10C'

ACADEMIA ROMANA

N ). I.06110

DIN RELATIILE FRANCO-ROMANEUN SCRIITOR FRANCEZ DESPRE ROMANI

UN SCRIITOR ROMAN IN FRANIA:

ELIAS REGNAULT si GRIGORE GANESCU

DE

N. IORGA

EXTRAS DIN:ANALELE ACADEMIEI ROMAINE

Seria II. Tom. XXXIX.MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Co., aCARTEA ROMANEASCA

SI PAVEL SURU1920.

l'rettit. 2

: -AN,ALELE NXXES'.ME31. SECT. 1.5TORICE.

=

/ . 1

-

.MEMI3RU AL ACADEMIEI 1:111q1ALI;E:

'

Pe212=4"M. ,

I ei

,

_

A.

Annie le Soeietatii A eademlee Humane. Sepia I :Tom. IXI. Sesiunile anilor 1807-1878.

Analele Aeadenilei Romilne. Seria II:Tom. IX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.Indiee alfabetle al volumelor din Anale pentru 1878-1888 . . . . ., . . . . 2Tom. ..Yr-xx..- Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898ToM. XXIXXX.Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898-1908.lattice analytic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 . . . . 2.Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908-9 5.

, XXXLMemoriile Sectiunii Istorice 10., XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.. XXXII. Memoriile Sectiunii Istorice 14.. XXXIIIDesbaterile Academiei in 1910-1911 4.. XXXL/LMemoriile Sectiunii Istorice 19.. XXXIV.Desbaterile Academiei in 1911-1912 4. XXX/ Menzoriile Sectiunii Istorice 20.. XXXVDesbaterile Academiei in 1912-1913 - 5.. XXX rilentoriile Segiunii Istorice 8

Plangerea lui Joan Sandu Sturza Vodzi impotriva suditilor strainiin Moldova, de N. lorga ,20

Din tinuturile pierdute. Boieri $i rilzesi in Bucovina si Base-rabia in cele dintai decenii -dupd anexare, de N. Iorga . . . . 1.

Cateva stiri non& privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . ,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.

lorgaDula plangeri ale episcopului de Minnie Galaction, de N. Iorga ,20Versuri noel ale lui Ienachita Vacarescu, de N. lorga ,20Barbu Stirbei ca educator, de N. lorga ,20Insemnkatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunärei,

1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. I, II, III. 1856 la 1912 . . 1,80Pa trahirul lui Alexandru cel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-

man, de N. Iorga ,30Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga ,30Monete inedite din ora$ele noastre pontice, de M. C. Sutzu . . ,50Conditiunile de politica generala in earl s'au intemeiat bisericile

romanesti in veacurile XIVXV, de N. lorga . ,30Dona traditii istorice in Balcani : a Italiei $i 'a Romanilor, de

N. Iorga . ,20Batfiliile dela Gwozdziec si Obeityn (1531), de I. Ursu ,50Descoperiri noel in Scythia minor, de V. PdrvanIdeile de legi $i de prevedere de A. D. Xenopol

L. R.

9.

,20Principele ardelean Acatiu Barcsai si Mitropolitul Sava Brancovici,

de Dr. loan Lupas 30.. XXX11, Desbaterile Academiei in .

XXXVIMemoriile Sectiunii Istorice. 20Armenii i Romanii :' paralela istoried, de N. lorga 10Stiri nouS din Dacia Malvensis de Vasile Pdrvan . . . . . .

Privilegiul lui Mohamed al pentru Pera (1-iu lunie 1453),de N. Iorga

Castr,u1 dela Poiana i drumul roman prin Moldova de jos, deVasile Pdrvan 1.

Ostasi dela Prut cu un non act dela Alexandra cel Bun. Rdzesiroma$cani, de N. Iorga ,49

Ceva despre Episcopul maramurdsan Iosif Stoica.Cateva frag-mente de vechi Cazanii romfinesti, de N. lorga ,50

Istoria Evreilor in terile noastre, de N. IorgaVasile Lupu ca urmkor al Imparatilor de rasärit in tutelarea pa-

triarhiei de Constantinopole $i a Bisericii ortodoxe, de N. Iorga. ,10Clopotul &unit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii

satului Topola (1811), de N. Iorga ,20Cetatea tilmetum, II 1. Descoperirile campaniei a doua- $i a treia de

sapiituri din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrran 3.Cetatea ITlmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

silpilturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan . . . . . . 9--Dela Cetatea Tropaeum-Adamclisi: Basilica-cisternã. Studiu arheo-

logic, de G. Murnu 1.

C.

;

;....,

.

,5Q

.

2.

-

r,

f

I.

SI

-

-

II-lea,50-

. . . . . . . ,40

"-

'

4

.

=).

.

.. 1

. . . ........ . .

. ......... . .

. .

. . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . . . . ...... . . .

. . . . .

. . . . . . ............ .. . . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . ..... . . . ...... .

. ..... . ...... . . . . .

.

. . . . . .

. . . . .

DIN RELAIIILE FRANCO-ROMANE.

UN SCRIITOR FRANCEZ DESPRE ROMANI l UN SCRIITOR ROMAN IN FRANTA

ELIAS REGNAULt i GRIGORE GANESCUDE

N. IORGA.Membru al Academiei Romfine.

eciiilta din 4117 Noemvrie 1910.

In momentele cand numele culturii se iea in desert de oameniicari distrug la noi manastiri stravechi, cuprinzand comorile uneiarte unice, i urmaresc cu bombe ucigase pe o Regina care-si plangecopilul, in momente cand aceleasi bombe cad la doi pasi de mor-mintele venerate ale Regelui Carol si Reginei Elisaveta, cred catrebue sa dam tuturora privelistea unei munci in adevar culturale,care inseamna i iubire pentru prieteniineamului nostru si lipsade ura fata de acei oameni de stiinta cari, apartinand poporuluicare incearca a distruge un Stat national si viitorul unui poporintreg, 'Imam membri de onoare ai institutiei noastre. De aceeaAcademia isi reincepe cornunicatiile ca in vremile cand primejdianu state& deasupra capetelor noastre i, ca si poporul pe care-Ireprezinta cultural, ea priveste cu incredere rezultatul final al sfor-tarilor sublime pe cari le face soldatul roman.

Elias Regnault.I.

La 1855, cand, de pe urma rasboiului Crimeei, se:astepta o nouaorganizatie,pe baze de libertate si, nationalitate, a «provinciilordunarene», a «Principatelor», o carte apart' pe care o intrebuintamsi astazi pentru a. fi lamuriti mai repede asupra imprejurarilor re-

. Armtek. A. R. T orn. XXMX, .1fentoriile Serf. Istorice.

;

4.

1

_. v

, ,i= ,,.. .,, .,.. o'

, )., , ,.... , ..

.., .:

, .

... .....--1., , \ , ' r

-It

r

-t

4.

. 7 .1_

4 3

/

i.%

f

:, .

,

-.

t .

, I, ,

,-,

, .- 1. ,

. A I, , I % \A r ' 1

\ .1

-1J

, .

..

ri lerirr.jit n .

,(

t'

.4

x

1 -s

.

IORGA 02

volutionare dela 1848, «Istoria politica si sociala a PrincipatelorDunarenen (Histoire pilitique et sociale des Principautés Dana-biennes). Indata opera a fost tradusa Si in romaneste, la Iasi, deDr. A. 'Fatu.

Despre Elias Régnault el insus care nu era nici un Michelet,nici un Quinet, prietenii ,cei mari ai Romanilor in sfanta epobaromantica nu s'a spus nimic. Totus istoricul lui Napoleon I,al guverriului provizoriu din 1848, al Angliei, al Irlandei, biografullui O'Connell, traduceitorul eel dintdiu al lui Carlyle, nu este unnecunoscut. Fiu al unui Francez si al unei Engleze, nascut sicrescut in Anglia, el se bucura de stima generala pentru rectitu-dinea unui caracter pe care vremile, dusmane regimului liberaldorit de dansul, nu-I putuse incovoia. Cand redactorul dela«Ave" nir national» muri, de o congestie cerebralà, la 1868, in varstade 67 de ani, prietenii plansera pentru omul bun sr amabil, «calm,bland, cam trist», «una din acele figuri paterne, cari indata fac sase nasca simpatia», tovarhsii de idei putura pretui pe «unul dindecanii presei democratice», pe soldatul «care toata vieata luiluptase pentru aceleasi idei, cari erau idei dee libertate», dar oricinea trebuit sa si-1 pastreze in minte, respectuos, ca pe «unul dintreacei oameni cinstiti a caror vieat5., aproape obscura; e totodata unexemplu si o rnangaiere.» (1)

Inca din 1843 el se ocupase de terile noastre. Intr'un articol din«Revue Indépendante» (25 Iunie), iscalit «Regnauld», nu pare afi cAlatorul in Orient M. Regnauld, dupa 1850 bibliotecar la Consiliulde Stat, (2) el se coup& de «Principatele Dunarene», de «Roma-nie» sau «Moldo-Valachie». Sunt aici aceleasi idei despre fataladescompunere a Imperiului Otoman, despre nevoia de a nu-1 rasainlocuit cu alta Putere, despre drepturile nationalitatilor crestinesupuse si datoria Puterilor apusene de a le da sprijinul lor man-tuitor. Asteptand uri congres la Constantinopole pentru regulareaintregii chestiuni a Orientului, el cauta deocamdata sa explice ca-derea, in 1842, a lui Alexandru Ghica, discutata, dar, dupa el,fara intelegere, si in Camera franceza.

Fara a face citatii, dar intrebuintand, ca pentru discursul batra-nului Hajdau, publicatifie, in doua limbi ale lui Asachi, scriitorulfrancez face istoria color dbua teri Inca dela inceputurile lor pre-

II) L' Illustration pe 1868, I, p. 19. Cf. aeeeas publicatie pe 1849, II, pp. 238v-9 i pe1851, II, p. 159.

(21 13...ntru Oartea lui yoyage en Orient,. v. Revue d'Orient, seria noun. 11, pp. 191-2.

lb /, I ...

, :1 ' $

10, e

%,.I

t " ' ,, - , ..-...,I .....-l iI / ^ .. ,.. > "..'

_ S ..... X.

lg. //.. . ..-- .t ' -1.-...gf,r.- -I

A

.

--- .

,

I .

I2

1

;.'1

,

I

, . _

,1- .

r .

. ,

I.,I i

i_.>,f . _

e

-

;

v

.. ,

,-- N '"

x

_,

1.

). -I

.

- ; ".-.3 3 ,

; ' ., ..: 111..... , I

3 ,,

,I ,

i. %

V

il ,

1 .

'% -

. , ; - _..

1'

,' .:N v

,

.

