cvj nr. 417, vineri 26 iulie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 417

Vineri, 26 Iulie 2013

Soluþii pentrurestricþia de peDefileu. Deciziastã la CNADNR

R estricþia de pe DefileulJiului, încã în discuþie.

De când a fost restricþionatãcirculaþia pe Defileul Jiuluinervii ºoferilor sunt întinºila maximum.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 111-A1-A

24 de posturidesfiinþate la

PrimãriaPetroºani

24 de posturi vacante de la Primãria Petroºani

vor fi desfiinþate. În cursulzilei de joi, reprezentanþiiadministraþiei locale dinPetroºani au primit avizulde desfiinþare a posturilorvacante...

>>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Recompense pentrueroii de lângã noi

Veteranii derãzboi, cetãþeni

de onoare aijudeþului

Hunedoara

A u luptat cu arma înmânã acolo unde Þara

a avut nevoie de ei, au fostrãniþi, iar acum, în amurgulvieþii, a venit ºi rândul lor.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 4-A4-A

Cocioabe încentrul staþiunii

Parâng

C onstrucþii neterminate,ruine din lemn, câini ºi

maºini abandonate. Cu astaîntâmpinãm turiºtii ce vin înParâng...

>>>>>> PPAGINAAGINA 1616

Primarul cãlãtor, dar cu fricã de avion

P rimarul de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu, se gândeºte la vizita oficialã pe care arputea-o face în toamna aceasta în America la invitaþia Revistei Române pentru

Administraþie Publicã Localã din România. Pânã atunci, însã, el recunoaºte cã îi zboarãgândul ºi la câte-o vacanþã exoticã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Radare în Hunedoara

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.

A început schimbareapentru ªtiinþa

L ucrãrile de modernizare intreprinseanul acesta la baza sportivã ªiinþa

au fost recepþionate zilele acestea dereprezentanþii Universitãþii.

Însã, acum, specialiºtii din Dealul Institutuluilucreazã la accesarea unor fonduri europenepentru o altã parte a proiectului integrat dereabilitare ºi modernizare a acestui obiectiv.

“În momentul de faþã, o echipã de treioameni lucreazã la un proiectîn ideea de a câºtiga ungrant pentru a reabilitacealaltã parte a bazeisportive. De altfel, noimai dorim sã refacemºi partea de druminterior, caredeserveºte toate obiec-tivele bazei sportive ”, ne-a declarat Dacian Ciodaru,director administrativ la Universitatea Petroºani.

La acest moment încã nu se cunoaºte sumacare ar trebui accesatã pentru aceste lucrãri,însã, în privinþa proiectului de-abia recepþionat,valoarea a fost de 360.000 de lei, iar reparaþiileexecutate aici erau imperios necesare.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013 Actualitate 3

Controalela carneade mici

I nspectorii OPC împre-unã cu cei ai DSVSA

Hunedoara fac verificãri launitãþile de alimentaþiepublicã din zona Vãii Jiuluidupã ce au primit maimulte sesizãri de la con-sumatori. Aceºtia acuzauprobleme la carnea de micivândutã în unele magazine.

„Acþiunea este a inspectorilorOPC, dar ni s-a cerut partici-parea. Cunosc faptul cã a exis-tat o plângere, carnea de micinu era bunã de consum amînþeles. Noi am verificat uni-tatea de unde a fost cumpãrat

produsul, actele de provenienþãerau conforme, nu amdescoperit probleme pe linianoastrã. Rãmâne de vãzut cenereguli au gãsit colegii de laOPC. Cert este cã la unitateaincriminatã exista o problemãde atitudine din partea personalului”, a declarat ºefulCSVSA Petroºani, dr. OctavianPopescu. Potrivit acestuia, chiar dacã la controlul derulat înurma plângerii nu au fost gãsiteprobleme, unitatea va fi moni-torizatã la fel ca ºi restul

unitãþilor de alimentaþie publicãdin estul Vãii Jiului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

O femeie de 39din Petroºani,

care a golit genþileangajatelor unuisalon de înfru-museþare, a fostprinsã de poliþiºtiîn urma unei razii.Acþiunea poliþiºtilordin Petroºani s-adesfãºurat încartierele Aeroportºi Colonie, precumºi în zona Livezeni.

Astfel, a fost identificatã Eva N., de39 de ani, despre carepoliþiºtii spun cã cã, îndata de 23.07.2013,în timp ce se afla înincinta unui salon deînfrumuseþare pentru abeneficia de servicii demanichiurã, profitândde neatenþia anga-jatelor, a sustras dinpoºetele acestora sumade 100 euro ºi 200 lei.Femeia este cercetatãsub aspectul sãvârºiriiinfracþiunii de furt cali-ficat.

Totodatã, a fostdepistat ºi un bãiat de16 ani, din Petroºani,pentru care era emisã

de JudecãtoriaPetroºani sentinþapenalã prin care s-adispus internarea sa înCentrul de ReeducareBuziaº. Minorul a fostescortat ºi depus înCentrul de ReeducareBuziaº.

„Poliþiºtii BirourilorRutier ºi InvestigareaFraudelor au acþionatpe linia respectãriilegalitãþii transportu-lui de mãrfuri ºi persoane, fiind controlate peste 30 de autovehicule. În urma verificãrilorefectuate au fost aplicate 15 sancþiunicontravenþionale, învaloare totalã de6.760 lei; pentru

nerespectarea Codului,totodatã fiind reþinute2 permise de conduc-ere reþinute ºi 2 certifi-cate de înmatriculare.Poliþiºtii BirouluiOrdine Publicã au apli-cat 6 sancþiuni contra-venþionale pentru nere-

spectarea normelor deconvieþuire socialã, aordinii ºi liniºtii pub-lice”, au precizatreprezentanþii IPJHunedoara.

Totodatã, au fostdepistaþi doi bãrbaþicare se sustrãgeauurmãririi penale,respectiv Adrian V., de24 de ani, dinPetroºani, cercetat subaspectul sãvârºiriiinfracþiunilor deameninþare ºi loviri ºialte violenþe, ºi VasileL., de 31 de ani, dinPetroºani, cercetat subaspectul sãvârºiriiinfracþiunii de abuz deîncredere.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

„Pradã” bogatã în urma unei razii a poliþiºtilor din Petroºani

Moment emoþionant joi,în Sala de Marmurã aPrimãriei Petroºani, undecâteva zeci de veterani derãzboi din Valea Jiului ºiBãniþa au primit diplomelede “Cetãþean de Onoare” al municipiului Petroºani ºi un premiu de 200 de lei,înmânate de preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, Mircea Ioan

Moloþ. În total, în ValeaJiului sunt 52 de veterani,însã o parte a fost reprezen-tatã de copiii eroilor noºtri,iar alþii nu au putut venideloc ºi nici nu au avut pe cine trimite sã le ridicepremiul. Mircea Moloþrecunoaºte cã acest gest arfi trebuit sã vinã maidevreme, în urmã cu 10 anicând a preluat preºedinþia

CJ Hunedoara ºi când, cusiguranþã în judeþulHunedoara erau în viaþã mai mulþi decât cei 800 deveterani de acum. “Îmi parerãu cã nu l-am fãcut în urmãcu 10 ani ºi apoi sã-i sãrbã-torim în fiecare an, pentrucã aceºti oameni meritãrespectul nostru ºi mãcaratât putem sã facem pentruei, noi, autoritãþile publice,sã ne întâlnim cu ei, sã stãmde vorbã…. Datoritã lor ºi celor care au luptat încelelalte rãzboaie, noi astãzivorbim româneºte ºi suntemîn graniþele în care România este de multtimp”, a declarat preºedin-tele CJ Hunedoara. Acestas-a declarat emoþionat deîntâlnirea cu veteranii derãzboi, cãrora le-a înmânatdiplomele cu ochii în lacrimi. “Nu cred cã pot sãexprim în cuvinte ceea ceam simþit. Mi-au dat lacri-mile. Este un sentiment pecare îl trãieºti doar când îistrângi mâna ºi de apropiide faþa dânsului sã-I spui“La mulþi ani!”. Te gândeºticã aceºti oameni, în vremuride restriºte ºi jale, au întruntat cãlduri, ploi, viscol,zãpezi, fãrã niciun interes,cum se întâmplã astãzi”, amai spus preºedintele CJHunedoara.

De asemenea, primarulPetroºaniului, Tiberiu Iacob– Ridzi, care a gãzduitemoþionantul moment, le-amulþumit celor care ºi-auriscat viaþa pentru a apãragraniþele þãrii. “Acest gestsimbolic nu face altcevadecât sã arate recunoºtinþape care noi, generaþiile deastãzi trebuie sã o avem faþãde dumneavoastrã ºi faþã detoþi cei care au fãcut posibilca România sã existe astãziîn aceastã formã ºi au fãcut

acest lucru inclusiv prin sacrificiul suprem”, le-a spusIacob – Ridzi veteranilor.

