VEcjilLE LEGIUIRI ROMINE*Tii.

LEGIUIREA CARAGEA

acelacsi:Excursiune in Grecia. Craiova 1901 (epuizat).Institutia Juratorilor. . 1903 ( ).

gge

'ECHILE LEGIUIRI ROMiNEVTI

LECOUIREA CARAGEA(DUFA EDTrIA DE LA 1818)

WeceaaVa de ackele ri.Qi\45a:ce la inkocmirea e k adnokaki.

juvksyruderAa Zurk:\ de Zasa\ie 6.e la1.S1.9 tj k cu dietikele leskukvi

moMicakoate.

DE

DEM. D. STOENESCUfost magistrat

AVOCA?.

4-1111WIIIP-4

CRAIOVAlipografia PANE CONSTOTINESCU Instalatie en electricitate.

190 5.

tnaVei

I.

PREFIA

Techile noastre legiuiri se gäsesc tiparite in<diferite bropri §i col ectii, care aproape, mai toate,-se gasesc epuizate, aa ci de multe ori ne ga-'sim in imposibilitate de a avea textul de legetrebuincios in vre-o speta, care ni se preshita.cite-o data. Pentru aceasta m'am hotarit a dala iveala, dupi a1ii, toate vechile noastre legiu-iri, dup.& care s'au condus judecitorii poporuluimostru in impartirea dreptatei celor cirora ocereau.

Unele din aceste legiuiri le voi publica i cuadnotiri dupi decisiile Thaltei noastre Curti de.Casatie i dupi hotaririle §i sentintele Tribuna-lelor §i ale Curtilor de Apel, cunoscindu-se indeajuns foloasele care le aduc aceste adnotari,mai cu semi d-nealor avocatii, in diferitele discu-tiuni ale cauzelor, care li se prezintá spre a le,discuta inaintea instantelor judecatore§ti. Dinpunctul de vedere istoric al intocmirii legilor,Aroi publica §i actele reteritoare, cite le voi gasi.

6

Incep publicarea acestei colectiuni de legiuirivechi prin publicarea legiuirei lui Caragea, deoarece inci, inaintea tribunalelor noastre, se maigisesc pricini, care se judeck dupi paragrafeleacestei pravile. Lucrarea aceasta am caatat si,o public insotiti de diferitele acte, de pe vre-muri. din care si se poati vedea eine au fostredactorii codului, cum s'a format comisiuneapentru studierea intregei lucriri, cind s'a pro-mulgat legiuirea, s. a. Tar in textul legiuirei peling& adnotatiile cu jurisprudentele luate din Bu-letinele Casatiei, din anii 1879-1900, am ficut

trimeteri la diferitele legiuiri, care au modi-ficat sau abrogat parte din paragrafele condiceilui Caragea, promulgati la 1818, si care fusese

in grece§te si in romineste, traducereain romineste datorindu-se unui viciriscu, sispre mai multi inlesnire cercetitorilor, le-ampublicat si pe acestea in anexe.

La intervale, nu rani, voi continua §i cu cele-lalte legiuiri.

P. P. St..

tipiriti $i

si

C1TEVA ACTEPRWITOARE L.A iNTOCMIREA LEGIUIREI

CARAGEA

I.Pitacul prin care s'a Infintat o comisiune ca si

intocmeascA un proect de codice.

Cinstitilor si credinciosii boerilor ai DomnieiMe le, d-neata vel Logofete al sträinilor pri-cini Athanasie llristopolu i d-neata biv velClucere Nistor , tiutä VI este d-voastri rivnace avem Domnia Mea i trebuinta ce este de ase intocmi aici in pamintul Domnestei Noas-tre taxi o pravild coprinzatoare desivirsit detoate pricinile cite privese la chinonia norodu-lui, ca mci judecktorii si nu cerce discolie lahotkririle ce au a face, mci ipotesiarii si nucerce rapästuili la dreptul lor din vre-o intu-necare sau nedeslusire a pravilelor, dupi careaceastä trebuinti, mdcar ca d-neata vel Lo-gofete al sträinilor pricini, precum i d-neatabiv vel Clucere Nistore, ati facut n scris citeo intocmire de pravild, care s'au vkzut si deNoi, dar pentru ca sa se faci cu desivirsitaintregime i cu bunk, deslusire intru toate, sprea se sti leginit apoi prin Domneasca Noastri in-

10

tarire i hotirire, poruncim d-voastri ca, o-rinduind inteadins un loc de adunare si luindimpreuna ea d-voastra si pe d-nealui Stol-nicul Constantin si pe d-nealui Stolnicul Io-nitd Bdldceanul, sä incepeti a v i adunaen totii la locul cel orinduit i, puind inainteviaceste Nona de mai sus aratate ale d-voastra.intocmiri de pravila sa, urmati lira de con-tenire i pregetare a gcisi prin adnnare qidin alte pray iii i a chibzui ori cite yeti so-coti ca, sunt trebuincioase i destoinice, spreaduce aceasta nota intocmire intru intregimeUna fiinta, adaogind adeca cite vor fi lipsind

scotind cite vor fi de prisos ; dupa, care a-ceasta a d-voastra, chibzuire i intocmire inscadere sau adaogire, sä aratati Domniei Melerinduri, rinduri, practicalele ce yeti face inscris,ca sa le teorisim Si si le ellibzm si insine toatepina la sfirsit. Cerem ins& de la d-voastra.cu de adinsul, ca sä aritati toata rivna i si-linta spre a sivirsi citusi de patina zabava,acest lucru obstei folositor, care priveste i sprea d-voastra lauda.

1816 Octombrie 2.

asi

t

Actul de convocare al unei aduniri obstesti, casá cerceteze lucrarea comisiunei.

Prea Sfintia Ta Parinte Mitropolite, iubito-rilor de Dumnezeu Episcopi i d-voastri cinstiti,si credinciosi boerilor veliti ai Divanului Dom-niei Me le halea si mazili. Din rivna ce avemde a se pazi intru toate o bunä cumpaniredreptate si mai virtos asupra pricinilor de jut-decati (din a carora hotariri este atirnata, fe-ricirea sau ticalosia fies-carnia), indemnati fiinitDomnia Mea ca sá intregim cit va fi prin pu-tinta aici in pamintul Domnestei Noastre taximijlocul cel povatuitor la calea dreptatei, adecä.

pravila coprinzatoare desivirsita i cu intreagadeslusire de toate pricinile cite privesc la chi-nonia norodului, ca nici judecitorii si nu cerce-discolii la hotaririle ce au a face, nici ipotesa-rii la drepturile lor sa, nu sufere nipistuiri dinvre-o intunecare san nedeslusire a pravilelor,de aceea Inca din anul trecut, prin pitacul Dom-niei mele, am orinduit intr'adins pe d-nealui

si

12

-vel Logofatul al strainilor pricini Athanasie Hris-topolu §i pe d-nealui biv vel clucerul Nistor,

cu §tinta si praxis la ale pravilelor, de auintocmit aceasta pravila, ce vi se va arata de ca-tre d-nealui vel Logofatul de Tara de sus, caresi de Domnia mea s'au teorisit, s'au chibzuitdup.& cuvfinta cu deaminuntul si s'au Intocmittoati coprinderea ei CU cea mai cuvincioasi o-rindueara §i Intreaga fiinta, a dreptatei, dar pen-tru ca nu cumvaqi sd fi rdmas cevaqinepomenit inteaceastd pravilniceascdtocmire, dindu-se uitärei ori de catre Noi, saude catre Intocmitorii sai, iata prin acest domnescal Nostru pitac orInduim pe Prea Sfintia Voas-tri §i pe d-voastra si cu deadinsul poruncim,ca pe toatd saptdmina adunindu-vd cutoti la un bc, Marfra qi Simbdta, fari ci-tu§i de putini pregetare sau prelungire, sä ur-mati a o teorisi cu bun& luare aminte qi add-ogind orice yeti gdsi Upset 0, de trebuintaa se mai intocmi, prin bun& §i cuviincioasi chib-zuire, sd ardtafi, Domniei mele prin o4-teasca anafora, ca chibzuindu-se §i de citreNoi acele adkogiri, sa dam apoi cuviincioasi in-tãrire hotarire, spre cea desivir§ita legiuirea acestei pravilnicesti Intocmire, Uri de intirziere,ca sä o trimetem de a se §i

1817 Februarie 15.

i

hoseri

in-

Pitacul prin care se di porunci, ca si se sfirseasadesbaterea proectului.

Fiind-ci de la d-nealui vel Logofatul de Tarade sus, am luat Domnia Mea plirofofie c. teo-ria pravilelor s'au savIr$it, ni»zinind a semai face chibzuire la vre-o cite-va insem-ndri de adaosuri, ce osebit ati mai fault PreaSfintia Yoastri $i d-voastra., i fiind-ca in po-runca Domniei Mele, ce este data prin pitacul demai inainte, se coprinde ca cit mai in graba.a se dea sfirsit teoriei pravilelor, ca unui lucrufolositor ob§tei, i impotriva, vedem cä s'au fa,cut prea multa intirziere pina acum, de aceeaporuncim ca negreVt sd incepe(i a va a-duna cu torn, Marfea sau Simbdta la cloudceasuri din zi la Domneasca Noastrd curte

puind toata siliña, faxi mai multä zabava.,sä dati sfirsit i chibzuirii ce este si mai facetiasupra acelor insemnäri de adaosuri, cad indestula vreme este de cind se prelunge$te.

1817 Aprilie 16.

IlL

ni

Iv.Anaforaua ob*teasa a pirintilor Arbierei 0 a bo-

erilor, adresati lui Caragea pentru primireavotarea condicei.

Prea Ind lfate Doainne!

De pe luminata porunci Marii Tale adunin-du-ne in multe rindui cu toti la un loc, amcitit cu luare aminte pravila ce s'a "alcituit dedire Maria Ta ne pliroforisirim ca alcatu-irea acestei pravili este o deshi$ire a prayililorImparatesci, ce se obisnuesc aci ii pamintulnostril, $i a vechilor $i a canonisitelor obiceiuriale pamilitului, nefiind improtiyitoare celor vechiurmate pina acum. De aceea ne rugam sa binevoesti Maria Ta a porunci sa se si tipareasca.

1818 Iunie 9.

Ungrovlahias Nictarie. Iósif Arges. Costan-die Buzau. Radu Golescu, yel Ban, GrigorieBrincoveanul, biv vel Ban. Costandin Cre-tulescu, biv vel Ban. Grigorie Ghica, bivvel Ban. Barbul Vacdrascu, biv yel Dvornic.

i

i

Dumitrago Racovitd, biv vel Dvornic. Is-trate Cretulescu, biv vel Dyornic. Constan-tin Bdldceanu, vel Logofit , MihalacheManic, biv vel Logotat. Grigorie Filipescu,biy vel Dvornic. Grigorie Bdteanu, biy velDvornic. Iordache Slcnineanu, vel Dvor-nic. Costandin Caliarch, biv vel Dyornic.Costandin Dudescu, vel Dvornic. Dumitra-che Racovitd biv vel Dyornic. Gheorghe Fi-livescu biv vel Logofit. Mihalache Raco-vita, biy vel Logoat. Ioan Stirbei, vel Dvor-nic. Petrache Ritoridis, biv vel Dvornic. Con-standin Filipescubiv vel Logorat. IordacheGolescu, biy yel Logofil. Alexandru Fill-pescu, biv vel Logolit. Alexandru Ghica.vel Logofat, Atanasie Christopulo, biy yelLo gotat. .NicolaeVdcdrdscu. yel Logofht. Gr-goire Ralea, yel Logofit. Costandin Golescu,vel Hatinan. Grigorie Ro»tanit, biv yeltier. Pand Costescu biv vel Dvornic. Miha-lache Cornescu, vel Dvornic. Costache Rastibiv vel Aga,.

13

Vis-

V.Pifacul prin care se ordoni ca anaforaua comisi-

unei din 9 lunie 1818, si se tipireasciin pravila infocmith.

Cinstite i credincios boerule al Domniei Me le,d-neata vel Logofete de Tara de sus, flind-ca,pentru pravilele, ce prin sfat de obste al pirin-Wor arhierei si al d-nealor boerilor s'au intoc-mit de Domnia mea, Ni s'au facut rugdciuneprin obsteasca analora a Prea Sfinfilora d-nealor, de la 9 a acestei luni, ca sd setipareascd, de aceea poruncim d-neatale, catipirindu-se trupurile pravilelor ce stint scrisein limba romineasca, si se tread., la sfirsitulfie-drui trap in parte si mai sus aratatä ob--steasca anafora din cuvint in cuvint, impreunicu toate iscaliturile ce sä yid inteinsa, apoi säse dea mai sus numita anafora la Sfinta Mi-tropolie, ca sa stea acolo impistrare dimpreuni

cu acest domnesc al Nostru pitac.1818 Iunie 22.

pit

0

VI.Protocolul marelul Logo fat C. Báliceanu.

Din luminata porunci a Marii Sale prea Iiiál-tatului Domn Ion Gheorghe Caragea W. fi-mci orinduit de am protocolit toate aceste pravilidupd, isvowlele ce prin Sfat de Obste s'au aka-,tuit §i, gasindu-le intocmai asezate din cuvTht,iii cuvint i tara citusi de pOni schimbare, le-arn adeverit si insund cu iscalituri in toate fo-ile, precum se vede in dos, punindu-se si Eurni-nati pecetea Mariei Sale la fie-care foaie.

1818 Iunie 28.

Dent. D. StoeneseuLegiuirea caragea. 2

VII.Pitacul dat de caragea prin care se pro-

mulgä codul.

Prea Sfintia Ta Pirinte Mitropolite, iubitori-lot de Dumnezeu Episcopi i d-voastaloi si credinciosii boerilor veliti ai DivanuluiDomniei Me le halea si mazili. Precum din in-ceputul Domnestei Noastre Obliduiri, ce dinDumnezeeasca pronie Ni s'au incredintat asupraacestei de Dumnezeu pazita Tara., n'am conte-nit de apururea, nu numai de a cugeta, ci si infapti de a pune ()rice am chibzuit c5, privestesi in parte si de obste spre bunk petrecerefericire tutulor celor ce sunt sub a voastri oblk-duire, asijderea Ne-am silit dupi cuviinti dintoati virtutea (precum este stiut tutulor de ob-ste), ca si la pricinile de judeckti sa, se pizeascidreptatea intru a sa intregime, vinindu-se si de -slusindu-se Ma de pirtinire cea adevirati fiintka fies-ckreia pricini din inviluirea a mice fel

intimplare ce ar putea ca s acopere adevä-rul i dreptatea, ca una ce numai printea sa

§i

de

Ciastii-

19

veschimbata i neschimonositi fiinta se poatepäzi datoria bunei cuviinte a fiearuia citre al-tul, din care se alcatuesce intru norod o fericita-chinonie i petrecere. Aceasta dar a obstei do-rita si folositoare alcatuire mai cu adaos dorind-oDomnia mea, dupi a obladuirei datorie, am in-ocmit prin sfat de obste (precum este stint), cudestula osteneali, pravil a ce este adunata din im-firite$tile pravili si din prcivil niceasca condi-

$i din obiceiurile peimintului ce s'au ur-ma t pinei acum, alcituind-o $i deslusind-o dupa,povatuirea dreptului cuvint si cu bunk orindu-eala, in cit au fost prin putinta, care pravili.s'au si dat in tipar, atit in limba romineasca,cit si in limba greceasci si fiind-ca aceasta buniintocmire urmeaza, dupa, cuviinta, a se punein lucrare, de aceea hotdrim ca de la ziintiia viitorului Septembre sat se pue in lucraresi sal inceapd toate judecdtoriile tdrei ajudeca pricinile dupd aceastd pravild, deale tareia trupuri tiparite poruncim d-neatalevel Logofete din Tara de sus sa se si impartaduph insemnarea de mai jos aritati, insa astauna data din cele grecesti, pita vor sosi dela Tipografia Rimniculai din Sud ATIlceacele rominesti i atunci se vor imparti $i din-tre acelea tot dupa aceasta insemnare. Iar pe.de alta parte si se faca acum i DomnestileNoastre publicatii, atit aici in politie, cit i prin

ci

ci

cd

20

toati Domneasca Noastri Tara, dupi coprin-derea de mai sus aritati, iar prototipa ale a-cestei pravili, adici cele (lona, trupuri scrise demini in limba greceasci i altul in limba ro-mineasci, care sunt adeverite cu insiqi iscili-tura $i pecetea Domniei mele, si se (lea in pis-trare la Sf. Mitropolie.

1818 August 9.

VIII.Titlul codicelui Hp Srit pentru intiia oari

Legiuire a Prea InaAatului i Prea Pravo-slavnicului Domn i obliduitor a toati Ungro-vlahia lo Ioan Gheorghe Karagea W.

Cu toata. cheltueala d-nealor Constanem Ca-racas, doftor i d-lui Riducanul Clinceanul bivvel Stolnic i d-nealui Dulnitrache Topliceanulbiv vel Sluger.

Tipiritã in privileghiata tipografie a d-nealorot cismeaua riposatului intru fericire Domn Ma-vrogheni, din Bucuresci 1818.

Porunca Pomneasci tiparita la inceputul primeleditii din 1818.

Domneasca si parinteasca Noastra, dragostevoire de bine jndecind ca o lege Sfinti obstes-cul folos al snpusilor nostrii i pururea ingrijindmai inainte de bunk petrecere a lor a fi stator-nick i neclintiti, am bine-voit in cele de pe.ulna a potoli deasupra dreptalii risboiul celmult turburitor.

Tara Romineasci avind din vechime canoane,pentiu cele in parte drepturi ale locuitorilor ski,ale sale nescrise, i nedeslusite obiceiuri, si alecondici sale putine i nedesivirsit pra vile ins-cris, care, si nefiind destoinice nu puteau cum-

nici drept a indrepta dreptatea fie-cdrui,de aceea si era silitä a nizui la pravilele im-pärätesti ale Romanilor, si a se sluji cu toateaceste pravili, färä deosebire. Asa dar uluindu-se in trei intocmiri de pravili, adici a obiceiu-rilor, a condicii -Sale si a Romanilor, urma a.nu avea nici o pravilä, cäci obiceiurile prefã-

IX.

pani,

23

cindu- se in nate chipmi, adesea se impotriveaupravilelor Romane, i acestea iaräi, unele findpricinuitoare de (lona tilcuiri, i altele cu totalimprotivitoare intre ele, surpau una pe alta, incit dreptatile tutulor midularilor politicestii obla-duhi, cazind neincetat in amestecituri si Invä-hieli de multe cuvintari improtivitoare, apurureaeran in primejdie, ca cum ar innota in noeanuride ape turbure ce se tilazuesc de multe vin-turi improtivitoare; si in cele de pe urnia, nicise indreptan, ci se abiteau de pe vointa celormai taxi sau celor mai mestesugareti in vicle-suguri, care tot la o pricina puneau innaintecind obiceinl, cand condica ärii, chid pravileleimparatesti, dupa placerea lor.

Aceste dar fara orindueala stramutari aledrepta0i voind Domnia mea ale osteia, mai in-tii cii adinca chibzuire am socotit, ce fel de in-tocmire de pravili se cuvine si cite stint spredeplin indestrile la cea de acum politiceasca o-bladuire a tarii Rominesti. i asa primind apoiunele din cele vechi, iar altele indreptind,cele mai multe adaogind, am intocmit acestepravili ale Domniei Mele cit s'a putut cu bunaorindueala i foarte deslusite, in cit i cei ne-invatati foarte lesne sa, le inteleagä.

Deci legiuind Domnia Mea aceste pravili cusfat de obste al Prea sfintii sale Parintelui Mi-tropolitul, si al inbitorilor de Dumnezeu Parin-

c

si

24

tii Episcopi si tutulor d-nealor cinstitilor 5i cre-dinciosi boeri veliti ai Divanului Domnii Mele,si cu dreapta Domniei mele ficindule cunoscutecktre obstirea prea iubitflor nostri supusi, am5i dat aceasfa Domneasci a noastri intocmirede pravili intäritä cu Domneasca Noastri is-

pecetie in anul 1817 de la nastereaDomnului 5i al seasilea an al Domnii Noastre.caliturã si

X.de verirea push' pe exemplarul, care de la Pivanul

Velifilor Boeri a trecut la desfintata InaltaCurte si care se afli axi la

Curtea de Casatie.

De la logofetia mare a Tdrii de sus.Aceasta, pravili a pamintuh, intocmai de pe

cea greceasci, s'a dat la d-nealor Veliti Boerica sä stea in pastrare de apururea, impreunicu cea greceasci, spre a se metahirisi ill prici-nile de judeckti ce se vor intimpla.

1819 Ianuarie 2.

(

Bibliografie :V. A. Ureche.Justitia sub Caragea.Costaforul.Magazinul Istoric V. I.Colegiunile:Bujoreanu, Pastia si BrMloiu..

TEXTUL LEGIUIREI cARAGEA- DCPA -

edifia din anul 1818.

LEGEA CARAGEA

Partea intiiPenfru obraze.

Impartim obrazele :a) Dupa fire: in barbati i femei.h) Dupa nastere in fii adevarati, din

curvie, vitregi si buni.c) Dupa virsta i dupa minte : in virst-

nici, nevirstnici, risipitori i fara minte.d) Dupa noroc: in slobozi, robi i slo-

boziti.CAP. 1.

penfru bärbafi si femei.I. Nurnai barbatii se fac boeri, judeca-

tori si cirmuitori obstesti.2. Numai barbatii se fac arhierei, preoti

si diaconi.

;

30

3. Femeile sunt departate de toatepoliticesti, stapiniri i slujbe publice 1).

CAP. II.Pentru fii adevirati, din curvie, buni

vitregi.1. Fii adevarati sunt citi se nasc din

cununie dupa lege.2. Din curvie sunt citi din impreunare

fara de lege se nasc.3. Citi tot din acelasi tat Si aceiasi

muma se nasc sunt buni.4. Citi sau dintr'un tata si deosebite

mume se nasc, sunt vitregi, (care se si zicbuni de tata), sau din aceeasi mumadeosebiti barbati (care se si zic buni demurna). 2)

CAP. III.Pentru virstnici i nevirstnici.

1. Virstnici sa se socoteasca atit bar-batii cit i femeile, de la doua zeci i cincide ani ai virstei !or i nevirstnici pina ladoua zeci i. cinci de ani.

1). Vezi art. 379 din Reg. organic, legiuirea din 1 Mai1836 si decretul din 19 August 1864, (anexa No. 1 la ti-nele acestui volum).

2). Vezi Anexa No. 3 al cap. 8 din Reg. organic, (a-nexa No. 2).

ci--nurile

31

2. Cei in virsta sunt stapini sa-si chi-verniseasca averea lor cum vor vrea Si

sa faca or ce vor vrea dupa pravila.lar cei nevristnici nu pot, ci i chiver-

nisirea averi lor i faptelor lor spinzura deputerea parintilor lor sau a epitropului lor.

3. Cei nevirstnici orice tocmeala i darvor face, fara adeverirea parintelui lor saua epitropului, este fara tarie, de le este sprestricaciune ; iar de le este spre folos, este,cu tarie.

4. Cei nevirstnici, de la douazeci pinala douazeci i cinci de ani ai virstei lor,au voe a cere de la Domnie ertarea virs-tei ca sa sa socoteasca intre virstnici.

5. Citi nevirstnici vor primi ertarea virs-tei, sunt stapini, pe cite sunt i cei invirsta (§ 2), insa fara a fi volnici sa-si in-straineze vre-un lucru miscator pina la doua-zeci i cinci de ani ai virstei lor.

6. Citi nevirstnici se vor cinsti de Domnie.cu cin de veliti, se socotesc intre virstnici 1).

1). Vezi legiuirea din 23 Februarie 1833, intilritA cu o-fisul No. 30, (anexa No. 3).

32

CAP. IV.penfru cei färä minfe.

1. Fard minte numim pre cei ce suntintru adevar nebuni sau lipsiti de minte,si smintiti.

2 Cei fara de minte ori ce tocmealä,sau dar vor face, se socoteste drept ni-mic si se strica.

3. Cei fara minte, ori ce greseala vorface, nu se invinovatesc.

CAP. V.Pentru risipitori.

1. Risipitorii, sunt cii ii prapadesc faracuvint averea lor.

2. Risipitori sa se traga Ia judecata derudele lor, sau de prieteni, i sa se infri-neze prin epitropi rindniti de judecata.

3. Risipitorii, dupa infrinarea ce li se vaface de catre judecatä, ori ce tocmeala saudar vor face de sinesi fara adeverirea e-pitropilor lor, drept nimic se socoteste, sise stricä.

4. Risipitorii, ori ce stricaciune vor face,sau vina, se vinuesc 1).

Vezi legiuirea indeplinitoare Cap. VII din Reg. or-ganic int6.rita cu ofisul din 8 Martie 4834 No. 67, (a-nexa No 4).

1

33

CAP. VI.Pentru slobozi.

1. Slobozi sunt acei care nu sunt do-binda altuia.

2. Citi se vor naste din parinti slobozi,slobozi sunt.

3. Slobozi sunt i citi se nasc din mumasloboda.

CAP. VII.Pentru robi l figani')

1. Robi sunt citi sunt dobinda altuia.Acest fel sunt tiganii in tara Romineasce.

.2 Citi se vor naste din parinti robisunt robi.

.3 Si citi numai din muma roaba se vornaste, sunt robi.

4. Stapinul tiganului, n'are putere asu-pra vietii tiganului.

5. Stapinul tiganului e slobod sa vindasa darueasca pe tigan.

Vezi legiuirea din 22 Martie 1843, prin care se vedecum toti tiganii Statului s'au desrobit punindu-se in rin-dul birnicilor rumini ; cea din 13 Februarie 1847, 8 Fe-bruarie 1856, si un otis domnesc adresat c5tre sfatul ad-ministrativ sub No. 1580 din 22 Noembrie 1850. (anexaNo. 5).

Dent. D. StoenescuLegiuirea Curagea. 3

si

1)

34

6. Citi tigani in tara Romineascd nu voravea stapin cu dovada, sunt domnesti.

7. Cine prin stiinta va tine intru a sastapinire tigan strain sau tiganca, sa-i deainnapoi stapinului lor (platindu-i pentru ti-ganul mester tl. 40 pe an, iar pentru celfara rnestesug tl douazeci, si pentru ti-ganca. mesterd tl. treizeci si pentru ceafara mestesug, tl. cincisprezece) ; iar cineva tine prin nestiinta, numai sa-1 intoarcainapoi.

8. Cine-si va cununa tiganul CIA tigancastraina stiind sau impotriva, fara void sta-pinului lor, sd piarza pe tigan sau pe ti-ganca lui cu copii lor, si sa-i stapineascastapinul lor.

lar cind nestiind il va cununa, atuncisa se facd schimb, mergind totdeauna ti-ganca dupe barbat.

Cind obrazul cel strain va avea meste-sug, sa se schimbe iarasi cu mester ; iarde nu va fi asernenea sa se pretuiascatalentul mestesugului sail, si cu bani sase implineasca.

Tiganii ce se cunund prin nestiinta sta-

35

pinuiui, de se intimpla sd aiba i copii,atunci cei din partea barbateasca sunt aistapinului barbatului, iar partea femeiascaeste a stapinului femeei, can i acesteasd se schimbe.

9. Citi tigani straini se vor socoti intrecei domnesti, acestia intimplindu-se a secasatori dupe lege, de se vor cere prinjudecata de stapinii lor, sä se schimbe,mergind nevasta dupa barbat cum s'a zismai sus.

10. Care tigan sa va cununa cu slobodasau care slobod se va cununa cu tigancafara stirea stapinului lor, sa se desparta.

Dar de se va dovedi ca stapinul lor a.dat voe, stiind, atunci sa nu se mai des-parta, ci sa ramina amindoi sloboziti

pagubeasca stapinul lor.

CAP. VIII.Pentru cei sloboziti.

1. Sloboziti sunt, citi din robi se slo-bozesc.

2. Toti cei sloboziti tigani sunt tot deo cinste cu cei slobozi supusi, adica cu.birnicii domnesti.

sa-isi

36

3. SA nu poatA ne§tine sA slobozeascdtiganul sAu inaintea virstei sale de d ou.d-zeci de ani.

4. Nici unul din Egumeni sd nu poataslobozi tigan mänästiresc 1).

5. Slobozenia sd se facA totdeauna inscris.

1) Vezi legiuirea din 13 Februarie 1847 (anexa No. 5).

Partea douaPenfru lucruri.

Lucrurile sunt ori miscatoare, sau ne-miscAtoare.

Mi§cAtoare zicem acelea cite au sufletsau si neavind suflet, se mi§cA §i se stra-mutä, cum dobitocul, hainele §i celelalte.

Iar nemi§cAtoare zicem precum pamin-copacii, zidirile §i celelalte.

CAP. I.Pentru stapinirea lucrurilor.

1. Orice lucru nu este al nimanui, a-ela se face al celui ce va apuca sa-1ea inainte. Deci :

Cite pietre scumpe sau altele gAsimprin locuri slobode, se fac lucruri ale noas-tre, vez coniorile cele ingropate, care suntdomnesti 1).

1) Vezi art. 333, 334 al. 1 si II din codul penal din1852, care acordã despAgubiri sapfnului locului uncle s'adescoperit vre-o comoar5., deci s'a desliintat dispozitia co-thilui prin care se considerau domnesti ; art. 178

179 din Reg. Organic (anexa No. 6).Carazea,

tut,

ui

38

Cite salbatice vinam in locuri slobodespre vinatoare, se fac ale noastre.

Cite salbatice vinindu-le altii §i lovindu-le§i perzindu-le din ochii lor, vor cadea inmiinile noastre, se fac ale noastre.

Cite salbatice incuibind aiurea, §i apoilasind acele locuri, vor veni la noi spreincuibare, sunt ale noastre in cit vor sta in-cuibind.

Cit peste vom vina in locuri slobodede a vina, este al nostru. .

2. Cite lucruri miscatoare pierdute vomgasi, de nu se va gasi stapinul lor pinain trei ani, ale noastre sa fac.

3. Orice se clacle§te pe pamintul nos-tru fara stirea §i voirea noastra, se faceal nostru.

4. Orice se sade§te fara voia si stireanoastrd in pamintul nostru, al nostru seface 1).

5. Cind girla prevalindu-se cite putinva adaoga pamint la pamintul nostru, a-daosul este al nostru.

1) Legea Caragea avind prevAzut intre robin i peaceia a dreptului de sprijinire, Curtea a fAcut o justli a-plicare a acestei legi. Bul. Cas. p. 239/83.

39

Iar cind va rupe o parte de pdminto va lipi lingd al nostril, acesta este alcui a fost pâmintul de la care s'a rupt.

6. Cind girla se afla intre doi sau maimulti stdpini, atunci fiecare dintre dinsiistapineste partea girlei cit tine de la malpima in mijlocul ei 1).

CAP. II.Penfru robirea lucruril or.

1. Robire de lucru numim dreptul carerobeste la oaresice un lucru spre folo-sul altuia ; precum o casa cind supune pealta ca dea loc de drum, adica sätreacd prin curtea sa, sau fereastrd sdvazd, i altele.

2. De multe feluri sunt robirile, adicapentru trecere, lumina, vedere, sprijinire,vdrsdturi, picatura de apd i altele.

3. Orice lucru este robit la altul pen-tru vre-un sfirsit, negresit acest lucru estesupus si la mijlocul ce priveste spre acelsfirsit, de este adica o tarind indatoratä

Vezi art. 165, din Reg. Organic si legiuirea din 1835(anexa No. 7).

sa-i

si

40

a da apa alteia, este datoare a-i da §itrecere la apa, §i altele.

4. Cel ce färä tocmeald dobindeste ro-bire de zece ani fara impotrivirea stapi-nului lucrului, acela are sä o dobindeascatotdeauna dupd irnplinirea de zece ani 1).

5. De se va slobozi lucrul robit §i std-pinul robirei nu va preinoi robirea ani zeceiardsi rämine acel lucru slobod de robire.

CAP. III.Pentru vecinätalfea lucrurilor.

1. Care vecin fard stirea stapinirei vastrdmuta semnul de hotar, sd pldteascddrept pedeapsa paguba§ului vecin atit citse pretue§te locul care au insusit cu strd-mutarea semnului 2).

1) Sub imperiul vechei legiuiri Caragea, o servitutese putea dobindi, in urma etectuarei unor lucrari, prinneimpotrivirea stapinului lucrului servient. Asti-el, in urmalucrarilor ce ministerul lucrärilor publice, intemeiat pedispozitiile legei de la 1835 si pe art. 165 din Reg. Org.,a intreprins pe riul Dimbovita, in scop de a apara ora-sul Bucuresti de inundatii, acest oras a dobindit un dreptde servitute asupra unui piriu de domen privat in care s'arevarsat surplusul apei provenind din Dimbovita, prin ne-impotrivirea proprietarilor riverani cu acel piriu in timpde 10 ani. Bul. Cas. p. 711/95.

2) Vezi art. 323 si 363 codul penal din 1852.

41

2. Ale citor vecini hotare se vor ames-teca, sa se aleaga §i sa se descopere cucartile lor de hotarnicii, cu masuratoareamosiei lor de citi stinjeni sunt, cu semnelece sunt puse drept hotare, si cu cite mat--turii dovedesc ceilalti razasi §i sateni, silocuitorii celorlalte sate de prin prejur 1)

3. Cind se intocmesc hotarele vecinilorce au prigoniri, sunt datori sa fie fatacu cartile lor vecinii ce n'au prigonire 2)

4. Cind se masoara o mo§ie, sa se facamasuratoarea cu stinjenul ce anume se cu-prinde in sineturile sale.

Adica: de se coprinde stinjenul lui Con-stantin Voda Brincoveanul, cu acela sa semasoare ; iar de se coprinde al lui Serban

1) Vezi circulilrile departainentului (lreptiltei pentruregularea lucrarilor de botfirnicii : No. 1481 din 8 De-cembrie 1837, No. 6255 din Septembrie 1847, No. 6745din 26 Septembrie 1847, No. 436 din -18 Octombrie 1847.din 14 Main 1848, No. 6550 din 3 Decembrie 1848, No.2579 din 1849, No. 2581 din 28 Martie 1849, No. 559 din2 Main 1849, si ofisul No. 11 din 3 Februarie 1847 re-lativ la avocati si hotarnici ofisul No. 50 din 2 Fe-bruarie 1850. (anexa No. 8).

2) 0 hotArnicie facuta intre niste vecini, nu se poateopune altora care Wail luat parte la dinsa. Bul. Cas. p.183 /80.

si

5i

42

Vodd, cu al lui erban Vodd sa se md-soare.

5. lar cind in scrisori nu se coprindeanume ce stinjen, atunci sd se facd mäsu-rdtoare cu stinjenul lui Serban Vodd.

6. Cind mosia ce se mdsoard avindsineturi cu stinjeni, nu va avea si semnenetagaduite, atunci sd se inceapd din sem-nele rdzasilor cele netdgaduite, san din-tr'ale laturasilor cu aceia, §i celor l'alti 1)

7. lar cind se sforesc la doi ori alemai multor rdz4 niOj Si n'au nici scri-sori de stinjeni coprinzatoare, nici semnenetagdoluite, atunci sforirea sa se inceapddin semnele vechei stapiniri 2).

