ll-lea de lui fili irtcrii ridiclni romine$i secrete...ca durati din istoria bisericii catolice,...
TRANSCRIPT
Colecgia: ISTOnil SICRETI
Cop€rta: Stelian BIGAN
Descrierea CIP a Bibliotecii Nat'onale a RomAnieiDUCA,VIIIDIMIR
Papa loan Paul al ll-lea - de la atentahrl lui MehmetAli Agcala controversatele iatorii ale unui Pnpi cu ridicini rominegti :
docu-&ame gi mituri istorice insogite de consemniri din prcsd /de Vladimir Duca. - Bucures$:lntegral,20!9
ConEine bibliografie
ISBN 978-606 -992-278-1
929
O INTEGRAL,2OT,
Editor: Costel POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN
Tipnrit la Monitorul Oficial R.A.
Orice reproducere, totali sau pa4iali, a acestei lucriri,flri acordul scris al editorului, este strict interzistrgi se pedepsegte conform Legii drepnrlui de autor.
ISBN 978-606 -gg2-278-t
loan Paul al ll-leade la atsntatul lui llehmet fili
Agca la controuetrateJe irtcrii ale
unui Fapi cu ridiclni romine$i
Docu-dram-e qi mituri istoriceinsolite de consemniri din presi
de Vladimir Duca
Colec,tie prezentatd. de Dan-Silviu Boerescu
au
INTEGRAL
Sumar
larol l6zef Woityla, preotul cu har din (rarovia / I
lorn Paul al ll-lea, primul Papi din liliritul comunirt al luropei / 19
,,[ove bombing" - 0pur DsiHu Plelatun peronali
a unui Suvcran Pontif. (ontrovene irtorkc cu ieruifii
derple,,maloneda albE catoliri" / ll
Atentatul lui Mehmot Ali Aica, o implinire a profofiilor de la titima?
Ieorii ale conrpiratiei: Lupii (enqii, t(68-ul,
,, Filiera bulgari", Ayatollahul l$oneini Hu complotul
unor cardinali de la Uatican? / [9
lmbrifiprea ru un Patriarh 0rtodox, pdmillparrpre reunifiorea
creptinimului ficut de un Papi cu stribunicomin? / lI
Sfintul, miracoleh$ contrcvemle / 87
Iulburitorul rscret al unui cedincior adsyirat / l0l
limudri bibliografito / l0]
tarol l6wlWoityla,preotul cu har din (rarovia
Ioan Paul al ll-lea s-a nlscut sub numele Karol IOzifWo.itla (18 rnai t920,WaAo\itce,Polonia) 9i a fost al.264-lea
papl al Bisericii Catol-ice;i episcop a.l Romei,din 16 octombrie
tg78 pawl,Iamoart€a sa (2 aprilie ?,0}5,Vzt;tcan). A fost primipap'n de altn origine decit ce^ltdix*'delaP'.apaAdrian al Vl-lea
(de origine oLandez.i), adici din l122.Pantirtcatal shu d'e 26
ani (octombrie 1978 - aprilie 2005) este considerat al treilea
ca durati din istoria Bisericii Catolice, dupi cele de legsndn * al
Sfhntului Petru (estirnat intre 34 gi 37 ani) gi cel al lui Pius
al lX-lea (3L anin intre 16 iunie 1845 gi 7 februarie 1878). Pe
tr3 rnai tr981, pe cind se pregiltea si ii salute pe credinciogii
adunagi in Piap Sffnnrlui Petm,a fostvictirna unuiatentaf dus
tra capit de Ntrehrnet Ali ASca" care a tras cu pistolul din apro-
piere. Acel glon! aproape l-a costat viaga pe Pap5,, care avea sd
afirrne despre at€ntafi ,O mdni a fras cu glongul" alta i"a mo-
dificat traiectorla", ftcdnd referire la Fecioara Maria, pe car€
Fapa Ioan Paul al Itr{ea o venera in mod deosebit. in timpul
vizitei sale din 1983, Papa l-a ierrat in mod public pe agresor.
in |9\4,inainte de vizita sa in Venezuela, politia politici dinaceztarl, a descoperit si contracarat un complot de asasinare a
papei, pus la cale de o grupare extremisti. Pe 6 ianuarie 7995
poligia filipinezd' a reugit si opreasci,,Operatia Bojinka", care
urmi.rea acelasi scop. Starea de sinitate a Papei s-a agravat inprimele luni ale anului 2005, cdnd a trebuit si fie spitalizat inspitalul Gemelli din Roma din cauzaunei dificultdti respiratorii.
