Noi-K

Alexandria

Nr. 6 2017-2018

Proiectul privind Învăţământul Secundar – ROSE Subproiectul: „Elevul – beneficiarul actului cunoaşterii” (E-bac)

Obiectivul general al proiectului: Îmbunătățirea calității serviciilor educaționale furnizate de Liceul Teoretic ”Constantin Noica” având ca țintă creșterea procentului de promovabilitate la examenul de bacalaureat. Obiectivele specifice ale proiectului:

Creșterea anuală a ratei de absolvire a liceului, cu cel puțin 1 %, prin îmbunătățirea performanțelor/

situației școlare a elevilor din grupul țintă, ajungând la o promovabilitate de 99 % la finalul proiectului.

Creșterea anuală a ratei de participare la examenul de bacalaureat, cu cel puțin 1 – 2 % și a celei de

promovare a acestuia cu cel puțin 0, 5 – 0, 8 %, ajungând la sfârșitul proiectului să avem o rată de

participare de 96 % și de promovabilitate de minim 58, 5 %.

Dezvoltarea competențelor de orientare școlară și profesională a elevilor din grupul țintă, pentru o

bună plasare a acestora pe piața muncii și/ sau înscrierea în învățământul terțiar.

Dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale elevilor din grupul țintă care prezintă risc de abandon

școlar, micșorând rata de abandon a acestora cu cel puțin 1 % anual.

Consolidarea cunoștințelor teoretice și dezvoltarea competențele digitale și de comunicare ale

elevilor din grupul țintă, necesare atât pentru examenul de bacalaureat cât și pentru integrarea pe piața

muncii.

I. Activități pedagogice și de sprijin I.1 Activități remediale în vederea pregătirii elevilor la disciplinele de bacalaureat.

Activitățile remediale își propun să ofere elevilor din grupul țintă o mai bună pregătire la disciplinele

la care vor susține examenul de bacalaureat, progresul școlar la aceste discipline și creșterea procentului

de promovabilitatea a examenului de bacalaureat.

Activitățile remediale vor fi în strânsă corelație cu cele destinate dezvoltării abilităților socio-

emoționale ale elevilor cât și cu cele de îndrumare și orientare a elevilor în carieră. Cadrele didactice,

precum și partenerii implicați în aceste activități vor păstra o strânsă legătură, își vor împărtăși impresiile

și rezultatele obținute, în scopul eficientizării tuturor acestor activități și atingerii obiectivelor propuse.

I.2 Activități de consiliere, îndrumare, privind dezvoltarea personală a elevilor, punând

accentul pe îndrumarea și orientarea elevilor în carieră.

Activitatea își propune să diminueze numărul de elevi care nu intenționează să susțină examenul de

bacalaureat, dar și să cunoască importanța promovării acestuia pentru integrarea în învățământul terțiar

și pe piața muncii.

Pentru eficientizarea acestei activități, vor exista parteneriate instructiv – educative cu: psihologi, medici, juriști, reprezentanți ai administrației locale, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, Poliția

locală, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, reprezentanți ai agenților economici și părinți. Activitățile prevăzute la această activitate, alături de cele remediale și de dezvoltare a abilităților

socio-emoționale, facilitează luarea de către elevi a celor mai bune decizii cu privire la viitorul lor școlar și

profesional.

I.3 Activități destinate dezvoltării abilităților socio-emoționale ale elevilor din grupuri

dezavantajate.

Activitatea urmărește dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale elevilor din grupul țintă care

prezintă risc de abandon crescut, prin activități de consiliere și îndrumare.

Deoarece elevii aparținând grupurilor dezavantajate, prezintă cel mai mare risc de a nu se prezenta sau de a nu promova examenul de bacalaureat, unii chiar preferând să se angajeze, imediat după

terminarea liceului, în țară sau în străinătate, ei vor fi consiliați și îndrumați, practic și teoretic, în ceea ce privește importanța acestui examen și a unui act de studiu, în evoluția personală.

II. Activități extracurriculare II.1 Vizite sau excursii de documentare.

Această activitate își propune să implice o parte din elevii grupului țintă în participarea la vizitele sau

excursiile de documentare ce se vor realiza la case memoriale, muzee, instituții teatrale, grădini botanice,

arii protejate, etc.

II.2 Activități destinate cunoașterii rețelei școlare universitare și postuniversitare din

județ.

Activitatea se va realiza prin vizitarea instituțiilor de învățământ universitare și postuniversitare din

județ și participarea elevilor din clasele a XII-a, din grupul țintă, la întâlniri cu studenții și cadrele didactice

din aceste instituții de învățământ.

TEATRUL NAȚIONAL Elev: Bunea Elena Roxana

Prof. Loghin Mihaela

Sâmbătă, 25 noiembrie 2017, o parte dintre elevii Liceului Teoretic

Constantin Noica din Alexandria, au plecat într-o excursie organizată în cadrul

proiectului Rose.

Printre alte activități, cum ar fi vizitarea Muzeului de Istorie Naturală

Grigore Antipa și a Muzeului Militar, elevii au avut parte și de o piesa de teatru

americană, jucată pe scena Teatrului Național.

Piesa lui Neil Simon, celebrul scenarist și dramaturg american, a fost jucată

în stilul filmelor polițiste, dar în ritm de comedie, părând desprinsă din realitate.

Pe lângă momente comice, decor realizat cu mare atenție, personaje talentate,

intrigi și suspans, piesa a avut un final comic și fericit.

O întâmplare bizară se petrece în casa viceprimarului New York-ului, chiar

la aniversarea căsătoriei. Crimă? Tentativă de sinucidere? Sau și una și

cealaltă? Misterul trebuie elucidat pe loc de către invitații de la petrecere, orice

scurgere de informație le-ar putea pune în pericol cariera.

Suntem martorii unei situații atât de grave încât suspansul se amplifică,

spaima devine comică, umorul erupe.

Protagoniștii petrecerii nu caută să dezlege enigma împușcăturii, ci să o

ascundă, întâi unii față de alții, apoi în fața Poliției. Spaima lor nevrotică

stârnește râsul.

Muzeul Național de Istorie Naturală ‘’Grigore Antipa’’

Elev: Șerbanescu Costinel Ionuț Prof. Loghin Mihaela

Biolog, naturalist, zoolog, ihtiolog, ecolog ,oceanolog, Grigore Antipa

este și savantul care a renovat și a inaugurat în 1906 ‘’Muzeul Național de

Istorie Naturală’’ care acum îi poartă numele. Monument de arhitectură,

acest edificiu este prima clădire din România proiectată și construită ca muzeu.

După investiții de 13 milioane de euro, acest muzeu este de nerecunoscut.

Vizitatorii pot vedea în cadrul muzeului o gamă largă de exponate, aproximativ

2000.

Muzeul are foarte multe camere în care se regăsesc exponate specifice.

După părerea mea, cele mai spectaculoase exponate sunt: ursul alb, foca,

oaia canadiană, vulpea polară și un cap de elefant aparținând unui exemplar de

75 de ani.

Printre exponatele muzeului se numară și o peșteră de 20 de metri lungime

în care sunt redate condițiile în care trăiau strămoșii nostrii.

În acest muzeu se regăsește și o diorama de 17 metri lungime care îi

fascinează pe vizitatori.