S uflete vii întrupuri mãcinate

de suferinþeBucuroºi ºi emoþionaþi

deopotrivã cã meritele lorsunt recunoscute, veteraniide rãzboi din Valea Jiului auuitat pentru câteva momentede anii ºi suferinþele care letoarnã parcã plumb înpicioare ºi care le macinãtrupurile. Au uitat, poate, ºicã statul român le „recom-penseazã” rãnile cãpãtate pefronturile unde au luptat cufix 250 de lei, cât este pensia de veteran.

Oricum, nu se plângniciodatã ºi îi mulþumesc luiDumnezeu cã, la peste 90de ani cât au cei mai mulþi,încã sunt în viaþã. CornelPârv are 94 de ani. A venit la Primãria Petroºaniîmbrãcat în straie populare.Pentru el, ca ºi pentruceilalþi veterani, astãzi estesãrbãtoare. Deºi abia maimerge, nu se plânge.Singura grijã este dacã stãbine tricolorul, pe care ºi l-apus dupã gât. Nu mai vedebine ºi tare i-ar pãrea rãu sãnu fi aºezat cum trebuiedrapelul României, la careþine atât de mult. În mânãþine un buchet de flori, dinplastic, probabil cam de o

vârstã cu el, pe care ar vreasã le ofere, cu drag,preºedintele CJ Hunedoara,emoþionat de gestul acestuia.Vistian Balcan are tot 94 deani. A luptat în Caucaz,unde a fost rãnit. Nu a maiputut rãmâne pe front ºi s-aîntors în þarã, dar a rãmasalãturi de fraþii lui de eroism.Pentru sacrificiul sãu, statulromân îl recompenseazã cu250 de lei. Are însã pensiapentru limitã de vârstã, cãcia lucrat o viaþã întreagã, ºinici prin capo nu-i trece sãse plângã. Mai greu este cubãtrâneþea, dupã cum nespune Dumitru Alionesc:„Nu viaþa e grea, picioarelesunt grele”. A luptat pefrontul de Apus, pe cel deRãsãrit, iar la 93 de ani nuse dã bãtut. Iar pentruDumitru Vãduva, care a fostla Radna, Pãuliº sauSâmbãta, la ªcoala Militarã,cea mai apãsãtoare este sin-gurãtatea. Are 89 de ani ºi aavut doi fii. Unul a murit detânãr, iar cel de-al doilea,care are ºi el 60 de ani, e lasute de kilometri depãrtare.

Sunt poveºti de viaþã uimitoare, pe care braviinoºtri eroi le istorisesc cuinima deschisã. Pãcat cãprea puþini se mai apleacãasupra „istoriei vii”, care sestinge puþin câte puþini, cufiecare zi care trece.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 20134 Actualitate

Recompense pentru eroii de lângã noiVeteranii de rãzboi, cetãþeni de onoare ai judeþului HunedoaraA u luptat cu arma în mânã acolo unde Þara

a avut nevoie de ei, au fost rãniþi, iar acum,în amurgul vieþii, a venit ºi rândul lor. Împovãraþide bãtrâneþe ºi suferinþã ºi umiliþi de un sistemcare nu reuºeascã sã gãseascã decât o mânã debãnuþi pentru cei care ºi-au riscat viaþa pe front,veteranii de rãzboi din Valea Jiului au primit, joi, titlul de “Cetãþean de Onoare al judeþuluiHunedoara” ºi câte un premiu în bani.

Conducere nouãla mina ParoºeniC onducerea exploatãrii

miniere Paroºeni a fostînlocuitã începând cu data de 25iulie, dupã ce fostul director alunitãþii miniere, Aurel Anghel apreluat conducerea SocietãþiiNaþionale de Închideri de Mine.

Astfel, Cornel Hîrtop, ºef producþiela mina Paroºeni a fost numit directorîn cadrul aceleiaºi sucursale, iarConstantin Rãdulescu, ºef sector II producþie. A fost avansat în funcþia deinginer ºef producþie. Reamintim faptulcã, în urma protestului de sãptãmânatrecutã a minerilor care lucreazã launitãþile miniere ce aparþin de SNÎMValea Jiului, fostul director al societãþiiPetre Drãgoescu a fost demis dinfuncþie, iar în locul sãu a fost numitAurel Anghel, directorul mineiParoºeni. (Marius (Marius MITRACHE)MITRACHE)


ªi nu este vorba deoameni neºtiutori, fãrãviziune ºi documentare,ci de oameni care ºtiucu ce ”se mãnâncã”economia românescã.Pe anumite paliere alesondajului iniþiat deComisia Europeanã,românii sunt realiºti,dar nu pesimiºti.

Europa a aflat dinsondajul realizat lainiþiativa ComisieiEuropene cã optimis-mul românilor estedezarmant, deºi 90%dintre ei cred, acum, cã economia noastrã eun dezastru, dar suntconvinºi cã la anul vomevolua, aºteptãrile fiindca ale cetãþeniloreuropeni. Dar aceºtiasunt extrem de realiºti

în ce priveºte locul demuncã, sistemul sanitar,serviciile sociale în general.

Românii considerã,în proporþie de 90%,cã situaþia economieinaþionale este proastã,iar 31% se aºteaptã ca aceasta sã seînrãutãþeascã în urmãtoarele 12 luni,potrivit unui sondajEurobarometru realizatîn mai ºi publicat marþi,23 iulie, de ComisiaEuropeanã.

Doar 8% dinromâni considerã cãsituaþia economieinaþionale este unabunã, faþã de o mediede 26% în plan euro-pean privind aprecierilecetãþenilor europeni cu

privire la situaþiaeconomiilor din propri-ile lor þãri.

De asemenea, 72%din europeni cred cãeste proastã situaþiaeconomiei din propriilelor þãri.

În schimb, în pri-vinþa evoluþiei economi-ilor naþionale în urmã-torul an, românii auaºteptãri apropiate cucele ale restului cetãþenilor europeni.Un procent de 31% din români se aºteaptãca aceasta sã seînrãutãþeascã (faþã de

34% în plan european),44% cred cã va rãmânela fel (44% ºi mediaUE), iar numai 19%cred cã se vaîmbunãtãþi (18% mediaUE).

Totodatã, româniisunt mult mai puþinoptimiºti faþã de mediaeuropeanã în ceea cepriveºte propria lor situaþie financiarã ºi alocului de muncã. Unprocent de 58% dinromâni declarã, potrivitsondajului, cã au o situ-aþie financiarã proprienegativã (faþã de 35%

media UE), iar numai39% spun cã au o situaþie pozitivã (63%media europeanã).

Doar 29% dinromâni spun cã situaþiade la locul lor de muncãe pozitivã (faþã de 53%media UE), iar 44% oapreciazã ca fiind negativã (faþã de 30% media europeanã).

Pe de altã parte,românii se declarã maipreocupaþi de creºtereapreþurilor ºi de inflaþiedecât de ºomaj, în timpce în plan europeanraportul este invers.

Astfel, 33% din româniconsiderã ºomajul oproblemã importantã(faþã de 51% mediaUE), 44% au indicatsituaþia de crizã eco-nomicã (faþã de 33%media UE), iar 35%creºterea preþurilor (faþãde 20% media UE).

Românii sunt maiîngrijoraþi decâteuropenii ºi în ceea ce priveºte situaþia sistemului sanitar ºi acelorlalte forme de pro-tecþie socialã, 21%indicând aceastã problemã faþã de 11%media în rândul celorlalþi cetãþeni UE.

Sondajul a fost realizat pe un eºantionreprezentativ de 1.083de persoane dinRomânia, în perioada11-21 mai, eºantionuldin restul þãrilor UEfiind de 26.605 persoane.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Românii, preocupaþi de preþuri mai mult decât de ºomajS tai ºi te minunezi cât de frumoºi

sunt românii datoritã resurselor lorde optimism. Când zici cã-s terminaþi degreutãþi ºi sãrãcie, obosiþi de lupta pentrusupravieþuire, atunci speranþa lor este ºimai vie într-un viitor civilizat.

N emulþumiþide salariile

mici, de condiþiilede lucru, dar ºi demodul în care sunttrataþi angajaþii dinSãnãtate, mediciise pregãtesc deproteste.

