Săptămânal de Valea Jiului l Nr. 4 l vineri, 27 iulie 2012 l 20 pagini l 1 leu

www.tivj.ro l transilvaniaimpactvj@gmail.com l 0769 068 102

Bolnavii de Parkinson, trataţi cu indiferenţă de statul român

V-ați întrebat vreodată cum este săvreți să dați mâna cu cineva și braţul săvă tremure necontrolat, speriindu-i pe ceidin jur? Sau să doriți să beți un pahar cuapă într-o zi călduroasă de vară și să ovărsați pe toată, fără a putea să vă ostoiţisetea? Aceste lucruri li se întâmplăfrecvent celor aproximativ 2.000 de bolnavi de Parkinson din județul Hunedoara și celor peste 72.000 de bolnavi din întreaga țară. Diagnosticul sepune doar la două spitale din ţară, şi acelea private.

Statul român plătește medicația bolnavilor de Parkinson, care, în cazulformelor mai grave, poate ajunge la5.000 de lei pe lună. Şi atât. Nu facenimic pentru depistarea bolii în fazăincipientă.

PAGINILE 4-5

Comandantde poliție,

acuzat că și-ar filovit un subaltern

PAGINA A 3-A

Gianina Tănase– povestea unui învingător

PAGINA A 6-A

Politicienii hunedoreni, despre boicotul PDL

În timp ce reprezentanțiiPDL au anunțat că vorboicota referendumul

de duminică, parlamentariiUSL susțin că aceastămișcare nu reprezintănimic altceva decât ”o sfidare” a decizieialegătorilor.

PAGINA A 8-A

Cu chiu cu vai, înurmă cu cațivaanișori, România

a intrat și ea în Europa,mai timidă, mai speriată,doritoare nevoie mare, darca stat cu drepturi depline,nu că ar fi fost plecatăîntre timp prin Australiasau, cine știe, prin America.

Ce a însemnat asta pen-tru mioriticul de rând?Simplu: posibilitatea de acălători fără viză, adică dea vizita și a-și lărgi orizon-turile înguste, dar mai alesposiblitatea de a lucra din-colo și de a câștiga și bani,bani adevărați și nu cioaceprecum în țară.

Pentru hoți și cerșetori,aderarea României a echi-valat cu deschidereaporților Raiului și accesulla un izvor nesecat debogății care așteptau doarsă fie luate. Pentru aprigiinoștri politicieni, doar nu-i putem uita, s-a văzutce a însemnat — un motivde a se bate cu pumnii înpieptul lat pentru măreațalor realizare, umflări degușă și de cojones, cumcă, vezi Doamne, suntemla masa bogaților și am in-trat în clubul țărilor se-lecte. În fapt, și pentru ei oposibilitate în plus de afura, o peșteră a lui Aladin,unde nu trebuie decât săștii formula corectă pen-tru a o deschide.

Euroii nu au curs cumse aștepta marea majori-tate a românilor și niciprea mulți deștepți în staresă îi acceseze nu au fost.Dar nu asta e ideea. Nicinu a intrat Românica bine

în UE și se pare că Europa,invadată de români, nu omai dorește. Faptul în sinenu miră pe nimeni. Nicimăcar noi pe noi nu nedorim, darămite alții. Din2012, restricțiile pe piațamuncii pe care 10 dintrețările UE, adică cele maibogate, le-au menținut, în-cetează, cu posibilitatea caaceste țări să le mai pre-lungească maxim doi ani,adică până în 2014. Și evi-dent că le vor prelungi,doar nu vor sta la acelașibirou cu românașii și nuvor mânca suplimentul lacomun.

Olanda a fost primacare a deschis balul și astrâmbat din nas în acestan, la auzul veștii că româ-nii ar putea lucra, chiar șiîn domenii fără căutare laei. Nici posibilitatea unorsancţiuni pe care UE le-avânturat în van și nici pre-siunile propriilor antre-prenori nu i-au speriat pepoliticienii batavi, care s-au menținut fermi pepoziție. Asta dovadă cla-sică de cojones nordice,nu glumă…

Spania, una dintre țărilecare nu a impus restricțiiromânilor pe piața mun-cii, se raliază în aceastăvară poziției celorlalte 10state restricționându-neaccesul, pentru că în scurttimp Franța, sora noastrămai mare, dar de la untimp cam vitregă, să im-pună restricții noi. Majori-tatea slujbelor rezervateromânașilor în cam toatețările UE sunt în generalîn agricultură, înconstrucții, în domeniul

hotelier și, bineînțeles, înîngrijirea bătrânilor și co-piilor. Adică tocmai do-meniile unde fie se câștigăprea puțin, fie este omuncă foarte grea sau,vezi Doamne, sub demni-tatea lor de europeniavansați. Neamț sau aus-triac care să lucreze înagricultură… mai rar, saudoar dacă e ceva mecani-zat, foarte bine plătit șiunde nu trebuie să facimai nimic. Italianca săaibă grijă de un bătrân sauo bătrână, extrem de puținprobabil, pentru că ar fisub demnitatea ei, plus căse strică coafură, mani-chiura, pedichiura şi, maiştii, poate bătrânii ăştia semai şi cacă. Pentru toateastea soluţia e la înde-mână, aduci un românaşbun la toate, îi arunciacolo nişte mărunţiş şi teminunezi de el ca de unanimal de casă. Trebuienumai să fii atent să citeştiinstrucţiunile de folosire,ca să nu ai surprize să fienegru în cerul gurii, să îţidea în cap, să te fure sau,cine ştie, să te iole(nte)ze.

Surpriza este că româ-nul nostru care vede înOccident cheia la toateproblemele sale, află pepropria piele că democra-ţia asta nu e ca la televizor,că programul de lucrupoate să fie şi de 15, darpoate ajunge şi la 20 deore, constată că munca luieste cronometrată, că nupoate să deschidă gura căse trezeşte în stradă, căoricât de bine ar munci totnu e bine şi multe alte lec-ţii de democraţie avansată.Îşi descoperă cu stupoare

limitele fizice şi psihice şise miră de faptul că poaterezista atât şi că se poateobişnui cu răul capitalist.

Cam asta este statutulactual al muncitoruluiromân prin democraţiileeuropene, statut de sclav,de robot, pe care şi-l ac-ceptă cu proverbială re-semnare, pentru căalternativă nu are. La masabogaţilor, în afara celorspecializaţi în medicină,nu e încă loc şi pentru el.Drepturile lor nu există şioricum nu interesează penimeni dacă sunt respec-tate.

Mai trist decât atât estefaptul că inclusiv în pro-pria ţară când se întoarce(sătul de atâta democraţieaplicată) la locul demuncă găsit cu chiu cuvai, este tratat tot ca unsclav, că el ca om nu con-tează, nu există, că el nuare drepturi, nu are casă,nu are masă, nu are fami-lie, nu are viaţă personalăşi bineînţeles nici senti-mente, nu că ar conta. El

este bun doar pentru căangajatorul lui să îşi atingăscopul, adică să facă banii,cât de mulţi şi cu oricepreţ (şi aici nu am în ve-dere sectorul de stat, undeoamenii în general nu ştiudecât să frece menta, chiardacă în ultima vreme şiaici s-a împuţit treaba).Pentru că din punctul ăstade vedere, patronulromân, adesea un fostsclav, a intrat demult înUE, ba chiar poate da lec-ţii de democraţie oricăruialt omolog european.

Şi atunci, dacă Europanu îi mai vrea şi îi trateazăca pe nişte paria, de caredin păcate are nevoie,dacă propria ţară nu îi maivrea (vezi Băse şi gaşcacare îi goneşte dincolo săscape de ei) şi îi tratează lafel, unde să se ducă româ-nii ca să nu mai fie sclavi,să le fie bine, să fie şi ei oa-meni şi să ducă o viaţănormală…? Că doar pa-troni şi politicieni nu potfi toţi… sclavii.

Claudia NICHIȚELEA

2 Editorial

EDITORIALLecția de

sclavie modernă

Actual 3

Romeo Amurăriței,comandantul Polițieimunicipiului Lupeni,

este acuzat că și-a bătut unsubaltern, luni noapte.Polițistul agresat, IustinianIvanciuc, povestește că moti-vul pentru care șeful său asărit să-l bată în sediulpoliției din Lupeni a fost că arefuzat să-i dea insigna.

”Eu m-am dus la muncă luniseara, la sediul Poliției Lupeni,iar acolo, în jur de ora 22:00, aapărut comandantulAmurăriței, în bermude, șlapiși o cămașă și mi-a spus că faceun control, ca să vadă dacăavem legitimațiile și insignelela noi. Legitimația i-am arătat-o, iar el a spus că vrea să-i arăt și insigna, care era acasă,pentru că nu le purtăm peamândouă de obicei. M-a tri-mis s-o aduc acasă, am fost cucolegul Bolosin după ea, iarcând m-am întors a vrut să mi-o ia. Eu am refuzat, i-amspus că mi-a dat-o domnul in-spector șef și o voi returna lui,în anumite condiții. Atunci s-arepezit la mine, m-a prins cubrațele de la spate, m-a imobili-zat și am intrat cu capul în zid.M-au trântit pe jos, comandan-tul și Cornel Bolosin și m-autrezit și cu o lovitură puternicăîn obraz”, a declarat IustinianIvanciuc.

În replică, RomeoAmurăriței neagă faptul că l-arfi agresat pe subalternul lui, dara precizat că trebuia să îi ridicelegitimația și insigna, deoareceIvanciuc a fost demis din datade 19 iulie.

Polițistul agresat susține însăcă nu i-a fost adus la cunoștințăfaptul că în momentul de fațăeste demis, dar că știa în urmaultimului consiliu de disciplinăcă urmează să fie dat afară dinpoliție.

Reprezentanții IPJ Hune-doara precizează că la PolițiaLupeni va fi demarată o an-chetă internă, pentru a se sta-bili faptele petrecute luni searaîn sediul instituției.

Mai mult, RomeoAmurăriței urmează a fi cerce-tat de către procurorii de laCurtea de Apel Alba iulia, în-trucât Ivanciuc a depus o plân-gere penală pentru lovireîmpotriva lui.

În urma altercației, IustinianIvanciuc a ajuns la Spitalul Municipal Lupeni, de unde afost trimis la Spitalul deUrgență Petroșani, deoareceacuza dureri mari în zona capu-lui, unde a fost internat laSecția de Neurochirurgie.

Anamaria NEDELCOFF

Comandant de poliție,acuzat că și-ar fi lovit

un subaltern

Pompierii hunedoreniau cărat mii de litride apă către localită-

ţile hunedorene unde fântâ-nile au secat aproape de tot. 

Dincolo de apă pentru băut,oamenii au avut nevoie şi deapă pentru treburile casnice.

Fântâni goale

Numai miercuri, angajaţiiInspectoratului pentru Situaţiide Urgenţă (ISU) Hunedoaraau transportat, cu cisterna,6.000 de litri de apă potabilă,devenilor de pe strada AurelVlaicu. De la începutul lunii,pompierii au făcut 14 drumuricu apă menajeră şi potabilă înBrad, Luncoiu de Jos, TeliucuInferior, Ormindea, Crişcior şiDeva.

„Autorităţile locale au ape-lat la ajutorul inspectoratuluiîn urmă scăderii niveluluiapei în fântânile hunedoreni-lor, situaţie generată de lipsaprecipitaţiilor din ultima pe-rioadă şi a instalării secetei.Transporturile de apă mena-jeră se execută cu autospecia-lele de lucru, din cadrulinspectoratului, având o ca-pacitate de 9.000 de litri”, adecalrat purtătorul de cuvântal ISU Hunedoara, locotenen-tul Anemona Doda.

Apa potabilă se transportăcu o cisternă de 6.000 de litrişi doar după ca a fost contro-lată de către reprezentanţii Di-recţiei de Sănătate PublicăHunedoara.

HunedoaraMea.ro

Seceta faceravagii în judeţ

4 Investigatii

V-ați întrebat vreo-dată cum este săvreți să dați mâna

cu cineva și braţul să vătremure necontrolat, spe-riindu-i pe cei din jur? Sausă doriți să beți un paharcu apă într-o zi călduroasă

de vară și să o vărsați petoată, fără a putea să vă os-toiţi setea? Aceste lucrurili se întâmplă frecventcelor aproximativ 2.000 debolnavi de Parkinson dinjudețul Hunedoara și celorpeste 72.000 de bolnavi

din întreaga țară. Diagnos-ticul se pune doar la douăspitale din ţară, şi aceleaprivate.

Statul român plăteștemedicația bolnavilor de Par-kinson, care, în cazul forme-lor mai grave, poate ajunge la5.000 de lei pe lună. Şi atât.Nu face nimic pentru depis-tarea bolii în fază incipientă.

De multe ori se ajungeîntr-un stadiu avansat albolii, întrucât Parkinson estedestul de greu de diagnosti-cat. Ne lipsesc specialiștii,lipsește aparatura necesară,lipsesc secții moderne deNeurologie. România nu arenici măcar un centru în caresă se poată face teste legatede factorul genetic carepoate duce la cântărireaprobabilităților de a ajungela Parkinson.

Viața cu ParkinsonDespre toate aceste lu-

cruri ne povestește unul din-tre oamenii care a învățat sătrăiască cu Parkinson și carea obținut distincția ”Dr.Rana International Parkin-son`s Community ServiceAward 2011”.

”Boala Parkinson este o

boală destul de greu dediagnosticat. Ea apare îndiferite moduri și doar unom cu experiență poate să-șidea seama de această boală.La mine, la început, au cre-zut că am un accident vas-cular cerebral, au zis că emoștenire de familie și pânăla urmă s-a dovedit că amun sindrom parkinsonian,nu un Parkinson clasic, pen-tru că un Parkinson clasiceste unul în care tremuri saute înțepenești de nu mai poțisă pleci din loc. La mine e osimbioză din cele două, oritremur, ori mă blochez”,spune Dan Răican.

”În România există doardouă aparate care fac anali-zele speciale, un screeningcomplet, se cheamă tomo-grafia cu emisie de pozi-troni. O altă modalitatecare să arate dacă ești pre-dispus la această boală estesă faci analize genetice, darîn România nu se fac delocanalize să depisteze dacă ede natură genetică sau nu”,precizează bărbatul.

Carul înaintea boilorDe ce preferă totuși statul

să deconteze medicamente

gratuite pe viață unui bolnavde Parkinson în stare gravădecât să ofere gratuități pen-tru diagnosticarea la timp amaladiei? Din cauză că nutrăim în vremurile unui sis-tem medical ideal. Aceastaeste explicația pe care ne-ooferă Gabriela Grosu,președintele Comisiei deEvaluare a Persoanelor cuHandicap din județul Hune-doara.

”Parkinson este una din-tre afecțiunile înalt invali-dante și diagnosticul estefoarte greu de stabilit lanoi”, spune ea. Pe lângă lipsaspecialiștilor și a aparaturii,Parkinson este și o boală”încăpățânată”, a cărei simp -tomatologie diferă de la uncaz la altul.

Cât despre motivul pentrucare statul preferă să punăcarul înaintea boilor, de vinăsunt tot bolnavii. ”Ce spunețidumneavoastră este posibilîntr-un sistem medical ro-mânesc ideal. Și mai trebuieși ca cei de la casele de asi-gurări de sănătate să își deaacordul, să stabilească noipriorități. Dar în primulrând, simptomele sunt igno-rate de pacienți. Singurulsimptom care-i aduce în

Bolnavii deParkinson,

trataţi cuindiferenţă

de statul român

Investigatii 5fața medicului este acel tre-mur, pe care oricum la înce-put îl pun pe seamaepuizării”, precizează Gabriela Grosu.

În Europa, mii de bolnavicare au o formă avansată deParkinson pot face operațiipentru ameliorarea simpto-melor sau chiar stopareabolii. În România, anual,doar vreo 40 de oameni sebucură de revenirea la oviață normală, în timp ce altecâteva mii sunt pe listele deașteptare de ani buni. Justifi-carea statului? Nu sunt bani,căci o asemenea operațiepoate ajunge și la 20.000 deeuro de pacient.

”Tratarea Parkinsonuluiîn faze mai avansate se facecu două tipuri de operații.Există operația cu neuroim-plant, care constă în faptulcă îți face două găuri în capși îți bagă niște electrozi încreier, iar cu electrozii res-pectivi îți pune un stimula-tor care pulsează și creierulproduce dopamină. A douaoperație este pompa de le-vodopa, care înseamnă unaparat care îți dă levodopa(medicament care ate-nuează simptomele bolii –n.r.) în mod controlat.Prima operație costă20.000 de euro, iar a douaajunge pe la 7.000 de euro”,specifică Răican.

În România sunt doardouă locuri în care se efec-tuează operația cu neuroim-plant, în Capitală, la Spitalul

Universitar și la Bagdasar.Operațiile cu pompa de le-vodopa se fac la SpitalulUniversitar și la SpitalulCantacuzino din Capitală, laSpitalul Universitar dinTimișoara, se lucrează laamenajarea unei secții spe-cial pentru asta la Brașov, iarla Spitalul Județean deUrgență din Deva sunt tato-nări legate de un asemeneaproiect.