Excursia la acest muzeu a fost una foarte plăcută și în același timp foarte

interesantă deoarece am văzut multe animale de care nici nu aveam idee că au

existat vreodată.

După această vizită, pe lângă faptul că am rămas cu multe amintiri plăcute,

am aflat și multe informații care țin de cultura generală a unui individ și pe care le

pot împărtași altor colegi și prieteni.

BIBLIOTECA ȘCOLARĂ

Bălțățeanu Ema Tamara - bibliotecar

Biblioteca școlară reprezintă pentru școală o carte de vizită. Ca parte integrantă a

sistemului informațional național, biblioteca școlară este o colecţie de documente (cărţi, reviste,

ziare, materiale audio-vizuale şi alte suporturi informaţionale) cu caracter enciclopedic, adecvat

nivelului şi profilului unităţii de învăţământ în care funcţionează biblioteca şcolară.

Potrivit Manifestului bibliotecii şcolare al UNESCO, „Biblioteca şcolară pune la

dispoziţie informaţii şi idei care sunt fundamentale pentru funcţionarea cu succes a informaţiei

actuale şi în societatea bazată pe cunoaştere. Biblioteca şcolară înzestrează elevii cu deprinderi

de învăţare pe termen lung şi dezvoltă imaginaţia".

Funcţiile bibliotecii şcolare, aşa cum sunt exprimate în Manifestul UNESCO, privesc:

susţinerea şi intensificarea obiectivelor educaţionale aşa cum sunt subliniate în misiunea

bibliotecii şi a curricumului; dezvoltarea şi susţinerea copiilor în obiceiul de a citi şi de a învăţa

şi în utilizarea bibliotecii în viaţa cotidiană; oferirea de oportunităţi pentru acumularea

experienţei în crearea şi utilizarea informaţiei pentru cunoaştere, înţelegere, imaginaţie şi

amuzament; oferă suport pentru toţi elevii în învăţarea şi punerea în practică a abilităţilor de

evaluare şi utilizare a informaţiei, indiferent de formă, format sau mediu; oferă acces la resurse

locale, regionale, naţionale şi globale şi oportunităţi care permit celor implicaţi în procesul de

învăţare să răspândească idei, experienţe şi opinii; organizarea activităţilor care încurajează

sensibilitatea şi formarea atitudinii responsabile; promovarea lecturii, cât şi a resurselor şi

serviciilor bibliotecii şcolare întregii comunităţi şcolare, şi nu numai.

Biblioteca Liceului Teoretic „Constantin Noica” deţine un fond de aproximativ 14500 şi

deserveşte un număr de 600 de utilizatori, elevi şi cadre didactice.

Colecţiile bibliotecii se

grupează în fondul pentru împrumut

la sala de lectură şi fondul pentru

împrumut la domiciliu. Fondul

pentru sala de lectură cuprinde

lucrări de referinţă (enciclopedii,

dicţionare, atlase, albume). Fondul

pentru împrumut la domiciliu

cuprinde toate lucrările care se

regăsesc în biblioteca în cel puţin

două exemplare exceptându-le pe

cele menţionate anterior. Biblioteca foloseşte sistemul accesului liber la

raft dând posibilitatea utilizatorilor

săi de a consulta cât mai rapid

fondul de carte. Serviciile

bibliotecii sunt gratuite şi se

adresează tuturor elevilor şi

cadrelor didactice, indiferent de

vârstă, sex, religie sau statut social

asigurându-se astfel egalitatea

accesului la informaţie.

Istoria scrisului Bălțățeanu Ema Tamara - bibliotecar

~ I ~

La început de mileniu III ne întoarcem privirile spre începuturile civilizaţiei umane şi ne

punem câteva întrebări: De ce scriu oamenii? De când scriu? Cum comunică ei prin scris?

Din cele mai vechi timpuri oamenii au căutat să-şi exprime gândurile nu numai prin cuvinte ci

şi prin semne care să dureze mai mult.

Folosim scrisul în fiecare zi: tastăm mesaje, redactăm articole, eseuri, lucrări mâzgălim

jurnale şi liste de cumpărături. Aşa cum spune un proverb latin: „Verba volant, scripta manent”

scrisul e singurul care rezistă trecerii timpului. De la banalele scrijelituri pe băncile şcolii până la

marile romane ale literaturii universale scrisul poartă o poveste ce nu vrea să fie uitată. Dar cum

s-a născut scrisul?

Primele forme de scriere sunt desenele din era preistorică care, deşi sunt la graniţa dintre

artă şi scriere, reprezintă cea dintâi încercare de a păstra pentru generaţiile viitoare istoria

vânătorilor din paleolitic. Cercetările au demonstrat că la vremea când picturile erau realizate cu

degetele şi cu peneluri din fibre vegetale sau de lemn, homo sapiens apăruse deja

PE CE S-A SCRIS ?

Cele mai vechi inscripţii sunt săpate în piatră. Ele se găsesc pe pietre funerare, pe

monumente, pe zidurile templelor şi ale piramidelor.

- Pe plăci de lut

Asiro-babilonienii scriau pe tăbliţe de lut. Când lutul era moale, semnele se imprimau apoi erau

arse în cuptoare, aşa cum se ard cărămizile.

- Pe tăbliţe acoperite cu ceară

Tăbliţele confecţionate din lemn, gresie, faianţă, fildeş sau metal aveau un strat subţire de

ceară pe care se putea scrie prin zgâriere

- Pe tăbliţe de ardezie

Scrisul putea fi uşor şters.

- Pe bronz, plumb, aramă sau alte metale

trase în foi subţiri. La vechii romani, decretele, tratatele şi alte acte publice erau scrise pe

tăbliţe de bronz.

- Pe coji de ou, cioburi, carapace de raci, stridii, scoici scriau popoarele care trăiau la

ţărmul apelor.

- Pe piei de animale se scriau în vechime cărţile de mare valoare. La biblioteca din

Constantinopole se păstra un exemplar din „Iliada” lui Homer, scrisă pe o făşie lunga de 37m,

lucrată din intestinul unui şarpe.

- Pe pergament s-a scris începând din secolul al II-lea. În vechea cetate a Pergamului,

arta confecţionării pieilor pentru scris a fost perfecţionată; numele de pergament vine de la

denumirea acestei cetăţi.

- Pe frunze, pe scoarţă de copac s-a inscripţionat până la sfârşitul sec. al VI-lea .

- Pe papirus au scris întâi egiptenii, cam cu 3000 de ani î.e.n. Papirusul este o planta cu

tulpina fibroasă din care se despicau fâşii. Coala de papirus putea ajunge la dimensiuni foarte

mari. Exista o culegere de legi scrisă pe un papirus lung de 2, 7m. În Europa papirusul a ajuns

abia în secolul al IV-lea î.e.n.

- Pe hârtie au scris întâi chinezii. Descoperitorul ei este Tsai-Lun care a reuşit în anul 105

e.n. să obţină hârtie dintr-o pastă preparată prin măcinarea scoarţei de copac, a frunzelor, a

fibrelor de bambus, a zdrenţelor de mătase şi a capetelor de sfoară de la plasele pescăreşti. Cei

care au adus hârtia în Europa sunt arabii.

Chiar daca la prima vedere hârtia ar părea ca este neînsemnată, invenţia ei a adus

omenirii avantaje deosebite. Drumul sau prin lume a fost destul de anevoios iar evoluţia

dezvoltării ei a fost urmărită cu mare interes.