Degi i s-a realizat o traheotomie in martie, intre 31 martie si 1
aprilie a suferit o septicemie din cauza unei infectii a clilorurinare. A murit pe 2 aprilie 2005 si Joseph Ratzinger (Bene-
dict al XW-lea, al optulea papi german) a fost declarat succe-
sorul si.u.
Karol Wojtyla s-a ni.scut intr-o familie plonezd. modesti,fiu al unui ofiter in retragere. Cdnd era in vd"rsti de numai nouiani, si-a pierdut mama. Dupd absolvirea liceului MarcinWadowita, s-a inscris, in anul 1939,la cursurile Facultalii de
Litere si Filosofie a Universiti.tii Jagiellone din Cracovia. intimpui celui de-Al Doilea Rizboi Mondial si al ocupatiei na-
ziste a Poloniei, UniversitateaJagielloni a fost inchisi si KarolWojtyla a fost nevoit si munceasci. intr-o fabrici de produse
chimice. Si-a pierdut gi tatil in L947. Din anul 7942, a urmatstudii universitare de teologie la Cracovia, sub indrumarea cal-dinalului Adam Sapieha, si la 1 noiembie 7946 a fost hirotonitca preot catolic, la Cracovia. La scurt timp dupi aceea, a fosttrimis la Vatican, unde a studiat, la UniversitateaPapaldAnge-licum, sub indrumarea dominicanului Garrigou-Lugrange. inI94B,a obtinut doctoratr.rl in teologie cu o tezd,despre,,Credinta
in gdndirea Sfdntului Ioan al Crucii". Reintors in Polonia,pistoreste mai multe parohii in Cracovia si obtine in acest timp
doctoratul in flosofie ct o tezd. despre filosoful german Max
Scheler. in 1953,ise incredinge az|. catedrade Teologie morah si
etici sociall la Facultatea de Teologie din Cracovia. Cdnd aceasta
a fost desfiinfatl, in 7954, este numit profesor de Etici la Uni-
versitatea Catolici din Lublin. in acest orug,fondeazd un Institut
de Morali cregtini, a cIrui direcgie o va deline pdndin 1978.
Biografia prelatului polonez este cea a unui om care a reugit
sI supuni Istoria, pornind de jos dar animat de geluri pro-
funde, chiar daci pontificatul si biografia sa nu au fost lipsite
de unele controverse.
Karol J6zef Woj tyla s - a nXscut in orasul polonez Wadowice.
El a fost cel mai tinir dintre cei trei copii ai familiei formate
din Karol Wojtyla Senior(1879-7947), polonez, si Emilia
Kaczorowska (1.884-1929), aI cdrei nume de familie al mamei
a fost Scholz (fiind de origine germani slleziand).KarolJunior
era cel mai mic dintre cei trei copii.Tatll siu a fost KarclJozef
Wojtyla (senior), niscut la 18 iulie 7879 in Lipnik (acum parte
din Bielsko-Biala). El era un fost subofiter al armatei aus-
tro-ungare, devenit apoi cdpitan in armata polonezd.. Wojryla
(senior) a murit, la 1B februarie 1.947 (Cracovia, Polonia), din
cauza unui atac de cord, in timp ce fiul slu era plecat gi se
consideri cd acest fapt a influenlat decizia fiului siu de a se
inscrie la seminar. Piringii lui Wojtyla (senior) au fost Anna
(Prueczek) 9i Maciej Wojryla. Mama sa era Emilia Wojtyla,
niscuti Kaczorowska, care s-a niscut la 26 martie 1884 in
Biala, Polonia. Pdrinfii ei - bunicii lui KarolJunior - erau Anna
Maria (Scholz) 9i Feliks Kaczorowski. Numele ei va fi ulterior
acordat unui tunel construit inStlezia,in martie 2010 (,,Tune-
lul Emilia').
Sora lui mai mare, Olga, a murit inainte de nasterea mezi-nului, care a fost foarte apropiat de fratele s[u Edmund,alintatMundek, care era cu 13 ani mai in vdrsti.Activitatea lui Edmundca medic a condus, in cele din urmi, la moartea sa in urma unei
infecgii viraLe cdpiltate in spital, o pierdere carel-a afectat pu-ternic pe singurul copil al familiei Wojtyla rlmas in viaid. Ca
beiat, Wojtyla era atletic, jucdnd adesea fotbal, fiind portarintr-o echipi gcolari. in timpul copiliriei,Wojryla a ar,ut con-tacte frecvente cu comunitatea evreiascl din Wadowice.Jocuride fotbal scolar au fost adesea organizate intre echipe de evrei
si catolici, iar Wojtyla juca de muite ori in echipa evreiasc[.