Colegiul Judeþean alMedicilor Hunedoarava anunþa luni opiniapublicã despre calen-darul viitoarelor acþiuni

de protest ce vacuprinde ºi judeþulHunedoara. Medicii,dar ºi restul personalu-lui din sistemul med-ical, reclamã în princi-pal salariile mici,condiþiile de lucru, darºi modul în care sunttrataþi angajaþii din sis-temul sanitar. MediculDan Pereþianu,vicepreºedinteleCamerei Federative aMedicilor, a anunþat cãexistã o listã cu ºase

revendicãri. „În primulrând, ne dorim o recti-ficare bugetarã pozi-tivã. De asemenea,avem nevoie de 30 demilioane de euro pen-tru salarizareamedicilor rezidenþi,precum ºi ca în urmã-torii trei ani sã primim6% pentru Sãnãtate.Ne dorim ca spitalelesã rãmânã de utilitatepublicã, nu sã fie trans-formate în SRL-uri”, adeclarat sursa citatã.De asemenea, person-alul medical solicitãcreºterea salarizãriicelor din sistem, pen-tru care ar fi necesari20 de milioane deeuro, precum ºiscoaterea din categoriabugetarilor, cu pãs-trarea unei grile desalarizare minimalã, lacare sã se adauge

sporuri. Potrivit celorconvenite, în þarã voravea loc mitinguri,întâlniri, pichetãri lasediul Ministerului deFinanþe ºi al prefec-turilor, dacã reven-dicãrile lor nu vor fisoluþionate.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Monika BACIU

“Aºa cum Guvernuls-a angajat încã de laînceputul anului, a fostaprobatã în ºedinþa deguvern deblocareaposturilor didactice ºiscoaterea la concurs aposturilor didacticepentru învãþãmântulsuperior. Este opromisiune pe careGuvernul a fãcut-o ºio onoreazã ºi suntdestul de mulþumit defaptul cã putemanunþa începând cuziua de astãzi, vineri,publicarea înMonitorul Oficial aposturilor didactice.Practic, concursulpentru aceste posturia fost declanºat astãzi,odatã cu publicarea înMonitorul Oficial”, a

declarat ministrul dele-gat pentru ÎnvãþãmântSuperior, Cercetareªtiinþificã ºi DezvoltareTehnologicã, MihneaCostoiu.

La Universitatea dinPetroºani, în cursulacestui an universitarau fost scoase la con-curs 11 posturi pentrucadrele didactice.

”În primul semestrual anului univeritarcare le încheie acum,2012-2013, au fostscoase un numãr de11 posturi la concurs,a fost organizat con-cursul ºi au promovatcadre didactice de laFacultatea de Stinte ºirespectiv de la Mine ºiun singur post de laInginerie Mecanicã.Pentru anul universitarurmãtor s-a început

deja lucrul la statele defuncþii dar acest lucrudepinde ºi de modul încare se va derula ºiadmiterea în septem-brie pentru cãnumãrul de posturidepinde de numãrulde studenþi ºi de grupecare se vor forma pebaza acestora dar seare în vedere ºi posi-bilitarea de a se scoatecâteva posturi la con-curs. Lucrãm la modi-ficarea metodologieide evaluare a cadrelordidactice în vedereapromovãrii pentru cãºi la nivelnational au

fost câteva modificãriale standardelor mini-male în funcþie deposturi mai ales pen-tru postul de confer-enþiar ºi profesor uni-versitar unde sunt sta-bilite standarde min-ime la nivel naþional.Lucrãm la aceastãmetodologie ºi în sep-tembrie ea va fi defini-tivatã ºi va da posibili-tatea scoateri la con-curs a unor posturi”, adeclarat conf. Univ.Dr. Ec. Codruþa Dura,prorectorulUniversitãþii Petroºani.

Deocamdatã

reprezentanþiiUniversitãþii nu ºtiudacã existã un deficitde cadre didactice.Totul depinde denumãrul studenþilorcare vor începe noulan universitar din

toamnã.”Nu ºtiu dacã

putem vorbi de deficitde personal în vremece numãrul de studenþiscade. Pe aceastãtemã se va putea vorbimai larg în octombrieîn funcþie de situaþiaînscrierilor la masteratpentru cã la aceºtiaînscrierea va fi în sep-tembrie ºi atunci vomavea o imagine maiclarã asupra numãruluide studenþi pe carevom putea conta”, amai spus sursa citatã.

Concursul pentruocuparea posturilordidactice vacante dinînvãþãmântul superiors-a deschis vineri prinpublicarea înMonitorul Oficial aposturilor vacante.


Cadre didactice în funcþie de numãrul de studenþiÎ nceputul noului an universitar

va scoate la ivealã dacã existãsau nu deficit de cadre didactice. LaUniversitatea din Petroºani se punela punct o nouã metodologie privindorganizarea concursului pentru ocu-parea posturilor didactice.Deocamdatã nu se poate vorbi deun deficit de personal.

Medicii se pregãtesc de proteste

CarmenCOSMAN

Craniul a fost gãsitîn Jiul de Vest, înzona Minei LupeniSud, sau, mai precisla intersecþia ce facelegãtura dintre stradaVictoria cu DN 66 A

ºi barajul de pe RâulJiu de Vest, din zonaParoºeni.

“Am fost sesizat,printr-un apel la 112,cã în Râul Jiul de Vesta fost gãsit un craniuuman. Ancheta a fostpreluatã de procuroridin cadrul Parchetului

de pe lângã TribunalulHunedoara.

Craniul a fost sigi-lat ºi transportat laServiciul de MedicinãLegalã pentru experti-zare”, a declaratAdriana Voina,reprezentantul IPJ

Hunedoara.Procurorii urmeazã

sã stabileascã de undeprovine craniul, cuma ajuns el în Râul Jiuºi dacã este vorbadespre vreo faptã denaturã penalã.


LuizaANDRONACHE

Consiliul Local alOraºului Uricani aaprobat în luna Maiun proiect de hotãrâreprin care s-a aprobatalocarea sumei de2000 de euro ºi 2000de dolari pentru ple-carea în America aprimarului DãnuþBuhãescu ºi a vicepri-marului CorneliuBraia.

Conform ediluluiºef, aceste sume vor finecesare pentruachitarea transportuluicu avionul dinRomânia pânã înStatele Unite aleAmericii ºi înapoi, darºi pentru cazarea celordoi pe parcursul viziteicare va dura în jur de

10 zile. De fapt, intenþia

deplasãrii peste Oceanvine la invitaþiaRevistei Române pen-tru AdministraþiePublicã Localã dinRomânia, în colabo-rare cu alte adminis-traþii din mai multestate ale Americii,unde edilii noºtrii suntpoftiþi sã ia parte la unschimb de experienþãromâno-american.Edilul ºef de laUricani, a demarattoate procedurile învederea selectãrii, dar,acum, dupã cumspune ºi el, cum i-o finorocul.

“Aceasta va fiprima vizitã a adminis-traþiei locale Uricani înstrãinãtate din ultimeledouã mandate. Aºa, în

privat, am mai fostplecat, dar în staþiunimai ieftine. Dar,aceasta ar fi prima viz-itã în America ºi acumsã vedem dacã vom fiselectaþi ”, a declaratla postul Mondo TVDãnuþ Buhãescu, pri-marul OraºuluiUricani.

În viaþa de zi cu zi,însã, primaruluricãnean recunoaºtecã este amator devacanþe exotice, dartotodatã ieftine ºi cãmereu ar fi dispus sãvadã ceva nou.

“Pânã acum amfost în Tunisia ºi înEgipt. Acum, în Egipteste periculos sãmergi de vreo doi aniîncoace, iar în Tunisianu prea aº mai merge,cã am fost acolo acum

vreotrei ani.

În Europa nu am fostîn nicio staþiune. Ah,ba da, anul trecut înGrecia, cã este înEuropa, mi-amamintit”, a afirmatDãnuþ Buhãescu.

Acum, gândul lavacanþa, relaxare,undeva într-un locpeste hotare, îi camdã târcoale primaruluiDãnuþ Buhãescu.Însã, nu s-ar arunca laceva scump, ci pemãsura posibilitãþilor,cã doar e crizã… “ Sãºtii cã mã gândesc laasta. Am gãsit o ofer-tã într-o staþiune dinItalia cu 15 milioanelei vechi. Nu o sã vãvinã sã credeþi, darasa este. Acum sã vãddacã pot sã merg ”, adeclarat Buhãescu.

Dartoate ideile ºi

locurile care îi vinîn cap edilului suntparcã repede umbritede o teamã.. Teamade a zbura cu avionul!“ Am mers de câte oricu avionul, dar defiecare datã cândmerg la aeroport,parcã merg la cevarãu.