93 Dnst nELATULE F'fiANCO-ROMINE

romane pentru a ajunge apoi la subiectuL sau. In partea a douase cauth mai ales sh se facet dovada ca. Rusia n'a isprävit, in realitate,

li nimic pentru Principate, unde «Nlea sil, inchid& intrarea France-' zilor i Englezilors (p. 544), ba chiar cu inconstientul ajutor al

acestora. Protectia acestei Puteri, nefiind acceptata formal de pro-tejati, li pare ilegala. Uncle stiri, ca refuzul Agentiilor austriacede a primi pasapoartele românesti pentru Monarhie (p. 548, nota 1),par sa arate o prezenth, fie si trec&toare, a scriitorului la Bucu-resti sau la Iasi. El declara apoi cä primiâ scrisori din cea dintalcapitala (p. 548, nota 1).

Solutia la tare se opria el Inca de atunci (p. 551) era indepen-denta acestor teritorii de mare importanth pentru Apuseni, inlandIfi «aliati sinceri si puternici pentru a aphra ideile ,democraticecontra Monarhiilor Nordului». 0 natie latina, care si-a phstrat asade,indaratnic lege, limba, datini, autonomie, o natie a subt douaraporturi (a double titre)» el se gandeste la amestecul Angeluiceltic cu cel trac, «sorb% a natiei trances., o natie cu meriteistorite mari, o aligh Inca din 1396 -a «Frantei in Orients, oucenica devotata a nouhi Frante, nu merits oare macar atentia decare Va bucurat de curand Egiptul lui M'ehemed-All?

IL

Revenim la lucrarea din 1855. Prefata, de mare avant al cuge-(Aril, e si de o libertate a gandirii absoluta. Inlaturand calculelediplomatilor i grija lor de a ocrofj o Turcie, careia cred c& ga-rantia lor ii poate infuza samge viu, Régnault vede in räsboiul cese urmeazh, un sfarsit mai «onorabil», dar si mai a prompt», alTurciei, condamnata Inca din clipa ,cand titlul Säu de sthpanirefata de natiile crestine, puterea, a disphrut. Aceste natii, deci,trebue st reintre n dreptul lor, inlaturandu-se, cum se face, alt&forth, alta silk care incearca, in numele Crucii chiar, a i se sub-stitui. Astfel, si numai astfel, Frahta ar gasi un sprijin acolo chiarunde aduce o asa de mare jertfh.

Intro crestinii slavi, Regnaint descopere o instal& latinA, apoporulmoldo-yalah», «Intre Tisa, Nistru i Dunare», in numar, exact, de7.767.000 de oameni, pe rang& cari s'ar adaoge aproape 2.000.000de Romani imprastiati in grupuri p 50 la 60.000 in Bulgaria, inSerbia, in Podolia, in Ungaria si in Macedonia». Ei sunt, in energiapastrarii br, pentru latinitate ann noroc», une bonne fortune,

: _-,/-

,

: ,

,

,

/. N. "(

s .'-,--:

]

,r 5 .' 1. . . ,

1 ... s ... r

- . . /N . . ,\ ', . --. '-

- ..

/5 - . /. -

V.

fr5--

a e

fr

3

X _5

,

-

. ' ,i

,, t, ...1. .

. - , J '' ,-. .,..ss

i3..,

iI

. :-. ,, f

...

.

-,

I , /

-.,,

'

._

.-,,

, . ,

f .1 ,'' ,,

.

i t-_ _, , , ' . ,, -

t ., 4 ' ,, ,- - .,---. ,\. . ./...r. t -,, , ,1e ' Th, I

- ,t , ,, , N

r

5 \1

5.

, z ' z ' aia iI

...r

--- '- a ...-

' - -' ee / 5

..

1 17 4 .

tercel

Deci «momentul a venit sa se intareasca aceasta nationalitate $is'a i se asigure viitorul prin concursul hothrit al Puterilor apusenen.Altfel se vor ghsi alii, de alt interes, cari o vor face.

0 parte dintai e geograficA istorica. Régnault a cetit peCantemir, Carra, Thornton, Zallony, Desprez, Saint-Marc Girardin,Billecocq, Colson, UbiOini, Aurelia Ghica-Soubiran i Bellanger, darI mai ales pe Vaillant, de unde a luat multe lucruri ininunate : nucrede oare ca Focsanii inseamna «hotar» si GA a fost fundat, intovAra$ie, de Mateiu Basarab i Vasile Lupu? Eliad i-a furnizat datedespre institutii. Observatii juste sunt amestecate cu arnanunte co-mune : astfel constatarea ca raspandirea limbii franceze sa facutprin mijlocul ofiterilor rusi, ca Bucure$tii sunt qo adunatura de sate,fiecare cu biserica lui» (p. 10). SA semnalam amintirea duph coizvor? a petitiei indreptate &titre Bonaparte ca prim-consul 'deBanul Ghica, de Brancoveanu, de Scarlat Campineanu, de Moldo-venii Catargiu, Sturdza si Beldiman, cerandu7i -ajutorul Pranciei $i«autorizatia pentru cele Snub provincii de a se constitui ca Re-publicen (p. 102). Cand e vorba de Mihaiu «Sutu, Domnul dela 1821al Moldovei, autorul adaoge (p. 117, nota 1) GA tot el era In 1854«$eful eteristilor din Atena», agitand pentru realizarea noului Im-periu bizantin.

Pentru vremea, mai north, a Regulamentului Organic, se -pareBillecocq, fost'consul la Bucuresti, autor scrierii: La principauldde Valachie sous le Hospodar Bibesco (1847), ii comunicase no-tele sale. Cartea ajunge deci un izvor de mama Intaia. POvestireae amanuntita, dramatica, plina de epizoade. Avem astfel expunereaIntrevederii consulului cu cneazul Milos coloarea antiruseasd,lash din operele lui Eliad $i din cartea lui Ion Ghica (G. Chainoi)despre «ultima ocupapen. Se vede eh s'a ajuns la ,partea vie, si

I pentru autor, specialist iri istoria agitatiilor, Conjuratiilor i revolu-\ tiilor, i pentru aceia cari-I rugasera sa scrie cartea, refugiatii dinParis ai revolutiei dela 1848.

Cit e vorba de apararea lui Billecocq, care publicase, de altmin-terea, insu$ brosura arionim'a: La Valachie sous le Hospodar Bi--besco, se vede din fiecare pagina, plinh de anecdote piphrate desprepersoane Inca in vieata si de revelatii inedite, publice i casnice.AflAm astfel cA, in monantul child intrigi femeesti lucrau pentruca GuizOt sä inlature pe suparAtorul consul, a fog vorba de nu-mirea In locul lui a lui Ferdinand de Lesseps, el Insus mareleinginer al canalului de Suez i alui Adolphe Barrot, Se cla, de

of

/

4

,

-

-,.

_

/7-:-

/

I

,

.

._ _ .

al

, _

,

,

1' r

,rt

r

()I

si.

,

Y.

95 ID/N RELATItLE FRANCO-ROMANE 5

altfel, i cornunicarea oficial5, a inlocuirii (pp. 250-1). Cu indig-nare Régnault denuntà ilAbiciunea Ministerului francez, influentatde legAturile princesei ruse de Lieven cu Guizot : se urmeazti, decicu apArarea caüzei lui Billecocq. Nu se uitA nici cuvintele spusede Guizot la plecarea noului consul; de Nyon: cA a cedat stAruin-telor Ducelui de Broglie, prietenul lui 'Bibescu (p. 52), precurnnici mustrarile ce asteptau pe acesta la Paris, pentrucA, rupand laurmA cu «Hospodarul», urmase «linia dreapt5,»: Se aratit apoi cuce rnaguliri a primit Domnul pe noul consul, facand a i se gallcasa igrádina.

Compiland, Régnault analizeazà, apoi, pentru a face s se inte-leag5, rostul miscArii dela. 1848 in Principate, starea deosebitelorcategorii sociale, mai ales, firesto, dup5, Eliad, sau si dup5, «Ques-tion economique» a lui BAlcescu. (1) 0 grAmad5, de anecdote, maimult sau mai putin autentice ca aceea a pieptenului de bagaal sotiei generalului Sébastiani, care ar fi pFostit pe boieroaicele dinI3ucuresti, infloresc Vioaia povestire. Intro allele se pretinde c5Bouquet n'a putut desemna tarani, deck dach-1 pAziau jandarmiisi GA un Tigan era sft omoare pe cunoscutul desemnator, fiindcasAvarsise cine stie ce necunoscut pAcat fatA de dânsul (pp. 280 1).Pentru Tigani, Vaillant «comunich documente inedite» (p'. 346,nota 1). Tratand despre clasa mijlocie, autorul arata cari sunt,relele ce rezulta din caracterul ei strAin. «Grecii in Muntenia»,spune el, «si Evreii in Moldova nu apartin natiei. Foarte departede a forma o legatura intre popor i boierie, ei sunt o piedecala orice apropiere i despart, in edificiul social, varful de bazA. Ocu-pand locul care apartine indigenilor, ei ImpiedecA poporul de a seridica, boierimea de a se intAri si se lasA asupra amandurora ca pa-sarile de prada, ingreuind proprietatea despoin-d pe cultivator.Castigurile incite concentrate in rriAnile lor nu sunt decat izvoa-

'role altor jafuri i, in loc sa se imbogAteascA prin activitatea re-gulatà a unui comert legiuit, tara saraceste prin rnestegiugul dereputatie rea al unor agenti vicleni.

«0 buna parte din mustrAri trebue sa revie boierilor. Trandavistricati, nedestoinici supraveghia macar interesele lor, ei

arendeaza mosiile lor la areci i la Evrei. Acestia ieau adesea sub-arendatori de neamul lor, i castigurile speculatorilor i subspeculá-torilor se ridica asupra plugarului. Plaga asa-numitilor middle-men

(1) Bunt lnsä si stiri capatate direct. Un mare boier din Moldova ii spune astfel cacele doubprezece zile de limn legal caranesc Inseanin6 de fapt 365 (p. 311),

/ N -

.6

-

.A

.

.

.

_

...

i

ii

-

,

I

1

. 1

1

-

4

1

I

3 '

,

111

a-si

6 N. DOLGA 96

din Irlanda se gaseSte si in toatá intindered Principatelor. Si Incainchirierile nu se bazeagt, nici pe valoarea pknânturilor, nici peintinderea lor, ci pe nurnilrul taranilor legati de ele; cti alto cu-vinte nu arendezi parntintul, ci pe lOran. IatA ce se cheanfa-in acesteteri marea cultura: e exploatarea in mare a populatiei agricole,» (1)

Si el cere, hordrit, «excluderea Grecilor i Evreilor dela toatecAile coinerciale», fie i numai ca o «masurit trechtoare, dar ajuns5,neapárata». Cad Comertul, ca sa, se stabileascA cu folos i loiall-tate, nu Iasi", sá fie necinstit prin odioase exemple. OA,nd nu vormai fi nici Evrei, nici Greci, localnicii vor, indrazni a se face i ase zice negustori: (2) Ineheierea lui e, in scurt, aceasta: «farb,clasâ mijlocie, Moldo-Valahia va ilmânea, ce a fost pAriá aicj, otarA cu sclavi, Para putere, lark' vieata i fárà viitor.» (3)

Revolutia dela 1848 e descrisä intAiu in Ardeal, uncle «Maghiarulnu vrea s devie Austriac», dar vrea ca nationaliattile sa incetezede a fi, ce Stint, pentru a se face maghiare. Gérando, prin seri-soarea lui despre Ardeal, si Dimitrie &Nana, in «Scrisori ungro-romAne» din 1841, (3) li sunt cáfauze, iar faptele miscArii ungu-resti sunt date dupä Desprez, «Les peuples de l'Autriche et 'do laTurquie». Pentru momentele de c'apetenie din manifestatia Românilorde peste munti in 1848 i s'au tradus partile respective din «Is-toria Românilor din Dacia Superioartt» a lui Papiu Ilarian.