,,imi amintesc ci cel puFn o treime din colegii mei de la gcoala
elementari din Wadowice erau evrei, la scoala gimnaziald. erau
ceva mai pufini, iar cu unii am fost foarte bun prieten, iar ceea
ce am realizat ci ii caract eriza pe unii dintre ei era patriotismullor polonez". in adolescen![, tdnXrul Karol a ar.rrt prima sa
relalie serioasi. cu o fatl. S-a apropiat de o tdniri numit[ GinkaBeer, descrisi ca fiind ,,o f?umusete evreiascl, cu ochi uluitorisi pir negru, bogat, o actrite superbI".
La mijlocul anului 1938, tl,ntuul Wojtyla si tatdl si.u au
pirisit Wadowice gi s-au mutat la Cracovia, unde biiatul s-a
inscris la Universitatea Jagielloni. in timp ce studia materiiprecum filologie si diferite limbi strdine (pentr.t care dovedea
o inzestrare cu totul speciali, deprinzindu-le foarte ugor), a
lucrat ca bibliotecar voluntar si a fost obligat si participe la pre-gdtfuea militari obligatorie in Legiunea Academicd, dar a refurzat
si tragd cu arma. A interpretat diverse roluri in piese de teatru
9i 9i-a incercat talentul ca viitor autor, schitdnd cAteva scenete
dramatice. in acest timp, talentul si.u pentru limbi striine a con-tinuat si. infloreasci, el devenind fluent in nu mai putin de 12
t0
limbi - polonezra, latinl, italian[, spanioh, portughezl, fr an-
cezi, englezd, germani, ucraineani, sdrbo-croati, slovaci gi
esperanto, noui dintre ele folosindu-le ulterior 9i ca Pap[. in1939,forgeIe de ocupagie germane naziste au inchis universi-
tatea dupi ce au invadat Polonia. Berbatii apli de muncl erau
obligagi de ocupanli sl.lucreze, astfel incdt, din 1'940 pin[ in1944,Wojtyta si-a luat diferite slujbe mlrunte, precum cele de
comisionar pentru un restaurant, muncitor manual intr-o ca-
rierl de calcar sau ucenic lafabrrcade produse chimice Solvay,
pentru a evita deportarea in Germania.
in 7940, a fost lovit de un tramvai, suferind o fracturd de
craniu. in acelagi an, a fost lovit de un camion intr-o carieri,cate
l-a ldsat cu un umlr mai ridicat decdt ceiilalt pentru tot restul
vielii, defectul fiind din ce in ce mai vizlbiI la bitranele. Tatil
sdu, fost militar de carierl, a murit in 7941in urma unui infarct'
lisindu-l pe Wojtyla drept singurul supravieluitor al familiei.
,,Am lipsit La moartea mamei mele, am lipsit la moartea frate-
lui meu gi nu eram prczentnici la moartea tatdlui meu", a spus
el, reflectdnd cu amdrdciune la acele vremuri tragice din viafa
sa, aproape patnveci de ani maitdritu.,,La doudzeci' deja pier-
dusem tofi oamenii pe care i-am iubit!"- aceasti tristX realitate
l-a indreptat pe tdnlrul Karol pe drumul credingei, glsindu-gi
un refugiu in biserici. Dupi moartea tatilui sIu, a inceput si
se gindeasci serios la preofie gi apostolat. itt o.to-bti e 7942,
in timp ce rizboiul continua, el a b[tut la uga Palatului Episco-
pal din Cracovia gi a cerut si fie admis ca student. Curind dupi
aceea, a inceput cursurile in seminarul subteran clandestin condus
de Arhiepiscopul de Cracovia, Cardinalul Adam Stefan Sapieha.