”La neurostimulator,aparatul în sine costă20.000 de euro, plus că tre-buie o dotare a sălii deoperație de cel puțin 50.000de euro. Este nevoie de uncadru special care îți ținecapul rigid, ghidează peunde îți face găurile și toatăoperația se face cu anestezielocală, să poată vorbi medi-cul cu tine, ca să nu îți bageelectrozii prin altă parte.Știți, creierul nu doare și deaceea se face cu anestezie lo-cală”, a mai spus Răican.

CJ taie și spânzurăLegat de achiziționarea

aparaturii necesare pentruoperațiile bolnavilor de Par-kinson din județul Hune-doara, oficialii spun că totuldepinde de ce hotărâșteConsiliul Județean. Însă,chiar dacă CJ ar fi dispus săfinanțeze un asemenea pro-iect, lipsesc medicii.

”Este posibil un aseme-nea proiect, dar ai nevoie despecialiști. Dar eu știu căcine îți dă aparatul te șiinstruiește. Domnul Răican

ar vrea, dar totul depindede conducerea spitalului”,declară dr. Ștefan Repede,medic-șef în cadrul Direcțieide Sănătate Publică (DSP)Hunedoara.

Ioan Demeter, directorulmedical al SpitaluluiJudețean de Urgență Deva,spune că implementareaunui proiect care să-i ajutepe bolnavii de Parkinson dinjudeț este binevenit, dar estenevoie de încă un neurochi-rurg.

”Avem un singur specia-list în neurochirurgie. Apa-ratura nu este lipsită deimportanță, am primitadrese de la asociația res-pectivă legate deachiziționarea ei. Se poatecolabora pentru asta cu Mi-nisterul Sănătății și Consi-liul Județean. Locație avem,specialiști avem, dar ne-ar

mai trebui un neurochi-rurg”, spune Demeter.

Speranța bolnavilorTotuși, viața obișnuită a

unui om diagnosticat cuParkinson ia sfârșit. Nu maipoate munci, fiind declarat opersoană cu handicap și tre-buie să fie mulțumit cu 600de lei pe lună. La toate aces-tea se adaugă partea psiholo-gică, de neputință, depresia,precum şi disperarea că s-atransformat într-o legumă,fiind, în cele mai multe ca-zuri, părăsit de familie șiprieteni.

”Parkinson este conside-rată o dizabilitate și, înfuncție de stadiul bolii, sta-tul îți poate da 600 de lei,dacă ai asistent personal,400 de lei dacă ești bolnavgrav și 200 pentru ușor. Șimedicamentele gratuite. Înafara țării, pe lângă medi-camentele gratuite,indemnizația unui bolnavde Parkinson, în funcție degravitatea bolii, este de2.000–3.000 de euro”,explică Răican.

Pentru a trece mai ușorpeste boală și pentru a sesimți util, Răican, fost anga-jat al Serviciului Român deInformații, a înființat în2006 Asociația AntiParkin-son. ”Am plecat cu 20 demembri, fără niciun ban.Primii bani mi i-a dat unnotar pentru a face actelepentru asociație. Dupăaceea, am început să scriu

proiecte, am câștigat banieuropeni, de la ConsiliulLocal, de la ConsiliulJudețean, am început săcâștig distincții dupădistincții. Am renăscut dinpropria cenușă ca pasăreaPhoenix”, spune zâmbindbărbatul.

Bolnavii de Parkinsoncare se înscriu în asociațiebeneficiază de consiliere so-cială, de servicii sociale pri-mare acreditate deMinisterul Muncii, de mate-riale informative și pot parti-cipa la diverse evenimentecare au ca temă boala Par-kinson. Tot ei pot participala congresul anual al bolna-vilor de Parkinson, unde aucazare gratuită, iar însoțitoriiplătesc jumătate din tarif.

Tot mai multe cazuriÎn județul Hunedoara, în

ultimii doi ani, numărul bol-navilor de Parkinson a cres-cut îngrijorător. ”Dacă în2010 am avut un număr de95 de aprobări noi, în 2011au fost 205, iar numai înprimul trimestru al acestuian s-au înregistrat 64 deaprobări. CJAS finanțeazătratamentele pentru boalaParkinson, dar pentrupatru dintre aceste medica-mente, comisia de la CASaprobă referate care vin dela medicii de specialitate”,declară dr. Dorinel Crișan,medic șef în cadrul CJAS.

Anamaria NEDELCOFF– Ziarul de Investigații

6 Oameni si fapte

Nu a făcut niciodatăsport deperformanță, este

angajat cu normă întreagăîntr-un domeniu care nu arenicio legătură cu alergatul și,pe deasupra, mai este șimamă și soție, îndeplinindu-șitoate îndatoririle cu succes.Cu toate acestea, GianinaTănase câștigă maratondupă maraton aproape la fiecare final de săptămână,alergând pe cărări de muntezeci de kilometri.

”Nu am făcut niciun sportde performanță când erammică. Și când am ajuns marem-am copilărit”, își începetimișoreanca de 32 de anipovestea.

S-a apucat de alergat la 27de ani, când și-a întâlnitmarea dragoste, care în scurttimp i-a devenit și soț, iardragostea pentru mișcare șipentru munte a fost cea carei-a apropiat la început.

Deși este admirată și feli-

citată constant de cei care-iadmiră performanțele, Gianina Tănase are vorbasimplă și povestește, toatăun zâmbet, cât de minunatpoate fi să te transformidintr-un om sedentar într-unul ahtiat după sport.Tot ea recunoaște că alerga-tul, practicat cu regularitate,dă dependență, dar una să-nătoasă.

”Eu voiam de ani buni sămă duc la alergat, dar îmi eraaiurea să mă duc de una sin-gură, fiind și femeie. Dupăce am terminat masterul, l-am cunoscut pe Alin (soțulei – n.r.) într-un weekend lamunte. Am fost fascinată căîn sfârșit am găsit pe cinevacăruia îi place natura, mun-tele, căruia îi place să alerge”,spune maratonista.

Cum și când a începit săparticipe la competiții? În2007, când firma la care esteprogramator IT a organizatun concurs intern: ”Aveam

de alergat cinci kilometri, mise părea o distanță enormă,dar motivația a fost că primiipatru mergeau la un mara-ton la Brașov. În 2007 amfost la primul meu concurs,la aproape 27 de ani. Și deatunci nu m-am mai oprit”.

De asemenea, nu s-a opritnici din câștigat primelepoziții, Gianina clasându-seîntotdeauna pe pozițiifruntașe. Totuși, cel maigreu concurs pentru ea a

fost Olympus Marathon, dinGrecia, unde a obținut loculIII.

A fost cea mai greacompetiție de până acum,după cum ea însășimărturisește.

”La Olympus Marathonam obținut locul III, a fostcea mai epuizantă cursă,pentru că acolo urci la 2800metri, ori noi în țară nuavem altitudinea aceea.După ce am trecut de 1.500de metri, am început să scadritmul, dar am tras cât amputut, iar la finish am căzutpe jos, la propriu”, spuneGianina.

Ultimele competiții lacare s-a clasat pe primapoziție au fost Retezat TrailRace din iunie, MaratonApuseni din 7 iulie și Marat-hon 7500, de săptămâna trecută.

Cât se antrenează o mara-tonistă de talia ei? GianinaTănase spune că nu mult:”Viața mea nu e alergatul, însăptămânile bune merg și detrei ori pe săptămână, dar nuam un program de armată.Dacă sunt după un concurs,mă simt obosită și alergpuțin, între 5 și 8 km, ceeace la început mi se păreapuțin, este acum antrena-ment. Eu fac ceea ce fac deplăcere, cred că m-am născut cu anumite calități,cu gene pe care le-ammoștenit de la tatăl meu”.

De anul trecut, Gianinaeste mămica lui Vlad, carede mic a fost familiarizat cumuntele. ”Pe Vlad îl luămpeste tot cu noi. Eu vreau cafiul meu să facă ce sport vrea

el, nu de performanță, dar săfacă. Pentru că făcând unsport, de autodisciplinezi,nu ai timp de calculatoare șialte prostii”, este ea de părere.

Cât despre o dietă anume,Gianina spune că nu ține,dar că sportul, în general, teîndeamnă să nu mănânciprostii: ”Făcând sport, nuvei simți nevoia să mănânciprostii. Eu nu țin un regimspecial, dar carne de porc nucumpăr niciodată, că e grea.Eu gătesc vită, pește, pui, legume”.

Următorul concurs dealergare montană la careGianina Tănase vrea să par-ticipe este cel de la Cindrel,din 11 august. ”M-am în-scris la Cindrel ÎnAlergare,la semimaraton, ca un fel deantrenament după 7500.Cred că în fiecare week-endeste un concurs de acestgen, dar eu nu merg la toate.Merg dacă este într-o zonăfrumoasă și dacă este bineorganizat, organizarea contează foarte mult”.

Ce sfaturi are pentru ceicare se gândesc să se apucede alergat? ”Este păcat căavem zone așa de frumoaseîn țară și că sunt atâția oa-meni sedentari. Eu nu potda sfaturi decât din proprieexperiență și eu știu că,atunci când vrei să alergi,trebuie să te gândești căpoți, sportul îți creeazădependență. Cel mai greu esă te urnești, să faci primiipași. Eu, de exemplu, dacănu alerg o săptămână, măsimt grasă, grea, nu mă simtbine”.

Anamaria NEDELCOFF

Gianina Tănase– povestea unui învingător

Administratie 7

Deși chiar oficiali aiGuvernului recunosc

faptul că uneledintre mineledin Valea Jiului care au fost închiseîncă mai auhuilă pentru

următorii 200 de ani, tot seinsistă a se pune lacăt pe mineritul din județul

Hunedoara.

De anul acesta au fost in-cluse în programul de închidere, conservare și eco-logizare trei mine din ValeaJiului, Petrila, Uricani și

Paroșeni. Pentru cănu rentează,susțin șefiiConversmin,societatea su-

bordonatăMinisteru-

lui Econo-miei,care seocupă de

închide-rea peri-

metrelorminiere din

România.

”Eu am fost director la minaBărbăteni și acolo încă este unzăcământ foarte mare, însăacea mină nu era rentabilă. Lafel se întâmplă și cu cele treimine ce sunt pe programul deînchidere. Ca inginer minier,sunt și eu nostalgic, dar mine -ritul nici nu trebuie închisdupă ureche, nici deschis dupăureche. El trebuie rentabilizat.Personal, vă spun că puteau fisalvate anumite mine dinRomânia, altele decât cele decărbune”, a declarat Ion StaminPurcaru, directorul general alConversmin.

Conform unui raport al sta -tului român, pentru închidereași ecologizarea perimetrelordin țară, s-au cheltuit, din2004 până în prezent, nu maipuțin de 637.975.585 de lei,iar pentru conservarea aces-tora 143.089.668 de lei. În

timp ce guvernanții – indiferentde culoarea politică pe care oau – susțin că nu există banipentru investiții care ar duce ladezvoltarea mineritului (sectorcare încă mai dispune deresurse naturale importante),statul român se pregătește cade anul acesta până în 2035 săcheltuiască alți 54.117.080 lei

pentru lucrările de conservarea perimetrelor miniere și2.325.449.542 lei pentru celede închidere și ecologizare. Iarpentru activitatea de ”monito -rizare postînchidere”, acelașistat se pregătește să scoată dinbuzunar din 2012 până în2035 peste un miliard de lei.

Anamaria NEDELCOFF

Ion Stamin Purcaru:”Mineritul nu trebuie închis după ureche”

Peste 6.000 defoşti mineri dinValea Jiului au

depus, anul trecut, cereripentru acordareagratuităţilor la curentelectric şi cărbune.

După depunerea tu-turor actelor necesare,actualii pensionariminieri au fost invitaţi

să-şi ridice banii de lasediile exploatărilorminiere consideratedrept neviabile, respec-tiv Petrila, Paroşeni şiUricani. Dacă, în marealor majoritate, foştiiortaci au intrat, deja, înposesia sumelor de banisolicitate, totuşi, maisunt unii care nu s-au

prezentat la sediile celor3 unităţi miniere. Maiexact, 338 de foştimineri nu şi-au ridicat,încă, banii, deşi ar fiputut face acest lucruîncă de acum o lună dezile. “Culmea este căaproape 350 de oameninu s-au prezentat să-şiridice banii acordaţi pen-

tru consumul de curentelectric din anul 2011.Sunt stupefiat de acestfapt, ţinând cont de fap-tul că foştii mineri aucerut să li se respecteacest drept. Nu ştiu ce săspun dar, cred, că mulţisunt plecaţi peste hotare,la rude sau la muncă. Altfel, nu pot să-mi explic de ce oamenii nuvin să-şi ridice banii pecare i-am obţinut înurma a nenumărateintervenţii din partealigii noastre. Refuz săcred că respectivii au trecut la cele veşnice. Nu este posibil ca în 6luni de zile 338 de oa-meni să treacă în eterni-tate…”, a declarat IonHortopan, preşedinteleLigii SindicatuluiPensiona rilor Minieridin Valea Jiului.

În altă ordine de idei,cu începere de luni, 23iulie, foştii mineri dinValea Jiului vor puteaintra în posesia baniloracordaţi pentru con-sumul de curent electricdin primul semestru al anului 2012.

Mircea NISTOR

Săptămâna viitoare cadrele didactice vor intraîn febra examenelor, fiind programată„proba” de titularizare. De la ColegiulNaţional „Dimitrie Leonida” din Petroşani

s-au înscris la examen 11 profesori, cei mai mulţi lalimba engleză şi anume 3.

Până acum, cei 11 au trecut şi printr-o inspecţie laclasă, probă de care au trecut cu bine. „Lunga varăfierbinte continuă, la fel şi examenle, în data de 3 august urmând ca şi cadrele didactice să intre în foculexamenelor pentru a ocupa un post de suplinitor sau titular în învăţământ.

Profesorii care doresc să obţină postul au trecutdeja prin inspecţia la clasă. Subiectele de la examenulde titularizare sunt elaborate de către minister iarcorectarea lucrărilor va avea loc în câteva centrenaţionale”, a precizat Atena Vlăduceanu, directorColegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani.

Pe de altă parte, săptămâna trecută, dascălii hune-doreni au participat la examenul de definitivat. Dintrecei 94 de candidaţi doar 55 au obţinut „Definitivatul”.

Mircea NISTOR

Vine„titularizarea”

Au vrut bani, dar nu-i ridică

8 Politic

În timp ce reprezentanțiiPDL au anunțat că vorboicota referendumul

de duminică, parlamentariiUSL susțin că aceastămișcare nu reprezintă nimicaltceva decât ”o sfidare” adeciziei alegătorilor.

”Este o decizie care s-a luatdirect. Din punctul meu de ve-dere nu cred că partidul îipoate convinge pe oamenidacă să iasă sau nu din casă.Fiecare alegător va lua deci-zia când va analiza situațiapolitică din ultimele luni. Re-ferendumul a fost organizatcu costuri inacceptabile pen-tru starea actuală a Româ-niei. Clasa politică ar trebuisă lucreze cu alte instrumentepentru a-și atrage oamenii.Până la urmă, singurii caredecid cum și dacă voteazăsunt oamenii, nu partidele”, adeclarat Dorin Gligor,președintele PDL Hunedoara.

Senatorul PSD Cosmin Ni-cula cataloghează decizia PDLde a boicota referendumul cafiind ”un act nedemocratic,

care reprezintă PDL-ul cucare ne-am obișnuit în ultimiiopt ani”.

”PDL nu poate conducedecât prin forță și constrân-gere, iar astăzi încearcă prinforță să boicoteze ceea ce cla-mau cu ani în urmă”, maispune senatorul.

”Traian Băsescu și PDL neanunță, practic, de pe acum,că nu vor recunoaște votul amilioane de români și că vorsfida decizia alegătorilor.Boicotul referendumului esteun atentat la democrație, esteun gest grav și iresponsabil denegare a democrației, un gestdisperat, ultima încercareirațională a lui Băsescu de ase agăța cu orice preț de pu-tere. Boicotul este o strategie adisperării din partea unuipersonaj politic care știe că vapierde și care știe că nu are ni-ciun fel de șansă pentru a seîntoarce la Cotroceni printr-un vot democratic”, a declaratdeputatul PNL BogdanȚîmpău.

Anamaria NEDELCOFF

Politicienii hunedoreni, despre boicotul PDL

Mircia Muntean aales funcția deconsilier local al Devei

Mircia Muntean a renunțat lafuncția de consilier județean șiva rămâne consilier local al

municipiului Deva.

Fostul primar al Devei a câștigat mandat deconsilier și la județ și la Deva din partea USP.A fost validat în funcție în ambele foruri legislative locale și avea termen de 15 zile sărenunțe la unul dintre mandate pentru a evitaincompatibilitatea. “Sunt mai multe ședințe șicunosc mult mai bine problemele municipiu-lui Deva pentru a candida la funcția de parlamentar în toamnă”, a declarat MirciaMuntean. (O.P.)

Consiliul Local Petroşani şi-a stabilitstructura, componenţa

şi preşedinţii comisiilor de specialitate.

Astfel, comisia de cultură vafi condusă de către Valeriu Bu-tulescu, cea de dezvoltare eco-nomică şi socială de PetruDrăgoescu iar cea de sănătate şiprotecţie socială de către fostullider de sindicat Costel Postola-che. Fostul viceprimar ClaudiuCornea va coordona activitatea

comisiei de administraţie pu-blică locală iar ex-inspectorulşcolar general al judeţului Hu-nedoara, Alexandru Lăutaru, vafi preşedintele comisiei pentruurbanism.

