Planul Lecfiei "Piafa capitalurilor"

I. Antet

Data sustinerii lectiei: 06.03.2008;

Clasa: XI S;

Liceul: Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu";

Obiect: Economie;

Subiectul: Piafa capitalurilor;

Obiectiv fundamental: Sa Tnteleaga principalele aspecte cu privire la piata capitalurilor.

Obiective operation ale: Dupa parcurgerea unitatii de invajare elevii si fie capabili:

• Sa identifice obiectul si preful pie|ei capitalurilor;

• Sa defineasca actiunile si obligatiunile;

• Sa caracterizeze formele piejei financiare;

• Sa identifice rolul bursei de valori pe pia^a financiara;

Strategii didactice:

• Metode, procedee: conversajie, expunere, exercitiu individual, tehnica dezbaterii, explicate,

inviijare prin colaborare;

• Resurse: materiale ( creta, tabla, manualul scolar ), suporturile informationale pe care le dam

elevilor (anexele).

Tipul lectiei: lectie de predare-invatare-evaluare;

II. Proiectui propriu-zis

Etapeie lectiei Unitati de continut Activitati de mvatare Metode si

procedee1.Managementulciasei

Se asigura conditiile necesare

desfasurarii lectiei ( sa fie liniste in

clasa, elevii sa stea in band, tabla sa fie

stearsa, sa fie creta), se face prezenja

• Conversatie

2. Activarea

informatiilor

anterioare

Cererea §i oferta de

moneda;

Echilibrul pe pia^a

monetara;

De la cine provine cererea de moneda?

Cine sunt ofertantii de moneda? Unde se

formeaza preful si care este denumirea

acestuia pe piata monetara?

• Conversatie

3. Discutii Titlu vechi: Piaja Astazi vom discuta o noua tema, "Piafa • Expunerepregatitoare monetara; capitalurilor", unde vom incerca sa • Conversafie

Titlu nou: Piaja Tntelegem principalele aspecte,

capitalurilor; mecanisme §i legi care guverneaza

aceasta piata, raportandu-ne §i la lectiile

anterioare.4. Anuntarea Vezi Anexa 1 Li se prezinta elevilor schema lec|iei • Expuneretemei

5. Predare- 1. Important a pietei Le explicam elevilor ca una dintre • Explicateinvatare- capitalurilor principalele forme de a investi este • Expunere

evaluare plasarea banilor in titluri de valoare,

respectiv in acpuni §i obligapuni, §i ca

aceasta investipe este posibila prin

intermediul pietei financiare / a

capitalurilor.

2. Caracterizarea Ii intrebam pe elevi daca au auzit §i §tiu • Expuneretitlurilor de valoare ce inseamna nopiunile de "acpuni" sj • Explicate

Anexa 2 "obligatiuni" pentru a vedea care sunt • Conversatie

cunostintele lor referitoare la acest • Evaluare

aspect. • invafare prin

1. Actiunile - titluri de valoare cu venit

variabil (dividendul):

- defmirea notiunii;

- insemnele unei acfiuni;

- tipuri de acpuni: nominative §i la

purtator;

- drepturile §i obligapile conferite de

acfiuni posesorilor lor;

Le explicam motivul pentru care

acfiunile sunt titluri de valoare

aducatoare de venit variabil -

dividendele care urmeaza sa fie

repartizate actionarilor au ca

colaborare

2

3. Formele pietei

financiare

provenienta profitul societatii, profit

care poate varia de la un an la altul. 2.

Obligatiunile - titluri de valoare cu

venit fix (dobanda):

- definirea notiunii;

- calculul dobanzii aduse de obligatiune

- problema (Anexa 2);

Le explicam motivul pentru care

obligatiunile sunt titluri de valoare cu

venit fix,

facand

analogie cu

piata

monetara:"As

a cum pe

pia{a

monetara cei

care au

nevoie de

disponibilit&ti

banesti se

Tmprumuta de la

banci platind in

schimb o

dobanda, la fel §i

pe piata

capitalurilor se

pot imprumuta

emitand aceste

titluri".

ii vom organiza

in 3 grupe. Elevii

vor incerca sa

identifice

asemanarile §i

deosebirile dintre

acfiuni §i

obligatiuni,

facand apel la

informafiile

expuse anterior,

dupa care,

fiecare grupa i§i

va exprima

opinia.

