În perioada 08-19oc tombrie, la Centrulde Instruire pentruLup tă din PoligonulSmâr dan, aproximativ1.000 de militari şipeste 200 de mijloaceteh nice din Brigada282 Mecanizată „Uni-rea Principatelor” au desfăşurat un exer ciţiu multinaţio-nal complex, cu trupe în teren - Justice Sword 18. Pelân gă personalul brigăzii, au fost angrenaţi în activitateşi militari din armata Statelor Unite ale Ame ricii şi dinRe publica Moldova, sprijiniţi de aeronave din ca drulFor ţelor Aeriene Române.

Curierul

ARMATEI

„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

REPERE ÎN COTIDIAN

Justice Sword 18

Subofiţerul/ Soldatul anului 2018

Ca urmare a unor regrupări de forţe şi mijloace, însea ra zilei de 30 ianuarie/12 februarie în zona Văl co vu -

lui erau dislocatela Periprava - do -uă baterii de 127mm, o baterie de75 mm, o bateriede 120 mm de lafor ţele navale, 3com panii de de -bar care, 1 compa -nie..

Anul XX nr . 20 (482) l 31 octombrie 2018 l 8 pagini l 1 leu

În perioada 8-11 octombrie, în gar ni zoa na Predeal,s-a desfăşurat competiţia Su bofiţerul/ Soldatul Anului2018, etapa pe mari uni -tăţi şi unităţi subordona -te Sta tu lui Major al For -ţe lor Terestre, gazdăfiind Batalionul 21 Vâ -nă tori de Munte „Gene -ral Leonard Mo ciul -schi”. Compe ti ţia are cascop identificarea, re -com pensa rea, promo va -rea celor mai bine pre gă -tiţi mi litari...

Armata română şi Unirea Basarabiei cu România

KAKI 100%

În ziua de 19 octombrie, militarii Batalionului 2 In -fan terie „Călugăreni” au primit vizita elevilor de la Li -ce ul Teoretic Naţional, în cadrul proiectului „Armata, oşcoa lă altfel”, activitate desfăşurată la iniţiativa Di rec -ţi ei de Informare şi Relaţii Publice a Ministerului Apără-rii Naţionale, în parteneriat cu Ministerul EducaţieiNa ţio nale, încădin anul 2012.Cei mici au fostini ţi aţi în ABC-ul mi li tar decătre militariiba ta l ionulu i ,fiind, pentru în -ce put...

Ar ip i pentru v i i to r

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Alchimia vindecării

C M Y K

Savanţii de la Salk Institute au dezvoltat o tehnică cecon verteşte direct celulele unei răni deschise în noi celu-le ale pielii. Abordarea se bazează pe reprogramarea ce -lu lelor la starea de celule stem şi poate fi utilă pentruvin decarea rănilor lani velul pielii, pentrucontra cararea efecte-lor îmbătrânirii (ri -duri) şi pentru o în ţe -le gere mai bună acan cerului de piele.,,Ob ser vaţiile con sti -tu ie o demonstrare aprin cipiului pen trure generarea...

După aproape şapte săptămâni de la începerea pregă tiriipentru misiune, programul de instruire al infanteriştilor gă -lă ţeni a evoluat progresiv, de la nivel individ, la nivel grupăşi pluton, vizând, în principal, interacţiunea specifică la ni -vel de structură şi micro-structură, familiarizarea cu si tua -ţia actuală a Afganistanului şi procedurile de operare speci -fi ce teatrului de operaţii.

În această săptămână, în baza de instrucţie a batalionu-lui, militarii sunt evaluaţi la etapa de instruire de nivel plu-ton. Aceştia desfăşoară exerciţii tactice în teren (FTX), pla-nificate după un scenariu fictiv, adaptat mediului din teatrul

de operaţii Afga-nistan. Incidentelesi mulate de celulaOPFOR (opositefor ces) a detaşa-mentului, au sco-pul de a testa mo -dul de reacţie almi litarilor. Pentruco mandanţii desu bunităţi, aceste

exer ciţii constituie un bun prilej de a face o evaluare obiec-tivă a nivelului de performanţă atins.

Experienţa infanteriştilor gălăţeni, dobândită de-a lun-gul celor trei misiuni executate în teatrele de operaţii esteva loroasă şi constituie o bază de plecare în dezvoltareaapti tudinilor necesare îndeplinirii misiunii, şi că nu va fideloc uşoară.

Comandantulba talio nu lui a ţi -nut să subliniezero lul de ci siv pecare îl are fie caremi li tar din de ta -şa ment în atinge-rea obiectivelorde operaţionali-zare. Batalionul

de Infanterie Protecţia Forţei funcţionează ca o entitate, încare cea mai preţioasă resursă pentru îndeplinirea misiuniio constituie militarul. Pornind de la această premisă, ,,tre-buie să ne antrenăm cu eficienţă, să fim receptivi şi des -chişi spre nou şi, ceea ce este cel mai important, să ne ur -mă rim disponibilitatea spre efort”, a precizat comandantulba talionului, locotenent-colonelul Ilie Melinte.

Pentru militarii Batalionului 300 Protecţia Forţei ,,Sfân-tul Andrei” urmează o perioadă de pregătire din ce mai in -ten să, care se va definitiva cu un exerciţiu de repetare a mi -si unii (MRE) în cadrul Centrului de Instruire pentru Luptăal Forţelor Terestre ,,Getica” din Cincu, în urma căruia vafi evaluat nivelul de pregătire al întregii struc turi.

La sfârşitul perioadei de pregătire, Batalionul 300 Pro-tecţia Forţei ,,Sfântul Andrei” va fi gata să acţioneze în ca -drul misiunii NATO ,,Resolute Support”, pentru asigurareapro tecţiei forţei în Baza Militară Kandahar.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEAN Foto: plutonier-major Dan VEREŞ

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr.20 (482) din 31 octombrie 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacţie

Plt. adj. Marian Duţă(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenţă - expediţie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt. adj. Paul Ioniţă

Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-şef

Col. Ion Papaleţ int. 1002/ 249

Secretar de redacţie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş IordanaCristina Fratu

Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 443 / 2018

lMOSCOVA - Rusia susţine că un avion de recunoaştereame rican a dirijat dronele care au atacat baza rusească dinHmei mim. Un avion de recunoaştere american de tipul Posei-don-8 a dirijat dronele care au atacat recent baza aeriană ruseascădin Hmeimim, provincia Latakia (nord-vestul Siriei), a declaratmi nistrul Apărării adjunct al Rusiei, general-colonelul AleksandrFo min, citat de agenţia de presă TASS. „13 drone au înaintatîntr-o singură formaţie de luptă, fiind dirijate printr-o comandăuni că. În acest timp, un avion de recunoaştere american Posei-don-8 a patrulat deasupra Mării Mediterane în decurs de opt ore.Toate aceste lucruri trebuie oprite, pentru a nu ne lupta apoi cu ar -me de înaltă tehnologie ale teroriştilor şi terorişti foarte bine echi -paţi. Dotarea lor cu echipamente de înaltă tehnologie trebuie săîn ceteze”, a declarat generalul rus. Ministerul Apărării rus comu-nicase în ia nua rie că rebeli din Siria au folosit 13 drone cuexplozibili în timpul unui atac asupra bazei aeriene Hmeimim şia centrului de men tenanţă al flotei ruse din Tartus.lOSLO-NATO îşi etalează for ţa în faţa Rusiei prin manevre-gigant.NATO dă startul în Nor vegia celor mai vaste manevre militare dela sfârşitul Răz bo iu lui Rece, un mod de a aminti Rusiei solidari-tatea Aliaţilor în ciu da îndoielilor insuflate de preşedintele amer-ican Donald Trump, relatează France Presse. Aproximativ 50.000de militari, 10.000 de vehicule, 65 de nave şi 250 de aeronave din31 de ţări ur mează să ia parte la exerciţiul Trident Juncture 18,care vizează an trenarea Alianţei atlantice pentru a veni în ajutorulunuia dintre membrii săi în caz de agresiune. „Mediul de securi-tate în Europa s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani”, adeclarat secretarul ge ne ral al NATO, norvegianul JensStoltenberg. „Trident Juncture tri mite un mesaj clar naţiunilornoastre şi oricărui adversar po ten ţi al: NATO nu caută con-fruntarea, dar este gata să-şi apere toţi ali a ţii împotriva tuturorameninţărilor”, a declarat el într-o confe rin ţă de presă. Deşi acest„adversar potenţial” nu a fost desemnat ofi cial, Rusia se află înmintea tuturor, în contextul în care statul rus îşi etalează putereamilitară şi împarte cu Norvegia o frontieră de 198 de kilometri înnordul îndepărtat. Armata rusă a anexat Cri meea, a contribuit ladestabilizarea estului Ucrainei, şi a sporit ca pacităţile în Arcticaşi a desfăşurat în septembrie cele mai mari ma nevre din istoria saîn Orientul Îndepărtat, aminteşte AFP. La rân dul său, AmbasadaRusiei la Oslo a declarat că vede în Trident Junc ture un exerciţiu„antirusesc”. „O astfel de activitate pare pro vocatoare, chiar dacăcineva încearcă să o justifice cu scopuri pur defensive”, a susţin-ut ambasada. Timp de luni de zile, Mos co va s-a arătat iritată deîntărirea continuă a prezenţei militare occi dentale în regiune.Statele Unite şi Marea Britanie au decis în schimb să intensificedesfăşurările în Norvegia pentru a-şi acli ma tiza trupele de luptăcu vremea foarte rece. Purtătoarea de cu vânt a diplomaţiei ruse,Maria Zaharova a criticat la începutul lunii octombrie ceea ce eaa numit drept „clinchetul armelor” şi a promis o „ripostă”. „Prin-cipalele ţări din NATO îşi sporesc pre zen ţa militară în regiune, înapropierea graniţelor Rusiei”, a afirmat ea. „Astfel de acţiuni ire-sponsabile vor conduce în mod ine vi tabil la destabilizarea situ-aţiei politice şi militare din Nord, la o creş tere a tensiunilor”.Toate acestea au fost alimentate în conti nua re de anunţul făcut deDonald Trump în legătură cu retragerea Sta telor Unite din Tratat-ul privind forţele nucleare intermediare, în vigoare din 1987.Reproşând Rusiei că dezvoltă o nouă ra che tă, SSC-8, presedin-tele american a ameninţat ca va creşte arsena lul nuclear al ţăriisale. Cu toate că angajamentul lui Donald Trump faţă de NATOeste de tipul „una caldă, alta rece”, în special asupra articolului 5şi obligaţiilor de apărare colectivă, armata americană participă laTrident Juncture cu cel mai mare contin gent, peste 14.000 de sol-daţi şi un grup aeronaval. „Noi ne an tre năm în Norvegia, darbineînţeles că lecţiile învăţate (...) din Trident Juncture sunt per-tinente şi pentru alte ţări”, a notat Stol ten berg.lBEIJING -China atenţionează că armata va acţiona „cu orice preţ” pen-tru a preveni o desprindere a Taiwanului. Ar mata chineză vaacţiona „cu orice preţ” pentru a dejuca încercările de desprinderea Taiwanului, insulă care se autoguvernează şi pe care Beijingulo revendică, a declarat ministrul Apărării, Wei Fenghe, potrivitReuters. „Chestiunea Taiwanului este legată de suveranitatea şiintegritatea teritorială ale Chinei şi vizează in te resele centrale aleChinei”, a spus Wei Fenghe în deschiderea unui forum de securi-tate la Beijing. „În legătură cu această ches ti une, este extrem depericulos ca linia de bază a Chinei să fie pu să la încercare în modrepetat. Dacă cineva încearcă să separe Tai wanul (de China),armata chineză va întreprinde acţiunile ne ce sare cu orice preţ”, aadăugat el. Beijingul este nemulţumit de re centele sancţiuni alSUA împotriva armatei sale, unul dintre tot mai numeroaselemotive de dispută în relaţiile cu Washingtonul, printre care se mainumără un război comercial, Taiwanul şi po zi ţia militară tot maiinsistentă a Chinei în Marea Chinei de Sud.lANKARA-Turciaanunţă că instalarea sistemelor ru seşti S-400 va începe înoctombrie 2019. Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar aanunţat că instalarea în Turcia a siste me lor de rachete ruseşti sol-aer S-400 va începe în octombrie 2019, a relatat cotidianul turcHurriyet, citat de agenţia Reuters. Potri vit Hurriyet, ministrulAkar a precizat că, la începutul lui 2019, în Rusia va fi trimis per-sonal turc pentru a fi instruit în domeniul sistemelor de rachete S-400. lSERBIA-Serbia a primit aparate de zbor de la F. Rusă.La Belgrad au avut loc testele finale de zbor pentru două avioanemul ti rol MiG-29 modernizate. Până în 2020, vor mai fi achi zi ţio -na te sisteme de armament şi staţii radar moderne. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Militarii Batalionului 300 Protecţia Forţei se pregătesc pentru o nouă misiune

