Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii

STRUCTURĂ PROGRAM FORMARE

Exercitiu Realizati cat mai bine, sarcinile descrise in fisa

de lucru. Dupa ce ati terminat, va asezati , reflectati si

completati urmatorul enunt:

“Eu sunt deosebit/a pentru ca …. “

ÎNVĂŢAREA INTERDISCIPLINARĂ; DEFINIRE ŞI MOD DE REALIZARE

Monodisciplinaritea este definită “acţiunea de a aborda un proiect sau de a rezolva o problemă prin limitarea la datele unei singure discipline (Legendre,1993, p. 8) apud Ciolan (2008, p.121).

Există integrare în cadrul unei discipline?

Monodisciplinaritatea

se referă (Ciolan, 2008, p.123) la „situaţia în care o temă/problemă ce aparţine unui anumit domeniu este supusă analizei din perspectiva mai multor discipline, acestea din urmă menţinându-şi nealterată structura şi rămânând independente unele în raport cu altele”.

Integrarea multidisciplinară presupune juxtapunerea unor conţinuturi diverse, uneori fără relaţii aparente

între ele. Această abordare propune predarea conţinuturilor care aparţin unei discipline şcolare prin modalităţi specifice ale fiecărui domeniu uzând de argumentaţiile altor discipline.

Multidisciplinaritatea, (pluridisciplinaritatea)

Integrare complementară: integrarea se realizează prin corelaţiile care se stabilesc între două discipline înrudite (socioumane) sau din aceeaşi arie curriculară

Integrare paralelă: corelaţii între discipline, care nu fac parte din acelaşi grup de discipline

Tipuri de integrare multidisciplinară

Multidisciplinaritate

nivel inferior de integrare a notiunilor/informatiilor comune mai multor stiinte sau ramuri ale stiintelor, in vederea solutionarii unei probleme.

Exemplu: utilizarea unei notatii comune mai multor discipline…

Exemple de rapoarte utilizate in practicaRaport Exemplu

1. Raport procentual = un raport de forma p% (pQ, p0)

17% = 17/100

2. Scara unei harti = raportul dintre distanta pe harta si distanta pe teren

Pe o harta, unui segment ce are lungimea de 1 mm ii corespunde o distanta de teren egala cu 5 km. Scara hartii este 1: 5 000 000.

3. Concentratia unei solutii = raportul dintre masa substantei care se dizolva si masa solutiei

In 190 g de apa de dizolva 10 g de sare. Concentratia solutiei este 0,05

4. Titlul unui aliaj = raportul dintre masa metalului pretios si masa aliajului

Un aliaj contine 240 g aur si 940 g cupru. Titlul aliajului este 0,2

5. Probabilitatea realizarii unui eveniment A = raportul dintre numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului si numarul cazurilor egal posibile ale experientei.

Intr-o cutie sunt 5 bile albe si 2 negre. Probabilitatea de a extrage la intamplare o bila neagra este 2/7

Formele matematice ale muziciiNotele unei octave si fractiile ordinare

Nota corespunzatoare Numele notei Durata

Nota intreaga Doua doimi

DoimeDoua patrimi

saujumatate din nota intreaga

PatrimeDoua optimi

saujumatate din doime

OptimeDoua saisprezecimi

saujumatate din patrime

SaisprezecimeDoua treizecidoimi

saujumate din optime

TreizecidoimeaDoua saizecipatrimi

saujumatate din saisprezecime

Saizecipatrimea Jumatate din treizecidoimea

Geografia si MatematicaCoordonate geografice

Harta Pământului arătând liniile de latitudine (orizontal) şi longitudine (vertical). Un sistem de coordonate geografice defineşte orice locaţii de pe Pământ prin 2

sau 3 coordonate ale unui sistem de coordonate sferice care este aliniat la axa în jurul căreia se învârte Pământul. Pornind de la teoriile vechilor babilonieni, extinse ulterior de Ptolemeu, unui cerc întreg i s-au asigurat 360°.