Raspunsul eel

mai apropiat de

realitate va fi

scris apoi in

caiete de catre

toti elevii (dupa ce i s-au adus

rectificarile de rigoare).

1. Definirea pietei financiare

Le cerem elevilor sa incerce s3

defineasca pia^a financiara, prin

analogie cu definirea celorlalte categorii

de piefe studiate anterior (« ..locul de

Tntalnire a cererii §i ofertei...»), dupa

care le vom expune si explica defini|ia

• Explicate

• Expunere

• Dezbatere

• Evaluare

• Exercitiu

individual

3

corecta a aceste notiuni.

2. Piaja financiara primara - le vom

explica caracteristicile acestei pieje ;

3. Piafa financiara secundara - le vom

explica caracteristicile acestei piete ; Pe

baza informatiilor furnizate, le cerem

elevilor sa stabileasca, individual, care

sunt asemanarile §i deosebirile dintre

cele doua pieje, dupa care vom dezbate

raspunsurile date de catre elevi §i le vom

prezenta acestora raspunsul cored §i

complet.

Randamentul titlului - formula; le

explicam modul in care acesta

influenteaza cererea de titluri §i

marimea cursului, dar §i decizia de

investrfie (Investitie rentabila O r > d').

4. Bursa de valori 1. Definirea bursei de valori;

2. Rolul bursei de valori in economie :

- dh posibilitatea de transformare a

capitalului banesc in capital real (le

explicam ca acest lucru se poate realiza

prin cumparare de ac^iuni) §i invers

(prin vanzare de ac^iuni) ;

- da posibilitatea de transfer a capitalului

dintr-o firma in alta (prin vanzare §i

cumparare de acfiuni);

Le explicam motivele pentru care

evolupa bursei de valori indica starea

economiei;

• Explicatie• Expunere• Conversajie

4

5. Tranzactii

efectuate la bursa de

valori

Anexa 3

1. Operatiunile la vedere - explicate;

2. Operatiunile la termen - explicate ;

modul in care evolutia cursului titlurilor

pana la scadenfS influen{eaza castigul

celor doua parp implicate in tranzacjie

(vanzatorul si cumparatorul) - aplicatie

practica (Anexa 3).

• Explicate• Expunere

6. Consolidare Schema cognitiva (Anexal)

In concluzie:

Ce sunt acjiunile? Ce sunt obligajiunile?

Ce intelegefi prin notiunea de piata

financial?

Care sunt formele pie|ei financiare?

Ce este bursa de valori si care este rolul

jucat de ea in economie?

Ce fel de tranzacfii pot fi efectuate la

bursa de valori?

Explicafi afirmap!a:"Bursa este un

barometru al economiei".

• Conversafia

7. Sarcini

pentru

invatarea

individuals

Anexa 4 Pentru ora viitoare, aveji de inv&jat

lecjia "Piaja capitalurilor", iar ca temS

scrisa veti rezolva problemele propuse in

manual pentru aceasta lecfie (Anexa 4).

• Studiu

individual

8. Feedback-

final

Intrebari din partea elevilor care vor fi

lamurite.

Scriep pe o foaie ce v-a placut la lecpa

de astazi, respectiv ce nu v-a placut.

Aduce^i recomandaYi pentru

imbunatatirea lecjiilor viitoare.

• Explicate

5

Anexa 1 - Schema lec|iei

Piata capitalurilor

1. Important piefei capitalurilor;

2. Caracterizarea titlurilor de valoare:

a) Acfiuni - titluri de valoare cu venit variabil;

b) Obligatiuni - titluri de valoare cu venit fix.

3. Formele piefei financiare:

a) Piafa financiara primary;

b) Pia{a financiara secundani.

4. Bursa de valori:

a) Definirea bursei de valori;

b) Rolul bursei de valori in economic

5. Tranzacpii efectuate la bursa de valori:

a) Operajiunile la vedere;

b) Operajiunile la termen.