Ştafeta Veteranilor a parcurs vineri, 19 octombrie 2018,26 km, de la Predeal la Braşov, pe traseul galben, şi a fostpre dată Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”.Alături de militarii Batalionului 21 Vânători de Munte„Ge neral Leonard Mociulschi” au fost şi reprezentanţi dinpar tea I.S.U. Braşov şi alţi voluntari care au impus respectprin participarea lor la acest eveniment important pentrumi litarii răniţi în teatrele de operaţii.

Militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa”şi cei ai Batalionului 21 Vânători de Munte ,,General

Leonard Mociulschi” au alergat 32 km până la Sfântu Ghe -or ghe şi vor preda ştafeta colegilor de la Batalionul 22 Vâ -nă tori de Munte ,,Cireşoaia”.

Mariana DINU

Go Invictus !

În perioada 8-11 octombrie, în gar ni -zoa na Predeal, s-a desfăşurat competiţiaSu bofiţerul/Soldatul Anului 2018, etapape mari unităţi şi unităţi subordonate Sta -tu lui Major al Forţelor Terestre, gazdăfiind Batalionul 21 Vânători de Munte„General Leonard Mociulschi”. Compe ti -ţia are ca scop identificarea, recompensa -rea, promovarea celor mai bine pregătiţimi litari, cât şi creşterea coeziunii şischim bului de experienţă în rândul com-petitorilor.

În acest an, subofiţerii şi sol da -ţii/gradaţii profesionişti au avut de par-curs o gamă variată de probe, atât teore ti ce, cât şi practice.În prima zi, competitorii au fost evaluaţi la pregătire fi zică,

pre gă ti re mil-itară ge -nerală, lim baen gle ză şipre zen ta re înfaţa co misiei.A doua zi afost re zervatăp r o b e l o rprac tice, careau început cueva luare lain strucţia to -po grafică, in -s t r u c ţ i eg e n i s t i c ă ,

instrucţie de front, instrucţie de comunicaţii şi transmisiu-ni, instrucţie sanitară, instrucţie C.B.R.N. şi proba surpriză,precum şi la instrucţia tragerii.

Joi, 11 octombrie, în incinta Batalionului 21 Vânători

de Munte „GeneralLeo nard Mociulschi”,a avut loc festivitateade premiere şi cere-monia de încheiere acom petiţiei Subofi ţe -rul/Soldatul Anului2018.

La această festivi-tate a participat co -mandantul Brigăzii 2Vânători de Munte„Sar mizegetusa”, ală-turi de comandantul

Ba talionului 21 Vânători de Munte „Gene ral Leonard Mo -ciul schi”, care i-au fe li citat pe câştigători şi au încurajat co -lec tivul de participanţi pentru obţinerea de rezultate remar-cabile pe mai de par te.

În urma susţinerii probelor de concurs a rezultat urmă-torul clasament:

- Locul I la categoria „Subofiţerul anului 2018” a fostcâş tigat de sergentul Panţiuş Gabriel de la Unitatea Milita -ră 01471 Focşani;

- Locul II a revenit sergentului Floricel Marius Victorde la Unitatea Militară 01266 Craiova;

- Locul III a fost ocupat de sergentul Mihăilescu Va len -tin de la Unitatea Militară 01051 Bucureşti.

- Locul I la categoria „Soldatul anului 2018” a fostcâş tigat de fruntaşul Raicu Stelian de la Unitatea Militară01051 Bucureşti;

- Locul II a revenit caporalului Panaite Cosmin de laUni tatea Militară 01471 Focşani;

- Locul III a fost ocupat de fruntaşul Dobromir Cătălinde la Unitatea Militară 02608 Caracal.

Fruntaş Silvia VOINESCU

Predeal

Competiţia Subofiţerul/ Soldatul anului 2018

În ziua de 19 octombrie, militarii Batalionului 2 Infan-terie „Călugăreni” au primit vizita elevilor de la LiceulTeo retic Naţional, în cadrul proiectului „Armata, o şcoalăalt fel”, activitate desfăşurată la iniţiativa Direcţiei de In -for mare şi Relaţii Publice a Ministerului Apărării Naţio-nale, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale,încă din anul 2012.

Cei mici au fost iniţiaţi în ABC-ul militar de către mi -li tarii batalionului, fiind, pentru început, constituiţi într-un

plu ton, iar, mai apoi, împărţiţi în două grupe, fiecareavând comandantul ei. Acestora le-a fost prezentat Drape-lul de Luptă al unităţii, fiindu-le explicată şi semnificaţiade coraţiilor care îl însoţesc.

Au executat, mai întâi cu stângăcie, pe urmă, din ce înce mai bine, mişcările de bază ale instrucţiei de front, iar,după o pauză bine meritată, au trecut la activităţi maicom plexe, care au presupus cunoaşterea şi mânuirea ar -

ma mentului şi tehnicii din dotarea bata-lionului, acordarea primului ajutor, în -vă ţarea tehnicilor de supravieţuire, deorien tare în teren, totul culminând cu oplim bare motorizată, care i-a încântatpeste măsură.

Sfârşitul „zilei de instrucţie” i-a gă -sit pe militarii pentru o zi în sala desport a unităţii, unde au făcut mişcare,

au participat la un concurs deflo tări şi unul de tras frânghia,au primit medalii pentru partici-pare din partea comandantuluiuni tăţii şi au realizat clasica po -ză de grup. Masa de prânz a fostser vită la popotă, prilej pentrure laxare şi rememorarea tuturorîn tâmplărilor trăite la intensitatema ximă.

„Unitatea pe care o comand este parte a acesteiini ţiative încă de la început, în consecinţă, suntemun partener fidel, unul anual. În momentul de faţăne aflămîn etapa„ A r m a t aîn şcoli”.Zi lele tre-cute, amfost pre-zenţi încâ teva li -cee dinBu cu reşti,iar colegide-ai noş-

tri din cadrul Bri -gă zii 1 Mecaniza-te au participat şiei, de altfel, laase menea activi -tăţi. Obiectivulnostru principal este acela de a-i familiariza pe copii cuva lori precum onoare, principialitate, loialitate, disponi-

bilitate şi de a le transfera simboluri şi valori naţionale.Astăzi dorim, pe lângă altele, să le prezentăm elevilor ve -niţi la noi şi probele sportive pe care militarii le parcurg

bia nual.Dacă privim efectul avut

asupra elevilor participanţila activităţile noastre, astaîn semnând modul în care eise comportă pe parcursulore lor petrecute alături deco legii noştri, eu considercă impactul asupra lor esteunul pozitiv. Copiii suntfoarte veseli, detaşaţi, dor-nici să înveţe lucruri noi.Sunt convins de faptul căas tăzi vom avea parte de oac tivitate încununată desuc ces!”, ne-a declarat lo -co tenent-colonelul CostelPăs tae, comandantul uni tă -ţii.

La rândul nostru, le urăm şi noi mult succes şi cât maimul te activităţi de acest gen!

