varianta 3.docx

2
Varianta 3 Cerinte: 1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ureche. 2 puncte 2. Evidenţiază rolul virgulelor din versul „Am fost, îi zise, aci de faţă”. 2 puncte 3. Scrie forma acceptată de DOOM2 a cuvintelor râdicase şi favor. 2 puncte 4. Precizează valoarea expresivă a adjectivului nenorocită, din primul vers. 4 puncte 5. Transcrie, din text, două sintagme/ scurte fragmente care conţin imagini artistice diferite. 4 puncte 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în strofa a doua. 4 puncte 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa finală (morala fabulei). 4 puncte 9. Argumentează apartenenţa poeziei la genul epic, prin prezentarea a două trăsături existente în text. 4 puncte Rezolvare 1. A fi numai ochi şi urechi, a-şi deschide urechile, a ajunge la urechea cuiva, a-i trece cuiva pe la ureche, a avea ureche, a fi într-o ureche. 2. Virgulele delimitează o propoziţie incidenţă, se aduc informaţii suplimentare, arată intervenţia naratorului în text. 3. „Cânta" - „tăcere", „ascultare". 4. Prin intermediul epitetului „nenorocita" se subliniază starea sufletească a personajului, care îl reprezintă alegoric pe poet. Aceasta îşi exteriorizează trăirile intense, dă frâu liber frământărilor interioare prin intermediul imaginilor auditive. 5. Imagini auditive - „Cănta-n pădure", „Un cântec jalnic"; imagini vizuale - „Capul pleoştise", ,Jeşi-nainte". 6. Epitetul „măgar mare" surprinde, în sens denotativ, diferenţa de dimensiune dintre cele două personaje, argument ce întăreşte orgoliul măgarului; în sens conotativ, se conturează caracterul acestuia; comparaţia „ca un aspru judecător" surprinde comportamentul personajului, lipsa de profunzimea judecăţii personajului, dar şi orgoliul nemăsurat, infatuarea acestuia, care se erijează în atotcunoscător. 7. Titlul este semnificativ, în relaţie cu textul dat, surprinzând personajele din fabulă. Denumirea acestora este subliniată prin articularea substantivelor, conferindu-le caracter de unicitate. Alegoria ascunde ipostaza poetului, în spatele privighetorii şi pe neiniţiatul infatuat, în personajul întruchipat de măgar 8. Ultima strofa are rol conclusiv şi moralizator, fiind reliefată

Upload: diana-mihaela

Post on 18-Dec-2015

221 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Varianta 3Cerinte: 1. Scrie dou expresii/ locuiuni care conin cuvntul ureche. 2 puncte2. Evideniaz rolul virgulelor din versul Am fost, i zise, aci de fa. 2 puncte3. Scrie forma acceptat de DOOM2 a cuvintelor rdicase i favor. 2 puncte4. Precizeaz valoarea expresiv a adjectivului nenorocit, din primul vers. 4 puncte5. Transcrie, din text, dou sintagme/ scurte fragmente care conin imagini artistice diferite. 4 puncte6. Explic semnificaia a dou figuri de stil diferite, identificate n strofa a doua. 4 puncte7. Prezint semnificaia titlului, n relaie cu textul dat. 4 puncte8. Comenteaz, n 6 - 10 rnduri, strofa final (morala fabulei). 4 puncte9. Argumenteaz apartenena poeziei la genul epic, prin prezentarea a dou trsturi existente n text. 4 puncteRezolvare1. A fi numai ochi i urechi, a-i deschide urechile, a ajunge la urechea cuiva, a-i trece cuiva pe la ureche, a avea ureche, a fi ntr-o ureche.2. Virgulele delimiteaz o propoziie inciden, se aduc informaii suplimentare, arat intervenia naratorului n text.3. Cnta" - tcere", ascultare".4. Prin intermediul epitetului nenorocita" se subliniaz starea sufleteasc a personajului, care l reprezint alegoric pe poet. Aceasta i exteriorizeaz tririle intense, d fru liber frmntrilor interioare prin intermediul imaginilor auditive.5. Imagini auditive - Cnta-n pdure", Un cntec jalnic"; imagini vizuale - Capul pleotise", ,Jei-nainte".6. Epitetul mgar mare" surprinde, n sens denotativ, diferena de dimensiune dintre cele dou personaje, argument ce ntrete orgoliul mgarului; n sens conotativ, se contureaz caracterul acestuia; comparaia ca un aspru judector" surprinde comportamentul personajului, lipsa de profunzimea judecii personajului, dar i orgoliul nemsurat, infatuarea acestuia, care se erijeaz n atotcunosctor.7. Titlul este semnificativ, n relaie cu textul dat, surprinznd personajele din fabul. Denumirea acestora este subliniat prin articularea substantivelor, conferindu-le caracter de unicitate. Alegoria ascunde ipostaza poetului, n spatele privighetorii i pe neiniiatul infatuat, n personajul ntruchipat de mgar8. Ultima strofa are rol conclusiv i moralizator, fiind reliefat semnificaia alegoriei. Forma corect care ar fi trebuit s fie ntrebuinat n final era a fi mgar". Figurile de stil i imaginile artistice, sunt mai puin reliefate, accentul plasndu-se asupra exprimrii directe a opiniei privighetorii, care rspunde rspicat.9. Lucrarea poate fi ncadrat n genul epic, deoarece n text apar personaje care se observ din titlu; personificarea are scop satiric. Exprimarea sentimentelor se realizeaz n mod indirect, prin intermediul personajelor i al aciunii. Vocea naratorului intervine n mod direct n text, naraiunea se desfoar la persoana a IlI-a.