6

Anexa 2 - Problema

Un agent economic cumpara o obligajiune la un curs de 1.000.000 u.m., in conditiile unei rate a

dobanzii de 12%. Care este dobanda pe care o va primi la scadenta agentul economic?

Rezolvare:

D = C x d' = 1.000.000 x 12% = 120.000 u.m.

Anexa 3 - Problema

In momentul to, cursul acfiunilor firmei X este de 1000 u.m. Intre agenjii economici A (vanzator) si B

(cumparator) se incheie un contract de vanzare-cumparare a 2000 de acfiuni, cu scaden|a in tj. La scadenta

cursul acfiunilor este de 1200 u.m. Cine castiga in urma acestei operatiuni? Dar daca la scadenfa cursul ar fi

fost de 800 u.m., cine ar fi castigat?

Rezolvare:

Din aceasta operafiune castiga agentul economic B, deoarece cursul actiunilor a crescut, fiind un

speculator "a la hausse". Agentul economic B a castigat:

(1.200 u.m/act - 1.000 u.m./ac|) x 2.000 act «■ 200 u.m./act x 2.000 act = 400.000 u.m.

Daca la scadenfa cursul ar fi fost 800 u.m., eel ce castiga era agentul economic A fiind un speculator

"a la baisse". El ar fi castigat:

(1.000 u.m./act - ^0 u.m./acO x 2.000 act" 200 u.m./act x 2.000 act= 400.000 u.m.

Anexa 4 - Problema (tema)

Sunteti familia X si dispuneti de suma de 100 mil. u.m., pe care doriti sa o investiti. Realizati un

studiu de piafa §i constatati: rata dobanzii este de 12%; societatea comerciala W vinde acfiuni la bursa cu o

valoare nominala de 40.000 u.m., iar dividendul scontat este de 10.000 u.m./act; Ministerul Finantelor emite

obligatiuni cu o valoare nominala de 1.000.000 u.m. §i un venit garantat de 300.000 u.m. Ce decizie luafi?

7

Anexa 5 - Continutul teoretic al lectiei

PIAJA CAPITALURILOR

Important pietei capitalurilor

- una din principalele forme de a investi: plasarea banilor in titluri de valoare (actiuni §i

obligapuni);

- aceasta investipe este posibila pe piata capitalurilor / financiara;

- obiectul pie{ei capitalurilor: titlurile de valoare, iar pretul acestora poarta denumirea de

curs.

Caracterizarea titlurilor de valoare

1. Actiunile:

- titlu de valoare cu urmatoarele Tnsemne: numele firmei emitente, valoarea nominala,

data emiterii, numar, serie, etc.

- actiunile pot fi: nominative - detin §i numele posesorului;

la purtaror - nu de|in numele posesorului;

Posesorul actiunilor are anumite drepturi si obligatii:

- Dreptul de a primi dividende, adica o parte din profitul societatii, profit care poate

varia de la un an la altul => actiunile = titluri cu venit variabil;

- Dreptul de a participa la vot, de a lua decizii in firma;

- Dreptul de a se interesa de situatia economico-financiara a societatii;

- Dreptul de a primi o parte din capitalul societatii. atunci cand aceasta este lichidata;

- Obligatia de a acoperi pierderile, atunci cand acestea apar.

Obs: Posesorii actiunilor le pot instraina prin mo§tenire, donape sau vanzare.

2. Obligatiunile:

- titluri de valoare ce atesta existenta unui imprumut pe termen lung;

- principalul emitent de obligapuni este statul, pentru a-§i acoperi deficitul bugetar;

- cei ce emit astfel de titluri se obliga sa le rascumpere la scaden|a, platind o dobanda

certa, indiferent de situapa economico-financiara => obliga|iunile = titluri cu venit fix

(dobanda)

D = Cid'D = dobanda (venit adus de obligapune);

8

C = cursul obliga|iunii; d'

= rata dobanzii;

Titluri de valoare Asemanari Deosebiri

Acfiunile §i obligatiunile

- sunt titluri de valoare;- formeaza obiectul piefei

capitalurilor;- au valoare nominala;- prepal lor poarta denumirea de

curs;- aduc venit posesorului;