La 29 februarie 7944,Wojtyla a fost lovit pe stradl de un
camion german. Ofilerii germani din Wehrmacht l-au trimis
il
la un spital. A petrecut doui siptimd.ni acolo recuperdndu-se
dupl comotia severi si rd.nirea la umir. Lui Karol i s-a plrut cIacest accident gi supravietuirea lui constituiau o confirmare a
vocatiei sale. La 6 august 1944, o zi cunoscuti sub numele de
,,Duminica Neagrf', Gestapo-ul a adunat majoritatea tinerilordin Cracovia pentru a suprima revolta izbucnitd in orag, dupdrecentele revolte din Varsovia. Wojtyla a scipat ascunzdndu-se
in subsolul casei unchiului siu de pe strada Tyniecka 10, intimp ce trupele germane l-au ciutat la etajul clidirii. Mai multde opt mii de berbati gi bnieti au fost luati in acea zi si trimigiin lagXrele de concentrare,in timp ce Wojt1,la a scLpat, refugi-indu-se ulterior in Palatul Arhiepiscopului, unde a rimas pinila plecarea germanilor. in noaptea de'1.7 ianuarie 1945,germa-
nii au pirlsit orasul, iar studentii s-au instalat in vechiul semi-
nar, a c5.rui clddire se afla intr-o stare jalnic[. Wojtyla si un altseminarist s-au oferit voluntar pentru a indepirta grdmezi de
excremente inghetate din toaletele imobilului.Wojtyla a ajttat de asemenea o fatl evreicl, numiti Edith
Zierer,in v6"rst[ de 1.4 ani,care a sci.pat dintr-un lagdr de muncinazist din Czgstochowa. Edith s-a pribusit pe o platformi de
cale feratX, a9a ci Wrjrylu a luat-o pe brage, a dus-o intr-unvagon de tren si a rimas cu ea pe intreg parcursul cdld.toriei spre
Cracovia. Edith il crediteazd,pe Karol Wojtyla cu salvarea viegii
ei in acea zi.B'nai Btith gi alte organizalii au afirmar in maimulte rdnduri ci Wojtyl.a a ajutat la protejarea multor altorevrei polone zi de nazisti. in timpul ocupatiei naziste din Polo-nia, o familie evreiasci si-a trimis fiul, Stanley Berger, sL fie
ascuns de o familie polonezd..Pirintii biologici ewei ai lui Berger
au murit in timpul Holocaustului, iar dupX rdzboipirintii creg-
tini adoptivi ai 1ui i-au cerut lui Karol Wojtyla, viitorul Papi
I
Ioan Paul al Il-lea, si-l boteze cregtineste pe biiat. Wojryla a
refuzat,susgindnd ci copilul ar trebui si fie crescut in credinfa
evreiasci a pirinlilor si poporului in sdnul cdruia s-a niscut, nu
ca un catolic. El a ficut, apoi, tot ce a putut pentru a se asigura
cI Berger pleacd, din Polonia pentru a fi crescut de rudele sale
evreiegti din Statele Unite. in aprilie 2005,|a scurt timp dupd
moartea lui Ioan Paul al Il-lea, guvernul israelian a cteat o comi-
sie pentru a onora mogtenirea fostului papd. Una dintre moda-
litigi, propusl de Emmanuelle Pacifici, gefLl comunitilii evreiegti
din Italia, a fost titlul de ,,Drept intre popoare", acordat numai
marilor personalitili care au contribuit efectiv la salvarea evre-
ilor in timpul prigoanei naziste.
in ultima carte a lui Ioan Paul al Il-lea, Memoria;i identi-
tatea, el a descris cei L2 ani ai regimului nazist drept o mare
,,bestialitate", citdnd de la teologul gi filozofulpolonez Konstan-
tyn Michalski.
Dup[ terminarea studiilor la seminarul din Cracovia,Wojq4a
a fost hirotonit ca preot de ZiuaTuturor Sfin1ilor, 1 noiembrie
1.946,de citre Arhiepiscopul de Cracovia, Cardinalul Sapieha.
Sapieha l-a trimis apoi pe Wojtyla la Ateneul Internagional
Pontifical al Romei Angelicum, viitoarea Universitate Pontifi-
cald, pentru a studia sub indrumarea fraternitdtTi franceze do-
minicane, in special a teologului Reginald Garrigou-Lagrange,
perioadi de studiu care a inceput la 26 noiembr\e 1946. EI a
locuit in acest timp la Colegiul Pontifical belgian, aflat sub pre-
gedinlia lui Maximilien de Furstenberg. Wojtyla a ob$nut o
licenld in iulie 1947,qi-apromovat examenul de doctorat la 14
iunie 1948 si a sustinut cu succes teza s^ de doctorat intitulat[Doctrina de fde apud S. foannem a Cruce (,,Doctrina credintei
conform Sfintului Ioan al Crucii") in iunie 1948. Colegiul
Angelicum pdsfieazd. si acum exemplarul original al tezei scrise
de Wojq,ta. Printre alte cursuri urmate la Angelicum, Wojty4a
a studiat ebraica cu dominicanul olandez Peter G. Duncker,
autorul Compendium grammaticae linguae hebraicae biblicae.Po-
trivit colegului sdu de studii, viitorul cardinal austriac AlfonsStickler, in 1947,in timpul gederii sale la Angelicum,Wojtylal-avizitat pe faimosul Padre Pio (cel mai cunoscut purtltor de
stigmate modern), care, ascultdndu-i confesiunea, i-a spus ciintr-o zivaurca pe,,cea mai inalt[ treaptl a Bisericii Catolice".