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 20 (482) din 31 octombrie 2018

Pagina 3

Aripi pentru viitor

La mijloc de toamnă, într-o frumoasă zi de octombrie, am plecat spre Corabia, în -so ţit de către personalul de la Batalionul 500 Sprijin al Statului Major al Forţelor Te -res tre, pentru a duce mai departe o tradiţie ce durează de 18 ani neîntrerupt, anume

aceea de a oferi copiilor aflaţi în plasament la Casele de tip familial „Sfânta Elena”,da rurile dumneavoastră, ale colegilor noştri şi nu numai.

Am fost întâmpinaţi cu braţele larg deschise şi cu zâmbetul pe buze de către perso -na lul care deserveşte respectiva locaţie, dar şi de către copiii ce locuiesc acolo. Din ca -mi onul militar,plin până la re -fuz, sub coordo -na rea pluto nie -ru lui MirceaFranţ, au în ce -put să apară sacicu hăinuţe, cutiicu veselă şi ma -te riale de cu ră -ţe nie, sacoşepli ne cu cărţi,atât beletristică,precum şi cărţipentru şcoală,re chizite, jocuripentru cei maimici, o bicicletăşi două maşinide spălat nou-no uţe. Toată lu -

mea, de la prichindelul de şapte ani, până la cel mai mare dintre ei, cară şi depoziteazălu cruşoarele primite.

Am avut ocazia de a vizita interiorul aşezământului şi, pot spune fără nici o rezervă,că, în afară de căldura uneifa milii native, copiilor nu lelip seşte nimic. Condiţiilesunt foarte bune, camerelecu rate, luminoase şi spa ţi oa -se oferindu-le un confortdeo sebit acestora. Au locpentru relaxare, pentru în vă -ţat, într-un fel sunt chiar caaca să.

Conform spuselor doam-nei Carmen Diana Emiles-cu, director al centrului:„Aici locuiesc zece copii cuvârs te cuprinse între şapte şidouă zeci şi unu de ani.Aceştia fac parte din familiicu diverse probleme, aflateîntr-o situaţie precară, dar şico pii care au părinţii de ce -daţi. Unii dintre ei, pe bazaanu mitor anchete sociale,pri mesc învoiri în perioadava canţelor sau la sfârşit desăp tămână şi pot merge lafa milii. În ceea ce priveşte

ne ce si -tă ţile curente, funcţionăm sub directa coordonare a Consi liu luiJu deţean Olt, iar cu Statul Major al Forţelor Terestre co la bo rămfoarte bine, de foarte mulţi ani. Sunt bucuroasă să pot afirma că,în acest moment, absolut toate necesităţile copiilor sunt sa tis fă cu -te în totalitate. Încercăm să ne comportăm ca nişte părinţi şi,aproa pe de fiecare dată, acest lucru ne reuşeşte.

Avem contracte de voluntariat cu cadre didactice din oraş şiacestea oferă gratuit meditaţii copiilor care au nevoie de ajutor.Sun tem ajutaţi şi de către primăria oraşului, poliţia ne ajută cu în -toc mirea actelor de identitate, părinţii lor fiind decăzuţi din drep-turi, nouă ne revine obligaţia legală de a le întocmi actele. În con-cluzie, activităţile sunt multiple. Copiii se înţeleg foarte bine, atâtîntre ei, cât şi cu noi. Doamna psiholog este permanent prezentăîn viaţa lor, orice po tenţială problemă îşi găseşte rezolvarea câtmai repede posibil şi în cea mai bună manieră pentru toţi.”

Am plecat către casă liniştiţi şi cu sufletul împăcat. Chiar şiîntr-o mică măsură, ne-am îndeplinit datoria sufletească, noi, faţăde noi. Felicitări tuturor!

Pagină realizată de plutonier-adjutant Dragoş IORDANA

Corabia

Noi, pentru noi

Curierul ARMATEINr. 20 (482) din 31 octombrie 2018Pagina 4 REPERE  ÎN   COTIDIAN 

C M Y K

Anul acesta, la data de 26 octombrie, Centrul 13 Co -mu nicaţii şi Informatică „Colonel Gheorghe Vişata” dinBu cureşti a împlinit 70 de ani de la înfiinţare, prilejpentru cei care îi poartă tradiţia mai departe de a se în tâlnicu foşti colegi, superiori sau subordonaţi, aflaţi acum înre zervă sau în retragere şi de a sărbători împreună eveni-mentul. Această frumoasă aniversare a fost precedată, cuo zi înainte, de festivitatea decorării Drapelului de Luptăde către preşedintele României, domnul Klaus Iohannis,un motiv în plus de satisfacţie, atât pentru militarii uni tă -ţii, cât şi pentru reprezentanţii eşalonului superior, carei-au felicitat, la rândul lor pe aceştia, pentru această onoa-re adusă unităţii.

Centrul 13 Comunicaţii şi Informatică „Colonel Ghe -or ghe Vişata”, unitate de sprijin de luptă subordonată Sta-tului Major al Forţelor Terestre, asigură la pace, instruireapentru menţinerea şi dezvoltarea nivelului de operaţiona-lizare propriu, iar, în situaţii de criză şi la război, comple-tarea cu personal activ a structurilor similare destinate

NATO. Ulterior, după mobilizare şi operaţionalizare, asi -gu ră nevoile de legătură ale Componentei OperaţionaleTe restre şi ale celorlalte structuri interne ale Statului Ma -jor al Forţelor Terestre, prin realizarea suportului de co -mu nicaţii şi informatică necesar procesului de comandă şicon trol al acţiunilor de luptă. Centrul 13 Comunicaţii şiIn formatică urmează tradiţiile militare şi de luptă ale Ba -ta lionului de Transmisiuni Independent al Diviziei deTan curi „Tudor Vladimirescu”.

Într-o atmosferă extrem de caldă şi beneficiind de o zi

mi nunată, plină de soare, activităţile consacrate acesteiani versări au decurs firesc, punct cu punct, totul dând sen-zaţia unui cadru familial, în care fiecare membru ştie undeîi este locul şi ce anume trebuie să facă.

Trecut, prezent şi perspectivăLa ora prânzului, festivitatea a debutat cu introducerea

Dra pelului de Luptă în dispozitiv, iar, după primirea ra -por tului de către domnul colonel Cristian Serescu, repre-zentant al Statului Major al Forţelor Terestre, a fost into-nat Imnul Naţional al României. Mai apoi, s-a dat citireOr dinului şefului Statului Major al Apărării privind îm pli -ni rea a 70 de ani de existenţă a unităţii, precum şi mesaju-lui şefului Statului Major al Forţelor Terestre. În conti-nuare, s-a desfăşurat o ceremonie religioasă, urmată de

con ferirea unor diplome şi medaliicelor ce s-au evidenţiat în cadrulac tivităţilor depuse.

Au fost răsplătiţi pentru rezul-tatele foarte bune militari şi perso-nal civil din cadrul batalioanelor şico mandamentului aflate în incintauni tăţii, cât şi cei care îşi des fă şoa -ră activitatea în cadrul Centrului 1Co municaţii, aflat în in cinta Statu-lui Major al Forţelor Te restre, prinacor darea de embleme de onoare şidi plome. Printre aceştia, îi enume -răm pe maiorul Camelia Popa, plu-tonierii-adjutanţi Ovidiu Glonţ şiIu lian Feraru, maistrul militar Cor-nel Oprea, sergentul-major NicolaeGhi ţă, caporalul Radu Ion, precumşi personal civil contractual Ani -

şoa ra Panta-zescu, Tu -do riţa Popa,Va silica Si -mi on şi Mariana Bucoveanu.

Domnul colonel ConstantinDe diu, comandantul Centrului asus ţinut o scurtă alocuţiune în ca -drul căreia a trecut în revistă prin-cipalele momente din istoria uni tă -ţii, menţionând, totodată şi rezulta-tele foarte bune obţinute în cursulacestui an la aplicaţiile şi exerciţii-le desfăşurate, la sfârşitul acesteiaîn demnându-şi subordonaţii săcon tinue în aceleaşi condiţii. Acti -vi tăţile au luat sfârşit în aplauzelecelor prezenţi, cu defilarea milita-rilor Centrului 13.

Între sentimentuldatoriei şi satisfacţie

„Este o mare mândrie, atât pen-tru mine, cât şi pentru personalulpe care îl conduc, faptul că preşe-dintele României, în persoană, a

de corat Drapelul de Luptă al unităţii noastre. Oamenii ausim ţit semnificaţia acestui eveniment deosebit de impor-tant şi au ţinut să fiepre zenţi în mare mă su -ră la această activitate.Acest lucru ne an ga -jea ză cu atât mai mult,mai ales dacă ţinemcont de faptul că tehni-ca nouă cere abilităţi

deo sebite dinpar tea celor ceo manipulează,vor bim aici deo concentrarespo rită şi de uncon sum inte-lectual sporit.

Sunt bucu-ros să pot spu -ne că, în ceidoi ani de cândam preluat co -man da unităţii,am întâlnit oameni deosebiţi, un colectiv unit şipro fesionist, care a dus la îndeplinire toate misiu-nile încredinţate. Deoarece timpul şi activităţile cese desfăşoară în permanenţă, nu ne permit să neve dem foarte des, am profitat de acest momentpentru a lem u l ţ u m i ,chiar înain-te de înce-perea cere-moniei cetocmai s-aîn che iat.

Vor binddespre teh-

nica afla tă în dota-re, pot spune că nesi tuăm la un ni velfoarte bun, atât dinpunct de ve dere alachi zi ţii lor, cât şidin punct de vede-re al exploatăriiace s teia, factoriide cidenţi ex pri -mân du-şi aprecie-rea în acest sens.Anul acesta, ampar ticipat cu tehni -că şi personal la

mai multe exerciţii, naţionale şi internaţionale, printrecare voi enumera exerciţiul „Cetatea” din această toamnă,ur mând ca, anul viitor, să participăm la „Saber Guardian2019”, precum şi la exerciţii curente de pre gătire.”, ne-ade clarat domnul colonel Dediu.