Am teama aceastade avion, recunosc.Nu ascund faptul cãnici nu sunt aºa nerãb-

dãtor ca vezi Doamnesã mi se dea repedeviza de America.Dacã am mers cuavionul în Londra,Egipt, unde faci douã,trei ore, am înþeles cã

pânã în StateleUnite drumul este

vreo 16 ore. Vã daþi seama, mi-e

teamã sã nu fiulegumã. Dar, am ziscã pânã la urmã m-aºrisca ”, a mai precizatDãnuº Buhãescu.

Tot din cauza aces-tei frici de a zbura,primarul de la Uricanispune cã nici nu aacceptat o invitaþiepentru a merge înChina, care era vala-bilã pentru luna aceas-ta.

Primarul cãlãtor, dar cu fricã de avion

P rimarul de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu, segândeºte la vizita oficialã pe care ar putea-o

face în toamna aceasta în America la invitaþiaRevistei Române pentru Administraþie Publicã Localãdin România. Pânã atunci, însã, el recunoaºte cã îizboarã gândul ºi la câte-o vacanþã exoticã.

Craniu uman, gãsit în apele JiuluiD escoperire macabrã în apele

Râului Jiu, unde un bãrbat agãsit un craniu uman. ªocat, acestaa sunat imediat la 112, iar anchetaa fost preluatã de procuroriiParchetului de pe lângã TribunalulHunedoara.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 20138 Actualitate Actualitate 9

Î n rãzboiul zgomotos dintre

Timiºoara ºi Deva,relatat ºi de CronicaVJ din 21 iulie, pen-tru sediul regional alDirecþiei regionale aAdministaþieiFinanciare, a pierdutDeva deºi proiectulde hotãrâre se afladeja în mapaGuvernului. Bãtãioºipânã în ultima clipã,timiºorenii au rãsturnat situaþia.Deva a primit totuºisediul Durecþieiregionale Antifraudã,la fel ca Gorjul pre-mierului Ponta.

Din rãzboiul pentru sediul Administraþiei Fiscaleregionale dintre Timiºoaraºi Deva, o bãtãlie acâºtigat-o Timiºoara printenacitate ºi unitate. Deºivicepremierul LiviuDragnea spunea cã nu arede gând sã devalizeze celelalte capitale de judeþdintr-o viitoare regiune,doar pentru cã localitãþilestabilite ca fiind reºedinþeregionale sunt puterniceeconomic ºi astfel sãpretindã totul, îndefavoarea judeþelor.

ªi cum Timiºoara, eTimiºoara, a luptat pânã lacapãt deºi proiectulhotãrârii de guvern exista,gata redactat în mapa pen-tru ºedinþa de Guvern din24 iulie, a rãsturnat situ-aþia în favoarea sa ºi a

câºtigat. A fãcut greve, aieºit în stradã cu sindicate,salariaþi ai finanþelor publice, primar ºi primãrieetc., toþi timiºorenii auºtiut ce vor ºi au ajunspânã la Bucureºti pentru a-ºi susþine cauza ºi au reuºit.

P onderea economicã

a contat, deci totBanat-i fruncea

Astfel, Guvernul a apro-bat ca sediile direcþiilorfinanþelor publice regionalesã fie la Cluj, Braºov,

Timiºoara, Craiova, Iaºi, Galaþi, Ploieºti ºiBucureºti. ”A fost o discuþie destul de aprinsãîn media ºi în teritoriu,decizia a fost adoptatãastãzi ºi toate cele optsedii ale DirecþiilorFinanþelor Publice

regionale ºi antifraudã aufost aprobate astãzi.Principiul a fost acela caAdministraþia FiscalãRegionalã sã fie în cel maimare oraº, care are celmai mare numãr de contribuabili ºi, sper sã nugreºesc, cred cã este vorbadespre: Cluj, Braºov,Timiºoara, Craiova, Iaºi,Ploieºti, Bucureºti” – aspus premierul VictorPonta în Briefing de presãsusþinut la finalul ºedinþeide Guvern.

“Stabilirea sediilorregionale s-a realizat pebaza deciziei Guvernului.Propunerile au fost înfavoarea municipiilor cupondere economicã semni-ficativã ºi în care nivelulrealizat al veniturilorbugetare ºi numãrul de

contribuabili sunt ridicate,cu luarea în considerare ºia criteriului geografic”, searatã ºi în comunicatulpublicat de MFP.

D eva, ca Gorjullui Ponta, a

primit sediul regionalal Direcþiei Antifraudã

Deva a pierdut în faþaTimiºoarei sediul viitoareiDirecþii Regionale aFinanþelor Publice, dar aprimit ceva la schimb. Estevorba despre viitorul sediuregional al DirecþieiAntifraudã. Hotãrârea afost luatã în ºedinþaGuvernului din 24 iulie,premierul Victor Pontaafirmând cã astfel de sediiregionale vor fi constituitela Constanþa, Suceava,Oradea, Alexandria,Târgu-Jiu, Deva, Sibiu ºiBucureºti.

”În ceea ce privesterealocarea resurselorumane, modelul de organi-zare creat permite redis-tribuirea personalului întrediversele structuri deadministrare fiscalã ºivamalã, în favoareadomeniilor deficitare (con-trol, tehnologia infor-maþiei, juridic, birourilevamale de frontierãexternã în UE), precum ºiintroducerea componentei

antifraudã. Aceasta dinurmã va beneficia, prinrealocarea posturilor, deresurse umane suficiente ºifoarte atent selectate pecriterii de profesionalism ºiintegritate, în aºa fel încâtsã înregistreze rezultatebune în prevenirea ºi com-baterea evaziunii ºi afraudei fiscale ºi vamale,cu consecinþe asupra

sumplimentãrii veniturilorcolectate la bugetul destat” – spune MinisterulFinanþelor Publice încomunicatul emis dupãºedinþa de Guvern.

M FP spune cãnumãrul de

posturi ocupate rãmân,nimeni nu pleacã

”Din punct de vedereorganizatoric este impor-

tant de menþionat faptul cãstructura de administrarefiscalã existentã la niveljudeþean nu se modificãsubstanþial, întrucât admi-nistraþia finanþelor publiceaflatã în municipiulreºedintã de judeþ va pre-lua o mare parte dinatribuþiile vechii direcþiigenerale a finantelor pu-blice judeþene. Mai mult,

deplasarea competentelorcãtre nivelul regional nueste insoþitã de delo-calizarea în totalitate a personalului.

Totodata, Guvernul aaprobat ca întreg procesulde reorganizare a ANAFsã se desfãºoare în limitanumãrului de posturi ocupate în prezent” – pre-cizeazã în comunicatul sãupe aceastã temã MinisterulFunanþelor Publice.

Atributiile direcþiilorgenerale regionale vor fide coordonare a adminis-tratiilor fiscale judeþene,preluâd doar funcþiilesuport necesaredesfãºurãrii activitãþiiadministraþiilor fiscalejudeþene, acestea din urmãdesfãºurandu-ºi activitateaîn aceleaºi locaþii, relaþiacu contribuabilii rãmânandneschimbatã.

De precizat cã restruc-turarea ANAF reprezintã oprecondiþie pentru imple-mentarea „Proiectului demodernizare a adminis-traþiei fiscale”, proiect pen-tru care s-a semnat unacord de împrumut cuBanca Mondialã in valoarede 70 de milioane deeuro, în data de 8 mai2013.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

24 de posturi vacante

de la PrimãriaPetroºani vor fidesfiinþate. În cursul zilei dejoi, reprezentanþiiadministraþieilocale dinPetroºani au pri-mit avizul de desfi-inþare a posturilorvacante rãmaseneocupate în bazavechii ordonanþede Guvern careprevedea faptul cãla ºapte oameniplecaþi se puteaangaja unul.

Astfel, în urmadeciziei 24 de posturidin cadrul adminis-traþiei vor fi desfi-inþate, însã acest lucrunu înseamnã cã se vorputea face ºi angajãri.

”Conform preved-erilor Ordonanþei deUrgenþã77/2013 amfost nevoiþi sãreorganizãmaparatul de spe-cialitate al pri-marului municipi-ului Petroºani ºial serviciilor publice subordo-nate Consiliuluiºi domnului pri-mar în sensul cã

vom desfiinþa 24 deposturi vacante. Suntexceptate de laprevederile ordonanþeiServiciul Public Localde Asistenþã Socialã,Poliþia Localã ºiServiciul Public pentruEvidenþa Populaþieicare include ºi compartimentul destare civilã. În acestmoment colega de lacompartimentul

Personal este laBucureºti, mi-a comunicat cã am primit avizulAgenþiei Naþionale aFuncþionarilor Publicipe modificãrile fãcuteaºa cã zilele urmã-toare pânã la 1 augustvom intra în ConsiliulLocal cu noua organigramã, cu nouastructurã”, a declaratsecretarul PrimãrieiPetroºani, Adrian Negoe.