Pe de altă parte, Ioan Rus,cel care s-a clasat pe locul doiîn cursa electorală pentru desemnarea primarului Petroşaniului, va conduce comisia pentru servicii publiceşi comerţ.

Mircea NISTOR

Comisiile au fostdefinitivate

Puncte cardinale 9

În anul 1937, Ștefan Georgescu-Gorjan era inginer-șef la Atelie-rele Centrale Petroșani (A.C.P.),

fost URUMP sau IUMP. Avea peatunci 32 de ani, era fiul lui Ion Ge-orgescu-Gorjan, unul dintre cei maibuni prieteni ai lui ConstantinBrâncuși, căruia marele artist i-a mo-delat un bust în anul 1902.

Cu câteva intermitențe, inginerul-șef de la A.C.P. a urmărit în perioada1935-37 procesul de creștere a Co-loanei, opera capitală a lui Brâncuși,pentru a trăi apoi intens, alături deartist toate căutările și încercările deconturare a capodoperei, fiind șiconducător al colectivului de proiec-tare, execuție și montare a Coloaneila Tg. Jiu.

Cameră modestă, viață de spartan

Iată cum povestește inginerulȘtefan Georgescu-Gorjan despre pe-rioada petrecută de ConstantinBrâncuși la Petroșani.

Ștefan Georgescu-Gorjan (1905-1985) absolvă în 1927 cursurile Şco-lii Politehnice din Bucureşti. În anii1924 şi 1925 a urmat, timp de trei se-mestre, şi cursurile Facultăţii de Filo-zofie, precum şi ale Facultăţii deLitere (lingvistică). A audiat de ase-menea conferinţe de Istoria Artei, ţi-nute în fiecare joi seara de prof.Tzigara-Samurcaş, în amfiteatrulFundaţiei. A practicat, în principal,profesiunea de inginer, din 1928până în 1941, ca şi după 1949, pânăla pensionare.

A fost fiul unuia din cei mai buniprieteni ai lui Brâncuşi – Ion Geor-gescu Gorjan (1869-1951), al căruibust modelat de Brâncuşi în 1902 segăseşte în patrimoniul „Muzeului deArtă al României”. A fost inginer şefla Atelierele Centrale Petroşani (aziConsorţiul C.B.C.) şi neoficial – aju-torul directorului atelierelor, ing.Matei Bălănescu; l-a cunoscut peBrâncuşi încă din 1914 şi a colaboratcu el începând din 1935. În 1937 aconlucrat cu marele artist la realiza-rea operei capitale – „Coloana Infi-nită”, în calitate de conducător alcolectivului de proiectare, execuţie şimontare a Coloanei la Târgu Jiu.

„Am urmărit – îşi aminteşte Şte-

fan Georgescu-Gorjan – pe o pe-rioadă îndelungată (din 1935 până în1937), dar cu mari intermitenţe: ia-nuarie 1935 (Paris), decembrie 1936(Paris), începutul lui iulie 1937(Paris), procesul de creaţie al opereicapitale a lui Brâncuşi, pentru a trăiapoi, cu intensitate, împreună cu ar-tistul, toate căutările acestuia, toateîncercările de conturare a capodope-rei, secondându-l în august 1937,când am locuit în aceeaşi casă, zi dezi, oră cu oră. Da, am lucrat cu Brân-cuşi, asistându-l, supus şi cu venera-ţie clipă de clipă. M-am frământatodată cu el, am împărtăşit cu el emo-ţiile, căutările, dar şi clipa iluminatăcând a atins ceea ce el credea că este– şi este! – soluţia perfectă”.

„...I-am oferit artistului, – conti-nuă ing. Ştefan Georgescu -Gorjan –în locuinţa mea din Petroşani, stradaCloşca nr. 2, camera de oaspeţi, darel a preferat să doarmă pe un divan în„camera de zi” – o odaie simplu mo-bilată în care se găsea o masă mare,pe care se puteau întinde uriaşele colide hârtie de desen sau calc, decupatedin suluri”.

„Alegerea camerei celei mai mo-deste era în concordanţă cu modulde viaţă aproape spartan, al sculpto-rului. Tot atât de simplu trăia el şi laParis, în atelierul din Impasse Ron-sin.

Chiar de-a doua zi, „rosturile”casei mele de burlac erau completrăsturnate: intrase în vigoare conven-ţia potrivit căreia, pe tot timpul câtavea să-mi fie musafir, Brâncuşi pre-lua rolul de conducător exclusiv algospodăriei. Această măsură revolu-ţionară a fost resimţită, în sensuri cutotul diferite, de femeia de serviciu şide „mezinul” casei. Femeia de servi-ciu, care era o excelentă bucătăreasă,şi-a văzut încălcate toate atribuţiile,rolul ei reducându-se la acela de pur-tătoare a coşului de cumpărături,când îl însoţea pe Brâncuşi la piaţă,în fiecare dimineaţă, după plecareamea la Ateliere.

„Mezinul”, favorizat în mod nes-perat de prezenţa artistului, era unfrumos căţel „Spitz”, de rasă pură, că-ruia până la venirea lui Brâncuşi, îiera interzis accesul în camerele de lo-cuit, fiind admis numai în vestibul şiîn bucătărie. Căţelul, care răspundeala banalul nume de „Pufi”, s-a văzut,de la o zi la alta, ridicat la rangul defavorit al sculptorului – mare iubitorde animale. „Pufi” îi amintea de căţe-luşa lui, Polaire.

Timp de o lună, rântaşurile, gula-şurile, şniţelele cu sos de smântână,papricaşurile de pui ardeleneşti, aufost detronate şi înlocuite cu mâncă-ruri frugale, compuse din legume şizarzavaturi fierte sau crude, din frip-turi la grătar, mămăliguţă pripită cubrânză şi smântână, salate şi fructe.

În camera lui Brâncuşi, scrumie-rele erau veşnit ticsite cu mucuri de

ţigări, iar cafelele turceşti, vestitelecafele pregătite de el, se succedau laintervale scurte.

Primele zile ale lunii august aufost ocupate cu o serie de încercăride stabilire a dimensiunilor Coloa-nei, pornind de la un anumit„modul” – sau dimensiune de bază –a elementului. Brâncuşi folo-sea pentru element şi denu-mirea sugestivă de „mărgea”.După definitivarea proporţii-lor modelului, tâmplarii demodele de la ATELIERELECENTRALE Petroşani auprimit o schiţă cu dimensiu-nile elementului brut, avândlăsat în plus un destul demare adaos, care avea să per-mită sculptorului să scoatădin bardă curburile imper-ceptibile ale suprafeţelor la-terale ale „mărgelei”.

”La plecarea din Petroșani,Brâncuși nu avea

nici bani de tren!”Brâncuşi şi-a petrecut

multe zile în mijlocul munci-torilor din atelierul de tâm-plărie, de modele, ataşatturnătoriei, până a reuşit sădea modelului de lemn „fini”-ul dorit. El avea o extraordi-nar de mare răbdare: cândlucra, făcea impresia că ofi-ciază – ca un sacerdot, ca uniluminat. Nu se pripea, chib-zuia fiecare mişcare a mâini-lor, ca şi unghiul de atac şiintensitatea de izbire a instrumentu-lui tăietor.

Era foarte prietenos cu muncito-rii, cu care lucra cot la cot, îmbrăcatîntr-o bluză scurtă de atelier. Înde-mânatic la orice, vechi absolvent alunei Şcoli de Meserii, Brâncuşi se so-cotea – şi era – tot atât meşteşugar,cât şi artist. Sunt bine cunoscuteconştinciozitatea, migala, răbdareanesfârşită, pe care le punea, le chel-tuia până la epuizare, în tot ce făcea:ele oglindesc grija şi strădania artis-tului de a obţine linii, contururi, su-

prafeţe perfecte şi acordate cu sensi-bilitatea sa vibrantă, cu legile asteticiisale proprii, care avea să revoluţio-neze sculptura, aflată în echilibru in-stabil la cumpăna dintre vechi şifoarte nou.

În timpul celor peste 30 de zilecât m-am bucurat de prezenţa şi inti-

mitatea unuia dintre cei mai mari ar-tişti ai vremii noastre, l-am cunoscutpe Brâncuşi aşa cum era: un omblând, potolit, dar foarte hotărât şiuneori susceptibil, ducând un traisimplu şi sănătos şi având un umorde rară calitate. Brâncuşi era un mi-nunat povestitor: seri întregi mi-adescris amănuntele şederilor sale înStatele Unite, mi-a zugrăvit cu un hazirezistibil viaţa de fast a milionarilorîn dolari, în contrast izbitor cu obice-iurile sale simple, la care nu înţelegeasă renunţe nici în somptuoasele reşe-

dinţe ale Venderbilţilor sau Melloni-lor.

Cu toate acestea adoptase, de laamericani, un obicei: acela de a co-responda prin telegrame (el le spu-nea „depeşe”).

Cât timp a stat la Petroşani, a în-treţinut un schimb aproape zilnic de

telegrame cu o prietenă asa din Franţa. Telegrameleşi le ducea singur la poştă,la scurt timp după ce poş-taşul cu telegrame îi adu-cea o proaspătă „depeşă”.

Dar zilele în care amtrăit sub semnul lui Brân-cuşi au trecut repede. Avenit ora plecării, marcatăde un fapt banal, dar sem-nificativ pentru dezintere-sarea materială a artistuluiîn legătură cu acel ansam-blu fără preţ pe care el l-adăruit Gorjului. Brâncuşi,la plecarea din Petroşani,nu avea nici bani de tren!Mi-a cerut un împrumut2.000 de lei, sumă pe caremi-a restituit-o ulterior.

La despărţire mi-afăcut din nou numeroaserecomandări, cu privire laturnarea de probă a ele-mentelor, la materializarealor, la precizia îmbinării şila alte amănunte referi-toare la Coloană.

Ne-am revăzut la TârguJiu, peste două luni, în no-iembrie...”.

„Dar – conchide Ştefan Geor-gescu-Gorjan – în afară de emoţiiletransmise de Brâncuşi am trăit intensşi emoţiile mele proprii. Am fost co-pleşit de marea răspundere ce apăsaasupra mea când, după ce Brâncuşi apărăsit Petroşanii şi ţara, la 2 septem-brie 1937, pentru a nu reveni decâtspre începutul lui noiembrie acelaşian, m-am găsit singur responsabil (înadevăratul sens al cuvântului) de exe-cuţia rapidă şi în bune condiţiuni aColoanei...”.

Genu TUȚU

Valea Jiului, amintiri din secolul trecut. Jubileu.75 de ani (1935) de când Coloana Infinituluia prins viață cu Brâncuși la Petroșani

10 Hunedoara noastra Hunedoara noastra 11

Zarandul, o ţară micăaflată în inima alteia mai mari, seîntinde la poalele şi

pe culmile Apusenilor cu capitala în Ţebea, satul hune-dorean ce a desăvârşit paginiîntregi ale istoriei naţionale.Hotarele acesteia seîntrepătrund cu Ţara Moţilor,cunoscută şi sub denumireade Ţara de Piatră, răsfirată lapoalele şi pe culmile Apuse-nilor, fiind parte integrantă aacestor munţi ce cuprind

extremităţile mai multorjudeţe: Alba, Cluj, Arad,Bihor şi, fireşte, Hunedoara.

Cei aflaţi pe văile Crişului semai numesc şi “crişeni” însăcomunităţile umane din zonaBradului, a Ţebei, a Vaţei – fie eade Jos ori de Sus – seproclamează moţi, din neamuleroului Avram Iancu, dar şicrişeni, urmaşi de-ai răsculaţilorHoria, Cloşca şi Crişan.

Renumele acestei comunităţide oameni simpli este încununat

de vitejia moţilor care s-aurăzvrătit împotriva nobilimiiasupritoare, în numele libertăţii.În onoarea eroilor care au luptatpentru neatârnarea neamuluidin “Tara de piatră”, a fost de-limitat simbolic “PanteonulMoţilor”, ce reuneşte înperimetrul său morminteleoştenilor morţi în luptele dinPrimul Război Mondial. În cen-trul acestui spaţiu sacru se află,insă, monumentul funerar al liderului revoluţiei de eliberarenaţională a românilor

transilvăneni, fruntaş alintelectualităţii romaneşti arde-lene de la 1848, CrăişorulMunţilor Apuseni – AvramIancu. Acesta îşi poartă mai de-parte nemurirea între filele isto-riei autohtone şi-n urma luireverberează încă idealullibertăţii. Pentru hunedoreni,însă, Avram Iancu înseamnămult mai mult decât istorie –pentru aceştia, comandantul ar-matei transilvănene de la 1848, arămas peste timp amfitrionulacestor meleaguri, martoretăcute ale luptei pentruindependenţa naţională.

Aşa cum în Ţebea mormântulîndrăgitului revoluţionardesăvârşeşte panteonul Zarandului, Valea Arieşului îşiare templul său, Casa Iancului.Cel ce avea să îndemnetransilvănenii în lupta pentruneatârnare s-a născut în anul1824, în comună Vidra de Sus,fiu al pădurarului AlexandruIancu, promovat mai târziu judedomenial. Destinul tânăruluinici nu putea fi altul: fratelebunicului său a fost însuşiHorea, unul dintre conducătoriirăscoalei ţărăneşti de la 1784 dinTransilvania. În casa undeAvram a crescut, timpul şi-a aflatpopasul istoric, iar pereţii întrecare odinioară eroul dinApuseni a devenit bărbat, suntastăzi iconostas pentru moţii

liberi şi sanctuar al identităţiitransilvănene, ferită de lăcomiarevoluţionarilor maghiari, ce aurâvnit munţii, plaiurile, şesurileşi apele noastre. Tânărul AvramIancu şi-a desăvârşit studiile încadrul Facultăţii de Drept dinCluj, iar în anul 1848 a luat cubrio examenul de avocat. Pe vre-

mea aceea, Avram Iancu senumăra printre fruntaşiiintelectualităţii româneşti, fiindtotodată unul dintre organiza-torii adunărilor de la Blaj şi liderul armatelor de ţărani şimineri din Munţii Apuseni. Dincauza faptului că guvernul ungarnu a aprobat acordarea libertăţinaţionale românilortransilvăneni ci, dimpotrivă, amizat pe unirea Transilvaniei cuUngaria, ţărănimea din spaţiulApusenilor s-a ridicat la luptă,iar Avram Iancu a devenitconducătorul armateitransilvănene împotrivarevoluţiei maghiare. Alături deţăranii săi, Avram Iancu arespins multe atacuri alemaghiarilor în perimetrul acestor munţi, inamicii fiindmult mai mulţi la număr şi multmai bine înarmaţi. Astfel şi-acâştigat Avram Iancu renumelede Crai al Munţilor.

S-a spus despre Avram Iancucă după 1850 şi-ar fi pierdutminţile şi cutreiera pădurileApusenilor cântând din fluier.Acest lucru este contrazis deînsuşi propriul său testament,scris cu luciditate, coerenţă şimultă profunzime, în iarna anu-lui 1850 – “Unicul dor al vieţiimele fiind ca să-mi vădnaţiunea mea fericită, pentrucare după puteri am şi lucratpână acuma, durere fără multsucces, ba tocma acuma cu în-tristare văd, că speranţele mele

şi jertfă adusă se prefac în nimica. Nu ştiu câte zile maipot avea ; un fel de presimţireîmi pare că mi-ar spune, ca viitorul este nesigur. Voiesc darşi hotărât dispun, ca dupămoartea mea, toată averea meamişcătoare şi nemişcătoare sătreacă în folosul naţiunii, pen-tru ajutor la înfiinţarea uneiacademii de drepturi; tarecrezând, ca luptătorii cu armalegii vor putea scoate drepturilenaţiunii mele.” Câmpeni, 20dec. 1850

În 10 septembrie 1872, cân-tecul lui Avram Iancu din legen-darul fluier avea să fie ascultatdoar de îngerii ce l-au însoţit îngrădina lui Dumnezeu. Nouă,românilor de astăzi, descendenţiliberi şi cu puterea democraticăîn mâini, ne-a mai rămas doarmormântul acestui vizionarpentru care deplinătatea dreptu-lui civil şi politic a fost un idealîndrăzneţ şi admirabil. Sim-bolurile istorice care reliefeazăpiatra mortuară aşezată dea-supra trupului său vorbesc de lasine despre ceea ce reprezintăAvram Iancu în memoriacolectivă a românilor. Un etalonal sacrificiului, identităţiinaţionale şi cutezanţei, ce poartăpentru eternitate peceteleregeşti ale preţuirii supreme -sabia şi cununa de lauri.

Revoluţia în care AvramIancu a crezut şi la care a îndem-

nat armata românilortransilvăneni a con-stituit, practic, un an-gajament asumat înnumele libertăţii, iarlupta a fost purtatăsub protecţia bunuluiDumnezeu. Semn alcredinţei de nestăvilitîn divinitate, lângămormântul Craiuluidin Apuseni vegheazăşi astăzi crucea singu-rului lăcaş de culttransilvănean ce pevremea dominaţieistrăine avea zugrăvitpe boltă tricolorulromânesc, dovadă ainstinctului de con-servare a identităţiinaţionale şi religioasede care au dat dovadăoamenii Apusenilor.

