupa:ce erau analizate In profunzime, puteau fi u$oradaptate standardelor unei melodrame.Plagiatorii ca:la:toreau des la Paris cu scopuIdeclarat de a vedea $i de a cumpa:ra copii aleultimelor succese de piat:1, care urmau sa: fietraduse rapid (adesea In drum spre casa:) $ipuse In scerul la Londra, 1n cateva zile.

in ciuda deficientelor multora dintre scrii-tori, melodramele s-au adaptat gustului 1nschimbare aI publicului din secoluI aI XIX-Iea.in primiir ani, aproape toate decorurile eraumedievale, gotice sau orientale. Eroii $i eroi-nele erau adesea tinuti captivi In regiuni mon-tane de banditii sa:lbatici sau de tiranii ce Iocu-iau 1n castelele uzurpate. Aceste melodrametimpurii utilizau frecvent efecte supraI)aturale.Fantomele luau adesea 1nfa:ti$area unor tica:lo$idecedati care se relntorceau pentru a-I avertizape erou asupra irninentei unui pericoI major.

in acela$i timp, multe melodrame aveaudecoruri militare sau navale. Aceste piese fa-ceau apeI la patriotismuI ceta:tenilor britanici,cu referire directa: la razboaiele maritime pur-tate de Marea Britanie cu alte puteri maritime.Absolut nesurprinza:tor, erouI tipic era bravuIsoIdat britanic Iuptand cu du$manuI stra:in.

Dramaturgia localaLa jurna:tatea secolului aI 19-Iea autorii de me-Iodrame $i-au Indreptat privirea dinspre evuImediu, estuI exotic $i supranaturaI spre tememai commune ale existentei zilnice. Aceasta:forrria: de dramaturgie "Iocala:", dupa: cum a fostdenumita:, a primit un nou impuIs prin drama-tizarea romanelor Iui Charles Dickens, princare publicuI s-a obi$nuit cu scenele de fami-lie, prezentate In stil melodramatic.

Tema uzuala: a acestui gen de dramaturgieimplica: un tata: adus In praguI nebuniei din

176

O Coperta uneipartituri cu cantecelecelebre ale teatrelede revista din secolula! XIX-Iea. Odata cucre~terea succesuluiteatrele de revistas-au mutat din ta-verne in cladiri desti-nate acestui scop. inperioada de gloriecladirile teatrelor derevista erau imense~i bogat decorate.

\JORDS~d.l1.USICBy

HARRY B.NoRRIS.

O Teatrul derevista Mogul, dinLondra, construit deJ D Linton (1873).Teatrele de revistaerau iubite pentruatmosfera relaxanta~i pentru spectacole-le oferite.

O Vedeteleteatrelor de revistaerau imortalizate.Vesta Tilley (1864-1952) a ajuns cele-bra interpretandpersonajul masculinal unui impostor.

~

'~l

cauza rapirii fiicei sale de un barbat josnic,lipsit de onoare, urmat de prezentareadegradarii agonizante $i cainta fetei, Finaluldescrie de obicei restabilirea lntelepciunii $idragostei, $i reconcilierea dintre tata $1 fiica,Majoritatea melodramelor domestice, familiaeste considerata cea mai indispensabila dintreinstitutiile sociale, d~strugerea ei punand inpericol toate valorile morale ale societatii,

O alta trasatura a melodramelor domestice,cum ar fi The Lear of Private Life sau Fatherand Daughter, scrise de Moncrieff, este aceeaca eroina este descrisa ca o fata de la tar:l $iLondra este scena suferintelor sale, Provinc~idealizata este locul unei vieti de familie $irelatiilor sociale sanatoase, In comparatie cumurdaria $i depravarea marilor ora$e prezen-tate publicului spectator, Provincia era descri-sa ca un fel de paradis pierdut, Coruptia ma-rilor ora$e -jocurile de noroc, bautura $i cri-minalitatea -sunt subiecte obi$nuite ale melo-dramelor domestice victoriene (cea mai cele-br:l este cea compusa de Pitt, Sweeney Todd),

La sfar$itul secolului al 19-1ea, melodrama1$i Ca$tigase adepti atat in clasa mijlocie cat $iIn cea nobiliar:l, Personajele ei obi$nuite lnsafaceau parte din marea clasa a populatieimuncitoare din marile ora$e, In ciuda acesteiatraCtii populare $i a asocierii cu dramaturgia

Locul de ba~tina al teatrului de revista esteconsiderat East End-ul (Cartierul de est) lon-donez, cu viata tumultoasa a docurilor ~i agi-tatia populatiei imigrante, dar a 1:nflorit ~i In alteora~e, cum ar fi Liverpool, Newcasde, Glasgowsau Manchester.