Ordonanþa deUrgenþã care prevedereorganizarea sistemului de stat nuaduce lucruri bune.Angajãrile depind înmod direct de Guvern,care prin organismelespecializate va aprobasau nu o posibilãangajare în sistemul

public. Mai mult, prinordonanþa aprobatã înºedinþa de Guvern dinaceastã sãptãmânã aufost desfiinþate posturivacante care erauabsolut necesare pen-tru buna funcþionare.

”Ne afecteazã pen-tru cã am fost nevoiþisã desfiinþãm ºi douãposturi de consilierjuridic, unul de laServiciul de ExecutãriSilite de la Taxe ºiImpozite, unde am fiavut mare nevoie deun om pentru cã, în ceea ce priveºteconsilierea juridicã înacest moment seocupã juristele de labiroul Juridic care audestule procese, deasemenea am fostnevoiþi sã desfiinþãm10 posturi de munci-

tori de la SPADPP decare am fi avut nevoiela salubritate. Neafecteazã, dar legea elege, nu o comentãm,o aplicãm. Parteaproastã este cãaceastã orrdonanþãchiar dacã instituieregula 1 la 1 putemocupa postul, ocuparea practic seface tot dupã ceobþinem o aprobarede la Guvern prinMinisterul Dezvoltãrii.Va fi destul de greu sãocupãm posturile.Poate ajunge la unbirocrat care ajungecã nu e nevoie depostul respectiv.Singurul care ºtie cebani sunt ºi de ce arenevoie este primarul ºiaºa ar fi trebuit sãrãmânã, primarul sãhotãrascã”, a maispus sursa citatã.

În ceea ce priveºteposibilele angajãriacestea se vor putearealiza doar respec-tând anumiþi paºi binetrasaþi prin ordonanþã.

”Nu vom puteacreea alte posturi ºiapoi sã le ocupãm. În momentul în carese va vacanta sau temporar se va vacan-ta atunci se va puteaocupa, însã tot dupãrespectarea acesteiproceduri de obþinere

a aprobãrii care poatedura foarte mult saupoþi sã nu primeºtirãspuns”, a mai spussecretarul PrimãrieiPetroºani.

Aceastã ordonanþãde urgenþã va accen-tua deficitul de per-sonal din cadruladministraþiilor locale.

Monika BACIUMonika BACIU

Unor JudecatoriÎntruna-ncãlcând Conceptul,Chiar ºi pe-acel Jurãmânt,

Dând mereu cu stângu’n dreptulªi cu Dreptul de pãmânt.

Petre Lungoci

Direcþia Finanþelor regionale fuse, fuse ºi se duse, dar avem Antifrauda!

de posturi desfiinþate laPrimãria Petroºani24

Monika BACIU

Aerul condiþionatpare sã fie o necesi-tate în perioadelecaniculare, dar mediciiavertizeazã cã folosireaneadecvatã aaparatelor duce laapariþia sau agravareadiferitelor afecþiuni.Mai mult, trecerearapidã de la atmosfera

supraîncãlzitã de afarãla rãcoarea oferitã deaerul condiþionat areefecte negative asuprasistemului imunitar,atenþioneazã medicii.Potrivit acestora, astfelpot apãrea dureri decap, tulburãri diges-tive, tulburãri nervoaseodatã cu creºtereariscului contactãrii devirusuri ºi bacterii.

Aerul condiþionateste utilizat la scarãlargã atât în clãdirilede birouri, cât ºiacasã.

Aceste aparate nepot face verile

suportabile ºi iernilemai plãcute. Preapuþin însã, sunt accen-tuate efectele negativeale utilizãrii aparatelorde aer condiþionat,deºi ele pot agravaactualele probleme desãnãtate sau pot cauzaaltele noi.

Aerul din interiorulunei clãdiri poate ficontaminat într-omãsurã mai maredecât cel din afaraclãdirilor.

Din cauza faptului

cã oamenii îºipetrec majori-tatea timpului însediile debirouri, riscul deîmbolnãvirecreºte în cazulpersoanelor cuprobleme respi-ratorii ºi boli car-diovasculare.

Aparatele deaer condiþionatpot împrãºtiapoluanþi precumbacterii, virusuri,polen, mucegai,

fire de pãr de la ani-male. De aceea pentrua preveni problemelelegate de aerulcondiþionat, în primulrând ar trebui acordatão atenþie sporitã sis-temului de ventilaþie.Filtrele trebuie curãþateperiodic pentru a pre-veni rãspândireamicroorganismelor.

De asemenea,camerele trebuieaerisite, astfel încât înîncãpere sã fie ºi aer

proaspãt.Specialiºtii atrag

atenþia asupra risculuice poate apãrea atuncicând aparatul de aercondiþionat este setatla o temperaturã multprea scãzutã, compar-ativ cu cea de afarã.Pentru a preveni acestrisc, medicii reco-mandã cã diferenþa detemperaturã dintreexterior ºi interior sãnu depãºeascã cincigrade Celsius.

Nu doar sãnãtateaeste cea afectatã de peurma caniculei ci ºibuzunarul.

Atât la nivel mondi-al cât ºi în þara noastrãîn ultimii ani s-auînregistrat în lunilecaniculare consumurifoarte mari de egergieelectricã, mult maimari comparativ cusezonul de iarnã, acestlucru datorându-se înprincipal sistemelor deaer condiþionat ºi ven-tilatoarelor care pelângã faptul cã nerãcoresc, ne golesc ºibuzunarele.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii dePÂNÃ LA - 25% la produsele selectate.

În limita stocului disponibil.

Doresc, prin aceastã scrisoare,împreunã cu unii colocatari ai unuibloc din municipiul Petroºani sã îmiexprim public cuvintele de mulþu-mire ºi respect, pentru modul încare v-aþi implicat direct înrezolvarea unei probleme cu carene confruntãm de mai multã

vreme. De asemenea, doresc sã îmi

exprim cuvintele de apreciere vis avis de politica manageriala pe careo promovaþi ºi care se reflectã înrealizãrile evidente ºi punctuale pe

care le-aþi obþinut, pânã în prezent,în rezolvarea multor problemelegate de produsele furnizatecetãþenilor Vãii Jiului de cãtreS.C Apa Serv Valea Jiului pe carecu onoare o conduceþi.

Totodatã, doresc sã aduc aceleaºicuvinte de mulþumire personaluluitehnic, cât si celui de execuþie, carea dat dovadã pe deplin de prompti-tudine ºi profesionalism.

Vã mulþumesc ºi vã doresc multsucces în tot ceea ce faceþi,

Petre Lungoci

De asemenea, poate fi gãsitã ogamã variatã de sisteme de moni-torizare ºi supraveghere ascunsã,de la reportofoane ºi microfoanespion, camere ascunse ºi mascatela diverse echipamente pentru pro-tecþia faþã de interceptãrile ilegale.Acest segment de produse estedestinat, în general, pentru moni-torizarea copiilor, bãtrânilor sau apersoanelor cu dizabilitãþi,supravegherea angajaþilor ce îºidesfãºoarã activitatea în timpulprogramului, persoanelor suspectede infidelitate, a bonei sau a mena-jerei.

De curând, spy-shop.ro a lansato nouã secþiune dedicatã automa-tizãrilor pentru porþi, care cuprindepeste 3.000 de produse, realizatede mai mult de 10 producãtori.

Printre cele mai importante sis-teme de automatizãri care pot fiachiziþionate sunt cele pentru porþi

batante ºi culisante, cele de blo-care a locului de parcare, bariereauto, soluþii de ticketing ºi accespentru parcare, dar ºi accesorii sauferoneria necesarã.

„Lansarea noii secþiuni, care afost solicitatã de clienþii noºtri, afost pregãtitã timp de câteva luni,prin încheierea de contracte cu ceimai mari ºi cunoscuþi producãtoride pentru porþi ºi soluþii pentruparcare”, a declarat dl. SergiuDangulea, manager general al SCSPYSHOP SRL, compania careadministreazã magazinul onlinewww..

Pe lângã categoria nou lansatã,magazinul este lider pe segmenulde sisteme de securitate, supraveg-here ºi monitorizare, fiind prezentpe piaþa din România de peste 6ani.

Sãnãtatea ºi buzunarele afectate de aerul condiþionat

O datã cu noul val de cãldurãavem o nevoie tot mai mare

pentru a ne rãcori. Indiferent cãsuntem la birou, acasã sau înmaºinã în aceastã perioadã nefolosim din ce în ce mai mul deaerul condiþionat.