Un alt simbol altrecutului istoric îlconstituie Crucea depiatră din PădureaBouarie – ridicată delocalnici în memoria

celor sacrificaţi în numele ide-alului de libertate. Cruceamarchează drumul spre loculnumit „La Furci”, situat la mar-ginea pădurii Bouarie, unde aufost spânzuraţi mai mulţifruntaşi ai revoluţionarilorromâni de la 1848 – 1849.

Pelerinajul istoric nu poateocoli Casa Muzeu “AvramIancu” din Baia de Criş, ridicatăpe locul în care s-a aflat brutărialui Ioan Stupina şi unde AvramIancu şi-a dat ultima suflare întoamna anului 1872. Muzeulreuneşte mai multe obiecte ceamintesc de viaţa CrăişoruluiMunţilor, întrunind o veritabilăexpoziţie de istorie naţională.Mai multe documente vechi şifotografii de epocă expuse înacest mic muzeu reliefează rolullui Avram Iancu în revoluţia din1848-1849, iar diversele obiecte- de mobilier, uz casnic,îmbrăcăminte şi ţesături vorbescde la sine despre specificul şiunicitatea istorică şi culturală aŢării Zarandului.

Poposim din nou în Panteonul Moţilor, vegheat debiserica satului, a cărei crucepurtată de veacuri deasupracimitirului stă mărturiecredinţei de neclintit în Dumnezeu. Lângă sfântul lăcaşse odihneşte pentru eternitateviteazul Iancu, troiţa să dominând ieşirea dinspre Apusa bisericii, flancată de douătunuri ce străjuiesc simboliceroul moţilor.

Spre a desăvârşi solemnitateaacestui templu consacratcutezătorilor sacrificaţi pe altarul libertăţii, panteonul

adăposteşte Gorunul lui Horea,martorul tăcut al durerilor,nedreptăţilor şi speranţeloracestor oameni hăituiţi declasele privilegiate. În anul1784, Vasile Ursu Nicola, unchide-al Crăişorului Munţilor, şi-aîndemnat la luptă iobagii moţi,de sub coroanele gorunului dinŢebea. Vicisitudinile vremii audoborât arborele, insă simbolulsău s-a încăpăţânat să rămânăvertical sub greutatea veacurilor.În urmă cu peste 80 de ani a fostlegat cu cercuri de oţel şi cimen-tat în interior, insă o furtunăputernică i-a învins nemurirea.În prezent, cofragul de beton apreluat atributele simbolice alefostului gorun, lângă care aufost plantaţi alţi puieţi spre apurta pe ramurile lor paginiletrecutului din Ţebea, capitalamoţilor, “inimă de neam şi deţară”.

Ţinutul Zarandului înfiripaun areal inegalabil al tării nostre,cu multe avuturi naturale, rus-tice, cu intonaţii patriarhale,

neschimbate sub graba timpului.Aparenta izolare a moţilor în co-drii aspri dar protectori a fostmai mult decât prielnică,ocrotindu-le identitateaspirituală şi înfăţişându-i dreptvajnici păstrători ai conştiinţeitrecutului naţional. În caseleclădite de oamenii locului,meşteşugite cu suflet şi trudă,cresc astăzi pruncii Apusenilor,moţii de mâine, urmaşii luiHorea şi lui Iancu.

Potrivit istoricilor, pe la 1860,Ilie Măcelariu, unul dintre pri-etenii lui Avram Iancu, l-a invitatpe eroul moţilor să participle lao întâlnire a foştilorrevoluţionari naţionalişti. „Darnumai la Alba Iulia, şi nu maideparte!” a convenit Iancu. Înmomentul plecării, însă, moţii l-au rugat stăruitor pe Crăişor sărămână alături de el, implorând:“Tu să rămâi la noi şi să ţii cunoi, nimeni să nu te ducă deaici!”… Iar Iancu a rămas cu ei,pe vecie!

Claudia NICHIȚELEA

În ţara lui Avram Iancu

10 Hunedoara noastra Hunedoara noastra 11

Zarandul, o ţară micăaflată în inima alteia mai mari, seîntinde la poalele şi

pe culmile Apusenilor cu capitala în Ţebea, satul hune-dorean ce a desăvârşit paginiîntregi ale istoriei naţionale.Hotarele acesteia seîntrepătrund cu Ţara Moţilor,cunoscută şi sub denumireade Ţara de Piatră, răsfirată lapoalele şi pe culmile Apuse-nilor, fiind parte integrantă aacestor munţi ce cuprind

extremităţile mai multorjudeţe: Alba, Cluj, Arad,Bihor şi, fireşte, Hunedoara.

Cei aflaţi pe văile Crişului semai numesc şi “crişeni” însăcomunităţile umane din zonaBradului, a Ţebei, a Vaţei – fie eade Jos ori de Sus – seproclamează moţi, din neamuleroului Avram Iancu, dar şicrişeni, urmaşi de-ai răsculaţilorHoria, Cloşca şi Crişan.

Renumele acestei comunităţide oameni simpli este încununat

de vitejia moţilor care s-aurăzvrătit împotriva nobilimiiasupritoare, în numele libertăţii.În onoarea eroilor care au luptatpentru neatârnarea neamuluidin “Tara de piatră”, a fost de-limitat simbolic “PanteonulMoţilor”, ce reuneşte înperimetrul său morminteleoştenilor morţi în luptele dinPrimul Război Mondial. În cen-trul acestui spaţiu sacru se află,insă, monumentul funerar al liderului revoluţiei de eliberarenaţională a românilor

transilvăneni, fruntaş alintelectualităţii romaneşti arde-lene de la 1848, CrăişorulMunţilor Apuseni – AvramIancu. Acesta îşi poartă mai de-parte nemurirea între filele isto-riei autohtone şi-n urma luireverberează încă idealullibertăţii. Pentru hunedoreni,însă, Avram Iancu înseamnămult mai mult decât istorie –pentru aceştia, comandantul ar-matei transilvănene de la 1848, arămas peste timp amfitrionulacestor meleaguri, martoretăcute ale luptei pentruindependenţa naţională.

Aşa cum în Ţebea mormântulîndrăgitului revoluţionardesăvârşeşte panteonul Zarandului, Valea Arieşului îşiare templul său, Casa Iancului.Cel ce avea să îndemnetransilvănenii în lupta pentruneatârnare s-a născut în anul1824, în comună Vidra de Sus,fiu al pădurarului AlexandruIancu, promovat mai târziu judedomenial. Destinul tânăruluinici nu putea fi altul: fratelebunicului său a fost însuşiHorea, unul dintre conducătoriirăscoalei ţărăneşti de la 1784 dinTransilvania. În casa undeAvram a crescut, timpul şi-a aflatpopasul istoric, iar pereţii întrecare odinioară eroul dinApuseni a devenit bărbat, suntastăzi iconostas pentru moţii

liberi şi sanctuar al identităţiitransilvănene, ferită de lăcomiarevoluţionarilor maghiari, ce aurâvnit munţii, plaiurile, şesurileşi apele noastre. Tânărul AvramIancu şi-a desăvârşit studiile încadrul Facultăţii de Drept dinCluj, iar în anul 1848 a luat cubrio examenul de avocat. Pe vre-

mea aceea, Avram Iancu senumăra printre fruntaşiiintelectualităţii româneşti, fiindtotodată unul dintre organiza-torii adunărilor de la Blaj şi liderul armatelor de ţărani şimineri din Munţii Apuseni. Dincauza faptului că guvernul ungarnu a aprobat acordarea libertăţinaţionale românilortransilvăneni ci, dimpotrivă, amizat pe unirea Transilvaniei cuUngaria, ţărănimea din spaţiulApusenilor s-a ridicat la luptă,iar Avram Iancu a devenitconducătorul armateitransilvănene împotrivarevoluţiei maghiare. Alături deţăranii săi, Avram Iancu arespins multe atacuri alemaghiarilor în perimetrul acestor munţi, inamicii fiindmult mai mulţi la număr şi multmai bine înarmaţi. Astfel şi-acâştigat Avram Iancu renumelede Crai al Munţilor.

S-a spus despre Avram Iancucă după 1850 şi-ar fi pierdutminţile şi cutreiera pădurileApusenilor cântând din fluier.Acest lucru este contrazis deînsuşi propriul său testament,scris cu luciditate, coerenţă şimultă profunzime, în iarna anu-lui 1850 – “Unicul dor al vieţiimele fiind ca să-mi vădnaţiunea mea fericită, pentrucare după puteri am şi lucratpână acuma, durere fără multsucces, ba tocma acuma cu în-tristare văd, că speranţele mele

şi jertfă adusă se prefac în nimica. Nu ştiu câte zile maipot avea ; un fel de presimţireîmi pare că mi-ar spune, ca viitorul este nesigur. Voiesc darşi hotărât dispun, ca dupămoartea mea, toată averea meamişcătoare şi nemişcătoare sătreacă în folosul naţiunii, pen-tru ajutor la înfiinţarea uneiacademii de drepturi; tarecrezând, ca luptătorii cu armalegii vor putea scoate drepturilenaţiunii mele.” Câmpeni, 20dec. 1850

În 10 septembrie 1872, cân-tecul lui Avram Iancu din legen-darul fluier avea să fie ascultatdoar de îngerii ce l-au însoţit îngrădina lui Dumnezeu. Nouă,românilor de astăzi, descendenţiliberi şi cu puterea democraticăîn mâini, ne-a mai rămas doarmormântul acestui vizionarpentru care deplinătatea dreptu-lui civil şi politic a fost un idealîndrăzneţ şi admirabil. Sim-bolurile istorice care reliefeazăpiatra mortuară aşezată dea-supra trupului său vorbesc de lasine despre ceea ce reprezintăAvram Iancu în memoriacolectivă a românilor. Un etalonal sacrificiului, identităţiinaţionale şi cutezanţei, ce poartăpentru eternitate peceteleregeşti ale preţuirii supreme -sabia şi cununa de lauri.

Revoluţia în care AvramIancu a crezut şi la care a îndem-

nat armata românilortransilvăneni a con-stituit, practic, un an-gajament asumat înnumele libertăţii, iarlupta a fost purtatăsub protecţia bunuluiDumnezeu. Semn alcredinţei de nestăvilitîn divinitate, lângămormântul Craiuluidin Apuseni vegheazăşi astăzi crucea singu-rului lăcaş de culttransilvănean ce pevremea dominaţieistrăine avea zugrăvitpe boltă tricolorulromânesc, dovadă ainstinctului de con-servare a identităţiinaţionale şi religioasede care au dat dovadăoamenii Apusenilor.

Un alt simbol altrecutului istoric îlconstituie Crucea depiatră din PădureaBouarie – ridicată delocalnici în memoria

celor sacrificaţi în numele ide-alului de libertate. Cruceamarchează drumul spre loculnumit „La Furci”, situat la mar-ginea pădurii Bouarie, unde aufost spânzuraţi mai mulţifruntaşi ai revoluţionarilorromâni de la 1848 – 1849.

Pelerinajul istoric nu poateocoli Casa Muzeu “AvramIancu” din Baia de Criş, ridicatăpe locul în care s-a aflat brutărialui Ioan Stupina şi unde AvramIancu şi-a dat ultima suflare întoamna anului 1872. Muzeulreuneşte mai multe obiecte ceamintesc de viaţa CrăişoruluiMunţilor, întrunind o veritabilăexpoziţie de istorie naţională.Mai multe documente vechi şifotografii de epocă expuse înacest mic muzeu reliefează rolullui Avram Iancu în revoluţia din1848-1849, iar diversele obiecte- de mobilier, uz casnic,îmbrăcăminte şi ţesături vorbescde la sine despre specificul şiunicitatea istorică şi culturală aŢării Zarandului.

Poposim din nou în Panteonul Moţilor, vegheat debiserica satului, a cărei crucepurtată de veacuri deasupracimitirului stă mărturiecredinţei de neclintit în Dumnezeu. Lângă sfântul lăcaşse odihneşte pentru eternitateviteazul Iancu, troiţa să dominând ieşirea dinspre Apusa bisericii, flancată de douătunuri ce străjuiesc simboliceroul moţilor.

Spre a desăvârşi solemnitateaacestui templu consacratcutezătorilor sacrificaţi pe altarul libertăţii, panteonul

adăposteşte Gorunul lui Horea,martorul tăcut al durerilor,nedreptăţilor şi speranţeloracestor oameni hăituiţi declasele privilegiate. În anul1784, Vasile Ursu Nicola, unchide-al Crăişorului Munţilor, şi-aîndemnat la luptă iobagii moţi,de sub coroanele gorunului dinŢebea. Vicisitudinile vremii audoborât arborele, insă simbolulsău s-a încăpăţânat să rămânăvertical sub greutatea veacurilor.În urmă cu peste 80 de ani a fostlegat cu cercuri de oţel şi cimen-tat în interior, insă o furtunăputernică i-a învins nemurirea.În prezent, cofragul de beton apreluat atributele simbolice alefostului gorun, lângă care aufost plantaţi alţi puieţi spre apurta pe ramurile lor paginiletrecutului din Ţebea, capitalamoţilor, “inimă de neam şi deţară”.

Ţinutul Zarandului înfiripaun areal inegalabil al tării nostre,cu multe avuturi naturale, rus-tice, cu intonaţii patriarhale,

neschimbate sub graba timpului.Aparenta izolare a moţilor în co-drii aspri dar protectori a fostmai mult decât prielnică,ocrotindu-le identitateaspirituală şi înfăţişându-i dreptvajnici păstrători ai conştiinţeitrecutului naţional. În caseleclădite de oamenii locului,meşteşugite cu suflet şi trudă,cresc astăzi pruncii Apusenilor,moţii de mâine, urmaşii luiHorea şi lui Iancu.

Potrivit istoricilor, pe la 1860,Ilie Măcelariu, unul dintre pri-etenii lui Avram Iancu, l-a invitatpe eroul moţilor să participle lao întâlnire a foştilorrevoluţionari naţionalişti. „Darnumai la Alba Iulia, şi nu maideparte!” a convenit Iancu. Înmomentul plecării, însă, moţii l-au rugat stăruitor pe Crăişor sărămână alături de el, implorând:“Tu să rămâi la noi şi să ţii cunoi, nimeni să nu te ducă deaici!”… Iar Iancu a rămas cu ei,pe vecie!

Claudia NICHIȚELEA

În ţara lui Avram Iancu

12 Regional

Apornit din Australia șivineri pe la apus a ajuns înTurda. Motocicliștii de

aici, prietenii lui, l-au adus pe drumuri ocolite, peste dealurile dela Buru, ca să nu-l lovescă tirurile.

A doua zi aveau parada motoci-cletelor de Epocă. Seara, s-auadunat în jurul lui Ron și pânătârziu au depănat povești despremotociclete. De fapt, povești despre câte lucruri poate face unom când vrea cu adevărat ceva.

Ron pleacă singur la drum. Întotdeauna singur. Are și elșaptezeci de ani, dar îi place sătrăiască intens această experiență.Doar el și motocicleta lui, cea maiveche motocicletă funcțională dinlume, face suta de ani! Descoperăoameni, locuri neștiute, vede șisimte într-o călătorie cât încă într-o viață. Așa că Ron are mai multevieți: India, Nepal, Iran, Pakistan,Bulgaria, Turcia, România…Călătoriile lui seamănă cu ale luiDon Quijote. Încalecă pe Effie (e numele pe care i l-a dat motoci-cletei) și pornește în căutarea necunoscutului. Așa a ajuns și înRomânia, o țară desprecare nu

știa mai nimic, dar care l-a sur-prins plăcut pentru că peste tot oa-menii îl întâmpinau zâmbind șivorbeau cu el, ca și cu unul de-al lor.

„Aveți o țară splendidă!” spuneRon și ochii i se luminează. „Amvăzut locuri care m-au uluit și pecare n-o să le uit până la sfârșitulvieții, iar după aceea, poate că totn-o să le uite Effie…”

Effie și Ron, o povesteincredibilă de dragoste

și călătorieEffie este o motocicletă. Are suta

de ani. Fiind cea mai bătrânămotocicletă funcțională din lume,putem spune că este mai mult unmiracol, decât un vehicul. Dacă ațivedea-o, ați iubi-o pe loc. Deși pareslăbuță, poate chiar scheletică, i sevăd toate măruntaiele, are un aersobru, de iapă pur-sânge ajunsă labătrânețe. Noblețea i se vede pe chip!S-a născut dintr-un motor pe care unprieten i l-a dat lui Ron, cu mulți,mulți ani în urmă. Apoi, garajul lui

Ron a ajuns un fel deburtă din care, după

patruzeci de ani, s-a născut Effie. Atâta i-a luat lui Ron să culeagă

bucățile trupului ei risipite prin lumeși să i le pună la loc. Vă dațiseama, ce mult trebuie să oiubești ca să o aștepți pa-truzeci de ani? După ce a fostgata, australianul a pornit să-iarate lumea despre care elînsuși auzise doar din povești.De atunci, Ron și Effie, ultimamotociccletă „vie” care a ieșitacum un veac pe porțile Fab-rique Nationale din Belgia,trăiesc împreună aventuraplecării și întoarcerii din lungalor călătorie. Asemeni luiUlise, Ron găsește întot-deauna drumul spre casă șilocul unde se odihnește Effie.Pentru ca apoi să porneascădin nou la drum, chemați deforța nevăzută a pasiunii.