(1) «Les Grecs en Valaquie, les Juifs en Moldavie n'appartiennent pas a la nation. Bienloin de former un lien entre le peuple et la boyarie, ils sont obstacle a tout rapproche,ment et separent, dans l'edifice social, le sommet de la base. Occupant la place qui ap-partient aux indigenes, ils empechent le peuple de s'elever, la boyarie de se fortifieret fondent sur tous deux comme des oiseaux de proie, grevant la propriéte et dépouil-lant le cultivateur. Leurs gains illicites concentrés en leurs mains ne sont que les sourcesde nouvelles rapines, et, au lieu de s'enrichir par l'activité reguliere d'un commerce legitime, le pays s'appauvrit par l'industrie mal fames d'astucieux agents.

«tine bonne part des rcproches doit revenir aux boyars. Oisifs et dissolus, incapablesde surveiller memo leurs propres interéts, ils afferment leurs propriétes aux Grecs elaux Juifs. prennent'souvent des sous-fermiers de lenr race, et les benefices destraitants et _sous-traitants se prelevent sui: le cultivateur. La plaie des middle-men del'Irlande se retrouve dans toute l'etendue des Principautes. Et, encore, ce n'est ni surla valeur des terres, ni sur leur étendue, ni sur les frais d'exploitation que se fondentes baux: c'est sur le nombre des paysans qui y sont attaches; en d'autres termes, onn'afferme pas la terre, mais le paysan. Voici ce qu'en ces pays on appelle la grandeculture: &est l'exploitation en grand de la population agricole.D

(2) «Car le commerce, pour s'établir aVec profit et loyaute, ne veut pas etre deshonorepar d'odieux exemples. Quand ii n'y aura plus ni Juifs, ni Grecs, les indigenes oserontse faire et se dire commergantsD Pp. 349-50.

(3) «Sans classe moyenne, la Moldo-Valaquie reStera quAleye' a 61.6 jusqu'ioi : un paysesclaves, sans force, sans nioralc et sans avenir.» P. 350

,-. ..

\ /. ,..1 rc-

. ±

% :.. ,' .;i

,

.'

,

.,,..,

. _

...

,

-t: ,

'I

: '1, . , , \

,_

rj f

,..

,

t,

..

-,

,

Ceux-ciI P.(

-,k :,

, ,-'- ..,:....

-.-

. .

.... ,,\ ':v .,,: ,

, , Y,

I,

, ..4

t

'',

t ,1

,L - .......s - . . .. ,... ,z.t\

I l'' ,- .s. : ,%" f , - u

% L e , ' t .,.. r ,I,

'

r

7.4

F.

I.

-

7

-74

11111 1 I In

1

4

97 DIN RELATI1 FRANCO-ROMANE 7

Asupra lucrurilor din Moldova se trece usor; cele din Tara-Ro-maneasca sunt ,InNisate, in acelas timp, dupa Ion Ghica i dupA.Eliad; Ca intai, printre fruntasi se insearnna fratii Goleti, Tell,Magheru, asamanat cu Teseu ori cu Pirithous, apoi cu «cavaleriidin evul mediu» (pp. 391, 393). Omul «cu fata ciudata», «Tatarul»Eliad, «personaj aparte in lumea munteana», vine numai pe urma,

«istoric nepartenitorn, Regnault nu indrazneste a se rostiIntro laudatorii si criticii lui Ion Chin, in primul rand, cari, spuneel, au avut tutus wotivele lor in «defectele de caracter i ne-dibaciile personale» cari-1 deosebese. Cu dreptate recunoaste cadefect de cApetenie bólnava banueala a acestuia fat& de toti, in toateimprejurarile, aplecarea lui de 'a Injosi pe oricine pentru cuvinteegoiste. «Cu Eliad, top cei pe nu cugeta ca el, ori nu lucreaza cuel sunt invinuiti de tradare ; cand nu urmezi calea lui, corn-plicele Rusiei; pare cä nu este nimic la rnijloc Intro Eliad i Tar.» (1)«Ar fi fdst de dorit sa aibá, pe langa atatea insusiri, rezerva sibun gust.»

Portretul e foarte exact, pentru un strain mai ales, de o exac-titate cu adevarat uimitoare. Foarte bune sunt i medalioanele incari ni se arata popa apea-; Ion Ghica, Bratienii, «despre cari epermis a crede cf aveau phcatul do a fi prea de tot Parizieni(p. 403), Rosetti, asemenea cu ei.

Revolutia dela Bucuresti e prezentata foarte pe larg i cu multadevar, urmandu-se ca izvor de capetenie memoriile franceze alelui Eliad. Povestirea e ins& critic& dela un capat la altul, preocu-pat& de cauze, i db o frumoasa nepartinire. El regrett, ca nu s'a.cutezat sa se trateze «chestia vitala, singura din care putea iesiregeneratia \terii: chestia proprietatii.» (2) Balcescu i-a fost aici,cu brosura 'lui franceza, un bun, sfetnic.

Din Desprez si din lucrarea lui Felix Martin, Guerre de-Hon-grie en 1848 et 1849, Régnault va Iuà apoi ceeace priveste ur-inareaimprejuranilor din Ardeal.

In sfarsit pentru «Domniile dela Balta-Liman, el' se va adresala brosura anonima, nedreapta i violent& fat& de administratialui tirbei, «Coup d'oeil sur l'administration de la Principauté de

(1) a Avec Héliade, tous ceux qui pensent pas eomme lui ou n'agissent pas aveclui sont accuses de trahison; quand on ne suit pas sa voie, on est complice de la Russie;ii semble qu'il n'y ait pas de milieu entre Héliade et le Czar.* P. 398.

(2) «La question vitale, la seule d'on pUt sortir la régénCration du pays, la questionde la propriét6. P. 439.

'

, ".1

, -7-

, I

4- -

'

:.-'

,

,

'

. e

,

.

--

y

, -.

/

'1

4t*

/

_ r.,,..

f, ,1-.. , :-,,, I 'A. , , .

t ,. , ,... .

t . - I i/ /k, t

: ..% ' i. `,...;_.,,r

I i ., ...._ - . , \, / I

.

F `,' :..'/. '. .. t.

. , s - -.......

.., !..... ,r -\ "' .,1, A.i 1 1

.. I. \ s1 i

-I . "" If N Z., . ... ; /

, ...7. . ..

......... . .., , t1; , -,-,

.., - ,- . .'"/ .. ii [4.5,( r!Pra,

4

r

- ..,

/

0, ca

8 N. IOLGA 98

Valachie de 1840 a 1853, par un Valaque» (Paris 1854). Dupginformatii orate, pretinde in plus ea, dupa izbucnirea, in 1855, arasboiului, Bibescu, Stirbei, Mihaiu Sturza si Grigore Ghica s'ar fi unitpentru a oferi, in scris, Principatele Austriei, si ct aceasta ar fitrimis la'Bucuresti si la Iasi pe un oarecare major «Th» lorntonl,spre a recruta aderenti (pp. 512-3). $i el stie ceva despre negocierileRomini lor revolutionari cu Turcia, child spune cä in primavara anului1854 «era gala» un firman de autonomie, «autorizánd o insurec-tiune nationalä» (v. si pp. 516-7). De altminterea asupra staruintelorfacute de emigrati la $umla ca si la Vidin se vorbeste pe larg,

dupA o foarte bunä inforrnatie, pe care o putem control& astazi,mai ales prin corespondenta lui C. A.. Rosetti. «Banditismul» ar-matei de ocupatie austriaca, ce nu luptase, e exemplificat prinuciderea celor cari nu se dau in lAturi cu carul, prin .spinte-carea negustorilor cari nu dau oaspetelui o «sifoniera», pentrucanu stiu ce o _aceea, prin baterea in Arad& a lui Leonf Cerlenti,care opriso dour), odai din casa pentru familia lui (p. 152).

Incheierea e foarte interesanta : independenta c,elor dou& Prin-cipate, unite subt un singur sef ereditar, duce, print ori rege, alesin sanul unei dinastii europene i subt protectia eclectic& a Pute-rilor, nu i se pare o buna scilutde, caci aceastk protectie .nu s'arputea manifest& la momentul singur, clad ar 11 efectiva. Trebuealtceva, mai solid si mai de folos prin sine insus areunirea intr'unsingur Imperiu a tuturor Romanilor» (reunion en un seul em-pire de tom les Roumains), din toate provinciile, pe cari leenumara: zece milioane de eclat& intr'o tará ce poate hrani depatru ori atatia, «0 mare Romanie, sorb*. a Apusului i paznic&neadorrnit& a hotarelor sale» (une grande Roumanie, sceur del'Occident et gardienne vigilante de ses frontieres. Pp, 538-9.Ea SA apere, nu set fie ocrolite

Dar el stia binesi o si spunec& atata dreptate nu incape ininima diplornatilor i c mintea lor nu e in stare a gasi mijloacelepentru a o indeplini.

Dar Regnault urrneaza propaganda sa. In «Mysteres diplomatiquesaux bords du Danube» (Paris 1858), el pledeaza pentru intemeiereacat mai puternica a «unei Belgii orientale» la Dunare (p 2)Chestia a cost tratat Ia inCheierea pcii, dar atitudinea unor antl

r

,

'

. ,to

. .§i

z,

.1

F

t

- Ir /

II II. '

- ,- .,

t

4

I

P . - / ,c.. .

.7,

J

:

4

.

,

ci

-

99 DIN RELATIILE FRANCO-ROMANE 9

mite Puteri a ramas neinteleasä. Spre a o ramuri iea el din noucondeiul, cu cateva--luni de zile inaintea Unirii.'

Analizand tendintele Rusiei si ale Austriei, el socoate cä planu-rile celei dintai sunt macar prea mari pentru a putea fi despretuite,pe child ale celeilalte n'au alt motiv decal sA int6,reasca rezistentacontra liberalismului návälitor cu un alt «nou contingent de bar-bari», asemenea cu acela care, la 1848, a salvat absolutismul prinridicarea masselor credincioase, pentruca erau necivilizate. Inaceasta tendintà nirnic flu poate opri oarba rostogolire a Monarhieidunärene. Ea se va tinea de Rusia dupa fiecare loViturá a acesteiapentru a trage folosul ei.