Spy-Shop.ro, un magazin onlinepentru liniºtea românilor

P iaþa dedicatã securitãþii ºi confortului casei sausupravegherii ºi monitorizãrii cunoaºte, în ultimii

ani, o dezvoltare constantã. Magazinul online spy-shop.ro oferã soluþii complete pentru securitatea ºiconfortul casei, precum alarma antiefracþie, desupravevhere video sau interfoane ºi videointerfoane. Scrisoare de mulþumire,

Domnului Costel Avram,Director General al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.

Monika BACIU

”Nu este bunã deºi eramadeptul acestei idei, dar cucondiþia ca regionalizareasã aducã bunãstarea întregiinaþii, nivelul de viaþã ºi detrãi sã fie cât de cât apropi-at.

În ceea ce s-a fãcut ieriîn ºedinþa de guvern cândcapitalele fiscale ale întregiRomânii au fost în cele maidezvoltate oraºe aleRomâniei, consider cã s-aînceput cu stângul ºi voi fiunul care prin toate cãilepe care le am voi explicapopulaþiei judeþului

Hunedoara cã dacã aºa s-aînceput eu sunt convins cãaºa se va continua ºi cã noivom avea mult de suferit.Trebuie sã se gândeascãbine cã dacã vor sã fim unfel de paria a societãþii sãfim copii de minge a celorde la Timiºoara pentru cãacolo s-a ajuns la un gradde dezvoltare economicãpentru cã pânã acum toatedescentralizãrile care s-aufãcut sediile acestor insti-tuþii au fost duse laTimiºoara”, a declaratpreºedintele CJHHunedoara, Mircea IoanMoloþ.

Moloþ considerã cãjudeþul Hunedoara nu se vaputea dezvolta la ”umbra”timiºorenilor. Mai mult,potrivit noii împãrþiri, totcentrele dezvoltate vor aveaparte de lucruri bune, iaradministraþiile mai sãracevor fi mai secãtuite.

”Consider cã nue normal chiar dacãfac parte din rândulUSL-ului nu pentruasta am luptat ºi nucred cã ãsta estescopul în viaþã alUSL-ului de a faceîn continuare niºtepoli economici bine

dezvoltaþi ºi puternici, iarrestul sã fie sclavi pemoºiile unora.

Nu vom mai avea miticiide la Bucureºti îi vom aveape cei de la Timiºoara, eiîntr-adevãr au un merit carevoluþia a început de la ei

dar romanii s-au nãscut peteritoriul judeþuluiHunedoara”, a mai spusMoloþ.

În urma ºedinþei deGuvern de miercuri s-a sta-bilit cã sediul finanþelor dinregiunea de Vest va fi laTimiºioara, asta dupã ce laînceputul acestei sãptãmâniangajaþii Finanþelor s-aurevoltat din cauza faptuluicã centrul regional ar fiurmat sã fie la Deva.

În schimb, dupãredesenarea regiunilor, laDeva se va înfiinþa AgenþiaAntifraudã.

Monika BACIU ”Am avut o întâlnire cudomnul prefect ºi cu ceilalþicolegi din ValeaJiului noi am fãcutacea adresã pe caream semnat-o, amvenit ºi cu soluþii unadintre soluþii carepoate fi pusã înpracticã este aceeacã s-ar putea da dru-mul traficului la ami-azã, ca sã nu fieînchis traficul de la ora 9pânã la ora 18 seara ºi sãfie o perioadã la mijloculzilei în care sã se poatã cir-

cula. Mai sunt ºi alte soluþiicare trebuie agreate decãtre CNADNR ºi de cãtreInspectoratul General alPoliþiei. Nu toate acestedemersuri le face domnulprefect pe cale ierarhicã”,a declarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Circulaþia pe DefileulJiului este restricþionatã înzilele de marþi, miercuri ºijoi între orele 9 ºi 18. Înacest interval ºoferii sunt

nevoiþi fie sã aºtepteredeschiderea circulaþiei, fiesã opteze pentru ruteleocolitoare lungi de sute dekilometri.


Preºedintele CJH nu e de acord cu împãrþirea din regiunea de Vest

R egionalizarea nu este vãzutã cu ochibuni de preºedintele Consiliului

Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.Astfel, Mircea Ioan Moloþ, spune cã acestproces de reîmpãrþire a þãrii nu va aducenimic bun judeþului Hunedoara.

Soluþii pentru restricþia de peDefileu. Decizia stã la CNADNRR estricþia de pe Defileul Jiului, încã în dis-

cuþie. De când a fost restricþionatã circu-laþia pe Defileul Jiului nervii ºoferilor sunt întinºila maximum. În tot acest timp reprezentanþiiadministraþiilor locale din Valea Jiului au fãcutfront comun pentru a gãsi soluþiile oportune învederea rezolvãrii acestei situaþii. La iniþiativaprimarului municipiului Petroºani, Tiberiu IacobRidzi s-a înaintat o adresã la CNADNR pentru ase debloca situaþia. Deocamdatã se aºteaptã unrãspuns în acest sens.

A furatmeserie ºi,

dupã zeci de anide muncã subpãmânt, caminer,s-a fãcut cizmarcu acte în regulã.E povestea unuibãtrân dinPetroºani, carereparã pantofi ºiºi-ar mai dori sãîncalþe doamneelegante ca pevremuri.

Vine puþin dupãmiezul nopþii în atelierul din centrulmunicipiuluiPretroºani, iar muncaspune cã îl þine viu.Are 73 de ani ºi nu seplânge de nimic, dar arãmas unul dintrepuþinii meseriaºi care efoarte cãutat în zonã.Vasile Bunta e un ciz-

mar adevãrat, care aremici secrete de panto-far. Asta dupã ce a

fost miner ºi meseriarecunoaºte cã a furat-ode la un bãtrân.

„Am lucrat 35 deani în minã ºi acoloam avut brigadã. Câtam lucrat eu acolo nuam avut accident, unom nu s-a lovit nicimãcar la un deget. Eufiecare lucru îl contro-lam ºi eram atent cufiecare ºi eram foarteserios ºi uitaþi cã amajuns la vârsta asta,deºi nu credeam cã oapuc”, spune bãtrânulde 73 de ani.

Vine cu noapte încap ºi e singur pestradã când pleacã lalucru, cã aºa a învãþatla minã, sã plecedevreme, dar la atelier

lucreazã cu mareplãcere. „Vin pe la 2,pe la 3 dimineaþa ºilucrez mai liniºtit aºapânã la 9 când începsã îmi vinã clienþii.Începe atunci sãvinãlumea, cã fiecareare câte ceva, deºi euam scris pe uºã cã nuprimesc de lucru.Lumea vine ºi mi-emilã, cã bat drumul dela Uricani, Aninoasa ºiTârgu Jiu sau Deva ºi

îl servesc”, afirmãVasile Bunta, careîncalþã medici, preoþi,avocaþi, dar ºi oamenide rând ºi e mai marebucuria, când e întrebat de sãnãtate.

Cea mai maredurere a sa e cã nu areun tânãr pe care sã îlînveþe meserie, pentrucã meseria nu ebãnoasã, dar lumeaare nevoie de cizmari.„Dacã aº avea cu cinesã lucrez, niºte bãieþicalumea, aº deschideun atelier ºi i-aº calificaºi i-aº îndruma. (...) Ce rãmâne aici, le dãnevastã-mea foc cândmã duc ºi tot ce rãmâneaici le va arunca”, aadãugat cizmarul.

A fost o vreme cândlucra pantofi lacomandã ºi nea Vasileîºi aminteºte cu nostal-gie de acele vremuri.

„Aveam douã necher-mane ºi venea lumeaºi îºi alegea modelul ºiîmi plãcea ºi mie cândfãceam combinaþii: albcu buline negre, saunegru cu buline albe.ªi cu tocuri nichelate”,rememoreazã cizmarul,care avea atunci clienþichiar din Capitalã.

Are clienþi, dar leface o adevãratã pres-elecþie inante sã le iapantofii la reparat. Are ºi un mic secretpe care îl pune petocul reparat. Bãtrânul

scrie douã cifre: luna ºianul în care a reparatpantoful ºi, dacã vreo„cucoanã” îndrãzneºtesã îl mintã ºi îi spunecã lucrarea sa nu aþinut, el îi aratã data ºio trece pe o listã nea-grã, iar de lucrat nu îimai lucreazã niciodatã.

Meseriile se pierdrând pe rând ºi preapuþini cizmari mai trãi-esc acum la Petroºani.Vasile Bunta e unuldintre ei ºi la 73 deani încã mai vine zi dezi la atelierul aflat laparterul Casei deCulturã „IonDulãmiþã”. Nu vrea,însã, prea multã pu-blicitate, cã ºi aºa facecu greu faþã comen-zilor, dar ºi-ar dori unucenic, cãruia sã-i lasemoºtenire atelierul ºimeseria de cizmar.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 201312 Reportaj

Cizmãria – o artã uitatã

Monika BACIU

”Þinând cont dereglementãrile învigoare ele devinobligatorii numai înmomentul în care vomprimi de Inspectoratulpentru Situaþii deUrgenþã de laHunedoara avertizarecod galben.