Activitate Pe baza experientei personale,dati exemple de

probleme ( teme ) care pot fi tratate: - monodisciplinar - prin integrare multidisciplinara complementara - prin integrare multidisciplinara

paralela

Integrarea pluridisciplinară (prefixul pluri înseamnă „mai mulţi”, „mai multe”) se referă la studierea unui conţinut (proces, fenomen) dintr-o disciplină prin intermediul mai multor discipline

deodată sau mai bine zis, tratarea unui conţinut din perspectiva mai multor discipline.

Invăţarea interdisciplinară În sens larg învăţarea este acceptată ca un

proces prin care se produce o modificare de comportament sau se achiziţionează un comportament nou în vederea unei adaptări mai adecvate la mediu, cu precizarea că modificarea de comportament sau noutatea acestuia să fie de durată. (P.Popescu, Neveanu,1978, p. 56 )

Integrarea interdisciplinară (prefixul inter înseamnă „între”) reprezintă o formă de cooperare între discipline diferite privind un anumit proces, fenomen a cărui complexitate poate fi explicată, demonstrată, rezolvată numai prin acţiunea convergentă a mai multor puncte de vedere.

Importanta interdisciplinaritatii

Activitate practică pe grupe Realizați o schita de activitate interdisciplinară, prin care tema abordată să fie tratată din punct de vedere al disciplinelor: matematică, fizică, chimie și biologie.

20 min

TransdisciplinaritateaGradul cel mai elevat de integrare a

curriculumului( mergând uneori până la fiziune ) îl reprezintă transdisciplinaritatea.

Abordarea transdisciplinară plasează procesele individuale de învăţare ale elevilor în centrul experienţelor de învăţare producând o responsabilizare a elevilor în raport cu propria învăţare.

D’Hainaut (1986, p.98) face distincţie, în plan curricular între transdisciplinaritatea instrumentală şi cea comportamentală:

TransdisciplinaritateTransdisciplinaritate: nivel superior de

integrare/conexiune/influenta/relationare in vederea construirii unui sistem total si functional trecerea dincolo de frontierele disciplinelor.

Obtinerea unor rezultate …transcedentaleIntegrarea transdisciplinară (prefixul trans înseamnă

„dincolo”, „peste”) presupune o întrepătrundere a mai multor discipline,care poate genera aparitia unor noi domenii de cunoaştere.

Vizează ceea ce se află în acelaşi timp înăuntrul diverselor discipline, între discipline, şi dincolo de orice disciplină.

Integrarea orizontală reuneşte într-un ansamblul coerent de două sau mai multe obiecte de studiu

aparţinând unor domenii (sau arii curriculare) diferite. Un exemplu îl constituie integrarea geografiei,

biologiei, chimiei, ecologiei, educaţiei civice etc., în studierea unei teme care se poate numi „Educaţia

pentru mediul înconjurător”.

Integrarea verticală reuşeşte într-un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte de studiu aparţinând aceluiaşi domeniu (arie curriculară)(ex.: „ştiinţe socio-umane”). Un exemplu clar în acest sens îl oferă integrarea istoriei, educaţiei civice, filosofiei etc., într-o temă intitulată „Educaţia pentru drepturile omului”.

Activitate practică Găsiți elementele care diferențiază

multidisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea.

Multi / Inter / Transdisciplinaritate

Multidisciplinaritate:nivel inferior de integrare a notiunilor

- se utilizează simboluri comuneInterdisciplinaritate: nivel mediu de integrare a notiunilor- se produce o modificare de comportament care să fie de

duratăTransdisciplinaritate:nivel superior de integrare/conexiune

/influenta/relationare- plasează procesele individuale de învăţare ale elevilor în

centrul experienţelor de învăţare producând o responsabilizare a elevilor în raport cu propria învăţare.

- Material

Sirul lui Fibonacci in natura• Numarul de aur se regaseste in modul de dispunere a

frunzelor, petalelor sau semintelor la plante, in raportul dintre diferite parti ale corpului omenesc, etc…

• La multe plante, numărul de petale este un numar Fibonacci• 3 petale: crin, iris • 5 petale: trandafir salbatic, viorele, lalele• 8 petale: delphiniums • 13 petale: gălbenele, porumb, cineraria, unele

margarete • 21 petale: margarete, cicoare • 34 petale: patlagina

Garofita Crinul Fuchsia Fucsie

Corpul omenesc si numerele lui Fibonacci

Mana umana are 5 degete, fiecare deget avand 3 falange, separate prin 2 incheieturi. Media lungimilor falangelor este de 2, 3 si respectiv 5 cm. In continuarea lor este un os al palmei care are in medie 8 cm.