(va urma)

Importanța cadrului didactic în formarea profesională a

adolescentului Prof. Ionescu Delia

Trăim într-o lume supusă schimbărilor variate și acest fapt se reflectă, în primul rând, în piața muncii flexibilă si, în cea mai mare parte, imprevizibilă atât în plan extern (ponderea diverselor profesii pe piața muncii și schimbarea relației dintre ele), cât și în plan intern (modificările cerintelor impuse de diverse profesii). În acest context, cadrul didactic, în colaborare cu părintele, poate fi un partener menit să sprijine tânărul în dezvoltarea personală, în asimilarea acelor cunoștințe și abilități necesare pentru realizarea unui management eficient al propriei cariere.

Cerințele locurilor de muncă evoluează în permanență: - sporește complexitatea sarcinilor ce trebuie îndeplinite;

- crește numărul și complexitatea cunoștintelor, deprinderilor și abilităților ce trebuie

exercitate la locul de muncă;

- se exercită o presiune crescută asupra individului de a lua o serie de decizii în mod

individual;

- se accentuează rolul abilităților de comunicare eficientă;

- se impune tot mai multă motivație, inițiativă și flexibilitate în exercitarea sarcinilor de

muncă.

Din acest motiv, orientarea unidirecțională, ce presupune o suprapunere a unor caracteristici personale cu caracteristicile unui mediu occupational, astăzi nu mai este validă. Așa cum preciză Savickas, activitățile de orientare trebuie să vizeze educarea tinerilor pentru independență și flexibilitate în cinci domenii de competență:

- cunoștințe despre sine;

- informații ocupaționale;

- luarea deciziei;

- planificare;

- rezolvare de probleme

Aceste competențe dobândite permit exercitarea unui control asupra propriei dezvoltări și flexibilitate în managementul carierei.

Activitățile ce pot fi cuprinse într-un program de educație pentru carieră cuprind prelegeri despre diverse ocupații, work-shop-uri pe teme de carieră, interviuri realizate cu diverși invitați, discuții de grup, vizite la diverse locuri de muncă, studiul unor documente scrise, jocuri de rol, realizarea de colecții de imagini, despre diverse locuri de muncă și profesii, realizare de CV-uri și scrisori de intenție, consultarea specialiștilor în domeniul pieței forței de muncă.

Modalitățile de orientare a tinerilor în alegerea unei cariere potrivite personalității lor, precum și valorilor și dorințelor acestora, presupun un proces care se desfășoară de la o varstă fragedă în școală, ce constă în: expunerea la informații ocupaționale, clarificarea aspirațiilor vocaționale, achiziționarea de structuri cognitive integrative pentru informațiile

despre sine, ocupații și relațiile complexe dintre acestea, suportul social în explorarea propriei persoane și a diverselor trasee educaționale și profesionale.

Dezvoltarea identității vocaționale și pregătirea tinerior pentru viitoarea carieră reprezintă obiectivele cele mai importante ale întregului proces de învățământ. Cunoștintele, abilitățile și deprinderile dobândite în școală trebuie să le permită tinerilor să-și dezvolte individual o carieră profesională.

Identitatea se construiește treptat pe masura organizării și structurării informațiilor despre sine. Ea include, dupa E.Erikson aspecte legate de: caracteristicile innăscute și dobândite ale personalității (cum ar fi: temperament, introversiune, pasivitate), talentele și abilitățile personale (cunoștinte și deprinderi), identificarea cu modelele (părinți, colegi sau alte figuri semnificative), modalități de interacțiune, modalități de rezolvare a conflictelor etc.

Identitatea este în permanență construcție și reconstrucție. Ea se construiește în perioada copilăriei, dar în adolescență se poate vorbi de identitate atunci când abilitățile cognitive și de interacțiune sunt suficient de mature pentru a permite o reflectare asupra propriei persoane și a dezvoltării acesteia. Perioada adolescenței, prin problemele decizionale pe care le pune elevilor- ce cursuri sa urmeze, cu cine să iasă la întâlnire, dacă să meargă la facultate, să consume droguri, să lucreze după terminarea orelor, să participle la adunări religioase sau nu etc.- forțează reflectarea asupra propriei identități și contribuie la cristalizarea acesteia.

Identitatea vocațională combină aspectele legate de cunoașterea propriilor interese, valori, abilități și competențe, pe de o parte, cu preferință pentru un anumit tip de activități, stiluri de interacțiune și mediu de lucru, pe de altă parte.

Unul dintre aspectele cele mai importante în managementul carierei este cunoașterea de sine.

Interesele reprezintă preferintele unei persoane pentru anumite domenii de cunoștinte sau de activitate. Ele constituie unul din elementele importante în decizia asupra alegerii unei cariere. Holland consideră că oamenii manifestă interese diferite pentru lucrul cu oamenii sau cu idei sau fapte, în funcție de tipul de personalitate: realist, investigativ, artistic, social, întreprinzator, convențional. Fiecare dintre tipurile menționate prezintă niște caracteristici care permit practicarea unor activități care să pună în valoare anumite trăsături de personalitate native. Astfel, tipul realist se caracterizează prin tendința de a se îndrepta spre acele activități care presupun manipularea obiectelor și a instrumentelor. Tipul artistic, însă, manifestă atracție pentru activitățile mai putin structurate care presupun o rezolvare creativă și oferă posibilitatea de autoexpresie. Persoanele artistice sunt înzestrate cu abilități artistice și imaginative.

Chestionarul de interese, bazat pe teoria lui Holland, permite identificarea unui cod personal format din primele trei tipuri de interese predominante, avand în vedere că nu există tipuri pure de interese, ci combinații ale acestora în care un anumit tip predomină.

Valorile reprezintă un alt element foarte important în managementul carierei. Ele sunt sursele motivaționale și ale standardelor de performanță într-un anumit domeniu. Valorile se manifestă în comportament prin evitarea sau, dimpotriva, aspirația pentru elemente tangibile sau intangibile, cum ar fi: banii, puterea, spiritualitatea. Exemple de valori sunt: performanța, colegialitatea, mediu familial plăcut, autonomie, grija pentru alții, bani, putere, autoritate, recunoaștere.

Modalități de investigare a valorilor personale: 1. Ierarhizarea unor valori date

Se dă o listă de valori pe care adolescenții să noteze cu + valorile importante pentru sine și

cu – pe cele neimportante. Se poate realiza apoi o ierarhie a primelor 5 valori importante

2. Analiza alegerilor anterioare

Următoarele întrebări pot fi utile pentru evaluarea valorilor implicate în alegerile

anterioare:

- Când ai putut sa alegi între cursuri, ce ai ales? De ce?

- Ce tip de activități preferi în timpul tău liber? De ce?

- Când îți alegi prietenii ce caracteristici te aștepti să aibă?

- Ce activități de voluntariat ai ales să faci? De ce?

- Care a fost cea mai importantă decizie pe care ai luat-o? Ce te-a ghidat în luarea

deciziei?

- Care a fost cea mai rea decizie? De ce?

- Care a fost cea mai buna decizie? De ce?