Acest cod esteurmat de un cod por-tocaliu sau cod roºudar începând cu codulgalben în acestmoment noi va trebuisã fim pregãtiþi cuacele centre de dis-tribuþie a apei cu carepopulaþia deja s-aobiºnuit ºi cãlocalizare ºi cã activi-tate.

Momentan nu sun-tem în pericol de a neautoîncãlzi”, a declaratviceprimarul municipi-ului Petroºani, Dorina

Niþã. În tot

acest timp,medicii vincu o seriede reco-mandãripentru per-soane.

”Înperioadacaniculeirecomand

evitarea expuneri pre-lungite la soare maiales populaþiei cu risc,mã refer la pacienþiicardiaci, cu problemeneurologice dar ºipacienþilor cu afecþiunimoderate.

Nu este indicatãexpunerea prelungitãla soare ºi nuplimbãrilor prinpieþe mai alespacienþilor cufactori de risc”,a declarat IoanIenea, medicde gardã UPU-SMURDPetroºani.

Chiar dacãzilele trecutetemperaturile

nu au atins cote deatenþie, în serviciile deurgenþã s-au prezentatmai multe persoanecu afecþiuni cauzate decãldurã.

”Au fost câtevacazuri, puþine, darluate cã prelipotimii,nu neapãrat datoritã

expunerii la soare cidatoritã spatilor sufo-cante precum pieþe ºizone închise”, a maispus medicul.

Faþã de anii prece-denþi, nu au fostinfecþii datoritãexpuneri la soare.

Luiza ANDRONACHE

D ouã expertizecontradictorii

Aici, vizavi de autorizareaISCIR au existat douãexpertize contradictorii, unafãcutã de o firmã din Sibiu,nefavorabilã, ºi cea de-adoua, solicitatã de primãrieunei alte firme din Braºov,favorabilã.

“A fost o verificare acablului, iar eu zic cã a fostcu rea voinþã fãcut acelraport de expertizã. Deaceea am solicitat altul,care a ieºit bun. Acum,

dupã mine, cablul ar trebuisã funcþioneze. Asta este,mai sunt mici inadvertenþeîntre oameni”, a declaratMarian Popescu, city man-ager la primãria Petroºani.

Mai exact, prima firmãcare fãcut expertiza cabluluivechi de 11 ani, a consider-at cã acesta este uzat ºi cãare prea multe fire rupte,drept pentru care nu maipoate fi folosit în condiþii desiguranþã. Cea de-a douafirmã, din Braºov, a con-statat la fel, cã o porþiunede cablu are fire rupte înprocent de 1 mm dingrosimea acestuia, doar cãse mai poate utiliza încã.De altfel, specialiºtii de la

telescaun au explicat cãacea porþiune de cablu cuprobleme poate fi înlocuitã.“ Este o porþiune de cablupe care s-a gãsit, prin verifi-carea cu mangneto-induc-tivul, ceva fire care au fostrupte. Încercãm sã înlocuimtoatã acea bucatã de cablugãsitã defectã. Mai avem otamburã de cablu aici pecare o putem folosi, iar eupersonal voi face douãmatisãri. Începând de luni,am ºi vorbim cu cei de lafirma Krantz, o sã aducemutilaje ºi ne vom apuca delucru ”, ne-a declarat GigiPogan, ºef TelescaunParâng. Însã, chiar ºi fãrãacea înlocuire de cablu,avizul ISCIR, cel de-aldoilea considerat valabil,atestã faptul cã instalaþiapoate funcþiona ºi aºa.

Aºadar, concluzia … “ Estebun cablul, chiar dacã areacele fire lipsã, pentru cãare, altfel nu era atâta scan-dal cu el. Dar, poatefuncþiona în continuare”, amai preciat MarianPopescu.

Instalaþia de transport pecablu va fi indisponibilã celpuþin încã o sãptãmânã ºijumãtate datoritã lucrãrilor

de reparaþii. În acest condiþii, singura

modalitate de acces înStaþiunea Parâng este cumaºina, însã nu cu oricare,ci cu una de teren pentrucã drumul este cumplit de laHotel Rusu pânã sus. Sau,turiºtii pot alege sã meargãpe jos dacã au curajul sã seîncumete la o asemeneaprovocare.


Instalaþia de transport pe cablu spre Parâng, verificatã ºi reverificatã

I nstalaþia de transport pe cablu careduce spre staþiunea Parâng trece în

aceste zile prin verificãri ºi reparaþii.

Punctele de distribuire a apei depind de codul galbenP unctele de distribuire a apei, doar la avertizare de cod

galben. Meteorologii au emis o atenþionare de tempera-turi ridicate pânã la sfârºitul acestei sãptãmâni. LaPetroºani, deocamdatã nu au fost amenajate punctele de dis-tribuire a apei, chiar dacã temperaturile sunt ceva mai ridi-cate faþã de zilele trecute. Potrivit reglementãrilor învigoare, corturile pentru distribuirea apei se amenajeazãdoar când este emis cod galben de temperaturi ridicate.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 iunie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Sunteþi cu capul în nori.Amânaþi întâlnirile de afaceri.Chiar dacã nu aveþi chef devorbã, nu refuzaþi comunicareacu cei din jur. Acordaþi maimultã atenþie persoanei iubite!

Vã treziþi cu moralul la pãmânt ºiaveþi dificultãþi de concentrare.Este recomandabil sã nu începeþiactivitãþi pe care nu sunteþi sigurcã le puteþi finaliza. Seara prim-iþi oaspeþi dragi.

În prima parte a zilei sunteþipuþin aerian ºi comunicaþi maigreu. Intuiþia nu vã ajutã preamult, aºa cã acceptaþi ajutorulprietenilor ºi al familiei. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã!

Vã merge foarte bine pe plansentimental. Este posibil chiar sãfaceþi o declaraþie de dragosteNu vã implicaþi în afaceri! ªanse-le de reuºitã sunt reduse. Fiþi câtse poate de corect ºi respectaþilegea cu stricteþe.

Dimineaþa sunteþi indispus ºinimeni nu vã poate intra în voie.Familia nu este de acord sãrenunþaþi la o excursie. Ascultaþi-iºi pe ceilalþi ºi cãutaþi o soluþie decompromis. Încercaþi sã vã maiºi relaxaþi!

Dacã nu vã odihniþi mai mult, s-ar putea sã aveþi probleme cusãnãtatea. O discuþie în contra-dictoriu cu o persoanã mai învârstã vã pune pe gânduri. Fiþicalm ºi prudent, ca sã evitaþi unscandal.

Aveþi tendinþa sã vã supraestimaþiputerile. Nu fiþi încãpãþânat ºi nuforþaþi lucrurile! Dacã nu vã tem-peraþi orgoliul, riscaþi sã vã cer-taþi cu prietenii ºi cu familia.Acordaþi mai mult timp odihnei!

Dimineaþa primiþi o sumã mareºi vã faceþi planuri îndrãzneþe.Nu vã pripiþi. Ar fi bine sã vãsfãtuiþi cu partenerul de viaþã.Astãzi vã completaþi foarte bine.Abtineþi-vã de la excese!

Dimineaþa este posibil sã fiþiapatic ºi sã nu vã puteþi concen-tra. Nu vã asumaþi nici un risc înafaceri. Dacã aveþi ocazia sãmergeþi într-o vizitã, nu staþi pegânduri!

Starea de confuzie vã poateafecta relaþiile pe plan social ºisituaþia financiarã. Nu vã impli-caþi în afaceri, chiar dacã vi separe cã puteþi da lovitura.

Un bãrbat mai în vârstã vã prop-une sã vã asociaþi într-o afacere.Nu hotãrâþi nimic fãrã sã vã con-sultaþi cu partenerul de viaþã. Nustaþi prea bine cu banii, însãrelaþiile cu persoana iubitã suntbune.