La rândul său, plutonierul-adjutant Ovidiu Glonţ, celcare conduce Centrul de comunicaţii al Statului Major alFor ţelor Terestre, militar cu tradiţie în familie, dar şi în ca -drul unităţii, ne-a acordat spus: ,,Militarii pe care îi con-duc asigură tot ceea ce este necesar pentru toate structuri-le subordonate, precum şi pentru Componenta Operaţio -na lă Terestră. Subunitatea este structurată pe elementecare contribuie la buna desfăşurare a misiunilor curente.Teh nica ce încadrează Centrul de Comunicaţii este per for -man tă, personalul este foarte bine pregătit, şefii de ele-mente sunt militari cu mare experienţă profesională, careîi motivează şi pe cei mai tineri să îşi îndeplinească la ca -pa citate maximă atribuţiile de serviciu. Aş enumeraprintre aceştia pe maiştrii militari Dragoş Dumitru, SorinBur cea, plutonierii-adjutanţi Georgian Eftimie, Iulian Fe -ra ru, precum şi pe plutonierul-major Claudiu Bălăşoiu.De asemenea, caporalii Florin Neacşu şi Dan Găină suntfoarte buni profesionişti şi oameni de bază. Mulţumesc şiper sonalului civil contractual pentru activitatea depusă, zi

de zi.Astăzi, am primit Emblema de Onoare a Statului Ma -

jor al Forţelor Terestre, care pentru mine, se constituieatât într-o mare bucurie, cât şi într-un cadou pentru cei 28de ani de activitate şi pentru apropiata ani versare a zilei

de naştere pe care o voi sărbăto-ri în curând.”

La plecare, i-am întâlnit pepl u to nierii-adjutanţi Florin Măr-culescu, Flo rin Liţoiu, plutonie-rul-major Ma rian Albu şi p.c.c.Vic tor Marin, oa meni cu şta teve chi în unitate care, la rândullor, au contribuit la reuşiteleuni tăţii pe care o reprezintă. Amîn ţeles că, la fel cum spuneau şiei, numai uniţi fiind, lu crurile sepot face mai bine, cu profesio -na lism şi la cel mai înalt nivel.

Am plecat către redacţiefiind bucuros că am cunoscutoa meni de valoare, cu un înaltsimţ al datoriei şi demni tă ţii.

La Mulţi Ani Centrului 13 şisuc ces în continuare!

Plutonier-adjutant Dragoş IORDANA

Foto: plutonier-adjutant Marian DUŢĂ

Centrul 13 Comunicaţii şi Informatică

Hic et nunc

În perioada 08-19 octombrie, la Centrul de Instruirepentru Luptă din Poligonul Smârdan, aproximativ 1.000de militari şi peste 200 de mijloace tehnice din Brigada282 Mecanizată „Unirea Principatelor” au desfăşurat unexer ciţiu multinaţional complex, cu trupe în teren - Justi-ce Sword 18. Pe lângă personalul brigăzii, au fost angre-naţi în activitate şi militari din armata Statelor Unite aleAme ricii şi din Republica Moldova, sprijiniţi de aeronavedin ca drul Forţelor Aeriene Române.

Bazat pe un scenariu fictiv, exerciţiul a urmărit atinge-rea obiectivelor de perfecţionare a procedurilor de co man -dă şi control, pe timpul exersării procedeelor specificecâm pului de luptă. Acesta a fost structurat în mai multeeta pe, începând chiar cu prima zi, 08 octombrie, când aavut loc dislocarea în poligonul Smârdan şi integrarea

ope raţională prin STX-uri la fiecare pluton. A doua zi, auavut loc STX-urile nivel companie, iar în perioada 10-12oc tombrie s-au desfăşurat FTX-uri de nivel batalion, temaprin cipală a acestora fiind: Batalioanele în apărare pe ali-niamente intermediare, în cadrul brigăzii mecanizate. Aur mat pregătirea pentru tragerile de luptă, iar, în perioada15-19 octombrie, s-au executat tragerile cu fiecare subu-nitate în parte.

Joi, 11 octombrie,înar mat „până în dinţi”cu cele de trebuinţă,pentru a reda cât maiexact eforturile milita-rilor prezenţi în poli-gon, am luat drumulcătre Valea Mălinei,aco lo unde eram con-vins că voi fi uimit de omare desfăşurare defor ţe. După un scurtpo pas în camp-ul co -man damentului brigă-zii, unde am fost în -tâm pinat de către ofiţe-rul cu relaţiile publicema iorul Sorin Dumi-trache şi unde am luatcon tact şi cu ceilalţi reprezentanţi din media militarăajunşi deja, ne-am deplasat spre o biută aflată în poligon,de unde se puteau observa manevrele efectuate pe câmpulde luptă. Aici am fost puşi imediat în temă cu desfăşura-rea exerciţiului de comandantul Batalionului 280 Infante-rie Mecanizată, locotenent-colonelul Şerban Neculai:„Sunteţi acum în fâşia de apărare a brigăzii. În partea deest, este dispus batalionul de infanterie, iar în vest, pesteVa lea Mă linei, puteţi observa dislocată o companie detan curi. Ina micul se află în ofensivă, pe direcţia Cuca-Va -lea Mălinei-Ciuşmele, iar scopul nostru este de a întârziaac ţiunile acestuia, retrăgându-ne pe aliniamente succe si -ve, până când vom ajunge pe un ali niament fi nal, unde nevom con solida po zi ţia şi vom aştepta in troducerea în ope-raţii a unor for ţe noi, după care vom începe contra ofen si -va. In stalaţi deja la ba za movilei, primul lucru pe carel-am observat au fost cei doi militari JTAC, aflaţi în legă-tură cu aero navele ce se pre găteau să survoleze câmpul delup tă şi care in ter pretau rolul avia ţi ei inamice, de clanşândo lovitu ră, de pe di rec ţia Cuca-Valea Mă li nei. Ca la unsemn, odată cu trecerea aeronavelor, mitralierele de peteh nica ad ver să au început să ră păie amenin ţă toare, semncă ofen siva inamică în cepuse. După ce avioanele au ie şitdin peisaj, ro lul JTAC-ilor a continuat, dar, canalizat pealte trei aeronave. De data aceasta, erau elicoptere de tipIAR PUMA-SOCAT, sosite în spri jinul for ţelor propriicare au ţinut prim-planul câm pului de luptă timp de 40 demi nute. Măr turisesc că nu este pentru prima oară când amasis tat la retragerea unui batalion fo losind aliniamentelein termediare, dar am rămas uimit de exactitatea cu caremi li tarii executau manevrele. Eşa lonul 1 se in tersecta cu

eşa lonul 2, care fixa şi întârzia practicina micul, după care jocul se re lua, astfelîncât retragerea pă rea de fapt un dans alblin datelor în care ina micul este condus,într-un ritm bine im pus, de cel aflat în de -fen sivă. Nu am asistat la în treaga des fă ş -ura re a os ti lităţilor, ţi nând cont to tuşi defaptul că întregul câmp de lup tă pentruaceas tă ma ne vră este foarte vast, dar nune-am re tras spre punctul de co man dă alexer ciţiului până nu am ob ţinut câtevaim presii ale co mandantului Batalionului280 Infanterie Mecanizată, lo cotenent-co -lo nelul Şer ban Ne culai: „Până la aceas tăda tă, pot spune că am avut o co la borare

extra ordinarăcu parteneriistră ini im pli -caţi. În battle-grou pul pecare eu îl co -mand, aceştias-au integratfoarte bine,atât în scena-riul exerciţiu-lui, cât şiefec tiv în re -la ţionarea cu su bunităţilenoastre. Justice Sword 18 esteşi un motiv de re validare apro cedurilor de lucru dintrenoi. Foarte im por tant pentrumi ne este să ridic nivelul depre gătire şi de ca pacitate ope-raţională a structurii pe care ocon duc, în ve derea îndeplini-rii sarcinilor stabilite de cătreeşa lonul su perior. Îmi dorescca, la finalul anului de in -struc ţie, să putem spune cătoate activi tă ţi le antrenate pe

tim pul acestor exer ciţii, le executăm în con diţii foartebune”.

Un rol important în des făşurarea în bune condiţii aeve nimentelor de pe par cursul celor două săp tă mâni deexer ciţiu, a avut şi structura de CIMIC, de ta şată în spriji-nul brigăzii de la Batalionul 1 CIMIC al SMFT. Coman-dantul acestei echipe, sublocotenent Apostol Bogdan a fă -

cut câteva precizări: „Înca drul exerciţiului JusticeSword 18, desfăşurăm ac -ti vităţi specifice CIMIC larăz boi, prin promovareasta bilităţii, sprijinirea re -con struc ţi ei în zona de re -spon sabilitate, prin altemij loace decât lup ta ar ma -tă şi participăm la spri jinulau torităţilor locale şi po -pu laţiei civile în caz de ur -gen ţă. Deşi la bază sunt ar -ti lerist, am fost atras depar tea de comunicare şispri jin ne le tal şi astfel amajuns în ca drul batalionu-lui de CIMIC. Este ostruc tură aparte, uni că înar mata română şi, cel pu -

ţin pentru mine, este un ele ment foarte important. Fiecareuni tate şi mare unitate se bazează pe sprijinul nostru, indi-ferent de situaţia creată. În scenariul fictiv al exerciţiuluiJus tice Sword, am pri mit diferite misiuni ce necesitau oac ţionare imediată, precum strămutarea po pu laţiei dinanu mite localităţi pentru a nu interac ţio na cu ma ne vrelemi litare sau chiar degajarea unor căi de comunicaţii şi ru -te către destinaţii im por tante, blocate de persoane ci vilecare cereau aju tor şi care trebuiau în drep taţi înspre tabe-rele de refugi aţi. Deşi scenariul este fic tiv, contactul cuau tori tă ţile locale chiar se realizează şi în cer căm să îi fa -cem să în ţe leagă faptul că, ceea ce se joacă acum, s-ar pu -

tea în tâmpla în plan real. Din acest mo tiv, e bine să fimpre gătiţi să interacţionăm. În cer căm să le arătăm că noisuntem aici pentru ei. Dacă acum, în cadrul exerciţiului,noi suntem cei care îi contac tăm, pentru a stabili anumitere laţii, într-un caz real aceste au torităţi ar fi cele care ne-ar contacta, în funcţie de necesităţi”.