1) In materie de hotarnicii, cind semnele desparti-toare se contesta, ambele parti devin reclamante, astfelca nu mai este nevoe (le o actiune reconventionahl in re-gula. I3u1. Cas. p. 183/80,

2) In materie de hotarnicie, cind instanta de fond con-stata in fapt ca in Hula despartitoare a doul mosii auexistat doua pietre vechi, care se pastreaza si azi, recu-noscute de parti ca semne de hotar despartItoare, i cadocumentele lor nu prescriu ca intre aceste doul pietresa. fie o abatere, a putut decide ca acelo doul punctefie unite printeo linie dreapta, fixind in acest sens di-rectia hotarelor faril, ca prin aceasta sit violeze art. 7p. II c. III din vechiul cod Caragea, i deciziunea sa inaceasta privinta este o decizie de tapt care scapa de con-trolul Curtei de Casatie Bul. Cas. p. 598,90.

55

43

8. Pentru mai multa a hotarelor des-lusire, de acum inainte sd se mdsoare

lungul mosiilor, i sa se treacd in car-tea de hotarnicie.

9. De acum inainte in cartile de hotar-nicii si in zapisele de vinzare a mosiilorsa se scrie stinjenul lui Serban Voda.

10. Cind se trage rnosia de vecini,unul dintr'insii va arata cartea de hotar-nicie cu surna de stinjeni, iar altul zapi-sul de vinzare, iarasi cu surna de stinjeni,atunci cel ce arata cartea de hotarniciesa-si ea mai intii stinjenii deplin, iar celce are zapisul sa ia prisosul.

lar cind unul are zapis cu stinjeni, iarcelalalt or n'are zapis sau are, insa farasuma de stinjeni, atunci mai intii sa-si iastinjenii deplin cel ce are suma de stin-jeni, i apoi cellalt 1).

11. Atunci sa pue hotarnicii pietre si

celelalte semne de hotare, cind vecinii se

11 Hot:trniciile en semne despartitoare de hotare, anpreeAdere inaintea ofi eAror acte de vinzare desi in eles'ar afilta suma de stinjeni. Bul. Cas. p. 1181/83.

Si

si

44

vor multumi, sau se va da hotarire dom-neasca I).

12. Sd nu aiba razasii voe sa faca lu-cruri din pricina carora potopesc sau in-putineaza uneori girlele i helesteele ; iar devor face, sa raspunda toata paguba ce vorpricinui cu inmultirea sau cu scaderea a-pelor.

13. Citi razasi avind locuri in care sepot face helestee cu zagazuri, vor vreasd faca helesteu, sä se aseze intre dinsiipentru cheltuiala ce vor face deavalma

pentru stapinirea cea deavalma a lu-crarilor ce vor face.

Cind unul din razasi nu va vrea, estedator sa dea celuilalt inscris cd se la-pada de aceastd tovarosie i celalalt sa-silucreze slobod helesteul si sa-I stapineascasingur.

De va da inscris razasul ca se lapadasi in urma se va cai, i va vrea el saumostenitorii lui sa se faca tovarosi la he-lesteu rdspunzind cheltuiala pe jumatate,sä nu li se dea ascultare.

Vezi circulara departamentului dreptAtei No. 5394in 2 Mai 1849. (anexa No. 8).

si

45

Cind rdza§ul nu va vrea sd primeascanici sd se lepede in scris, atunci sä setraga la judecatd si sd se sileascd säfan or una or alta.

14. Cite am legiuit pentru locurile incare poate sä se fan hele§tee, tot acestealegiuim §i pentru mori.

15. Citi vor sä facd moard pe girla cetrece prin moii1e lor, sd aducd me§ter cum-pänitor de apa, §i de fata cu toti rdz4i §icu toti cei ce au mori din susul lor, sd sechibzuiasca moara, ce este sd se facd, cuinaltarea apei, mo§iile vecinilor sau morilecele mai din sus, §i, de nu vor ineca, säfie slobozi sä facd, iar inecind sä nu fie 1).

De nu va face nici o inecdturd acea moard§i vecinii sau stapinii morilor celor dinsus, se vor impotrivi, sä se traga la ju-decata §i sd se sileasca.

lar cind fdra chibzuirea cumpanitoruluide apa §i fard a fi rdza§ii fata sau stä-pinii morilor celor din sus, se va facemoat-A, atunci de orice fel, sau cad pa-

Vezi art. 364 din codul penal din 1852.

46

guba va fi pricinuitoare moara ce se vaface, s'o plateasca indoit stapinul ei.

16. Vecinul din sus de va face moaranoua pe girld i vecinul de la vale vatace ani zece, avind vad vechi, i nu-1 vasupra, atunci sa nu poata sa facd moarape vadul sau, de va inneca moara veci-nului din sus, cu facerea mori sale.

17. Cu bataia de pari, dupe cum pinaacum se obisnuia, sa nu dobindeasca ci-neva robire de a face moara.

18. In orase mari sau mici si in sate,cind vecinul zideste, este volnic celalaltvecin, de socoteste ca sa vatame, sa deade stire insusi sau prin altul vecinului, saupurtatorului de grije, sau mesterilor casd nu lucreze.

19. De i se va da de stire de aceastavecinului si el nu va inceta din lucru, sase traga la judecata.

20. Pirisul vecin in trei luni sa-si sa-virseasca prigonirea ; iar de va prelungi

47

mai mult judecata sd dea piritului incre-dintare atunci :

21. De se va dovedi cd fara dreptatezideste piritul, este dator cu cheltuiala sasd-si strice zidirea, iar impotriva dovedin-du-se ca cu- drept cuvint zideste, atunci

sa-i plateasca cita paguba i s'a pri-cinuit din zaticnire i din judecata.

22. Slobod e vecinul sd vada in curteavecinului.

23. Volnic e vecinul sa inalte zid peca sa nu vada vecinul in curtea

sa, afard numai cind va avea robire, sãnu inalte.

24. Cel dintre vecini zid cind se va in-temeia pe locul si al unuia si al altuiavecin, e deavalma.

25. Zidul deavalma sa-I zideascd ve-cinii, i sd-1 preinoiasca cu cheltuiala pedin cloud.

26. Cind se va porni zidul tdu spre zi-dul vecinului i sta a adea, esti silit oria-1 propti, ori a-1 preinoi, sau a-1 darima.

1) Efectele unei servituti constituesc drepturi cistigatepentru pärti si prin unnare nu se pot restringe prin le-gile din nou introduse. Bul. Cas. p. 9 86.

1) i

piriui

lo-

cut sau

48

27. De va fi aproape a se darima pe-retele or casa putredd a vecinului tdu, §itu zicindu-i sa o dreaga, el nu va vrea,

tragi la judecata, iar judecata sd-1 si-leasca ori sa o dreaga, sau, de nu vayea mijloc sä o &Mime 1).

28. Cine va zidi impotriva ferestrelor ve-cinului sä fie departe doudsprezece palmedomne§ti de ferestre §i sa zideasca oricecum-va vrea.

Insd zidind e§itoare sau grajd, sa des-chizd usa catre dinsul, iar nu catre vecin.

Ian de va zidi impotriva unui zid orb,atunci, de va avea robire, sä se de-pdrteze pentru picaturi, cit ese afard dinzid invelitoarea ; iar de nu are robire, sätae §i stra§ina cit trece afard §i sa zideascd.

Vezi art. 374, al. 5 codul penal din 1852.

sa-1

a-

si

1)

Partea treiaCAP. I

Pe obqfe penfru focmeli

1. Tocmeala este o thgadueala de o po-triva, de doi sau de mai multi insi.

2. Tocmelile-se fac de noi in trei feluri :Or lucrare pentru lucrare,Or dare pentru dareSau lucrare pentru dare3. Numai pentru cit stapinim, putem si

a ne tocmi.4. Tocmeala impotriva pravilelor si a

naravurilor celor bune nu se tocmeste.5. Tocmelile cele viclene i silite n'au

tarie.6 Putem sa ne tocmim Si insine noi

Dem. D. StoeneseuLegiuirea Caragea. 4

si

50

prin altul, adica cu scrisoare, prin mijlo-citori, sau ori cu ce alt mijloc 1).

7. Putem sa ne facem tocmelile i in-scris §i fara scrisoare.

8. Tocmeala cea nescrisa, cind se vaincredinta cu intreaga dovadd, are tot o ta-rie ca §i cea salsa 2).

9. Tocrneala cea scrisä atunci are thriecind se va iscali de cei ce fac tocmeala sise va da de catre dinii 3).

10. In aezArninturi, ori ce se va tocmi,or inscris sau nescris, de nu va fi impo-triva pravilelor, prinde loc de pravila.

1) Dup. codul Caragea nu era trebuinta ca inzes-trarea sI se full prin act scris, i "ea ambii viitori sotiprecum i inzestrAtorii A. tie fat5. Ia confectionarea

Prin urinare este valabila zestrea co»stituitil verbal den'au fost 6,0 la asezarea zestrei de cit inzestrAtorulviitorul larbat. Bul. Cas. p. 1371/90.2) Dupil codul Caragea proba testimoniall era admi-

sibill in toate contestatiile. Bul. Cas. p. 39/900.3) Contractele bilaterale, nu este necesar sl se tad

in atitea exemplare cite sunt si pArtile care se obliga, cinduna din ele si-a executat obligatia in timpul cind actuls'a redactat.

Perfectibilitea mutatii proprietittei imobiliare, till maidepinde de la predarea actului, intru cit priveste pe ter-iiIe de cind prin legea din 1840 Pa se dovedeste

prin transcriptia actului in registrul tribunalului situatiiimobilului. Bul. Cas. p. 311'83.

lui.

0

persoane

51

11. In orice asezamint cine nu va paziloata tocmeala, sau vre-o parte, or va za-bovi sa o puna in Iticrare, este dator pa-guba celuilalt de pe firea tocmeli, lucrarea,zabava i intimplarea.

Bez numai cind nu se va tine de ase-zamint din vre-o impedicare intimplatoare

neaparata adica : foc, potop, innecaciunerasboi, tilhari, boale, slujba domneasca.altele asemenea.

12. Se strica tocmelile :Cind cei ce se tocmesc vor primi.Cind de sila se vor tocmi.Cind cu viclesug se vor tocmi.Cind cei ce se tocmesc i pentru cite

se tocmesc n'au putere a se tocmi.Cind nu se vor pune in lucrare cele

tocmite de pe asezamint.Cind sorocul tocmeli se va implini

nu se va preinoi.CAP. II.

Pentru Vinzäri.1. Cind tocmindu-ne dam lucru pe bani

numai sau pe lucru numai, dar pretuit inbani, sau i pe bani i pe lucru mai pu-

sisi

52

tin la pret de cit bani, sau de o potriva,atunci aceasta tocmeala se nurneste vinzare.

2. Cite lucruri opreste pravila, nu pu-tern sa le vindem.

3. Orice lucru stapinim cu tocmeala dea nu-1 vinde, nu putern sa-1 vindem.

4. Barbatul nu e volnic a vinde mue-rei, nici muerea barbatului.

5. Nastavnicii nu sunt volnici sa vinzalucruri nemiscatoare i igani rnanastiresti,fara numai pentru plata de datorie ce mise poate iconornisi, i atunci iarasi curea i voia stapinirei.

6. Vinzarea celor miscatoarea sa se facainscris i fara scrisoare, iar a celor ne-

rniscatoare si a tiganilor, numai inscris 1).

1) Sub leginirea Caragea contractul de vinzare nu eraun contract solemn astfel cr vinzares exista si era per--recta prin consimtimintul partilor si traditia obiectului.Dupa aceasti leginire, prin art,Gp. IV c. II prescriindu-se

vinzarea imobilelor sh se faca numai inscris, aceastanu inseamnr altceva de cit ca pentru siguranta dreptulnide proprietate imobitiart, vinzarea sri nu se poata cons-tata, mai cu seama fata en cei de al treilea, de cit prininscris intre parti: insa, vinzarea unui imobil se puteadovedi, nu numai prin inscris ci si prin marturisirea siprin jurrmintul partei. Cu alte cuvinte. nici contractulde vinzare al unui imobil nu era un contract solemn, darmodul de dovedire al unui asemenea contract era marginit.

eg.

.

phi-

pi

53

7. Cel ce vinde lucru nemiscator, atuncinurnai poate sa vinda la altii cind maiinainte va da de stire celor ce au aderesau protimisis, sau epitropilor lor §i aceia

Cind sub codul Caragea vinzarea unui imobil se fa-cea prin act legalizat de Tribunal si transcris intr'unregistru al Tribunalului, vinzarea se considera definitivaprin remiterea, in mina cumparatorului a actului legali-zat de Tribunal si dupil care se efectuase transcrierea.

In caz cind originalul act de vinzare, legalizat de tri-bunal nu mai existä, Cu alte cuvinte, cind partea ce reven-dica tin imobil, in Laza unui asemenea act, nu-1 poateproduce. transcrierea din registrul tribunalului, data pelinga. semnaturile judecatorului contine i semnaturilepartilor, are oare care valoare dach insa transeriereadin registru nu contine si semnaturile partilor, atunci in-stantele judecatoresti, in lipsa originalului act. trebue sa.considere vinzarea unui imobil, in asemenea conditiuni,.ca un simplu proect caruia partile n'au voit a-i da nicio urmare.

De si codul Caragea admitea in general proba enmartori, insa in materie de vinzare imobiliara, prescriindoare care forme si anume : lin act scris si legalizat, probatestimoniala nu era admisa spre a se dovedi o vinzareimobiliara.

De asemenea o vinzare imobiliarit nu se putea dovedinici prin presumptiuni. Bul. Cas. p. 35/94 si p. 27/95.

Vinzarea unui nemiscator este valabila dupa codulCaragea, daca este facuta prin act scris si ischlit de doimartori si de scriitorul actului. care poate fi chiarnotarul statului, partite nestiind carte. Bul. Cas. p. 67/98.

--

neavind sä cumpere vor iscdli zapistifvinzdrei.

Se protimisesc la cumpdratoarea celornemiscdtoare :

a) Rudele de sus si de jos.b) Rudele de aldturea pina la a patra

spitd, cind sunt i pärtasi sau ddvalmasi.c) Rudele de aldturea pind la a patra

spitd, cind sunt i vecini.d) Cei ce sunt nurnai rude de alaturea

pind la a patra spitd.e) Cei ce sunt numai pärtasi sau da-

välmasi.f) Cei ce sunt numai vecini (intii); cei

ce se vecinesc in lung (al doilea); cei cese vecinesc in lat (al treilea) ; cei ce sevecinesc la un colt.

lar cind doi insi sau mai multi se vorintimpla sä aibd de-o potriva cddere i vorvrea toti sd cumpere, de-o potriva impär-tesc i lucrul ce se vinde.

8. Cel ce vinde lucrul nemiscdtor, deva fi in Bucuresti sezdtor, sd instiintezeinscris Logofatului celui mare de Tara desus cä vinde cutdruia cutare nemiscdtorlucru, cu atit pret i sa arate pe cei ce

54

55

au cddere, cine sunt i unde se Mid ;atunci Logofatul cel mare sd fie dator :

a) Pe cei ce au protimisis si se and inTara Romineasca, sa-i sileasca sa-si easeama si sa hotdrasca, in soroc de patruzeci de zile, de cumpard sau de se lapadd.

b) lar pentru cei ce au protimisis si lip-sesc din Tara Romineasca, asemenea safan in soroc de un an si jumdtate, de vavoi, sd cumpere de la vinzdtor lucrul celnemiscator, -Fara de a sadi ceva intr'insulci sd-1 aibd cu tocmeald cd de va voirdscumpere pima la soroc cel ce are pro-timisis sä se tragd, iar de nu va voi, sa-Istdpineasca desavirsit.

lar cind cei cu protimisis, in numitelesoroace, nici vor cumpara, nici Se vor la-pada, Logofatul cel mare atunci sa ade-vereze zapisul vinzarii, i vinzatorul sd-sivinza acel lucru nemiscdtor cumpdratoru-lui sdu i cei cu protimisis sa numai fieascultati.

Iar de va fi vinzdtorul sezdtor in

sa-I

vre un judet, sd dea de stire ispravni-cilor, si ispravnicii sä urmeze asemenea 1).

9. Cind se vinde lucru sddit sau cldditpe loc strain i inchiriat, stdpinul loculuise protimiseste mai mult de cit toate ru-dele i vecinii : iar de se va lepada el siva iscAli zapisul vinzärii, atunci sd se pro-timiseascd rudele i vecinii vinzatorului.

10. Vinzarea tiganilor sä se lacd dupdchipul vinzärei lucrurilor celor nemiscd-toare (§ 8) si atunci vinzdtorul lor sd-ivinzd la altii cind rudele lor pina la a patraspita, avind protirnisis i nevrind sd cum-pere, vor iscAli zapisul vinzarei in sorocde 20 de zile (de vor fi in Bucuresti),de 40 zile (de vor fi afard in pamintul tarii

1) Fortnalitatile cerute de art. 8 p. III c. II cod. La-ragea pentru actele de vinzari imobiliare, nu erau pre-mise de cit in interesul celor d'al treilea asa dar, lipsalor nu poate ti invocata de insasi piiIe contractantesau de urrnasii lor. Bul. Cas. p. 965/90.

LegeaCarageaprescriind forma actelor de donatiuni dea se pune legalizarea tribunalului pe dinsele ca si pe actelede vinzäri, pe acestea le-a declaraf acte originale, iar nupe acelea reproduse in rapoartele tribunalului, astfel cttcopia trad dupa un asemenea act nu are nici o valoaredac . nu este dupA insusi actul original Ostrat de parte.Bul. Cas. p. 860/82, 35/63 si 27/95.

5 6

si

;

57

Romine§ti); iar citi vor fi afara din tara saaiba protimisis nici sa se fan lor in §tire.

11. Oricine va vinde lucru nerni§catorsau tigan, si va tainui pe vre unul din ceicu protimisis, §i in urma se va arata, sa-iplateasca 'aceluia drept osinda a zeceaparte din pretul lucrului ce s'a vindut 1).

12. Vinzarea celor miscatoare atunci esavirsita, cind cel ce vinde va da lucrulin mina cumparatorului si cumparatorulva da pretul sau incredintare pentru pret.Desavirsita vinzare este §i cind vinzatorulsingur incepe a da lucrul, sau cumpara-torul singur a da pretul.

1) In pitacul lai Ur. D. (Mica din 31 Martie 1825 ga-sim explieatia : en cadere de protimisis, cind nuva fi minisit de logofetie sau de, ispravnicat dupa rindu-eala pravili, pe linga osinda ce are a-i plMi vinzatorul,sa i se dea si dreptate a rascumpara literal eel vindut-iar jurnalul sfatului administrativ extraordinar din 19 Au-_gust 1837 si otisnl domnese No. 318 din 11 Mai 1837, datde Alexandra Dimitrie Ghiea, intAresc ca bunà explica-tia data de Gr. (Mica, tiind-ca fusese in drept a da acelpitac potrivit eu art. 3 partea VI cap. III din aceastA.legiuire.

Vezi i legiuirea din 15 Martie 1840 *i cea din 1 Mai1830.(anexa No. 9 si No. 1).

..celui

58

_-13. Vinzarea celor nemiscatoare atunct

e savirsita cind vinzatorul, primind pretulsau incredintare pentru pret, va da cum-paratorului zapisul vinzarei 9.

14. Cind vinzarea se va face desavirsit§ 12, 13), atunci cumparatorul se face

stapin lucrului.15. Inaintea vinzarii cei desavirsite orice

bine sau vatamare se va intimpla lucruluicelui de vinzare, catre vinzator priveste.

16. Dupa savirsirea vinzarii orice binese va intimpla lucrului celui de vinzare,catre cumparator priveste.

17. Dupa ce va lua sfirsit vinzarea, deva raminea lucrul la vinzator, orice se vaintimpla lui de primejdie de foc, potop,tilhari i orce alta sila neaparata, acea in-timplare catre cumparator priveste.

18. lar de va raminea lucrul dupa sa-virsirea vinzarii, la vinzator, si se va stricadin viclesugul lui sau din neluare amintea lui, stricaciunea catre dinsul priveste. .

19. De se va tocmi sa fie slobod vinzato-1) Vinzarea atunci era perfectl, cind curnpOrItorul

nurnAra pretul vinzAtorului si acesta libera actul cum-pOrMorului. Bul. Cas. p. 276 82.

(§

rul de capuirea lucrului, sau de se va hotdricu asezdmint cum sd se cdpuiasn, atuncisd se urmeze dupd asezdmint i legaturd.

20. Dupd sdvirsirea vinzdrii, de nu seva soroci cind sd se dea lucrul, se inte-lege in toatd vremea.

21. Dupa sdvirsirea vinzdrii, de nu seva aseza in ce loc sä se dea lucrul, seintelege in orice loc se va gasi.

22. Dupd sdvirsirea vinzdrii, de seva aseza in ce loc si in ce vreme sd sedea lucrul, se urmeazd dupd asezdmint.

23. Cind vinzAtorul dupd ce va vinde lu-crul nemiscdtor, nu-1 va da in sorocul cetorinduit, este dator sa dea cumparatoruluirodurile de cind s'a vindut lucrul pind inziva ce-1 va da.

24. Cind vinzatorul dupd ce va vinde lu-crul nemiscdtor si nu-1 va da in vremea sauin locul ce s'a sorocit, atunci de era sd senegutatoreasca cumpardtorul, ii pldtestecdstigul ce a pagubit dupd cum s'a vindutde catre altii lucrul acela in orinduitul loc

vreme.si

60

25. De se va intimpla sa se zaticneascaTaspunderea lucrului de vre-o sila neapa.rata, cum de tilhari, rasboi i altele ase-menea, nu se indatoreaza vinzatorul.

26. De se va orindui vreme, cind adica.cumparatorul sa-si primeasca lucrul, si lasoroc va primi, i dupa aceea se vaintimpla stricaciune lucrului, atuncizatorul nu e dator nimic.

Dar cind curnparatorul va zabovi a lualucrul, i vinzatorul va cheltui fara a fi

tocmeala pentru capuirea acelui lucru,cumparatorul atunci e dator plateascach elt u ea I a.

27. Dupe savirsirea vinzarei, de nu seva tocmi vreme i locul de plata, atuncise cuvine a se plati ori in ce vreme i oriin ce loc se da lucrul.

28. Dupe savirsirea vinzarei ori undeori in ce vreme se va tocmi pretul ca

sa se plateasca, sa urmeaza dupa aseza-mint.

29. De va zabovi cumparatorul plata,este dator a da si dobinda banilor.

nu-Ivia-

sa-i

61

30. De va lua vinzatorul o parte dinpret, iar pentru celelalte este in primejdie,slobod este sa popreasca lucrul pindse va plati, sau sa i se dea incredintare-de catre cumparator.

31. De se va face vinzare cu arvunase va cai vinzãtorul, da inapoi arvuna

si mai pldteste Inca atit ; iar de se va cai-cumpardtorul o pierde.

32. Cind va vinde vinzatorul nemi§catorlucru strain, i cu judecata se va cere,§i se va lua de stapinul sâu, atunci yin-zatorul se fie dator a intoarce cumpa-ratorului ;pretu1 i dobinda banilor, iarcumpdratorul sa dea stapinului rodurile-

De va imbunfitati cumparatorul lucrulacela cu sadiri, atunci stapinul lucruluisa-i plateasca cheltuiala imbundtatirii.

De va cladi cumparatorul ceva pe Iti

crul acela, si acea cladire aduce folos, sao cumpere stapinul, iar de nu aduce, säo ridice cumpardtorul.

33. De va vinde vinzatorul lucru de-

si

lucrului.

62

prigonire i dintr'aceea se va intimplajudecata cumpardtorului, plateste atuncivinzatorul toata cheltuiala judecatii.

34. Cind un vinzator va vinde fara za-pis la doi cumparatori tot acelasi lucrumiscator al sau, va da unuia

atunci cumparatorul ce-1 va primi sase facd stapin, iar celalalt sa ceara de lavinzator ceea ce i se cuvine, iar vinzatorulsa piarda a treia parte din pretul lucrului,

sa se dea la cutia de milostenie.35. Cind vinzatorul va vinde cu zapis

tot acel miscator lucr u la doi cumparatori,atunci sa-1 ia care din cumparatori se vavedea din zapisul cumparatoarei cd l'a cum-parat mai intii ; iar celalalt sä ceard dela vinzator ce i se va cuveni, Si vinzato-rul sa piarza asemenea a treia parte dinpretul lucrului i sa se dea la cutia demilostenie.

36. Cind vinzatorul va vinde acelas ne-miscdtor lucru la doi cumparatori, sa-1 iacare din cumparatori se va vedea din za-pisul cumpararii cd l'a cumparat mai in-tii i celalalt sa ceard de la vinzator ceea

dintr'in-sii

si

si-I

63

ce i se cuvine ; iar vinzatorul sa piarda azecea parte din pret si sa se dea la cu.tia de milostenie.

37. Cind vinzatorul va vinde lucrul faraa hotari felurimea lui, atunci este datora da cea de mijloc felurime ; iar de o vahotari, e dator sa dea cea hotarita ; adica :de va vinde griu fara a hotari ce fel degriu, este dator a da griu de mijloc, iar de vazice foarte bun e dator sa dea toarte bun.

38. De va pune vinzatorul alta felurimesi va fi alta, atunci cumparatorul este slo-bod sau sa nu ia lucrul, sau sa scada dinpret.

39. De nu va arata vinzatorul smintealaI ucrului ce vinde si la urma se va vedea,este slobod cumparatorul sa nu ia lucrul,sau sa scada din pret.

Aceasta insa atunci sa se faca cind lucrulacela, pentru sminteala ce are, ramine a finetrebnic sau cu anevoe de trebuinta, iaraltminteri sa ramie vinzatorul nesuparat.

40. Pentru smintelile cele adevarate(cum ochiul stricat al unui cal si altele a-

64

semenea) nu se invinovateste vinzatorul,pentru ca cumparatorul nu poate pricinuica nu le-a vazut

41. De obste orice sminteala se va so-coti ca cumparatorul putea sa o vada, sao cunoasca san sa o banueasca, nu poatepentru aceasta sa pricinueasca.

42. Cind vinzAtorul va sti sminteala lucrului ce vinde i o va tace, i dintr'a-ceasta se va intimpla paguba cumparato-rului, se indatoreaza la paguba ; iar cindnu o va sti nu se indatoreaza.

Precum : de va vinde nestine turrnasmreduita si se vor smredui i alte oi,altele asemenea.

43. Vinzatorul lucrurilor nemiscatoaredator este sä arate si cite robiri au acele lu-cruri ; iar de nu va urma asa, slobod estecumparatorul sA strice vinzarea, sau sascada din pret.

44. SA strica vinzarea j cumparatoareaCind se vor tocmi vinzatorul si cum-

paratorul sa o strice.Cind vor vinde sau cumpara cei ce na

sunt slobozi sa vinza ori sa curnpere.

Si

si

1)5

Cind se vor vinde lucruri oprite de pra-vila a nu se vinde ]).

Cind nu se va plati pretul la soroc saula locul uncle s'a tocmit si va vrea vinza-torul sa strice vinzarea.

Cind nu se va da lucrul la soroc si lalocul unde s'a sorocit i va vrea cumpa-ratorul sa strice cumparatoarea.

Cind nu se va pazi legatura ce se co-prinde in vinzare.

Cind se va gasi ca are sminteala lucrulcel cumparat, §i nu o va spune vinzatorul,

va vrea cumparatorul sa strice vinzarea.Cind se va gasi ca are robire lucrul cel

nemiscator vindut, si nu o va spune yin-zatorul, iar cumparatorul va vrea sa striceCu mparfttoarea.

Cind lucrul ce se vinde, strain fiind, seva cere prin judecata si se va lua.

Cind se va face vinzare spre stricaciu-

Staretul niliiriifirei Cernica singur sau impreunit cusoborul nu a avut datit dreptul sit vinzit imobileapartinind manilstirei : prin unnare Statul, cu drept cu-vint reVendica pe cele instrilinate cu modul acesta. Bul.Cas. p. 2:3:) 81.

Dem. D. StoenescaLegiulrea Caragea.

si

66

nea imprumutatorilor i imprumutfitorii vorda jalba.

Cind vinzatorul va vinde silit de altul maicu putere.

Cind prin nestiinta va vinde vinzatorullucrul cu pret mai jos de jumatate de citse obi§nuete.

Cind vinzatorul §i cumparatorul se vorului, unul gindind cd vinde alta, iarlalt cd cumpara alta.

45. Cine va vrea sa vinda lucru nemis-cator la mezat, sa ceara voe de la stdpi-nire catre starostea de negutätori.

46. Starostea luind voe §i poruncd de lastäpinire, datorie are sd strige lucrul prinBucuresti, i pe lingd aceasta sa instiin-teze cu carti de publicatie toate ispravni-caturile, iar ispravnicii sä instiinteze ob-stea ca sa poata fie-care ori insusi sau prinvechili sa se afle la mezat.

47. De se va vinde lucrul la mezat pen-tru datorie dupa hotarirea judecatii, atuncisa ia savirsire vinzarea in easezeci de zile.

48. In vinzarile ce se fac cu mezat pro-

cela-

67

timisis nu se da ; ci cel ce adaoga maimult la pret acela cumpara.

49. Vinzarea ce se face cu mezat sa seintareasca cu hotarire domneasc 1 cu

pecetie 1).CAP. 111.

Pentru schimb.1. Cind invoindu-ne dam lucru pentru

lucru, sau lucru i bani mai putini de citpretul lucrului ce sa da, atunci aceastaschimb se numeste 2).

2. Schimbul este ca si o vinzare si cum-parare ; i unul i altul din schimbatorise socoteste insusi vinzator i cumparatorimpotriva. Deci :

3. Cele legiuite pentru vinzare si cum-parare (3, 4, 5 si 15 pina la 29 si 35, 36si 40 pina la 46) se alcatuesc deopotrivasi la schimburi.

4. La schimburi protimisis nu se da.5. Nestavnicii manastirilor sunt slobozi

Vezi anexa No. 5 cap. 7 din Reg. organic si ordo-nanta domneasca din 21 Septembrie 1862 (anexaNo. 10).

2) Sub legiuirea Caragea schimbul luerului dotal pe un-alt lucru nu se putea face de cit cu consimtimintul fe-

stilpina zestrei. Bul. Cas p. 1 175 91'0.tneet

68

sa schimbe lucru manastiresc nemiscatorcu nemiscator, de indoit pret cu stirea sta-pinirei iar altminteri nu.

6. Se strica schimbul ca i vinzarea,.tocmai pentru asemenea pricini.

CAP. IV 1).Pentru 1nchirieri sau arendi.

1. Inchirierea sau arenda este tocmealasi se zice cind zidirea noastra (sau rodu-rile) si veniturile pamintului nostru le darnaltuia, cu cutare pret, in cutare soroc casa le stapineasca 2).

2. Egumenii nu pot da in arendarnanastiresti de cit pe un an fara numaicind vor avea neaparata trebuinta, si a-tunci cu stirea stapinirei.

3. La inchirieri sau arenzi protirnisis nuse da fara numai partasilor care, cind se

Vezi legiuirea din 1852, luata dupil codul civil franeez(art 1718-1751), intilrita en ofisul No. 762 din 26 Mai1852 si legiuirea din 1847 (anexa No. 11).

2) Actiunile in materie de locatinni se preserin dae . inlermen de 6 lnni de la expirarea termenulni de inehirierenu se intentil aetiunea Ia instantele udeeiltoresti singureeompethite, a intrerupe eursul preseriptlei. Bul. Cas. 23 84.

mosiile

)

69

cia in chide sau in arenda lucrul lor celdeavalma, sa protirnisesc sa-1 ea.

4. De va calca tocmeala stapinul lucru-lui i va pagubi pe chiriasi, raspunde pa-guba

5. De va vinde stapinul lucrul ce a in-chiriat sau a dat in arenda, i cumpara-torul nu va vrea sa lase pe chiriasi pinala soroc, atunci stapinul se indatoreaza lapaguba chiriasului.

6. De va inchiria sau va da in arendastapinul lucrul cu soroc, i inaintea ace-lui soroc va muri, atunci mostenitorul edator sa se tie de tocmeala pina la soroc.

7. Cind stapinul va lasa legaturi, un lu-.cru ce este inchiriat si va muri inainteasfirsitului inchirierii, atunci chiriasul sa fieneclintit, iar legatarului sa i se fan in-destulare dupa cum am legiuit la legaturi(vezi pentru legaturi). .

8. Chiriasul poate si el a inchiria altuialucrul, afara numai cind se va tocmi 1111-

9. Chiriasul sa aiba a pazi dupa zapispotriv/.

70

tocmeala inchirierii, caci nepazind-o ori'ce paguba se va pricinui dintr'aceasta oplateste.

10. Chiriasul sa nu poata a se sluji culucrul cel inchiriat de cit numai in trebu-inta i cu mijlocul ce s'a tocmit: iar ur-mind impotriva, slobod este stapinul sastrice tocmeala, si de cumva din schim-barea mijlocului se va strica lucrul, supseste chiriasul la paguba.

11. Chiriasul sau arendasul, orice vazidi sau va preinoi la lucrul ce l'a inchi-riat, fara stirea stapinului, cheltueala estea sa, bez numai cind se va tocmi alt-mintrelea.

12. Chiriasul in orice stare va primi lu-crul cel inchiriat, e dator tot intr'aceeasistare sa raspunda, sau cum se vatocmi ; iar de nu, plateste paguba.

13. Ori ce stricaciune va cerca lucrulinchiriat, tot sau parte dintr'insul, de ras-merita, inecaciune, cutremur, venire deape, si din alta asemenea intimplatoare sineaparata pricina, chiriasul nu se tndato-reaza ; dar i impotriva ori ce paguba vacerca chiriasul nu se indatoreaza. stapinul..

si-I

71

14. De se va inchiria o casa i va arde,atunci de se va fi aprins de clinauntru seindatoreaza chiriasul ; iar de va fi venit

de aiurea i s'a aprins, stapinul pa-gubeste.

15. Sa strica inchirierea cind cu o gla-suire va vrea i stapinul i chiriasul.

Cind stapinul oni chiriasul nu se tinede tocmeala.

Cind chiriasul strica lucrul sau se va slujicu dinsul impotriva rnijlocului ce s'a tocmit.

CAP. V.Pentru sidire sau clAdire.

I. Sadirea este un chip de inchiriere,si se zice cind inchirieni pamintul nostrula altul, ca sa sadeasca, sau sa zideascäpe dinsul, platindu-ne un ce cel ce cuaratatul mijloc ia pamintul nostru, sa chia-ma saditor sau claditor 1).

11 Dupa codul Caragea era o constituire de emtiteozit.lembaticl, nu o simplit inchiriere, conventiunea prin care

inchiria cuiva un pamint pentru cladire sub obligati-tine. pentru c1iiniai, de a plati o redeventa anuala i cudrept, bentru dinsul, de a deveni proprietarul ecaretuluice va construi. Fixarea unui termen nu schimba intru ni-mic natura si caracterul conventiunei. But. Cas. p. 632/99.

i

fozul

sse

2. Tocmeala clãdirii i a saciirii sa sefaca in scris 1).

Epitropia unei biserici putea conceda sub leginireaCaragea inaintea legei din 15 Mai 1843 eu titlu de em-batie, imobilele apartinind bisericei. Bul. Cas p. 01892.

Dreptul de embatic putea dobindi, dupA legiuireaCaragea, ca si dreptul de proprietate. prin preseriptia de10 si 30 aid dupil cum s'a esercitat posesiunea cu bunasau rea credinta. But. Cas. p. 018,92.

