VEGETATIA , ANIMALELE SI SOLURILE

Totalitatea plantelor sălbatice răspândite pe suprafaţa pământului, în funcţie de relief, climă, apă şi sol, reprezintă vegetaţia naturală. Fauna cuprinde totalitatea animalelor sălbatice de pe suprafaţa pământului. Solul este stratul subtire, afanat de la suprafata scoartei terestre.

În România, vegetaţia şi fauna sunt variate şi se răspândesc pretutindeni, atât pe uscat, cât şi pe apă. Felul vegetaţiei este determinat de treptele de relief şi de tipurile de climă. De aceea, vegetaţia se grupează în zone de vegetaţie, care corespund treptelor de relief (câmpiilor, dealurilor şi munţilor). Trecerea de la o zonă la alta se face treptat. Fauna este strâns legată de vegetaţie pentru că aceasta îi asigură hrana şi adăpostul. Ca urmare, răspândirea faunei ţine seama de zonele de vegetaţie.

La campie: - solul este fertil, de culoare neagra.

- vegetatie este de stepa (ierburi marunte) si silvostepa (ierburi si palcuri de padure);

- traiesc iepuri, soareci de camp si pasari mici;

Deal si podis: - intalnim paduri de foioase (stejari, fagi);

- traiesc mistreti, caprioare, vulpi, veverite;

- se cultiva vita-de-vie si pomi fructiferi.

La munte: - intalnim pădurile de conifere: brazi, molizi si pini;

- traiesc ursul, cerbul, căprioara, cocoşul de munte;

- solurile sunt putin fertile (cresc ciuperci, fagi, flori).

Spre vârful munţilor, arborii si pădurile de conifere nu mai pot creşte din cauza frigului şi vântului puternic. Aici cresc tufe pitice, care se târăsc pe pământ, cum sunt jneapănul, afinul, bujorul de munte. Tot aici intalnim acvila de munte, capra neagră.

Importanţa pădurii: împrospătează aerul, influenţează mersul temperaturii, precipitaţiilor, vântului, fixează solul, lemnul se foloseste în industrie.

Vegetatia de lunca: - o intalnim de-a lungul vailor si in Delta Dunarii;

- aici cresc plante iubitoare de apa: stuf, salcii, nuferi;

- aceste locuri sunt paradisuri ale pasarilor si pestilor.