Înainte de a ne despărţi de pitorescul poligonului dinVa lea Mălinei, pentru a ne întregi imaginea unui exerciţiufoarte complex, şi din care am reuşit să surprindem doaro mică parte, am stat de vorbă cu comandantul Brigăzii282 Infanterie Mecanizată, colonel Iulian Daniliuc:

„Justice Sword 18 este un exerciţiu cu trupe în teren, încare am dislocat toate unităţile subordonate brigăzii şicare au misiunea de a întârzia ofensiva unui inamic şi per-miterea eşalonului superior să organizeze o apărare puter-nică în adâncime şi, ulterior, să treacă la ofensivă. Esteexer ciţiul major al brigăzii în acest an, de altfel este şi mo -men tul în care finalizăm pregătirea la nivel de batalion şibri gadă. Până la sfârşitul anului, mai avem doar exerciţiulCom bined Resolve 12 în care participăm cu o companiede tancuri din cadrul Batalionului 284 la Centrul de In -stru ire Hohenfels din Germania. Justice Sword este unexer ciţiu important deoarece, dincolo de partea sa naţio-nală, integrăm şi subunităţi şi elemente de stat major dinstruc turi aliate sau partenere. Astfel, avem în cadrul TaskFor ce-ului 280 şi un pluton de infanterie din RepublicaMol dova, care a desfăşurat instrucţie pregătitoare anteriorpe maşinile noastre de luptă, şi acum acţionează integraţiîn cadrul batalionului. De asemenea, în cadrul Batalionu-lui 284 Tancuri, avem subunităţi din Batalionul 2-5 Cava-lerie ai armatei SUA şi elemente de stat major care îşi des -fă şoară activitatea întrunit. Aş spune că este o ocazie, atâtpentru noi, cât şi pentru structurile partenere şi aliate nouăsă vedem tehnici, tactici şi proceduri noi, să învăţăm uniide la alţii. Din fericire pentru noi, este o vreme ce ne favo-rizează, contrar aşteptărilor. Suntem totuşi la jumătatealu nii octombrie. Este o vreme frumoasă în poligon, ce per-mite manevra de toate tipurile. Se poate observa cu uşu -rin ţă nivelul înalt de pregătire atins de militarii partici-panţi, şi asta nu poate decât să mă bucure”.

Îmi pare rău că nu am petrecut decât o singură zi ală-turi de militarii Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată. Şiacum, cu tastatura în faţă, departe de vântul specificSmâr danului, încă mai văd jocul perfect al maşinilor delup tă, într-o înlănţuire frântă parcă, dar totuşi continuă.To tul aşa de armonizat încât, din clipă în clipă, te-ai fi aş -tep tat să apară un personaj, cu o ţigară uitată în colţul gu -rii, cu o pălărie fistichie şi ochelari de soare care să strige:„Eli beraţi platoul! Dubla 1! Acţiune!”

Plutonier Cristian ALDESCU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr.20 (482) din 31 octombrie 2018 Pagina 5

Jus t ice Sword 1 8

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 20 (482) din 31 octombrie 2018Pagina 6

Ca urmare a unor regrupări de forţe şi mijloace,în sea ra zilei de 30 ianuarie/12 februarie în zona Văl -co vu lui erau dislocate la Periprava - două baterii de127 mm, o baterie de 75 mm, o baterie de 120 mm dela for ţele navale, 3 companii de debarcare, 1 compa -nie de pionieri şi 1 companie din Regimentul 48/41In fanterie; la 16 km est de Chilia Nouă, pe malulstâng se gă sea 1 companie de infanterie, iar la 10 kmest de Chi lia Veche, Flotila de Dunăre, care realizaseun baraj de torpile la 1 km în aval.

Considerându-se că în condiţiile în care artilerianoastră nu putea executa o pregătire corespunzătoare,având în vedere distanţele mari de tragere, pentru evi -ta rea unor pierderi mari mari, s-a hotărât ca iniţial săfie curăţate de inamic ostroavele cu ajutorul unor re -cu noaş teri cu elemente ale trupelor de uscat, forţelorna va le şi aeriene, ceea ce a dus la descoperirea faptu-lui că forţele principale ale inamicului erau concen-trate pe ca nalul Oceakov, iar la Zebrijeni erau grupatemai mul te vase de război. În ziua de 31 ianuarie/13fe brua rie au fost efectuate unele înlocuiri de forţe şimij loace, a continuat dezarmarea populaţiei din jurulChi liei, iar la Periprava trupele noastre au suportatefec tele unui bom bardament executat cu tunuri demare calibru efec tuat de pe navele trupelor re vo lu ţio -na re ruse.

Reacţia artileriei terestre şi navale româneşti a fostpu ternică în ziua de 1/14 februarie, când asupra na ve -lor inamice şi oraşului Vâlcov s-au tras 875 de lovi-turi, ceea ce a dus la retragerea navelor ruseşti pe ca -na lul Ocea kov, iar distrugerile din oraş au fost ma jo -re. A doua zi a fost linişte în toată zona de acţiune aDi viziei 13 Infanterie, fiind realizată o împărţire a te -ri torului în zo ne de responsabilitate pentru de zar ma -re, executarea re cunoaşterilor şi supravegherea for ţe -lor ostile.

Efectele bombardamentului de artilerie asupraVâl covului au fost cele scontate. La 2/15 februarie, ode le gaţie a locuitorilor oraşului s-a prezentat la co -man dantul forţelor navale române din zonă, a declaratcă tru pele şi marinarii ruşi s-au retras şi că-l predauar ma tei române. În acele condiţii trpele noastre auocu pat Vâl covul şi Jibrienii, iniţial cu două companiide de bar care, apoi în oraş a fost trimisă şi o companiedin Re gimentul 47 Infanterie, au instalat autoritatearo mâ neas că şi capturat cantităţi importante de mater-ial de răz boi aflat pe navele ruseşti părăsite. În aceasi tuaţie, tru pele bolşevice s-au retras către nord, laCe tatea Al bă, organizând pentru apărare puternicafor tificaţie per manentă realizată în timpul lui Ştefancel Mare. În lip sa unor forţe inamice organizate, pânăla 15/28 fe bru arie 1918, trupele Diviziei 13 Infanterieşi-au concentrat efortul pentru dezarmarea populaţiei,in stalarea au torităţilor locale şi reluarea vieţii econo -mi ce şi so ci a le în comunele rurale şi urbane.

În ziua de 15/28 februarie 1918, comandantul Di -vi ziei 13 Infanterie a primit Ordinul de operaţie nr.8722 al M.C.G. pentru cucerirea Cetăţii Albe, astfelcă a dispus concentrarea unor forţe la nord de laculCh itai, în zona localităţilor Glăvan şi Enichioi.

Pentru cucerirea acelui obiectiv-simbol pentru is -to ria românească, la 14/27 februarie 1918, M.C.G. aor do nat generalului Ion Istrati să organizeze imediatac ţi unile care se impuneau. La 15/28 februarie, co -man dantul Corpului 6 Armată a ordonat declanşarea

ope ra ţiunilor pentru cucerirea Cetăţii Albe, scop încare a fost constituit Detaşamentul Mixt „Akerman”,co mandat de către generalul Ion Popescu, formatdin: Brigada 25 Infanterie, un divizion din Regi-mentul 5 Că lă raşi, Brigada 4 Roşiori din Divizia 2Ca valerie, Re gi men tul 3 Vânători cu o baterie de ar -ti lerie şi două plu toane din Divizia 11 Infanterie,care aveau ordin să dezarmeze populaţia din loca li -tă ţile situate la nord de Cetatea Albă. Deplasareacătre obiectivul de cu ce rit s-a planificat şi executatpe trei direcţii convergen te astfel: Brigada 25 Mixtăpe itinerarul Arciz-Briena-Pavlovka-Gnadental-SatuNou-Tatar Bunar, Bri gada 4 Roşiori cu artileria că -lă reaţă şi o companie de ciclişti a înaintat pe direcţiaCa renovi-Vedenscoe-Can temir, ajungând în raionulFrenenfeld-Nadejda-No vorokago, situate pe ValeaSă rată; Regimentul 3 Vâ nători cu bateria de artilerieşi două plutoane de ca valerie trebuia să înaintezepână la Palanca.

Pe căile de acces spre localitate şi cetate, Regi-mentul 3 Vânători a întâmpinat rezistenţă în zona lo -ca lităţii Kaplani, care a fost ocupată la 21 februa -rie/6 mar tie 1918 după ce în ajutor au fost trimisedouă com panii şi două secţii de mitraliere de la De -ta şamentul „Akerman”, apoi unitatea a înaintat pânăpe ali niamentul Adamovca-Sofiental-Karlovka-Mo -lo ga. Bri gada 4 Roşiori a întâmpinat o puternică re -zis tenţă la Cozasca, în urma luptelor de ziua de 21fe bruarie/6 mar tie.

După ocuparea oraşului, în zilele care au urmats-au desfăşurat acţiunile devenite standard pentrude zar marea populaţiei, restaurarea ordinii şi creareacon diţiilor pentru reluarea vieţii economice, comer-ciale şi sociale. Pentru menţinerea ordinii în oraş şiîm prejurimi a fost destinată Brigada 25 Infanterie,care avea la dispoziţie un batalion din Regimentul51 In fanterie şi două secţii mitraliere, în timp cedouă ba terii de artilerie au fost destinate să su pra ve -ghe ze Li manul Nistrului.

La sud de oraş, spre Bu gaz, în lo ca litatea Akem-bet, a fost trimis un detaşament format dintr-unbatalion de infanterie din Re gi mentul 51 In fan terie,două baterii de 75 mm, o ba te rie de 105 mm, careavea misiunea de a intercepta ca lea ferată la Bu gazşi opri intrarea vaselor inamice din Marea Neagră înLimanul Nistrului.

Cucerirea Cetăţii Albe a marcat, practic, în che ie -rea acţiunilor pentru luarea sub control a teritoriuluidintre Prut şi Nistru, aşa cum fusese ordonat de cătreM.C.G. român la începutul lunii ianuarie 1918.