Ron s-a născut în NouaZeelandă. I-ar plăcea ca şi mo-torul, dacă ar ajunge într-unmuzeu, să fie unul de acolo, dela el de acasă. Dar nu preacurând, Effie încă mai poate„trăi” înainte să ajungă într-unmuzeu!Sentimentele deadrenalină oferite de mo-toarele puternice, mari, îlatrag, însă rămâne fanul mo-toarelor de aceeaşi vârstă cu el.

– Ron, cum ai descriesentimentul pe care îl ai pemotocicletă?

– E ca un drog legal! Primamotocicletă am avut-o la 13 -14 ani, fără ştirea părinţilor,am cumpărat-o de la un pri-eten şi o ţineam la el în garaj,iar de fiecare dată când aveam ocaziasă plec de acasă, mergeam şi o luamde acolo şi mă plimbam. Asta se în-tâmpla cam o dată pe săptămână. La

18 ani am avut prima motocicletă pecare am dus-o acasă. Părinţii nu potspune că m-au aprobat sau înţeles

niciodată complet, în ciuda faptuluică şi tatăl meu a avut o motocicletă lavârsta de 17 ani.

De motocicleta asta nu am dat eu,

mai mult ea m-a găsit pe mine.Atunci lucram la atelier de reparaţii şiîntr-o zi a venit un client. Văzând că

am mai multe motocicletevechi m-a întrebat dacă aş fi in-teresat de motorul de FN. M-amdus împreună cu el, l-amvăzut, mi-a plăcut şi atunci mil-a dat mie. Aşa a început totul.Apoi am început să caut piesepeste tot în lume. Am găsittreptat fiecare părticică, amvăzut-o pe bucăţele. A fost unproces care a durat 40 de ani.

– Dacă ești atât de stator-nic în pasiunea pentru mo-toare, cum a fost cu femeile?

– Pe soţia mea am întâlnit-oîn urmă cu 47 de ani. Eramşofer de tir atunci. Prima datăam trecut pe lângă ea şi amclaxonat-o, a doua oară amclaxonat-o şi i-am tras cuochiul, iar a treia oară am invi-tat-o în oraş şi ea a acceptat.După trei săptămâni ne-amcăsătorit. A fost o conexiuneimediată.

– Cu cine călătorești? Nuți-e teamă de necunoscut?

– Călătoresc singur. Îmiplace să trăiesc intens aceastăexperienţă, să simt natura. E oevadare din realitate. Săcălătoreşti în grup este maidezavantajos, nu toţi membriimerg cu aceeaşi viteză, fiecarevrea să oprească pentrudiferite necesităţi şi astfel dru-mul nu mai are acelaşi ritm. Afi un motociclist nu te

îndepărtează de oameni, din contră,te apropie. De fiecare dată cândopreşti undeva cu motorul, oameniisunt interesaţi, atraşi şi mereu vin să

Ron, omul care a legatAustralia de Cluj

Povesteaincredibilă a

iubirii pentruo motocicletă

Faimosul Old Bloke treceprin România cu motocicletalui pentru a participa la Întalnirea Est-Europeană amotocicletelor de Epocă laTurda. A pornit din Australiacu o motocicletă de 100 de ani- considerată cea mai vechemotocicletă funcțională dinlume. A străbătut Nepal, India,Pakistan, Iranul, Turcia,Bulgaria și vine în România.

Dar cine e Old Bloke (tipulîn vârstă)? Ron Fellowes seapropie de 70 de ani. Spune căasta nu îl face mai înțelept, dardovedește că s-a dat puțin cumotorul la viața lui, în jurulblocului de vreo cateva ori și ași căzut. În anii ‘80 a călătoritcu soția 200.000 de km prin24 de țări. Acum călărește unFN (Fabrique Nationale) din1910, făcută în Belgia.Călătorește din Australia spreBelgia pentru a sărbători cei100 de ani ai motocicletei lui înțara ei de baștină.

Îl va întâmpina regele Belgiei pentru a-l felicita.

Regional 13te întrebe diverse chestii legate de

motor. Aşa cunoşti lumea, chiar dacăeşti singur la drum.

Soţia mea mă înţelege, chiar dacăei îi e frică să conducă singură, iaracest motor e prea bătrân pen-tru a merge împreună pe el.Totuşi, uneori mă însoţeşte ladrum, cu alt mijloc de trans-port. Astfel ne întâlnim ladestinaţie şi fiecare are propriapoveste cu privire la drumulparcurs.

– Și România, cum ai de-scrie-o?

– Ei, am venit în Româniacrezând că drumurile suntfoarte rele, aşa auzisem, ammai fost şi în Pakistan şi cre-deam că e ca acolo, dar spresurprinderea mea, aici sunt mult maibune.

– Cât vei sta la noi?– Voi sta în România aproximativ

trei săptămâni, am o hartă cu locuricare mi-au fost recomandate pentru ale vizita. Nu am un loc preferat, dincâte am văzut până acum totul esteminunat, oamenii sunt foarte ospita -lieri, iar drumurile nu sunt nicide-cum aşa de rele pe cum m-amaşteptat. Când am ajuns în ţară amavut parte de cea mai frumaosă în-tâmpinare. Oameni pe care eu nu îicunoşteam m-au primit cu zâmbeteşi pregătiţi. Eu nu îi cunoşteam, darei pe mine da.

Am primit chiar şi un steag pecare l-am pus pe ghidonul motoci-cletei. Din fiecare ţară am primit câteunul, însă din nefericire, în urmadrumului sunt prea murdare şi dis-truse, aşa că nu le pot păstra.

Dacă ar fi să aleg între oameni şimotociclete, le-am alege peamândouă. După fiecare călătorie de6-7 luni în care sunt doar eu şi moto-cicleta, simt nevoia de a mă în-toarce în realitate. A călători pemotocicletă e cu totul oevadare din cotidian, din reali-tate, intri într-o altă lume, aşacă la final simt nevoia de a măîntoarce acasă, de a sta puţinprintre oameni.

– Cui îi va rămânemotocicleta?

– Am un fiu, însă el nu îmiîmpărtăşeşte această pasiune.Dacă va dori, îi voi lăsa luimoştenire motocicleta, dacă nu,aş vrea să găsesc o persoană care săo conducă în continuare. Nu mi-aşdori să ajungă într-un muzeu, nuîncă. Încă mai poate fi condusă.

Nu e chiar atât de greu să mergipe motocicletă, totul vine din in-terior, trebuie să simţi. Dacă ştiisă mergi pe bicicletă, camla fel e şi cu moto-cicleta.

– Care ar fi destinaţia de vis,poate cea care ar marca sfârşitulcălătorului-motociclist?

– Mi-ar plăcea să ajung în China,da. Dacă ar trebui să aleg acum dru-

mul pentru ultima călătorie, China arfi. Mi se pare un loc minunat. Nucred că voi ajunge de vârsta motoci-cletei mele, nu pentru că nu mi-aşdori, dar sunt toate aceste impedi-mente fizice, ele survin inevitabilodată cu înaintarea în vârstă. 80 deani mi se pare o vârstă la care m-aşputea retrage din „acest sport”.

Am fost acum 4 zile peTransfăgărăşan. E minunat ce amvăzut acolo. Am rămas completuimit! Am filmat cu o cameră ataşatăde cască. Voi pune filmuleţele peblogul meu, dacă mi-au ieşit bine.Sper că sunt la fel de frumoase pre-cum a fost experienţa mea. A fost unpic dificil să urmez acest traseu, însăAdrian (din Bulgaria) m-a ajutat, maiales la urcare, atunci când se încălzeamotorul.

Adrian este şi el un fan al mo-toarelor de epocă, acum are unul de25 de ani. Nu l-ar da pe unul nou,chiar

dacă acelea sunt mai puternice, nuoferă acelaşi sentiment.

– De ce ai nevoie pentru a plecala drum în afară de motor, hartă şisentimente?

– De urările şi gândurile celor pecare îi întâlneşti în drumul tău. Aşaafli de cele mai frumoase locuri,fiecare om ştie despre un loc ascuns,inedit şi acelea se dovedesc a fi celemai minunate locuri.După România,voi merge pe traseu prin Ungaria,Bulgaria, tot ce urmează, iar în sep-tembrie voi merge la ultima întâlnireFN, din Germania. Şi acolo acestmotor va fi cel mai vechi, va fi un felde bunic al motoarelor. În octombrieva ajunge în Belgia pentruaniversarea motocicletei.

Riscul este acela că nu seştie niciodată unde se

va opri. Dar din acestrisc rezultă mereu un

sentiment plăcut.

– Ce i-arsfătui Ron pe

tineriimotociclişti?

– Să plecela drum şi săsimtă.

Neadunăm

într-o curteumbroasălângă Effie. Neuităm la eauluiți. Areclaxon de alamă,

aceeași șa de piele ma-ronie cu urmele purtării

omului,

atâta amar de ani. Două poșetuțe laterale prinse de ghidon, o inscripțieîntre roți și un steag al României înfață. Effie ne rabdă să o sâcâim, otragem de claxon, ne pozăm cu ea. Încâteva minute în jurul nostru seadună lume. Ilie l-a cunoscut deja peRon, aseară, au făcut schimb de mailuri.Au povestit despre motociclete, areși el acasă una, o Mobră din 72.Participă în fiecare an la ziuamotocicliștilor, nu scapă nici oocazie. Și de vreo 10 ani de când AlinTodea, liderul lor, a avut ideea, seorganizează în fiecare a treiaduminică din iulie, parada motoci-cletelor de Epocă. Balul Doamnelor!Grupul lor, vreo treizeci de

motocicliști, are și un sediu, pestrada Coșbuc, unde se mai întâlnescseara și discută. Chestiuni tehnice șide distracție!

Anul acesta Ron le-a tăiatrăsuflarea. „Este atât de cura-

jos! Să ai un motor ca al luiși să pleci la drum atât de

lung trebuie să fii tarede tot!”, crede Ilie.

Pe umeri își poartăbăiatul, pe

Andrei. Și

lui îi plac motoarele, stă tot timpullângă motocicletă.

Poate vă surprinde, dar în Turdaeste un microb al motocicletelor,care bântuie de ani buni, poate chiarde pe vremea comunismului. „Și laEuropa Liberă s-a vorbit despre noi”,spune Kepes Antal, aparent unvânzător de miere de albine, în reali-tate un colecționar de motoare,împătimit al lor. Are mai multe acasă,a avut o Jawa „în vremurile bune”,acum are trei, între care un Hoinar…Hoinarul este prima motocicletăromânescă liberă de după cădereacomunismului. Domnul Antal arerețineri însă față de motoarele puter-nice: „Te distrug, sunt moarte curată!Am mers cu așa ceva, îți smulg

mâinile pur și simplu, așa deputernice sunt! Te doareinima, îți dau palpitații! Iardrumurile noastre sunt nesi -gure, avem cei mai necivilizațișoferi! Mai ales cei de tir! Sebagă în tine, te împing pînă lamarginea drumului, teomoară!”

Adalbert vine la restaurant,dar se oprește să mai tragă unochi spre Effie. O studiază cuatenție și ne mărturisește căare și el acasă o KawasakiNinja, ceva special. „Aici, lanoi, în Turda e o modă cu mo-tocicletele, așa s-a pomenit,din generație în generație! Decopil mă jucam cu ele!”

Chiar și Angela, careservește cafeaua de dimineațăpentru motocicliștii care auvenit să-l vadă pe Ron, spunecă fata ei are un prieten moto-

ciclist și Doamne, cât s-a speriat laînceput că s-o urca pe dihania aia și-opăți ceva! Dar încet-încet s-a obișnuit,acum nu i se mai pare nimic ciudat!„Cred că le vedeam așa pentru căscot un zgomot urât, dar motoci-cletele sunt și frumoase și urâte, la felca și stăpânii lor!” spune Angela. Iarbărbații se întorc surprinși spre ea: Iate uită ce spune femeia asta!

Ruxandra Hurezean, Andrada Lăutaru

– Transilvania Reporter

S-a născut în NouaZeelandă. I-ar plăcea ca şi motorul, dacă ar ajunge într-unmuzeu, să fie unul de acolo, dela el de acasă. Sentimentele dezbor, adrenalina oferită de motoarele puternice, mari îlatrag, însă rămâne fanul motoarelor de aceeaşi vârstă cu el.

Numele motorului este Effiepentru că seamănă, capronunție, cu FN. Printredestinaţiile din ţară unde vreasă ajungă, se numără Sibiu,Bucureşti, Piatra Neamţ.

”Când am ajuns în ţară amavut parte de cea maifrumoasă întâmpinare. Oamenipe care eu nu îi cunoşteam m-au primit cu zâmbete şipregătiţi. Eu nu îi cunoşteam,dar ei pe mine da.

Am primit chiar şi un steagpe care l-am pus pe ghidonulmotocicletei”.

“Din când în cândtrebuie să măopresc din scris şi

să folosesc ascuţitoarea. Astaînseamnă un pic de suferinţăpentru creion, dar până laurmă, va fi mai ascuţit. Deci,să ştii să suporţi uneledureri, pentru că ele te vorface mai bun”, spunea PaoloCoelho în Povestea Creionului.

Creionul a fost dintot-deauna folosit ca şi instrumentprincipal în dezvăluireaimaginaţiei omului. Cu aju-torul lui, artistul reuşeste sătranspună pe hârtie gândurile,emoţiile sau dorinţele sale,transmiţând astfel privitoruluidiferite trăiri şi stăriemoţionale.

La început creionul eraconfecţionat doar din grafit.Atingerea directă a grafituluifăcea ca cel ce-l folosea să aibăo conexiune directă între el şinatură. Am spus natură,deoarece creioanele se mai nu-meau şi “pietre de însemnare” .Ne putem imagina că aceastădenumire ar fi putut proveni şidin cauza faptului că lăsa urmeserioase pe mâinile celui ce-lfolosea sau doar pentru căproveneau din inima naturii.

Primele creioane erau defapt nişte bucăţi de grafit tăiatesub forma unor mici baghetecu colţuri drepte. Ulterior, s-aapelat la înfăşurarea lor însfoară, iar mai apoi s-au intro-dus în scobitori realizate dinlemn, făcându-se astfel o sepa-rare între mină şi mâna utiliza-torului. Datorită utilizării înmasă a acestui instrument,resursele naturale de grafit auînceput să se diminueze con-siderabil, şi aşa, spre sfârşitulsecolului al XVIII-lea, stocurilenaturale seepuizau, făcândastfel loc creionuluiconfecţionat dintr-unamestec de argilămoale şi pulbere degrafit carenecesita arderea în cuptor.

Creionul a suferitmodificări sem-nificative, fiindastfel într-un felsau altul şlefuit ca unsuflet încer-cat prin flacăra focului.

Natura este singuraformă reală si pură de expri-mare a unei opere de artă in-

contestabile. Ea a fost şi estepentru toţi artiştii unica sursăde inspiraţie şi nu numai,oferind artistului chiar şi unel-tele de care are nevoie in expri-marea sa. Natura, sau mai binezis Dumnezeu, este cel care neinspiră, uimindu-ne de fiecaredată prin complexitateacreației sale.

Artistul, de cele mai multeori, fiind inspirat de uniculCreator, ajunge să atingă ocotă a succesului atât de mare,încât uită cu uşurinţă de unde-ivine inspiraţia, încercând să re-nege sursa principală a succe-sului său, căutand şi bâjbâindaievea.

Creionu-n mână e tăcut Şi planşa încă este goală, Am început de mult să uit Natura ce mă înconjoară.

Încep din nou să exersez, Dorinţa-n mine acum zace, Linii strâmbe eu trasez Şi gândurile nu-mi dau pace.

De-ar fi viaţa un desen, M-aş strădui puţin mai tare Conturul să îl fac corect Si valoraţia mai încrezătoare.

Desenez şi apoi iar şterg, Încep să-mi pierd răbdarea, Foaia încep să o rulez Şi-o iau pe urmatoarea.

Creionu-n mână este altul Şi planşa bine conturată, Am început din nou să cred Ca viaţa este colorată.

“La creion nu este impor-tant lemnul sau forma luiexterioară, ci mina de grafit dininterior. Tot aşa, îngrijeşte-te de cese întâmplă înlăuntrul tău.”Paolo Coelho .

Ioana GEORGESCU

14 Cultura

De ceva vreme, m-a totfrământat următoareacuriozitate: cum se face

că o asemenea intrigă, un astfelde cumul de aventuri, nu au fosttraspuse într-un film?

Poate căutările mele au fost mi-nimaliste şi există un film bazatpe romanul lui Andre Gide, însăprobabil că a fost mediocru trans-pus de vreme ce „Pivniţele Vatica-nului” se pierd în umbrasimbolurilor browniene. În prin-cipiu, a fost vorba despre o lec-tură de viteză, şi nu maraton.După primele 30-50 de pagini,parcurse într-un ritm aşezat, în-trerupt, firul epic a luat parcă fociar cărţulia a devenit indispensa-bilă până la marele deznodământ,care, dacă tot veni vorba, m-a de-zamăgit în parte. Intriga: sub pre-

textul că Papa ar fi întemniţat demasoni şi un impostor i-ar ţinelocul, o încrengătură de escrociadună bani de la cei bogaţi, în nu-mele unei cruciade pentru elibe-rarea Sfântului Părinte.