Sub imperiul codului Carhgea, egumenii manas-tiresti, nu erau in drept a conceda onbaticuri. fail au-torizatia stapinirei. Legea din 1808 nu contirma embaticu-rile concedate de egumeni contra legei ci incuviinteazarascumpararea numai a locurilor date de egumeni inurma legei din 1843 si care ar ave.i facute pe (tinseleimbunMatiri. 13u1. Cas. p. 244 83.

1) Art. 2 p. III de la c. V din cod. Caragea, care prescrieca tocmelile cladirei" si-a sadirei, adica embatieul, sase fach in seris` are intelesul ca aceste drepturi se potdovedi numai prin a'.;te sake, fara insa a se determinaforma acestor acte ; prin urmare, existent a embaticuluise poate proba si prin chitantele de plata acestui drept.

Prescriptiile incepute sub codul Caragea se reguleaza&TA acea legiuire (art. 1911 din c. c. act); ast-fel plataembaticului se prescrie prin trei ani. Daca insa ,judeca-torul stabileste ea prescriptia a inceput sub legea noua,atunci trebue sa aplice dispozitiile art. 1907 din codul ci-vil, relativ la prestatiile periodice, iar nu sa respingacererea sub cuvint c partile an invocat alt text de lege.Bul. Cas. p. 15,93 si 107297.

In materie de prescriptie decenala, pentru ea titlulpe temeiul caruia s'a exercitat posesiunea sa fie just, tre-bue ea legea sa autorize concedarea dreptului ce se a-corda prin el si sa fie revestit de formele cerute de ea

7')

73

3. Sadirea sa se urmeze intocmai dupatoc m ea 1 a.

4. Cind stapinul cladirei sau al sadireiflu va plati in trei ani, ceia ce s'a tocmita da sa se traga la judecata, i dupa ce-iva da judecata soroc de sase luni i ia-rasi nu va plati, atunci sa pretuiasca

cel sadit sau cladit in starea ce seva gasi i sa-1 rascumpere stapinul locu-lui, iar daditorul sa se isgoneasca.pentru validitatea lui, asa di el nu inceteaza de a ti caatare dacil persoana de la care emana mt era proprietarasau nu avea capacitatea (lea couceda un asemenea dreptcaci perscriptia are de scop tocniai (lea acoperi vitiul re-sultind din lipsa de capacitate a persoanei ce a transmisdreptul. Aa dar o data ce legea Caragea autorisa cons-tituirea dreptului de embatic i se constata cu titlulprin care s'a tacut o asemenea concedare este revestitcu fonnele ce acea lege cerea pentru validitatea lui, ur-meaza ca el constituia liii just titlu in virtutea caruiaembaticarul putea sa prescrie printr.o posesiune cu builacredinta in timp de 10 ani.

Art. 1415 din actualul codice civil, care proibil peviitor intiintarea embaticurilor, dar pastreaza pe celece au luat muitere iii trecut, dispunind ca acesteembaticuri O. se reguleze dupa legile sub care s'au nascutna statuat numai asupra embaticurilor ce erau dobinditeiutr'un mod definitiv la promulgarea codului civil, ci aintales ca embaticurile care au luat nWere in virtuteaunui titlu anterior acestei promulgari sa se urmeze cudinsele ca cum legea sub care s'au nascut ar ti inca in

lu-crul

5. Cind sadirea va fi zidire i va arde,.sau se va dftrima cu totul, atunci de nuva fi fost mai dinainte tocrnit cum sä seurmeze, sà. ramie locul slobod in stapini-rea stapinului sau

CAP. VI.Pentru claci 2).

1. Claca este un chip de clädire obis-nuitä in tara romineasca, si se intocmestecind stapinul mosii primeste pe clftcais,adica pe sAditor sâ ead a. pe mosia lui.

vigoare,asa cii tie pentru a se judeca resultatul ce aravea lipsa de capacitate a persoanei de la care emanatitlul, tie pentru a se 5ti dacii dreptul concedat prin aceltitlu putea sau nu sa fie'concedat legea sub care s'adat titlul trebue sil se aibe in vedere.

Asttel find, odata ce legiuirea Caragea autoriza con-cedarea de embatic si sub imperiul ei un embatic e con-cedat chiar A non domino, putea sa fie cistigat printr'oposesie de buna credinta in timp de 10 ani, este invede-ca acela care se atilt in aceste conditiuni are (lobinditin virtutea acelei legi dreptul de embaticar. Bul. Cas.p. 1048 91.

De si art. 2 c. V p. III din codul Caragea, prescrie catocmeala sadirei sa se faca in scris, aceasta prescripti-une, insti nu este prevazuta sub pedeapsa de nulitate,nellind certita ad solemnitatem, ci mai mult ad probatio-nem. Bul. Cas. p. 2 94.

1) Vezi legea din 15 Mai 1843. (anexa, No. 12).21 Claca a fost abrogata prin decretul din 14 August 1864..

74

75

2. Dator este clacasul sa lucreze sthpi-nului mosiei 12 zile pe an si de se vatocmi de acum inainte vreunul din stA-pinii mosiilor cu cläcasul pe mai. putinezile, tocmeala aceea sa nu aibd tArie : iarcite tocmeli sunt thcute pina acum pe maiputine zile de cit 12, acelea sa se pazeasca.

3. Care din stApinii mosiilor cu vicle-sug se va tocrni cu clAcasii altuiafacft lui clan mai putine zile de cit doua-sprezece i1 va trage pe rnosia sa, acestacind se va sadi, sA piarza privelegiul clacei

plAteascd i stApinului mosiei clacaclAcasilor ce a tras.

4. C1acasu1 bez claca de douftsprezecezile, sa are stapinului mosiei inca o ziprimavara sau toamna, sa-i dea i uncar de lemne la Craciun, cArindu-i-leor lainosia lui sau aiurea, unde are stApinultrebuinta de dinsele, pina la un loc cudepartare de sease ceasuri.

5. De nu avea stapinul nimic a lucraatunci sd-i dea clacasul cite un leu defie-care zi.

6. SA nu fie volnic stapinul sä aducd pe-

sa-i

saSi

76

clacas de la mosia ce locueste pe alta salucreze, fara numai cind mosia ii va fi cudepartare cel mult de trei ceasuri.

7. Clacasul sa nu poata sa faca curd-tura fara voia inscrisa a stapinului, cu-prinzatoare uncle i cit loc sa cure ; iarurrnind impotriva piarza osteneala

sa ia curatura stapinul rnosiei.8. Stapinul sa nu poata sa ia curatura

clacasului ce o are de la parinti sau oface cu voia stapinului.

9. Care din clacasi fara voia stapinuluiva sadi vie pe locul lui, sa 'se piarza.

10. Cind clacasul va lasa via sa nelu-crata in trei ani, sa se traga la judecatasi atunci dindu-i judecata Inca un an so-roc, de nu o va lucra i intr'acel an, sao piaga, si sa o ia stapinul.

Clacasul sa nu poata sa \Arida virsau rachiu pe mosie de nu se va tocmi.cu stapinul.

12. Clacasul sa nu poata sa deschidabacanie pe mosie, de nu se va tocmi ciistapinul.

13. Clacasul sa nu poata sa faca moa-ra pe mosie.

11.

sa-si

77

14. Clacasul sa nu poata sa vinezepeste in helesteul stapinului.

Dar in baltile Dunarei sa vineze pestedind cite un peste la zece.

lar pe girla ce trece prin mosie e slo-bod sa vineze peste fara zeciuiala.

15. Clacasul fugind dupe mosie saumurind fara mostenitor, de nu e datorvisteriei, sa stapineasca stapinul casa lui,gradina lui i curaturile lui.

16. Clacasii sa dea stapinului mosiei :Din douazeci vedre din vinul sau, o

vadra domneasca.Din zece clai de grin, de orz, de mei, una.Din tot pogonul de porumb, patru banite

porumb batut san opt cocolosi, cu banitade oca douazeci. Din toate cele l'alte ro-duri, de la zece una.

Toate acestea carindu-le cu canfl sauPa casa stapinului ce are pe mosie.

17. Clacasul sa dea stapinului pentrufiecare stup, trei bani.

18. Clacasul, pentru fiecare capra sâ deastapinului bani doi, atit iarna cit i vara.

19. Stapinul sa ia de fiecare turrna de

78

oi ce se afla pe mosia lui, (de la Blago-vestenie i pina la sfintul Gheorghefata) cite un miel i un leu, si de fiecare

brinza, sau bani dupe tocmeala 1).

CAP. VII.penfru focmeli de slujbe.

1. Tocmeala de slujba se zice cind netocmim cu cineva sa ne faca ceva si sa-iplatim adicd sä ne zideascd, sd ne sape,sä ne coase, sä ne aducd ceva, sã ne lu-creze, sä ne invete, sd ne tamacluiasca,

cu un cuvint or ce alt lucru cu plata.2. Tocmeala de slujba sa se urmeze

intocrnai.3. Cel ce plateste i cel ce ia plata sä

indatoreaza unul altuia dupa tocmeala.4. De vei tocmi mester cu plata ca sä

facd din materia ta ceva si nu va facelucrul acela intocmai dupa cum te-ai toc-mit cu el, sau II va gresi i nu-1 va facecu mestesug, atunci, de este materia dincel ce se prefac fdra stricaciune, pierdeosteneala sa ; iar de este din cele ce nuse prefac, o ia el si plateste pretul ei.

1) Vezi legiuirea din 23 Aprilie 11 (art. 138-146 Beg.Org). (Anexa No. 12).

stina,

79

5. De vei tocmi mester cu tocmeala calucrul facut de dinsul, de va fi pe placulcutaruia, sa fie primit, atunci, de nu-i vafi pe plac, perde munca i plateste si ma-teria de nu va fi a sa.

6. De vei tocmi mester cu plata sa-tilucreze ceva cu soroc, iar el pina la so-roc nu-I va savirsi, esti slobod sa stricitocmeala.

7. De vei tocmi mester sa-ti lucrezeceva din lucrul tau, i lucrind se va intim-pla sa cerce vre-o stricaciune lucrul dinpricina uneltelor sale sau din nemaestrie,mesterul raspunde, bez numai dnd se vatocmi almintrelea.

8. De vei tocmi mester, sa-ti fan zidire,lucrind, tot lucrul sau parte se va cia-

rima de cutremur, sau va arde, sau vacerca alta stricaciune din intimplare i ne-aparata pricina, paguba este a ta ; iar dese va Intimpla sa cerce stricaciune dinpricina nemaestriei lui, orice paguba vapriinUi stricaciunea aceia, priveste la rnes-ter, si este dator a o raspunde.

§

si,

80

9. De vei tocmi ducator de sarcini, sauchirigiu cu cai sau cu carul, sau corabiersa mute, de la un loc la altul lucrul tau,iar lucrul va cerca stricaciune pe drum,atunci, de se va intimpla aceasta din vi-clesugul, sau neluarea arninte sau din be-tia lor, sunt datori ei paguba ; iar de va fidin intimplare impotriva luarei aminte alor, paguba priveste asupra ta, bez nu-mai. cind se va tocmi almintrelea.

10. De vei tocmi sluga cu soroc, i nute va sluji bine, esti slobod ca si maiinainte de soroc sa-1 gonesti dindu-i ce i

se cuvine pe cit te-a slujit, iar de-ti vaface stricAciune, sa-i ceri i paguba.

11. Sa se strice tocmeala de slujba cindnu se vor pazi cele tocmite.

CAP. VIII.Pentru Imprumutare de daforie.

1. Imprumutarea este tocmeala.Imprumutator se zice cel ce imprumuta.Dator cine se imprumuta.

Vezi leuiltirea dirt 4 Julie 1834 (allexa No. 13).

1)

81

Datorie, ceia ce este nestine dator dinimprurnutare san din paguba 1).

2. Cine imprumuta nevasta cu barbatfara adeverire si a barbatului si a jude-catei, sa-si piarza imprumutarea.

3. Cine imprumuta Egumen cu peceteamanastirii i adeverirea epitropilor, sau aarhiereului din partea locului (de nu vaavea epitropi) are pe manastire datoare ;iar cine imprumuta impotriva aratatei for-me, are dator pe Egumen iar nu pe mo-nastire.

4. Cine este dator este indatorat platidatoria dupe tocmeala 2).

5. Orice lucru rafueste datoria, sau oirnputineaza, sau ii face indestulare, dreptplata prinde loc.

Cesiunile ctelor de iinprumut Ia infatisetor, sub re-gimul Caragea, nu erau supuse notiticatii cind eanu avea loc.

Exceptinnea de anargherie nu mai este admisibila inapel, cind se constata ca debitorul a platit parte dindatorie.

La contractarea inscrisurilor de datorie, dupa legeaCaragea, se cereau martori, numai cind (latorul nu stiacarte si nu era subscris in carte. Bul. Cas. p. 184/86.

11) Nici un text din legea Caragea nu prevede ca in-scrisurile de datorii sbl. coprinza numele imprumutatoruluisub pedeapsa de nulitate. Bul. Cas. p. 177183.

Dew. D. StoenescuLiigiutiea Caragea.

a-si

82

6. Care datornic se va muta si se vada de imprumutator sau platnic la altul,este dator a plati aceluia cit este datorla imprumutatorul sau.

7. Cel cu soroc imprumutat e dator aplati la soroc.

8. Cel imprumutat fara a pune soroccind sa-si pldteasca datoria, este dator ao plati ori cind i se va cere.

9. Cel cu soroc imprumutat, mai ina-inte de soroc nu se poate sili.

10. Cind un dator la soroc sau dupd sorocducindu-si datoria la imprumutator si el

nu o va primi, atunci punindu-i peceteasa o dea in pastrare la judecata, i de.a-tunci sa se socoteasca ca a platit.

11. Cind se va trage la judecata un da-tornic ce n'a plätit i va cere soroc, a-tunci de va fi bogat in lucruri, sd i sedea soroc de patru luni, dar de va fi sa-rac i fara a avea mijloc de plata, sa i

sa dea putin soroc, i sa se precurmezejudecata in graba.

12. Cind peste sorocul de patru luni,nu va plati datornicul i imprumutatorii si-

83

lesc, atunci sa se vinza de judecata ave-rea lui i sa se plateasca.

13. Cind un datornic dupa sorocul depatru hini, mai cerind i alt soroc, i ceimai multi din imprumutätori ii dau lui a-cel soroc, atunci birueste voia celor maimulti. lar cind de opotriva sunt la numar

cei ce-i dau soroc i cei ce nu-i dau,atunci birueste voia partei ce are maimult capital sa ia. far de vor fi si par-tile de o potriva i capetile, atunci pen-tru iubirea de oameni, birueste voia ce-lor ce-i dau soroc.

14. Orice lucru va darui, sau va da dezstre, sau va vinde datornicul spre pa-guba imprumutatorilor se da inapoi 1).

15. Cind un datornic va mofluzi, sa setraga la judecata, §i de va dovedi pagu-bile sale infiintate, sa afle de la creditoriilui milostivire; iar de nu, sä se invino-vateasca ca tin mofluz prefacut2).

16. De va da datornicul, cind moflu-zeste, averea sa imprumutatorilor ca sa

Vezi p. III c. II art. 44.2) Aceste dispozitii au fost abrogate posterior Kin co-

-duI de comert, cartea

2)

84

se isbraneasca de datorie, sunt sloboziimprumutatorii sa o primeasca sau nu.

17. Cind imprumutatorii vor primi spreisbranirea datoriei averea unui dator, denu se isbranesc toti pe tocma sa-si isbra-neasca datoria dupa analogia capetelor.

18. Citi imprumutatori vor primi pesearna lor averea datornicului spre isbra-n ire, se socotesc de toti platiti, ori cum sevor isbrani.

19. Citi irnprumutatori flU vor primi tes-limatul averei datornicului, ramin totdea-una buni imprumutatorii.

20. Ob§testile si domnestile datorii seprotimesc a se plati mai intii de cit celeparticulare.

21. Cei cu zalog imprumutatori se proti-misesc la plata mai intii de cit cei fara zalog.

22. Cei cu zalog inainte de minta im-prumutatori se protimisesc zestrii.

23. Zestrea se protimiseste celor cuzalog dupa nunta imprumutatori 1).

i) Femeia maritata sub legea Caragea, u act dotalinscris in condica foilor de dota., are drept de a se des-pagubi de creantele sale dotale din intreaga avere a bar-batului cu preferinta asupra creditorilor ipotecari pos-

85

24. Zestrea se protimiseste de cit toataTara zalog datorie.

25. Datoriile mortilor trec la mostenitori.

CAP. IX.Pentru polite).

I. Polita este un fel de imprumutarede bani sau de pret de bani imprumu-tati aici ca sa-i luam aiurea.

Imprumutatorul banilor politei se zicestapinul politei, iar cel imprumutat tra-gator de polite, si platnic acela pe careorindueste tragatorul sa o plateasca.

Carte de polita numim cartea de im-prurnutare.

Oricare din platnici va primi sa pla-teasca polita, sa iscaleste in cartea de po-litä, i atunci se socoteste a a primitpolita.

2. Care din platnici va primi polita estedator negresit sa o plateasca la soroc.

teriori cAsätoriei. Dispozitiile legei noi, privitoare la regi-mul dotal, nu pot intru nimic sà schimbe drepturile

cIci sä violeazà principiul neretroactivitAti legi.Bul. Cas. p. 153 '89.

1) Acest capitol a lost abrogat prin codul de comertposterior, care tratamateria politelor in cartea I titlu VIII.

civtigate,

86

3. lar de nu o va plati la soroc, säse mai dea trei zile cind nu este om de-primejdie.

4. lar cind si dupe sorocul de trei zile-nu o va plati, sA se osindeascd a o plAticu dobinda indoitA 1).

5. Cind tragatorul va trage politaplatnicul flU o va primi, atunci sft o in-fatiseze intr'acea zi la judecata si sä o in-toarcA inapoi.

Polita infatiseatA la judecatA va sft zicArCA nu s'a primit de platnic.

6. Cind o polita infatisata la judecatase va intoarce inapoi, atunci este inda-torat tragatorul a plati stapinului ei indouAzeci i patru de ceasuri cu dobindaindoitA.

CAP. X.Pentru dobinzi.

1. Dobinda se zice un atit ce dupa toc-mealA da datornicul imprumutAtorului skipentru datoria sa.

2. SA nu plateascA nimeni pentru alta

1) Vezi nota 1 de la cap. X urnAtor, pag. 87.

si.

87

datorie dobindd mai multd de cit unul lazece intr'un an.

lar pentru datoriile politelor ce nu seplatesc la soroc, sd plateasca dobinda in-doitä 1).

3. Nimeni sa nu plateasca dobindd ladobinda.

lar dacd datornicul multumindu-se vaface dobinda capete, si va fagadui pentrutoatä suma dobinda atunci sa-i plateascacaci aceasta nu mai este dobinda la do-binda, ci dobinda la capete.

4. Dupa ce dobinzile se vor face tot deo-potriva cu capetile, dobinda sa nu se maiplAteasca 2).

5). Datornicul cel mort, din ziva morteisale pina in ziva ce se va numi mosteni-torul sdu sa nu dea dobinda.

1) (2irculara depart. dreptatei No.. 2659 din 14 Aprilie1852, incunostinteaza ca notm condica de comert, carereguleaza si materia specialã a politelor, in art. 179, de-termina plata de dobinda, nu indoita.

2) Dispozitiile legei Caragea, ca dupil ce dobinzile se vorface tot de o potriva cu capetile, dobinda sit nu se mai pla-teasca, stint aplicabile atit la dobinzile conventionale citsi la cele moratorii. Aceasta dispozitie nu-si mai are lo-cul dupe ce s'a pronuntat o hotarire condamnatoare. Bul.Cas. p. 1683 si 414 87.1

88

6. Cel ce e dator bani fara dobinda,insa cu soroc, acela dupe soroc, e datorsi dobinda 1).

7. Cel ce e dator fara soroc Si fard do-binda, acela plate§te dobinda din ziva cese va dovedi ca i sa cerut datoriaplatit-o.

8. Cite datorii hotaraste judecata, pinase vor plati curge dobinda 2).

9. Care inzestrator fagadueste bani inzestre, cind la soroc nu-i va da, dupa so-roc este dator dobinda.

Dobinzile curg dupd legea Caragea. de la data scadenteitermenului de plata numai in privinta datoriilor lichidatesi fixate termenile pentra conventia pArtilor. iar pentru a-celea lichidate de instantele judeciitoresti. dobinda curgede la data hotdrirei. Bul. Cas. p. 739 85.

Stipulatia dintfun contract de vinzare. de a se con-sidera vindut si prisosul de stinjeni de mosie, de se vagdSi un prisos prin hotdrnicia ce va face cumpAratorul,nu constitue o datorie cu termen pentru acest eumpArd-tore ci o datorie tonditionald, cdci nu se stie de va ti

sau nu un prisos, Si, prin urmare, in asemenea caz ne-fiind aplicabil art. 6 de la dobinzi, din codul Caragea.dobinzile nu pot sã se card de cit de la lichidarea datorieice va ti rezultat prin descoperirea ca exsistd tin prisos.Bul. Cas. p. 265 99.

2). Dobinda la o datorie constatatã prin o hotdrirejudecdtoreascf. dupd legea Caragea, curge pind la plataintegrald a datoriei, maear cd a devenit mai mare de citcapitalul. Bul. Cas. p. 503 85.

si.n'a

89

CAP. Xl.Pentru zalogire.

1. Zalogire se zice cea dupa tocrnealadare zalogului.

Zalog se zice lucrul ce da datorniculimprumutatorului spre incredintarea da-toriei.

2. Zalogul nu se socoteste numai pen-tru datorie, ci i pentru dobinda si pen-tru cheltuelile ce se vor face la el.

3. Cite stapinim acelea le si zalogim.Drept aceea de se va zalogi lucrul strain

sa se dea stapinului. sau.4. De se va zalogi acelasi zalog in doua

cursuri de vreme la doi imprumutatoiSi unuia din ei se vor da cele adevaratesineturi ale acelui lucru, iar celuilalt nu,atunci sa se protimiseasca cel ce va aveasineturile; iar de nu se vor da sineturile,atunci sa se protimiseasca cel dintii duipacursul vremii zalogas.

5. Cind se va zalogi tot acelasi zalog,tot intr'un curs de vreme, la doi impru-mutatori, fara a se hotari cita parte unuia

cita altuia se zalogeste, atunci acelzalog sesi

90

socoteste intreg zalogit la fiecare in partesi de nu va fi destul la amindoi sa seplateasca, atunci sa aiba a se plati fiecaruia dupa analogia capetelor bor.

Adica : unul a imprumutat zece mii, cellalt cinci : sa ia acel cu zece mii, doua parti

celalalt una, caci fiind i cele zece miisi cele cinci tot imprumutate pe tot za-logul, se cuvine tot de o potriva pagubasa cerce, pentru ca. de vor lua pe jumatate,cele zece mii cearca mai multa paguba,.

cele cinci mai putina.6. Cind tot intr'o vreme se va zalogi

unuia lucrul intreg, iar altuia parte dinlucru, atunci imprumutatorul cu lucrulintreg se protimiseste la plata.

7. Cind tot acelasi zalog se va zalogila doi imprumutatori, hotarit la fiecarecite cit, adica parte atit unuia si atit altuiaatunci fiecaruia din partea lui se pla-teste.

8. Cind din lucrul ce e deavalma unpartas va zalogi nehotarit partea saatunci imprumutatorul are zalog partea cea hotarit-o.

si

si

91

9. Cind se va da zalogul, or ce adaosde avere se va intimpla la aceasta, si aceladaos se numara drept zalog.

Adica : de voi zalogi nemiscator lucru,dupa acea voi face o cladire pe dinsul,

Si cladirea aceia se socoteste zalog.10. De se va strica din intimplare lucrul

za1ogit si se va preface, si prefacindu-se-tot zalog ramine.

Adica de voi zalogi casa, i va arde,o voi preface.11. Orice prefacere va face datornicul

zalogului, totdeaima ramine zalogul nes-tramutat.

Adica dind zalogul un cimp, va face-la urma vie, si altele.

12. Cind Lin zalog va cerca sminteala fiindin mina imprumutatorului, atunci de vafi sminteala pricinuita din intimplare nea-parata, paguba este a datornicului ; iar dese va pricinui din viclenie sau din lene-virea imprumutatorului, paguba este im-prumutatorului.

13. Cu zalogul miscator nu poate impru-mutatorul sa se slujeasca la trebuintele-

de-I

si

si

:

92

sale, de nu se va tocmi cu datornicul,cdci altminteri ori ce strinciune va cercapldteste.

14. Zalogul nemiscator cind se va dacu anticrisis, 1) atunci poate imprumutd-torul sa-1 aibd in trebuintele sale si sa-1

inchirieze altora.15. Imprumutdtorul poate sft zalogeasca

si el zalogul datornicului sail la al sauimprumutator, in cita datorie l'a luat si el,

precum il are, afard numai cind se vatocmi impotrivd.

16. Cind un datornic se va muta de laimprumutator la altul, se mutd cu dinsul

zalogul cu toate drepturile sale.17. Zalogul miscator sd se vinza cu

stirea judecatii, iar cel nemiscator cuDomniei 2).

18. Cind imprumutatorului nu i se pia-te§te deplin datoria din zalogul ce are, §ialti imprumutatori fArd zalog nu mai

1) Anticrisis se zice .cind se va da zologul la imprumu-InutAtor casA-1 intrebuinteze si ia venitul.

2) Vezi legile din 28 Martie 1840, din 1836 si ordonanta-domneascii din 21 Septernbrie 1862, care au abrogat

dispozitie a acestui articol (anexa No. 14 si 10).

sti-rea

ul-ima

si

93

sunt, atunci lipsa sa i se implineasca dincealaltä avere a datornicului.

lar de vor fi si alti imprumutatori, sdintre i el cu acea lipsa dimpreund cu a-ceea, si sa i se plateasca ca unui de rindimprumutdtor. 1)

CAP. XII.Penfru chezsasie 2).

1. Chezdsia este tocmeald i faptd achezasului.

Chezas se zice cine cdtre altul pentrudatorie sau obrazul altuia fdgadueste in-credintare.

Chezdsuit se zice acela pentru care che-zasul da chensie.

2. Cel ce va primi odata chezas, flU

poate sd mai ceard pe altul in locul a-celuia.

3. Chezasul cind nu va zice curat pe1) Vezi art. 332-3.41 Reg. Org. si legea din 1860 (a-

nexa No. 151.2) Ofisul domnesc No. 1660 din 10 Decembrie 1850.

adresat statulni ad-tiv extraordinar relativ la che-?Asia contracciilor. earl contracteaza cu asezamintele pu-blice, o-dona ca chezasii sa fie paminteni si sa nu seprimeasca fall a depnne zalog indoitul pret al sumei ster-tului de bald.

94

cit se pune chezas, se socoteste ca-si dachezasia pe ori cit e dator chezasuitul; iarcind va zice curat pe cit se chezasueste,atunci numai pe atita este chezas.

4. Cine se chezasueste pentru datorie,de nu va plati datornicul dupa sorocul cese va pune de catre judecator, insusi el sa oplateasca i apoi sa o ceara de la acela.

5. Cind datornicul se va muta de laUn imprumutator la altul, se muta i che-zasul cu dinsul.

6. De se vor chezasui multi pentru a-ceeasi datorie, este dator fiecare dintr'in-sii pe toata datoria, i imprumutatorulsileste pe care va vrea.

7. De se va tocmi chezasuitul datornic,cu imprumutatorul sa schimbe datoria ceadintii, adaogind'o, s'au scazind'o, s'au schim-bindu-si nurnele, atunci chezasul lui, denu se va chezasui si la schimbare, esteslobod de chezasie.

8. Chezasia ce se face pentru datorietrece si la mostenitori.

9. Cine se va pune chezas pentru ornsi nu-1 va infatisa cind se va cere, se

95

osindeste a plati cita datorie este acel omdator, afara numai cind va cere un sorocde mijloc ca sa'l aduca.

CAP. XIII.Penfru obstire sau deavalma.

1. Zicem obstire sau deavalma tocmealaaceea dupa care doi sau mai multi sta-pini (ce se chiarna impreund partasi saudavalmasi) stapinesc un lucru de obste.

2. Citi partasi stapinesc lucrul deavalmaau deopotriva deavalma si dreptätile lor.

3. Orice cistig va veni din lucrul dea-valma, se imparte deavalma.

4. Orice cheltuiala se va face la lucrudeavalma, se imparte deavalma.

5. Care din partasi este purtator degrije pe lucrul deavalma, dator este saia aminte de dinsul ca si de al sal, iarde nu, este dator de oricita paguba seva pricinui din viclesug, din lenevire §idin greseala Iui. Si de obste :

6. Fiecare partas cita paguba se vapricinui la lucrul de obste, e dator sa oplateasca.

9(i

7. Nici unul din partasi nu poate sdfaca vre-o prefacere lard invoirea tutulor ;

iar de va face e dator paguba ce se vapricinui dintr'acea afacere.

8. Fiecare partas slobod este sd opreas-cd din prefacere pe tovarasul sau.

9. Cind partasii vor.vedea sau vor afla deacea prefacere a tovarasului lor, i nu-1

vor opri, nu pot jelui pentru dinsul de seva intimpla paguba din pricina prefaceri,caci vazind prefacerea sau aflind i ne o-prind'o, se vede cd a primit-o.

10. Toti partasii stint datori sä impartälucrul cel deavalma, dud until va vreade si s'au tocmit rnai inainte sa mi seimparta nici o data.

1 1 . Cind la imparteala celui deavalrna lu-cru este neaparatatrebuinta a fi supusao par-te la celelalte spre robire (pentru drum, satipentru apa, sau pentru altceva asemenea),atunci judecatorii sau impartitorii sa supuela robire orice parte va gasi cu cale, si*pentru robire sa despagubeasca pe sta-pinul partii aceia cu bani, sau cu loc maimult sau cum intr'alt chip s'ar socoti.

97

12. De nu se va putea impdrti lucrulcel deavalma in parti deopotrivd, impar-titoril potriveasca partea ce nu se po-triveste cu bani sau cu altceva.

13. Cind lucrul deavalma nu se poateimparti (cum un pod deavalma) sau cindpricinueste pagubd de se va imparti, atuncisau sft dea unuia cu pret hotarit pe ancite atit, sau sd se strige la mezat petot anul, i pretul sd se irnpartd.

CAP. XIV.penfru foviräsie.

1. Tovarasia este un fel de obstirese zice cind doi ini sau mai multi toc-mindu-se, vor pune toti cite atit cu caresd negutatoreasca impreund, avind deob-ste i ci.stigul i paguba.

2. Toväräsia se poate tocmi :a) Cu soroc sau -Fara soroc.b) Cu puneri de capital deopotriva sau

flu deopotrivd.c) Cu punere unii de lucruri i altii de

fapte, cind adica unii pun bani sau altceva,iar altii osteneald, credinta i altele.

Dem. D. StoeueseuLegiutrea Caragea. 7

sd

si

98

d) Cu deopotriva putere a tovarasilorsau nu deopotriva, precum cind tovarasiitoti se insarcina deopotriva sa cirmuiascalucrul cel de obste, sau cind aleg sa fienumai until cirmuitor i pe acela ii insar-cineaza.

e) Cu voe de a lua din cistig sau fara voe :Cum cind se da voe tovarasilor cit sa

aiba a lua fiecine pe an din cistigul lu-crului de tovarasie pentru ale lor trebu-inte, si cit nu ; sau cind nici de cum nuli se cia, §i altele.

3. Toti tovarasii, sau mai mari capete devor pune, sau mai mici, sau numai oste-neala, tot acele dreptati au la tovarasie,sau cum se vor tocmi:

4. Tovarasul unei tovarasii slobod e sase fan tovarasi i alteia, de nu se va tocmianume irnpotriva.

5. Cind un tovarasi, bez tovarasii sai,se va intovarasi i cu altii, aceia gu st2socotesc tovarasi cu tovarasii sai.

6. Dupa ce se va tocmi tovarasie odata,sunt datori toti tovarasii sa pazeasca toc-rneala negresit, ca de nu, sa osindesc a

99

pldti paguba ce se va pricinui din calcare.7. La toyarasii cite pedepse se rindu-

sc de tovarasi asupra calcatorilor, vicle-nilor si nestraduitorilor tovarasi, sa se.pazeasca.

8. Nici unul din tovarasi, fard primirede obste a tovarasiei, nu poate sa prefacaceva in tovdrasie ; iar prefacind e datorpaguba.

9. Fiecare tovaras voinic este sa po-preascd orice prefacere a tovarasului snu.

10. De va vedea tovardsul prefacereatovarasului sau, sau.stiind n'o va popri,.din acea prefacere se va pricinui paguba,nu poate sa ceard paguba de la dinsul,pentru ca se socoteste cd a primit pre-facerea.

11. Care din tovarasi va vatarna cin-stea sau credinta tovarasiei, e dator pagubace dintr'acea se pricinueste.

12. Care tovarasi va ascunde lucrul saubani ai tovarasiei, sau furis se va sluji cuei spre al ski cistig, se socoteste fur, sie dator cele ascunse, dobinda banilor, sipaguba ce dintr'acestea s'a pricinuit.

si

100

13. Orice pagubd va pricinui tovarasul,san insui, sau prin altul, din gresala sa,sä indatoreazd a o pldti ; mnc nici rdspld-tire i se socoteste de va aduce dintr'altaparte vreun folos nendddjduit.

Pentru cd e dator i pagubd sd nu a-dun, si sd foloseascd.

14. Tovarãsul de va orindui pe un maimic tovards al sdu, sau pe altul, obläclu-itor pArtii lui sau al obstii, i orinduitulva pricinui paguba, insusi el e dator paguba.

15. Nici un tovards nu este dator, avindsau cirmuind el lucru de tovdrdsie, de seva strica sau se va pierde acel lucru dinintimpratoare i neapdratd pricina, cu toatfta lui prin putintA paza i luare aminte.

Adica de se va fura lucrul, sau se vaarde, sau se va ineca i altele.

16. Cit cistig aduce tovdräsia se impartela toti tovardsii dupd analogia capetelorparii lor, sau cum se vor tocmi ; i cad pa-gubd se va intimpla sa cerce, iardsi totisunt datori a o rdspunde cu analogie, sau.cum se vor tocmi.

101

17. Cita datorie va face tovarasul pen-tru tovarasie, tovärasia este datoare.

18. Cite cheltueli trebuincioase va facetovarasul pentru tovarasie, tovarasia estedatoare.

19. Fiecare tovarasi este slobod sa ri-dice din cistigul obstei tovarasiei atit citface analogia capitalului partei sale, afarariumai de se vor tocmi irnpotriva.

20. Nici un tovarasi nu poate sa-si tragacapitalul partei sale din tovarasie, fara nu--mai la desfacerea tovarasiei.

21. Tovarasia tovarasului nu trece lamostenitori, adica nici tovarasii nu suntdatori sa primeasca de tovarasi pe mos-tenitorul de-1 va vrea, nici el e dator safie tovarasi de vor vrea ei, insa ;

a} Cita paguba s'a intimplat la tovara--,sie pina la sfirsitul vietii mortului, sau carevietuind el a pricinuit-o, este dator i mos-tenitorul, cum si toate celelalte cheltueli

datorii ale tovarasiei, cu analogie.b) Orice eistig a adus tovarasia pina

la sfirsitul vietei mortului, ia si el partecu analogie.

si

.

c) la i partea capetelor.