3. Utilizarea discretionară a timpului este un exercitiu extrem de simplu și eficient

în identificarea valorilor. Se poate pune urmatoarea întrebare: Daca ai avea doar câte o ora la

dispoziție pe zi, ce ai alege sa faci?. O altă variantă a acestei întrebări ar fi despre utilizarea

discreționară a banilor. Ceea ce este important în interpretarea răspunsurilor la aceste exercitii

este stimularea elevilor de a determina sursa valorilor care au stat la baza alegerilor lor. Este

bine ca fiecare dintre ei să-si identifice în mod individual valorile, iar discuțiile de grup să ajute

la identificarea/clarificarea relației dintre anumite alegeri și valorile personale. Accentul se pune

pe relația dintre valori și alegerile pe care le facem și nu pe valoarea valorii.

Scopul investigării valorilor personale este autoconștientizarea acestora, în vederea

utilizării lor ca grila de evaluare a carierelor posibile.

Caracteristicile de personalitate reprezintă patternuri tipice de gândire, comportament,

afectivitate și relaționare pe care le manifestă o persoana. Exista această tendință de a

suprapune un anumit tip de personalitate unei profesiuni. De regulă, persoanele extravertite

pot fi vânzatori, contabilii trebuie sa fie meticuloși, brokerii, predispuși la riscuri s.a.m.d.

Cercetările au dovedit, însă, că mediile de lucru acceptă o diversitate de tipuri de personalitate.

Persoane cu caracteristici de personalitate similare pot să aibă performanțe bune și să fie

multumiți în ocupații diferite, asa cum persoane cu caracteristici diferite pot să prefere aceleași

ocupații sau similare. Explicația ar fi că mediul de lucru poate determina comportamentul

nostru, nu doar caracteristicile de personalitate. Este important ca adolescenții să înteleagă

relațiile dintre caracteristicile de personalitate și mediile de muncă. În cadrul fiecarei profesii

există medii de muncă diferite care se pot ajusta la necesitățile și preferințele

persoanei. În acest fel, putem determina lărgirea ariei de alternative pe care adolescenții o iau

în considerare în alegerea carierei.

Aptitudinea reprezintă potentialul unei persoane de a învăța și de a obține performanța

într-un anumit domeniu. Dezvoltată prin învățare și exersare, aptitudinea devine abilitate și prin

aplicare în practică și automatizare devine deprindere. Atunci cand aptitudinea devine

operațională în urma acestor transformări, devine potențial în realitate.

Fiecare persoanț are anumite aptitudini, iar conștientizarea acestora și punerea lor în

valoare necesită o consiliere. Putem identifica în discursul persoanelor expresii de genul: ,,mă

pricep să…”, ,,știu să…”, pot să…”. Acestea desemneaza aptitudinile, abilitățile și deprinderile

persoanei și facilitează aplicarea în realitate fără dificultate.

Orice însusire sau proces psihic, privit din perspectiva randamentului, se numește

aptitudine. De exemplu, perceptia detaliilor, memoria, spiritul de observație pot fi considerate

aptitudini atît timp cît permit realizarea cu succes a unor activități.

Modalitățile de identificare a aptitudinilor sunt:

- Inventarierea activităților pe care o persoană stie/poate să le facă, cel putin la un nivel

mediu fără un efort deosebit;

- Completarea unor chestionare special destinate identificării acestora

Prezentarea de față are un caracter general și presupune o analiză a celor mai importante

elemente, dar și metode care permit autocunoașterea și dezvoltarea personală, precum și

informarea cu privire la cele mai importante cerințe de pe piața muncii actuală care sa ajute

tânărul în luarea deciziei potrivite pentru alegerea viitoarei profesiuni.

-

Interviu realizat de eleva Raducea Ana-Maria-clasa a XII-a C

CâT DE IMPORTANT VI SE PARE EXAMENUL DE BACALAUREAT PENTRU VIITORUL VOSTRU? Mădălina: -Cred că este un pas foarte important în primul rând spre maturizarea oricărui tânăr, nu degeaba a fost numit și ”examenul maturității”. Este momentul în care orice elev se gândește la viitorul său, acesta depinzând într-o mare măsură de rezultatele obținute la bacalaureat. Cosmina:-Acest examen, din punctul meu de vedere, constituie cea mai importantă verigă spre un viitor frumos, împlinit. Marinela:-Cu toate că majoritatea consideră că bacalaureatul și rezultatele pe care le obținem dovedesc dorința fiecăruia de a avea un viitor frumos, eu nu vreau să fac o obsesie din asta, așa că mă pregătesc, dar fără să exagerez și să cad în extrema greșită.

CE PARERE AVEȚI DESPRE SCHIMBAREA DATEI ÎN CARE SE VOR SUSȚINE COMPETENȚELE? CREDEȚI CĂ VĂ AVANTAJEAZĂ SAU NU? Răzvan:- Cred că este o schimbare bună pentru noi, deoarece avem mai mult timp pentru a ne pregăti de probele scrise din vară fără prea multa învălmășeală. Ana: - Este o decizie care a venit pe moment și cred că nu e prea avantajoasă pentru noi, deoarece nu avem destul timp pentru a ne pregăti

SUNTEȚI DE ACORD CU FAPTUL CĂ PREGĂTIRILE SUPLIMENTARE SAU MEDITAȚIILE SUNT UN PAS IMPORTANT PENTRU REZULTATE BUNE LA EXAMEN? Georgiana:- Eu cred că fără pregătiri suplimentare și meditații nu se pot obține rezultate satisfăcătoare pentru cineva care își dorește mult mai mult, pentru cei ce își doresc să urmeze o facultate bună deoarece este multă materie care nu se poate cuprinde la orele de curs. Florina:- Eu, făcând parte din programul ” ROSE” pentru pregătiri suplimentare, pot spune că este foarte necesar acest lucru și ne ajută să înțelegem ceea ce la oră nu putem.

CĂT TIMP ACORDAȚI PREGĂTIRII LECȚIILOR PE ZI? CREDEȚI CĂ AR TREBUI SĂ MĂRIȚI NUMARUL DE ORE? Sergiu: - Eu acord în jur de 2-3 ore pe zi învățatului, dar cred că nu este suficient, deoarece sunt multe lecăii și nu au o dificultate redusă. Daria: - Eu aloc învățatului 1 oră pe zi și cred că este destul pentru mine, deoarece am o memorie vizuală dezvoltată și nu vreau să exagerez astfel încât să îmi afectez sănătatea așa cum au mai existat cazuri.

CUM VA PETRECETI WEEKEND-UL DUPĂ O SĂPTĂMÂNĂ DE ÎNVĂȚAT INTENS? Alexandru: - Încerc să ies mult pe afară, să mă recreez și să fac sport pentru a mă relaxa pe deplin pentru a începe o nouă săptămână în forță. Mirela: - Mă odihnesc, dorm și fac activități distractive cum ar fi să mă plimb cu prietenii, să ne simțim bine dar și repet lecțiile între timp deoarece cred că ” Exercițiul este mama învățăturii”.

Dimineața Elev Iconaru Paul

Prof. coord. Burcin Cezarina

Încerc să stau mai relaxat. În orice caz... Nu vreau să schimb lucruri de care te ții cu dinții azi. Am starea aia... la care nu te gândești. E de-aia de care te bucuri s-auzi în povești,

Crești tu… Lasă graba, ai timp de toată lumea, Începe de luni și luna trece, parcă vine-acuma. Cu arcul și Cupidon în "Jungla de beton" Transformă cam tot ce mișcă-n...date-n telefon.