Lafcadio Wluiki, personajul celmai bine evidenţiat în paginilecărţii, deşi nu are nimic de-a facecu Papa, cruciada ori masonii,deloc pios, dar nici hoţ, bastardde viţă nobilă născut în Bucureşti,este hărăzit de autor cu rolulcheie de a comite o crimă spon-tană, fără motiv, mobil sau logică,însă decisivă. Pentru acţiunea căr-ţii, pentru soarta cruciadei, pen-tru noi, cititorii, dar mai ales,pentru el însuşi. Poftim justifi-care:„-Nu ştiu… Nu părea fericit…Cum vrei să-ţi explic ce nu-mi potexplica mie însumi?”

Practic, nu ştiu câte personaje

din literatura universală au fostmenite să se purifice, să evoluezeîn mai bine, în urma unei crimecomise cu sânge rece. Pe Lafca-dio, însă, crima aceasta parcă l-aumanizat, l-a metamorfozat dintr-unulrău într-altul mai puţin rău.

Cartea te ţine în suspans pânăla ultima pagină, iar acţiunea setermină brusc, mai ceva ca unpod peste doar jumătate de apă.Cartea se vrea a fi o „şotie”, o sa-tiră scrisă cu umor fin, un haz denecazul societăţii şovăitoare  întrepolii liberului arbitru şi al Dum-nezeului dictat de biserică. Ce s-a-ntâmplat cu concetăţeanulLafcadio? Dacă s-a sinucis, predatsau convertit pe calea pioşeniei?Parafrazând autorul, „aici începeo nouă carte”.  Oricum ar fi, merită! Lectură plăcută!

Claudia NICHIȚELEA

Pivnițele Vaticanului– Andre Gide

CE MAI CITIM...

Inspirație

Sport15

Sezonul internaționalde fotbal în ediția1984-85 a fost unul

marcat de un număr departide într-o creștere sen-sibilă. Tocmai de aceeaF.R.F. a ales mai multeorașe din țară – Sibiu, Cisnădie, Brașov, Slobo-zia, C-lung Muscel – undeechipele naționale de ju-niori să poată fi văzute deo arie cât mai largă despectatori.

Echipa de juniori A2(sub 17 ani) a Românieiintrase în circuitul fotba-listic internațional dinanul 1969, 0-0 cu Iugosla-via la Karlovac pe 8 mai1969. Fusese conceputăca o echipă de perspec-tivă, urmând un programintens de jocuri în vedereaparticipării la competițiileîn sezonul viitor. Echipade juniori B1 (categoriade vârstă 16-17 ani) și-aînceput activitatea în1975, la un turneu organizat în Ungaria.

Desigur, cea mai mareperformanță a juniorilorromâni rămânea acel me-morabil Campionat Mon-dial din Australia (1981),atunci când generația luiRednic, Gabor, Costel Ilie,Viscreanu, Bolba sau Lasconi aduceau de la an-tipozi medalia de bronz!

La momentul verii1985, echipa națională dejuniori, sub conducereaantrenorului federal Ghe-orghe Ola, era angrenatăîn lupta calificării – grupaa 7-a – la turneul final alCampionatului European,fiind pe locul 2, la egali-tate de puncte cu Ceho-slovacia. Echipa Românieiînregistrase rezultatele: 1-0 cu Turcia, 0-2 cu Ceho-slovacia și 3-2 cu U.R.S.S.

Meciul programat laPetroșani de către F.R.F.urma să vină ca o

revanșă... amicală a acelui0-2 de la 1 mai, din Cehoslovacia.

Prunea, GicăPopescu,

Sabău și SorinGhițan!

AntrenorulGheorghe Olaconvocase pen-tru meciul de la Petroșani,ce urma să aibe loc pe 27iunie 1985, un lot de 21de jucători, printre careviitorii mari internaționaliPrunea, Gică Popescu,Neluțu Sabău dar și pe

portarul Jiului, SorinGhițan, un tânăr deaproape 17 ani (n. 3 oct.1968) și de 1,84 m! El,alături de Sulyok de la FCBaia Mare și Prunea de la

Dinamo formau corpul deportari ai naționalei de ju-niori ai României.

Meciul de la Petroșaniera socotit al 55-lea alnaționalei de juniori B1(sub 16 ani), startul fiind

socotit acel România –Cehoslovacia 1-1 din 13august 1975, la Sifok (Un-garia).

A fost un joc echilibratîn prima repriză, 0-0, darîn final, cehoslovacii, maibine dotați fizic – înechipă se afla și viitorulcelebru fundaș Pivarnik –au învins cu 2-1. În reprizasecundă a apărat și tânărulportar al Jiului, SorinGhițan.

”Aveam o echipă valoroasă”

”Îmi aduc aminte acelemomente – povesteșteportarul junior de atuncial Jiului, Sorin Ghițan -știu că a fost un momentdeosebit pentru fotbalulpetroșenean.

Stadionul arăta foartebine, fusese dat înfolosință abia de trei ani,tocmai de aceea F.R.F. l-adesemnat ca gazdă a aceluijoc. Eu mai fusesem la

lotul național de juniori în1984, în turnee cuU.R.S.S. și R. D. Germană,eram familiarizat cunaționala. Aveam o echipăvaloroasă, cu Nuță, Sabău,Gică Popescu, Prunea,Costăchescu, Stoicov,Cristi Pojar, Neagoe, toțiajunși ulterior cunoscuțiai divizionarei A și chiar înechipa națională de se-niori. Am fost încurajațitot timpul de public, deșiera în cursul săptămânii(n.n. joi, 27 iunie 1985)au venit vreo 5000 despectatori! Cehoslovaciaera o echipă puternică, i-am rezistat o repriză,apoi ne-au învins cu 2-1.

După meci fiecare a ple-cat de pe unde era. Oricum, a fost o întâlnire -eveniment, care până laora aceea nu a mai avutloc la acest nivel în ValeaJiului” a spus SorinGhițan.

Genu TUȚU

Singurul meci inter-țări în Valea JiuluiRomânia – Cehoslovacia, la Petroșani!

16 Program TV

LUNI8-10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00-11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00-12.00 – TransilvaniaCITYcu Dan Brie12.00-12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10-13.00 – ORA DE SĂNĂ-TATE (R)Cu Narcisa Chiorean13.00-14.00 – Domnule Pri-mar cu Marius Bența14.00-15.00 - ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00-15.10 - ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10-16.00 – POVESTILETRANSILVANIEI (R) cu SabinGherman16.00-17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00-18.45 – ȘTIRILE TRAN-SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00-21.00 – LA RAPORT cuRaul Chiș21.00-22.00 – FOTBAL LOOKcu Sergiu Penciu22.00-22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15-23.00 – PRESA DE LA ALA Z cu Sabin Gherman23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢIIcu Anda Cordoș 23.15-24.00- UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MARŢI8-10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00-11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00-12.00 – TransilvaniaCITY cu Dan Brie12.00-12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10-13.00 – FOTBAL LOOK (R)Cu Sergiu Penciu13.00-14.00 – Domnule Pri-mar cu Marius Bența14.00-15.00 - ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00-15.10 - ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10-16.00 – PROTEST (R) cuCatalin Berindean16.00-17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00-18.45 – ȘTIRILE TRAN-SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00-22.00 – LA RAPORT cuRaul Chiș22.00-22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15-23.00 – PRESA DE LA ALA Z cu Sabin Gherman23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢIIcu Anda Cordoș 23.15-24.00- UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MIERCURI8-10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00-11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00-12.00 – TransilvaniaCITY cu Dan Brie12.00-12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10-13.00 – TRANSEUROPA(R) cu Elena Stanciu13.00-14.00 – Domnule Pri-mar cu Marius Bența14.00-15.00 - ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00-15.10 - ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10-16.00 – POVESTILETRANSILVANIEI (R) cu SabinGherman16.00-17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00-18.45 – ȘTIRILE TRAN-SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00-22.00 – LA RAPORT cuRaul Chiș22.00-22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15-23.00 – PRESA DE LA ALA Z cu Sabin Gherman23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢIIcu Anda Cordoș 23.15-24.00- UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

JOI8-10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00-11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00-12.00 – TransilvaniaCITY cu Dan Brie12.00-12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10-13.00 – ORA DE SĂNĂTATE (R)Cu Narcisa Chiorean13.00-14.00 – Domnule Pri-mar cu Marius Bența14.00-15.00 - ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00-15.10 - ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10-16.00 – TRANSEUROPAcu Elena Stanciu16.00-17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00-18.45 – ȘTIRILE TRAN-SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00-21.00 – LA RAPORT cuRaul Chiș21.00-22.00 – FOTBAL LOOKcu Sergiu Penciu22.00-22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15-23.00 – PRESA DE LA ALA Z cu Sabin Gherman23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢIIcu Anda Cordoș 23.15-24.00- UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

VINERI8-10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00-11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00-12.00 – TransilvaniaCITY cu Dan Brie12.00-12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10-13.00 – FOTBAL LOOK (R)Cu Sergiu Penciu13.00-14.00 – Domnule Pri-mar cu Marius Bența14.00-15.00 - ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00-15.10 - ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10-16.00 – POVESTILETRANSILVANIEI (R) cu SabinGherman16.00-17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00-18.45 – ȘTIRILE TRAN-SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00-21.00 – SINTEZA SAP-TAMANII cu Dana Berinde21.00-21.30 – SPEED21.30 – PLAY IT cu MarianChinciusan22.00-22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15-23.00 – TRANSEUROPAcu Elena Stanciu23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢIIcu Anda Cordoș 23.15-24.00- UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

Programteleviziunea parâng

luni – vineri, ora 19.00 Știri TVPora 19.15 V.J. pe față și pe dos

Emisiuni:Luni, 19.30 – ARENA (realizator Genu Tuțu)Marți, ora 19.30 – ANALIZĂ FINALĂ (realizator A. Vlad)Miercuri, ora 19.30 – ARENA (realizator Genu Tuțu)20.30 – PUNCTE CARDINALE (realizator Genu Tuțu)Joi, 19.30 – OAMENI ȘI FAPTE (realizator Ștefan Nemecsek)Vineri, 19.30 – PUNCTE CARDINALE (realizator Genu Tuțu)

De luni până vineri, reluări, orele 9-11

Grila de programe

Aglomerația de te-leviziuni locale,naționale și pla-

netare, a dat la un mo-ment dat impresia căcineva ar putea să le și”acopere”, din punct devedere al producțiilorde pe ”sticlă”.

Și uite așa, au apărut,mai ales în plan local,televizioniști care nu și-au găsit locul de muncitîn altă parte, ș-atunci haiîn deal, ori hai în vale,nimeni nu ne stă în cale,că noi suntem telestari.Sau mai ales, telestar-lete. Nu-i de mirare că

deunăzi, un cioban depe Transalpina, drum derege, spunea despreniște unii de la tv-ul dinValea Jiului că au venit șiau întrebat despre ”rolultransumanței, disponi-bilizările din minerit”?!Mai bine ar fi întrebatdespre disponibilizăriledin oierit, că la câtăminte au fetele tv-iste...mergea ș-așa!

Și ca să-i dau ciobanu-lui dreptate deplină, am”selecționat” câtevaperle absolut superbedin ”zicerile” făcătorilorde text și cititoarelor deștiri din peisajul de sti-clă al Văii Jiului.

I-auziți colea:•”vizitatorii au putut

urmări o colecție de in-

signe”•”a avut loc un con-

curs în localitateaLonea”

•”ultima ispravă pozi-tivă a echipei Jiul a fosto victorie cu GloriaReșița”

•”no păi, io nu m-ampricepu` la asta cupeștele”

•”până pe data de 3iunie se vor organiza totfelul de manifestări”

Păi hai, fetelor, să ur-mărim colecția de in-signe, din localitateaLonea, ca o ultimă is-pravă pozitivă, că tot nune-am pricepu` la orga-nizarea a tot felul de ma-nifestări.

Dați-i cu spor c-avețiumor. Sticla suportăorice!

Omul de pe sticlacu Genu TUŢU

Castelul Bran, întreadevăr și legendă

Un loc fascinant, un loc cu povești și legende, un loc al peisajului și imaginii. Un loc ce a creat un mit în închipuirea multoroameni, dar de fapt, un loc având o istorie câtse poate de concretă, cu o cronologie clară, evidentă

În curând, la TV Parâng, emisiuni noi!

LIVE IS LIVE

LA LOCUL POTRIVITNu rata la TV Parâng!

Vineri, 27 iulie, ora 19.30PUNCTE CARDINALE

”Sticla” nu îți dăgirul că ești ”beton”

Publicitate 17

GARSONIERE:Garsonieră confort 1, zona

Hermes Bulevard, etaj 1,suprafață mare, gaz, standard,preţ 13 000 euro neg.

Garsonieră confort 1, etaj 2/4,Petroșani Nord-îmbunătățiri, gea-muri termopan, parchet, baiaamenajată, instalații noi, ușischimbate, poziționată pe mijloc,preț 10 000 euro.

Garsonieră zona PrimărieiPetroșani - la cheie, mobilată șiutilată, centrală termică,amenajări interioare, preț 55 000lei neg.

Garsonieră confort 1, etaj 2/4,bine întreținută, zonă liniștităPetroșani, poziționată la soare,preț 38 000 lei neg.

Garsonieră C.Mille,et.1/4,multiple amenajări șiîmbunătățiri,bucătărie mobilată,geamuri termopan, parchet lami-nat, baia amenajată, pereți izolați,instalații noi, preț 65 000 lei sauschimb cu apartament 2 camerezona centrală cu diferențădiscutabilă.

Garsonieră Unirii, parter, lastradă, poziționată pe mijloc,standard, preț 25 000 lei .

9. Garsonieră confort 1, Avia-torilor, la stradă, et.2/4, bineîntreținută, mobilată complet,parchet laminat, geamuri și bal-con închis în termopan, uși șiinstalații schimbate, preț 13 000euro neg.

10. Garsonieră confort 1,Aeroport, la strada Aviatorilor,mobilată, amenajări-geamuri ter-mopan, gresie și faianță, baiaamenajată, preț 34 000 lei sau înrate - 38 000 lei.

11. Garsonieră Aeroport - Avi-atorilor, la stradă, multipleamenajări interioare șiîmbunătățiri, centrală termică,geamuri termopan, - eventualmobilată - vând sau schimb cugarsonieră zona centru - Unirii,preț 60 000 lei neg.

12. Garsonieră Aeroport,blocurile noi, standard, bineîntreținută, preț 5 500 euro .

AP. 2 CAM:1. Apartament 2 camere, Dim-

itrov, etaj 2, standard, suprafațămare, geamuri termopan, boxă,zonă liniștită, preț 15 000 euro.

2. Apartament 2 camere, Avia-torilor, la stradă, dec, hol pătrat,etaj 3/4, amenajări interioare,bine întreținut preț

65 000 lei sau schimb cugarsonieră plus diferența.

3. Apartament 2 camere, Aero-port - zona Dacia, standard, etaj10, preț 20 000 lei.

4. Apartament 2 camere, etaj1- zona Hermes-Dragalina, stan-dard, bine întreținut, poziționat lasoare, baia mărită, parchet,

branșat termoficare, preț 70 000lei .

5. Apartament 2 camere,Unirii, etaj 2, mobilat, multipleamenajări interioare șiîmbunătățiri, totul nou, uși șiinstalații schimbate, geamuri șibalcon închis termopan, centralătermică, baia amenajată, foartebine întreţinut, preț 21 000 Eurosau 25 000 euro mobilat.

6. Apartament 2 camere, zonaParâng, etaj 1/4, amenajări șiîmbunătățiri, centrală termică,geamuri și balcon închis în ter-mopan, izolație exterioară, zonăfoarte liniștită sau schimb cuapartament 3-4 camere cudiferență discutabilă, preț 19 000euro neg..

7. Apartament 2 camere mobi-lat, Independenței, dec, etaj 1/4,amenajat, centrală termică, gea-muri termopan, parchet clasic șiparchet laminat în bucătărie șihol, baia amenjată, izolat termicinterior/exterior, preț 90 000 leineg.

8. Apartament 2 camere, zonaHermes-Bulevard, etaj 6, mobilatși utilat, centrală termică, geamuritermopan, gresie și faianță, 2 bal-coane și garaj zona Slătinioara,(teren proprietate, curent-380 V,apă, canal), preț 22 000 euro neg+5 000 euro garaj.

10. Apartament 2 camere,Dimitrov, standard, Aleea Flo-rilor, zonă liniștită, parter, preț 90000 lei neg.

11. Apartament 2 camere,Dimitrov, etaj 1/3, boxă, stan-dard, bine întreținut, poziționat lasoare și pe mijloc, preț 18 000euro neg.