22. Se stria tovarasia:Cind vor primi toti tovarasii.Cind se va implini sorocul, (de este cu.

soroc).Cind va lua sfirsit felul negutatoriei san

lucrul pentru care s'au intovarasit:Cind e va pierde marfa de negutatorie.Cind de obste se va popri felul negu-

tatoriei pentru care s'a tocmit.Cind se va vadi viclesug sau furtisag

din partea tovarasilor.Cind vor face prefaceri tovarasii.Cind nu se vor pazi cele tocmite.Cind unul din tovarasi se va rindui in

slujba politiceasca.Cind se va pedepsi unul din tovarasi

cu ocna, cu puscaria, sau cu surghiunulcu altele asemenea.

Cind va muri unul din tovarasi.Pentru toate aceste intimplari volnici

stint tovarasii, de vor vrea, sa strice to--varasia.

102

1 (13

CAP. XV.pentru logodni.

1. Logodna se zice cea mai intii cu-vintare de tocmeala a nuntii.

2. Citi cu cite sunt slobozi a se casa-tori, aceia cu acestea pot a se logodi.

3. Se strica logodna :a) Cind se va face impotriva pravilelor

ctisatoriei (§ 2).b) Cind voesc a se calugari, or amin-

doi logodnicii, sau numai unul din amindoi.c) Cind se vor bolnavi de o boala ce

nu se poate tagadui.d) Cind se va dovedi ca unul pe altul po-

noslueste si oare cum il defairna.e) Cind, putind sa se casatoreasca pri-

cinuesc pricini fara temei si nu sa casa-toresc.

f) Cind se va hotari vremea de a secasatori, si la soroc pricinuesc fara decuvint.

g) Cind nu se va hotari vremea casa-toriei i peste trei ani nu se casatoresc.

h) Sau cind asa numai fara pricina sevor cai.

104

4. Cind se va strica logodna, atunciarvunele, adica darurile de la logodna, sedau inapoi cu osinda de paguba sau faraosinda.

Si de se va strica logodna pentru pricinilea. b. c. (§3) atunci se dau inapoi fara osindaluind fiecare ce a dat ; iar de se va stricapentru pricinile d. e. f. g. h. atunci cinele-a luat, de va fi pricina, intoarce arvu-nele i plateste Inca atit pret in bani; iarcine le-a dat le pierde.

CAP. XVI.Penfru nunfi, zestre Si exoprici.

1. Nunta este tocmeala uniri barbatu-lui cu femeea spre facere de copii.

2. Sa nu se casatoreasca :Slobozii cu robii.Crestinii cu cei de alta lege.3. Nevirstnicii fara vointa parintilor sau

a epitropilor sa nu se casatoreasca,parintii sau epitropii fara voia lor sa nu-icasatoreasca.

4. Virstnicii avind parinti, cu blagos-lovenia lor sa se insoare ; iar cind pa-

si

105

rintii lor nu se vor indupleca si dupa atreia lor rugaciune, atunci sa se arateneprimirea lor la stapinire.

5. Epitropul sa nu ia intru casatoriepe cea de sub epitropia lui, cit ii va fi

sub epitropie.6. Se desparte casatoria :a) Cind se va face impotriva legii (§ 2)b) Cind barbatul din slabiciune nu-si

va implini datoria casatoriei sale pina intrei ani.

c) Cind femeia dintru inceput are pri-cini impotrivitoare spre impreunare, cenu se pot tamadui.

d) Cind barbatul sau nevasta vor vreasa se calugareasca sunt slobozi a se des-parti.

e) Cind barbatul va dovedi cum ca ne-vasta lui a cugetat rau impotriva vietiisale, sau muerea cum ca barbatul a cu-getat rau, atunci de trebuinta e a se des-parti.

f) Cind barbatul va dovedi ca muerealui n'a fost fecioara, este slobod sa seclesparta.

106

g) Cind barbatul va dovedi pe muerealui de curva, e slobod sa o desparta.

h) Cind barbatul are posadnica in casasa, sau ca tine cu cheltuiala de fataaiurea,.este sloboda nevasta sa-1 desparta.

i) Cind barbatul isi va defaima nevastacum ca n'a fost fecioara, sau ca e curva

nu o va putea dovedi, este slobodanevasta sa-1 lase.

j) Cind barbatul negutatoreste cinsteanevestei, este sloboda nevasta sa-1 des-parta.

k) Cind nu voe§te unul pe altul, §i nuse vor invoi pina in trei ani.

7. Cind se va desparti casatoria atuncidin copii lor partea fenieiasca sa ramietotdeauna la mama, iar partea barba-teasca, de sunt mici si au inca trebuintade cresterea mamei, sa ramie iarasi lamama, iar de sunt mari, sa-i ia tatal.

Dupa despartirea casatoriei sa fie datortatal sa poarte de grije pentru hrana co-piilor ; iar de va fi el fara stare, §i mamalor in buna stare, sa fie mama datoare..

§.

si

107

Zestre.9. Zestrea se zice averea fernei ce la

casatorie da barbatului ei cu tocmeala caea sa fie stapina zestrei totdeauna iar el.

ia venitul totdeauna. 1)10. Nici barbatul poate vreodata sa in-

suseasca stapinirea zestrei muern sale, niciDupa legea Caragea zestrea se putea constitui, oni

cind si sub orice forma. Bul. Cas. p. 299 82.Actul dotal era valabil, daca se constituia inainte

de celebrarea cilsiitoniei si se depunea Ia tribunal macar calegalizarea se facea mai in urma. Bul. Cas. p. 1035'83.si 448 91.

Pretul unui imobil dotal este dotal conform coduthiCaragea si imobilul numparat cii acesti bani devine do-

Bul. Cas. p. 1003 90.Creanta dotala coustituita sub imperial codului Ca-

ragea i Constituita loin act sub semnatura privata, poa-te fi opozabila unui creditor ipotecar. de si actul dotalnu intruneste formalitatile prescrise de lege sub pedeap-sit de nulitate. cind insasi creditorul ipotecar i-a recu-noscut dreptul de prionitate. Bul. Cas. p. 11i/81.

Femeia maritata sub legea Caragea cu act dotal le-galizat de tribunal, are drept de a se despagubi decreantele sale dotale din intreaga avere a barbatuluimobiliarll si imobiliarit. cu preferinta asupra creditoriloripotecari posteriori casatoriei.

Dispozitiile legei noi, privitoare la regimul dotal, nepu-tind intru nimic sa schimbe drepturile cistigate, fara sa vio-leze principiul neretroactivitatei legi. I3ul. Cas. p. 901/87.

Vezi nota No. 2 la pagina 67 si nota No. I la pag.93 ; de asemenea art. 335 Reg. Org. (anexa No. 161.

sã-i

tal.

108

femeea rodul zestrei ei de la barbatul sauci zestrea este dreptul femei, iar rodul albarbatului, insa

11. Cind venitul zestrei este venit depeste an, atunci nu mai este al barbatu-

; iar cind nu va fi de peste an, esteal femei, adica adaosul zestrei.

Cum adica: de se va da padure cughinda de zestre, ghinda ca un venit depeste an este a barbatului, iar de va taiabarbatul padurea si. va vinde copacii ceitaiati, atunci pretul lor, nefiind venit depeste an, este adaosul zestrii muerii ; siiarasi:

De se va da de zestre un cimp cu fi-

nete sj cu o zjcljre darimata netrebuin-cioasa, atunci finul este venit al barbatu-lui ; iar de se va vinde materia zidirii ceinetrebuincioase, atunci pretul ei ii este a-daos la zestre 1).

12. Tatal este dator sa-si inzestreze pefiesa din averea lui.

Padurile dotale, chiar cele de foc. sub imperiul cod. Ca-Tagea, constituesc adaosul zestrii si nu devin proprietateabarbatului, fiind, din contra, tinut a restitui valoarea lor.Bul. Uas. p. 161 88.

lui

1)

;

109

13. Murind tatal Si raminind fata ne--inzestrata, i avut parintesc, dator estefratele sa o inzestreze din acel avut, dind

dintr'al sat] cind nu se va ajunge, casa o marite dupa barbat deopotriva eidupa cinstea ei.

Inca i cind nu va ramine nici un avutdator este si atunci fratele sä o inzestre-ze cu dintr'ale sale 1).

14. Nu poate tatal sa inzestreze pe fiesadin zestrea muerii sale, de nu va vrea ea.

15. Muma e sloboda sa inzestreze fatacu zestrea sa.

16. Care tata or mama, or ruda, saustrain va fagadui zestre, e dator a o danegresit.

17. Zestrea ce se fagadueste se proti-miseste a se plati mai intii de cit ceice au irnprumutat pe fakaduitorul in ur-ma fagadueli zestrii.

Adica: intii aceea ce se inzestreaza iazestrea ce i s'a fagaduit ei, si apoi serafuesc imprumutatorii celui ce s'a fagaduit.

Fratele este dator st inzestreze pe sora sa chiardin avutul san, ca sa o mArite dupa bArbat de potrivasi dupt einstea ei. fbi. Cas. p. 646/87.

Vezi si art. 17 lit. c si art. 32 al. 2. cap. IV p. 4.

1)

pi

si

110

18. Cind tatäl sau mama, rudd sau strainfdgaduesc zestre si nu o cia, atunci bdrba-tul e slobod sä o ceard prin judecata.

19. Cind bArbatul neprimind toatd zestreacita se coprinde in foaea de zestre, a por-nit judecata i iardsi nu o a putut lua, edator a raspunde nevestei cita a primit.

20. Cind barbatul lenevindu-se, nu seva porni in cursul paragrafiei ca sd-si ceardprin judecatä zestrea cea fagaduita i fa-gaduitorul va scapa, bärbatul este dator;iar de se va porni nu este dator.

21. Cind barbatul va lasa zestrea ceafagaduita la fagaduitorul sa umble cu do-binda, i va scapata fagaduitorul, barbatuleste dator.

22. Cind se va da lui zestre, vre un lu-cru ce in silnicie se tine de altul, i va fiprimit, atunci dacd barb'atul neoprindu-sede vre-o neaparata stinjeneald, ci din le-nevire, nu se va porni prin judecata incursul paragrafiei, i paragrafia se va is-pravi dupd sase luni de la ziva nuntii,bdrbatul este dator.

Iar de se va ispravi mai inainte de sease

111

luni, nu este dator barbatul daca nu seva fi pornit 1).

23. Dupa cum tata, sau mama, sau mo-inzestrind o fata, se vor aseza cu gi-

nerile pentru zestre, acel asezamint ramineestramutat; 2) adica :.24. De se vor aseza ca, murind mue-

rea fara mostenitor, sa mosteneasca bar-batul toata zestrea muerii sau o parte, saurmeaza intocmai dupa asezamint, i cele-lalte.

25. Cite, fata sarmana sau vaduva sar-i) Dupil principiul codului Caragea barbatul este in

.drept sa represinte in justitie pe sotia sa si in toate ac-tiunile relative la imobilul dotal. Bill. Cas. p. 122/86.

Din coprinsul art. 22 c. 16 p. 3 din vechea legiuireCaragea si din intreaga econornie a acelei legiuiri resultaca barbatul este in drept de a face mice actiune in nu-nfele femeei sale si de a o representa in justitie, in totce se atinge de imobilele dotale, fara distinctie daca ereclamant sau pi rit.De uncle urmeaza ca o data ce bar-batul a facut un recurs in casatie contra unei decisii re-lative la un asemenea imobil si acel recurs a lost res-pins, hotarirea data asupral este oposabila femeei, ca cons-tituind autoritatea lucrului judecat fata cu Un nou recursce i dinsa a facut in urma. 13u1. Cas. p. 585 :13.

Prescriptia inceputa asupra unui imobil, nu se poateintrerupe prin faptul ct el in urma a devenit (Iotal. Bul.Cas. p. 399/85.

2) Vezi nota No. 1 la pagina 50.

p!,

112

mana vor aseza cu barbatul lor pen-tru zestre cind se marita, ramin nestra-mutate.

26. Lucrurile de zestre cele miscatoareneinsufletite, se pot da i pretuite i ne-pretuite 1).

27. Numai iganhi, dobitoacele i toatecele nemiscatoare, nepretuite sa se dea._

28. Zestrea cea pretuita se primejdu-este pe seama barbatului fara deosebire.

29. Zestrea cea nepretuita orice stria-ciune va cerca din viclesug, sau din ne-ingrijire, sau gresala a barbatului, el estedator ; iar ce stricaciune va cerca din nea-parata intimplare (cum foc, cufundare, raz-merita Si altele), paguba este a nevestii.

30. Tigann i dobitoacele se primejdu-esc pe seama barbatului fara deosebire,

1) sub cod. Caragea numai imobilele suntbunurile miscAtoare se pot instrAina.

Dreptul de *made este un fond de comert, si prinurmare, un bun mobil, acelasi lucru exista si sub legeaCaragea, cind dreptul de farmacie nu era un privelegiumrei" alipit de urrimobil determinat.

Sub legiuirea Caragea femeea minortt se emancipeazprin eisittorie si dobindeste toate drepturile unui mino.emancipat ast-fel dinsa poate instaina lucrurile sale mis-cAtoare. Bul. Cas. p. 496/8l.

inalienabile,

113

caci cistiga prasila lor ce ca o roada azestrii este a lui.

31. Cite cheltueli va face barbatul sprepaza lucrurilor de zestre, sunt ale lui ; iarcite va cheltui la zidire din temelie (cumnamestii) sau spre venit non al zestrii (cumhelesteu, mon i celealalte), acele cheltu-eli sunt ale muerii 1).

32. Nici barbatul, nici muerea nu potsa vinza zestrea sau sa o zalogeasca, sausa o darueasca, afara numai : 2)

33. Cind barbatul va pune cu stirea ju-decatii altceva in locul zstrii de acelasi

1) Cu drept cuvint curtea de fond face aplicatia legeilui Caragea la o constructie 15.cuta sub imperiul ei si dupIcare cheltuelile filcute barbat la o zidarie pe loc zes-tral cad in sarcina femeei, ear mentiunea nuinai in modipotetic a legei noi, nu poate constitui un mijloc de casare.Bul. Cas. p. 653 83.

2) Nemiscatorul dotal, constititit sub imperiul legiuireiCaragea, poate fi instrAinat de soti, cilia in contractuldotal dinsii an stipulat aceasta. Bul. Cas. p. 868 92.

Cestiunea de a se sti dacl un imobil dotal consti-tuit dotil sub imperiul vechei legiuiri Caragea poate IiurniMit de creditori pentru datorii contractate de femeein timpul c6siltoriei se resolva dupi legea sub care s'aincheeat actul de zestre, adicl dup. legiuirea Caragea,iar nu dupä noul codice civil sub imperiul cAruia s'aucontractat imprumuturile Bul. Cas. p. 266/95.

Dem. D. StoeneseuLegiuirea Caragea. 8

----

de

114

pret, atunci lucrul de zestre poate sa-1

vinza, sa-1 zalogeasca, sä-I fan or ce vavoi ; Si 1).

34. Muerea cind va voi sa-si pue lacin politicesc pe barbatul sau, sau cind vavoi sa desrobeasca, or sa scoata de lainchisoare, or sa tarnadueasca pe el, .or pecopilul ei, or sa marite vre-o copila a sa,este volnica sa vinza lucrul de zestre alei prin adeverirea judecatii.

1:n imobil dotal constituit zestre sub imperiul ve-chei legiuiri ('aragea nu poate ti urmilrit de creditoripeutru datorii contractate de femee in timpul cAsAtorie.fie sub imperiul nostru cod civil, fie sub vechea legiuireiBul. Cas. p. 266/95.

1) AsenAnat art. 33 c. 16 p. 3 din legea Caragea, bar-batul putea pune. cu stirea judeatei altceva in locul zes-trei, de acelasi pre t. si atunci putea vinde sau zalogilucrul de zestre.

Omisillnea ce face o instantii judecatoreascl de ase pronunta asupra mi,ilocului de aparare invocat de tindefendor intr.() actinne in revendicare. si intemeiat pe aceeacI imobilul revendicat de o femee iiiritata ea find al eizestral, il are cumparat de la sotul reclainantei, careconf. cod. Caragea, putea vinde imobilul dotal dacä pu-nea in locul sAu altceva de acelasi pret, este o omisiuneesentiall de natura a atinge casarea hotarirei. Bul, Cas.p. 1417 97.

Vezi circulara departamentului deptatei No. 45 din 2Ianuarie 1848. (anexa No. 17).

Vezi !iota No. 2 la pagina 67.

35. Muerea cind lucrul de zestre al eie va intimpla a fi netrebnic, sau cu a-nevoe a se sluji cu dinsul, sau mai multde paguba de cit de folos, este volnicaprin adeverirea judecatii sa-1 dea schimbpe altceva, sau sa-1 vinza i sa cumperelucru de trebuinta si mai de folos1).

36. Fiind casatorie nu e sloboda mue-rea sa-si ea zestrea de la barbat, afaranumai :

37. Cind barbatul se va dovedi risipitorcheltuitor, sau ingreunat cu datorii, poate

1) In circulara depart. drept. No. 269 din 14 Ianuarie1849, adresata tutulor udecatoriilor se spune ca sa cea-ra judecatorii de la vinzatori ca de o data cu savir-sirea vinzarii de zestre, sa se savirseasca si cumpAra-toarea ecaretului pentru care se sloboade vinzarea".

Dupa codul Cacagea femeea putea, cu autorizareatribunalului, sa dea in schimb un lucru de zestre cindera netrebnic sau anevoe de sill* cu dinsul sau sa-Ivinza i sa cumpere lucru de trebuinta si mai de folos.

Pentru aceasta insa, legiuitorul nu arata ce formali-tati trebuia sa indeplineascil tribunalele; nici nu cerea cadin bald obtinuti din vinzarea unui imobil dotal sa se-cumpere alt imobil, care sa devie dotal, ci numai un altIticru cari sa tie mai de folos: nici nu prescria ca instrainarea imobilului dotal sa se faca prin forma vinzari-lor publice ; astfel cA, chiar daca s'ar face vinzarea subcodul nou, nu se poate recurge la formalitatile prevazutede acest cod, caci s'ar atinge principiul neretroactivitatei

Bul. Cas. p. 568/93.legilor.

15

si

116

muerea cu mijlocul judecatii sa-si ea zes-trea sau sa ceara siguranta ei ; i :

38. Cind biserica va osebi pe muierede barbat pentru Lin curs de vreme cunadejde de impacat, i atunci poate sa-siceara siguranta zestrii.

39. Cind va muri barbatul, muerea ra-mine de sinesi stapin pe zestrea ei.

40. Cind murind barbatul, are muerealipsa de zestre, atunci averea lui sä im-plineascd atita lipsa Cita ii lipseste irn-potriva pravilelor ce sunt pentru zestre.

41. Cind se va desparti barbatul de mu-iere pentru pricinile a. b. c. d. f. k (§ 6),atunci barbatul e dator zestrea muerii dupacum la (§ 40) se hotaraste.

42. Cind se va desface casatoria dinpricina ca muerea a cugetat rau impotrivavietii barbatului sau (§ 6) atunci barba-tul sa stapineasca jumatate din zestre, den'au copii, iar de au, sa o tie pentru din-sii sub epitropia sa, luindu-i rodurile incit va trai ; si muerea sn se inchida inmanastire de calugarite, nu mai putin decit doua luni, nici.mai mult de cit doi ani.

117

Iar cind se va desface casatoria dinpricina ca barbatul a cugetat rau impo-triva vietii muerii, atunci sa-i raspunzazestrea intreaga dupa cum la (§ 41) sipretul zestrii pe jumatate, si el asemeneas.a se inchiza in manastire de calugari.

43. Cind se va desface casatoria pen-tru preacurvia muerii, .atunci sa se urmezeprecum i pentru primejduire de viata(vezi § 42), fara de a se inchide muereain manastire de calugarite.

Iar cind se va desface casatoria, pentrucaci barbatul hranea tiitoare, sau pentrucaci ponos1uindu-si muerea ca pe o nefi-cioara, sau prea curva, nu o va dovedi,sau pentru ca se negutatorea cu cinsteaei; atunci sa se urmeze precum i cind va cu-geta impotriva vietii sale (vezi § 42), fara.de a se inchide in manastire de calugari 1).

Pentru exoprici.44. Toata averea miscatoare sau ne-

miscatoare, cita are muerea afara din zes-trea ei, exoprica se zice.

11 Cele doug articole din urnitl s'an modificat prin art.254, 2fiG 270 din condica penala din 1850.

118

45. Toata exoprica trebue sa fie stiutabarbatultii de uncle o are muerea ; iar findnestiuta este a barbatului 9.

46. Cita exoprica stiuta barbatului aremuerea, toata ca niste lucruri ale sale ostapineste ea desavirsit, si este volnica safaca cu dinsa ce va vrea, adica sa o vinzasa o inchirieze, sa o zalogeasca, sa o im-prumute si sa o darueasca.

47. Daca muerea va da exoprica ei inniiiniie barbatului ca sa o cirrnuiasca, tre-bue barbatul sâ ingrijeasca de ea ca dechiar lucrurile sale ; iar de nu, orice i seva intimpla din nepurtarea lui de grije,sau din viclesug, este dator.

48. Cind barbatul va intoarce mueriizestrea, sau mostenitorilor ei, dator estesa intoarca i toata exoprica, afara nu-mai din cite a vindut ea, ori a daruit,.

Dispozitia art. 45 p. III c. 16 din codul Caragea, dupilcare se presupune ca apartinind barbatului mice averedobindita de sotie. ftra ca provenienta banilor sä filost cunoscuta barbatului, este o dispozitiune generala,aplicabila sub ori ce regim matrimonial si putindu-seinvoca de creditorii personali ai sotului anterior sauposterior achizitiunei. Bul. Cas. p. 7 90.

119

ori s'a stricat, nu din neingrijirea sauviclesugul lui, ci din pricina vremii, ori dinalta intimplare neaparata.

CAP. XVII.pentru Invoealä.

1. Invoeala sa fie tocmeala aceea ce doisan multi prigonitori fac intre dinsii, adicasa ajunga la prigonirile lor, ca sa nu semai judece la judecata.

2. Invoeala se face si inscris, i pringrai, i prin mijlocitori i fara mijlocitori.

3. Daca la invoeli se rindueste osindaacelui ce nu va pazi tocmeala, osinda sepune in lucrare in tocmai.

4. Dan la una i aceiasi pricina pri-gonindu-se multi, unii dintr'insii se vor in-voi, iar altii nu, atiti sunt legati a paziacea invoeala, citi se vor fi invoit.

5. Cine nu se invoeste cu chiar stapi-nul prigoniri sau cu vechilul lui, nu sesocoteste ca se invoeste.

6. De nu se va numi hotarit la ce pri-gonire se invoesc, atunci este nestiut des'a fkut invoiala sau nu si pentru aceea

120

de nu se va dovedi hotarit la ce prigonireeste fara tarie.

7. Daca vre-o parte prigonitoare, vaascunde sau va fura, or insasi sau prinaltul, dovezile dreptatilor celeilalte inpro-tivnice parti, si cu viclesug se va invoicu aceea, i apoi se va vadi adevarul, nuse socoteste ca s'a invoit.

Cum mostenitorul unui imprumutatormort cind se va invoi cu datorul ca sa-idea din datoria lui atit, i sa-i erte cea-lalta, si apoi dupa invoiala se va arata diatamortului in care erta datorului sau toatadatoria; sau cind un mostenitor d'irnpreunacu altul, stiind toata averea mortului, nuva arata-o deplin celuilalt mostenitor,acela crezindu-1 se va invoi pe cit i-a a-ratat celalat.

8. Ucigasul poate sa se invoiasca pen-tru uciderea cu rudele celui omorit. .

9. Invoiala cea silita, cind se va dove-di, este fara de tarie.

CAP. XVIII.Penfru erefocrisie.

1. Eretocrisie se zice tocmeala aceea cedoi sau multi prigonitori, alegind pe unul

Si

121

sau pe doi insi, sau m.i multi ii vor rin-dui judecatori pricinilor.

Se zic i judecatorii aceia, judecatorialesi.

2. Orice prigonire de tocmeala si dedaruri, afara numai de despartenia casa-toriei, de zestre, de epitropie, si de mos-tenire, se poate judeca si prin eretocrisie.

3. Pricina de vinovatie nu se judecaprin eretocrisie.

4. Orice obraz poate sa fie eretocrit,adica judecator ales.

Afara de muieri, nevirstnici nebuni si

de oameni in vileag osinditi de necinstiti.5. Tocmeala eretocrisiei totdeauna in-

scris sa se faca.6. Pina a nu da in mina judecatorilor

alesi pregonitoarele parti carte de tocmealaeretocrisiei, sunt slobozi, clan nu vor voisa strice tocmeala ; iar dupa ce vor da-onu mai sunt slobozi.

7. Cind in tocmeala eretocrisiei se vaorindui osinda impotriva celui ce nu vasta la hotarirea judecatorilor, osinda säse implineasca.

8. Cite si ce fel de pricini vor orinduipartile prigonitoare in tocmeala eretocri-siei, atitea i acelea numai sunt slobozijudecatorii sã judece.

9. Cei ce se judeca stint siliti sa steasa dea ascultare pina la sfirsitul hotariri.10. Pina a nu intra in cercetarea pri-

cini, judecatorii alesi sunt slobozi sä selapede de a fi judecatori.

11. Dupa ce va intra judecatorul alesin cercetarea pricinii, nu se mai poate la-pada, afara numai cind se va necinsti decAtre cei ce se judeca, sau de este sa pur-ceze undeva, sau de se va orindui inslujba politiceasca, sau de i se va intim-pla vre-o boala ce nu se poate tamadni,sau de va dovedi cã i s'a intimplat trebineaparate, din pricina carora nu se inde-letniceste.

12. Cind un judecator ales, afara dinzisele pricini (§.11) nu va sa judece si sähotarasca, atunci sa se sileasca prin stä-pinire.

13. Cind unul sau toti judecatorii alesise vor lapada de judecata pentru prici-

Si

122

123

nile acelea (§ 11), atunci slobozi sunt ceice se judeca si strice eretocrisia, saud'impreuna cu aceia s orindueasca pe al-tul, sau pe alti judecatori la pricina lor,de vor voi.

14. Judecatorii alesi din cei ce ii 'or o-rindui, nu pot pe altul nici sa-1 judece, nicisa-1 indatoreze.

15. Cind judecatorii alesi nu se unescla hotarire, i citi sunt cei ce nu se unescatiti sunt i cei ce se unesc, atunci in-su-i ei cu totii sa aleaga un al treilea ju-decator peste fara de a se in-treba cei ce se judeca de voesc sau nu.

16. Orice va hotari judecatorul ce s'aales peste ceilalti, sunt datori si judeca-torii i cei ce se judeca sa primeasca ne-gresit.

17. Cind cei mai multi judecatori seunesc la hotarire si cei mai putini nu seunesc, atunci are putere parerea celor maimulti.

18. Cind until din orinduitii judecatorialesi lipsind, nu va auzi si el toata1) Supra arbitru.

dinsii,

cur-

12-1

gerea prigonirei, nici va da parerea sa,hotarirea celorlati n'are nici o pu tere, a-fara numai, lipsind, va lasa hot arirea sala tovarasul ski.

19. Dupa ce vor iscali hotari rea jude-catori alesi si o vor da celor ce se ju-deca, nurnai stint judecatori ; si nu potnici sa mai judece de isnoava pricina, nicide vor 1i gresiti sa-si indrepteze hotarireaafara nurnai de se va fi intimplat gresealala numere sau la numaratoare.

20. Hotarirea judecatorilor alesi, ori dreap-ta sau nedreapta va fi, apelatie n'.are.

21. Eretocrisia n'are tarie :Cind pricina nu se judeca prin eretocri-

sie (§ 2, 3).Cind se face judecator ales cel ce se

opreste de catre pravila (§ 4).Cind cei ce se judeca, pina a nu se

incepe judecata, si dupd ce se va incepesinguri se vor invoi.

Cind se va lapada sau va rnuri vreunuldin judecatori, si cei ce se judeca nu-vor orindui altul.

Cind va muri vreunul din cei ce se judeca.

193

CAP. XIX.Penfru vechilef.

I. Vechilet zicem fapta vechilului.lar vechil este cel ce stä in locul sta-

pinului la vre-o treaba.2. Vechiletul se intocrneste din tocmeala

stapinului si a vechilului, adica : unulsa pue in lucrare treaba, iar celalalt saprimeasca ce!e lucrate.

3. De multe feluri se face vechiletul,dupa felurirnile pricinilor:

Adica sa tocrneasca, sa vinza, s curn-pere, $a inchirieze sä dea, sa ia, sa pri-vegheze, sa domneasca, sa se judece, sase invoeasca Si celelalte.

4. Se poate da vechiletul de catre sta-pin, de insusi sau prin altul, inscris sinescris pentru un lucru i pentru multecu deosebire i fara deosebire, cu deplinaputere si ori cum alt.

5. Vechilul e dator sa pue in lucraretreaba vechiletului sâu dupa tocmeala,dupa cugetul stapinului si fara viclesug.

6. Care vechil va pune in lucrare trea-ba vechiletului impotriva tocmeli si cu-

126

getului stapinului, sau va lucra cu vicleniesi va pricinui paguba, este dator paguba.

7. Daca vechilul va pune in lucrare treabadupa tocmeala, dupa voia stapinului,fara viclesug, si se va pricinui paguba dinintimplare, nu este dator.

8. Daca vechilul, dupa ce va primi ve-chiletul, se va lenevi, or fara nici o in-timplare neaparata, nu va pune nici decum treaba in lucrare, atunci de nu se vaintimpla paguba, nu se invinovateste nu-mai pentru aceasta a lui simplice lenevire ;iar de se va intimpla sa invinovateste; cacise cuvenea or sa nu primeasca vechiletulsau dupa ce l'a primit sa pue treaba inlucrare.

9. Cita cheltueala va face de la sinevechilul cu cuviinta in lucrarea vechiletuluisau este dator stapinul acea cheltueala s'oplateasca cu dobinda, macar si de nu-i vafi poruncit sã cheltuiasca.

cind ii va fi orinduit, cit sa cheltu-easca i vechilul va cheltui mai mult ciicuviinta, iarasi stapinul este dator la celemai mult cu cuviinta cheltueli.

si

127

lar de va cheltui fara cuviinta'mai mult,l este dator.

10. Dupa ce stapinul va da vechilet ve-diilului si vechilul va incepe a pune inlucrare treaba, indata este dator stapinula primi orice va face vechilul dupa po-runca lui.

11. Poate stapinul dupa ce va da vechi-lului intiia porunca, sa dea si al doilea cutotul impotriva celei dintii, sau spre dresulc el dintii in parte, si a treia si a patra,si de rind totdeauna, insa pina a nu in-cepe vechilul a lucra ; caci dupa ce vaincepe, se cade sa primeasca stapinul celelucrate.

12. Cind va orindui stapinul si al doileavechil tot la acea pricina, dupa ce a o-rinduit pe cel dintii ; atunci de va fi apu-cat cel dintii sa pue treaba in lucrare,este dator stapinul sa primeasca toate citeva fi lucrat pina atunci, si cheltuelile celecuviincioase.

13. De se vor orindui de stapin doi, saumai multi vechili tot la aceeasi pricina,toti sunt datori deopotriva pentru aceea

128

si de nu vor apuca treaba cu toti d'im-preuna, pentru cä toti deopotriva au pri-mit vechiletul.

14. Cind din doi sau multi vechili deo seama orinduiti la aceiasi pricina, unulsau unii vor lucra fara ceilalti, atuncistapinul volnic este, de se pagubeste, sa-siceara de la toti paguba.

15. Are voe vechilul dupa ce va primisi se va face vechil, sa se lapede, orpina a nu incepe treaba san si in lucrarefi ind, din cuviincioasa pricina i zaticneala :

Adica de se va bolnavi, san se va orin-dui in slujba politiceasca, i n'are vreme :

Sau din alta a sa intimplare ce intr'a-devar ii zaticneste, i altele asemenea.

16. Are voe vechilul i fara pricina sa,se lapede, daca lasa pricina intr'acest felde stare in cit cu lapadarea sa sa nu pri-cinueasca paguba, i sa poata i stapinulsä orindueasca altul sa dea sava-sire prici-nii, ca intr'alt chip, de va fi adica pricinain primejdie si se va lapada fara pricinaeste dator paguba.

17. De oricare cuyint se va trage ye-

129

chilul, pina a nu instiinta pe stäpinul cd setrage, nu e slobod sa se tragd ; iarmintrelea e dator paguba, afard numaicind din zaticnire fireasca sau intimplarenebiruita nu va putea sã instiinteze.

18. Toate vechileturile dupd moarteastdpinului sau a vechilului, contenesc si sastrica.

19. Cind vechilul dup." moartea stapi-nului, nestiind adevarat de moartea sa,lucreazd neincetat, este dator mostenitorulsa primeasca, cite dupd poruncd pina a-tunci a lucrat, dimpreund si cheltuelile celecuviincioase.

20. Cind vechilul stiind moartea, nu vaconteni, atunci orice pagubd se va prici-nui din orice pricind, este dator a o rds-punde, cdci de contenea, o cerea poatemostenitorul.

CAP. XX.Pentru vechilul de judecatä.

1. Vechil de judecata este cel ce se orin-dueste de altul ca sä se judece in locul lui.

2. Vechilul de judecata sd se orindu-easca cu adeverintA inscrisd.

Dem. D. StoeueseuLegiuirea Caragea. 9

alt-

130

Vechilul fara adeverinta inscrisa sa nulie primit la judecata.

3. De se va orindui vechilul cu deplinaputere, cind se va osindi sa plateasca, estedator sä plateasca ; iar de nu, stäpinul estedator.

4. Mostenitorul vechilului nu este datora primi vechiletul de nu va vrea 1).

CAP. XXI.Pentru epitropie.

1. Epitropie se zice vechiletul epitropului.Epitrop este vechilul tatalui celui nevirst-

nic si chivernisitorul cresterii si averii lui.2. Se poate orindui epitrop, sau de ca-

tre pravila, sau de catre Domnie, sau decatre judecatori, si atunci se zice dupa.-pravila, sau de catre parintii nevirstnicu,lui prin diata, si atunci se zice dupa diata.

3. Se orindueste sou unul sau multi epi-

Vezi circulara departam. dreptItei cu No. 13645 din1 Noembrie 1837 5i cea cu No. 6095 din 13 August 1843.,care opreste pe functionarii judecItoriilor de a fi vechili

avocati ai Ortilor care se prigonesc ; cea de a doua areji resoIutie domneascl ca slujbajii Logofetii Fii ai Diva-nurilor sl fie popriti a se face avocati la vre-o pricinAL.

i)

si

131

tropi unui nevirstnic, dupa mdrimea averii.lui ; i ori se orindueste a fi epitrop totipeste toatä averea, sau fiecare pe parte.

4. Cind epitrop dupa diata nu este, a-tunci cea mai de aproape rudd se face,epitrop dupa pravila.

5. De se vor intimpla rude multe totde aceiasi mai de aproape spita, toti sase orindueascd epitropi, sau cel mai bun,e nu este folos a se orindui toti.