Venind la Unire, el osebeste partea pe care o are Rusia inenUntarea i pornirea acestei idei, pe care, la 1848, si Turcia eradispusa a o primi. In interpretarea evenimentefOr dela 1848 se simteo influentà a polemicelor pornite din tabAra de partid a lui Eliad.

Dupa tratatul dela Paris, piedeca fatish a Unirii e Austria. «Cuindepenclenta, ea se temea pe viitor de actiunea Rusiei; cu suve-ranitatea, se temea de spectacolul i exemptul unui popor liber,asezat la hotarele Ardealului si ale Bucovinei, nrtscut din aceiasiparinti, vorbind aceeas limbá, trAind cu aceleasi moravuri i cuaceleasi idei ca Românii supusi Austriei si putand foarte usor sale intinda mana.» (1) Vara aici e absolut adevarat. Dar de aici inainte,Régnault mica pe urmele lui Eliad i vede in tot ce se face departidul inaintat, revolutionar, numai o intriga straina, menitaindeparta concursul, asà de folositor, al Turciei.

Lucruri noua sunt destule. Se arata, dupa un articol al lui Bloussolin «Gazeta din Augsburg» (13 Martie 1856), cum ministrul de Culte dinMoldova a propus lui Grigore Ghica sa supue Divanului un proces cucalugarii greci, asigurandu-1 caPoarta va prinde acest prilej pentru alovi in acesti agenti egreco-slavi», uneltitori de eteriirevo/utionare.Merg la Constantinopole, deci, acest ministru, un coleg al lui i untreilea boier, «de familie obscura», ca sfetnic. Apoi pretentiunileacestor delegati se intrebuinteaza de Internuntiul austriac pentrua le cere parerea in numele conferintei, care tocmai ii pea. se- .dintele in capitala Imperiului. In továrásia lui Ion Ghica, adus de

(1) Avec l'independance, elle redoutait l'action de la Russie; avec la suzerainete, elleredoutait le spectacle et Pexemple d'un peuple libre, place aux frontieres de la Transyl-vanie et de la Bucovine, né des mémés peres, parlant la meme langue, vivant des memesmess et des memes ides clue les Roumains sujets de l'Autriche et pouvant tropfacilement leur tendre la main » P. 13.

*.

41.

,'. \

1

,

'

.

,

4,

,

- . ,,.

//

0

.' ''

- `. ..

11

r

I

-

- A

.,

a

.,

il

.

o,/.

,

I,,/

, t..

'' ....,... ,, 4 0i /. -4. .r. f,

-T 7

[....'

IIrf'

A

.

IORGA- 100

ambasadorul englez Ghica e pentru RégnaUlt o speta de pseudo-patriot, care-si dada& .aere de persecutat pentru a face sa se mead&devotamentul sau fat& de tara,» (p. 19) ei redacteaza «un me-moriu asupra organizatiei viitoare a Moldo-Valabiei»..; Inauntru s'arft cuprins declaratii contra Unirii, pareri de rau pentru distrugereacetatilor.tureesti de pe malul stang si cererea ea Sultanul sa nu-meascit doi Domni osebiti. i acel boier de treapta a doua ar Iialergat acasa pentru a denunta ce pregateste contra Romanilor....Turcia, adaogand ca are concursul a «doi oameni eminenti printreernigratii dela 1848» (probabil Eliad si Tell).

Autorul arata apoi ce repede s'a trecut asupra Unirii in con-ferintele dela Paris, gräbite de linanciari . nerabdatori de a-si rein-cepa afacerile. Instantele fixate acolo nu au facut decal sa zabo-veasca i sh primejdueasca si mai mult un rezultat care, dupa autor,s'ar fi putut capate, printr'o hotarire franca.

Acum rolul eel mare, fata de Divanurile adhoc, e rezervat'deRegnault acelui O'Connell dunärean, care e Eliad, omul «legalitatii»,si al cumpatarii. Extrase din foaia lui, . Conservatorul, stint repro-duse in lucrare. In schimb, «ultra-liberalii», cerand prea mult, inDivanuri pe cari le prefac in Adunari constituante, ar fi stricatcauzei. Si, cd acest prilej, scriitorul uita proprige sale convingeri,spuind ch acel crez revolutionar pe care unionistii- moldoveni, «bOierinovici», 'l-ar fi luat din Franta dela 1789, nu fusese «in de ajunselaborate, nici In patria sa (p. 45).

Concluzia e: Unirea, dar subt suzeranitatea turceasca curantia colectiva a Puterilor. Totul pe baza acelor .«vechi tratatedintre Principate i Poarta, la ,cari se adaoge acuma acel care aincheiat rasboiul Crimeei: Turcia are tot intnesul de a se opri laaceasta solutie.»

Scazuse mult doritorul de «Imperiu romanesc» dela 1855 pan&la 1858, prin singura apropiere de «conservatismuls lui Eliad.

De alminterea, e ultima oara cand se ocupa de noi; de 'aiciinainte atentia prietenului nationalitatilor apasate se va inclreptaasupra Poloniei. (1)

(T) V. La Pologue deva at le Parlent.,3nt anglais. Paris, 1862; L'Udgssie polonaise, pre-cdde'e d'une lettre a M. Proadhon.. l'aris 1862; Moaravielf et les archives du tzarieme.Paris 1863.

'

r '. r

f .

, :-10

-- t

,k t\

X.,\

I

,

/.

_-._ _ \

...

` ..,--

.,,4

: - - :;.

. .4A A

'---

. 0 r., si gqi- ,

- ,. ,". ,.1'.

-4 - , . .,.

.-, 4

.

I

,--4

'-.

. .-Is. i,

-,..

.,- --

--,

i't. S ; _I

-,-.._ 1 .

.4), .. r-,..,

. '..44...v .., '

...4 '4...--.... , r

-, . , . -.-, -

i0:. ' -,. , 15 k / V '1 / .5 1 1 / / t

I /.1A % tt , =._t ... I .. 1,

1 s ...

t

,

:.[ k e 5 '

i.5

. t ,...'

-tx..-

t. t, 1, ...

1.t.

... ..

s it 5 I

1 -:-.1 7,.' s

.1 ... s I, ,r . , 5- ', --, i-:

sr

ar

s

101 DIN RELATIIIE FRANCO-ROMANE

Grigore Gdnescu

11

Laugh acest Francez pe care sincera lui iubire de libertate sinu curiozitatea de a cunoaste teri, popoare i civilizatif noua.-1-aMout sa, se ocdpe de noi, cum s'a ocupat si de Anglia,"de Irlanda,

la sfArit, de Polonia, sh asezArn pe unul- dintreai nostrVarepornind dela modesta noastra, Invatatura, dela strigAtoarele noastrenevoi, s'a ridicat la cercetarea problemelor generale de istorie, devieatA, socialk de culturk pentru ca, apoi, cucerit cu totul .de me-diul parizian in care Meuse cercetarile sale, aplice spiritulcritic asupra vietii acelui popor care rezum4 atunci mai mult dinrostul omenirii intregi i, cu o siurantA, absolutA In credintele sale,cu o viteazA indraanealk capabila de a slida si de a loVi fAtis totul,sá IntreprindA in tot restul zilelor sale o campanie de presk carea dat semnalul unei nouA vieti morale in Franta si a ajutat-o esen-tial sh cAstige teren i s irueascA.

E vorba de acel uitat gazetar i politic, care a fost Gri-gore Barbu \GAnescu.

D-1 Iuliu Tuducescu imi comunica, o schitA genealogick din carese vede ea Grigore, nAscut spun dictionarele de biografie in 1833,esi,e odrasla lui Barbu GAneScu Slugerul, Gorjean. Un altul, Ionitkdin gefieratia ce a precedat pe a lui Barbu, e insemnat ca findeumnatul Stolnicului Dimitrie Bibescu, care, e tie, nu e dealtatAl Domnilor Gheorghe Bibescu si Barbu

La scoalele reformate de acesta si-a Mout studiile tanArul.Grigore.Cea dintAi manifestatie publicA a sa child era, probabil, Incanumai un scolare traducerea vestitei povestiri a lui ChateaUbriand,Le dernier des Abencerraues. «Menturile celui din urma, Abehse-ragiu», traduse de Grigore 13. Ganescu, apArurA la Bucuresti in 1852,cu o dedicatie dare «onorabilul damn Radu de Roset, Ma-rele Serdar

cavalern, al cArui «recunoscator serv» se recunuaste traducAtorul.Alegerea operei tragice a marelui romantic nu e indiferenta.

Intr'o lucrare urmAtoare, (1) GAneset va arata in raspandirea ro-maneor, a chror traducere se face& cu duiumul, subt patronajuleditorului loanid, una din cauzele decAxlerii moravurilor in tara sa.Inspiratia istoricA a lticrArii se potrivik de altiel, cu acea aplecare

t1 ) Va tackle depnis 1880 jusqu'U cc jou.: sun accnir. Bruxe11osi-1-855. p. 92.

-I - ,

, ...._ w

... .

.1 r ;. ....' . '. ......' 3 \ 3" '".., I. '' % ''' \

--,A ' 0..fig t i .k.

. It' . . A . ' -4- ' .4%.

. . ,(- /

1.

.....Z...._:...; i ..

f, ),...... j . ';'. g

..-- - '', , e

I-...

... i r .. t, .

. _

1. i. « P

, - t I \ I '1..,. ..- .-X Ar , ''

...-.' I , . % \ ./ .,./,..^...,

.

si,,

sh-si-

. -

,;

literar.

r.

,

.

tirbei. .

.

. .

si

- .1

i*- ", . .. .

k La \ \ .. Y .. ..

. ;..,% ''tt.. -:..; .,., .... ) ... 1 \?'. ..'L d :

V', 555 I

- --

.0 1

^3 I. - 4'

X

4-I

3 " X;^

.1 . :S.

'

' 11

/t; ;_.

A

t

12 N. I ORGA 102

de spirit care-1 flan sa se .,initieze repede in cunostinta evenimen-telor mari si caracteristice din desvoltarea omenirii.

El insus ne ya spune ca a petrecut catva timp in biurourile Mi-nisterului. de Culte. (1) Pe la 1853, trebui sa mearga la Berlin,unde convorbiri cu persoane apartinand lumii diplomatice, dupamarturisirea sa, care tau e lipsita de oarecare mandrie tinereasch.