Cardinalul Stickler a adiugat ce Wojtyla credea cd. profetia a
fost impliniti atunci cind a devenit Cardinal.
Wojtla s-a intors in Polonia in vara anului 1948 pentru
prima sa misiune pastorall in satul Niegowii, situat la ctrca24
de kilometri de Cracovia,la Biserica Adormirii Maicii Dom-nului. A sosit la Niegowii la timpul recoltei, unde prima sa
actiune a fost si ingenuncheze gi sd, sLrute terenul. in diferite
alte contexte, el a repetat acest gest, pe care l-a adoptat de la
SfdntulJean Marie Baptiste Vianney, pe toatl durata papalitelii
sale. in martie 1949,Wojtyla a fost transferat 1a parohia Sfdntul
Florian din Cracovia. A predat etici la UniversitateaJagiellonn
9i ulterior la Universitatea Catolicn din Lublin. in aceasti
perioadd, a adunat in jurul siu un grup de aproximativ 20 de
tineri, care au alcituit un grup de studii, meditatii gi acliune
sociali numit Rodzinka sau,,micuta familie". Ei se intdlneau
periodic pentru rugdciuni colective, disculii filosofice si pentru
^ ajuta pe orbi si bolnavi. Grupul a crescut in cele din urmi la
aproximativ 200 de participanti ,iar activitltile 1or s-au extins,
incluzdnd si drumetii sau excursii anuale dedicate schiului gi
navigdrii cu caiacul pe rdurile de munte ale Poloniei .in 1953,
teza de licenti a lui Wojryla a fost acceptati de Facultatea de
Teologie de 1a UniversitateaJagiellon[. in !954,aobflnut gi un
doctorat in teologia sacr[, evaludnd fezabilitatea unei etici ca-
tolicebazate pe sistemul etic al fenomenologului Max Scheler,
cu o disertalie intitulati Reevaluarea ?osibilitdlii de a intemeia
o eticd catolicd asu?ra sistemului etic al lui Max Sclteler.
Scheler a fost un filosof german care a fondat o migcare
filosofici largd, care a subliniat studiul experienfei congtiinfei
morale. Totugi, intre timp, autoritdlile comuniste au desfiinlat
Facultatea de Teologie de la Universitatea Jagiellon[, impie-
dicindu-l si obfni diploma pdni in 1957 .Wojtyta a dezvoltat
o abordare teologicd, numiti. thomism fenomenolo6Jic, care a
combinat thomismul catolic tradigional cu idei mai noi, o abor-
dare filosoficI derivdnd din fenomenologie, devenitd populari
in rindul intelectualilor catolici din Cracovia in timpul dezvol-
tlrii intelectuale a lui Wojtfia. El a tradus form'alismul lui Sche-
ler si etica valorilor fundamentale. in aceasti perioadi,Wojtyla
a scris o serie de articole pentru ziarul catolic din Cracovia,
Tygodnik Powszechny (,,Sdptimdnalul Universal"), care se
ocupa de problemele contemporane ale bisericii. El s-a con-
centrat, in paralel, gi asupra operei sale literare originale. Riz-boiul, viafa sub comunism gi responsabilitngile sale pastorale au
fost sursele de inspiragie majore pentru poemele si piesele sale
de teatru. Wojtyla gi-a publicat opera literurd sub doui pseu-
donime - Andrz€l Jawieri gi Stanislaw Andrzej Gruda - pen-
tru a delimitaliteratura de scrierile sale religioase (tipirite sub
numele propriu).
in 1960,Wojt/a a publicat influenta sa carte teologici. Dra-
gostea ! R,ispunderea, o pledoarie in favoarea invititurilor tra-
digionale ale Bisericii despre cdsitorie, reevaluate din perspectiva
noilor curente filosofice.