- acfiunile - titluri de valoare cu venit variabil(dividend);

- obliga{iunile - titluri de valoare cu venit fix(dobanda);

- acfiunile sunt insotite de rise;- obligatiunile au un rise minim;- emisiunea de acjiuni presupune marirea

capitalului;- emisiunea de obligatiuni presupune un

Tmprumut al emitentului pe termen lung;- acfiunile confers detinitorului calitatea de

coproprietar;- obligatiunile confera detinatorului calitatea de

creditor;

Formele pietei financiare

Definitie: Piafa financiara este locul in care cererea de titluri de valoare se fntalneste cu oferta de titluri

de valoare.

Aceasta piaja are doua forme: pia$a financiara primara §i piaja financiara secundara.

1. Piaja financiara primara - caracteristici:

- emisiunea §i plasarea titlurilor nou emise; societatile emit acfiuni pentru a-si mari

capitalul sj le pun in vanzare pe aceasta piata;

- cursul este fix §i, de regula, este egal cu valoarea nominala;

- pe aceasta piata acdoneaza bancile in schimbul unui comision; ele realizeaza si

publicitatea necesarS;

2. Piata financiara secundara - caracteristici:

- tranzacfionarea titlurilor emise anterior;

- tranzacfiile se realizeaza cu ajutorul agentilor specializati numiti brokeri, dar si prin

intermediul bursei de valori;

- cursul pe aceasta pia{a nu mai este fix, el se formeaza in fimefie de cerere si ofertS;

raportul dintre cererea §i oferta de titluri depinde de starea economiei, de veniturile

aduse de titluri, de rata dobanzii, etc.

9

Unul dintre factorii ce influenjeaza cererea de titluri si, deci, marimea cursului este si randamcntul

titlului.

v- A,

VN VN

r = randamentul plasamentului; Vg = venit

garantat (dobanda); Dv = dividend scontat; VN ■

valoarea nominal! Investitic rentabila O r > d'

(d'=rata dobanzii)

r = -?-*100sau r = ^-*100

Form el e pietei flnanciare

Asemanari Deosebiri

Pia|a fmanciara primara, piata fmanciara secundara

- sunt forme ale pieteifinanciare;- ambele permit agenploreconomici sa investeasca;- pe ambele forme alepietei financiare intalnimcerere, oferta, pre{.

- pe piata financiara primara are loc emisiunea si plasareatitlurilor nou emise;

- pe pia{a financiara secundara are loc tranzactionareatitlurilor emise anterior;

- cursul este fix pe pia{a financiara primara si variabil pepia|a financiara secundara;

- pe piata financiara primara actioneaza bancile, iar pecea secundara actioneaza brokerii si bursa de valori.

Bursa de valori

bursa de valori se apropie eel mai mult de modelul pietei cu concurenja perfects,

datorita transparent si omogenitafii;

bursa de valori este institujia ce permite tranzacponarea titlurilor pe piafa financiara

secundara;

prin intermediul bursei, agenpi economici isi pot transforma capitalul banesc in capital

real (cumparare de acpuni) §i invers (vanzare de acjiuni);

prin intermediul bursei, isi pot transfera capitalul dintr-o firma in alta;

evolupa bursei de valori este cea care indica starea economiei => bursa = "barometru

al economiei".

10

Tranzactiile efectuate la bursa de valori:

1. Operatiunile la vedere constau in tranzactionarea titlurilor in momentul intalnirii celor

doua parti (vanzatorul §i cumparatorul);

2. Operafiunile la termen se realizeaza astfel:

se incheie un contract intre cele doua parti, ce confine: numele celor doua parti,

numarul titlurilor tranzactionate, cursul existent in momentul incheierii contractului §i

un termen de lichidare sau scadenfa; tranzactionarea efectiva are loc la scadenfa, la

cursul existent in contract;

- daca pana la scadenja cursul titlurilor scade, castiga vanzatorul, fiind un speculator "a

la baisse";

- daca pana la scadenfa cursul titlurilor creste, ca§tiga cumparatorul, fiind un speculator

"a la hausse".

11