Operaţiunile Diviziei 13 Infanterie în sudul Ba -sa ra biei au constituit prima acţiune din Războiul deÎn tre gire în care s-a realizat o cooperare hotărâtoare,de cisivă şi eficientă între trupele de uscat şi cele aleFlo tilei de Dunăre, într-un spaţiu geografic care im -pu nea în mod obiectiv o operaţie terestro-fluvială.

La sfârşitul operaţiunilor militare din sudul Ba -sa ra biei, contraamiralul Vasile Scodrea a elaborat unMe moriu asupra activităţii Flotei de Operaţiuni pecare l-a transmis generalului Ioan Popescu, al căruicon ţinut reflectă importanţa şi complexitatea ac ţi u -ni lor desfăşurate de această categorie de forţe, in tra -tă într-un con de umbră după Campania din anul1916.

Preluare din Revista ,,Document” nr. 3/2018

Armata română şi Unirea Basarabiei cu RomâniaArmata română şi Unirea Basarabiei cu România

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteFabula existenţială, Fabula existenţială, ŞtefanŞtefan

AfloroaeiAfloroaei,,Paginile de faţă aduc în atenţie

unele chestiuni ce par să scape preo-cupărilor şi urgenţelor noastre obişnui-te. Bunăoară, cea privind distanţa-uneori greu de înţeles-dintre a trăi şi aexista. Sau cea a unui posibil sens, maibine spus a felului în care sensul şinonsensul survin în economia instabilăa existenţei noastre. Dar şi altele, pre-cum cea privind confruntarea omuluicu propria libertate şi, în definitiv, cu timpul ca atare. Reluarealor îşi află pretextul, cel mai adesea, în anumite scrieri şi mărtu-risiri ale celor care, precum Nietzche şi Tolstoi, Borges, Eliade şiKawabata, ne-au lăsat destule spre reflecţie. Contează, atât ce s-a spus deja, cât şi întrebările omului de astăzi, nevoia lui de arevedea singur o anumită stare de lucruri. În definitiv, la oareca-re distanţă de grijile noastre obişnuite există nevoio sau întrebăricare, uneori, ne pun viaţa la încercare şi ne măsoară cu aparentănaivitatea propria existenţă”.( Ştefan Afloroaei)

www. polirom.ro

Concert Direcţia 5, 3 noiembrie, ora 21:45, Piteşti

Cu mii de concerte la ctiv şi peste 25de materiale discografice lansate,Direcţia 5 este o prezenţă consecventă şifoarte iubită pe scenele din România.

De la albumul de debut lansat în1992, trecând prin perioada ,,Super-star”(1991), ce şi-a pus amprenta asupratendinţelor muzicale ale vremii şi contin-uând cu ,,Ambiental”(2006), ,,Aniver-sare” (2008), ,,Emoţie” (2009) şi,,Romantic”(2010), Direcţia 5 continuăsă spună nenumărate poveşti de viaţă şiiubire.

Cel mai recent material discografic, ,,Happy Days”, a fostlansat în luna noiembrie a anului trecut. Pe album se regăsesc 13piese, dintre care se pot aminti ,,Pulbere de stele”, ,,Te cunosc deundeva”, ,,Rogvaiv”, ,,Tu m-ai cucerit”.

www. infomusic.ro

Film A Simple FavorBazat pe un roman al scriitoarei Darcey Bell, A Simple Favor

urmăreşte povestea lui Stephanie, o vloggeriţă care încearcă sădescopere adevărul din spatele dispariţieibizare a celei mai bune prietene. StephanieWard este cea mai bună prietenă cu fer-mecătoarea Emily Nelson. Într-o zi Emilyo roagă pe Stephanie să-i ia fiul de laşcoală, însă acesta dispare în mod miste-rios, iar după zile de căutări, este găsită încele din urmă moartă. Încercând să dezle-ge misterul morţii ei, Stephanie începe săsape mai adânc în secretele lui Emily,ajungând să se întrebe cât de bine ocunoaşte pe cea mai bună prietenă a ei. Încăutarea adevărului i se alătură Sean, soţullui Emily. A Simple Favor este un thriller plin de rătăciri şi trădă-ri, secrete şi revelaţii, dragoste şi loialitate, crimă şi răzbunare.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

De multe ori ne-am întrebat: cum putem să reprezen-tăm faţa lui Dumnezeu ascunsă de lume ? Dacă prin inimă,lo cul de întâlnire dintre Dumnezeu şi om, trece calea ceamai directă pentru a se forma o imagine a lui Dumnezeu,atunci această formă rămâne personală, ascunsă. Însăexistă o cale de acces, strict vizuală, către inimă: icoana.Căci sar ci na icoanei este să dea formă Chipului lui Dum-nezeu şi să-l ofere lumii. Icoana este o punte între tempo-ral şi spiritual, între terestru şi celest, care-i poartă peoameni la cu noaş terea lui Dumnezeu.

Libertatea este indispensabilă oricărei creaţii adevărate.Pic tura este materială şi materia ei trebuie transformată înartă. Pentru ca o pictură să aibă o semnificaţie pe deplin se -ri oa să, ea trebuie să-şi manifeste înăuntrul ei propria savia ţă lăuntrică, mesajul pe care-l transmite şi intenţia sa.Fără aceasta, ea rămâne doar o imaginaţie drăguţă, odescriere ex terioară, o cochilie goală. Rămâne superficială,iar spectatorul nu este atins de ea.

Pentru ca viaţa interioară a icoanei să rezoneze cu celcare o priveşte, este necesar tipul de inspiraţie menţionatmai sus, iar artistul îşi va încorda toată atenţia pentru a-l se -si za şi a-l transmite în forma cea mai pură şi mai exactă.Pre gătindu-se pentru aceasta, el trebuie să-şi cultive viaţadu ho vnicească şi să o dezvolte în aşa fel încât ea să fie re -cep tivă şi în acord cu inspiraţia sa.

Arta religioasă a răsăritului, iconografia, caută să ex pri -me cunoaşterea lui Dumnezeu dobândită prin rugăciune şise străduieşte să reprezinte chipul interior, duhovnicesc, al

omu lui adoptând o anumită stilizare. A picta icoane, caorice activitate spirituală, este un act creator. În icoană, li -ber tatea căutată este o libertate spirituală care încearcă săeli bereze de patimi şi să se deschidă unei inspiraţii înalte:„Icoanele sunt de mare folos, ele îi ajută pe toţi la mântu -i re, căci fac lucrurile atât de evidente încât ele ne fac apţisă percepem lucrurile ascunse.” (Sfântul Ioan Dam-aschin)

Icoana este o artă care exprimă lumea duhovniceascăîn forme şi culori. Are un limbaj şi un stil care îi sunt pro-prii, şi care îl introduc pe cel care priveşte icoana într-oaltă sferă a fiinţei, într-un alt univers de percepţie. Artis-tul caută inspiraţie dumnezeiască pentru opera sa, iar pentru a o primi, el are nevoie, mai mult decât oricare in -flu enţă, de o atitudine smerită şi rugătoare, recunoscândcă nu este stăpân pe situaţie. Căci, deşi artist foarte înzes-trat, un pictor care nu trăieşte în sânul Bisericii nu vapu tea depăşi inspiraţiile inerente propriei sale mă -suri:„Inspiraţia de Sus depinde într-o mare măsură de ati-tudinea noastră: dacă noi ţinem larg deschisă uşa inimiinoastre, Domnul-Duhul Sfânt - va intra în noi fără să în -tâm pine rezistenţă. El „stă la uşa inimii noastre şi bate.De va auzi cineva glasul Lui şi va deschide uşa, va intrala el şi va cina cu el, şi el cu Dumnezeu” (Apocalipsa3,20). Mai întâi de toate, icoana trebuie să inspire la rugă -ciu ne şi să fie un loc de întâlnire dintre Sfântul reprezen-tat şi per soana care se află în faţa ei. Astfel, iconografulva în cer ca să se elibereze pe sine de tot ceea ce constitu-

ie un ob stacol sau este contrar acţiunii inspiraţiei dum-nezeieşti. Aceasta necesită smerenie şi totodată asceză,dar, pentru că nevoinţele ascetice pot să conducă la mân-drie şi să îm pie dice aşadar harul, smerenia este elementulesenţial. Ea îl deschide pe iconograf harului şi totodatăcelorlalţi şi su ges tiile lor. Ea păstrează în el o riguroasăinterogaţie şi o stă pânire a conştiinţei sale, prin rugăci-une, care urmează idea lului de smerenie exemplară a luiHristos. „Smerenia lui Hristos este o putere care învingeorice. În chenoza (smerenia firii lui Dumnezeu) lui Hris-tos şi în bună voinţa lui cu noi, ea nu cunoaşte nici odegradare: imua bilă în esenţa sa, ea rămâne dumnezeiescde mare” (arhim. Sofronie). Această dumnezeiascăsmerenie este de neatins pe pământ, însă putem sădobândim o înţelegere mai cuprinzătoare a ei luptându-nesă ajungem la ea şi des chizându-ne gândurile şi stareasufletească unei persoane cu o mare experienţă în viaţaduhovnicească. In ten ţia iconografului este aceea de a sesmeri, de a face astfel loc lucrării harului şi, în acest fel,de a deveni, mai mult decât creatorul ei, un slujitor saucolaborator al icoanei cre ate.

„Lumea naturală este altfel făcută încât omul estecontinuu confruntat cu probleme cărora trebuie să lecaute so luţii. Urcuşul continuu către o cunoaştere mereumai mare a lui Dumnezeu este şi el un act creator, chiardacă este de un ordin aparte” (Stareţul Silouan, MunteleAthos).

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Smerenia rugătoareSmerenia rugătoare

MOZAICCurierul ARMATEINr. 20 (482) din 15 octombrie 2018 Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

FOLOSIBIL

ÎNTÃRIT

SUPÃRAT

GÃICI

HIGH-LIFE

ÎNÃUNTRU

RÂUL LUICREANGÃ

INEVITABILÃ

EVIDENÞÃ

AVANTAJ

AMORFÃ

PROHAB

REGIUNE

ÞÃRM

CRUDÃ

TOCITÃSÃTEAN

BIRLICTUNS

SCURT!