12. Apartament 2 camere mo-bilat, zona Astral Petroșani, etaj4/10, suprafață mare,îmbunătățiri și amenajări inte-rioare, centrală termică,panoramă, preț 32 000 euro

13. Apartament 2 camere, etaj3/10, zona Hermes, standard,gaz, balcon 7 m, călduros, preț 75000 lei.

14. Apartament 2 camere,Piața Petroșani, etaj 1/4, stan-dard, la stradă, centrală termică,bine întreținut, preț

33 000 euro neg.. 15. Apartament 2 camere,

zona Piață-Poliție Petroșani, etaj7, amenajări interioare, uşi şiinstalaţii schimbate, centralătermică,geamuri termopan, bineîntreţinut , prêt 68 000 lei sauschimb cu garsonieră plusdiferenţa..

16 Apartament 2 camere, zonaPrimărie, parter la stradă, pretabillocuit sau sedii firme, birouri,cab-inete medicale,geamuri ter-mopan, uşă metal, standard, prêt20 000 euro neg..

17.Apartament 2 camere,Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4,la starda, geamuri termopan, 2focuri gaz, balcon închis, bineîntreţinut, prêt 65 000 lei.neg.

18.Apartament 2 camere,Constructorului, amenajări şiîmbunătăţiri, centrală termică,geamuri termopan, parchet lami-nat, poziţionat la soare/schimbcu apartament 3-4 camere plus

diferenţa discutabilă, prêt neg.19.Apartament 2 camere,

blocurile noi Aeroport, etaj 2/4,amenajări, bucătărie modificată,2focuri gaz, geamuri termopan,parchet laminat,uşi şi instalaţiischimbate, preţ 80 000 lei.

20.Apartament 2 camere,Independenţei, decomandat,zona deosebită, etaj 1/4,centralăterrmica, geamuri termopan,îmbunătăţiri, preţ 19 000 euroneg.

21 Apartament 2 camere, zonaPrimăriei Petroşani, etaj 3/4,mo-bilat şi utilat, bine întreţinut, par-chet laminat, poziţionat la soare şipe mijloc, 2 focuri gaz.,prêt 20000 euro.

AP. 3 CAM: 1.Apartament 3 camere, Aero-

port, blocurile noi, pretabil locuitsau sedii firme, suprafaţă mare,balcon bine întreţinut,preţ 15000 euro.

2.Apartament 3 camerePetroşani Nord, Bulevard,blocBCA, etaj 3/8, 2 bai-unaamenajată complet, poziţionat lasoare,suprafaţă mare, 2 focuri gaz,amenajări interioare,uşi şiinstalaţii schimbate,parchet lami-nat, geamuri termopan, balconînchis, preţ 150 000 lei neg.

3.Apartament 3 camere,Petroşani Nord, la stradă,amenajări şi îmbunătăţiri multi-ple, geamuri şi balcoane ter-mopan, centrală termică, etaj2/4/ schimb cu apartament 2camere cu diferenţă discutabilă,preţ 140 000 lei.

4. Apartament 3 camere, zonaMignon-Billa, suprafaţă mare,centrală termică, amenajări şiîmbunătăţiri, geamuri termopan,bine întreţinut(evantual mobilat,bine întreţinut, preţ 40 000 euro.

5.Apartament 3 camere, mobi-lat şi utilat Independenţei, deco-mandat, multiple amenajăriinterioare şi îmbunătăţiri,centralătermică, geamuri şi balcon închisîn termopan, uşi şi instalaţiischimbate, parchet laminat,baiaamenajată, preţ 18 000 euro.

6.Apartament 3 camere, Avia-torilor-Piata Dacia, etaj 3/4,centrală termică,bucătăriemare,balcon mare, poziţionat lasoare, bine întreţinut, preţ 70 000lei neg.

7 Apartament 3 camere,Petroşani Nord, zonaBulevard,etaj 1/4, standard, 2bal;coane, centrală termică, gea-muri termopan,bine întreţinut,prêt 35 000 euro neg.

8.Apartament 3 camere,pretabil locuit sau sedii firme,zona Piaţa Petrosani- AleeaPoporului, poziţionat pe mijloc,bine întreţinut, geamuri ter-mopan,centrală termică, gresie şifaianţă,uşi schimbate, parchetlaminat, preţ 125 000 lei- posibilrate.

9.Apartament 3 camere, Bule-vard-Petrosani Nord, etaj 3/4,multiple amenajări interioare,centrală termică, geamuri ter-mopan, parchet laminat, băi ame-najate, instalaţii schimbate,mobilat complet, vedere Bulevard

şi în spate, preţ 40 000 euro, posi-bil rate..

10Apartament 3 camere,blocurile noi Aeroport,decoman-dat, hol pătrat,central termică,geamuri termopan, bineîntreţinut, 2 balcoane, intalatieapă individuală, preţ 90 000 leineg.

11.Apartament 3 camere, zonaParâng, bloc cărămidă, poziţionatla soare,amenajări şimodificări,curat, luminos, gea-muri termopan, pardoseală şipereţi izolaţi, uşi şi intalatiischimbate,baia amenajată,centrală termică, mobilierbucătărie şi hol, preţ 90 000 lei.

12.Apartament 3 camere,Parâng,zonă liniştită, etaj 1/4,standard, centrală termică,, mobi-lat, bine întreţinut., prêt 80 000lei neg

13.Apartament 3 camere,Independenţei, decomandat,multiple amenajări interioare şiîmbunătăţiri,centrală termică,geamuri şi balcon închis în ter-mopan, uşi şi instalaţii schimbate,parchet laminat,baia amenajată,prêt 18 000 euro.

14.Apartament 3 camere,blocurile noi Aeroport, etaj 2/4,îmbunătăţiri şi amenajări inte-rioare,poziţionat la soare,bineîntreţinut, instalaţiischimbate(eventual mobilat),prêt 28 000 euro neg..

15.Apartament 3 camere,Petroşani Nord, parter înalt, blocfoarte călduros, centrală termicăproprie, balcon inchis-.beci, gea-muri termopan, parchet laminat,instalaţii noi, bine întreţinut, preţ100 000 lei.

16.Ap. 3 cam., PetroșaniNord-Zorilor, etaj 3/4, geamuritermopan, 2 focuri gaz, preț32.000 euro (eventual garaj lângăbloc preţ neg.

17. Ap. 3 cam., Independenței,decomandat, 2 balcoane,instalații noi, canalizare separată,zugrăvit, gresie și faianță, preț85.000 lei .

18. Apartament 3 camere şispaţiu comercial pentru orice felactivităţi, zona Piaţa Petroşani,lastradă, văd comercial foarte bun,geamuri termopan, modificări şiîmbunătăţiri multiple, preţ 150000 lei.

18. Ap. 3 cam., zona Bulevard,Petroșani Nord, poziție ideală -panoramă, centrală termică, gea-muri termopan, 2 bi, 2 balcoane,preț 25.000 euro.

AP.4 CAM: 1Apartament 4 camere, Dim-

itrov, suprafaţă mare, etaj 2/3,balcon, izolat termic, bineîntreţinut, geamuri termopan,centrală termică, zona şi scarăfoarte liniştite, poziţionat pe mi-jloc şi la soare, prêt 45 000 euro şigaraj 5000 euro.

2.Apartament 4 camere, PiaţaPetroşani, etaj 1/4,îmbunătăţiri,bucătărie mobilată,centrală termică,geamuri şi 1 bal-con închis în termopoan, par-chet,intalatii schimbate, foartebine întreţinut,prêt 35 000 euro..

3.Apartament 4 camere, PiaţaPetroşani, etaj 2/4, amenajări şi

îmbunătăţiri multiple, baie mărităşi modificată, centrală termică,geamuri termopan, uşi şi instalaţiischimbate,poziţionat pe mijloc şila soare, prêt 48 000 euro.

4.Apartament 4 camere, Uri-cani- Brazilor, etaj 1/4, deco-mandat, 2 balcoane, suprafaţămare, standard, prêt 10 000 euro.

5.Apartament 4 camere, zonaMignon- Billa, suprafaţă mare,standard, gaz, 2 balcoane, preţ 45000 euro / schimb cu 2 camereplus diferenţă discutabilă.

6.Apartament 4 camere,Petroşani Nord, zona CAR-REFOUR, etaj 3/4, foartecălduros, hol pătrat, centralătermică, 2 balcoane, prêt 44 000euro neg / schimb cu apartament2 camere plus diferenţadiscutabilă.

7.Vând/schimb cu apartament2 camere Petroşani ,zonacentrală, apartament 4 camere şigaraj în Iscroni, suprafaţă mare,etaj 2/4, bine întreţinut, parchet,gaz, geamuri termopan, uşi şiinstalaţii schimbate, 2 băi,2 bal-coane, bine întreţinut, preţ 80000 lei neg.

8 Apartament 4 camere, Aero-port blocurile noi, suprafaţămare-112 mp,panoramă,amenajări interioare şiîmbunătăţiri multiple, centralătermică,geamuri termopan, băiamenajate( una cu cadă ,unacabină duş), mobilat şi utilatcomple, preţ 32 000 euro neg.

10.Apartament 4 camere, PiaţaPetroşani, etaj 2/4, centralătermică, îmbunătăţiri şiamenajări, geamuri termopan,poziţionat la soare, preţ 150 000lei neg sau schimb cu apartament2 camere + diferenţă discutabilă.

12 Ap. 4 cam., Bulevard-zonaBancpost, îmbunătățiri, gresie șifaianță, uşi interioare schimbate,hol pătrat, modificări, geamuritermopan, instalații schimbate, 2focuri gaz, preţ 150 000 lei neg/schimb cu ap. 2 cam. plusdiferenţa.

TERENURI: 1.Teren Vulcan- Valea Unguru-

lui, 1100 mp, acces auto,posibilităţi multiple case,casevacanţe, construcţii, zonapitorească şi liniştită, apă,current,prêt 6000 euro

2.Teren zona industrialăLivezeni, intravilan, acces auto şicale ferată, suprafaţa 1300 mp,front stradal 50 m, utilităţi,posibilităţi multiple, prêt 30euro/mp neg.

3.Teren Vulcan- Valea Ungu-rului, 13 000 mp(eventual parce-lat), acces auto, posibilităţimultiple case,case vacanţe,construcţii hale, zonă pitoreascăşi liniştită, apă,current, prêt 7euro/mp neg.

4.Teren Livadia-intravilan-950mp, cu casă veche (casă şi anexelenecesită renovarecompletă),apă,curent,accesauto,stradă betonată, prêt 10 000euro.

5.Teren Cimpu lui Neag-Valeade Brazi, 6000 mp, intravilan,drept, acces auto,front stradal 200m, apă, curent + căsuţă veche

18 Publicitatelemn, zonă pitorească,panoramă,ideal construcţii case, casevacanţă, prêt 25 000 euro neg

6. Teren zona cabanei Rusu,intravilan, 600 mp, acces auto,utilităţi, prêt 12 000 euro.

7 . Casă mică cu 1cameră,bucătărie, hol, baie,cămară, mansardă, zona centrala-zona ISEMEX Petroşani,la stradă,acces auto, utilităţi, 200 mp curte,pomi fructiferi, zonă foarteliniştită, prêt 11 000 euro.

8.Teren + căsuţă vacanţămobilată şi utilată,, zonă pitore-asaca Lupeni, 1800 mp,drept,acte, ieşire indiviziune, posibilconstrucţii case,case vacanţă,acces auto,utilităţi, prêt 14 000euro neg.

9.Teren intravilan- Maleia,6000 mp drept, acces auto ,acte-iesire din indiviziune, curent,apă,prêt 25 euro/mp.

10. Teren intravilan -1000 mp,la drum Aninoasa, utilităţi,drept,posibil construcţii case,asigurare,acces auto, prêt 8 euro/mp neg.

11.Vând 3 ha teren extravilan,zonă Roşia, posibilităţi multiple,curent în apropiere, acces auto,prêt 3 euro/mp neg.

12.Teren intravilan 4000 mp,lasosea- Nucşoara, Valea Hategului,drept ,utilităţi, pretabil orice felde construcţii case,pensiuni, prêt10 euro/mp

13.Teren la intrarea înPetroşani - zona Daranesti-Pestera Bolii,posibilităţi multiple-contructii case,casevacanţă,pensiuni, suprafaţă 2300mp,apă curgătoare, o partedrept,o parte în pantă, acces auto,posibilităţi racordare,apă,curent,acte,ieşire din indiviziune, preţ 15euro/mp.

14.Teren Valea Ungurului -Vulcan, 3000 mp, acces auto,zonă pitorească, drept,apă curga-toere, pretabil construcţii case,case vacanţă, preţ 10 euro/mpneg sau 6500 mp- 6 euro/mpneg. .

CASE DE VACANȚĂ: 1.Teren Cimpu lui Neag-Valea

de Brazi, 6000 mp, intravilan,drept, acces auto,front stradal 200m, apă, curent + căsuţă vechelemn, zonă pitorească,panoramă,ideal construcţii case, casevacanţă, prêt 25 000 euro neg.

2.Casă vacanţă ptfamilie,mobilată şi utilată,Parâng,zona căsuţei din poveştiP+1, la parterliving,bucătărie,cameră,baie,scarăinterioară, etaj- cameră mare-30mp, teren concesionat 190 mp-posibilitate extindere, beci, accesauto, preţ 45 000 euro neg.

3.Casă vacanţă,zona Cimpu luiNeag-Cheile Buţii, ladrum,suprafaţă 120 mp, P+M,zidărie +lemn, 6 camere, 2 băi,bucătărie, debara, curteamenajată,grătar,600 mp teren,preţ 160 000 lei.

4.Casă vacanţă zona Rusu,suprafaţă construită 100 mp,P+E,la parter living şi bucătărie ,scarăinterioară, la etaj 2 dormitoare,balcon, mobilată şi utilată, accesauto, panoramă, preţ 42 000 euro.

5. Casă vacanţă Parâng, cota

1600, P+M, construcţie 2006-laparter-living,2 camere, 2băi,bucătărie, la mansarda-3camere matrimoniale şi 1 camerăcu 3 paturi,2 băi, living,terasă,mobilată şi utilată, preţ 110 000euro neg.

6.Casă vacanță, Parâng,construcție nouă, zona pârtiilor -teren concesionat, 55 mp,P+1+M (demisol - cameră,bucătărie dotată, baie serviciu,centrală termică, P – cameră +baie, et. - 2 cam. + baie, M -cameră), construcție BCA, preț130.000 euro neg.

7.Case de vacanță, în Strajă,primă cu P+E+M, la parterbucătărie, baie, la etaj 2 cam.,baie, la mansardă 1 cameră, sobe,dușumele, gresie și faianță, ușametalică la intrare, construcțiedin cărămidă, din anul 2002,acoperită cu țiglă, cea de-a douala roșu, preț total 60.000 euro.

8.Casă de vacanță în stațiuneaStrajă, P+E, cu 8 cam. - 27 locuricazare, 2 livinguri, bucătărie, băi,magazie de lemne, centrală pecombustibil solid, teren însuprafață de 130 mp, concesiunepe 49 de ani, construcție de lemnși piatră, din anul 2004, mobilatăși utilată, preț 150.000 euro neg.

SPAȚII COMERCIALE :1.Construcţii cu teren , zona

pitorească Vulcan, posibilităţimultiple- pretabil turism,casa,casă de vacanta-pensiune-activităţi agrement, , teren 6300mp, apă curgătoare, piscină,garaje , cramă , anexe, (construcţie pe 2 nivele, 7 camerecu baie şi terasă + casă separat,încălzire centrală) , amenajări şiîmbunătăţiri multiple casă şiteren, prêt 120 000 euro neg sauseparate neg..

2.Spaţiu comercial amenajat laparter de bloc, 70 mp, 2 intrăriexterioare, 1a stradă - zonacentrală Petrila, pretabil activităţicomerciae, sedii firme, cabinetemedica1e, preţ 22 000 euro neg.

3.Spaţiu comercial ultracen-tral,construcţie nouă - P+Epretabil activităţi comerciale,birouri,sedii firme, cabinete med-icale şi/sau locuit amenajat com-plet,gaz, centrală termică,locparcare.

4. Spaţiu comercial zona PiaţaPetroşani,amenajat la parter debloc, scări exterioare, pretabilactivităţi birouri, firme, cabinetemedicale, preţ 200 euro/lună.

5 Spaţiu comercial zona PiaţaPetroşani,pretabilactivitati com-erciale de orice fel,depozite,suprafta 67 mp, vitrină,grup sanitar, acces auto,curent tri-fazic, preţ 12 euro/mp neg.

6. Casă pretabil spaţii comer-ciale, sedii firmă sau locuit înzona ultracentrală Petroşani, 400mp teren, 2 camere, bucătărie,baie,hol, gaz, centrală termică,preţ 75 000 euro neg.

7.Spaţiu comercialamenajat,Petroşani Nord,suprafaţa 170 mp (eventual com-partimentat),grupuri sanitare,acces auto, la stradă, pretabilactivităţicomerciale,depozite,sedii firme,

cabinete pentru vânzare sauînchiriere.

8.Spaţiu comercial, Aeroportblocurile noi- zona NicusorGociu, multiple amenajări inte-rioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări,pretabil l sedii firme,cabinetemedicale,birouri, preţ 10 000euro.

9 Spaţiu pentru chirie sau vân-zare Petroşani, 125 mp, 3+1încăperi, acces auto, curent,posi-bilitate mansardare, pentru de-pozite, producţie etc.,preţ 100000 lei sau 200 euro/lună.