Am suferit odată în viață. n-o s-o fac a doua oară. Am transformat piatra în nisip în fiecare seară. Eu scriu pentru suflet sau ce a mai rămas din el. Aștept ca cel mai cald răsărit să alunge orice umbră din fiecare om și sper ca ploaia să cadă din cer. Alergând spre ea, O îmbrățișez în ploaia grea, Și-mi aud perfect muzica, oare e doar în mintea mea? Nedumerit o întreb, nevoit rup liniștea. M-am înconjurat doar de pădurea sa.

7 dimineața... Ceasul rupe dulce-mi vis. Societate...de tine departe m-a trimis.

O lume defectă Elev: Buligan Georgian Alexandru

Profesor: Ionescu Delia

Când suntem mici, vedem lumea cu alți ochi, părinții ne menajează

pentru a ne asigura o copilărie fericită, însă, odată cu trecerea anilor, începem să

înțelegem că lumea nu este așa cum credeam noi.

Nu trăim într-o lume perfectă, deci, ideea de viață perfectă este doar o

iluzie. În viață, oamenii trebuie să se supună unor reguli pentru a se putea adapta

într-o societate bolnavă. Nu este însă vina societății, ci a sistemului care ne

întinde curse pentru a ne separa și îndepărta de semenii noștri, otrăvindu-ne

mințile cu idei false, precum ideea de avuții. Banul este o armă de manipulare în

masă care duce la degradarea valorilor morale ale oamenilor. Într-adevăr,

oamenii sunt nevoiți să își asigure un nivel de trai, deoarece lipsa banilor conduce

o viață precară, însă nu trebuie să ne lăsăm conduși de aceasta. Noi, ca oameni, ar

trebui să ne axăm mai mult pe partea sufletească, pe legătura omului cu natura.

Fie că ne dăm sau nu seama, fiecare om, oricât de neînsemnat ar părea, poate

conduce la schimbarea societății. Oamenii trebuie să se gândească la faptul că

acțiunile lor îi afectează și pe cei din jur, iar acest lucru ar trebui să îi motiveze să

facă bine, ca să poată trăi într-o lume cât mai morală, în care nu există diferențe

iar toți să aibă o legătură strânsă cu toți cei din jurul lor.

Populația începe să se mulțumească cu din ce în ce mai puțin, renunțând

la vise și speranțe când se lovește de realitate, când ar trebui să se ambiționeze și

să încerce o schimbare pentru binele colectiv.

RELIGIE ȘI LITERATURĂ Autor: Prof. Dragomir Iuliana

De-a lungul timpului, religia a constituit o bogată sursă de inspirație pentru literatura română. Scrierea literaturii vechi (în limba slavonă, apoi în limba română) a însemnat implicarea unor oameni importanți ai bisericii ortodoxe, cunoscători de carte, precum și a multor domnitori ai țărilor române, figuri legendare. De asemenea, pe teritoriul țării noastre, tiparul sau tiparnița, cum era numită în acele vremuri, a fost mai întâi în biserici, începând cu a doua jumătate a secolului al XV-lea, până atunci, textele religioase existând doar în manuscrise.

În următoarele perioade ale literaturii noastre, când apare concepția despre artă și artist, despre rolul acestora (semnalate încă de cronicarul moldovean Miron Costin), poeții, prozatorii și dramaturgii au preluat mituri biblice și le-au reinterpretat.

Astfel, în epoca marilor clasici, Mihai Eminescu este primul poet care descrie artistic nașterea universului, Geneza, în poemul Scrisoarea I și tot el prezintă și escathologia, moartea universului.

Numeroși poeți din perioada interbelică și-au găsit surse de inspirație și în miturile biblice. Astfel, Vasile Voiculescu recurge la autohtonizarea motivelor biblice, având predilecție pentru simbol, alegorie, parabolă, comparație simplă. El și-a intitulat unul dintre volumele sale de versuri , , Poeme cu îngeri‟(1927). Prin aplecarea sa asupra motivelor biblice, prin prezentarea unei lumi românești într-un eden oriental, Vasile Voiculescu se integrează în credința ortodoxă. Scenele și motivele biblice, prezente încă din primele volume, constituie punctul de plecare al unor meditații asupra condiției umane, care este permanent însetată de desăvârșire și aflată sub ispita amăgitoare a păcatului. Această trăsătură îl apropie pe Voiculescu de Tudor Arghezi. Ceeea ce îl deosebește însă de acesta este credința fără tăgadă într-un Dumnezeu salvator, care îi veghează fapta și gândul. Punctul de plecare al poeziei În Grădina Ghetsemani, se află în Evanghelia lui Luca și se referă la motivul Rugăciunii lui Iisus în Grădina Ghetsemani. Întreaga poezie se organizează în jurul elementelor ce țin de natura duală a lui Iisus: umană și divină.

Tudor Arghezi oscilează în poezia lui între credință și tăgadă. Astfel, în Psalmii arghezieni, punctul de plecare se găsește în Psalmii biblici ai lui David, însă cei din Biblie sunt imnuri de laudă adresate lui Dumnezeu. În Psalmii săi, Tudor Arghezi îl caută neîncetat pe Dumnezeu care, deseori refuză să i se arate. Credința poetului în Dumnezeu există doar dacă acesta îi arată vreun semn, măcar , , un pui de înger”. Poetul cu experiență monahală, încalcă astfel în lirica sa religioasă, îndemnul Crede și nu cerceta! Prin această atitudine, Arghezi se dovedește un căutător neobosit al lui Dumnezeu, înțelegând prin căutarea sa că, deși se revoltă, poetul crede în existența divinității din moment ce o caută.

La Lucian Blaga apare Cenzura Trancedentală care îl separă pe Marele Anonim de lumea profană. O concepție diferită întâlnim la acest artist. El descrie unitatea universului ca o îngemănare a celor două principii, Binele și Răul. În poezia Lumina raiului, eul liric se întreabă: , , De unde-și ia Raiul lumina?‟ și tot el răspunde: , , știu: îl luminează iadul cu flăcările lui‟. Aceeași concepție apare și în poezia Pax magna sau în drama de idei Meșterul Manole.

În teatrul postmodern, Marin Sorescu reinterpretează mitul biblic al lui Iona care fusese înghițit de monstrul marin, iar Dumnezeu îl salvează după trei zile de rugăciuni. Nu se mai întâmplă la fel în cazul lui Iona al lui Marin Sorescu, acesta scriind o dramă parabolică a singurătății, iar personajul săau își căută salvarea în sine însuși.

Iată cum, în perioade literare diferite, poeții (și am enumerat aici doar pe câțiva dintre ei), au îmbogățit literatura noastră cu teme și motive religioase, reinterpretându-le în viziune artistică proprie.

Balul bobocilor 2017

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ-IARNĂ Prof. educație plastică- Purcărea Cristiana Mihaela

Facem şi noi nişte empatie?

Visul unei săptămâni Ideo-Ideis,

săptămâna Festivalului Naţional de Teatru Tânăr

care a avut loc în vara anului trecut, în luna august,

la Alexandria, a continuat anul acesta, la sfârşitul

lunii aprilie, în capitală, la Bucureşti, ,,Micul Paris”

primind cu prietenie trupa de teatru a şcolii noastre

pentru a empatiza în continuare, de data aceasta

ca public spectator în sala Teatrului Metropolis.