CLAIE

DINTR-ODATÃ!

PLANARE

ARUNCAT

CUTÃ

VEªTI

AMORTIZORHIPIC

STÂNJENEL

FACE BLIDEÃ

FATA DINBANAT!

PRINS DECÂRCEI

Capcana fototermalăNoul material care converteşte lumina în căldură

poate fi aplicat pe avioane, turbine de vânt, acoperişurişi platforme petroliere pentru a combate acumulareade gheaţă.

,,Dezgheţătorul”, numit o capcană fototermală, are

trei straturi: un înveliş superior dintr-un amestec de ce -ra mică şi metal care transformă lumina captată în ener -gie termală, un strat median de aluminiu care răspân-deşte căldură pe întreaga suprafaţă, încălzind şi zonelecare nu sunt expuse la lumină, şi o bază de spumă curol de izolator termic, scrie Science News.

Capcana fototermală este descrisă în detaliu în noulnu măr al revistei Science Advances publicat pe 31 au -gust.

Inginerul Susmita Dash de la Institutul Indian deŞtiin ţe din Bengaluru şi colegii săi au pus un materiallung de 6,3 centimetri la soare într-o zi cu temperaturăme die de 3,5 grade Celsius, alături de o folie de alumi -niu. În doar patru minute, capcana fototermală s-a în -căl zit la circa 30 de grade Celsius, în timp ce folia dealu miniu s-a încălzit la doar 6 grade. După cinci mi nu -te, zăpada de pe suprafaţa capcanei fototermale s-a to -pit aproape în întregime, în timp ce aluminiul a rămasaco perit de zăpadă.

Inovaţia este esenţială în contextul în care siste me -le de încălzire folosite în prezent pentru dezgheţareim plică substanţe nocive pentru mediu, iar noua capca -nă fototermală poate oferi un mod mai sustenabil de aţi ne suprafeţele dezgheţate.

Alchimia vindecăriiSavanţii de la Salk Institute au dezvoltat o tehnică

ce converteşte direct celulele unei răni deschise în noice lule ale pielii. Abordarea se bazează pe reprograma-rea celulelor la starea de celule stem şi poate fi utilăpentru vindecarea rănilor la nivelul pielii, pentrucontra cararea efectelor îmbătrânirii (riduri) şi pentru oîn ţe le gere mai bună a cancerului de piele.

,,Observaţiile constituie o demonstrare a principiu-lui pentru regenerarea in vivo pentru un întreg ţesut tri-dimensional precum pielea şi nu doar pentru tipurilein dividuale de celule ca până acum”, a afirmat JuanCar los Izpisua Belmonte, autor principal al studiuluipu blicat în jurnalul Nature pe 5 septembrie.

Cercetătorul, împreună cu echipa sa, au convertitce lulele din ţesutul subcutanat în cheratocite, bazapentru reconstrucţia pielii, scrie Science Daily.

Experimental, savanţii au tratat ulcere de piele peşoa reci, observând că datorită noii metode, pielea a

fost recrescută în 18 zile. Odată cu trecerea unei pe ri -oa de mai îndelungate, noua piele s-a dezvoltat şi s-aco nectat cu cea din jur, chiar şi în cazul ulcerelor seve-re. La trei şi şase luni, pielea regenerată se comporta capie lea normală şi sănătoasă.

Cercetătorii au în plan mai multe studii pentru a op -ti miza tehnica şi a începe testarea în alte modele. Abiaapoi, dacă experimentele au succes, vor trece la tes tecli nice.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Am înţeles că s-a arsbe cul în baie; nu înţelegînsă de ce îmi aminteştene vastă-mea de treabaasta în fiecare săptă mâ -

nă?J

Mama către fiica proaspăt căsăto -r ită:

- Copila mea, să nu uiţi niciodatăzi cala: găteşte-i soţului un peşte şi-lsa turi pentru o zi. Învaţă-l să pescu ias -că şi vei avea week-end-urile libere.

J

- Tati, este adevărat că în unelepărţi din Africa, un bărbat nu îşi cu -noaş te soţia până nu se căsătoresc?

- Asta se întâmplă peste tot, fiule.J

O femeie care-şi ia soţul cu eapeste tot, e ca mâţa care se joacă maide parte cu şoarecele, mult timp dupăce l-a omorât.

J

Soţia mi-a făcut observaţie căînain te eram fericit dacă o vedeammă car două minute pe zi... I-am răs -

puns că şi acum sunt fericit dacă o văddoar două minute pe zi şi nu înţeleg dece s-a supărat!

J

- Maria îl priveşte pe Ion care sechi nuie să bată un cui în perete, ca săaga ţe un tablou. La un moment dat, îispu ne:

- Auzi, mă Ioane... Ciocanul tăupar că-i trăznet, mă!

- De ce, Mărie?!? Aşa de tare dau?- Nu mă, Ioane. Da’ niciodată nu

lo veşte de două ori în acelaşi loc!J

Caut locuinţă.Să fie suficient de mare, ca soţia

mea să nu se mute la maică-sa şi sufi-cient de mică ca soacra sa să nu se mu -te la noi.

J

- Domnule doctor, spuse asistentaalar mată, pacientul care tocmai a ieşitde la dumneavoastră a murit pe hol.

- Schimbă-i repede poziţia, să parăcă tocmai intra!

J

Dialog la Oficiul pentru Plasarea

For ţei de muncă.- Bună ziua, vreau şi eu un loc de

mun că.- Avem ceva foarte bine plătit, dar

e mult de lucru.- Nu, mulţumesc. Dacă am bani, îi

dau pe băutură.- Atunci, avem un loc în care nu

prea aveţi de muncă, dar e prost plătit.- Nu, pentru că dacă am timp, fac

rost de bani şi îi dau pe băutură. Nuaveţi ceva unde să muncesc toată ziuaşi să fiu prost plătit?

- Îmi pare rău, dar nu aveţi studiisu perioare...

J

- Era o cameră la spitalul de nebuniîn care toţi nebunii se prefăceau a con-duce, numai unul stătea pe scaun.

Directorul îl dă afară zicând că s-avin decat.

Cum îl scoate afară, el începe săcon ducă.

- Păi ce faci mă?- Păi cum vroiai să întorc tirul aco -

lo?www. bancuri.ro

Lexar JumpDriveFingerprint

Lexar JumpDrive Fingerprint F35USB 3.0 promite viteze de până la 150MB/s la transferul de fişiere şi permi-te protejarea datelor folosind autentifi-carea biometrică, dispozitivul putândme mora până la 10 semnături de am -pren te.

Disponibil în versiuni cu 32GB, 64GB, 128G şi 256GB capacitate de sto-care, dispozitivul este destul descump, preţul pornind de la 32.99 do -lari şi putând ajunge la 170 de dolariîn cazul versiunii de top. Noul modelJumpDrive F35 oferă însă viteze la ni -ve lul unui dispozitiv SSD, folosind lama ximum potenţialul interfeţei. USB3.0.

Piesa de rezistenţă este însă duetulfo r mat între funcţia de criptare AESpe 256 biţi şi senzorul de amprente cutimp de răspuns mai mic de o secundă,per miţând restricţionarea aacesului lada tele păstrate fără complicaţiile me -

mo rării unei parole.Compatibil cu platforma

Windows PC şi Mac, Jump-Drive Fingerprint F35 necesi -tă totuşi folosirea unui donglepentru conectarea la sistemeleApple.

Huawei Watch GTHuawei nu se pricepe foar-

te bine la păs trat secrete. Nunu mai că toate de ta liile despresmart phone-urile sale noi dinga ma Mate 20 au fost scăpatepe internet cu săptămâni buneînain te de eveniment, dar şiin formaţii despre noul ceasHuawei Watch GT erau dejacu noscute în cel mai mic detaliu. Nouldis pozitiv se laudă cu o autonomiefoarte mare şi cu un preţ mai mic decâtcel al concurenţei.

Huawei Watch GT nu este unsmart watch ,,clasic”, precum celelaltepe care le-am văzut în ultimii ani.Luând inspiraţie de la Apple şi Sam-sung, producătorul chinez a decis săre nunţe la platforma software pentrucea suri de la Google, Watch OS şi sădez volte propria soluţie, mai bine pre-tată pe hardware-ul disponibil.

Astfel a apărut LiteOS, un sistemde operare care încearcă să ofere func -ţio nalitate de smartwatch pe care utili-zatorii şi-o doresc fără să aglomerezein ter faţa cu lucruri inutile. Astfel,Watch GT de la Huawei poate să oferepână la două săptămâni de autonomiela o singură încărcare, la o utilizarenor mală şi până la o lună dacă sunt de -zac tivate majoritatea funcţiilor smart.Atunci când toate funcţiile sunt active,cea sul poate oferi până la 22 de ore deuti lizare, performanţă similară cu cea

a lui Apple Watch.Conectarea Watch GT nu este însă

li mitată la un singur tip de smartphon,fiind compatibil prin intermediul uneiapli caţii, atât cu telefoane cu Android4.4 sau mai nou, cât şi cu iOS 9 şitoate versiunile apărute între timp.

Din punct de vedere hardware,avem de-a face cu un ecran tactil de1,39” cu un panou AMOLED giro-scop, barometru şi magnetometru, câtşi cu un modul NFC pentru plăţi con-tactless. Practic, avem de-a face cu unsoi de brăţară inteligentă cu un displaymai avansat, funcţiile telefonului fiindli mitate la ceea ce este integrat în soft -ware, aplicaţiile noi urmând a fi livra-te prin actualizări software.

Huawei Watch GT este echipat cuun senzor pentru puls, modul tri-GPSpentru monitprizarea activităţilorspor tive şi va fi livrat în două varian-te. Modelul Watcg GT sport va costa200 de euro, în timp ce modelul ,,Cla -ssic” va beneficia de un design mai se -ri os şi brăţări din piele la 250 de euro.

www.go4it

A avea stimă pentru o femeie fără a fi ne bu -neş te îndrăgostit de ea, aceasta e de dorit.