6. Cind nu sunt rude, se face epitropv ornicia obstirilor 1).

7. Epitropii sd se orindueasca oamenicinstiti si de bund stare, sau cu chezasie 2).

8. Cind intre epitropi unul e cu starebund, iar altul d chezasie, cel de al do-ilea se protimiseste ; afar-A numai cind vreun cuvint va da pliroforie impotriva ;

Adicd de este om de bänueald, sau risi-

Destiintatl. de Reg. Organic.2) Vezi circulara depart. drept. cu No. 45 din 2 Ianua-

rie 1848, din care se vede el chezAsiile date de epitropiurmeazA a se trece din cuvint in cuvint in condica rin-.duitg pentru epitropii, s se iscaleascI de chezas si apoisa. scrie si sl iscllIeascl i epitropul cit va urma datori-Ile sale cu toata ingrijirea.

132

pitor, sau de vietuire uritä, sau altfel, irr

cit si cu chezAsie sa nu fie vrednic deepitropie.

9. Se intimpla de multe ori a se orin-dui privighetori epitropilor, rude, straini,boeri, negutatori, numai pentru cinste, orsä ia aminte epitropilor, sau ca sa ceardepitropii povatA de la dinsii pentru lucru-rile cele mai mari sau orcum

10. Epitropul cel dupa pravila saucel dupa diatA, cind se Va vadi Ca urmeazdrãu cu epitropia, sd se scoatA.

11. Sa nu se orindueascä nici odatäepitrop, om ce este in prigonire, sau inorcare vrajba cu parintii nevirstnicului saucu el, macar ruda, macar strain fie.

12. SA nu se orinduiasca niciodata epi-trop unui nevirstnic femee (decit mamasa sau moasa sa 1).

13. De se va mdrita, de al doilea, mama,.sa nu mai fie epitroapa.

Cireulara depart. drept. No. 8976 din 8 Deem-brie 1830 ineunotinteaza pe judecatori eit mama poatesa tie epitroapai minorilor ei eopii. fara interventia jude-catoreasea, dar sa tie supusa, la aeeleacii indatoriri ea 0eeilalti epitropi.

altmintrelL

1)

si

133

14. Cind nevirstnicul va fi sarnian demama, atunci tatal sau sa fie epitropulsail la averea marnei sale.

15. Dupa ce se va orindui epitropul, pina.a nu se apuca de chivernisirea lucrurilordator este sa faca dotia catastishee anume.de primirea averii si a datoriei nevirstni-cului i pe unul dupa ce-1 va iscali in-susi vor adeveri rudele sau judecato-rii, sa se dea in pastrare la Mitropolie saula Episcopie, sau la vornicia obstirilor,iar celalalt i acela iscalit i adeverit

sa-1 popreascaCa sa fie de trebuinta, adica cel dintii

,cind va da seama epitropiei epitropul, iarcelalalt epitropului spre chivernisirea lu-acrurilor.

16. Mame le sarmanilor, ori moasele,,de nu se vor intimpla sa fie ele insusiepitroape, sa fie insa purtätoare de grijaresterii sarmanilor.

Ian de se vor marita de al doilea ma-mele, atunci or sa Ii sa lase iardsi ingri-

jirea cresterii, de vor ingriji de cresterealor, sau sa li se ridice de nu vor ingriji.

si-I

ai-oma,

134

Numim bund crestere, invdtätura sär-manului dupd starea lui, hrana lui, imbrd-cdmintea i cdutarea la boald.

17. Cind tatäl prin diata va orinduiintr'alt chip si in altd parte cresterea sär-manului, dupd orinduiala tatasau sd creascaafard numai cind se va vddi cd nu i seda bund crestere.

18. Episcopul este dator a chivernisi pesärmani i casa lor ca un pftrinte.

19. Toate cite privesc spre folos nevirst-nicului este slobod epitropul a le face.

20. De Orce va face epitropul, or cuviclesug, sau din greseala, spre pagubanevirstnicului, este rdspunntor.

21. Orce paguba se va intimpla averiinevirknicului din fireasca sau intimplatoareneaparata pricind, este a nevirstnicului,.fara numai cind se va dovedi cd epitro-pul putind sa o apere, s'a lenevit.

22. Orce va face epitropul cu cuvint,.luind, dind, cheltuind, tocmind, sä soco-teste cd le face nevirstnicul, si se indato-reazd cu dinsele ; iar ce va face. -lard cu-.vint, singur epitropul este dator.

135

23. Sa nu alba voe epitropul sa chel-tueasca pentru nevirstnic mai mult decitvenitul lui, fara nurnai la o mare trebu-inta ; caci intr'alt chip orce va cheltui maimult, pagubeste

24. Epitropul toate cele cu cuvint deprisos, miscatoare, si toate cele ce se stricalesne (cum griu, orz i altele asemenealor), sa le vinza, i pretul sa-I faca capete.

25. Nici o data nu e slobod pitropuIsa vinzd nemiscator lucru al sarmanului,de cit numai la o mare trebuinta, daratunci cu stirea stapinirei 1).

26. Nici o data nu e slobod epitropulsa schimbe lucru nemiscator al sarmanu-lui ; iar de-I va schimba sa se indatorezea-I raspunde cu toata paguba.

27. Este slobod epitropul a schimba ti-ganii, dar tot cu cercetarea judecatei.

28. Vase de argint sau de aur, pietrescumpe, i rce scuba de pret scumpa anevirstnicului, sa nu vinzd epitropul, farade cit la o trebuinta si cu stirea stapinirei.

1) Sub imperiul legei Caragea vihzarea imobilelor deminori nu se cerea sl fie prin 1icitaie publicit, era des-tul sl se ordone o expertizI locului si aceea era a-devirata lui valoare. Bul. Cas. p. 799/84.

in:fata

insusi.

136

29. Epitropul nu poate cumpara lucrulcelor ce sunt sub epitropia lui in cadvreme este epitrop.

30. SA' dea epitropul cu dobindã banii ne-virstnicului, imprumutindu-i mitropoliei, e-piscopilor, manastirilor ; iar de-i va impru-muta aiurea sa-i imprumute cu zalog in-doit la pret.

31. Toate pricinile de judecata ce seintimpla sau spre ajutorul, sau impotrivanevirstnicului, sä le caute epitropul cu sti-rea §i povata rudelor sau a privighetorului,iar de le va cAuta numai el singur, si se vanäpastui nevirstnicul, el este dator paguba.

32. Fiind doi sau multi impreuna epi-tropi, de li s'a orinduit in diata sau de lajudecatä peste ce si la ce sä fie epitropi ;atunci fiecare dintr'in§ii este dator pentrupartea ce i s'a dat lui in seama ; iar desunt toti färä osebire orinduiti peste toataaverea, atunci toti pentru toate, i fie-carein parte pentru toata, sunt datori 1).

Cind pentru administratia averei unui minor suntnumiti mai multi tutori, dinsii sunt responsabili solidaride intreaga gestiune. Bul. Cas. p. 909 89.

)

137

33. De vor fi doi sau mai multi impre-una epitropi, i se vor prigoni intre din-sii, vrind sa fie fiecare singur epitrop, a-tunci, sa se protimiseasca cel mai vrednicprin stirea stapinirei.

34. Privighetorii de se vor orindui si eiepitropi peste oaresicare deosebita partedin toata epitropia epitropilor, se indato-reaza si ei impreuna cu epitropii la aceasta.

35. Mama fiind epitroapa a sarmanilor eiopii, de se va marita al doilea pina anu-si da socoteala epitropiei, si pina a nuse orindui alt epitrop, atunci orice va fipatimit, sau va patimi averea nevirstnicu-lui, e datoare si ea si barbatul de al do-ilea a o raspunde.

36. Mostenitorii epitropului sunt datorila orice e dator epitropul catre nevirstnic.

37. Cind tatal nevirstnicului va orinduianume in diata ca epitropul sat' sa nu fiedator sa dea socoteala, nici in vremea e-pitropiei lui, nici dupa sfirsitul epitropiei, sanu se asculte ; ci epitropul sa-si dea ne-gresit socoteala.

38. Epitropul este slobod sa se lase de

138

epitropie din pricina de boala indelungatade batrinete, sau pentru cautare de trebichiar ale sale ce nu se poate sa le laserde slujba politiceasca, si de calatorie, insäcu stirea stapinirii.

39. Contene§te epitropia :Cind nevirstnicul sau nevirstnica vor

implini douazeci §i cinci de ani ai virstei lor.Cind nevirstnicul sau nevirstnica se vor

invrednici de la Domnie de ertarea virstei.Cind se va marita nevirstnica.Cind va muri cel ce e sub epitropie.Cind se va lasa epitropul din pricina

de boala, sau altele cum mai sus (§ 38) 1).

CAP. XXII.Pentru cele puse In pästrare sau depoziton.

1. Cind unul va da altuia lucru sa-1 pas-treze, atunci sd numeste pus in pastraresau depoziton.

2. Punerea in pastrare este o tocmeala,adicd until sd pue in pastrare si altul sdpastreze.

1) Vezi Anexa No. 5 Cap. 'VIII 'Reg. Org. si ofisulNo. 552 din 27 Dec. 1844 (anexa No. 18)

139

3. Orce tocmeala se va face intre pas-trator i intre cel ce pune in pastrare,pentru lucrul ce sa da in pastrare, intoc-mai trebue sa se pazeasca.

4. Pastratorul se cade sa ia aminte pen-tru cele puse in pastrare ca de chiar lu-crurile sale.

5. Orce stricaciune se va intimpla de-pozitului, din viclesug, sau din doveditalenevire, sau din gresala pastratorului, stri-caciunea la el priveste.

6. In orice va patimi din intimplare nea-parata, priveste la cel ce a pus in pastrare.

7. De se va da in pastrare lucrul, cutocmeala vinza pastratorul, i sa se-popreasca pretul in socoteala datoriei a-tunci i inaintea vinzarii, i ducca vinzare,orce va patimi lucrul, si din orce pricindfara deosebire, pagubeste pastratorul; caciacest fel de lucru nu se mai numeste de-poziton, ci isbränire, adica lucru dat spre-rafuirea datoriei.

8. De se vor da in pastrare bani cutocmeala sa se. slujeasca pastratorul cu

atunci orice vor pati, si mai ina--

sa-1

dinsii,

140

inte, i dupa ce se va sluji cu dinsii, pa-guba este a pastratorului fara deosebire.

Pentru ca aceasta nu se mai socotestepastrare, ci imprumutare.

9. Pastratorul find nevirstnic sau ne-bun, daca va pati ceva lucrul cel pus inpastrare, si se va zminti, atunci pagubapriveste la cel ce a dat lucrul in pastrare,pentru cd a ales acest fel de pastrator.

10. Cand se va da lucrul in pastrarecu voia de a se sluji cu el, atunci numaivolnic este pastratorul sa se slujeasca cuel, iar alta data nu. 3)

11. Cind lucrul cel pus in pastrare seva cere de cel ce l'a pus, dator este pas-trätcrul a-1 da precum l'a primit.

*i de va fi lucrul roditor, este datorrodul, bcz nurnai cind se va lega impo-triva.

12. De se va numi i locul in care sdse dea lucrul cel pus in pastrare, sd se ur-meze dupe tocmeala.

13. Cind se va vadi cä lucrul cel datVezi si art. 344 din codul penal din 1852 si art. 332

din cel din 1864

si

t)

141

in pdstrare este de furat sau strain, si seva cere de stapinul sal, este dator pas-trMorul a-1 da judecatei, cd, de nu-I vada se invinovateste.

14. Cind multi vor pune in pdstrare unlucru vor cere, atunci pastratorul estedator sa-1 dea find toti impreuna; cd denu, se invinovateste.

15. Cind multi vor pune in pdstrarelucrul deavalma, cu asezdmint ca sa-1 poatäda pastratorul fiecarui ce-1 va cere, saututulOr, atunci sd urmeze dupd tocmeala.

16. Cind la doi insi se va pune lucrulin pastrare, este dator fiecare

dea cind se va cere, i de-1 va daunul dintr'insii cii lipsa de cit a fost, da-tor este si acel ce l'a dat, i celfilalt pas-trator lipsa lucrului.

17. Cind se va da in pastrare lucru a-coperit si pecetluit, atunci pdstratorul estedater a da lucrul cel acoperit i pecetluitcum s'a dat, cind i se va cere, fard a maifi dator altceva din cite poate sd ceardcel ce l'a pus in pastrare, cd le-a avutacoperite si pecetluite; dar de-i va ardta

sa-1

si-I

142

mai intii pastratorului cele ce pune in pas-trare cite una una, i apoi le va pecetluiatunci pastratorul este dator si el a le dacite una una.

18. De se va cere lucrul cel pus in pas-trare, si nu se va da, in vreme ce puteasa se dea, atunci orice va pati lucrul, dinorcare pricina fara deosebire, este datorpastratorul, pentru cd nu l'a dat cind i

s'a cerut ; fara numai cind se va aratacu dovada ca atunci nu se putea da dinpricina neaparata.

19. Cind va vrea pastratorul sa deainaintea sorocului celui orinduit, de se vaintimpla, lucrul cel pus in pastrare, estedator cel ce l'a pus sa-1 primeasca ; afaranumai de se afla si el impotriva in yre-ointimplare ca sa nu poata sd primeasca,iar pastratorul poate sa-1 pastreze maimultä vreme.

20. Cind pastratorul va cheltui cevA detrebuinta spre paza sau hrana lucruluicelui dat in pastrare, cel ce l'a dat inpastrare e dator cheltueala.

si

143

CAP. XXIII.Pentru sechestru 1).

I. Sechestru este un fel de depozitOn,cind doi insi sau multi pun cu multumitalor un lucru de prigonire, la un al treileaobraz, in pastrare, ce se zice pastrdtor,ca sd-1 pdzeasca §i sä-I dea aceluia ce seva dovedi stapin al lucrului.

2. Pind a nu se dovedi cine e stapinullucrului, pdstrAtorul nu poate sa-1 dea niciunuia din cei ce-1 pun in pastrare.

3. De se va tocmi si altceva intre ceice pun in pastrare §i intre pastratori, sdurrneazd tocmeala.

4. Dupe ce se va dovedi stapinulcelui pus in pastrare, atunci pas-

trätorul e dator sd dea lucrul Si rodul deva avea.

5. In scurt cite am legiuit pentru depozi-ton (§ 3, 4, 5, 6, 9, 12, 13, 16, 17, 18,19, 20, 21) toate le legiuim i pentruchestru.

1) Vezi art. 7 Cap. 3 partea G anexa No. 2 Cap. VIIReg. Org. si ofisul desluitor din anul 1838.

lu-crului

se-

Partea patraCAP. I.

Pentru claruri 1).1. Darurile sunt or lucruri, sau folo-

suri de lucruri.2. Se fac daruri i pe vremea de acumpe vremea viitoare.3. Se fac damn 1 cu legatura i fara."

legatura.4. Pina a nu se da darul, poate sä se

lege orice legatura; iar dupa dare nu.5. Orce va darui barbatul in viata fe-

meei sale dupa nunta, si femeia barbatu-lui sau, se socoteste imprumutare, iar nudare.

Circulara No. 45 din 2 Ian. 1848 ordona ca actelede dar a lucrurilor nemivatoare sa se adevereze cu in-deplinirea formelor cerute pentru vinzari" trecindu-se incondica de vinzari de Mina voe.

1)

si

145

Pentru ca de se va lAsa sä daruiascaunul altuia cu desävirsitä stapinire, sepoate din dragoste sa-si daruiasca toaraaverea unul altuia, si la urmä, intimplin-du-se a se desparti, sä ramina sftraci; i iaräsise poate avind, or barbatul, or femeia, im-prumutãtori; si daruiasca unul altuia totdea-una i imprumutãtorii sä ramind pagubasi.

6. Dupa ce se va da darul nu se varna cere inapoi, afara numai;_.

a) De va fi dat darul cu legatura sicel ce l'a luat nu va urma legaturii.

b) De va necinsti primitorul darului pedaruitor, sau de-I va pagubi, sau de vacugeta in faptA rea asupra-i, sau de va dajalbä asupra-i cu pira nedreaptä.

7. Darul cel necinstit nu se cere niciodatä inapoi, si necunoscAtor si cunos-cAtor de se va arata obrazul cel necinstit.

CAP. II:Pentru darurile dinainfea nunfii.

1. Afara din darurile de la logodna,orce va darui barbatul femeei sale ina-intea nuntei se chiamä dar dinaintea nuntei.

Dem. D. StoeuescuLegiuirea Caragea. 10

146

2. Orcum si orce se va aseza inain-tea nuntei, pentru daruri dinaintea nuntii,acea tocmeald sä se pdzeasca intocmai 1).

3. De se va fagadui de catre bdrbatdar dinaintea nuntii, si nu se va numi cesi cit, sa nu fie dator.

4. Cind inaintea nuntei nu se va da,sau nu se va fdgadui dar dinaintea nuntii,dna nuntd sd nu se ceard.

5. Orce dar dinaintea nuntii va ddruinevirstnicul, se primeste.

6. Cind nu se va face nunta, daruriledinaintea nuntei sd intorc inapoi.

7. Dupd nuntd si darurile de la logodndfireste urmeazd orinduelile darurilor dina-intea nuntei; si cite legiuim pentru daru-rile dinaintea nuntei, aceleasi intelegemsi pentru ale logodnei.

8. Darul dinaintea nuntii, ca si zestrea,nici se insträineazd, nici se zalogeste ; a-fard numai la cite intimplari, si cum sezalogeste zestrea si se insträineazd, si

1) Sub imperiul legiuirei Caragea darurile acute in-tre soti inaintea cAs5.toriei erau permise. Bul Cas. p.686/95.

147

icind bdrbatul are datorie dinaintea nun-tei si nu i se ajunge celalalt avut al luica sd se plateascd.

9. Cind se va desface casatoria pentru cu-getarea rea a muerii impotriva vietii bar-batului, sau pentru precurvia ei (vezi pen-tru casatorie, partea 3. Cap. 16. art. 6),atunci darul cel dinaintea nuntei se in-toarce intreg barbatului, si, de nu vor a-vea copii, 11 stdpineste desävirsit, iar devor avea, este al copiilor, si el ia numairodul.

10. Cind se va desface cdsãtoria pen-tru cugetare rea a bArbatului impotrivavietei sotiei sale, sau pentru cd aretoare, si celelalte (vezi pentru casatoriepartea 3, cap. 6 § 6), atunci darul dina-intea nuntei rdmine al muerii; si de n'aucopii, ii stapineste ea desävirsit, iar deau copii, este al lor, si ea numai cu ro-klul se foloseste.

11. De se va marita femeia in ajunul ja-piarza darul dinaintea nuntii; si de

va avea copii sa fie al lor, iar de nu, sdfie al mostenitorilor bärbatului.

sa

tii-

148

12. Cind bdrbatul va muri, i nu seva marita muerea, sau se va mdrita dupaanul jälii atunci, de va avea copii, daru-rile dinaintea nuntii sä fie ale copiilor,avind ea folosul acelor daruri ; iar de nuare, §i bärbatul nu are datorie dinainteanuntii (§ 8) sd le stJpineascd cu desd-virsitd stapinire.

CAP. III.Pentru mostenire sau clironomie.

1. Mostenire este primirea unui viu adreptätilor unui mort, cftruia ii sunt da-ruite dupa pravild, fard de diatd sau cudiatd (1).

2. Dreptatile mortului ce se mostenescsunt :

a) Toata averea lui, afard din boerii,din privilegiurile persoanei sale, §i afarddin pedeapsa pentru vinile persoanei sale.

b) Toate datoriile lui.1) In ofisul domnesc No. 558 din 13 Martie 1851, rela-

tiv la mWenirile obrazelor alugAresti, dat de BarbaDimitrie ;3tirbei, se ordona a se avea in vedere hrisovuldin 1776 si inaltul implratesc hatiserif din 1802, princare se prevede ca averea c1ugiri1or morti si se ia ca.un venit al manAstirei la care erau inchinati.

149

c) Toate tocmelile lui dupa care or eleste altora cevasi indatorat, or .altii lui,

d) Orce pricini de judecata politiceasca.3. Diata se zice cartea prin care rin-

dueste mortul eine sa-i fie mostenitor.4. Mostenitorul este obrazul la carele

trec toate acele drepturi (§ 2) al mortului.5. Cel ce nu voeste, cu sila mosteni-

tor nu se face.6. Sa aiba voe mostenitorul, cerind de

la judedata soroc de sease luni, sa cercetezeaverea mortului Si datoriile, ca sä-si easeama de voeste a se face mostenitor sau nu.

7. In diastima chibzuiri de sease luni sase orinduiasce de judecatã epitrop pe a-

verea mortului ca sa caute sa nu serisipeasca.

8. Are voe mostenitorul sa ceara de lajudecata a se cerceta averea i datoriilemortului cu catastishee carele sä i se dealui ca sasi ia searna.

9. Cind mostenitorul este nevirstnic,epitropul sau ruda cea rnai de aproape,prin stirea judecati, se cade a face chib-zuire de trebue sa primeasca sau nu ne-virtsnicul mostenirea.

150

10. Cel ce va primi odata si se vanumi mostenitor, sau chibzuinduse in zisulsoroc (§ 6), sau nu, acela nu poate sa semai lapede de mostenire, ci ramine bunmosteilitor.

Inca si cel ce nenumindu-se mostenitor,va urma ca un mostenitor (platind adicadatoriile mortului, sau vinzind din averealui, i celelalte) ramine i acela bun mos-tenitor, si nu se mai poate lapada.

11. Nevirstnicul, de se va numi mos-tenitor cu mijlocul judecatii prin epitrop,ramine mostenitor, §i nu se mai poatelapada de mostenire.

12. Mostenitorul nu este slobod o partedin averea mortului sa mosteneasca sialta nu ; ci or toata, or nimic.

13. Copii sunt datori sa primeasca nu-mai mostenirea mamei, si a tatalui nu, denu le e de folos ; sau a tatalui numai,a mumei nu.

§.mostenire fárä diatà.

14. Fara diata mostenesc rudele.Se impart rudele, in rude din sus, din

jos si de alaturea.

Si

151

Rude din jos sunt copii, nepotii, stra-nepotii i celelalte.

Rude le din sus parintii, moii, stramosiiceilalti.Rude de alaturea sunt fratii, unchii,

nepotii, verii i ceilalti.15. Toate rudele mostenesc pina la

a 8-a speta a rudenii.Spita de rudenie zicem rindul obraze-

lor la carele trec averile mortilor, dupafigura Z 1).

Fig. Z, obrazul ce se mosteneste fiullui este intiia spita, nepotul lui este adoua spita, si de rind cei din jos ;

Si iarasi tatal lui Z, intiia spita, mosulsau a doua, si drept de rind cei din sus.

Si iarasi fratele lui Z, a doua spita,pentru ca tatal sau (prin carele el se ru-deste cu frateseu), este spita intii.

larasi varul lui Z, spita patra, pentruca tatal lui Z, este spita intii, mosul adoua, unchiul a treia, varul a patra,'de rind cei de alaturea.

1 ) Vezi tabloul la sfirOt.

Si

si

152

16. Rude le cele din jos se protimisescde cele din sus la mostenire, i cele dinsus de cele de alaturi.

Rude le de jos.17. a) Cind mortului nu-i traeste muerea

sau moartei barbatul, si au numai uncopil, atunci mosteneste copilul.

b) Cind au numai feciori, mostenescfeciorii, de opotriva fiecare.

c) Cind au feciori si fete, numai fecioriimostenesc deopotriva, i pe fete, de vorfi neinzestrate, datori sunt sa le inzes-treze si sa le c.astoreascd 1).

1) Vezi art. 13, cap. 16, p. 3 mai sus, si art. 32 mai jos.Fratii dupa legea Caragea, fiind datori sa-si inzestreze

surorile en din chiar avutul lor propriu, cind nu este avereparinteasca, rezultil de aici ca ei nu pot pretinde sa fieobligati la plata dotei numai in proportiunea partei ceau mostenit ei prin urinare- sa o divid. fata cu sore demaritat si intre ceilalti .comostenitori ai sM. Bul. Cas. p.846/87.

Sub Codul Caragea fetele nu mosteneau pe parintiilor, ci numai teciorii, cu obligatie insa de a inzestrape fete.

Astfel o feta, fie casatorita chiar dtipa moartea parin-tilor ei fratilor ei, nu poate revendica nimic de la ne-potii ei din mostenirea ramasa dupe urma parintilor silldaca se constata ca a fost inzestrata din averea Orin-teasel. Bul. Cas. p. 786/900.

153

d) Cind au fete neinzestrate si inzes-trate numai cele neinzestrate mostenescdeopotriva fiecare.

e) Cind au numai fete inzestrate, atuncimostenesc ele deopotriva una ca alta.

f) Cind, afara din copiii lor cei vii, aunepoti de fiu, se chiam i acestia la

mostenire i mostenese dimpreuna cu un-chii lor partea ce se cadea sä mosteneascatatal lor de a treia.

g) Cind, neavind feciori in viata, au ne-poti, din feciori si din fete, atunci nepotiicei din feciori, departeaza pe nepotii ceidin fete (precum se cadea sa departeazafeciorii de traiau pe fete de traiau) Si

mostenesc pe obrazul parintilor lor.Luind adica fiecare familie partea ce se

cuvenea sa ia tatal lor de traia.Codul Caragea reeunostea numai betiIor dreptul la

mostenirea parintelni lor nu 5i fetelor. chid erau siMeti si fete si in aeest caz dacii fetele nu erau inzes-trate, fratii erau datori a le inzestra 5i milrita. Bul.Cas. p. 554/94 si 901/94.

Fetela avind numai dreptul de a ti inzestrate, iarWO de mostenitori ai averei pilriiililor decedati, numaiace5tia Wean s. ridice contestatii la executare, iar nu5i fetele. Bul. Cas. p. 307 85 si 31 83.

pi

154

h) Cind au nepoti din fete numai, aceinumai mo§tenesc de casa.

i) De le traesc tata §i mama, §i au sinepoti de copiii, nepotii aceia opresc dinmo§tenire pe tata §i pe mama, dupa cumtrebuia sa-i opreasca §i parintii lor de ar fitrait.

Asemenea urmeazd §i cind in loc detata sau de mama, are mortul or moartamo§i, sau moa§a ; §i celelalte rude dinsus asemenea.

j) Copii vitregi de tata, mo§tenesc pemama, deopotriva, si pe tatal fiecarele de-osebi pe al sau.

k) Cind mortului ii traeste muerea siare copii cu dinsa, sau moartei ii trae§tebarbatul §i are copii cu dinsul, atunci co-pii, sufletul mortului sau al moartei §i so-tia cea vie mo§tenesc deopotriva averea,dupa cum mai jos se arata :

Adica copii isi iau partile lor, pe caresunt stapini desavir§it, luind asupra lor §ipartea sufletului pentru cheltuelile ingro-parii §i a pomenirilor mortului sau moar-tei; iar sotia cea vie are numai chrisis,adica folosul partei sale.

155

lar de se va intimpla, in urma morteiunuia din parinti peste trei ani, sa traeascacopii, i dupa acea vreme sa moara co-pilul, insa partea barbateasca mai inaintede al 14-lea an al virstei sale, iar parteafemeeasca mai inainte de al 12-lea an alvirstei sale, atunci parintele ce va fi viusa ia a treia parte a sufletului in banigata ; iar de vor muri copii inaintea im-plinirii a trei ani dupa moartea unuia dinobrazele parintilor, atunci obrazul dintreparinti ce este viu, de va fi facut cheltuelipentru ingropare i pomeniri, sa arate so-coteala catre clironomii (vezi al. c. de la§ 18) si clironomii sa-i plateasca cit va ficheltuit 1).

Rudele de sus.18. a) Cind va muri copilul fara de

mostenitor, insa partea barbateasca, dupacel patrusprezecelea an al virstii sale, iarpartea femeeasca dupa al 12-lea an, atunciii mosteneste tatal si mama deopotriva.

Succesibilul apucat s. plateasca datoriile autoruluiea s5. fie seutit, trebue sà dovedeascil c5. a renuntat

la mostenirea lui, iar nu cA nu a aceeptat succesinnea.Bul. Cas. p. 96/85.

sAu,

156

b) Cind multe din cele de sus rudetraesc, dupa moartea vreunui din cei dejos ce n'are mostenitor, atunci cei maide aproape la spita se protirnisesc la mos-tenire din cei mai departati :

Cum am zice tatM numai, sau mamanumai, sau arnindoi impreuna de traesc, seprotimisesc din mosi, Si mosul din stra-mosi i celalalte.

c) Cind va muri copilul, parte barba-teasca mai inainte de al patrusprezeceleaan al virstei sale, iar parte femeiasca maiinainte de doisprezece ani ai virstei sale,ori inaintea mortii unuia din parintii sai,ori dupa moartea acelui parinte i alt co-pil nu va mai r4ninea, atunci periusia.acelui parinte sa se facã trei parti din careo parte sa o mosteneasca obrazul cel viudintre parinti cu desavirsita stapinire,insa in bani gata, alta parte sa o mos-teneasca rudele cele de sus ale parin-telui celui mort sau frate numai (de vorlipsi rude de sus), iar cealalta a treia partesa o mosteneasca sufletul copilului celuimort, care parte sa o ia tot acele rude

157

ale parintelui celui mort, pentru cheltuialaingroparii si a pornenirilor.

lar cind nu vor trai nici rude de sus,nici frati ai parintelui celui mort, atunciobrazul dintre parinti care traeste sa mos-teneasca pe parintele cel mort al copilui,

rudele de alaturea ale parintelui celuimort, pin la a patra spita, sa aiba pro-nomion a rdsoumpara, de vor voi, numaicaminul lor, de va fi.

§-Rude le de aläfuri.

19. a) Mortul care n'are rude din jossi din sus, se mosteneste de rudele de a-laturea.

b) Fratii i surorile se protimisesc lamostenire dintre toti laturasii.

c) Fratii cei buni se protimisesc la mos-tenire din cei vitregi.

d) De va muri vre-un frate sau vre-osora fara de mostenitori, si au frati, sausurori i nepoti de frati, atunci dinipreunacu fratii mostenesc i nepotii partea ta-talui lor, sau a mamei lor, ce se cadea_s Q ia de traia.

pi

158

e) Cind vreun frate, sau vreo sora, mu-rind fara de motenitor, au frati vitreginepoti de frati sau de surori buni, atunci,nepotii opresc de la rnotenire pe fratiivitregi dupa cum trebuia opreasca §itatal sau mama lor de traiau.

f) Ciud vreun frate sau vre-o sora, mu-rind fara de mostenitori, n'au nici fratisau surori buni, nici nepoti din frati sau dinsurori buni, atunci fratii si surorile cei vi-tregi, buni de tata sau de mama, mWe-nesc deopotriva.

g) Dupa cum copiii fratilor buni mWe-nesc d'impreuna cu unchii sau cu matu§elepe unchiul cel bun sau pe matusa (§ e demai sus) a§a si copiii fratilor vitregitenesc pe unchiul cel vitreg sau pe matusa,d'impreuna cu unchii cei vitregi sau ma-tu§ele.

h) Pravila ce chiama copiii fratilor celormorti ca sa mosteneasca d'impreuna cuunchii, nu se intinde si la rudele deala-turea cele mai departate ; ci dupd frati §inepoti de frati, toti ceilalti laturasi mos-tenesc dupa spita rudeniei, protimisindu-se

si

sa-i

mos-

159

totdeauna cei mai de aproape din cei maide departe 1).

§.20. La mostenirea caminurilor totdeauna

or din sus rude de vor fi rnostenitori, ordin jos, or de alaturea, se protimisestepartea barbateasca platind cu bani la par-tea femeiasca analogon ce li se face si sAia din mostenirea caminurilor.

§.21. Copilul din curvie diata nu mos-

teneste pe tatal i pe rudele sale din sus,nici tatal sat] pe dinsul, i pe rudele luidin jos, caci el nu este stiut lor, nici eilui ;

Copilul din curvie mosteneste, farape mama sa i pe moasa despre

mama sa; i unchii, moasa si mama pe el,pentru cä impotriva el este cunoscut de

ei de dinsul 2).

1) Fratii primari, care vin in concurs cu trei frati u-terini, au dreptul, chiar trAind ambii pArinti, la o a patraparte din averea de succesiune plus 116 din totala avere.Bul. Cas. p. 880 87.

Dup11 art. 6, 19, 20 si 21 p. c.. II cod. Carageafetele neinzestrate au drept la 6 parte din mostenirea,parintelui lor. Bul. Cas. p, 88 89.

2) Copilul natural are drept de mostenire in averea fra-

fara

diata,

1

dtapii si

VI

160

22. a) Copii de suflet, or rude de vorfi, or sträini, mo§tenesc pe parintii lor ceisufleteti, dupa cum i copii cei adevärati,lara de diatä intocmai.

b) Copii de suflet nu mostenesc dupacuvintul iothesii alte rude dintr'ale sufl.e-tetilor lor parinti, nici din sus, nici dinjos, nici dealaturea.

c) Parintii cei sufleteti, or rude, or strä-ini de vor fi, cind dupa moartea copiluluide suflet traesc pdrintii lui cei fire§ti, mos-tenesc d'impreuna cu dnii deopotrivä pecopilul de suflet; dar cind nu traesc it

mo§tenesc singuri.d) Parintii sufleteti nu mo§tenesc cu

cuvintul iothesii alte rude ale copiilor lorde suflet.

23. Cind barbatul cu muierea traind zeceani si nefftcind copii, va muri unul dinobraze §i nu va avea copii dintr'alta casato-telui si surorei sale de mama, de si legea nu spune ex-pres aceasta, cad atit dispositiile art. 21 p. IV c. III dinlegiuirea Caragea, cit si despozitiile art. 677 din c. c. ac-tual, care vorbesc de mostenirea, copilului natural, nu suntrestrictive. Bul. Cas. p. 843/97.

161

rie mai dinainte, atunci obrazul cel viu mos-teneste fdrd de diatd a sasa parte din a-vutul lui; iar cealaltä avere rudele lui.

Cind barbatul cel mort n'are rude, nicide sus, nici de jos, nici de aldturea, ii

mostenete fdrd de diatd sotia sa ; i pesotie, de nu va avea rude de sus de jossi de aldturea o mosteneste fdrd de diatàsotul ei.

§.24. Cind mortul n'are nici rude, nici

nevastd, sau moarta nici rude, nici bar-bat, se mosteneste fara de diata de cutiamilelor 1).

§.MoVenire cu diati.

25. Mostenesc Si rudele i sträinii cu diatd.26. Diata sd se fan inscris, iscalind-o

cel ce o face si märturisind-o cutura sa i arhiereul locului, sau judecd-torii, sau trei martori, care sa fi vazutsau sa fi auzit de la cel ce a facut diata,ta este a sa.

Vezi si art. 10 si 11 din legiuirea pentru obsteascaepitropie.

Dem. D Sto.eneseuLegiuirea Caragen. 11

iscali-

162

Cind cel ce face diata, nu va sa stiemartorii cele scrise in diata, este slobodstringind-o sau pecetluind-o, sa o dea, sao iscaleasca pe din afara, spuindu-le nu-mai ca este diata sa.

lar de va fi scrisa diata de tot cu minacelui ce a facut-o, atunci §i fara de mar-tori sa aibe tarie intocmai ca cea mar-turisita 1).

1) Era valabil testamentul facut de un om care nufitia carte, dacil, subserierea prin punere de deget era a-deverita de scriitor si de trei martori. Bul. Cas. p. 434 83si 1098 93.

Prin conditla ce legea Caragea cere pentru validi-tatea testamentelor, prin art. 28 de la partea IV c. IVnu se intelege ca testamentul sa ocontina mentiunea dinpartea martorilor ca au vazut sau auzit de la testator4' l testamentul este al sau : este destul ca testatortil s.declare in testamentul su ca 1 'a facut in de fall cu mar-torii care semneaza, ca cerintele legei sä tie indeplinite.si partea care ataca testamentul n'are de cit sa cearitascultarea acelor martori, conform art. 19 p. VI c.din zisa lege. Bul. Cas. p. 1060 91.