,,Ideo Ideis promovează deja , de câţiva ani, un spirit axat pe dorinţa de

cunoaştere, într-un context în care singura competiţie este cea cu tine însuţi” spune

Andreea Borţun, co-preşedintele Ideo

Ideis. A fost adusă în prim plan EMPATIA,

în diferitele contexte de manifestare- de la

cum funţionează ea în şcoli, în

mediul activist sau în viaţa unui

scriitor, până la cum îşi găseşte locul în artă,

atât în procesul de concepere, cât şi în modul în care ea se raportează la public.

Ideo Ideis şi-a propus ( şi a reuşit!) să chestioneze mecanismele afective care

ne-au adus mai aproape unii de alţii şi să combată ignoranţa-prin cunoaştere şi exerciţiu

empatic. A fost primul an în care Ideo Ideis s-a

aflat pe lista proiectelor prioritare ale Ministerului

Culturii-spunea Ion Alexandru, celălalt co-

preşedinte Ideo Ideis-lucru care onorează, dar

care

şi

responsabilizează în acelaşi timp.

Liceul Teoretic ,,Constantin Noica”

din Alexandria a participat la acest festival

cu trupa ,,Satyricon” interpretând într-o manieră personală o piesă adaptată, ,,Ultima

oră”, după Mihail Sebastian, sub îndrumarea profesorilor coordonatori, Simona

Dragomir şi Cristiana-Mihaela Purcărea. Ca urmare a participării acesteia la festival,

trupa a obţinut o invitaţie specială, la Bucureşti, pentru a viziona o piesă interesantă,

potrivită vârstei lor, la Teatrul Metropolis, ,,Visul unei nopţi de vară” unde nebunul,

îndrăgostitul şi poetul au fost alcătuiţi din fantezia lui William Shakespeare şi puşi în

scenă de Victor Ioan Frunză într-un extraordinar univers oniric şi feeric, clocotind de

erotism, instincte primare şi energii vitale. Un vis populat de zei şi muritori, de duhuri,

spiriduşi şi zâne în magica noapte de Sânziene i-a fascinat pe elevii liceului nostru ,

iubirea fiind o temă abordată pesimist de autor care o consideră o iluzie, ca şi teatrul şi

viaţa însăşi, transmise cu cruzime, dar păstrând sarcasmul şi umorul în fiecare

inflexiune a textului shakespearean de către regizor.

,,Pauza de teatru”, concurs local de tinere talente, se apropie, trupa noastră

pregătind tot un ,,vis” , ,,Visul unei nopţi de iarnă”, de Tudor Muşatescu,un vis-contrast,

complementar celui vizionat.

Trupa liceului şi coordonatorii

ei le urează tuturor participanţilor

concursului ce va urma, SUCCES!

EUROPEAN CINEMA EDUCATION FOR YOUTH Prof. educație plastică- Purcărea Cristiana Mihaela

Un program european de educaţie cinematografică pentru tineri a fost demarat în

Alexandria încă din luna februarie, din această lună urmând proiecţiile unor

pelicule propuse de organizatori, la cinematograful din Alexandria.

Acest program este iniţiat de

Institutul Francez din Paris şi

reuneşte mai multe ţări europene,

printre care Franţa, Italia, Spania,

Portugalia, Republica Cehă,

Bulgaria şi România. CinEd este

un proiect de colaborare

europeană dedicate educaţiei

cinematografice, al cărui obiectiv

este Acela de a oferi şansa

elevilor cu vârsta cuprinsă între 6

şi 19 ani să descopere valoarea şi diversitatea cinematografiei europene.

Aceste ţări au un interes aparte faţă de educaţia cinematografică, iar în cadrul

programului CinEd, profesorii, educatorii, operatorii culturali vor avea acces la

un catalog online de filme europene

( ficţiune, animaţie, documentare,

filme recente sau de patrimoniu),

însoţite de material pedagogice şi

de informaţii folositoare în lucrul cu

elevii la clasă.

Programul îşi propune să ofere cât

mai multor tineri şansa de a

cunoaşte cinemaul European şi de

a-I descoperi diversitatea culturală

şi lingvistică, dezvoltându-şi

totodată o capacitate de analiză

critică şi acumulând cunoştinţe

în privinţa

limbajului cinematografic şi a

procedeelor utilizate în film.

A avut loc prima proiecţie

pentru liceeni, ,,Pierrot

Nebunul”, un film francez, de la

1965, subtitrat în limba română,

regia Jean Luc Godard.

Discuţia post-proiecţie a fost moderată de criticul de film Gabriela Filippi şi

Lavinia Cioacă-organizator Ideo Ideis.

Filmul a fost un fel de satiră a societăţii, elevii şi profesorii emiţând judecăţi de

valoare post-proiecţie. Asocierile neobişnuite din film şi abordarea inedită au

dus la păreri diferite, la discuţii care au preluat ideile filmului, ,,poezia e un joc”,

misterul nedesluşit e însăşi viaţa”, ,,literatură, muzică, poezie…nu suntem decât

morţi aflaţi în misiune…disperare, speranţă, libertate, amărăciune…în căutarea

timpului pierdut”, ,,suntem făcuţi din vise, iar visele sunt făcute din noi”.

Limbajul poetic se zămisleşte din ruine, cuvintele sunt stranii, exprimă opusul a

ceea ce vrem să spunem. Culorile sunt vii, optimiste, peisajul verde-albastru

întregind tabloul ludic.

În proiect sunt cuprinse câteva licee,

printre care Liceul Pedagogic,

Colegiul Naţional ,,A. I, Cuza” şi

Liceul Teoretic ,,C. Noica”, liceu

câştigător al marelui premiu de anul

trecut al concursului local ,,Pauza de

teatru”, premiul special al juriului

constând în participarea la

festivalulul de teatru ,,Ideo Ideis” din

luna august, urmând ca luna

următoare să beneficieze de un week-end plin cu

teatru jucat pe marile scene de la Bucureşti

împreună cu profesorii coordonatori ai trupei

,,Satyricon”, Simona Dragomir-prof. engleză şi

Cristiana-Mihaela Purcărea-prof. educaţie

plastică.

Aştep

tăm

cu

nerăbdare şi mare interes proiecţia

din mai, ,,Cea mai fericită fată din

lume”, un film cu o tematică

asemănătoare.

,,CEA MAI FERICITĂ FATĂ DIN LUME” Prof. educație plastică- Purcărea Cristiana Mihaela

Este titlul de film românesc propus pentru această lună în cadrul

programului european de educaţie cinematografică pentru tineri, la Alexandria, la

Cinematograful modern ce poate găzdui astfel de proiecte cu succes.

,,Cea mai fericită fată din lume”, un film de Radu Jude, aparţine tradiţiei

realiste care încearcă să aducă pe ecran subiecte mai puţin spectaculoase, mai

apropiate de experienţa spectatorilor obişnuiţi sau să le facă cunoscute acestora

aspecte din vieţile unor indivizi marginalizaţi social. Este vizibilă o estetică a

absurdului unde situaşiile ridicole şi fără ieşire sunt până la un punct amuzante,

dar, acumulate într-o viziune despre existenţă, ele îşi dezvăluie dimensiunea

tragică. Delia,

personajul principal

este o fată –

interpretă

neprofesionistă, dar

şi ceilalţi actori au

experienţe

profesionale foarte

variate. Un

amalgam, actorii de

ocazie sunt

selectaţi după

fizionomiile lor

particulare sau

trăsături

comportamentale

aparte pentru a

aduce un plus de autenticitate faţă de filmele cu actori profesionişti, care, cel

mai adesea, se conformau stadardelor de frumuseţe. Relaţiile dintre personaje

sunt mereu tensionate, ajungând până la isterie. Fiecare în parte încearcă să-i

manipuleze pe ceilalţi să procedeze după voinţa lui. Nici măcar în cadrul familiei

relaţiile nu sunt mai armonioase, iar de multe ori, părinţii Deliei se arată, la

rândul lor, imaturi, voind să obţină neapărat ceva de la fată. Ei lovesc din plin şi

nu observă că îi rănesc sentimentele.