Gelozia este sufletul dragostei.Să întrebi este o ruşine pentru un minut, să

nu ştii este o ruşine pentru o viaţă.Dacă nu spui nimic, nimeni nu se va certa cu

ti ne.Zăpada nu rupe niciodată ramurile salciei.Când mergi, mergi, când stai, stai, dar nicio-

dată nu ezita.Pregăteşte-te pentru ce e mai bine, dar nu te

te me de ce e mai rău.Ziua în care te decizi să faci un lucru impor-

tant este ziua ta norocoasă.Dacă eşti grăbit, fă un ocol.O întâlnire nu este altceva decât începutul

unei despărţiri.Tot ceea ce este necesar, pentru ca răul să

tri um fe, este ca oamenii buni să nu facă ni mic.(Ed mund Burke).

Conştiinţa valorează cât o mie de mar tori(Quin tilianus).

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

În fiecare an, în baza Decretului nr. 381 din 1 oc -tom brie 1959, la data de 25 Octombrie, poporul nostrusăr bătoreşte Ziua Armatei, prilej pentru noi toţi de a nerea minti jertfa celor ce ne-au eliberat ţara de trupelestră ine în luptele de la Carei şi Satu Mare, alungândocu paţia hortysto-fascistă dincolo de graniţele Români -ei. Eliberarea teritoriului naţional s-a produs prin luptaa peste 500.000 de militari angrenaţi în lupte între 23au gust şi 25 octombrie.

Cu acest prilej, pe întreg teritoriul naţional, au fostor ganizate festivităţi care ne readuc în suflete momen-tele înălţătoare ce au trecut, printre acestea numărându-se şi cea care a avut loc în Parcul Carol unde, pe lângăex poziţii de tehnică şi armament, militari îmbrăcaţi încos tume de epocă şi nu numai, au prezentat publicului

larg aspecte din viaţa lor de zi cu zi. Astfel, copiii în so -ţi ţi de către părinţi, bunici sau de către profesori, au pu -tut admira, atât tradiţia, cât şi prezentul şi viitorulacestei atât de frumoase, dar şi importante componentea societăţii, Armata.

Toate acestea au fost însoţite de acordurile muzica-le ale fanfarei Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” şi decele ale Ansamblului „Doina” al Armatei.

Pe lângă aceste activităţi, publicul prezent a pututpar ticipa şi la o activitate cu un caracter deosebit, în ca -drul căreia preşedintele României, Klaus Iohannis, aîn mânat Drapelul deLup tă Comandamen-tului Forţelor pentruOpe raţii Speciale şi ade corat Drapelele deLup tă ale altor treiuni tăţi, Centrul 13Co mu nicaţii şi In for -ma ti că „ColonelGheor ghe Vi şata”,Şcoa la de Apli caţiepentru Uni tăţi deLuptă „Mihai Vi tea -zul” şi Centrul 85 Co -mu nicaţii Aero şi In -for matică.

Ceremonia a înce-put cu primirea rapor-tului de către preşe-dinte, urmată de trecerea în revistă a găr zii de onoare şia trupelor participante. După intona rea Imnului de Stat,a fost oficiată o slujbă religioasă, ur mată de alocuţiuniale oficialităţilor participante. Activitatea a continuat

cu ce remonialul schim -bă rii găr zii la Monu-mentul Eroilor şi cu de -pu neri de coroane şi de -fi larea militarilor pre -zenţi.

La sfârşit, unuldintre par ticipanţi ne-ade clarat: „Sunt pensio-nar militar. Vin an de anîm preună cu ne poţiimei în Parcul Carol. Măbu cură să văd că lucru-rile merg din ce în cemai bi ne, că se fac achi-ziţii, tehnica este maibu nă, mai no uă, de oca litate foarte bu nă.Sunt mulţumit şi de fe -lul în care am comuni-cat cu mi litarii prezenţi

la stan duri. Au cunoştinţe vaste şi am primit răspunsu-ri competente la toate întrebările pe care le-am adresat.Aveţi avan tajele tehnologiei de partea dumneavoastră

şi sunt sa tisfăcut săvăd că beneficiaţidin plin de ele. Spercă lucrurile vormerge în aceastădirecţie şi că misiu-nea militarilor înviitor va fi aceea dea păstra pacea şi nude a genera conflic-te. La Mulţi Ani!”.

La sfârşitul zilei,pot spune că amasis tat la o reuşitădin toate punctele deve dere şi că, anulviitor, vom aveaace leaşi motive demân drie şi bucurii,

la fel ca şi în acest an. Mult succes, tuturor!

Plutonier-adjutant Dragoş IORDANAFoto: plutonier-adjutant Marian DUŢĂ

Cei mai tineri membri ai co mu nităţiiaca demice militare din Si biu au depus ju ră -mân tul de cre dinţă faţă de neam şi ţară înca drul unei ceremonii oficiale, or ganizatemier curi, 24 octombrie.

Un număr de 332 de cadeţi, dintre care64 de fete au depus ju rământul militar laAca demia For ţelor Terestre „Nicolae Băl -ces cu” din Sibiu. La ceremonie au participatşi Mitropolitul Ar dea lului, I.P.S. LaurentiuStre za, au torităţi publice locale, comandanţiai structurilor din sistemul na ţional de apă-rare, foşti rectori ai instituţiei, părinţi şi rudeale bo bocilor militari. Activitatea a debutatla ora 10:00, cu sa lutul Drapelului de Luptăal Academiei Forţelor Te res tre „NicolaeBăl cescu”.

Generalul de brigadă Ghiţă Bârsan, rec-torul academiei militare sibiene le-a trans -mis studenţilor şi invita ţi lor un mesaj în care a făcut re -fe rire la valorile care tre buie să guverneze de acumînain te viaţa proaspeţilor membri ai marii familii de

mi litari: „Legământul pe care îl veţi face astăzi repre-zintă adeziunea sacră, con şti entă şi responsabilă princare vă angajaţi cu toată fiin ţa să puneţi mai presus de

orice dorinţa de a vă apă ra ţara, poporul şi valorile na -ţio nale. Fiţi mândri de fap tul că aţi ales să vă asumaţiaceastă mare responsabilitate! Fiţi demni de încrederea

cu care vă investim! De astăzi, spiritul de ca -ma raderie, responsabilitatea, lucrul în echi -pă, perseverenţa şi res pectul sunt valorilecare trebuie să vă gu ver neze viitorul”. Celmai important mo ment al ceremoniei a fostacela în care studenţii anului I au repetat cumultă hotărâre în glasuri, cuvintele jurămân-tului militar:

„Jur credinţă patriei mele, România! Jursă îmi apăr ţara chiar cu preţul vieţii! Jur săres pect Constituţia, legile ţării şi regulamen-tele militare! Aşa să îmi ajute Dumnezeu!

Cei 332 de studenţi sunt şcolarizaţipentru Ministerul Apărării Naţionale, Minis -te rul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei,Ser viciul Român de Informaţii şi Serviciulde Informaţii Externe. Bobocii au putut ale -ge să studieze la una dintre cele trei facultăţi,

res pectiv: Facultatea de Management Militar, Faculta-tea de Ştiinţe Militare şi Facultatea de Ştiinţe Economi -ce şi Administrative. n

Mila 23 sau cum mai este denumit Inima Deltei, esteun sat pescăresc lipovenesc, situat la aproximativ 50 deki lometri de Tulcea, pe braţul Dunărea Veche. Accesul însa tul Mila 23 se face doar pe calea apei ori cu vaporulcom paniei Navrom, care are ore fixe de plecare şi un tarifmai acceptabil ori cu şalupele rapide ale localnicilor. Pri -mii locuitori s-au stabilit aici la sfârşitul secolului al XIX-lea. De altfel, la începutul secolului XX erau doar câtevaca se şi doisprezece locuitori. Casele tradiţionale li po ve -neşti erau acoperite cu stuf, material care există din abun-denţă în aceste locuri. Multe din casele vechi sunt vopsiteîn albastru. Se spune ca această culoare are în ea un ele-

ment ce respinge insectele.Se mai spune de asemeneacă aceas tă nuanţă de albastrure prezintă culoarea cerului,ce sim bolizează apropiereaomu lui de Dumnezeu. Uli ţe -le de prin sat sunt foarte în -guste şi sunt din pământ. Da -torită acce sului doar pe apă,nu exis tă nici o ma şi nă. Satulare în jur de 4-5 ki lometrilun gime şi maximum 500 de

metri lăţime. Din cau za nu meroaselor inun daţii care auavut loc în acest sat, până la momentul sis te ma ti zării şi aconstruirii unui dig de protecţie, satul Mi la 23 a mai fostdenumit şi Veneţia Del tei. Fiind situat în inima DelteiDunării, este un loc foarte bun de plecare pentru o incur-siune pe lacuri sau ca na le. În apropiere sunt lo curisuperbe, ce parcă abia aş teap tă a fi cucerite, precum la culprotejat Nebunu, lacurile For tuna, Trei Iezere, Boda pros - te, Rădăcinos sau canalele Ol guţa şi Şontea. În acestelocuri mirifice se pot admira ne numărate specii de pă sări,precum: pelicanii, lebedele, stâr cii, egretele, pes că ruşii,chirele etc. De asemenea, acest sat este recunoscut caprincipalul punct de plecare pentru pasionaţii pescuituluisportiv, datorită traseelor foarte pitoreşti din această zo năa Deltei. Cel mai bine se prin de ştiuca şi som nul. Pentrupasionaţii de natură, de pes cuit sau de ad mi rat pă sări,recomandăm o vizită aici. Este unul dintre cele mai fru -moase locuri din ţară, fără con diţii de lux, dar cu o strân -să legătură între trecut şi pre zent.

Plutonier Cristian ALDESCU

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 20 (482) din 31 octombrie 2018Pagina 8

Idei de vacanţă Jurământul militar la Academia Forţelor Terestre

Atunci când tradiţia transcende timpulAtunci când tradiţia transcende timpul