Magia teatrului de revista consta Inatmosfera creata -o relatie intima, In ambelesensuri Intre actor ~i public. Vedetele teatrelorde revista au devenit nemuritoare -nume caMarie Lloyd, Vesta Tilley, Eugene Stratton ~iGeorge Robey traiesc ~i acum, asemeneacantecelor sentimentale sau cornice ale lor.

Marie Lloyd, descrisa ca avand "0 inirrul dedimensiunea catedralei Charing Cross", este $iastazi vazuta ca Intruchiparea spiritului teatruluide revista de dinainte de primul razboi mon-dial. La Inceput, popularitatea ei se datora can-tecelor sale tinere~ti, chiar ~colare~ti. M<>dul deinterpretare a cantecelor, cu gesturi sugestive,i-au adus reputatia pentru double entendre (cudublu Inteles), iar sinceritatea ei vioaie au c~ti-gat audienta. Un critic contemporan a descris-oca "femeia cunoscatoare, persoana tanarasofisticata pentru care viata nu are secrete, cu 0Incredere de sine imperturbabila ~i cu obiceiulde a trage cu ochiul dupa fiecare cuvant".

Intr-o epoca cu moralitate exagerata,inhibata, cantecele ~i comedia oferita deteatrul de revista dadea oa~enilor posibili-tatea de a demasca autoriratile sau sa paro-dieze experiente familiare. Un cantec descriefelulln care un betiv l~i termina seara prinIntalnirea cu un politist corupt:

"nelegitim:l", ea nu trebuie considerata ca unteatru "illtemativ", in sens subversiv. Valorilepromovate de melodrame erau cele ale ordiniisociale. Energia robusta, teatrala, cu muzica ~ispectacol, alaturi de apelul direct, sentimentaladresat inimii, au captivat ~i au distrat publiculMarii Britanii timp de mai bine de un secol.

Varieteulo forma de divertisment mult mai Indr:lzneata~i far:i ascunzi~uri care a evoluat In secolul alXIX-lea, a fost teatrul de revista. Teatrul derevista I~i trage radacinile din tavemele ~ic.1rciurnile din secolul al XVIII-lea, care augazduit multe forme de "divertisment". inprima parte a perioadei victoriene, c.1rciumiles-au Inmultit rapid, marindu-~i suprafetelepentru a putea face fata ~i ca locuri de c.1ntatsau de dansat.

Aceste a~ezaminte reprezentau a adevarataatractie peqtru populatia ora~elor care doreasa scape de cenu~iul luptei lor zilnice pentruexistenta care era foarte greu de suportat. Lateatrul de revista, publicul putea sa c.1nte ~i sar.1da alaturi de actorii care caricaturizau ~i par-odiau evenimente familiale, cum ar fi nuntile,funeraliile, perioada fericita dinainte decasatorie ~i Incercarile la care te supunea viatade om casatorit.

Stelele ce clipeau alungau fntunericul,

Noaptea era calma $i clara;

Aerul era fnmiresmat cu dulci parfumuri,

1"7"7

MELODRAMA $1 VARIETEUL

O Marie Lloyd( 1870-1922) este ~iastazi considerata

intruchiparea spiritu-lui teatrului derevista de inainte deprimul razboi mondi-al. La inceput, popu-laritatea ei s-adatorat cantecelor

tinere~ti, ~colare~tipe care le interpreta.insa cu cantece caAtunci ai facut cuochiul celalalt(prezentat aici incoperta partiturii),jocul ei scenic adevenit maiindrazne' ~i actri,a ajucat adesea rolulunor femei bete.