in timp ce era preot la Cracovia, grupuri de studenfl i s-au
aldturat in mod regulat lui Wojtyla pentru drumelii, schi, ci-
clism, camping si caiac, insolite de rugiciune, mese in aer liber
9i disculii teologice. in .po.u stalinisti, in Polonia nu era insipermis ca preotii si cildtoreascl cu grupuri de elevi. Pirintele
Wojtyla le-a cerut tovarlsilor sii mai tineri si-i spunl,,Wujeld'(termenul polonez pentru ,,unchiul") pentru a-i impiedica pe
streini s[ deduci ci el era preot. Aceasti. formuli a cdgtigat
popularitate printre tinerii si"i tovari.si. in 1958, cdnd Wojtylaa fost numit episcop auxiliar de Cracovia, cunoscutii lui si-au
exprimat ingrTjorarea cd. acest lucru il va determina si se schimbe.
Wojtyla le-a rlspuns prietenilor sii: ,,Wujek va rlmdne intot-deauna rv\fujek'9i a continuat si duci aceeasi viatX simpld, evi-
tdnd,,capcanele"care puteau veni la pachet impreunl cu func,tia
de Episcop. Aceastd denumire continui s[ fie folositi cu afec-
fiune,in special de cltre poporul polonez.
La 4 iuhe 1958, in timp ce Wojtyla se afla intr-o vacanfi
sportivi dedicat[ caiacului in regiunea lacurilor din nordul Po-
loniei, Papa Pius aI XII{ea l-a numit ca Episcop auxiliar din
Cracovia. Apoi a fost chemat la Varsovia pentru a se intdlni cu
Primatul Poloniei. La virsta de 38 de ani, Wojtyla a devenit cel
mai tdnd.r episcop din Polonia. in anul urmi.toE in 7959,Wojtyla
a tinut prima Liturghie la Norva Huta, slujba de la miezul nopgii
de Criciun. Dupi decesul superiorului siu ierarhic, Baziak,la
16 iulie 1,959 Wojtyla a fost ales Vicar Capitular (administra*
tor temporar) al Arhiepiscopiei pdnd.la numirea unui nou ar-
hiepiscop. in octombri e 7962,Wojtyla a partrcipat la ConciliulVatican ai II{ea (1962-7965), unde a contribuit la doui dintre
cele mai istorice si mai influente texte ale sale,Decretul ?rivindIibertatea religioasd (in latinl, Dignitatis humanae) gi ConstituTia
l6
pastorald privind Biserica in lumea modernd (Gaudium et spes).
Potrivit istoriculuiJohn W. O'Malley, proiecnrl de text Gaudium
et spes pe careWojtyl"a si delegatia polonezi l-au trimis ,,a a\.rrt
o anumiti. influentl asupra versiunii finale, dar nu a fost accep-
tatd" ca text de bazil'.Potrivit luiJohn FL Crosby, Papa Ioan Paul
al ll-lea a folosit mai tdrziu sintagma Gaudiwru et s?es pentrua-si prezenta propriile pireri despre natura persoanei umane
in relatie cu Dumnezeu: omul este,,singura creaturl pe Pimdntpe care Dumnezeu a vrut-o de dragul sdu", dar omul ,,isi poate
descoperi pe deplin sinele adevirat numai printr-o diruire sin-
ceri a lui".
El a participat, de asemenea,la adunlrile Sinodului trpis-copilor.
La 73 ianuarie 1964, Papa Paul al Vl-lea l-a numit Arhie-piscop de Cracovia.La26 iunie 1967,Paul al Vl-lea a anuntat
promovarea Arhiepiscopului Karol Wojtyla in Colegiul Sacru
al Cardinalilor.in 7967 ,el a contribuit la formularea enciclicei
Humanae vitae, care s-a ocupat de probleme ca interzicerea
avortului si a controlului artificial al nasterilor.
in 7973, Cardinalul Wojtyla s-a intdlnit cu Anna-Teresa
Tymieniecka, sofia polonezd. a lui Hendrik S. Houthakker, pro-fesor de economie la Universitatea Stanford si Universitatea
Harvard, si membru al Consiliului Consultantilor Economici
ai pregedintelui american Richard Nixon. E,a a colaborat cu
Wojtyla la o serie de proiecte, inclusiv o traducere in limbaenglezd, a cirlii Wojryla Osoba i czyn (,,Persoana gi Actul").
Au corespondat in continuare de-a lungul anilor si au de-
venit prieteni buni. Cand Wojtyla avtzitat New England invara anului 7976,Tymieniecka l-a primit ca oaspete in casa ei.
Wojq{a si-a sar,rrrat vacanlala Pomfret, s-a plimbat cu caiacul