ZIARULIdentificati in paginile de ziar primite,

elemente de continut stiintific ce pot fi folosite în dezvoltarea abilităţilor de formulare/rezolvare de probleme practic aplicative.

20 min

II. LEGISLAŢIA ŞI REGLEMENTĂRILE

ÎN VIGOARE

Termenul de curriculum poate fi definit ca ansamblu de acţiuni planificate pentru a suscita instrucţia, incluzând: definirea obiectivelor învăţământului,

conţinuturile, metodele (inclusiv cele vizând evaluarea), materialele (incluzând şi manualele şcolare) dispozitivele de formare a cadrelor didactice

(De Landsheere, 1992).

3.1 Cadru legislativ actual

cu privire la CDŞ

Legea nr.1/2011 Art. 65. (5) Curriculumul la decizia școlii se

constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de invățământ. Consiliul de administrație al unității de invățământ, în urma consultării elevilor, părinților si pe baza resurselor disponibile, stabilește curriculumul la decizia școlii.

Legea nr.1/2011 Art. 65. (6) Programele școlare pentru

disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opționale se elaborează la nivelul unităților de învățământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale și, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învățământ are relații pentru pregătirea practică a elevilor. Programele școlare sunt aprobate de consiliul de administrație al unității de învățământ.

Legea nr.1/2011 Art. 66. (4) In cadrul Curriculumului national,

disciplinele optionale au o pondere de 20% in planurile-cadru pentru invatamantul obligatoriu si de 30% in cele pentru liceu.

A. Legislaţie la care ne raportăm:

ROFUIP ART. 13 (1) În învăţământul liceal, în cadrul aceluiaşi

profil/specializare, clasele se constituie în funcţie de oferta educaţională a unităţii de învăţământ, de limbile moderne care se studiază în unitatea de învăţământ, de opţiunile elevilor şi de alte criterii proprii, cuprinse în regulamentul intern.

A. Legislaţie la care ne raportăm:Constituirea de grupe

ROFUIP ART. 13 (2) Pentru studiul disciplinelor din

curriculum la decizia şcolii, al limbilor moderne sau pentru situaţii speciale clasele pot fi împărţite în grupe. Constituirea de grupe poate fi efectuată numai în situaţia în care studiul cu întreaga clasă nu este posibil.

A. Legislaţie la care ne raportăm:Număr minim de elevi

ROFUIP ART. 13 (3) O grupă de studiu conţine minimum 10

elevi; în situaţii speciale, inspectoratul şcolar poate aproba grupe cuprinzând cel puţin 7 elevi, cu asumarea consecinţelor financiare implicate.

A. Legislaţie la care ne raportăm:ROFUIP ART. 13 (4) În învăţământul preuniversitar, în situaţii

speciale, grupele, clasele şi anii de studiu sub efectiv funcţionează cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

A. Legislaţie la care ne raportăm:Atribuțiile Consiliului profesoral

ART. 28 Consiliul profesoral are următoarele atribuţii: l) validează oferta de discipline opţionale

pentru anul şcolar în curs;

A. Legislaţie la care ne raportăm:Atribuţiile catedrelor/comisiilor metodice

ART. 36 Atribuţiile catedrelor/comisiilor metodice

sunt următoarele: a) elaborează propunerile pentru oferta

educaţională a unităţii de învăţământ şi strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalităţi, resurse materiale şi umane, curriculum la decizia şcolii;

A. Legislaţie la care ne raportăm: Atribuţiile Consiliului

părinţilor/asociaţiei de părinţi

ART. 52 Consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia

de părinţi are următoarele atribuţii: c) propune unităţilor de învăţământ

discipline şi domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia şcolii;

A. Legislaţie la care ne raportăm:Drepturile elevilor

ART. 104 Elevii au dreptul să opteze, conform legii,

pentru tipul şi forma de învăţământ pe care le vor urma şi să aleagă parcursul şcolar corespunzător intereselor, pregătirii şi competenţelor lor. Pentru elevii minori acest drept se exercită de către părinţii/tutorii legali ai copiilor.