La intors da, cu fratele sau Barbu si cu un Vasile Petroni, douafaScicole dintr'o IStorie generala, de care ne vorn ocupa cu alt prilej.(2)Indata dupa aceasta, In vremea cand ostile biruitoare ale Puterilorapusene pregatiau o alta formatiune a Orientului, Ganescu era laParis, si de aici public& el, la o firma din Bruxelles, unde apareaucartile de politica in plina libertate, o scriere franceza destul deintinsa asupra Terii-Romanesti dela 1830 pana astazi, v iitorul sau».(3)

Este o parte descriptiva, bunk mai ales pentru un autor az& deOmar. Cateva note de istorie mai veche, dar, poirivit cu titlul,ceeace se schiteaza e epoca Regulamentului Organic. Nu lipsesc sta-tistici (p. 129 si urm.) asupra deosebitelor productii si schimbuti.Dar ce e mai interesant sunt notele, foarte bogate si de o preci-ziune remarcabila, .asupra activitatii literare desfasurate in Princi-patul muntean dela 1830 inainte: e vorba de Vacaresti, de Mu-muleanu, de Carlova, de Eliad, patriarhul poeziei românesti», deAléxandrescu i de Boliac, de Rosetti, de Bolintineanw si de...Aricescu, de Balcescu, in care recunoaste, cu emotie, pe creatorulprozei rornanesti, de profesorii i oamenii, de stiinta Eufrosin Poteca,Moroiu, erigidul istoric», Florian Aaron, de Simion Marcovici, deLaurian,si Maxim, de Poienaru i Aristia, de Alexe Marin si Baras, (4)de loan Maiorescu, iar foai.te pe larg de Francezul Vaillant, ale eh-rui merite le inseamnä cu pietate, desi declara ca varsta 1-a im-piedicat de a-1 cunoaste personal. (5) A cetit i cronicele din Ma-gazinul istoric, i din Istoria General& citeaza un pasaj plin deglorificarea trecutului si de sperantele unui viitor asemenea. (6)

(1) Ibid., p. 53, nota 1; p. 234, nota 1.(2) Vezi Revista retailed pe 1920 .

(3) Titlul francez in note.(4) P. 1C8 si urm.(5) P. 103 si urm. V. p. 107, nota: «Trop bonne pour avoir connu personnellement

M. Valliant.,(6) P. 154: «0 temps passes de ma patrie, o temps de gloire et de patriotisme ! Puisse-je

trouver dans l'avenir une esperance (Tale aux chefs souvenirs que vous rappelez a nosgenerations (l'auteur, Introduction de l'Histoire generale ecrite en langue valaque),D

r

1. '.

r

,

I. '" ,

,." #

.

"7" , 7

.

.

.;

.

_

. iI -

',,

ri

,

,

t -v' -' 01'S

, .-

7

.

\r

5:/ '

k

,

I

,

- A

\.

103 DIN RELAVIILE FRANCO-ROMANt 13

Tanarul e inchlzit de cele mai frumoase sentimente patriotice.El constata, miscat, ca la fiecare pas din istoria terii sale sunt ne-norociri, e sange, sunt plansete, uri, invidii, dar, ca i Balcescu,pe care-I admira asir de mult, e incredintat eh poporul romhnescare o misiune divina care-I va irnpiedich de a peri, i aceasta mi-siune e acum culturala : «Nimeni nu poate atinge existenta acestuineam fara a savhrsi un atentat, fara, a se face vinovat de crirnaunei lase civilizatii.» (1) Dear Chiselev insus a spus Ca «de multelucruri frumoasé e in stare aceasta nape.» (2)

Preocupatiuni morale, cari s'ar puteh astepta mai pupil, pe aceastavreme de usuratate, la unul care va -fi avut doar vreo douazecide ani, se amesteca adesea. «Regula nousa», adica noul regim, pecare o primeste toga lumea, jertfind bucuros o parte poate preamare din traditie, Ii vadeste lipsurile ei, cari sunt: «libertinajulputinul respect pentru onoarea familiei,» si el crede ca a gasit simotivele: instructia superficial& a boierimii, pe care o imita si restulpopulatiei orasenesti, luxul exorbitant, si sarguincioasa cetire a ro-manelor usoare; se neglijeaza cresterea femeii (3) si se reduce preamult civilizatia serioasa a Apusului la «maniere» (belles manieres).

Cartea ii vadeste insa adevaratul scop, care nu e nici expu-nerea si nici morala. Se prevedea sfArsitul marelui rasboiu, si elera sa hotarasca i asupra soartei terilor dela Dunare. TanarulRoman nu Vrea srt faca, romantism; el cauta SA. dovedeasca nece-sitatea pentru civilizatia europeana i interesele et/ a existenteinoastre politice. Un inflorilor comert poate rasplati pe negustoriidin Apus.

Dar, daca atata -nu ajunge acest comert se poate face, ori-care ar fi forma politica, autorul atrage atentia prietenilor Tur-ciei ca aceasta tara nu se poate regenera prin ea Irish's, ca po-poare va zice el aiurea, ca Bulgarii, I3osniecii i Albaneziisunt prea inapoiate, prea putin definite i prea defectuoase incredinta pentru a indeplini aceasta opera de refacere a Imperiului. (4)Din potriva, Rornhnii, cari au interes sh mearga alaturi cu Putereasuzerana, sunt mai inaintati in cultura nu numai deck supusiiSultanului, dar i heat veCinii lor din Rusia. A recunoaste si a

(1) Pp. 8, ir.(2) Elle est apte àbien de belles choses cette nation.D P. 19.(3) Le peu de soins donne genéralement a la culture du cceur de la jennesse. P. 93..(4) V. Diplomatic et nationaliM, p.

,

1.1

N

, ,

-

si

, le 1..

, .

/

.'

,

.

'

_

-N.,..

66. ,,

:

rt.

_

- 4

-A'''. .;trii'

,

1

(15

g

f-,

,\

5 ,

,

.1

-I

i4 2. Midi, iO4

intari deci aceste «Principautes Roumaines» inseamna a da Tur-ciei inses, pe singura, cale posibila, puteri noua. (1)

Ce forma trebue ã li se dea Ins& ? Aici apare tendinta. Iitrebue, pe langa Unire i recunoasterea vechilor tratate, pe langaprotectiunea colectiva a Puterilor, pe langá legi noua, mai potrivite,

iar, in amaminte, reforma agrara, desflintarea sclaviei, secula-rizarea averilor manastiresti un Guvern constitutional, reprezen-tativ, avand in frunte o dinastie indigend. (2)

Orice strain ar cherna, in minte, spune el, pe Fanariotii asa,de uriti. Vechiul. OeXatc., frisa.ze al Grecilor li se va pare& chreapare In vreun germanic «Was willst du, Walache?». Dac5.Domnii de tara, dolAnditi prin neuitata miscare a lui Tudor, n'auavut o "stapAnire 1initit, aceasta se datoreste numai intrigilorstraine, cari, acuma, ar fi sa inceteze. S'ar gasi, apoi, oameni carisa stea in cale oricarei tentative de a le refine,.

Expunerea istorica are scopul sa arate eine ar putea, ocupà cudemnitate acest loc de stapanitor rornan. Subt Regulamentul Or-ganic, care i se pare o opera legislativa foarte remarcabila pe.vremea ei, o Domnie vrednica de laude, pentruca avea singuragrija a ebinelui patriei»,.a fost a lui Alexandru Ghica, dar ea acazut prin abuzuri i uneltiri (si aici se vorbeste cu simpatie deBillecocq). (3) Sperantele trezite de Bibescu ar fi fost repede inse-late din cauza caracterului acestui print, care a lovit in drepturiletaranilor si in limba nationala ca baza a invatilmantului. Revolutianu pasioneaza pe scriitor: neavand in fruntea ei un om de auto-ritate, nesatisfacand un interes general, nestapanind de fapt nici osingura clase., ea s'a stins in «indiferenta publican, desi printretineri erau oameni curati i fara interese personale (rolul lui Eliade trecut du vederea; brosura lui Ion Ghica se citeaza).

A tunci vine administratia, excelenta, a Caimacamului ConstantinCantacuzino, «print» dupa laudatorul lui, care e i singurul. Sepune In relief- afabilitatea si intelepciunea lui, grija de Finantede Culte cu semnalarea ajutatorilor, un Belu, un Costescu,de cage de comunicatie, de .tarani. Domnia lui Stirbei servestenumai pentru a fi.xa, contrastul. (4)

1) P. 60 i urm. GlInescu pare a cita si alta lucrare 'a lui, (iMernoires stir les condi-tions d'existenoe des Principautes Danubiennesp (p. 266, nota 1).

(2) Pp. 176-7.(4) P. 28.(4) P. 44 qi urm,

t

-/

I

; '3..7 I -

-

I _

f, f. '.. 't, -,

.

,.

.

_41

e,

.

.

f'1"

-

.

.o

,

...k., , .5-, _,,,'

.,.

4 _,1

. ..- ,-.-

N. ..,,. t -

,

A

e

...I i, , ....

-V ; `. ,

11: t .

- I , :.,. ,......,

1 / f I ,.,. i ,,, I

, -- 4 t , -. . . 4._ ,. ,,, .., SS ,.

. . , - t - .' t'IV

. .....

.....I.

C.

t Ai/ ,I

t . - .-.-.0 -.., ,

,

1;'' % t L .- ' 1,

L SI,. - t .!...4. -

t"....r. ,* .'

tA 1 .'. ., .4..;:, '- \5. . 4 tt

... / -1. : .t. 4 ', Z t .. ' /

II - : 1, ,I ) 11 r, A I I 4 .

4

vi

)

1 0 DIN REI ATI1LE ITAN:COROM.ANE

Iat deci in ce parte trebue sh se uite Puterile, daca nu vorsrt atingA in «Domnia indigenA» «una din cele mai scumpe prero-gative ale natiei» (1). Ar' putea fi vorba de bAtranul AlexandruGhica, de Logofatul Alexandru Grigore Ghica, (2) dar dinastia este,de fapt, aiurea: intr'o familie care, la epoci deosebite, a pAstrat nu-mole ei pe cele mai frumoase pagine ale analelor muntene si careastazi, prin inalta-i pozitie socialk prin aVerea-i considerabilri,prin serviciile aduse Statului, prin purtarea-i totdeauna plina demoderatie, si-a castigat iubirea i stima tuturora. E familia printuluiConstantin Cantacuzino». (3) Nu e vorba insA de bAtran, ci de fiulsAu loan, crescut in Franta, care, director la Justitie, ministru laacest departament subt ocupatia otomana, a ajuns, la 29 de.ani,sh poata fi calificat de insus consulul rusesc Halcinschi drept«omul cel mai eminent» din tarA.

Planul «cantacuzinesc» al lui GAnescu ramase la un loc cu alteplanuri, cari erau mult mai sericrase. De altminterea nici scriitoruldin 1855 n'avea de gand sa starue asupra lui. El nu mai trateazamacar chestia romaneasca, a cArei discutie era sA mai dureze patruani de zile. Gandul lui era acum la intreaga problemA a nationa-litatilor, din care chestiunea romAneasca forma numai un capitol.

Era indemnat sa-si incerce logica si verva in acest domeniuprintr'o indoitA opozitie Malta acestui principiu de nationalitate incare credea. Intaiu printr'o forma degeneratA a nationalismului,care e egoismul national excluziv, gata, in graba de a-si atingetinta, 'cu sau fArA sofisme, sà denege in acelas moment acelasdrept altor natiuni. Asa faceau Polonii, pe cari chestia pe care onumiau «basarabeana» ii incurca in socotelile lor de oportu-nisin i cari, ca Reczynski, oferiau bucuros, ca din avere straina,Principatele Austriei, in schimb i pentru Italia. Si, in al doilea

(1) a f',e gouvernement indigene est devenu pour les Valaques une des plus chereSprerogatives gulls se soient reservees.a P. 213.