Este nul testamentul sub legea Caragea, care nu a-yea, pe linga semnatura i adeverirea a trei martori caresa ti vitzut sau sit fi auzit de la cel care a facut diataca este a sa. Bul. Cas. p. 691/87.

Legea nu pronuntit nulitatea testamentului in caretestatoarele vorbeste in a treia persoana ; conditdile e-seni iale de observat la testamente s'au prescris atit delegea Caragea cit si de legea nouit. Bul. Cos. p. 181 85.

Ii

163

'27. Nimeni sa nu fie volnic sa-si facadiata mai inainte de dotiazeci de ani ai.virstei sale.

28. Cel ce face diata trebue sa aibamintea intreaga. De aceia :

Nebunii si cei zmintiti la minte nu potsa-si faca diata.

29. Cel ce are copil si rude din jos,.nu este slobod sa lase motenitori in diaterude din sus.

entru ca rudele din jos se protimisescdupa pravila din cele din sus. (§ 16).

30. Mama care are copil din curvie,nu este sloboda sa-si lase in diata mo§te-nitori pe rudele din sus ; ca se protimi-

.se§te acesta dupa pravila din rudele eidin sus.

31. Cine n'are rude din jos, i are pa-rinti §i rude din sus, nu e slobod sa lase

Testamentul autentic, trebue marturisit devisu et-,anditu de insui testatoarele. Un procurator cu puterichiar speciale nu are acest drepl. Bul. Cas. p. 320/82.

Sub legea Caragea nu era oprit ea un testataoretrimeata testamental sail la Trib. pentru a ti legali-

zat. printeun vechil eu procura legalizata de comisie careavea sa declare ca testamentul este al mandataruluiBul. Cas. p. 403/80.

sa-si

sau.

164

mostenitori in diata rude de aldturea ;cd rudele din sus se protimisesc dupdpravila din rudele de aldturea (§ 16).

32. Cind cineva, neavind rude de sussi de jos, are de aldturea, slobod este salase mostenitor pe care va voisau din cei sträini pe cel cinstit, sau pernuerea sa, i muerea pe bärbatul sdu.

Insd sd se insemneze ca oricare sot-A

se va inzestra dupa moartea pdrintilor eide catre fratele sau, nu din mostenirerdmasä de la tatd-sdu sau de la marnasaci din avutul cistigat de catre frateseuaceia murind färd de copii, sä lase peacel frate al sdu dupd datorie mostenitorpe jumdtate din avutul

33. Cind cel ce face diata are numaiun mostenitor, din jos, sau din sus, a-tunci dupd datorie se cade ca jumatatedin averea lui sa. o lase rnostenitorului.lar cind are doi, atunci se cade sa le lasecloud WO din trei, i cind are trei, atuncitrei . din patru, i celelalte ; iar ju-mdtate partea (cind are un mostean), saua treia parte (cind are doi), sau a patra

dinteinpii

sau.

par6

165

(cind are trei), i celelalte, este slobodsa o daruiasca cui va voi.

34. Au putere parintii care fac dieti,celelalte rude din sus sa departeze

din mostenire pe copii i pe celelalterude din jos pentru urrnatoarele pricini :

a) Cind copii si rudele din jos ii vornecinsti ocarindu-i, sau batindu-i sau por-nind jalba asupra-le cu piri nedrepte.

b) Cind bolnavindu-se sau saracind, nuvor ingriji de dinsii i nu-i vor cauta dupaputere.

c) Cind vor cadea robi, i ei, avindputere, nu-i vor rascumpara.

d) Cind vor umbla sa-i ornoare 1).35. Parintii ce sufleteste pot sa depar-

teze de mOstenire pe copii lor de sufletpentru aceleasi cuvinte pentru care si ceiadevarati parinti isi lipses.c copii lui demosten ire.

36. Copii i rudele din jos pot sa de-parteze din mostenire pe parintii i rudele.din sus pentru pricinile (b..c. d. de la § 34).

37. Cind cel ce face diata va departa

1) Vezi art. 30 cod. penal 1850.

,

166

de mostenire pe rude din jos sau din sus,de nu va 'scri curat in diata i pricina sänu se tie in seama departarea de mostenire.

38. Cind cel ce face diata va sa ada-oge, sau sa scoata, sau sa dreaga cevadin diata, poate sa o faca aceasta si cudeosebita insemnare in ,diata peste celescrise ; insa acea insemnare sa fie scrisade insusi el, sau si de altul, si iscalitä dedinsul, marturisite de trei marturi, sau dejudecator, sau de arhiereul locului ; iarintr'alt chip nu 1).

39. Cel ce face diata, nu e slobod cuinsemnare, nici mostenitor sä orinduiascanici de mostenire sa lipseasca.

40. Se strica diata de tot :1) Cind un testament nu formeazd de cit un singur corp .

si dup5 ce o fost defructiv terminat s'a dat i semnat detestator si martori, e invederat ca. data, semn5tura,asistenta martorilor pusii in josul luik se raporta la toatedispozitiunile luate prin el ; prin urmdre, iutr'un aseme-nea caz nu poate ii vorba de vre-o nulitate in intelesulart. 38 p. IV c. III din legiuirea Caragea, sub imperiulareia s'a fAcut testamentul. Bul. Cas. p. 1060 91.

Sub codul Caragea se putea face codicile, si in a-fara de diata, in forml olografl, i ele erau valabile ca.ii eele tacute prin diatä. Bul Cas. p. 1523 96.

ci

167

a) Cind se face impotriva pravilelor(§ .26 31).

b) Cind neavind cel ce face diata co-pil mai dinaintea mortei lui, se va naste,dupa moartea lui, copilul de care in diatanu se face pomenire.

c) Cind se va face a doua diata dupapravila, a treia i celelalte.

d) Cind se va dovedi mincinosi.e) Cind mostenitorul cel orinduit nu va

sa se faca mostenitor.41. Se drege diata in parte si nu se

strica de tot.a) Cind dupa diata se va naste copil,cel.ce a facut diata, avind orinduiti mos-

tenitori alti copii ai sai, nu pomeneste pen-tru aceasta; ca atunci acest copil se co-prinde si el in mostenire, i mostenested'impreuna cu ceila1i frati deopotriva dinaverea parinteasca; iar celelalte rindueliale dietii nu se stria.

b) Cind cel ce face diata are copii sirude de jos, sau parinti si rude de sits,si pe unele din obraze ce sunt tot de-o

pi

168

spita le numete de clironomi, iar pe al-tele nu ;

Caci atunci cei nepomeniti se coprind§i mostenesc impreuna deopotriva ave-rea ; iar celelalte rindueli ale dietii saurmeaza.

c) Cind cel ce face diate, nu .va lasamostenitorilor din jos, sau dirt sus, de-plina partea jumatate ce e data sa le-olase (§ 33), sau cloud parti din trei, sautrei din patru, §i celelalte ; §i va daruilegaturi aiurea mai mult de jumatate (deva avea un mo§tenitor) sau mai mult dea treia parte (de va avea doi) sau maimult de a patra parte (de va avea trei),si celelalte;

Caci atunci ce e mai mult sa scoatadin legaturi §i se da mo§tenitorilor ; iarcelelalte rindueli din diata se implinesc.

42. Rudele din jos §i din sus sunt slo-bode a porni pira asupra dietii pentruorice defaimare va fi avind ; iar rudele dealaturea numai cind n'are adeverirea cearinduita de pravili, .sau Ca cel ce a fa-cut diata nu-§i avea mintile intregi cind

169

facut-o, sau cd este mincinoasa ; (pen-tru care pricini i cutia milelor cind nueste mostenitor dupd pravila, are voe safacd pira asupra-i).

CAP. IV.Pentru legaf.

1. Legat se zice darul cel cu diata, saucu deosebita insemnare daruit dupe moarte.

2. Poate cel ce face diata sa daruiascalegaturi, rudelor, strdinilor, unuia din mos-tenitori sau mai multor, bez mostenirea lor.

3. Citi sunt slobozi sa-si facd dieti, auvoe si legaturi sd daruiasca.

4. Se daruiesc legaturi lucruri sau fo-losuri de lucruri, cu legatura i fara delegatura.

5. Cind vre-un legat se va scri cu le-gaturd, pina a nu se implini legatura, nue dator clironomul sa-1 dea.

6. Cine este mostenitor si are legat, esteslobod sa se lapede de mostenire, iar le-gatul sa si-1 tie.

7. De se va scrie acela i legat la multifail de a se .orindui partile, il impart de-opotrivd toti ; iar clan sunt orinduitepartile isi ia fiecare partea sa.

.a

170

8. De se va scrie legat vre-un lucruzalogit, mostenitorul este dator sa-1 scoata

sa-1 dea, sau de se va fi vindut, sa-iraspunda pretu1.

9. Cind cel ce face diata va darui le-gat vre-un lucru strain stiindu-1 i peurma judecindu-se stapinul, va lua,atunci mostenitorii se indatoreaza sa ras-punza legatarului pretu1 acelui lucru. Iarcind cel ce a facut diata va fi daruit le-gat lucru strain nestiindu-1 i lucrul acelase va lua de stapin cu judecata, atuncimostenitorul nu e dator nimic.

10. De se va lasa legat vre-un lucruinchiriat, atunci mostenitoru1 sä plateascalegatarului toata chiria, din ziva ce se vaface stapin pe lucrul acela pina la impli-nirea sorocului inchirierii, i dupa sorocsa fie al legatarului.

11. Cind se va scrie legatul se inteleged'impreuna cu acel lucru i partile lui celeincheiate.

Cum de se va scrie casa, se inte1egeusi1e, i celelalte cite sunt incheiate..

12. Cind se va scrie legatul, nu se in-

si-1

si

si

171

teIegi partite cele neincheiate cu acellucru, de nu se vor numi in diata ; cumde se va scrie casa, nu se inteleg si as-ternuturile, de nu se vor nirmi i ele.

13. Cind se va scrie legat vre-un loc, seinteleg si cite lucruri mai la urmd s'auimpreunat cu locul, de nu le va deosebifdatorul

De va scrie cum am zice legat vre-unloc fard de namestie, si la urma va facepe dinsul namestii, si nu le va deosebi,se inteleg d'impreund cu locul si names-tiile si celelalte.

14. De se va scrie legat vre-o names-tie, sau vie, sau padure, sau orice alt lu-cru, este pus vre-un loc, si se va stricadin vre-o intimplare dupd vreme, loculse dd.

15. De se va scrie legat cel ce facediata, si mai la urma insusi ii va vinde,sau ii va strica, mostenitorul nu este da-tor sä-I dea.

16: Cind din multe lucruri de un fel (cumam zice din cai i altele) un legat scrienehotarit, until nehotarit e dator clirono--

dieti.

172

mul sa dea ; iar de va serie hotarit, pe.cel hotarit este dator sa dea.

17. De va scrie legaturi lucruri pra-sitoare (cum sunt dobitoacele si celelalte)trebue sa se dea legatarului, dupa moar-tea celui ce a facut diata, cu prasila citese va face dupa moarte.

18. Cite legaturi, pina a nu se da, sastria fireste, sau din vre-o intimplare pesteputinta a se opri, sau de daruitor se chel-tuesc, paguba este a legatarului.

19. Cite legaturi din viclqug sau gre-.§eala a mostenitorului sa strica, paguba.este a mo§tenitorului.

20. Cite legaturi sunt scrise in dieti ces'au stricat cu totul, nu sunt datori cliro-nomii sa le dea.

21. Cind mo§tenitorii vor da un legainumai din dietile ce s'au stricat cu totulsunt datori clironomii sa le dea pe urmaloate.

22. De se va scrie legat vre-un rob, §iva fugi pina a nu Se da de catre mo§te-nitor, atunci motenitorul este dator a daor pe rob, sau pretul lui ; iar d; va fugi

173

pina a nu muri cel ce a facut diata, atunci mosterlitorur nu este dator, iar le-gatarul este slobod sa-1 stapineasca unde-1va gasi.

CAP. V.Pentru iothesie sau facere de fii de suflet.

1. Facerea de fii de .suflet este.dar spremingierea celor ce n'au copii.

2. Fac fii de suflet numai mirenii virst-nici, si rnirencele cele virstnice.

a) Citi sunt casatoriti. §i n'au copii.b) Citi vaduvi sau vaduve n'au copii.c) Citi sunt neinsurati i vor voi.3. Nebunii, risipitorii §i necinstitii nu fac

fii de suflet.4. Epitropul, in diastima epitropiei, nu

face fiu de suflet pe cel de sub epitropia sa.5. Facem fii de suflet, obraze barbatesti,

femee§ti, rude sau straini, nascuti din pa-rinti slobozi, iar nu robi.

Facem fii de suflet i drept adevarati$i pe copii nostrii ce flU sunt din cununiecind n'avem firete dupa lege.

6. Se fac fii de suflet virstnici §i nevirst-nici, care sa fie cel putin cu 18 ani maitineri de cit cei ce fac fii.

174

7. Citi fac fii de suflet virstnici, sa-i facaprin anafora catre Donmie, i prin hota-rire domneasca inscris ; ca sa cercetezeadica cugetul celor ce-i fac fii.

8. Citi fac fii de sufiet nevirstnici, sa-ifaca prin stirea i adeverirea judecatorilorlocurilor, infatisindu-se insusi cu dinsiicu rudele lor cele mai de aproape.

9. Citi fac fii de suflet i drept adeva-rati pe copii lor ce nu sunt din cununie,slobozi sunt si cu diata lor sa-i faca fiide suflet Si adevarati.

10. Citi fac fii de suflet impotriva pra-vilelor (§ 2-4, 6-8), facerea lor de fiiintru nimic se socoteste 1).

11. Orce inclinare si datorie au fii ceifiresti catre parintii lor, tot acea inclinaresi datorie au si fii cei de suflet catre su-fletestii lor parinti, si acestia catre aceia.

Nulitatea unei adoptiuni pentru vitin de consimti-mint din partea minorului adoptat esle re1ativl si nu sepoate invoca decit numait de cAtre dinsul. Bul. Cas. p. 37 89

si

71

Partea cinceaPentru vini 1).

CAP. I.Pentru omor.

1 Omorul este, sau mai inainte cuge-tat, sau necugetat.

2. Mai inainte cugetat omor se zice, cindil face ucigasul cu gind de a omori, i ne-cugetat cel impotriva.

3. Cine va face omor cugetat, singursau dimpreund cu altul, sä se omoare.

4. Omorul cel necugetat, dupd intimplarimicsoreazd sau märeste vina ; adica

a) Cine va omori apärindu-si viata deprimejdii, nevinovat este.

Toate dispozitiile privitoare la vini" s'au abrogat princod. penal din 1852, prin art. 386 : deasemenea prin cod.penal din 1864 prin art. 398.

:

l)

176

b) Cine fiind copil mic, sau nebun, sauzmintit la minte va omori, nevinovat este.

c) Cine asvirlind ceva cu nebagare deseama, va omori, sa rascumpere cu baniomorul de la rudele celui omorit..

d) Cine din betie va omori, de va fisarac, sa se bata si sa se osindeasca lasurghiunie de trei ani ; iar de va fi bo-gat, sa räscumpere cu bani omorul de larudele omoritului, i iaräi sa se osindeascala surghiunie asemenea

e) Care la minie lovind va omori, de vafi lovit cu arma, i Mind, sau sagetind,sau impungind, sau impuscind va omori,sa se omoare ; iar de nu va lovi cu armasi va omori, sa se pedepseasca ca uciga-sul din betie.

CAP. II.Penfru

1. Tilhari sunt citi inarmati ies inainteaoarnenilor sau ii pindesc la drumuri, sau na-valesc la locasurile lor jafuesc,dispoae.

2. Citi tilhari se prind, sa se omoare.3. Cite lucruri jefuite se gasesc la til-

filhari.

si-i

177

hari, sa se cerceteze ale cui sunt i sa sedea stapinului acelor lucruri.

4. Cite lucruri, jefuindu-le tilharii, le vorvinde, de se va dovedi ca cumparatorul,stiind ca vinzatorul era tilhar, sau ca lu-crurile erau de hotie, le-a cumparat, sale piarza i sa le ea 'stapinul lor ; iar dese va dovedi ca nestiind cumparatorulcumparat, atunci stapinul lucrurilor sa-iplateasca pe jumatate pretul cumparatoriisi sa le ia ; apoi amindoi sa se despagu-beasca din averea tilharului (de va aveaceva) luind adica stapinul lucrurilor juma-tatea preturilor ce a dat i cumparatoruljumatatea ce-a perdut.

5. Citi se vadesc gazde de tilhari, sase cerceteze, si cind siliti fiind de fricaprimeau pe tilhari tainuiau, sa se ierteiar de nu, sä se osindeasca la ocna insoroc de cinci ani.

CAP. III.Pentru furl.

1. Fur zicem celui ce fura adica ia peasciins.

2. Cine va fura de la om particular, saDem. D. StoeueseuLegiuirea Caragea. 12

si-i

le-a

178

se dea prin tirg cu batae, sa plateasca cea furat, §i sa se inchiza la pu§carie un an.

Cind tot acela va fura de al doilea, sase dea prin tirg cu batae, §i sa se osin-deasca la ocna cinci ani.

3. Cite lucruri se vor vinde de furi laaltii §i le va cunoa§te stapinul, sa se ur-meze la acelea ca §i. la cele jefuite detilhari.

4. Gazda de furi sa se pedepseasca cafurul.

5. Furul de lucruri sfinte din biserici,sa se osindeasca ca §i cel ce fura de Japarticulari, dar mai stra§nic, si gazdelelor asemenea ; iar cele furate §i vindute,uncle se vor gasi, sa se ia fara de plata.

6. Furii de lucruri domne§ti si ob§testisa se osindeasca ca §i furi de lucruri sfinte.

CAP. IV.Pentru mofluzil

1. Cei ce se fac mofluzi, fara a fi, furise socotesc §i sunt.

2. Citi se vor dovedi mofluzi mincino§isa se osindeasca la pu§carie un an, sa Ii

mincinoql.

179

sa vinzd averea, si sd se plateascd im-prumutdtorilor.

3. Tovardsii mofluzilor mincinosi, adicaciti ne imprumutindu-i se arata de impru-mutãtori si sa dovedesc mincinosi, sau citiimprumutindu-i mai putin, se aratd impru-mutätbri cu sume mai mari, sau citi täinuesclucrurile lor prin stiinta, sau le-au cum-pärat cu economie, aceia sd se pedep-seascä cu plata de bani, adicd cit nu seajunge din averea mofluzilor spre plata im-prumutatorilor celor adevarati, acea lipsdsd se pue de la dinsii i sa o implineascd.

CAP. V.Pentru plastografi.

I. Plastografi zicem celor ce fac scri-sori mincinoase, sau de tot sau in parte.

De tot rnincinoase scrisori sunt in citepecetile sau iscdliturile sunt mincinoase.

2. In parte mincinoase sunt in cite cu-vintul celor scrise, sau irnpreunarea slove-lor, sau slovele, sau numerile, sau velea-tul sau ziva sunt drese sau rase, si inbocul lor scrise dltele.

180

3. Citi fac iscalitura domneasca sau pe-cetea, sä li se tae mina ; citi dreg cuvinteor slovniri, or slove, ori numere, oriveleat, or lurid, or zi, din scrisori dom-nesti, sä se osindeascd la ocnd in sorocde cinci ani.

4. Citi fac zapise mincinoase de datorii"particulare, sft pldteascd indoit de aceiace era sd cistige cu zapisul cel rnincinos.

5. Iar citi vor at-Ma carti mincinoaseprin nestiintd, si se va dovedi cd nu le austiut de mincinoase, aceia sunt nevinovati.

CAP. VI.Pentru marforii mincinosi.

1. Citi se vor dovedi martori mincinosisä se dea prin tirg bätindu-se, i sd se)trenä in condicile judecatoriilor.

CAP. VII.Pentru prepuifori sau pirifori.

1. Prepuitor se cheamd cel ce pornestepird la invinovätire asupra unui nevinovat.

2. Prepuitorii sft se osindeascd la pe-deapsa ce era sd. patimeasca cel prepus,'cind s'ar fi gdsit vinovat.

181

CAP. VIII.Pentru tietorii de bani.

1. Taetori de bani intelegem nu nu-rnai pe cei ce tae moneda mincinoasa detot sau in parte, ci §i pe cei ce tae mo-neda de argint bun si adevarat, sau de aurin tocmai cu care umbla.

2. Citi se vor vadi taetori de bani, sase osindeasca la moarte.

;CAP. IX.Pentru necinstitori.

I. Necinstitorii necinstesc sau cu cuvin-tul. sau cu fapta.

Cu cuvintul necinstesc inscris, sau prin.grai ocarind in multe chipuri.

Cu fapta necinstesc batind sau altceva.spre necinste facind.

2. Marimea necinstei se socote§te: .

a) Dupa felul ei : Precum cind bate ci-'neva mai mult necinste§te de cit cind oca-r4te.

b) Din inclinarea caracterului ce are celce necinste§te catre cel ce se necinste§te.

Precum cind fiul necinsteste pe tatal

182

sdu, mai mult greseste de cit cind are ne-cinsti pe altul; i cind sluga sad robul vanecinsti pe stdpinul sdu, i cind un par-ticular va necinsti un boer sau judecator

celelalte.c) Dupd locul unde se face necinstea.Precum cind se va necinsti boerul sau

judecdtorul in locul dregatoriel sale, undeii implineste datoria sa, sau judecd ; oripreotul unde slujeste i celelalte.

3. Necinstitorul sa se pedepseascd dupdmdrimea necinstei (§ 2).

4. Feluri de pedepse pentru necinstitorisunt : dare de bani, bdtae, inchisoare, sur-ghiunie, care sä se osindeascd cum, siunde, i cind va gäsi cu cale judecdtorul

5. Cel ce dupd ce s'a necinstit, se vaimpdca cu necinstitorul sau se va invoi,nu e slobod sa mai jelueasca pentraacea necinste.

CAP. X.Penfru preacurvie.

1. Numai bdrbatul, iar nu altul. este vol-nic sä porneasca pird de preacurvie asuprafemeii, si numai femeia asupra bdrbatului

Si

183

2. Cind dupa curvie se va impaca bar-batul cu femeea sa cea curva, nu maipoate aduce pira asupra-i pentru acea cur-vie.

3. De se va dovedi cd barbatul, ce a-duce pira de preacurvie asupra nevestisale i-a fost mijlocitor, nevasta sa fie a-pa rata.

4. Cind muerea se va dovedi prea cur-va sau barbatul ei prea cuvar, sa se pe-depseasca precum s'a zis (vezi pentru ca-satorie cap. 16 art. 43).

5. Cine curveste cu muere maritata säse osindeasca la surghiunie in soroc dedoi ani.

ADAOS.Pentru stricklune.

1. Care din stinta, sau cu nestiinta, saucu greeala va aduce stricaciune altuia,este dator a raspunde stricaciunea.

2. Care tine in silnicie lucru strain, seindatoreaza sa-1 intoarca stapinului.

3. Care va rani om sau dobitoc, estedator sa plateascl cheltuiala vindecarii.

184

4. Care va omori dobitocul altuia, estedator pretul acelui dobitoc.

5. Cind dobitocul cuiva va face vre-ostricdciune, stapinul dobitocului este datora o raspunde.

6. De va strica vre tin dobitoc bucate-le cuiva, stapinul dobitocului sa plateascapaguba stapinului bucatilor, dind §i vor-nicelului gloaba: 1).

a) Bani cincizeci cind se va intimplasd fie dobitocul rimator.

b) Bani patruzeci, cind va fi cal saubivol.

c) Bani douazeci, cind va fi bou sauvaca.

d) Bani zece cind va fi oae sau capra.7. Cind va taia cineva copaci roditori

sau neroditori fara de tirea stapinului sauacela sd plateste. stapinului pretul copaciu-lui lndoit.

1) Vezi anexa No. 2 Cap. III Reg. Org.

Partea seasaPentru ale judecifilor 1).

C A P. I

Pentru prigoniri.1. Prigonire se zice judecata : ma pri-

gonesc, ma judec.Prigonitoare parti cei ce se judeca.Pirasc sau jaluesc: dau jalba i trag

pe altul la judecata.Piris sau jäluitor : cel ce da jalba

trage pe altul la judecata.Pirit, cel ce se trage de altul la jude-

cata.2. Prigonirea este ori criminala, sau

politiceasca.Criminala este, cind invinovatirea este

1) Dispozitiile referitoare la procedura au fost abrogate.prin Reg. Org. Cap. VII.

§i

186

vina, cum zorbalic, omor, tilharie, furtisagsi celelalte.

Politiceasca este cind invinovatirea nueste vina, cum datoria i celelalte 1).

3. Slobod este fie care sa-si porneascajudecata.

4. Nimeni nu e slobod sa porneascajudecata altuia, afara numai de va aduceobrazul aceluia.

5. Cine va voi sä porneasca judecatacriminala, sa nu poata altfel, de cit ju-rind mai intii, cd nu o porneste din vre.opisma ci intr'adevar 2).

6. Nici o prigonire sa nu se prelun-geasca in veci, i sa se isbraneasca indiastima paragrafiei.

1) Sub imperiul Codului Caragea, posesiunea era deose-bit de proprietate.De si anume nu erau prevIzute, actiunile posesorii existau

si, in ceea ce priveste intentarea lor, nu erau supusela nici un termen.

Probarea actiunei posesorii de sub Codul Caragea esteIlsat la suverana apreciere a magistratului, fr sit seplice regulele de la hotarnicii care sunt niste actiuni

petitorii Bul. Cas. p. 522/82.2) Juramintul acesta este desfintat prin codul de pro-

cedurA criminaht.

187

Paragrafie numim sorocul prigonirii decind §i pina cind are voe a se porni.

7. Din prigonirile cele pentru bani.Cea pentru stapinire cu rea credinta

a lucrurilor celor mi§catoare si nem*a--toare se porne§te pina la treizeci de anide la inceputul stapinirii 1).

Cea pentru cu buna credinta stapinire,.de va fi pentru lucruri mi§catoare, se por-nete pina la trei ani ,iar pentru nemis-catoare si pentru tigani, de la inceputulstapinirii pina la 10 ani, de vor ft par-tile cele prigonitoare in tara romineasca,iar de vor lipsi, pina la douazeci de ani 2).

1) Prescriptia de 30 de ani de sub codul Caragea, a-vind un caracter achizitiv de proprietate instanta de fond.

aceasta lege chid retuza de a asculta martorispre a dovedi el cel deposedat a^..tualmente a stapinit30 ani mai inainte pamintul revendicat. Bul. Cas. p. 221/88,

Posesia de 30 ani constitue, dupa principiul codu-lui Caragea, un rnijloc de acbizitie aproprietatii.

Prin urmare se interpreta rau art. 7 de la Paragratii,.(-to dul Caragea, cind se retuza part,ei ce nu e in posesialucrului revendicat, dreptul de a dovedi proprietatea prinstapinirea ce a avut inainte, in dint) de 30 ant. Bul. Cas.p. 1116/90.

2) Condica lui Caragea, p. VI c. I, pentru prigoniri, tra-tind despre posesiunea de huna credinta si de rea ere-

violeaza

;

188

Prigonirea cea pentru calcare de pa-dinta, nu face nici o dinstinctie intre efectele ambelorposesiuni in ce priveste dobindirea proprietatei prin a-cest mijloc, astfel ca urmeazä neaparat ca in codul Ca-ragea sa dat i posesiunei cu rea credinta acelasi efectea si posesiunei de Nina credinta, cind timpul cerut delege pentru tiecare din aceste doua, preseriptii ar fi fostindeplinit. Bul. Cas. p. 291 86 ; 93/98 si 1433/98.

Posesiunea cu rea credinta, ea si aceia de Unacredinta, cind timpul cerut de legea Caragea este im-plinit, (la drept la actiune, intru cit prin lege DU se tacenici o distinetie in aceasta privinta. Bul. Gas. p. 974/87.

Posesia unui imobil in virtute de just titlu, si intimp de 10 ani, exercitata sub imperiul codului Carageaconduce la prescriptie. Bul. Gas. p. 978 90.

Prescriptia de un an se rapoarta la actele facuteCU calcarea legilor si in contra chrora se invoaca, doliar nu in contra actelor facute de persoane fara compe-tinta, chid este cazul sa se aplice prescriptia de 30 deani. Bul. Cas. p. 940/83.

Nu se poate adinite prescriptia de 10 ani, cind estevorba de executarea unei hotariri din anul 1839, princare se determina partile ce trebuesc sa aibd tiecare inlrupul unei mosii i cind justul titlu lipseste.

Posesia seculara flu numai ca nu s'a invocat dar chiardacä asa ar ti fost era neadmisibila intru cit era vorbade executarea unei hotariri din anul 1839 careia era da-toare sa se conforme si partea recurenta si intru cit car-tea si-a format convinctia ca executare sa limit conformactelor. Bul. Cas. p. 989,84.

Se violeaza legea Caragea, cind curtea respingemijlocul de apt-are intemeiat, pe prescriptia de 30 anicu rea credinta, asupra pamintului ce se reclama. pe mo-tiv ca, contra femeilor casatorite nu curge prescriptia.Bul. Cas. p. 388/81.

189

mint, si de hotare intre vecini n'are so-roc, precum si cea pentru tigani fugariafara din pämintul tArei rominesti 1).

Pentru robire de lucruri nemiscatoare,pina la 10 ani de la inceputul robirii.

l'entru vinzare i schimb de lucrurimiscâtoare, pAna la treizeci de zile de ladarea hicrului ; iar de cele nerniscfttoare,pina la cinci ani, afarA de cumparatoa-rea cu protimisis ce se precurma dupacum la vinzare s'a legiuit 2).

Pentru inchirieri pina la sease luni, dela sfirsitul sorocului inchirierii 3).

Dispozitii destintate prin legiuirea din 8 Martie1847, intarità cu otisul Donmesc No. 195. (anexa No. 1)).

2) Vinzarea este Perfecta cind se constata ca &a primitpretul si are incredintare pentru dinsul si cumparatoruls'a pus in posesia lucrului, legalizarea artului neavindimportantit de cit pentru tertele persoane.

Vinzarea tacuta sub legea Caragea se prescrie prin5 ani de cind ea a devenit perfecta neputind sa se re-guleze de cit dupe legea in vigoare la confectionarea ei.Bul. Cas. p. 921/81.

3) Prescriptia de 6 luni prevazutii de art. 7 al. 6 C.p. VI, de la prigonire, din codul Caragea, curge de ladata lixata pentru expirarea contractului de arenda, iarnu din ziva cind lucrul &a, pus in licitatie pe contul a-rendasuiui, i daca prescriptia pentru plata arendei nuera trecute, a fortiori prescriptia actiunei pentru plata

190

Pentru cladire de namestii, pina la treiani, de la sfirituI sorocului inchirierii.

Pentru sadire de bucate pana la 6 luni.Pentru cei ce lucreaza cu plata, pina

la cinci ani de la ispravirea lucrului.Pentru claca, pia la un an, de la cal-

carea legaturilor dintre stapin §i

Pentru datorie pina la 30 de ani, dela implinirea sorocului de plata, sau dinziva imprumutarii de va fi soroc.

Pentru anarghirie 1) de datorie pina ladoi ani din ziva imprumutarii.

Pentru zalog asemenea ca §i pentru da-torie.

deticitului resultat din arendare nu putea fi

Bul. Cas. p. 582189 si 585/89.Se prescrie dreptul de chifie dac5. proprietarul nu

o reclamii in interval de 6 luni, dupe legea Caragea, fieprigonire intre persoane private, fie intre autoritIti,precum este comuna cu statul, intru cit nu se constatilintentia de a se intrerupe prescriptia i statul s Ii re-fuzat a da autorizatie. Bul. Cas. p. 149/83.

Cererea de arenzi sau chiriile cu sume determinatecerte. precum i stricaciunile lucrului inchiriat, se

prescriu dupl un interval de 6 luni. Bul. Cas. p. 52/80si 222/80.

I) Anarghirie se zice cind dAm zapis de datorie, si nuprilnim or toat5, suma ce.se coprinde sau parte dinteinsa.

claca§.

si

191

Pentru cheza§ie de datorie, asemeneaca §i pentru datorie.

Pentru veniturile deavalma intre de-pina la trei ani de la inceputul

pagubelor.Pentru tovara§ie, de la incetarea tova-

r4iei pina la cinci ani, de vor fi tovara§iin tara romineasca, si zece de vor lipsi.

Pentru darurile de la logodna, pina in-tr'un an de la stricarea logodnei.

Pentru cererea barbatului de zestre fa-gaduita, pina la zece ani din ziva nuntei 1).

Pentru cererea muerii de a i se intoarcezestrea i exoprica, pina la 10 ani de lamoartea barbatului, daca n'au fost des-partiti ; sau de la despartire, de se vor fidespartit.

1) Cind doul persoane, din care unul este socru si cellalt ginerile stu, pentru a lichida daraverile dintre elerezultind din diferite compturi curente, se face un inscrispe care partne '1 numesc zapis de imprumut si princare socrul se recunoaste dator catre ginerile sau a u-nei sume de bani, in care ar intra i un rest din zestreace socrul mai datora ginerelui sau, datoria din acest za-pis nu este dota1a, si, prin urmare, nu se prescrie prin10 ani, prescriptie ce codul Caragea acorda pentru zes-tre, ci prin prescriptda ordinara de 30 ani. Bul. Cas. p. 147/97.

valmasi,

192

Pentru invoiald impotriva pravilelor sifärd de tarie, pina intr'un an dupd in-voiald.

Pentru eretocrisie impotriva pravilelor§i fara de tarie, pima intr'un an dupd ho-tärirea judecdtorilor ale§i.

Pentru vechilet, pind la un an din zivaintilnirei stapinului cu vechilul dupd is-pravirea trebii vechiletului.

Pentru epitropie, pind la patru ani dela darea socoteli epitropului.

Pentru .depoziton §i sechestru, pima latreizeci de ani de la depozirea lucrului.

Pentru intoarcerea darului de la ne-multumitor, un an de cind si-a ardtat ne-multumirea.

Pentru daruri dinaintea nuni, ca §ipentru zestre.

Pentru mostenire pind la treizeci deani de la moartea celui se mo§teneste

11 Se face gresitl aplicatie art. 3 din legea din j817pentru imprejuriiri de pAmint, cind este vorba de o pres-scriptie privitoare la succesiuni care se reguleazI de art.7 al. 1 P. 6 din cod. Caragea. Bul. Cas. p. 711/81.

Actiunile pentru universalitatea juridicA de bunuriprecum este petitiunea de ereditate dupa legea Caragea.

.

,

193

Pentru legat, ca i pentru mostenire 1).8. lar din pricinile criminale :Cea pentru necinste i curvie se por-

neste pind la o hind de la .faptd.lar celelalte cit trdeste cel cu vind 2).9. Paragrafiile de mai sus zise (7 si 8)

la cei nevirstnici sd se socoteasca de ladoudzeci Si cinci de ani ai virstei lor ina-inte.

10. Fiece prigonire, dupa ce se va porniodata la vre-o judecatd, are soroc de altitreizeci de ani de la inceputul pornirei,cind se va intimpla sd nu isbraneasca,nici pind atunci, poate sä se inoiascd,dna pind a nu se implini, se va cere

se prescriu pur 30 de ani de la moartea celui ce se mos-teneste. Bul. Cas. p. 288/83.