Programul îşi propune să ofere cât mai multor tineri şansa de a cunoaşte

cinema-ul European şi de a-i descoperi diversitatea culturală şi lingvistică,

dezvoltându-şi totodată o capacitate de analiză critică şi acumulând cunoştinţe în

privinţa limbajului cinematografic şi a procedeelor utilizate în film.

Acest program este iniţiat de Institutul Francez din Paris şi reuneşte mai multe

ţări europene, printre care Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Republica Cehă,

Bulgaria şi România. CinEd este un proiect de colaborare europeană dedicate

educaţiei cinematografice, al cărui obiectiv este acela de a oferi şansa elevilor

cu vârsta cuprinsă între 6 şi 19 ani să descopere valoarea şi diversitatea

cinematografiei europene.

Aceste ţări au un interes aparte faţă de educaţia cinematografică, iar în cadrul

programului CinEd, profesorii, educatorii, operatorii culturali vor avea acces la

un catalog online de filme europene ( ficţiune, animaţie, documentare, filme

recente sau de patrimoniu), însoţite de material pedagogice şi de informaţii

folositoare în lucrul cu elevii la clasă.

În proiect sunt cuprinse câteva licee, printre care Liceul Pedagogic, Colegiul

Naţional ,,A. I, Cuza” şi Liceul Teoretic ,,Constantin Noica”.

Din discuţiile libere cu criticul de film prezent în mijlocul tinerilor alexăndreni a

reieşit că adolescenţii au rezonat cu viziunea lui Radu Jude asupra lumii ca foială

ridicolă, aceştia regăsindu-se parţial în mijlocul acţiunii cu oarecare amuzament

şi oarecare amărăciune…

Mihai Eminescu- gazetarul Prof. Ionescu Delia

Poezia lui Mihai Eminescu, chiar și proza, sunt supuse atenției elevilor, însă, activitatea de jurnalist a marelui poet nu este atât de cunoscută pe cât ar trebui.

Genialitatea lui Eminescu transpare și în articolele pe care le-a scris și le-a publicat în presa vremii. Timp de șase ani, între 1877-1883, poetul și-a desfășurat activitatea la ziarul „Timpul”, unde a fost și redactor șef în anii 1880, 1881. A mai colaborat cu articole pe teme politice și culturale și la alte publicații ale vremii, precum, „Albina”, „Familia” lui Iosif Vulcan, „Federațiunea”, „Curierul românesc”, „Convorbiri literare”.

Mihai Eminescu a fost un jurnalist deosebit de activ, implicat în problemele societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, un jurnalist cu viziune și cu verticalitate, considerat adeseori radical, incomod. Încă din studenție este preocupat de mersul societății românești, de găsirea unor soluții de salvare a specificului național. Este apărătorul a tot ceea ce este românesc și se declară inamicul celor dispuși să negocieze destinul țării. Țintele sale sunt politicienii lipsiți de conștiința națională ale căror greșeli pot afecta societatea românească vreme îndelungată. „Greșelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi și se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei”.

Nu de puține ori, Eminescu este acuzat că folosește un limbaj injurios, jignitor. În apărarea sa, el răspunde că folosește ”pentru orice idee expresia cea mai exactă posibilă” și numai dacă ar dori să glumească „am putea să spunem lucrurile mai cu înconjur”. Firea onestă a poetului îi permite să spună lucrurilor pe nume, direct, chiar dacă adevărul lovește decisiv:

„Suntem noi oare de vină dacă adevărul curat, spus neted este deja o injurie? Ne propunem câteodată a fi foarte urbani- ce folos? Adevărul simplu, descoperirea simplă a neștiinței și a mărginirii multora din partidul la putere este deja o atingere. Cauza e simplă. Nu sunt oamenii la locul lor, nu sunt ceea ce reprezintă. Comparația între ceea ce sunt într-adevăr, nimica toată, și ceea ce reprezintă, demnități înalte ale statului, excitează deja râsul și ironia cititorilor, încât o vină din partea noastră, o intenție de a ponegri, nu există defel.”

Săgețile poetului sunt îndreptate către liberali, incapabili, din punctul lui de vedere, de a guverna, pentru că înțelegerea acestora despre ceea ce ar trebui să reprezinte statul este total eronată. Liberalii, considera marele poet, privesc statul într-o manieră mecanică, ca pe un „mecanism cu resorturi moarte a cărui repaos și activitate se reglează după legile staticii și ale dinamicii”. De aceea, ei nu respectă tradițiile, le consideră simple prejudecăți și cred că pot sa inventeze legi noi după bunul lor plac sau să importe legi” traduse de pe texte străine, supte din deget”. Pentru liberali, scopul economiei politice îl reprezintă producția, astfel că omul este redus” la rolul unui de mașină”. Cu alte cuvinte statul, în viziune liberală, reprezintă” un mijloc de a face avere, de a-și câștiga nume, de-a ajunge la ranguri și demnități”.

„Orice idee apriori, răsărită în crierii strâmți a unui om curios, orice paradox e bun numai să aibă puterea de a aprinde imaginația mulțimii și de-a o duce pe cale aceea care n-o conduce pe ea spre bun trai, spre muncă și adevăr, ci care poate ridica o pătura nouă de oameni în sus, o pătură turbure, despre care să nu știi bine nici ce voiește, nici ce tradiții are, nici dacă e capabilă a conduce un stat ori nu.”

În viziunea lui Mihai Eminescu, statul nu era „opera unei intențiuni premeditate, ci un

produs organic al naturii, gingaș ca toate produsele de soiul acesta; afacerea noastră este de-a cunoaște proprietățile lui naturale și nu de a-i dicta legi noi, ci a ne adapta la legile care-i sunt înnăscute”. În acest context, omul devine „obiectul îngrijirii publice și se urmărește ca toate aptitudinile fizice și morale ale omului să se dezvolte prin o muncă inteligentă și combinată, nu ca să degenereze și să se închircească în favorul uneia singure”.

„Natura poporului, instinctele și inclinările lui moștenite, geniul lui, care, adesea, neconștiut, urmărește o idee pe când țese la războiul vremii, acestea să fie determinante în viața unui stat, nu maimutara legilor și obiceelor străine. Deci, din acest punct de vedere, arta de a guverna e știința de a ne adapta naturii poporului, a surprinde oarecum stadiul de dezvoltare în care se află și a-l face să meargă cât mai liniștit și cu mai mare siguranță pe calea pe care a apucat-o”.