(2) P. 225.(3) aline famille qui, a des époques diverses, a conserve son nom sur les plus belles

pages des annales valaques et qui aujourd'hui, par sa haute position sociale, par safortune considerable, par ses services rendus a l'Etat, par sa conduite toujours pleinede moderation, s'est acquis l'amour et l'estime de tous. (Test la famille du prince Con-stantin Cantaouz6ne.» P. 231.

-

_

16 I

1

-v"..'

C

v ^

-" is

,

7'; 4-

t

-

. ,

sz,

;.

)II

/ / v

,.._. .

- .

'...

.--v

':I

.,..-- ..,

.

_ - I.i-

, ,,

/

V , 1 1 Jr,,C -,

-<.-,- /

., e

N

9: 'I, ,

"Is.,.- / . .-' .. . I

--

i1

9

e ,....- 1 - - , ,

...-, k

r i ,-. r, i AI

'r' i 7_ ;'., /

t.. -,t v i.v

..'

1 -tA A I

,..-" \ :-.

, r

01-

-,, , I ' ...

,-,. *.pt"

c, -,

16 X. loitc 106

rand, principiul national era combatut de puternica asociatie; care,si duph splendorile triumfatoare ale Expozitiei universale din 1855,se Mouse intre indUstrialismul, strain, in avantul sat], de hotarenationale, intre cosinopolitismul comod al claselor imbogatite sipetrecatoare si intre calculul rece, de realitati, al pozitivisnfului filo-zofic la moda. Aparatorii dreptului nationalitatilor erau priviti maimult ca niste romantici Intarziati, aproape ca niste tagaduitori ailucrurilor cari sunt si ca niste dusmani ai civilizatiei care, ca sainainteze, trebue sa respinga, sa calce in picioare si sit striveasca.

Neexperientul Omar culese in cartoanele sale, pline de estudiifilozofice» pe propunea sit le publice, (1) pentru a da o noir&lucrare, de un caracter superior celei dintai, mai ales prin aceeaca n'avea nici o preocupatie practica: «Diplomatie et nationalite>(Bruxelles 1858).

Contra celor ce invocau echilibrul tratatelor din Vestfalia, contraaltora cari intelegeau a rasa viitorului partea mai grea a tuturorproblemelor, el cere dela marea pace», care este sa se incheie, osolutie imediata i deplina.

Aceasta solutie, intr'o vreme cand rasboaele nu pleaca numaidin capriciile suveranilor, trebue sa fie inspirata de consideratiimorale superioare i permanente. «Nu sunta, scrie el, «conditii deo necesitate eterna pentru construirea i fiinta oricarui corp po-litic? Aceste conditii nu trebue sa mergem sa le cautam i sa leluam in lumea mOrala? i ceasta din urma nu inchide ea portileacelui care ar cladi si ar vol sa Se mantie fail s. fi Imprumutatbazele cladirii sale acelor principii si acelor legi naturale, imutabilesi absolute, de dreptate i de ratiune, cari carmuesc lumea?» (2)

AceSte legi insa impun criteriul national. Autorul nu-1 va luadin interesul natiunii sale, din sentimentul timpului ori din metafizicapolitica. El se desface pentru dansul din mersul firesc al desvoltariisocietatilor omenesti si produce forme cari le sunt acestora dinurma indispensabile. Munca omeneasca, impusa de greutAtile vietii,

1) «Ales humbles et modestes etudes philosophiques que nous espérons publier.nP. 89. Cf. p. 139, nota.

(2) oN'y pas des conditions d'une éternelle nécessité pour la construction etl'existence de tout corps politique ? Ces conditions ne faut-il pas aller les chercher etles prendre dans le monde moral? Et ce dernier ne ferme-t-il pas ses portes a celuiqui bâtirait et voudrait se maintenir sans avoir emprunté les bases de son edifice acesprincipes et a ces lois naturelles, immuables et absolues, de justice et de raison, qui re-gissent l'univers?.» P. 15.

.

4.

a

41.

I.

cari-si

E,3 ,

Al

. 1; A

n

-

.'

I r, \ c.. / .

r.

.. , ' . .

_ a-t-il,

I '_ ----.

,1 --/

' A 4 . -1 . I . . I I. ' ' , , - ' 4 \

1 . , 0 4 ' ' . ."

I I 1

1 T. ' -,:" l )A 0,

I N

..-.A

A

.1"i

1, ,A II ' , . ,, ,I. " i

.. i 1

'v ' 'At'. 're 44001. ,A3

^

1.07 FRANCO-12.0MA.NE 17

n'a permis unitatea vietif rassei noastre; ea a impärtit pe oameniIn locuri deosebite, can le-au dat ocupatii deosebite. i, apoi, aCesteocupatii, aducind o specializare .utilà, fac ca mice grup omenescsä lie respectabil, indatà ce indeplineste munca atribuitA lui, ca«instrument al eivilizatiei», ca laboratoriu intro alte laboratorii.

Aceasta impune insh oriearei natii o conditie, una singura, ,darcovArsitoare, pentru a putea, pretinde dela altii respectul drepturilor-ei: acea mune& Insas.«Considerata ca lucratoare ori ca instrumentde civilizatie, o nationalitate Ware ratiunea ei de a fi decat atatatimp cat e in stare sä lucreze... De aceea, indata, ce o natie, .dinlips& de puteri fizice si morale si de multä bátranete, stoarcere siobosealà, se gaseste in neputinta 'de a urma opera inceput& sau'de a intreprinde opera ce trebue inceputà, e rational, e drept, enecesar ca aceasta nape A, fie Inl'aturatá din cadrul acelor popoarepline de Vieata, muncitori harnici si staruitori, i sà fie parAsitá pesama ei Inses, ca sá aleaga intre odihna adânca si vesnica pecare i-o dá mormantul i supunerea fat& -de un alt popor, la suflareacaruia ea va putea sa rec4tige o forth' oarecare sau, mai curând,cu care -corifundandu-se, ea va ajuta, la alc&tuirea unei massecompacte i puternice in stare a desvolta toti germenii progre-sului.» (1)

PArä «aglomeratie Iità i flea «monotonie asfixianta»,.popoa-rele pot lucra astfel deosebit la ce se pricep mai 'bine si dupa,metoda cea mai potrività cu temperamenttil lor, pastrand totits.inultima instant& «solidaritatea intregii familii omenesti, marea eiasociatie.», (2)

Dar aceasta maned nu e pentru sine, nu poate fi pentru sine.E o conditie, si nu un principiu, un produs, si nu o cauza. «Lauriicu cari industria e impodobita n'o fac sä scApe de nevoia de a se

(1) deonsidérée comme ouvrier ou comme instrument de civilisation, une nationaliten'a sa raison (Fare que tant qu'elle est en état de travailler..., Aussi, des qu'une nationfaute de forces physiques et morales, et a force 'de vieillesse, d'epuisement et de fatigue,se trouve impuissante a continuer l'of uses commencee ou a entreprendre neuvrecommencer, il est rationnel, il est juste, il est inficessaire que cette nation soit écarteedu cadre de ces peiiples remplis de vie, ouvriers actifs et" assidus, et qu'elle soit aban-donn6e a elle-me:me, afin qu'elle opte entre le repos profond et éternel que lui afirela tombe et la soumisSion a un autre peuple, au souffle duquel elle pourra rattraperune force quelconque, ou plutet avec lequel, en s'y confondant, elle aidera a la forma-tion d'une masse compacte et vigoureuse, en état de developper tous les germesprogresD.. Pp. 62-5

2) P. 79.2

Analete A. Tom. XXXIX. Alemoillle Sect.

1

,

. -

DIN RELATIILE 1

v.. ,

.`

_

,

- .

'

de

r

R. IslorIca.

,

1 ..

re,

5;

-t

r-

'5,

18 N. IORGA 108

recunoaste nedestoinica de a oferi ea singura omenirii pacea, libér-tatea si bunástarea.

«...A NA, industria, una din manifestatiile, una din icoanele, unuldin produsele spiritului i nteligentei, drept spiritul, inteligentalimas nu e oare o gresealh pe care rectitudinea rationamentuluifilozolic nu o tolereazhP (1)... Nici intr'o epoch din vieata popoarelor,industria, comertul, bunhStarea materialii n'au salvat ele singuredemnitatea ornului; ele n'au facut decat ofere un viitor proble-matic, plin de spini, chinukt de, neincetate dureri» i sh provoacemai thrziu o «abrutizare intelectuala ce se traduce in exceptionalaferocitate:»

«Civilizatia care s ar sprijini pe industria singura ,ar fi nesäná-toasa, bolnavicioasa, cu glasul rhgusit, cu ochiul salbatec, cucapul tare, .cu sufletul amortit.»-

Dana idealul care consta in «a obtine cea mai mare surnh desatisfactie moralr», in produsele industriei cultivate cu pasiuneexcluziva, e .un 'Anal pentru unii din aceia cari formeazh ö socie-tate, mai vrednic de osanda li pare industrialismul, care --adaogemnoi face din munca industrialá singura chemare a intregii socie-tati. -E, dup5, sociologul roman, o la,comie care incearca «a irighititezaurele popoarelorn, al shu neputand trai decht prin stoarcereacolor straine. (2) E o imputinare i o injosire a omenirii.

ca dovada despre urnihrile pe cari le poate avea, asupranatiilor cari i se lash robite, el citeaza, mai ales acea America,pentru care toate luptele de drept ale vechiului continent nustint decht un prilej de a inlâtura, unele restrictiuni aduse corner-tului ei. In foarte frumoase cuvinte se indreapth el catre cetateniiStatelor Unite pentru a-i mustra astfel: «Intrebati mormintele luiWashington si Franklin, clack lumea veche, ca s5, alerge in ajutorul

-

(1) «Les lauriers dont l'industrie est paree ne la font point &chapper a la necessite dee reconnaitre incapable d'offrir elle seule a l'humanite la pain, la liberte et le bien-etre...Prendre Pindustrie, une des manifestations, une des images, un des produits de l'espritet de l'intelligence, pour l'e4irit, l'intelligence elle-meme n'est-ce pas une faute que larectitude du raisonnement philosophique ne tolere pas?... A aucune époque de la viedes peuples Pifidustrie, le commerce, le bien-etre materiel n'ont sauve a eux seuls ladignite de Moms., ils n'ont fait que'lcur offrir un avenir problématique, tout hetisse-d'épines, torture d'incessantes douleurs... La civilisation qui reposerait sur l'industrieseule serait malsaine, maladiv, a la voix rauque, farouche, a la tete (hire, a limeengourdie.»

(2) tend au-dela de son lit pour devorer les trésors des 'pen:pies, le sien ne pouftntvivre que sur l'epuisement de ceux des autres.b P. 95.

1.,/ .

A /,_ -

,..- 7.