Se pare cã nu sunteþi în cea maibunã formã fizicã ºi intelectualã.Sunteþi indispus ºi confuz. Evitaþiîntâlnirile de afaceri ºi cu pri-etenii. Riscaþi fie sã pierdeþi bani,fie sã vã certaþi cu un prieten.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:40 Legendele palatului: con-cubina regelui10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)11:50 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Europa mea (r)13:30 M.A.I. aproape de tine14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi18:20 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Orã de vârf 3 22:30 Plasa de stele0:30 Arºiþa

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Viaþa în trei (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un detectiv irezistibil17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Sãrutul dulce alrãzbunãrii23:00 Conexiune inversã

9:30 Fãrã ocoliºuri11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã(r)14:00 Levintza prezintã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond (r)16:00 Cu lumea-n cap (r)16:30 Efectul WOW (r)17:00 Mondenii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Întâlnire cu spartanii 22:30 Totul despre sex23:00 Totul despre sex23:30 Totul despre sex0:00 Dragul de Raymond

9:45 Destine împlinite (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Suflete pereche (r)14:45 Profetul (r)16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã16:45 Drept la þintã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului22:00 Pe banii pãrinþilor (r)23:30 Rãzbunarea

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Interviurile lui IonCristoiu 22:00 Discuþia sãptãmânii 23:00 Lumea lui Banciu

10:15 Que bonito amor (r)11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r)12:30 Teleshopping 13:00 Doamne de poveste 13:05 Iubiri vinovate (r)14:00 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport20:00 Premier League Goalsof the Season21:00 Formula 1:Antrenamente 22:30 ªtirile Digi Sport23:00 Campionii Digi Sport0:00 Serie A Season Review

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Vânzãri Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820

Actualitate 15

ANGAJARESC LAURA CONSTRUCT

CONSULT SRL Vulcanangajeazã

BARMANRelaþii la telefon

0766068282

S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanianunþa restricþii înfurnizarea apei potabilepentru vineri, 26 iulie 2013 înoraºul Vulcan, întreorele 10,00 - 12,00.Zona afectatã: Cartier Crividia. Motivulrestricþiei - remedierepierderi pe str. Crividianr. 57 si 68.

Mulþumim pentru înþelegere.

Cu deosebitã stimã,Director General,Costel AVRAM

Restricþii apã

DianaMITRACHE

ªomerii dinValea Jiului pot par-ticipa vineri la bursaorganizatã la nivelulîntregului judeþHunedoara.Începând cu ora9,00, în toate celetrei locaþii din ValeaJiului se orga-nizeazã acest eveni-ment, iar angajatoriivor fi ºi ei prezenþi.

„În 26 iulie, înjudeþul Hunedoarase organizeazã onouã bursã alocurilor de muncã.Începând cu ora9,00, aºteptãm toþiºomerii ºi agenþiicare fac angajãri.Bursa va fi organi-zatã ºi la puncteledin Lupeni ºiVulcan”, a declaratIudith Babþan, ºefaALOFM Petroºani.

Oparte dintre

angajatori ºi-auanunþat dejaprezenþa, dar ofertanu este una diferitãfaþã de alte burse.„Din pãcate, ofertadelocuri demuncãeste cam aceeaºi.Nu avem societãþi

noi. Locurile cucare ne vom afiºasunt vacantate prindisponiblizãri”, amai adãugat IudithBabþan.

Nunãrul ºomer-ilor din Valea Jiuluia crescut ºi

depãºeºte deja cifrade 3.000. Astra dincauza absolvenþilorcare îngroaºã ºi eilista ºomerilor.

Bursa începe laora 9,00,vineri 26iulie ºi la Deva vaparticipa ministrulmuncii MarianaCâmpean.

Marius MITRACHE

Potrivit reprezen-tanþilor MCDR, acþiunease intituleazã „Exponatullunii la MCDR Deva” ºise doreºte a se constitui,în timp, într-o adevãratãexpoziþie virtualã, pieselerespective putând fiadmirate ulterior atât pesite-ul oficial al muzeuluicât ºi pe pagina deFacebook a instituþiei, încadrul unor secþiuni spe-ciale. Totodatã - pe totparcursul lunii în care unobiect din patrimoniulmuzeului va fi declarat”exponatul lunii” - el vaputea fi admirat de cãtrevizitatori, atât în mediulon-line cât ºi într-o vitrinãspecial amenajatã ºiamplasatã în holul de laparterul Palatului MagnaCuria din Deva.

“Iniþiativa vine în con-textul în care instituþianoastrã se implicã totmai mult în proiecte care

depãºesc spaþiul local saujudeþean, mergând cãtreacþiuni de anvergurãregionalã ºi chiar naþion-alã. În acest fel, patrimo-niul MCDR dar ºi acþiu-nile organizate aici, vor fimai bine cunoscute, iaristoria ºi cultura acestorlocuri vor ajunge sã fiemai bine înþelese ºi apre-ciate de locuitorii regiuniinoastre. Mai mult,MCDR îºi doreºte sãamplifice prezenþa înmediul online, în sper-anþa atragerii unui publicdin toate categoriile devârstã spre vizitareaexpoziþiilor ºi pentrucreºtereanumãrului departicipanþi laacþiunile organi-zate de instituþianoastrã”, searatã în comuni-catul MCDR.

Primulexponat ce va fiprezentat în cur-

sul acestei luni prin inter-mediul portaluluiwww.stiridinvest.ro, estevolumul intitulat DieAlterthümer Daciens indem heutingenSiebenbürgen. Aus denZeiten, als dieses schöneLand die Römerregierten (AntichitãþileDaciei în Transilvania deazi. Din timpurile cândaceastã þarã era stãpânitãde romani), al baronuluiSilvester Friederich vonHohenhausen, tipãrit laViena în 1775 ºi careface parte din colecþia decarte veche, rarã ºi bib-liofilã a bibliotecii docu-mentare a MCDR.

Portalul regional stirid-invest.ro este o platformãonline de ºtiri ºi infor-maþii care acoperãRegiunea Vest, fiindaccesat în prezent depeste 11.000 de cititorizilnic.

Bursã pentru ºomeri în Valea Jiului

P este 3.000 de oameni dinValea Jiului sunt aºteptaþi

vineri dimineaþã la bursã. Eipot sã îºi caute de lucru laPetroºani, Lupeni ºi la Vulcan,pentru cã toate agenþiile localeorganizeazã acest eveniment.

„Exponatul lunii la MCDR Deva”

M uzeul Civilizaþiei Dacice ºi RomaneDeva, în colaborare cu portalul media

regional stiridinvest.ro, demareazã începânddin aceastã lunã o acþiune menitã sã pro-moveze la nivelul Regiunii Vest (Arad,Caraº-Severin, Hunedoara, Timiº) cele maiinteresante obiecte aflate în patrimoniul sãu.

Diana MITRACHE

Goange, câini vagabonziºi un iminent pericol deincediere a zonei turisticesunt câteva din monu-mentele cu care îi întâmp-inãm pe turiºti în Parâng.Mai multe construcþii neter-minate, cocioabe din lemnnefuncþionale ºi multã miz-erie, plus bãlãrii, stau deani de zile. Unele sunt situ-ate chiar în zonatelescaunului, în timp cealtele în zona Rusu, acolounde cei ce au proprietãþise plâng de pericolul ce îipândeºte. „ªtiu cã cineva acumpãrat construcþia asta,dar nu a mai venit. De anide zile e aºa, poate suntmai mult de zece ani ºicâini ºi toate intrã acolo.Mã deranjeazã cã urcãacolo câinii ºi e mizerie”,spune Gheorghe Bulbucan,care are o proprietate în

apropierea construcþieidenumnitã generic„Momârlanul fericit”.

O altã construcþie e chiarjos, la baza telescaunului ºistã abandonatã de decenii,iar autoritãþile locale spuncã nu au ce sã facã.Primarul Tiberiu Iacob Ridzidin Petroºani recunoaºte cãaceste cocioabe dau oimagine negativã zonei tur-istice, dar nu prea arecadru legal sãintervinã.„Din pãcate,noi nu preaavem marelucru defãcut, pentrucã acesteclãdiri suntprorietãþi pri-vate. Seplãteºteimpozite ºitaxe aferentebugetului

local, însã responsabilitatearevine, într-adevãr, propri-etarului 100%”, spuneTiberiu Iacob Ridzi.

Totuºi, existã ºi portiþe înlege ºi primarul spune cã vaface niºte controale. „Noi,autoritatea publicã, putemsã intervenim, dacã seîntrunesc anumite condiþiide pericol public, ori dacã-sunt în pericol de a se dãrâ-ma”, amai adãugat TiberiuIacob Ridzi.

Pânã când vor fi demo-late, aceste construcþii zacºi se degradeazã continuu ºinumai o minune face ca omicã scânteie sã nu pro-ducã o adevãratã tragedieîn zona turisticã.


Cocioabe în centrul staþiunii Parâng

C onstrucþii neterminate, ruine dinlemn, câini ºi maºini abandonate.

Cu asta întâmpinãm turiºtii ce vin înParâng, iar autoritãþile locale sunt legate la mâini de lege, chiar dacã toate sunt unreal pericol.

cvj nr. 417, vineri 26 iulie 2013

Documents