AplicatieIdentificati trei metode adaptate grupurilor

de elevi cu care lucrati, pentru a identifica teme care pot fi integrate intr-un CDS al ariei curriculare “Matematica si stiinte”

1. Eşti o învăţătoare la clasa a 4-a într-o şcoală de copii provenind din familii din mediul rural.Trebuie să afli nevoile de dezvoltare specifice acestui grup. Cum vei face asta?

Listează împreună cu colegii tăi 3 metode. Prezintă concluziile grupului.

2. Esti profesor de specialitate la clasa a 8 -a. Îţi doreşti foarte mult să dezvolţi abilităţi/competenţe prin activităţi de învăţare interdisciplinară, atât în orele de CDŞ cât şi în activităţi extracurriculare.

Prin ce metode le evaluezi aspectele esenţiale care să capaciteze elevul şi să-l motiveze în dezvoltarea sa?

Listează împreună cu colegii tăi 3 metode.

3. Eşti coordonator de programe şi proiecte la nivelul şcolii.

Ce metode vei folosi pentru a afla care sunt priorităţile grupului de educabili din şcoală?

Listează împreună cu colegii tăi 3 metode.4. Lucrezi cu copiii unei clase a 5-a cu

abilităţi deosebite în domeniul ştiinţific. Îţi doreşti să dezvolţi această latură prin activităţi neconvenţionale.

Ce metode foloseşti pentru a obţine de la elevi domeniile de interes proprii şi tipul de activitate în care s-ar implica?

Listează împreună cu colegii tăi 3 metode.

ACTIVITATE PRACTICĂ Propuneți un nume de opțional transdisciplinar în funcție de: cadrul social în care trăiesc elevii; zona geografică în care trăiesc elevii;; preferințele / interesele elevilor; aptitudinile /abilitățile elevilor ; nevoile comunității. Argumentați!

Metode de lucruInvatarea pe baza de proiectInvestigareaProblematizareaDezbaterea

PROIECTUL Proiectul este o formă activă, participativă

care presupune şi încurajează transferul de cunoştinţe, deprinderi capacităţi, facilitează şi solicită abordările interdisciplinare, şi consolidarea abilităţilor sociale ale elevilor.

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Identificarea unei probleme/ teme/ subiect;

2. Culegerea, organizarea, prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă;

3. Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei;

4. Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă.

INVESTIGAŢIAConstă în solicitarea de a rezolva o problemă

teoretică sau de a realiza o activitate practică pentru care elevul este nevoit să întreprindă o documentare, observarea unor fenomene, experimentarea pe un interval de timp stabilit.

Cu ajutorul acestei metode se poate aprecia: gradul în care elevii îşi definesc şi înţeleg problema investigată; capacitatea de a identifica şi a selecta

procedeele de obţinere a informaţiilor, de colectare şi organizare a datelor; abilitatea de a formula şi testa ipotezele; modul în care elevul prezintă metodele de investigaţie folosite; conciziunea şi validitatea raportului-analiză a rezultatelor obţinute .

ProblematizareaEste prielnica dezvoltarii gandirii stiintifice.Etape:Identificarea problemeiDefinirea, enuntarea problemeiIdentificarea notiunilor, informatiilor si

resurselor necesare disponibileGenerarea solutiilorPrezentarea solutiilorEmiterea si analiza concluziilor

DezbatereaDezvolta capacitatea de a dezvolta o tema, o afirmatie ,un enunt din perspective multiple.Etape:Etapa de initiere-se enunta tema, se discuta idei legate de sursele de informareEtapa de documentare, pregatire pentru dezbatereEtapa dezbaterii, desfasurarea efectiva – se aleg

echipele, arbitri, are loc dezbaterea, se

stabileste echipa castigatoare.

ActivitateRealizati o dezbatere referitoare la testarile

initiale.

Ce aţi învăţat în aceasta zi de curs ? Cum consideraţi că a fost atmosfera de lucru

pe parcursul zilei de azi?