, ,

.s - z

,"

,-., .-,....

,..r , .v... -

,,t

-4.

i I ie

,

/ AWe.

k 1.i I

-, s5,-i

. , *

,- ..

.

,

s ., r

,-1,

I

S.-

'A..`

_

, Si,

' ,

' T i .A .. V-_

' e ,

N7.

...--

4,:.a Pfeil .

I

- J

' . . , _,,

: k ..,,.." ,-_ 'c,\ .)- - - _.'

ti ' ..- --, , ., I .., .

1 ";

'-, ' s - - - ' -:,s

. ., . ., rr : - I ).

' s-11, \

I 1..,1.,,,s ' I..

/ ..,'t , ,-; -..1 '

-... ,- Ik ..,-, , , II.,, .:t ' -' -' .--.. . _ . ... -

N '. / c - , ,.- , -,.1. ,

I .1 S .i-..

.- 't . ...-t

i , . 4 /-.

.. 4f..... ; ny, ....

DIN HELATIILE. FRANCO-ROMANE 19

vostru i s và dea libertatea, a intrebat istoria i geografia asupradatei exiStentei Americei, asupra plantelor pe cari ea le poseda,asupra colorii locuitorilor cari o impoporeaza. I-a. fost de ajunsEuropei_sa stie ca erau in aceasta parte a lumii oameni, oameniapasati, oameni demni de a till in neatarnare si libertate.» (1)

Insistand si asupra nevoii pe care societatile materialiste o simtde o tiranie in stare s4, le garanteze mistuirea, Gänescu, care-simai rezerva la sfarsit un proces cu diplomatia de moda veche,vede in Statele mici nationale p nevoie neapdratd a lumii. Nu-mai ele pot fi Trin munea lor un exemplu, prin proportiile lor ogarantie peritru vecini, prin numárul lor si locul uncle se afla unelement de echilibru politic.

Pe atunci pribeagul nostru era numai «nn tanar inchis in umilulsau cabinet de studiu», venit pentru a-si afla si el locul elang'6,un colegiu, o biblioteca, Iâng cativa oameni adevarati din Paris.»Aiurea (2) ne spune ca a fost i preparator de elevi si intr'un,tarziu va cere ministrului ,Duruy sa-i dea, yoie a tinea cursuri li-bere de istorie.

Doi ani dupa aceasta iesia, la Paris o foaie, a carei colectie n'oavem dirI nenorocire, aici, la Bucuresti, Le Courier de Dimanche,subt conducerea aceluias tanar, dare isclià acum, cu o nota exo-tick , «Gregory Ganesco».

Nu era o publicatie Qarecare, nici un mijloc de a-si face, prin con-tributia banilor parinte,sti, faima repede, de a se «lansa», cum se-zice cu un barbarism, nici until de a-si crea o situatiune rnaterialà.Omul acesta era o bonstiinta i una activa, care hraneste spiritul

,critic din tot ce vede in jurul cu vitejie, preface acest spi-rit critic in manifestatie publicä i creeaza, astfel, un curent moral. ,

Dumnezeu stie data', au fost vreodata, societati, stralucite de

, (1) Un 3eune homme renferme dans son humble cabinet d'étude... Ce West point undeal chimerique ou bien urie illusion &lose sous le beau ciel d'Orient qui nous faitquitter nos pays lointains pour venir nous grouper autour d'un college, d'une bibliotheque,autour de quelques hommes de Paris. On s'y trouve avoir un passé et un avenir; onaime a se rappeler et a espérer.D P. 164.

12) a On y trouve moins d'erudition que dans les compositions des Cleves queparais naguere pour la troisietne», va spune el mai tarziu; Nain Jaune, seria a 2-a,1865. Cf. n-I 225: aEn sollicitant de M. Duruy, l'an dernier, l'autorisation de faire uncours public d'histoire.,

-S.." 4.

r ,' 7/"-

.1 .. ,

109: \..A 4.-- :,,- ') :

-r- / ..

....

. ,

... .

.:

: .!..%

" '.';-.":, /:: . ,

1,.

,-"- III. + s.. ,

0 N.

. ' `I r ,tt r.. ,

. t , . --

---- I , :\

-..

-%. ' _

t.: -

. .. %

,

_

-, \/-' .

r . k. .

. .

,i,

, sau i, ,...,..

i

I.I

,

46

je pre-

,

4

r /

- I ,

k

- 4t /

:-1

'-

Id 4 1$ k

4.

4

4. .

.

/

Vt.' I'

1%.

,

/

Si

=20 N. IORGA

altfel ca exterior, in cari sit se lafaeasca mai scandalos pazatul, de .toata speta, ea in aceasta lume a Imperiului al doilea, care nu nu-rnai ea faceà de mai multe ori milionara pe o Marie Colombier,dar ii dadea i curajul de a-$i scrie memoriile, si care, provocandsi branind o literatura ca a lui Zola, primia in fruntea ei,oameni_ea aceia pe cari condeiul cuiva 40, de bine informat ca AlphonseDaudet li schiteaza in «Le Nabab»!

«Trebue» spune el mai tarziu, «mai .presus de orice ziaristu-lui o $tiinta, variath C i climatele i popoarele si o larga con-ceptie, nesecata, exercitandu-se asupra tuturor subiectelor cu acearepeziciune i acea -siguranta care constitue oportunitatea.

Aceste insusiri le avea, si mai avea una, pe care n'o pomeneste:acea credinta viteaza, dispunand de un fel de expresie franc $i !im-pede, pe care staruinta lui stiuse sa-lelaboreze din elementul foarte-adeseori stangaciu i fára-coloare, lipsit de formule si de variatie,al inceputurilor sale.

Ce a facut -Le Courrier du Dimanche, in care au debutat euge-tatori ca Prévost-Paradol, (1) ni-o spune danes6u insus in cell de aldoilea jurnal pe.care 1-a publicat. (2) Venit din Londra la 1854,

necunosout, Omar si strain, fundez odinioara Le Courrier du Di-manche i in mijloCul glumelor rautacioase ale unora, a preventii-lor injurioase ale altora, fac din el un organ de publicitate impor-tant, prin mijlocul aruia spiritul adormit de multi ani se trezestecu astfel de aSpiratiuni catre viitor, incat d-1 Emile 011ivier, iakCamera, poate vorbi serios de un nou program de conduitaoameni, cum simt Clement Duvernois, Edouard Herve i Vermorel,

(1) lI faut paldessus tout au journaliste... un savoir, varie comme les climats et lespeUples et Line conception large, intarissable, s'exercant sur tous les sujets avec cettepromptitude et cette sftrete qui constituent 1 'apropos.» Nain Janne, pe 1865, n-1. 226.

(2) Quelques pages d'histoire conteMporaine. Paris 1862, Prefata: a Inconnu, jeune ettranger, je fonde nagure le Courrier du Dimanche et, au milieu des railleries, des uns

des preventions injurieuses des autres, j'en fais un organe de publicite important, aumoyen duquel l'esprit endormil depuis plusieurs annees se reveille. 11 se reveille avec detelles aspirations vers l'avenir qu' Emile 011ivier, a la Chambre, peut serieusement parlerd'un nouveau programme de conduite et que les Clement Duvernois, les Edouard Hervéet les Vermorel peuvent sans trop faire rire intituler leurs articles :le parti, des jeunes.N'ayaiit pas encore atteint rage de trente ans, eprouve et 'calomnie, je quitte Parispour Mazas pour fonder a, Francfort l'Europe, et, hien que pendant huit mois je soisl'unique redacteur du journal, aide de la précieuse collaboration hebdomadaire d'unillustre proscrit, l'Europe conquiert la place que vous savez et Victor Hugo qui renditun jour le temosgnaga que vous n'avez pas oublié.»

, (

-

t

, r'

)-,

,

1 .;.-

: '

0

-

; '2/`

°

s.

'- I:

:1

5*

1 s111

.

\1 1111 ii 11 1 1

1

1, 1

I 1.0

si

111 liEL, VILE. III (SIll 0111Cr 21

pot, fare, st prea rada lumea, s. intituleze articolele lor : partidtinerilor.»

Gitnescu aveit pe atunck Inca atingeri cu ara, i o .criza laaceasta .foaie se produse tocmai cand el pleca la Bucuresti pentrualegerea dornneasca. din 1859. Articolele l.ui .iscalite cu initiateatrasera raspunsuri, in 1858 Si 1859, din partea consulului Fran-tei la BucureSti; Bklard, ca si din partea ziarului .*Nationalul»,care-i prezicea ca. va insernna odata.» (1)

«Curierul cuprindea, se pare, ca i alte publicatii ale lui, nu zia-ristica de duzina, ci articole adevarate, mai lungi, in forma de cro-urea, sau de ,«scrisori». Politica era fireste necontenit atinsa si rab-darea guvernului napoleonian absolutist fu intrecuta, la un mo-ment. Ganescu merse in temnita dela Mazas: Ne mai putand Tucra,cum Meuse pana acum, el treat la ispasirea ,osandei sale in. Ger-Mania, la Frankfurt, undo, avand i concursul lui Victor -Hugo, elscoate o foaie personala, de 'mare succes, l'Europe, pe care n'arnputut-o vedea.

Pe atufici incepe sä apara in Fran* dupa acelas mOdel; Le Nain, Jaune, foaie de '«rnoravivi i de literatura», ascunzand cele mai

aspre critici subt vesMantul unei usoare ironii. .La -1865 cu n-1125,.directia trece asupra lui Ganescu, care e ajutat de Un Francez,Castagnary, (2) sl.de un conational, J. Floresco, care face cronica «mon-della» (les petits cads la vie). El se afWadueste i ca sfetnicca soldat» si de acum inainte adesea gBuletinUl» e de dansul.

Aceasta cronica e de o neobisnuita energie, servita de un talentamar si care nu cruta pe nimeni. In literatura i-e scarba de cele-cubratiile libidinoase» ale : lui Zola incepator, de elganta cu careFeydeau. reda o lume pe care nu se gandeste a o condamna, de-.limfatismut virtuos al celorlalti. In teatru combate nimicnicia fri-yola a vodevilului, dar i lipsa de orice originalitate, de pricesfortare de imaginaieD a autorului la moda Victorien Sardou. In

7

poezie i se pare i riu greseste singurul adevarat poet'francez e Alfred de Musset.» Cand multimea desperata; doritoarede spectacole la moda se gramadeste la Noire Dame ca s'a ascultepe vestitul predicator Ilyadintbe;Loyson, el semnaleaza pedepsitorin asistenta» lurnea cotilionului, a turfului, a sceptiCismului

(1) Sturdza, Acte Documente, VIII, p. 999; IX, p. 160. Pasagiile mi-au fost semna-late de d-1 luliu Tuducescu. Cf. o notita. din Le Monde Illiotrj, in foiletonul NeamaniRom&nese pe Octomvrie 1916.

(2) V. cartea-sa eitatã mai sus, p. 103 si urm.

N

N ' 1

A

DIN4. 'cu.

1.

Ii.