Calitatea de mostenitor constitueste un just titlu,care unit cu bunil credintii, poate funda prescriptiade 10 ani. Aceasta atit sub imperiul codului actual, citsi sub legea Caragea i legea explicativii din 1847. Bul.Cas. p. 84181.

1) Prescriptia ia nastere odata cu actiunea. Bul. Cas.p. 1032/83.

2) Prigonirile relative la vini se reguleazd dupI cod.de proced. crim. din 1850 si cel din 1864.

Dem. D. StueueseuLegiuirea Caragea. 13

194

inoire de catre partea prigonitoare prinrugaciune care stapinire 1).

11. La prigonirile po1iticeti, pirisul samearga uncle se afla piritul cu locuinta,sau unde petrece mai mult, i acolo sa-1traga in judecata.

Adica pirisul Bucurestean pe locuito-rul Craiovean sa mi-1 traga in judecatala Bucuresti, ci la Craiova; afara nurnaidaca Craioveanul petrece adese on i in

Bucuresti S. C. 1. 2).

12. Iar la pricinile criminale, ori undeva gasi pe pirit sa-1 traga in ju-decata.'1) 0 hotarire neexecutata in timp de 30 de aid, isi

perde caracterul judecatei, ea poate servi insa. ca actprobator in justitie. Se violeaza dar legile speciale cindCurtea de Apel, refuzit dar a primi ca act probator, oasemenea hotilrire pe motiv ca prin neexecutare si-aperdut i forta probatoare. Bul. Cas. p. 223/81.

Intreruperea prescriptiei civile se apara printr'unact incepator de executare a unui titlu caruia legea-irecunoaste puterea executorie. Bul. Cas. p. 103 85.

Dupe ce s'a intrerupt vechea prescriptie, pr.n o

actiune introdusa in judecata, se incepe o noua prescriptie,prescriptia litispendentia, 30 de ani de la cel din urmaact de procedura care s'a indeplinit in instanta inceputa

delasata.. Bul. ('as. p. 153/83.2) Vezi art. 259 Reg, Organic.

pirisul

195

13. Cind piritul se va chema la judecata-pentru prigoniri politicesti,sa mearga indata.

14. Pentru pricinile politicesti, sa nu se,cheme la judecata piritii :

a) Cind se afla la biserici de se inchina.b) Cind cii adevarat stint bolnavi.c) Cind se duc in trebi domnesti (a-

Sara nurnai de se va da jalba catre domniesi se va porunci intr'adins sa ramie si

sa se judece)..

d) Cind petrec mort la groapa.e) Cind jelesc vre-un mort ruda, in

noua zile ale jalei.f) Cind sunt in treaba lucrurilor pa-

mintului. .

Adica toata luna lui Aprilie si a lui lu-lie, si de la 15 a lui Septembre si pinala 5 ale lui Octombrie.

15. Cind piritul pentru prigoniri politi-cesti se va chema, si nefiind oprit de niciuna din zilele intimplarei (§ 14), nu vaveni la judecata, judecatorii sa-i dea so-roc de cinci zile ; si cind nici atunci taräde nici 6 pricina nu va veni, sa-I osin-deasca, lipsind, la cite jalueste pirisul.

196

16. Cind in prigonire politiceasca lip-se§te piritul, judecatorii sa-I in§tiinteze

porunceasca sd vie, dindu-i soroc a-nalogon dupä departarea locului ; iar de nuva veni la soroc §i nu va da raspunsuldin ce gricina n'a venit, sa i se dea aldoilea acelasi soroc, si de nu va veni niciatunci, sa se osindeasca lipsind 1).

17. Cei ce se pirasc pentru pricini devinovatii, sä nu alba harasirea numitelorprivilegiuri (§ 14) ci precum se va intim-pla sa se traga cu deasila la judecata.

18. Cind piritul se va infati§a la jude-cata pentru prigonire politiceasca, si an-zind pira cea pornitd asuprd-i, va ceresoroc ca sä se gateasca de raspunsul im-potriva, atunci sa i se dea negre§it.

19. La prigonire politiceasca, cind pi-ritul va voi mai inainte de judecata säse invoiasca cu protivnicul sdn, slobod este.

20. La prigonire.politiceasca, cind par-tile prigonitoare, in judecata fiind, se vorinvoi, sa le intareasca invoeala de catrejudecatori.

1) Vezi art. 251 Reg. Organic care modificl dispozitiiieart. 15 si 16.

sisa-i

197

21. Pirisul, dupd ce va incepe pricina ase cerceta de judecatd, nu e slobod säse lase de judecatd, afard numai de seva invoi cu protivnicul sdu.

22. La pricinile criminale, sä nu se ju-dece nici piritul nici pirisul prin vechil,ci ei insusi infatisindu-se, iar la prigoni-rile politicesti au voe i prin vechil.

23. La pricinile criminale, clan impo-triva va pIn i piritul asupra pirisului-pentru vre-o vina mai mare, sd se cerce-teze intii, cea mai mare si in urma ceamai mica ; iar de vor fi pirile deopotriva,.atunci sa se cerceteze a pirisului intiiapoi a piritului.

29. La pricinile politicesti, cind impotriva va trage i piritul pe piri, intii pri-cina piniuiui sa se caute i apoi a piritului.

CAP. ILPentru dovezi.

1. Orce cuvint se provaliseste de jude-cata de catre partile prigonitoare, acelcuvint or sä fie vrednic de credintd, saunet-find, sal dovedeasca cel ce-lprovaliseste.

si

198

2. Pirisul nu poate sd sileascd pe pirit sddovedeasca provlima pentru care el jalueste.

3. Cind la un lucru ce se cere, cuvin-tele amindoua prijonitoarelor parti au deo-potriva putere, atunci cel ce tine lucrul,cuvinteazd mai drept.

Cind adica lucrul ce se cere este o vie,.cuvintele arnindoud prigonitoarelor parti,

au putere deopotrivd cel ce se afla in sta.-pinirea viei acela are dreptate 1).

4. Cine cere atunci cistiga, cind vadovedi cd lucrul ce se cere este al lui ;iar nu cind va dovedi ca.' nu este al pro-tivnicului

5. Dovezile de judecata sunt de doudfeluri, adica sau cu mestesug, sau fãräde mestesug.

Dovezi cu mestesug zicem cite le isvo-desc judecatorii cu istetimea lor (pe care,ca unele ce sunt anevoe de a se coprindesi de a se canonisi le -lasam la minteajudecatorilor).

1) Dupà principiul pus de leginitorul Caragea. in ma-terie de posesie, si in lips4 de acte, cel ce tine lucrulcuvinteazI mai drept. Bul. Cas. p. 482/81.

sau.

pi

FY)

Fara de mestesug dovezi numim cartilernartorii, jurarnintul, cartea de blestem sicazna 1).

§Cartile.

6. Toate tocmelele cele scrise sa se is-caleasca de catre cei ce se tocmesc,se adevereze cel putin de doi martori,care cu ochii lor au vazut, san cu ure-chile lor au auzit, or de catre judecator.

7. Toate dietele (de nu vor fi scrise detot de insusi cei ce le fac) sa se iscaleascade cei ce le fac, i sa se adevereze cu

i) Sub legea Caragea in regula generala proba prinmartori era admisibila pentru oree fel de contestatii siori de cite ori pantile prigonitoare nu-0 procurasera unalt mdloc de dovedire. Pram numai pnin acte serise era.eeruta pentru anume cazuri.

Paternitatea, maternitatea si tiliatia se puteau totdea-una dovedi pnin martori, intim cit nici-o dispositie a legeiun prohibea o asemenea dovedire. Bul. Cas. p. 324 83 ;;i303 89.

Starea eivila se putea dovedi sub codul Caragea.prin posesiunea de Stat unita cu proba testimoniala in-tru cit aceasta legiuire Ia paragraful 5 de la dovezi, pre-vedea printre probele admise Si asa zisele dovezi dejudecata en metesug" adieä presumptiile ce nu sunt anumehotarite de lege. ci lasate Ia suverana apreeiere a jude-vatorilor. Bul. Cas. p. 1327 $)6.

si sä

200

trei martori singuri vAzatori sau singuriauzitori, sau de arhiereul locului, sau dejudecator 1).

8. Carti le celor ce nu stiu carte sa sepecetluiasca negresit cu pecetia lor,se adevereze de scriitori si de alti mar-tori, sau de judecator 2).

Veracitatei si sinceritatea datei mini testament fa-cut sub legea Caragea, este suticient dovedita prin mar-ton instrumentali, intru cit nu se probeaza contrariulprin martori de aiurea. Bul. Cas. p. 19/82.

Sub codul Caragea actul sub semnatura privata, chiardiata sa fi fost era valabil, dei fara daata, si epoca con-fectionarei lui se putea proba eu martori si presumtiuni.Bul. Cas. p. 1464/96.

2) Pentru ca testamentul unei persoane care nu stiecarte sa fie valabil (MO legea Caragea (§ 26 p. IV cap

si § A p. VI cap. II), trebue ea el sa tie pecetluit cupecetia testatorului si adeverit de trei martori sciutoride carte, care sa 11 vazut de la cel ce a facut testamen-tul ea este al sau. In ceace priveste pecetia, ea se pu-tea inlocui in mod valabil prin punere de drept, intru citcondica Caragea nu a oprit aceasta. Bul. Cas. p. 185/900

692/86.Actul de dar, al celor care nu stiau carte era va-

labil numai prin punerea degetului, macar ea nu era a-plicat pe dinsul sigilul i celelalte. Bul. Cas. p. 225 84.

Actele de donatiuni, nu erau supuse transcriptiei pre,cum cere legea noua, singura legalizare a actului de tribrespectiv era suficienta pentru validarea lui. Bul. Ca, p.1048/83.

Sub imperiul legiuirei Caragea, un act dotal nu se

i sa

II

t$i

201

9. Tocmelele cele intunecoase si cu in-doeala sa se talmaceasca dupa cugetulcelor ce se tocmesc i dupa fapta lor ; iarde lipseste fapta, dupa obiceiul locului sausi al lor.

10. La tocmelile cele cu indoeala, cau-tam mai mult la vointa celor ce se toc-mesc decit la vorba si mai mult la ceeacese face decit la ceeace se zice, pentru camai de ales si mai cu putere este intele-gerea decit vorbele.

11. La tocmelele cele intunecoase, pri-mini este mai de crezut, sau ceace§e face mai de multe ori.

12. De cite ori la tocmeli o vorba aredoua intelegeri, primim ceeace se potri-veste sau ceeace este spre siguranta lu-

crului tocmit.13. La tocmelile cele cu doua sume si

cu cloud vremi primim suma cea mai pu-fink si vremea cea mai indelungata. Adica:cerea a ti transcris in registru cind era facut intre sg-teni, 1'45, chiar de cei de al treilea. BnI. Cas. p. 1272/90.

Nu se pot opune celor de al treilea actele dotaleconstituite sub legea Caragea dad( nu an fost legalizatesi transcrise in registrele tribunalului. Bul. Cas, p. 566 82.

ceeace

-)02

Daca se va tocmi sa dea cineva zece, oricinsprezece bani, atunci primim pe cei zece,

iarasi de se va tocmi sd dea dupa unan sau dupa doi, dupa doi ani primim sAdea, pentru cd apururea fiecare va sa fiedator mai putin i sa aiba soroc mai lung.

14. Cele scrise din viclesug cu nedes-lusire, cu indoiala, i gresite le talmacimimpotriva celui ce le-a facia, pentru ca eltrebue sa desluseasca ceeace intelege.

15. La tocmeli, greselile din scris sa seindrepteze dupa intelegerea ce intr'adevarse vede ca

16. Cite carti nu se pot intelege de locdrept mimic se socotesc.

17. Cine defaima cartea de mincinoasa,trebue sa o dovedeasca 1).

Dup5. legea Caragea cind nu se det'aimg, actul demincinos, ci numai sL tAgaduesce, sarcina probei incumbctcelui care voeste a se servi (le dinsul. Prold de aiureade asemenea nu se poate considera ca valahilil cind ea seface prin scrisori care se Ogilduesc si nu se probeaz .en nimic cii ar ti proprii ale autorului.

Nu este permis nimAnui a fi martor in propria sacanzA.

Pe timpul legei Caragea nu se cer concluziile minis-terului public in nici un fel de proces nici constatarea prinliotarire despre asistenta sa si a cifirei ei in audientI pu-blicA. Bul. Cas. p. 62 '80.

au.

si

203

18. Cineva zice ca de sila si cu inse-laciune a dat carte, trebue sa dovedeascasila si inselaciunea.

19. Cind se tagadueste cartea, sa seintrebe martorii 1).

20. Cind se tagadueste cartea, si mar-torii cei iscaliti nu traesc sau lipsesc,si nu pot nici sa vie, nici prin scrisoaresa se intrebe, atunci alergarn la juramint.

21. Cind se tagadueste cartea i n'aremartori, de nu va esi dovada de aiurea,nu se tine in searna.

22. Cind va tagadui vre-o carte a sade datorie si se va vadi, se indatoreazasa plateasca indoit.

23. Nimeni nu poate sa ceara, ceva cuAserminat art. 19 p. VI c. II cod. Caragea, cind la

udecatg se tilgadueste cartea san actul, se recurge lamartorii semnati ca exitenti in josul cArtei sau actuluisi dacà nu va esi dovadg de aiurea. Bul. Cas. p. 517 900si 7 95.

Dupg art. 19 si 21 c. 11 p. IV din codul Caragea,nu era admisa proba cu martori cind se taggdnia carteade cit dacg. nu esa dovada de aiurea. Astlel cind ins-tanta de fond, veriticind semniltura a constatat cg. ea e-manl de la partea care tagadueste cartea, aceasta cons-titue 0 dovadii deaiurea si cu drept cuvint respinge pro-ba cu martori. Bul. Cas. p. 813 89.

1)

204

carti scrise de insusi sau straine, cind td-gadueste acela de la care cere 1).

24. Cinesi cunoaste iscalitura in vre-ocarte de datorie, i zice ca n'a luat dinsuma datoriei, sau parte, sau toata sumatrebue sa-si dovedeasca zisa.

25. Cine va incepe sd plateasca partedin datorie sau din dobinda, dupa o cartedin datorie, nu poate pricinui ca n'a luatsuma ce se coprinde in carte.

26. 0 carte de datorie data de un to-varas ca din partea tovarasiei, sau

cutare si tovarasia, indatoreaza tova-rasia i pe ceilalti tovarasi, cind tovarasiain cartea asezamintului lor, ii cla voe sase imprumute, iar de nu-i da voe, nu in-datoreaza tovarasia, ci nurnai pe tovara-.sul ce s'a imprumutat.

27. 0 carte da datorie a cirmuitoruluitovarasiei, ce este rinduit cirmuitor inscris-de catre tovardsie, indatoreaza si pe cir-muitor deosebi i i tovarasia de obste.

1) Nu se violeaz11 legea, cind curtea n'a luat, de hasIa decisiei nuntai raportul inginerului ci i alte aetefapte ce i-au fost puse in vedere. Bul. Cas. p. 470 81.

isca-Eta

si

205

28. Cine va arata copia de carte, aceacopie trebue sa fie a deverita de judeca-tor sau de obraze publice §i dregatori,ca este intocmai cu cartea cea adeverita ;iar intr'alt chip sa nu se creada.

29. Cine va arata copie de carte, estedator, cind i se va cere, sa scoata si pecea adevarata, sau indata avind-o la in-demina, sou cu soroc, de nu o va aveala indemina. 1).

Atit dupit, legiurea Caragea, eit si dupa, codul civilactual, copille de originale, adeverite de judecatorie saude catre alti functionari publici. fac proba in justitie casi originalul, ins5, originalele acte trebuesc infatisatedaca sunt cerute si dacii se posed de partea ce presintanumai copia lor. In asemenea caz cel ce cere a ducereaoriginalului trebue sa, dovedeasca, c partea care se servlcu copie posetla originalul. Bub. Cas. p. 1182 98, 98/93si 441 91.

Cerinta legiuitorului Caragea ca posesorul unei copiieste dator sa presinte 1ji actul original, 'nu se intinde cuexigenta sa chiar in cazul cind dint,Co forta majora ac-tul original nu se poate presenta; in asemenea caz copiatrasa din registrele trib. este suficienta. Bul. Cas. p. 925 83.

Actele dotale fiind trecute intr'un registru specialal ministrului justitiei si semnate chiar de pilrti copiiledupa dinsele asimilindu-se cu originalul fac probil, in justitie.

Este in drept instanta de fond sit respinga, o cerce-tare locala cind isi formeaza cons ingerea din alte acte sifapte pe care le-a avut in vedere. Bul. Cas. p. 307/81.

206

30. Cind pentru aceiasi provlima se puninainte, de catre unul §i ace1asi, doua saumai multe carti impotrivitoare una alteia,n'are putere nici una.

31. Nirneni cu o carte, ce se pomene§tein alta carte, nu poate sa ceara ceva denu va arata-o pe aceea, sau de nu se vadovedi de aiurea ceea ce cere.

32. Cartile publice au rnai multa cre-dinta de cit cele particulare

§.Martori.

33. Citi marturisesc la pricini politice0intii sa jure inaintea judecatorilor, sau de

Mijlocul intemeiat pe motivul cI copia de testa-ment era scoasã dupa originalul din registrul Trib . esteneintemeiat cind se constatA cil nu s'a propus la instantade fond. Bul. Cas. p. 443,83.

1) Actul autentic si public are precädere asupra actelorparticulare sub semnatura privael; asa ca. fata nu poatecere revandicarea unui imobil pArintesc pe temeiul unui actdotal nelegalizat intru cit acel imobil a fost vindut decatre fratele sau ca singur mostenitor cu un act autentic§i public catre o a treia persoanil. Bul. Cas. p. 85/80.

Actele trebuesc tiicute dupe cerintele legei, caredomnesc in timpul contectionilrei lor, dups principiul dedrept, recunoscut al neretroctivitatei legilor. Bul. Cas.p. 723/81.

207

va face trebuinta si in biserica, si apoisä marturiseasca.

34. Citi marturisesc la pricini criminaleintii sa jure in biserica, si apoi sa mar-turiseasca.

35. Un martor singur, ca nici unul sasocotete.

36. Unde nu e rinduit de pravila citimartori sa fie, acolo doi martori se cer.

37. Tata in partea fiului sail impotrivalui, §i frate in partea fratelui sau impo-triva lui, nu marturisesc.

38. Nevirstnicii nebunii, robii, risipitoriinecinstitii prepuitorii, martorii mincinosi, til-hari, furii, plastografii, Metorii de bani,mofluzii mincinosi, nu sunt slobozi samarturiseasca.

39. Muierile marturisesc unde nu incapbarbati.

40. Muierile la diata nu marturisesc.41_ Martorii martorilor nu se socotesc

de martori ; iar la prigonire de stapiniresau de hotare, primim si marturia cea.dupa auzire.

42. Citi marturisesc la vre-o tagaduire

208

nu se tin drept martori ; adica, cind unimprumutator va zice ca nu i s'a platit da-toria, i va aduce martori pentru aceastaacei martori nu sunt de .credinta, pentruca nici odata nu pot sti cu incredintarede nu s'a platit cu adevarat datoria.

43. Citi martori se zaticnesc de boalaa veni la judecatd ca sä marturiseasca,sä se intrebe prin logofatul judecatoriei.

44. Cine va aduce martori de la locdepartat, are sa-i plateascd cheltuiala.

§.Juriminful.

45. Cind dovezile prigonitoarei parti 1),nu doveclesc provlima fdra cuvint de im-potrivire, da insa bAnueald cuviincioasdde fiinta ei, atunci judecdtorii provalisescjuramint la cealaltd parte; adica, cind aparte din cele prigonitoare, Petru, zice eae dator lui cealaltd parte, Paul, si el ta-gadue§te, iar Petru n'are alta dovada, decit un rnartor singur (care de si nu do-

1) AsemAnat § 45 p. IV c. II de la jurAmint din CodulCaragea mArturia unui singur martor. desi nu lace probadeplinl, constitue insI o presumtie ce se poate complecta.ca dovadA prin jurAmintul partei. Bul. Cas. p. 850/98.

209

vedeste fara indoeala) dar banueala da,atunci se provaliseste juramint lui Pavel.

46. Nebunilor, nevirstnicilor, robilor, risi-pitorilor, tilharilor, furilor, prepuitorilor,martorilor mincinosi, taetorilor de bani, mo-fluzilor mincinosi Si celor ce sunt stiutica au putina evlavie atre cele Du mne-zeesti acelora nu li se provaliseste ura-mint, nici li se da credinta daca vor jura.

47. Cind se provaliseste juramint decatre judecator, atunci este silit cui se pro-valiseste jurarhintul, or sa jure si sa seindrepteze, or nejurind sa se osindeasca.

48. 0 parte din cele prigonitoare spredovada provlimei sale, nu poate provalisicelelalte sa fan juramint.

49. Cind o parte din cele prigonitoareva face o provlima nedovedita, si i seva provalisi de catre cealalta parte sa odovedeasca prin jurnmint, acela atuncide va jura sa indrepteaza, iar de nu seosindeste 3).

1) Juramintul decisor dupI cod. Caragea nu se dl decit cind existk un inceput de dovad1.Proba prin ju-ramint decisoriu este regulatI de prescriptiile coduluiCaragea cuul afacerea s'a petrecut pe timpul acelui co-

Dem. D. StoeuescuLegiuirea Caragea. 14

210

50. Nimanui nu se da ascultare cindsingur va cere sa-si incredinteze provlimacu juramint, fara de a-i provalisi jude-cata sau cealalta parte prigonitoare.

51. Cui se va provalisi de catre jude-cata ca sa jure, si primind se va opri deprotivnicul sau, acela se socoteste ca unjurat, i protivnicul se osindeste.

Asemenea si cind unul din partile pri-gonitoare face o provlima, si celalalt ii

provaliseste juramint (49), i apoi ii va opri.52. Cind se va provalisi juramint pen-

tru sume de datorii, cel ce e dator se si-leste intii sa pue jos suma la judecataapoi sa jure celalalt.

53. Cind unul din prigonitoarele particu hotarirea judecatei va jura, i mai la

dice, desi procesul se trateazii sub domnia celui nou. Bul.Cas. p.45/71.

Intr'un proces intentat in timpul legei celei vechi.dar ale carui acte de procedur il. se sAvirsesc in timpullegii celei noi, cind o parte cere jurAmint decisoriu, tri-bunalul nu poate st respingil pretentiunea, cxci acestju-rämint este admis de art. 237 c. pr. civ. nou5. si mai cuseama de § 49 partea VI cap. II c. Caragea ; de oarecese consideil ca o transactie intre pilrti, iar nu ca o ma-terie de probg. Bul. Cas. p. 183/73 ; 30 72 si 132/72.

si

211

urmA va gasi celdialt vrednic dovadd im-potrivd, cel ce a jurat strimb se invino--vdte§te a da indoit ; iar cind prigonitoareaparte va jura dupd cererea protivnicului,sd ramie nesupdratd, §i de se va gdsi peuraid impotriva dovadi.

§.Carte de blestern.

54. Cartea de blestem se da unde §i

cum, si cind se da §i urdmintul; dreptaceia :

55. Cite am legiuit pentru juramint, a-cela§i intelegem si pentru cartea de bles-tem.

§.Cazna 1).

56. Cind cel pirit pentru vind se va do-vedi vinovat, si va tagadui or toatd vina,or parte din vind, atunci sd se azneascdca sd spund adevdrul.

57. Vinovatii care se cAznesc, sd nu se,creazd de odatd, macar de vor si spuneca sunt vinovati, cdci de multe ori defricd si durere zic si ceia ce nu este.

Destinlata de art 29s. Reg. Organic.

212

CAP. III.Penfru judecifor, judecafA i hofárIre.1. Judecdtorul, pridna fiusdu, a fiesi, a

tatdlui säti, a mamei sale, a fratesdu, aginerisau, a nordsi, a rudei sale, a priete-nului säu, a vrajmasului säu, nici odatasingur sd nu o judece ; i partea prigo-nitoare, cind va afla un lucru ca acestasd arate la stapinire 1).

2. Judecdtorii pricina cu o parte numaiprigonitoare, lipsind cealalta, nici sä ju-dece, nici sä hotarascd, afard nurnai cindii vor cherna de cloud on i no va venidupd cum s'a zis (16).

3. Judecdtorii sd judece totdeauna dupdaceste pravili ce s'au asezat. Unde nu epravila, acolo sa se intrebe Domnul 2).

4. Judecatorii sd hotarasca inscris, iarhotärirea nescrisä a judecatorilor sä nuaiba nici o

5. Hotarirea sa se dea dupa parereaor a tutulor,judecatorilor, sau a mai multor.6. Cind judentorii vor cunoaste cd CU

1) Vezi art. 228 i 229 Reg. Organic.2) Vezi art. 330 Reg. Org i art. 81 leg. Curtii de Casatie.

tnrie.

213

gresala au hotärit, volnici sunt, inainteaapelatii prigonitoarelor päri, sa-si ia ina-poi hotarirea si sa o indrepteze, iar dupdapelatie nu 1).

7. Judecatorii, inaintea judecatii si a ho-tdrirei, sd nu faca sechestru lucrului deale celui dator pentru datorie, afara nu-mai dud imprumutatorul va da chezas sauva pune zalog cu legatura a de se vadovedi dupd judecata sechestru cu drept,sa fie bine facut ; iar de nu, sä raspundacelui dator cita pagubd cu nedreptate i

s'a pricinuit cu sechestrul 2).

1) Circ. depart. Drept. No. 3296 din 16 Noembrie 1845prevede ca, iscaliturile judecatorilor morti sau indepartati,puse pe jurnale inainte de a fi trecute in condica de a-naforale, vor avea thrie.

Judecatorul, sub imperiul legiuirei Caragea, era vol-nic sa-si retraga iscalitura pusa pe o hotarire, atunci cindcunostea cä cu gresala a hothrit, aceasta insa inaintede a se ti pornit partile cu apelatie contra ei. Bul. Cas.p. 246,92.

2) Circ. depart. drept No. 815 din 21 Ian. 1835 prevedea nu se infiinta un sechestru mai mare ca datoria ; No.10209 din 14 August. 1836 desluseste a nu se pune se-chestru pe lucruri de neaparata trebuinta ; No. 5861 din21 lulie 1852 comunica di nu se pot sechestra lefile an-ploiatilor ; auexa II c. 7 Reg. Org. si ofis. Domnesc din24 Ian. 1838.

214

§.8. La pricind criminala, cind va birui

pirisul, sã se indatoreze piritul sa pla-teascd piriu1ui i cheltuelile judecatii, citeva dovedi el si le vor gasi judecdtoriidrepte. lar de va birui piritul, sä se in-datoreze pirisul a plAti piritului cheltue-lile judecdtii 1).

9. Cine stapineste lucru strain cu reacredintä (adica fard de a-1 avea cu vre-otocrneala, sau de dar), acela, cind lucrulprin judecatd se va lua, sa se indatorezesa pldteasca stapinului roadele lucrului(de va avea) i cheltuelile judecatei.

lar cine va stdpini cu bund credintalucru strain, acela cind se va lua prin ju-decatä lucrul, sä nu intoarcä roadele, a-fard numai pentru lucru cumparat, (vezipentru vinzare la § 32).

10. Care dator se va hotari sa pldteascddatoria dupd tocmeala inscrisd, acela sdse indatoreze sä plateasca creditoruluicheltuelile judecdtii (cite va dovedi el si

Vezi art. 39, 40, 41 5i 42 din Codul penal din 1852.

si

l)

')15

judecatorii le vor gasi drepte), i zeciuialacita suma de datorie plateste atunci ').Asemenea si care datornic se va ho-

tari sa plateasca datoria dupe tocmealanescrisa i dovedita, i acela se indato-reaza intocmai ca si cel dator cu carte.

11. In scurt care dintre cei ce se ju-deca se va dovedi ca stind ca era dator,

cit era dator protivnicului sat], nu 'i-afacut indestulare, acela sa se indatorezesa-i plateasca i cheltuiala judecatei.

12. Care chip invoiala inscrisa, san ibra-nine, se va judeca pentru aceiasi pricinapentru care s'a invoit or s'a rafuit, i vapierde judecata, acela sa plateasca celei-lalte parti cheltuiala judecatei, i cine seva judeca dupa invoiala sau rafuire ne-scrisa, dar dovedita, i va pierde judecata,si acela sa plateasca cheltuiala judecatii.

13. Cine se va judeca cu altul pentrueretocrisie facuta impotriva pravilelorfara de tarie, i va pierde judecata, sa

1) Legea din 28 Febr. 18-17 inloeueste zeduiala. prino taxI gradatl la introducerea fieearei actiuni 4 galbeniaustriaei, la intiia instanta. zece galbeni la Curti le ae-Apel 20 galbeni la Curtea de Casatie.si

si

pi

216

plateasca celeilalte parti si cheltuiala ju-decatii.

14. Cine va pierde la a doua cercetarede o hotarire domneascd a vre-unui Domnde mai inainte, acela sa plateasca protiv-nicului sdu i cheltuiala judentii. 1).

15. Dupd ce se va da hotarirea jude-catorilor din Bucuresti, sa infatiseze dum-nealui vel hatman partile prigonitoare ina-intea Domnului, sd li se citeasca hotdri-rea, i sa se intrebe clan se multumescsau nu ; si de se multumesc amindoudpartile, sft se iscaleasca amindoud in ho-tärire cä s'au multumit, sä le adeverezeiscäliturile dumnealui vel Hatman si a-tunci sd se intdreascd hotarirea cu pece-tea domneascd, i sa se puna in lucrare.(Dar de nu stiu carte, sd-i iscaleasca al-tul i ei sa-si pue degetul, i sä adeve-reze dumnealui vel Hatman). lar de nu semultumesc, sä iscaleasca precum ca nusunt multumiti, sa adevereze dumnealuivel Hatman, i atunci sa dea apelatie 2).

Vezi art. 7, 8, 9, 10 Cap. urmator.2) Vezi Reg. Org. art. 260.

.

1)

217

Asemenea sa se urmeze de dumnealuivel spatar, dumnealui vel aga si de boeriiispravnici cind este vre'o hotarire de lajudecatile dumnealor.

Intr'acelasi chip si la Craiova sa seurmeze de catre dumnealui caimacanul.

CAP. IV.Pentru apelalie ').

1. Apelatie se chiama jalba ce se dade catre cei ce se judeca, cu cerere de ase cerceta hotarirea unei judecati mai dejos de alta judecata mai sus.

2. Apelatia sä se fan de catre cei cese judeca prin jalba inscris catre Domniein diastima de 60 de zile de cind s'a scrishotarirea.

3. Citi din cei ce se judeca nu vor porniapelatie in diastima numitului soroc, aceianu mai pot porni la urrna, afara numai de-vor dovedi ca n'au putut din vre o zaticnirenebiruita.

Din vre-o boala adica grea, razmeritacelelalte.

1) Posterior s'a aplicat Reg. Org. Cap. VII.

§i

218

4. Citi din cei ce au pricina de jude-catd, chemindu-se in cloud rinduri decatre judecdtori, nu vor veni, §i se vorosindi, aceia nu pot porni apelatia.

5. Citi din cei ce au judecata vor dainscris la judecatd ca se vor multumi pehotarirea acelei judecdti, aceia nu pot por-ni apelatie.

6. Citi din cei ce au judecatd, sd iscd-lesc la hotarirea judecatii cd s'au multumit,aceia nu pot porni apelatie.

7. Hotarirea unui Domn are apelatie laalt Dornn 1).

8. Hotdrirea unui domn stricate de altdomn, are apelatie la al treilea domn.

9. Hotarirea Domneascd, intdritd de doiDomni, sd nu aibd apelatie.

10. Judecata cercetatd de trei Domni,sd nu aibd apelatie 2).

Abrogat prin art. 213, 324, 325, 331 Reg. Organic.dreptul de judecatil al Domnului, conservind numai drep-tul de intilrire si privegliere; care i acesta s'a abogatprin art. 14 din Conventia din 1858.

2) Otisul domnesc din 3 Aprilie 1846, aratl cumhotAririle neapelate de la un Domn la altul, vor rämineputernice de asemenea i cele semnate de Kisselef.

')

A ti E X E

ANEXE

Anexa No. 1 '). Art. 379 din Reg. Organic-este privitor la naturalisarea strainilor si ladrepturile lor civile pe care le pot dobindi, ari-tind obstestei adunari, citã avere are, meseria sa

dupi 10 ani petrecuti in tail putind dobindinaturalisarea. Cei cari sunt negutitori i indus-triasi, dupi inscriere in corporatie, von avea a-celeasi drepturi ca si pamintenii ; iar prin le-giuirea din 1 Mai 1836 s'a acut exceptiein tavoarea strainilor din Bräila, putind s. emu-pere locuri si in acel oras, dind inscris, ca sesupun atit personal, cit i intru ceeace se atingede proprietatile Ion, intim toate lucrärile pravi-lelor pamintesti, dupa, toatA puterea Ion.

Decretul din 19 August 1864, acordadreptul de a cumpara imobile sub conditia

reciprocitaIi, poprindu-se colonizärile.

11 In aceste anexe public in rezumat legiuirile, care .modificA in citva sau in totul legiuirea Caragea, de oarece le voi publica in intregime. nu peste mult timp.

still-nhbor

222

Anexa No. 2. Privitor la inscrisurile stareicivile anexa .No. 3 a cap. 8 din Reg. Or-ganic. spune Ca trebuesc infiintate condici pen-tra fiecare judet care vor fi tinate de preotiprotopopi, sub ingrijirea Mitropolitului si a Epis-copilor. Protopopii $i in urmk prezidentii jade-catoriei trebuesc sa cerceteze starea condicilor,ca la intimplare de nu stint tinate in regula Sapoata fi instiintat logofatul. La cite dotta lunise va face un raport cktre Domn de toate nas-terile, cisktoriile si

Anexa No. 3. Legiuirea din 23 Februa-arie 1833, prin mai multe articole arata, for-malitatile pentru dobindirea ierteirii de virstei,sau emancipare cum o numim azi. Ascendentiipot ierta pe copil la virsta de 18 ani, iar findsub epitropie, se iarta la 21 ani. Cererea deiertare se va adresa judecatorului care dupi ceva da hotirire, o va trimite Divanului sprecercetare mai departe, care d'aci se va trimeteLogofetiei, spre a se supune aprobarii Divanului.

lertarea de virstä, da dreptul nevirstniculuide a-si chivernisi persoana $i averea lui ; nu vaputea insa, sa, se imprunmte $i ridice ca-pitahirile date cu dobindk dar la intimplari grab-nice se va putea adresa judecatoriei prin o cererecare dapa ce o va cerceta va ntuni mai multerude spre a priveghea, sub raspunderea lor su-mele ce se vor stringe. Nevirstincul, care va

si

!north.

sali

293

face negutatorie, va fi socotit viistnic. Cind vaintrebuinta ran slobozenia data, i se poate ridicaiertarea de virsta.

Anexa No. 4. Asupra punerei risipitorilorsub ingrijirea obstestei epitropii limureste le-giuirea indeplinitoare cap. 7. Reg. Orga-nic, ca vor fi pusi sub ingrijire cei ce se vordovedi iisipltoi1, vinzind sau imprumutindu-sepentru a treia parte a averei lor si aceasta pu-tind-o cere numai ascendentii in linie dreapta.la judecatorie i prezidentul hotarind o zi, dupacercetare, va da hotirirea de judecati care vafi publicata, dupa 5 zile. Hotirirea raminind de-finitiva, epitropia va Ina sub ingrijirea ei ave-rea risipitorului, asemanindu-se risipitorul cunevirstnicul. Risipitorul va putea sä se cisato-reasca si faca diata.