10 Spațiu comercial zona Spi-tal Petroșani, suprafață 80 mp,pretabil birou, cabinet medical, 3încăperi, baie, gresie, geamuri ter-mopan, preț 25.000 euro.

11 Spaţiu comercial,Aeroport-Aviatorilor, zona pieţei mici, lastradă, amenajat la parter debloc,preatbil orice fel activitate,geamuri termopan, 2 încăperi cugresie,grup sanitar, scarăexterioară, preţ 25 000 euro negsau 250 euro/lună.

12 Hală în zona Iscroni, lașosea, utilități, acces auto,suprafață 1500 și 400 mp, anexe,curte, teren proprietate – aprox.4000 mp, preţ neg.

13 .Spațiu pentru vânzare, înVulcan, zonă centrală-M.Viteazu,suprafața de 80 mp,vitrină 10m,scări exterioare și interioare, gaz,CT, pardoseală granit,pretabilactivităţi diverse, preț 55.000euro neg.

CASE : 1.Construcţii cu teren , zonă

pitorească Vulcan, posibilităţimultiple- pretabil turism,casă,casă de vacanta-pensiune-activităţi agrement, , teren 6300mp, apă curgătoare, piscină,garaje , cramă , anexe, (construcţie pe 2 nivele, 7 camerecu baie şi terasă + casă separat,încălzire centrală) , amenajări şiîmbunătăţiri multiple casă şiteren, prêt 120 000 euro neg sauseparate neg..

2.Casă mică cu 1cameră,bucătărie, hol, baie,cămară, mansardă, zonă centrala-zona ISEMEX Petroşani,la stradă,acces auto, utilităţi, 200 mp curte,pomi fructiferi, zonă foarteliniştită, prêt 11 000 euro.

3.Casă veche cu teren Livadia-intravilan-950 mp, (casă şi anex-ele necesită renovarecompletă),apă,curent,accesauto,stradă betonată, prêt 10 000euro.

4Casa în Ponor- Pui, 3 camere,cămară,hol, dincărămidă,acoperită cu ţiglă,anexe,şură cu 2 grjduri, curte 720mp, acces auto, prêt 140 000 leineg..

5. Casă cu 1000 mp teren înUricani, 4 camere,bucătărie,baie,2 holuri,2 intrări +3 holde teren agricol, acces auto,prêt 30 000 euro neg.

6.Casă zonă centrală, pretabillocuit sau activităţicomerciale,birouri firme,cabinetemedicale,la starada, acces auto,2camere, hol mare, bucătărie,pivniţă, încălzire centrală, preţ 43000 euro neg.

7. Căsuţă tip vila- P+1 9(2case), Viitorului, 2 garaje, curteamenajată, zonă liniştită,amenajări, geamuri termopan,preţ 45 000 euro neg

8. Casă cu 800 mp teren,drept, zonă retrasă şi liniştităPetroşani,pretabi activităţi tur-ism, pensiune sau locuit, 6camere, 2 băi, bucătărie, beci,fântână în curte şi apă curentă,garaj, acces auto, preţ 50 000 euroneg.

9. Casă pretabil spaţii comer-ciale, sedii firmă sau locuit înzonă ultracentrală Petroşani, 400mp teren, 2 camere, bucătărie,baie,hol, gaz, centrală termică,preţ 85 000 euro neg.

10. Vilă zona Maleia,mobilatăşi utilată, construcţie nouă,dincărămidă, suprafaţă construiră350 mp, 120 mp amprentă sol,parter- living,hol,bucătărie,baie,etaj - 3 dormi-toare, baie, mansardă nefinisată,amenajări şi îmbunătăţiri multi-ple, izolată termic, acces auto,centrală termică combustibilsolid,fosă septică, curent 380 V, 2beciuri, cramă, anexe, preţ 125000 euro neg.

11.Casă zonă centrală,Petroşani Nord, construcţienouă, mobilată şi utilată complet,totul nou, impecabil, multipleamenajări interioare,parter- liv-ing, bucătărie,baie,debara, scarăinterioara- la etaj-3dormitoare,baie,dresing, balconmare, curte amenajată, acces auto,garaj, preţ neg.

12.Casă zonă colonie formatădin 2 corpuri- 3 camere,bucătărie, baie + 3 camere,bucătărie,baie,garaj,curte 80 mp,anexe, acces auto, centralătermică pe combustibil solid,amenajări interioare preţ 43 000euro neg

13. Casă liniştită PetroşaniP+M, acces auto, 2 intrări, 800mp teren, 7 camere, bucătărie lademisol, mansarada amenajată(un apartament separat), garaj,centrală termică combustibilsolid, amenajări, geamuri ter-mopan, parchet, ţiglăschimbată,acces auto 2 străzi, prêt85 000 euro neg.

14 Casă veche cu 400 mpteren drept-(posibil construcţienouă)în zonă centrală şi liniştităPetroşani, acces auto,canalizare,utilităţi,preţ 20 000 euro.

15 Casă zonă centrală Pet-rosani-Bulevard, pretabil locuitsau spaţiu comercial, suprafaţăconstr 80 mp,2 camere, bucătărie,baie,hol,boxă,pivniţă, centralătermică gaz, curte 164 mp, accesauto uşor, preţ 55 000 euro neg.

17 Casă zonă liniştităPetroşani, P+1, 4 cam., living,bucătărie, baie, cu scarăinterioară, terasă mare,panoramă, 1400 mp teren,centrală termică, anexe, zonăfoarte liniștită Petroșani, preț280.000 lei neg. .

SCHIMBURI:Schimb casă la ţară cu 4800

mp teren,Gorj - zona Cărbuneşti- 3 camere, bucătărie, anexe, apă,gaz,fântâna în curte, la starada cuapartament în Petroşani sau vând

35 000 lei.Schimb garsonieră Petroşani

Nord , etaj ¼, multipleîmbunătăţiri şi amenajări cuapartament 3 camere PetroşaniNord cu diferenţa discutabilă.

Schimb apartament 3camerePetrosani Nord, zonaENEL, etaj 2/4, centralătermică,geamuri termopan,îmbunătăţiri cu apartament 2camere Aeroport blocurile noisau garsonieră zonă centrală plusdiferenţă.

Schimb casă zonă liniştităPetroşani, 2 camere, bucatrie, hol,anexe, terasă, centrală termică pecombustibil solid, 260 mp curte,canalizare, renovată, amenajăriinterioare, geamuri termopan, uşişi instalaţii schimbate, baiaamenajată, cu apartament 2camere central + diferenţa sauvând preţ 180 000 lei neg

Schimb cu apartament 2camere Petroşani Nord, cudiferenţa discutabila- casăPetroşani Nord, P+ E, la parter-living, bucătărie, 2 camere, 2 băi,scară interioară, la etaj- 2 camere,baie, debara, 2 terase (1 închisă),2300 mp teren, curte amenajată,centrală termică, garaj, sală sport,anexe, acces auto.sau vând preţ110 000 euro neg..

Schimb cu garsonierăPetroşani sau vând terenpt.construcţii case, case devacanţă,intravilan, 3300 mp,zona Haţeg, sat Onciuc- drept,front stradal-12 m, acces auto laşosea, ieşire la lac,proiect, curent,acte,ieşire din indiviziune, preţ 15000 euro.

Schimb/ vând apartament 2camere cu apartament 4 camere +diferenţa discutabilă - PetroşaniNord, Bulevard, etaj 2/4, mobilatşi utilat sau nemobilat, amenjarişi îmbunătăţiri multiple ,totul im-pecabil, prêt neg

CHIRII:1Apartament 3 camere, Pet-

rosanmi Nord, Bulevard, sauPiaţă –Aleea poporului mobilat şiutilat, centrală termică, geamuritermopan, curat, bine întreţinut,preţ 200 euro/lună+garanţie neg

3.Apartament 3 camere, PiaţaPetroşani, posibil locuit sau sediifirme,geamuri termopan,parchetlaminat, gresie şi faianţă, 2 bai-una amenajată, preţ 200euro/lună +garanţie..

4.Apartament 2 camere,Independenţei, mobilat şi utilat,centrală termică, geamuri ter-mopan, zonă foarte liniştită,amenajări şi îmbunătăţiri multi-ple, preţ 200 euro/lună +garanţie.

6..Apartament 3 camere, zonaPrimărie Petroşani, parter lastradă, pretabil locuit sau sediifirmă, amenajări şi îmbunătăţiri,parţial mobilat, preţ 250euro/lună +garanţie.

7.Apartament 2 camere,zonaParang- Oituz, etaj 3,mobilat,bine întreţinut, centrală termică,preţ 500 lei/lună+garanţie.

8.Casă – curte, zonăultracentrală Petroşani,la stradă,acces auto, pentru locuit sau sediifirme, depozite, spaţii comer-ciale,preţ 300 euro/lună

Diverse 19

Redactor șef:Anamaria NEDELCOFF

0726191341

Redacția:Claudia NICHIȚELEA

Mircea NISTORGenu TUȚU

Ana Maria ZILAIIoana GEORGESCU

Website:www.tivj.ro

e-mail:transilvaniaimpactvj@gmail.com

Adresa:Str. Avram Iancu, bl. 12,

Petroșani, jud. Hunedoara

Desktop publishing:Romwald CHEZU

Publicație editată de SC MEDIA SS

VALEA JIULUI SRL

ISSN: 2285 – 3839

Tipărită laPRODCOM Tg. Jiu

Săptămâna aceasta va dapeste tine melancolia. Nuo lăsa să te cuprindă.

Dacă vrei ca starea ta de spirit săfie perfectă, amintește-ți devacanță. Săptămâna aceasta poți săte gândești să-ți schimbi slujba.

Vei fi în formă de zilemari săptămâna aceasta.Toate problemele și

neînțelegerile se vor rezolva de lasine, fără vreun efort din partea ta.O mai veche dorință secretă se vaîndeplini în viitorul apropiat.

Încearcă să fii foarteatent la serviciu. Ar fi maibine să te abții de la noi

acțiuni. În relațiile de afaceri tre-buie să te ghidezi după bunul simțși intuiție (dacă nu intră în conflictunul cu celălalt).

Săptămâna aceasta îți vaaduce schimbări la loculde muncă, ceea ce poate

însemna pentru tine un succes im-portant. Este necesar să nu uiți cămodestia îl face pe om mai bun șimai puțin vulnerabil.

Este timpul să-ți rezolviproblemele pe care le-aitot amânat. Ar fi bine să

nu mai aduni o mulțime de pro-bleme care să te preseze. Altfel, tevei transforma într-un vas plin deprobleme nerezolvate.

Săptămâna asta îți ceremaxim de efort și încor-dare. Nu uita de îndatori-

rile profesionale, dă atenție celuimai mic amănunt. Șeful va pune laîncercare zelul tău, dar va fi un fe-nomen temporar.

Săptămâna aceasta va fifavorabilă pentru diverseafaceri și pentru rezolva-

rea oricăror posibile probleme.Toată lumea se poartă drăguț cutine, iar dacă ai nevoie de ajutor, fiisigur că îl vei primi.

Munca în colectiv va daroade până la sfârșitulsăptămânii acesteia, iar tu

vei fi în stare să găsești ajutor șiînțelegere mai ușor. Poți deveni(sau dacă vrei și în mod legal) unlider ”fără forme”.

S-ar putea să ai pro-bleme la serviciu dincauza instabilității

emoționale. Fii mai discret înrelațiile cu prietenii și colegii. Ori-cum, încearcă să eviți extremele.Vei lua lucrurile mult mai ușor.

Săptămâna asta va fiplină de conflicte și neca-zuri. Încearcă să eviți o ju-

decată prea aspră asupra relațiilortale, așa nu îți vei irosi forțele învan. Situația îți cere o cât mai mareprecizie la locul de muncă.

Săptămâna asta este fa-vorabilă schimbărilor înplan profesional. Încearcă

să fii mai sensibil. Trebuie săînțelegi situația din domeniul afa-cerilor în detaliu. Privește lucruriledin perspectiva realistică.

Minim de muncă șimaxim de odihnă –acesta ar fi motto-ul săp-

tămânii. Angajează-te să faci cevacare nu cere prea mult efort inte-lectual. Nu te încărca cu activitățimonotone și nu-ți asuma riscuri.

HOROSCOP 21-28 Iulie

20 Advertorial

Sâmbătă, 11 august,hunedorenii iubitori aicompetițiilor de aler-

gare montană sunt așteptațisă participe la edițiainaugurală a maratonuluiCindrel – ÎnAlergare, care vaavea loc la Sibiu.

Până în prezent, pe lista deînscrieri, pe lângă cei peste 100de alergători din toată țara, s-au trecut șapte hunedoreni,însă organizatorii competițieisperă ca numărul acestora săcrească, odată cu apropiereazilei de 11 august.

”Cu toate că acest tip decompetiție montană are oprezență relativ modestă laSibiu, comparativ cu scena în-trecerilor de profil din țară,anul acesta mizăm pe unadevărat reviriment pe planlocal și nu numai a acestui di-ficil, dar în același timp minunat sport montan”, a de-clarat, pentru TransilvaniaImpact, Ioan Bebeleșea, orga-

nizatorul concursului.

Ce oferă Cindrel – ÎnAler-gare amatorilor de alergaremontană?

”Am reușit să închegăm untraseu mai mult decât intere-sant pentru maratonul dinacest an. Pe lângă faptul cămunții Făgăraș, Cozia, Lotru,Șureanu, Parâng, Retezat șiApuseni sunt incluși în pa-chetul panoramic și coloristical locației, punctul de maximinteres și anticipație pentruconcurenți va fi reprezentat decătre ascensiune spre vârfulCindrel, la altitudinea de2.244 de metri. O urcare durăși nemiloasă direct princăldarea lacului glaciarIezărul Mare, care cu siguranțăva avea un cuvânt importantde spus în decidereacâștigătorului acestei ediții in-augurale”, precizează IoanBebeleșea.

Organizatorii s-au gândit și la

un traseu pentru cei care încănu se simt pregătiți să lupte cumuntele pe o distanță de 44 dekm, la maraton, preferând semi-maratonul.

”Pentru semi-maratoniștiam pregătit un traseu mai com-primat, dar la fel de inreresant,având punctul de start și desosire comun cu cel al mara-tonului, și anume stațiuneaturistică Păltiniș. Chiar dacănu la fel de dur… cu siguranțăsatisfacția încheierii unei astfelde întreceri merită împărtășităși premiată de către noi”, maispune Ioan Bebeleșea.

Date tehnice

Maraton Cindrel - ÎnAler-gare este o competiţie sportivăde alergare montană organizatăde Asociația PeDale Sibiu.Competiţia are două probe deconcurs:

- proba de maraton, cu o lun-gime totală a traseului de apro-

ximativ 40 km

- proba desemi-maraton, cuo lungime totală atraseului de apro-ximativ 20 km.

Ambele traseese desfăşoară pedrumuri publice,drumuri fore-stiere, poteci tu-ristice marcate,poteci de muntenemarcate şi vorfi semnalizate co-respunzător decătre organiza-tori. Startul şi so-sirea vor fi înStaţiunea Păltinișdin Munții Cin-drel, județul Sibiu

Participare:

Atât la mara-ton, cât şi la semi-maraton potparticipa persoa-nele care au îm-

plinit vârsta de 16 ani şi suntapte de efort susţinut din punctde vedere medical. Minorii vorputea participa numai dacă facdovada scrisă a acordului părin-ţilor (dovadă legalizată de cătreun notar public).

Categorii de concurs:

Atât la maraton cît și la semi-maraton vor fi următoarele ca-tegorii de concurs:

Feminin:

General Feminin(Open)

16 – 29 ani

30 – 39 ani

40+

Masculin

General Masculin(Open)

16 – 29 ani

30 – 39 ani

40+

Vor fi premiate doar catego-riile pentru care există minim 5concurenţi. Dacă la o categoriese înscriu mai puţin de 5 concu-renţi, aceasta va fi comasată cucategoria precedentă.

Cronometrarea

Cronometrarea se va face lasecundă, de către arbitrii aflaţiîn punctele de control. Va fi de-clarat câştigător cel care vaajunge în cel maiscurt timp la punc-tul de Sosire dupăparcurgerea inte-grală a traseuluipentru proba lacare participă.

Echipament:

Co n c u r e n t u lare obligaţia de apurta numărul deconcurs într-unmod vizibil, pe faţatricoului, pe toatădurata concursu-lui.

Echipamentul recomandatde către organizatori cuprinde,dar nu se limintează la:

- pantofi de alergare montană

- haină de ploaie

- bidon de apă,

- căciulă sau bandană

În funcție de starea vremiiechipamentul poate deveniobligatoriu

Înscrierea în concurs şi vali-darea înscrierilor:

Înscrierea se face prin com-pletarea formularului de în-scriere de pe site-ulwww.inalergare.ro .

După completarea formula-rului, persoana înscrisă va primiun email de confirmare a în-scrierii. Atenţie: înscrierea de-vine activă numai dupăefectuarea dovezii achitării taxeide înscriere!

Fiecare înscris va trebui săachite o taxă de participare

în valoare de:

- 80 de RON dacă va fi achi-tată între 1 iulie şi 1 august

- 100 de RON, dacă va fiachitată după 1 august, inclusivla faţa locului în data de 10 -11august.

Anamaria NEDELCOFF

Cindrel în alergare– 11 august, Păltiniș