O Harry Tate ~i-afacut debutul muzi-cal in 1895. El eracelebru pentrucupletele referitoarela via~a sportiva.

cO

~'5u

i.c1-CO~"

:§~~~

-0C

~

Si miitU$a ei -$i iatd o altaCare e veri$oard cu mama ei.

Mi-a spus "0, iubitule te iubesc a$a de mult!"Si aceastii frumusete, $armantiiMi-a riipit inelul cbiar de pe deget!

Situauile damestice au fast ~i ele temeabi~nuite pentru multe cantece ale teatrelarde revista:. Dificult(1Ule in a Intretine casa ~ica:minul, In ciuda sa:rnciei, au fast a teIrulfavarit(1. Blue Ribbon jane, campus de AlbertChevalier, descrie un ba:rbat in ca:utarea uneisatii curnpa:tate, pentru ca in fmal sa:-~i deaseama ca: aceasta era a mare manca:ciaasa::

Si eu eram plin de bere.Ma stapaneam, butelcuta era i'nchisa,Chiar ca mi-a stricat priveli$tea;jnsa un "curcan" zelos m-a oprit brusc-Eram singuri i'n noaptea aceea!Corul: Doar noi doi, doar noi doiDoar eu $i mdscariciul i'n albastru.Mi-a dat drumulla guler, dar $i-a retinut

juma' de dolarA zambit cand ne-am despartit pentru ca

eram $i eu "dus"!

Multe ale cantece ale spectacolelor muzi-cale descriu modul In care tinerii au scapatdin Intalnirea cu femei pierdute. in canteclilC/opote/e Londrei, T W Barret descrie aven-turile avute cu femei lipsite de scrupule, dincartierul West End. Pentru a adauga efect co-mic, el interpreta cantecul1n haine preote~ti:

Coru/: Oh! C/opote din Turnu/ Londrei!Ding-dong! Am fost distrus!Tuns $i dezbriicat, fnmuiat $i fnfrantPe c/opote/e Londrei!

Lua doar un platou cu melci $i una saudoua 'mbucaturl

Lua doar o gustare, juma' lamaie, juma ,

frl$ca,Lua o cbintata de cunnale $i cateva arabide,Lua ciocolata ca pe un energizant.Apoi tennina un gratar dublu,Manca afumatura $i icrele.Candfi $opteam: Vraga mea, Jane, iubiti-

ca mea,'~i tenninat?" fmi raspundea "Nu!"

Problemele familiale, privite prin prismafemeilor, au aceea~i tenta de umor lugubru.A$teptarile sotiei din Micul nostru caminfericit, intr-un cantec compus de Harry-Randall, fac aluzie la nevoia de bani. Atuncicand femeia nu mai era creditata de negus-tori, acoperi~ul casei se prabu~ea, scarile aufost puse pe foc ~i "Nu am platit ultimultrimestru ~i urmeaza sa ne lnchida apa".Cantaretul continua sa declare "Sunt la fel defericit ca to1;i ceilal1;i din zilele noastre".

Vremurile bune de odinioar3in spatele cantecelor teatrelor de revista existamulta experienta dobandita, cunoscuta deaudientacontemporana, ceea ce a facut ca elesa fie la moda o vreme atat de indelungata. Lafel ca melodrama, teatrul de revista ofereaoamenilor de rind un rnijloc de a fugi de frus-trarile vie1;ii zilnice.

Atat melodrama cat ~i varieteurile, ca for-me de divertisment, au cunoscut un declihdupa primul razboi mondial, odata cu apari1;iaradioului ~i televiziunii. in anii 1930 a aparuto noua genera1;ie de actori ~i un nou stil dedivertisment. Dar nostalgia fata de "vremurilebune de odihioara" ale melodramei ~i a varie-teului ramane puternica.

intr-un alt cantec celebru, Arthur Lloyddescrie numarul din ce in ce mai mare alrudelor sale, pe un ton de panica crescanda:

Acela-i unchiul -$i fratele -$iSara ei -$i mama ei

Maudie a fost prima $i eaA fost prima care m-a fnvdluit:M-a siirntat de doud ori -apoi cu un zambet,Mi-a spus "Noapte bund" -mi-a rdpit

promisiunea!Curand, o altd fnjuponatd, Flo "