.1

;.-"

,

Y

...

-s

,

r

,.

.,

---.ca

t

i

,

%-

,

1-

A

p .7]

5

17 1

s,;i

ni

*22 N. TORO% 112

tabagiei voltairienen, pe doctorii tuturor sectelor si tuturor de-votamentelor, amestecati cu femeile de tot felul de purtare si-asigura ca aceasta «galanterie mistica» nu e «puternica izbucnire

unei credinte, noua, nici a unei credinte,intinerite, oi manifesta-tine unei credinte intermediare:»

Intre colaboratorii lui era un Philarète Chasles, care a fost mein-bru al Acaderniei, un Barbey d'Aurevilly, marime literara de in-thia mana, un Aurélien Scholl, cronicar favorit al Parizienilor, unCleorges Avenel, istoric de buna reputatie, i acel Prévost-Paradol

un adversar al principiului national,(1)care era sa moara ca am-basador al Irnperiului la Washington. Ganescu singur n'ajunse lanimic. Un singur lucru, de altfel, 11 cerea,si el: putinta de a lucrit..0Am spusn, scrie el, gait& data, care a fost, strabatand trei con-tinente, primblarea cea mai placuta pe care am facut-o. Era in-tr'un cimitir, la Roma. rntrand inauntru, descoperii"in aleea dee, maimelancolic pitorescä a acestui Ideas al mortilor un mormant pecare cetii, cu o emotie care nu se va sfarsi decat odata cu vieatamea, acest simplu epitaf: «Plangeti-1; se odihneste.» (2)

Nu stim cat i-a fost ingaduita aceasta dorinta. Se, stingea Incatanar la Montmorency, in ziva de 7 Aprilie 1877, tOcmai cand po-porul mostenirii sale, pe care-1 uitase, se ridica in arme, pentrulupta care era OSA inalte in stima lumii.

Fusese candva membru al Consiliului departamental si candidatla deputatie in cercul Seine-et-Oise.

Una din foile franceze, cari anuntau moartea lui (Ganesco»,cu anecdotele mai mult crude cari sunt obligatorii, le pre-coda cu aceste cuvinte, adevarate: «aceasta stranie personalitate me-rita, de sigur, cateva paragrafe do studiu psicologic.» (3)

Era, adaoge acelas cronicar, «un aventurier politic, .care, prinvointa, staruinta F,4 i activitatea sa» dar nu numai prin aceste ca-

«ajunsese a-si cuoeri un toe fa scare.»

(I) a Je vous ai dit autrefois, quelle a et& en parcourant trois continents, la promenade,la plus délicieuse que j'eusse faite. C'Stait -dans .un.cimetiere, a Rome. En m'y engageant, je,découyris dans ranee la plus melancoliquement pittoresque de cette demeure des mortsune tombe sur laquelle je lus, avec une emotion qui ne finira qu'avec ma vie, cettesimple epitaphe : Plaignez-le ; il se repose.' Ibid. No. 225.

(2) Le Monde Illustre, 1877, I, p. 227. Ibid., p. 242.(3) V. un chip al acestuia in Le Monde Illustre, 1877, I, p. 342.

e

r-

,1

1

.

,

,

f ,

s,

3 .1

r-

,

-

.

A

"i'- 0

. r-

.71

-

T.

OP

fitAti,

Analele Aeadeniiei Romane.Dona inscriptii noud gasite la Mândstirea Bistrita (Neamt), de

N. Iorga / -,20Muntele Athos in leg:Mut-a cu terile noastre. de N. Iorga . . . 1.-Din influentele politicei europene asupra lstoriei noastre (Moise

Voda. T529 Martie-1530 August), de I. Ursa -.20Steagui lui Mihnea Voda Radul in muzeul istoric din Belgrad,

de N. IorgaExploratiuni austriace pe Dunare la sffirsitul veacului al XVIII-lea,

de N. Docan 2.-Contributii documentare la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,

de N. lorga. -,20Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconul Dr. Nic. M.

Popescu -,80Renegati in trecutul terilor noastre si al neamului romanese, de .N. lorga ............... . . . . . -,20Sedinta Academiei Romane dela 1 Maiu 1914, de D. A. .Sturdza. -,60Fundatiuni religioase ale Domnilor Romani in Orient, de N. Iorga. -,20Fundatiunile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga -,30Un act românese privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ire-

ron, de N. lorga -,200. hart& a Terii-Romanesti din c. 1780 si un geograf dobrogean,

de N. lorga -,50Noll& documente basarabene, de N. Iorga -,20Situatiunea internationala a Principatului Terii-Romanesti in

vremea lui Serban Cantacuzino (1.678-1688), de loan Radonid. -,30Corespondenta Domnilor si Boierilor romani en Metternich si cu

Gentz intre anii 1812-1828, de loan C. Filitti -,50Stalpul lui Mihaiu Racovita Vv, in Bucovina, de Teodor V. Ste-

fanelli -,50Venetia in Marea Neagra, I : Dobrotici, de N. Iorga . . . . -,40Venetia in Marea NeagrA, II : LegAturi cu Turcii si cu crestinii

din Balcani dela lupta dela Cosovo pana la cea dela Nicopole(1389 -96), de N. Iorga . . -,1")0

goes. XXXVII. Desbaterile Academiei in 1914-1915 5.-. XXXVII. Memoriile Sectinnii Istorice 15.-

Venetia in Marea Neagrii. III: Originea legaturilor en Stefan eelMare si mediul politic al desvoltdrii lor, de N. lorga . . . . -,80

Pilda bunilor Domni .din trecut feta de scoala romaneasca, de N.Iorga 1.50

Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimireseu, de N. Iorga . . . . 1,50Activitatea cultural& a lui Constantin Voda Brancoveanu si sco-

pnrile Academiei Romane, de N. lorga -,20Opera de istoric a Regelui Carol, de N. Iorga -,20Neamul Agarici.- Razesi falciieni si vaslueni, de N. Iorga . . -,20Imperialismul austriac si eel rus in desvoltare paralehl, de N.

Iorga -,30Din legaturile noastre cu Sarbii, de N. Iorga -,20Privilegiile sangailor dela Targu-Oena, de N. lorga- -,20(Collies Ulmetum. III. Descoperirile ultimei campanii de sapaturi

din vara anului 1914, de Vasile Pam-in 2.-Cateva stiri despre comertul nostru in veacurile al XVII-lea si

XVIII-lea, de N. Iorga -,20Dreptul la vieati al statelor mici, de N. Iorga -,20Un dascal uitat: Grigore Plesoianu, de N. Beincseu 1.-Dardanelele (Amintiri istorice). de N.e-lorga -,30Zidul cetatii Tomi, de Vasile Pdrvan 1..-.Cateva himuriri noua cu privire la istoria Românilor, de N. Iorga. -,30Vechimea rumaniei in Tara-Romiineasca si legiltura lui Mihai

Viteazul, de C. Giurescu -,70Faze sufletesti si carp reprezentative la Romani cu speCiala pri-

'vire la legAturile Alexandriei cu Mihaiu Viteazul, de N. lorga. '-).-- Contributinni la Istoria Romanilor ardeleni, 17807,1792, cu 84 actesi documente inedite. eulese din arhivele din Viena, Budapesta,Sibiiu si Brasov, de Dr. loan Lupas 9 -

Emigrarile de peste munti, de I. NistorEpiscopul Vasile Moga i profesorul Cheorghe Lazar, de Dr.

loan Lupas -,(10

A

M1

41.

.,

:,. L. B.

. i,

-,50r, 4'.± .

-_.

2

.

,, -

,..

. . . . .

..,...

, LI

, ...'t

,,

... . ^,...

_ ._ ..

-, $.

,.%

--

. c

t

., _-

.

I'

1

1

'.

w OA.

,V - .

; ,

,- - ,

. . . .

.

. . . . . .

. .......... . . . . .

. . . . . . . . ................. . . . . .

. ..... . . . . . . . . . . ....... .

. . . . . . . . . . . .

..... . . ..... . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . . ...... . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . .... .

Analele Academiel Humane. L. B.

Tom. XXXVIILDesbaterile Academiei in 1913-1916XXX VIII. Memoriile Seelinnii Istoriee 12.

Cateva $tiri nona relative la legaturile noastre cu bisei ica con-stantinopolitand in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, deN. lorga ,20

Impozitele in functiune economicil $i politictisociala, de 0. N.Leon. ,20In legfitura cu Biblia dela 1688 si Biblia dela 1667 a lui Nicolae

Milescu, de N. Iorga ,20Monete vechi romfine$ti inedite san putin cunoscute, de Const.

Noisil ,50Carpatii in luptele dintre Romani si Unguri, de N. lorga . . ,30-Barbi. Bulgari si Romani in Peninsula BalcaMcii in evul mediu,

de N. lorga 30Romania fata de capitulatiile Turciei, de loan C. Filitti . . ,60Despre romani, de C. Ginreseu .(0Documente privitoare la Episcopia din Maramurii$, de Preolul Dr.

Alexandra Cziple 1,21),70Amanunte din istoria noastra in veacul al XIX-lea, de N. lorga.lordache Olimpiotul, vanzittorul lui .Tudor Vladimirescu. de N.

Iorya ;)0Dona eontributii la istoria bisericeasca a Romanilor, de N. Iorga. ,30Cetatea Giorgio. Orig.inite si trecutul ei, de N.A. Constuntinesen. 1.Contributiunea numismaticei la is;oria antica a Romaniei trans-

dunfirene, de M. C. Sluzu ,50Ilistria. IV. Inscriptii gasite in 1814 1915, de rasile Piirvan 3.Legaturile roUrfinilor en Ruaii apuseni ai cu teritoriul zis ,uerai-

nian., de N. lorgaCeva mai mult despre vieata noastra cultural& ai literara in Seco-

lul al XVIII-lea, de N. Iorga ,40Corespondenta consulilor englezi din Principate. 1*28-131i, de

loan C. Filitti . -,S0Originea si sensul directlilor politice in trecutul terilor noastre,

de .11 1 . jorg a .2.0XXXIX.Desbaterile Academiei in 1916-1917 (50) preset).

s XXXIX Memoriile 8ectiunii Istorice (Snit prrso).Alte note despre cultura si vieata social& romfmeasca subt vechiul

regim, de N, Iorga . ,30lin,:peprezentant al Elenismului in Moldova sub vechiul re2ilu :

Constantin Evnomie, cu note asupra familiei Hormuzaki, deN. lorga

( erusia din Callatis, de V. P(irrun 3.

carIca Born::,5 afire tGAI,01_ (1,"!FLI S-ser I. St. RaFi.csull.-

I

,,

.

-.

._,.

,

.

.- t

:. .

,

.-.

.

-1

.

.

. . . . . .

.or

.

1

1:.--

,60

,20

. . . .

. . . . ........ . ......

.... . . . . . _ . . , , . .

. . . ..... . . . . .

...... . . . . . . . . .

. . . . . . ..... .. . . . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . ....... . . . .

. . . . . ......... . . .