Anexa tio. 5. Legiuirea din 13 Felmta-vie 1847. Art. 1. Se slobod din robie toti ti-

galiii Sfintei Mitropolii, ai Episcopiilor si aitutnlor mankstirilor $i metoacelor de obste, cum

ai oricarui alt asezamint public fara, deose-bire, cite se aft in coprinsul Tarii Rominesti.

Acestia ca $i tiganii Statului, supusi la ace-asi rinduteala, vor fi slobozi Si volnici a se in-soti cut Rumini parte barbiteasc5, si temeiasca

Legiuirea din 8 Februarie 1850. Art. 1.Bobia este desfintata. Oricare tigan se afla astäziin aceastä categorie, se libereaza, si se va inscriindatã intre dajnicii Statului.

salt

ci

224

Ofisul Domnesc *No. 1580 adresat sfatuluiadministrativ la 22 Noembrie 1850 prevede ca

nu se poati vinde tiganii de cit familia in-treagi si vinzirile de la 1-3 familii se vorcumpaa de visterie.

Anexa. No. 6. Art. 178 i 179 din Reg.Organic prevede ca cei ce vor descoperi minesi le lucreze singuri sau sk le inchirieze, i daciproprietarul, dupi 18 luni, nu are mijloace, Dont-mil cu obsteasca adunare se va' ingriji pentruacea lucrare, dind stapinului a 1.0-a parte din cis-tig i despagubire pentru

Anexa no. 7. Regulamentul Organic prinart. 105 prevede ca pentru folosul ce se poatedobindi de la girlele" Jiul, Oltul. Argesul, Dim-bovita i 1a Ion*, sk se trimeati ingineri, sprea se curiti ma tea lor, i si se chibzuiasck, mij-loace pentru despagubirea proprietarilor, careau poduri mori, zigazuri, cari trebuesc stricatepentru plutire ceeace are in vedere legiuireadin 18.35, care despagubeste pe proprietarii demori i pive pe cele S girle i oprind, totdeodatade a se mai construi mori, pive i zagazuri.

Anexa No: 8. Pentnt regulareaPrin o serie de circuläri ale depart.

drept s'a regulat telul cum si se facä hoar-niciile, chemindu-se vecinii rkzasi, dindu-li-seun prim some, i nevenind, nici dupa al doileahotarnicul va putea incepe lucrarea si dupe ce

*sa.

ris-

;

hotdr-nicillor.

.

stricaciuni.

0 .

225

va termina o va depnne la judecitorie spre ju-decati (circulara No. 1481 din 8 Dec. 1837).Daca mosia are vecini mosneni, inginerul sa insemneze, i vecinii fiind multurniti, se pot punepietre (circul. No. 2579 din 1849). Inginerul va.trebui sã anunte rizasilor, Porunca judecitorieinumele proprietarilor si proprietatei ce se ho-tarniceste si al vecinulni (dm. No. 6745 (tin 26Sept. 1847) si ziva dud sunt chemati la hotar-hicie toti vecinii (circ. din 14 Mai 1848) simadular al judeAtoriei poate sa instiinteze (dimNo. 559 din 2 Mai 1849). La mosiile manastiresti,hotarnicii vor fi imputerniciti a luc'ra numaicind sunt ceruti de Depart. bisericesc (circ. No.6255 (lin Sept. 1847). Taxa hotarniciei se vaplati de 'acela care deschide pricina (ofis dom-nese No, 436 din 18 Oct. 1847). Procedura ho-tarniciei se va in(leplini de Tribunalul local(circ. No. 6550 din 3 Dec. 1848), si cind suntmai multi mosneni se vor trimite citatii dupa,numarul lor (vire. No. 2581 din 28 Martie 1848),Profesia de botarnic si de avocat fiind foartegrea, Domnul Gh. .Bibesen, (prin ofisul No. 11din 3 Februarie 1847, hotaraste,. ca toti sa faca,o lista de toti cei care profeseaziact de slobozenie ce are de a unelti meseria deavocat sau de hotarnic si amploiatii de judeca-torie neputind fi luati pH. odati (otis. No. 50(lin 2 Febr. 1850). a

Dem. D. StoeueseuLegiuirea Caragea. .1)

tin

dindu-h-se un

226

Anexa No. 9. Pentrn marginirea celorin drept de protimis la vinzare. Legiuireadin 15 Martie 1840, intirita en ofisul No. 178.

Art. 1. Ciderea de protimis la vinzari de lu-cruri nemiscitoare si tigani, se desfinteaza deacum inainte. Dobindirea proprietatei de mosii,vii i igani, nu se poate cuveni de cit fetelorde rit crestinesc.

Art. 2. Orce zapis çle vinzare a lucrurilornemiscitodre i igani,.se va a(leveri de citrejudecatoria locala. Aceasta va adeveri zapisulde vinzare dupe ce mai intii va cerceta cu ceamai mare bigare de seami documentele ce sevon infatisa de citre finzatori, si se va lucre-dinta cu destoinica dovada ca vinzatorul estebun stapin pe lucrul ce voeste a vindeacesta nu este zilogit, nici sechestruit, nici su-pus la vre-o pretentie de zestre.

Art. 3. Cind se vinde lucru adit sau claditpe loc strain inchiriat, stapinul lucrului arecadere la riscumparatoarea acelui lucru.

Yinzarea unor asemenea lucruri catre obrazesträine nu se Va face de cit pun canalul.jude-catoriei 9. Aceasta ,va da-o incunostiintare stapi-

.

1) Sub imperiul legiuirei din 15 Martie 1840, numai incaz de vinzare .de bunavoe a unui lucru sildit pe locstrain, trebuia incunostintat i stapinth locului, nu si incal de vinzare silita, caci in acest caz instintarea stapi-nului locului rezulta din indeplinirea formelor cerutepentru asemenea vinzari. Bul. Cs. p. 1117 93.

i ert.

ji

227

nului loenini, i dad acesta in soroc de 40 zile,socotita din ziva primirii nici baniipretului va raspunde, nici se va lepada de drep-tuil salt, atunci judecatoria va adeveri zapisul,

vinzarea va fi desivirsita.Art.'4. Paragrafurile 6-11 de la capul al

2-lea partea 3, din pravila pamintului, precumor cite dispozitii se vor inipotrivi la aceastade actun legiuire, se desfinteaza si ramin pen-tin totdeauna desputernicite.

Art. 5. OH cite reclainatii cu dreptul deprotimisis vor fi pornite pina acum, si se vorporni pina la zitta intaririi si publicarii acesteilegiuiri, se vor putea judeca dupa pravila ceaveche a tarii, iar dupa intarirea legiuirei i pu-plicarei ei a nimanui jalba de protimisis im vamai fi primita.

Anexa no. 10. Un regulcnnent pentrumezaturi, anexa No. 5 cap. 7 din Reg. Orga-nic, arati ca lucrurile nemiscatoare se von vindeprin judecatoriile de intiia cercetare ajudetelornude partile vor locui salt uncle se vor atla lu-crurile ce se vind, (WO, ce se va dovedi sta-pinirea acelor lucruri. Cind vinzatorul va fi din

judet, va putea trimite copii adverite dejudecatorie. Pupa cercetarea dovezilor, se vaanunta marele logofat si se va publica inezatuldindu-se un soroc pentru strigare, de 6 luni deva fi de buna voe$i de 2 luni, la cele din po-

intintärii,

si

alt

928

runca stäpInirei. i ficindu-se in 4 simbete lajudecatoriePreturile (late se vor trece intr'ocon(ha, si logofatul va. fi In§tintat. Domnul vaIntri anaforaua 'data, de Iogofetia mare t)

Pentru clieltuelile cancelariei se va opri 3 lasuti din pretul lucrurilor vindute.

Se mai 'prevtde ca cel ce da. lucrul cu mezat§i 11 retrage e dator si pliteasci P12 lett la sutipentru cit s'a ridicat pretul si acesti bani sevor trimete logotetiei, care va tine condice §iva da §i el socoteali .sfatului Administrativ ex-tra ord i na r.

Anexa No. 11. Pentra inchiriere sau ctrendd. Leginrea din 1852, intiriti cu ofisuldomnese No. 762 din 26 Mai, lima dupi art.1714-1751, cod. irancez (aceasti legiuire a in-locuit intreg cap. IV p. III).

Art. 1. Inehirierea sau arenduirea este o toc-meali. prin care o parte sa indatoreza a da ce-leilalte folosul unui lucru, pe un soroc oare-care, si cu mi pret la care se indatoreaza cea-lalti parte.

Art. 2. Numim inchiriere folosul unei

1) Ordonanfrt Doinneascd din 21 Septembrie 1862,dispozeaz1 ce actele de vinzAri silnice ale imobilelor,care se fac de tribunal, nesupuse la apel se vor liberadeadreptul de 'tribunal, f1r altä intArire si o copie seva putea da persoanei expropriate, putind face recurspe temeiul art. 36 lit, a si in termenul prescris de art. 44din legea Org. Curtei de Casatie.

clidiri

229

sau a or cirui Incru arenduirefolosul unei nioii salt rodurile unei gradini.

Art. 3. Putem sã inchiriein si sä arenduimsau prin inscris sap prin grai, Insä inchiriereasau arenduirea cea prin grai nu se va puteaface de cit pinä IA suma de lei pia .sut5, cincizeci ).

Art. 4. Daciinchirierea sau arenduirea, antiprin grai, mi s'a pus inci in lucrare, §i una dinpärtile tocmitoare o tfigiduiete, atunci. nu se poa-te primi dovad5, nici prin martori, niei pun ju-rämint.

Art 5. Cind se prigonqte pretul inchirierii saual arenduiri, a cärui tocmeali s'a ficut pringrai §i care s'a pus in luci are, propdetarul sepoate crede de va säviri jurimint. afath nu-mai daci chiriapl san aren(1a§ul se multumeSea se dovedi aceasta din cercetarea oamenilor cutiinta, de asemenea Pretuiri. In astfel de hi-

timplare cheltuelile sunt in povara chid a§ului, sana arenda§ului, daci pretul ce s'a dovedit covir-§e§te pe cel adevirat.

1) Inchirierile sub codul Caragea nu se puteau dovedicit prin inscrisuri dad, valoarea lor trecea de 150 lei

asa dar, cind instanta de fond intr'o actiune de reven-dicare admite proba cu martori ca sl se dovedeascl pose-siunea ce se invoacI spre a duce la prescriptiune a fosto posesie cu titlul de chirias, vio1eaz5. art.. 3 p. III e. IVdiji legiuirea din 1852 si prontrn t5. o hotarire casabilg.Bul. Cas. No. 590/00.

miscitor..Nnmim

de

I

230

Art. 6. Chiriasul san arendi*l poate §i elinchiria altnia luau], afara nhrnai cind se vatocmi impotriva.

Art. 7. La inchiriere sau arenzi se da pro-timis partasilor care, cind se da en chirie sanarena, lucrul lor cel deavalma, se protimisesesa-I ea.

Art. 8. MoOile Minastiresti nu se pot arendadecit (WO, dispozitiile legittirei din anal 1847pentru regularea averilor §i a veniturilor mitro-poliei si al Episcopiilor

Inchirierile acaratelor se vor putea facepini la 5 ani ; banii insi nu se vor ptiteainainte decit pe un an.

1) Legea din 1847. Art. 2. Arenduirea proprietiltilorMitropoliei i alEpiscopiilor se va face prin licitatie pe untermen de cinci ani, pentru ale mitropoliei lit fita mitro-politulni iar pentru ale episcopillor in fita Khiriarchuluifiectrei Eparldi, aflindu-se fatli la toate aceste arenduirilogofatul credintei i comisia tinanciar5., aleasil, din sinulObstestei AdunMi:cind nu va fi obsteascaAdunare deschisI.

Conditiile arenduirei se vor alatui de ditre Mitropo-lit cu logotatul credintei, si dupa ce se vor a-proba de Domn, se vor publica prin glasul Buletinuluieu tin an mai inainte de a se sAvirsi termenul celui dinlima contract, iar licitatia arenduiri se va face cu 6 luni maiinaintea acestui termen. -

Resultatul licitatiei se va supune la intArirea Domnu-lui, si apoi se va slolmzi la Mina arendasului contractiscAlit de Kiriarhul respeaiv al fiearei Epareldi si deatre logofltul credintei.

Ai.t. 3. Vinzarea pdurilor Mitropoliei, ale Episcopiilor,

§i

impreuni

281

Art. 9. Cind contractul de inchiriere san1 e arenduire se atinge interesele unei a treiapersoane ce are un netagiduit drept asupraluernlui, cum este : nevirstnicul pe mostenireasa, creditorul pe lucrul lui ipotecat, contractultrebue sa fie respectat numai pe un soroc detrei ani, ark a fi indatorat arendasul san chi-riasul a plati noufrii stapin alti bani in soco-teala acei arenzi san inchirieri, (laci odataplatit-o eelui dintii stapin, cii deshisirea urma-toare :

a) Itic,hirierea sad arenduirea contractata deepitrop pentru luernl cehii de sub a sa epitro-pie, pe un soroc mai mult de cit trei ani, laintimplare de a'si veni nevirstnicul in pravilni-ca virstk nu poate avea putere indatoritoare-pentru dinsul san pentru mostenitorii sai, de citnumai pe acei trei ani, in cursul carora nevir-stnicul venit in pravilnici virstk socotin-

metoacelor, ramine si de acuiii inainte poprite,precum se urmeaza si cu padurile tutulor manastirilor,pinit cind se va .alcatui o pravila pentru a lor taere.treptatil Si regulatit spre vesnica pilarare. Iar la intim-plare de vke-o trebuinta publica de lemne din acele pa-duri, aceastit se va putea intimpina prin int.elegerea Khiri-arhului Eparhiei cu Logofatul credintei prin deslegaredominneasca.

Art. 4. Bani ce se vor atringe due arenduipi, inchirieriembilticuri si alte asemenea venituri anuale al proprie,-tatilor Mitropoliei. Episcopilor, se vor depune intr.o ob-steasca casä care se va pastra la Mitropolie.

p4ln

a

si-ale

si '

si-a

232

du-se acest soroc din ziva in _care s'a incheiatcont ractul.

b) Epitropul nu va putea prelungi Sorocul in-chirierii sau al arenduirii lucrului celui de subepitropie, prin preinoire .de alt contract; inaInteaespiratii termenului celui (uintii, de cit numaicu tin an inainte de a. asufla con tractul, incnrsul aria vremei, nevirstnicul venit inpravilnia virsta. La din potriva contractul poatea nu se tine in seami.

c) Inchirierea sau arenduirea contractatã deWhat pentru lucrul de zestre, nu va putea a-vea tirie, de .cit numai .pe cit va ine asniciasi pini la desfacerea ei prin bisericeasca hotd-rire.

d) Data, lucrul inchiriat sau arenduit se d'ade zestre, atunci zestrasul este dator s respec-.teze, pe soroc de trei, contractul incheiat (le in-zestator, sdotindu-se ac.est soroc iaasi de laincheerea contractului,. afaa numai dad se vortoemi impotriva.

e) Daa contractul de inchiriere sau de aren-duire a tost ficut pe o vreme mai indelungaade cit pe trei ani, atunci sorocul se iTa socotide la cel din urmi period de trei ani, numi-rindu7se fiecare period de la data contractuluicite trei=trei

Art. 10. De va alca tocmeala stapinul lu-crului inchiriat sau arenduit, §i va pkgubi pe

si-a

233

chirias, raspunde paguba, asemenea §i chiriasulsau arendasul cIid va pagubi pe stapin de ne-paza coaractului.

Art. .11. De va inchiria sau ya da in arendastapinul luau lui cu some, i inaintea aceluisoroc va muri, atunci mostenitorul este dator sase tie de tocmeala pin& la soroc. Daca, lucrulinchiriat sau arenduit s'a lasat legaton, chiria-

sau arendasul si atunci fainine neclintit, iarlegatarnlui i. se face indestularea ce s'a legiuitla legaturi.

Art. 12. Daca in cursul inchirierii san al a-renduiriii Mena s'a dayapanat en totul chute()intimplare nebiruita, i din neaparatainehirierea sau arenduirea se desfinteaza tie sine§i.

Tn cazul acesta nici nu se indatoreaza la cevapagubi catre stapin, nici acesta citre chiriaspentru cele ce va fi suterit s'a däiä-pänat numai parte dintr'insul, chiriasul sau a-renda§nl, poate dupa, imprejurari, sa ceari sauscazaMint in pret sau desfintarea conti actului.

Art. 13. Daca, in cursul contractulni lucrulinchiriat sau arenduit are trebuinta de o repa-ratie, care tine mai mult de 40 zile. scazimin-tul pretului se va face en analogie pe vremeacit au tinut reparatiile i pe folosul de care afost lipsit.Daca reparathile ;sunt de o astfel defire in eit Maul nu se mai poate locui de ea-tre acela ce l'a fost inchiriat si familia sa, a-ceasta poate sa ceari desfiintarea contractului.

stir

pricink

234

Art. 14. Orce pagubl se va intimpla cu1 _asului din pornirea nnui alt treilea obraz cu vreun drept asupra lucrului ce s'a fost inchiriat. oplateste stapinul.In eazul acesta, (laea chiria-sul san aren(lasul se va chema in judecata ea,

si se departeze din luerul inehiriat san aren-duit san ca si sufere exersiciul vreunei robiri,

acesta va arata pe stapin, judecata se vaurma en stapinul.

Art. 15. Chiriasul san arendasul este 1nda-torat : 1) sa Intrebuinteie luerul inehiriat sanarendnit, intocmai ca nip bun parinte de familiasi dupa tocmeala 2) sa.plateasel pretul irnhi-rierei sau al orinduirei la soroacele hotarite.

Art. 16. llaci chiriasul san arendasul se slu-jeste en lucrul Mchiriat san arenduit la altetrebuinte (le eit acea pentru care s'ar pricinuipaguba stapinului, acesta p(A.te, (laid impre-juriri, sa ceari desfintarea contraetului..

Art: 17. Daci Intre inehirietor i chirias s'aMein o catagrafie pentru ceeace priveste luerulinehiriat sau arenduit, atunci chiriasul este in-datorat a intoarce lucrul dupi cum l'aafara numai din ceea ce s'a diripinat san s'astricat din vre-o imprejnrare nebiruita.

Art. 18. Daci nu s'a fault catagrafie se pre-supune ca chiriasul san arendasul le-a primitM stare buna de intrebuintat, si este dator s?.

.

Si

235

ie intoarca astfel : afari numai cind se va facedovada impotriva.

Art. 19. Chiriasul sau aremlasul este datora raspunde pentru orce strielciune sau pierdereva cerea luerul inehiriat sau arenduit in cusulcontractului earl numai daca va dovedi ciaceasta s'a prieinuit fina vre-o greseali a ltd.

Art. 20. De se va inchiria vre-o eladireva arde, daea se va fi aprins din intru, se in-datoreaza ehiriasul la orce pagaba, afara, nu-mai cind se va dovedi ci focal s'a ivit dintr'o

neapirata i nehiruita. si din gresealacladirii.Daea fond a venit de aiurea stapinulpagun este.

Art. 21. Daea sunt mai multi chiriasi kgatiprintr'un contract, toti sunt solidariceste rispun-zatori pentru foe.

Art. 22. Chiriasal sau arendasul orce vazidisau preinoi la locul ce l'a nilociut, fara stireastapinulni. cheltueala este a sa, afari numaichill se va toemi altmintrelea.

Art. 23. Daci tocmeala inehirierii san a a-renduirei nu s'a facut inscris, stipinul nil poategoni chirias sau arendas, decit la soroaceleóbisnuite locului, allied. la Sf. George, $i la Sf.Dumitru.

Dana contractul s'a facia inscris, inchiriereasau arenditirea inceteazi indata ce s'a sfirsit so-rocul contractului.

picina

pc1

si

236

Art.. 24. Daa isprivindu-se termenul contrac-tului, chiria§ul sau arendasul rämine ingaduitde stapin peste soroc, se va socoti cä se intoc-me§te pe ticute Un alt contract de a tine lucrul§i pe al doilea an, regulinduse de pe art. inchi-rierilor fäcute prin grai, fifara, numai cind slä-

i-a vestit mai dinainte inscris ca si sede pirteze.

Art. 25. Contractul. de inchiriere san aren-dnire se desfinteaza prin desfintarea lucrulni in-thiriat sau arenduit, §i prin nepaziFea legaturi-lor,, sail de cktre stapin, sau de catre chirias,or arenda§, folosindu-se insi de acest din urma,.drept partea protivnica ce s'ar vitama prin ne-paza conditiilor contractului.

Art. 26. La intimpJare de insträinare, sauprin schimb, sau prin dar, sau prin vinzare debun4 voe, or prin judecitoreasci indatorire, aunui lucru nemischtor, de atre cei in drept sauindatorat a-1 instriina, clack' acel lucru se va aflainchiriat sau arenduit, stapinul ccl nou nu vaputea departa pe chiria§ sau pe arenda§ cindace§tia vor avea contracte de inchiriere sau a-renduire formale, de cit numai dupi imidinireade trti ani de la data contractulni, Mari nu:mai daci inchirietorul se va fi tocmit din po-triv5, cu chiriasul.

Daci inteaceasta, imprejurare contractul a fostfacut pentru mai multi ani, atunci sorocul in

pend

237

care foul stapin va fI dator a respecta contrac-tul cii chipul aratat la art. 9. va incepe drip&cum s'a zis la acelas articol, de la cel dupi'ulna, period de trei ani.

Art. 27. Dad, prin contractul de inchirieresan de arenduire .se va fi tocmit ca la intim-plaTe de a se instraina mural, si fie slobod stä-pinni cel non de a departa pe -chirias sau pearendas, cu figadueala de a-I despagubi, si nuse va fi facut vorbire i despre chi pul despagn-birei chiriasului sau arendasului, atunci, pe lingaintoarcerea cu dobinda lor a banilor ce va fiprimit inainte, va despagnbi pe chirias 'sail a-rendas Si de a patra parte din pretul arendeisan al inchirierei unni an. Precum asemenea

pentru orce cladiri sau fabrice va fi ficutarendasul cu conditia de oa se folosi el de din-gele Onä la soroc, despagubirea se va face depretul ce se va dovedi prin pretuire de oamenicu fiintã, impreuni i cu dobinda lor legiuitape anii ce vom raminea pina la implinirea so-rocului contractulni de arena,.

Art. 28. De va voi stapinul cel non a se fo-losi de clausa contractului de inchiriere, prin.care se volniceste a departa pe chirias Au a-arendas, va fi Inca dator a da de stire chiria-sului i arendasului, cn trei luni inainte celui

adica chiriasului i cu an inainte ce-lni de al doilea, athca arendasului. Cu toate a-

tin

238

-cestea, nici chiriasul, nici arendasur, nu se potdeparta mai inainte de a se despagubi, dupicum s'a zis mai sus, tie catre vechiul stapin,sau in neaverea adestnia, de catre noul propri-etar, asigurindu-I la intimplare chiar judecato-ria din pretul

Anexa No. 12. Pentru rin.duiala ce are a sepazi la darea 1ocurilor cu embatic in viitor decktre nanastirile inchinate si neinehinate pre-cum si de catre schiturile cele slobode, legeadin 15 Mai 1843 dispozeaza ca "embaticul sãnu fie permis de cit la oras si la tirguri, sfa-turile brasanesti hotirind daca le opresc pen-tin oras san se dau in embatic. Egumenii suntopriti ark stirea stapinirei a mai da loeuri cuembatic, ceia ce va putea face sfinta Mitropo-lie eu Depart. credintei.

Privitor la reciproacele drepturi si ind.atoririale proprietarului i luerktorilor pamintului,legea din 23 Aprilie 1851 (art. 138--146Reg. Org). prevede ea masura si fie pogonulsi ca proprietarul sa dea sitenilor loeuri de .

manci, dupa cite vite au si siteanul sä lucrezedrept chirie a pamintului mai mite zile.pe an,prevacindu-se si dijnia.

Anexa lo. 13. Legiuirea din 4iTulie 1836(aceasta este data cea adev5rata) prevede cumse vor aduce la' indeplinire contractele de slujbaale meseriasilor, prevazind ea pentru plata ba-

.

vinzirei.

239

Ira executa de directia politiei Bucuresti,,n judete de cirmuicile locale.Anexa 110. 14. Pentru implinirea da-

toriitor cu zapis. legit-area din 28 Martie1840, prevede ea In 5 zile diva, judecata, ho-tarirea sa fie scoasi ca si fie executata dupi8 zile, neputindu-se apela cele date pentru za-pisele cu zalog ; iar cele larä zilog putindu-sea pela, dal; cei ce sunt obligati a pliti si de-punk sumele ce sunt datori si de vor pierdepricina ,vor plati §i dobinda. Zalogirile dina-inte Reg. Org. trebuese preinoite. Legiuireadin 1836 prevede ca judecatorii sa dea pre-.cadere datoriilor de bani si mai are si alte dispo-zitii care se aseamini cu ale legiuirei de mai sus.

Anna No. 15. Pentru forma actelor dezdlogire Reg. Org. prin art. 332-341 dispo-zeaza ca marele Logofit sä aibä doua condicepentru foile de zestre si pentru zalogiri ; §i in-aintea lui imprumutatorul sa se prezinte cu da-tornical aritindu-se suma banilor sicercetindu-se dacä au legit-1Ra virsta. Inscriereain condici e grätnita. Dispozitiile nu se apnealocuitorilor din sate. Cind se va libera lucrulzilogit se vor intatisa partile din non.

Legea canstitutiva et sec(iei a III Trib.civil Igoe (1860) di. in atributia acestei sectii,legalizarea actelor de ipoteci, a toilor de zestre§i vinzärile prin licitatie s. a., ale locuitovilor ju-detului Ilfov si orasului Bucuresti.

zilogul,

240

Anexa no. 16. Art. 335 din Reg. Org. pre-vede ca foile de zestm si fie trecute in regura,din cuvint.

Anexa No. 17. In privinta inscrierilor toaeide zestre in condice, circul. No. 45 din 2 Ian.1848 prevede formalititile cum si se transcriepotrivit cu art. 337 Reg. Org.

Anexa No. 18. Anexa No. 5 a cap. VIIIdin Reg. Org. are mai multe articole privitoarela obsteasca epitropie, care se infiinteazi inBucuresti, pentru cei nevirstnici dare vor a-mine firk ingrijitori. Judecatorii si procuroriitrebuesc a- face catagrafia averii i a numi untutor. Obsteasca epitropie are indatoriri, catutorul de azi, cu citeva modificiri. DomnulGheorghe Bibescu a dat tin ofis cu No. 552la 27 Decembrie 1844 indeplinitor legiuirilor a-supra epitropiilor, porunciml cum si se proce-deze de judecitori i dupa acest ofis, prin cir-culara No. 5401, din acelasi an s'a aAlus aces-tea la cunostinta judecatorilor.

Anexa j4o. 19. Pentru .»ithyfinirea pres-cripfiei impresurarii pdatinturiloy si pen-tru adevaratul infeles al stapinirei CU

bumf sau Yea credinld la asemenea impre-surari. Legiuirea din 8 Martie 1847, infanta.cii ofisul No. 195.

Partea I. Art. 1. Alinea a treia a § 7 cap.I partea VI din pravila tarii pentru memärgi-

si

241

nirea prescriptii a calearii de p5mint, se des-finteazi en totul.

Art. 2. Prescriptia pentru impresurarea depamint intra in categoria obsteasel a prescrip-iei hotarita prin pravila tarei pentru stipini-

rea en Una sau rea credinta a lucrurilor ne-miscatoare.

Art. 3. Cu rea eredinta se socoteste impre-surarea aceia ce se urmeaza de catre insusipersoana ce a facut-o si se supune la eel mailung termen al prescriptiei de 30 de ani. Daren bun5, credinta si supusa la termenul prescriptiide 10 ani, se socot este eind vre-o proprietate d'im-preuna en impresurarea ce va fi facind la alta mo-sie invecinata en dinsa, se va stapini de a 3-apersoana la care va fi treeut prin mostenire,cumparatoare, dar, zestre, san cii oriee alt

Partea II. Art. 1. Impresuratorul en reacredinta se indatoreaza a intoaree adevaratuluistapin atit lucrul cit i rodurile lui, din vre-mea eind ran l'a luat in a sa stapThire.

Art. 2. Impresurätorul cu buna credintase indatoreaza a intoaree adevaratului stapinatit lncrul eit -si rodurile lui, din vremea ce i

s'a cerut prin judecata, ea until ce n'a avutcimostinta ea stiipineste ran, i stapinul l'a in-gaduit a stapini.

Art. 3. Se da un soroe de un an de la in-tintarea' i publicarea acastei legiuiri, pentru

Dein. D. St ouneseu.Leginin a Caragea.

titlu.

16

242

toV acei la citi va fi trecut sorocul preseriNeide pe art. al 3-lea de mai sus de la partea I,ea cunoscindu-se impresurate, si poata a'§i pornijudecata intr'acest soroc. Iar dupa., acest soroctoate pricinile pentru impresurare de pamintse vor judeca firi osebire de pe ob§te§tele teme-iuri legiuite printeaceasta pravila.

_

TABLA PE MATERIIPAG.

Prefata 5Cileva acte pr ivitoare la intocmi re« legiui-

rei Caragea 7I. Pitacul prin care s'a infiintat o comisie, ca

sa intocmeasca un proect de codice . 9II. Actul de convocare al unei adunari obstesti

ca sa cerceteze lucrarea comisiei 10III. Pitacul prin care se da porunca ca sa, se sfir-

seasca desbaterea proectului . 13

IV. Anaforaua obsteasca a parintilor arhierei sia boerilor adresata de Caragea pentru prirni-rea si votarea condicii , 14

V. Pitacul prin care se ordona ca anaforaua co-misiei din 9 Iunie 1818, O. se tipareasca inpravila intocmita . 16

VI. Protocolul marelui logolat C. Balaceanu 17

VII. Pitacul dat de Caragea prin care promulgacodul 18

VIII. Titlul codicelui tiparit pentru prima oara 21IX. Porunca domneasca tiparita la inceputul pri-

mei editii din 1818 24

X. Adeverirea pusa pe exemplarul care de ladivanul veltiilor boeri a trecut la desfintataInalta Curte si care se atia azi la Curteade Casatie . 25

. . . .

.

.

. .

. .

. . . .

. .

. .

244

PAG.

Textul legiuirei C«ragea, dupa editia din a-nul 1818 . 27

Partea intiia: Pentru obraze 99Cap. I. Pentru barbati si femeiCap. II. Pentru tii adevarati, din curvie, buni

vitregi . . 30Cap. III. Pentru virstnici i nevirstniciCap. IV. ream cei Ora minte 32Cap. V. Pentru risipitori .

Cap. VI. Pentru slobozi . 33Cap. VII. Pentru Robi si TiganiCap. VIII. Pentru cei sloboziti 35

Partea doua: Pentru lueruri 37Cap. I. Pentru stapinirea lucrurilorCap. II. Pentru robirea lucrurilor . 39Cap. III. Pentru vecinatatea Incrurilor 40Partea treia: Cap. I. Deobste pentru tocmeli 49Cap. II. Pentru vinzari 51Cap. 1II. Pentru schimb 67Cap. IV. Pentru inchiriere san schinrb 08Cap. V. Pentrn sildire san cladire . 71Cap. VI. Pentru clacil 74Cap. VII. Pentru tocmeli de slujbeCap. VIII. Pentru imprumutare si datorie. 80Cap. IX. Pentru polite . 85Cap. X. Pentru hlobinzi 80Cap. Xl. Pentru zillogire 89Cap. XII. Pentru cheza.lie 93Cap. XIII. Pentru obitire sau deavalma 95Cap. IV. Pentru tovarasie . 97Cap. XV. Pentru logodna . 103Cap. XVI. Pentru nunta. zestre si exoprica 104Zestre . 107Pentru exoprica 117

.

.

.

78

.

si

.

.

..

. .

:

243

PAG.

tap. XVII. Pentru invoia1. 119Cap. XVIII. Pentru eretocrisie 120Cap. XIX. Pentru vechilet . 125Cap. XX. Pentru vechilet de judecath 129Cap. XXI. Pentru epithpie 130Cap. XXII. Pentru cele puse in pAstrare sail de-

poziton . 138Cap. XXIII. Pentru sequestru 143Partea patra : Cap. I. Pentru -daruri . 144.Cap. II. Pentru darurile dinaintea nuntei 145Cap. III. Despre mostenire sau clironomie 148Mostenire f1r. diatl . 150Rudele de jos . 152Rudele .de sus . 155Rudele deafilturi 157

Mostenire cu diath . 161

Cap. IV. Pentru legat 169Gap. V. Pentru iothesie sau facerea de iii de

suflet 173Partea cinCea :* Pentru vivi 175Cap. 1. Pentru omor .

Cap. II. Pentru tilhari 176Cap. III. Pentru furt 177Cap. IV. Pentru mofluzi mincinosi 178Cap. V. Pentru plastografl . 179

180Cap. VI. Pentru martori minchiosi .Cap. VII. Pentru prepuitori si piritoriCap. Pentru tiletori de bani . 181

Cap. IX. Pentru necinstiti .

Cap. X. Pentru preacurvie . 182Adaos. Pentru striciciuni . 183Partea *easa : Pentru ale judecAtilor 185Cap. I. Pentru prigoniriCap. II. Pentru dovezi 197

.

.

.

.

. .

. . . .

.

. .

.

. .

.

.

.

.

. .

CArtile .

MartoriiJuramintul .

Carte Cle blestemCazna

7

246

PAG.

199206208211

. .

Cap. lii. Pentru jvdecAtor, jndecat i hotiirire 212Cap. IV. Pentru apelatie 117fi nexe. 221Tabla tie materii 243

. .

.

stranepot, stra.-nepoata de

unchi

stranepot, stra-nepoatit de frate

2-lea static-ot. stranepoata

de irate

fit, nice de al 2-aunchi mare

al 4-lea stramosstrifikoase

al 3-lea 'Alamosstramoase

al 3-lea unchi al 2-lea stramos a 3-a matusemare stramo4e mare

al 2-lea unchi stramos strd- a 2-t matusemare mow mare

unehi mare uio. moase maw mare

C A

fii flied, de unchi uuchi despre tata, mamamare tate sau mama

nfpot, nepoata flu, flied de fratede unchi mare unchi

Depot, nepoata fin, Sidi dede unchi frate

nepot, nepoatade trate

Z,

F .

thee, de a 2-amaw mare

matuse despre fii, dice de mA-tata san mama tuse mare

D . ForA

.afiu, tile& de nepot, nepoata

matufe de mAtuse mare

(Vezi pagina lon.

fin, fiica Su, thee. de strdnepot, std.-sorb: nepoatá de

matuse

Depot, nepoata nepot, nepoati strinepot, stra-de sorit nepoata de

matuse

stratiepot, stri-nepoati

al 2-lea strane-.pot, stranepoata

al 3-lea strane-p ot, stran.poata

F

al 4-lea straue-pot, strauepoaia

stranepot, strA-nepoatf. de sori

al 2-lea strane-pot, stranepoata

de sora

ni,

E C E

0