Dezamăgit de clasa politică actuală lui, poetul se încrede în generația tânără, care, educată moral, ar putea influența decisiv bunăstarea societății românești:

„Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni a crede, e că politica ce se face azi în România și dintr-o parte și dintr-alta, e o politică necoaptă, căci pentru adevarata și deplina înțelegere a instituțiilor noastre de azi ne trebuie o generațiune de a crește de-acu-nainte. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale- misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării- e creșterea morală a generațiunei tinere și a generațiunii ce va veni. Nu caut adepți la ideea cea întâi, dar la cea de-a doua sufletul meu ține ca la el însuși.”

Interesantă și progresistă este și viziunea lui Mihai Eminescu despre școală. În opinia poetului, școala are ca scop formarea unor caractere, rămânând pentru treptele superioare să transmită cunoștințe pozitive, de specialitate.

„Învățătura consistă în mulțimea celor știute, cultura în multilateralitatea cunoștințelor, creșterea nu consistă nici într-una, nici într-alta. Ea consistă în influența continuă pe care o au lucrurile învățate asupra caracterului și în disciplinarea inteligenței oricărui alt interes străin.”

Este bine cunoscută atitudinea de neclintit a lui Eminescu în ceea ce privește interesul național care trebuie întotdeauna pus înaintea oricărui alt interes străin. Jurnalistul nu poate ierta guvernului liberal acordarea dreptului de naturalizare a evreilor, pentru că aceștia urmăreau „să poată cumpăra moșiile statului și cele particulare, să puie mâna în orașe și sate pe orice negoț și orice industrie, c-un cuvânt să aibă toate drepturile civile ale românului, fără a avea neplăcuta datorie de a servi în armată”.

În urma acestor remarci, guvernul liberal se vede nevoit să dea un pas înapoi și adopta în octombrie 1879 soluția conservatoare susținută de Mihai Eminescu în articolele sale, prin care împământenirea era individuală și naturalizarea în bloc acordându-se evreilor care participaseră la Războiul de Independență.

Alături de Caragiale, Creangă, Slavici, poetul răspunde și de pagina culturală a ziarului „Timpul” si, potrivit scrierilor memorialistice a celor din urmă, Eminescu este o prezență fericită, oferindu-le lungi prelegeri culturale sau lingvistice care se desfășurau după program. Poetul publică cronici teatrale sau de operă ale artiștilor români sau străini care călătoreau în turneu la București sau cronici mondene ale vieții de la Curte, acestea fiind preferatele sale.

Activitatea gazetărească a lui Mihai Eminescu merită toată atenția, deoarece prin dăruirea, dedicația, dar și rigoarea documentării din cele mai diverse și mai autorizate surse, intransigența cu care își apără principiile puse în slujba țării completează portretul unei personalități complexe și geniale.

MITOLOGIE ȘI LITERATURĂ

Prof. Dogaru Felicia Motto:

Timpul trăirii, timpul regăsirii... Miturile au fost întotdeauna un izvor de inspirație pentru cultura universală, dar mai ales pentru literatură întrucât au stat la baza capodoperelor lumii.

Valorificarea elementelor de cultură și civilizație greco-romană și interpretarea acestora

într-o manieră inedită dezvoltă creativitatea elevului.

Elementele de mitologie pot fi prezentate la disciplina de studiu literatură universală,

elevii fiind îndrumați spre valorificarea modelelor comportamentale din legendele greco-romane.

De exemplu, vor afla despre Athena, protectoarea cetății cu același nume, cea care a fost aleasă

și prin votul femeilor în semn de prețuire că le-a adus măslinul, simbolul păcii, spre deosebire de

competitorul ei, Poseidon, pregătit să-i ducă în luptă pe războinici.

Sintagma celebră, “Cutia Pandorei”va fi asimilată la nivel metaforic, dacă textul va fi

analizat din punct de vedere literar, lăsând loc imaginației pentru SPERANȚA cea firavă care

avea să rămână lângă oameni, să le încolțească în cuget, în ceasurile grele.

Bineînțeles, spectaculoasă este metamorfoza nimfei Dafne, care se transformă într-un

copac, în timp ce fugea din calea strălucitorului Apolo. Laurul sau dafinul a rămas simbolul

învingătorilor, iar din frunzele lui se fac cununi pentru cei care se întorc victorioși din luptă.

Cursanți vor fi atrași prin povestire, căci însăși noțiunea de mit vine din limba greacă:

mytos –cuvânt care povestește sau poveste, termen folosit de filosofii antici pentru a relata

originea universului, a omului și a dilemelor ce țin de marile întrebări existențiale.

Sensul miturilor variază de la o epoca la alta. Întotdeauna au existat două curente

antinomice cu privire la mituri: primul ne spune că este un rezultat al imaginației, al fabulației

umane, care ne conduce către iluzii și de care trebuie să ne debarasăm urgent în ipostaza de

oameni moderni, iar al doilea îi dă mitului o valoare suprarațională pentru explicarea unor lucruri

si evenimente care depășesc rațiunea discursivă. Mircea Eliade definește mitul ca un cod căruia trebuie să-i găsim cheia de decodare.

Tocmai de aceea copiii vor primi aceste informații, pe care le vor transpune după propria

creativitate, îndrumați de profesorul pregătit sa facă față provocărilor actuale.

S-ar spune că pe măsură ce te apropii de chintesența adevărului, cuvintele se împuținează

devenind inutile și ne trezim într-o criză de înțelegere a limbajului. Atunci când argumentația

logică si transparența intelectuală se dovedesc piedici în calea cunoașterii, nu ne rămâne decât să

apelam la povești și analogii, unde metafora si parabola sunt de rigoare. De exemplu : Miturile

lui Platon.

Nici măcar științele exacte, cum ar fi matematica și fizica cuantică nu scapă de ispita

imaginarului parabolic, atunci când se decid să vorbească despre antimaterie și găuri negre sau

galaxii îndepărtate.

Ceea ce cuvântul camuflează, mitul are rolul să descopere, având conotație și în teoria

cunoașterii. Cuvântul de origine latina substanția- ceea ce se afla in spatele lucrurilor -ne

confirmă teoria că există două feluri de cunoaștere: una relativă, suficientă sieși și alta pură,

nealterată de iluzie. Gândirea mitică implică o căutare de sens, organizează viața omului și face

diferența între sacru și profan, nu dă ceva de gândit fără să dea ceva de trăit.

Așadar, mitul nu este numai o explicație a originii universului și a omului, ci și a

sensibilității ființiale și trăirilor sufletești.

BIBLIOGRAFIE :

1. Alexandru Mitru, Legendele Olimpului, Editura Vox, București, 2011 2. Homer, Iliada repovestită pentru copii, Editura Eduard, București, 2007 3. Homer, Iliada, Editura Humanitas, București, 2012 4. Homer, Odiseea, Editura Humanitas, București, 2012 5. Ana Ferrari, Dicționar de mitologie greacă și romană, Editura Polirom,București, 2012

Proiectul ROSE Profesor: Burcin Cezarina-Alexandra

Liceul Teoretic „Constantin Noica” se află printre școlile care beneficiază de Proiectul

Privind învățământul secundar ROSE „ Elevul- beneficiarul actului cunoașterii – E-BAC”.

Proiectul este menit să ajute elevii la sistematizarea informațiilor deja transmise la orele

de curs, ceea ce conduce la facilitatea procesului instructiv-educațional la ridicarea

promovabilității. Scopul cadrelor didactice este de a îmbunătăți calitatea serviciilor

educaționale, având ca țintă creșterea prestigiului școlii și ridicarea nivelului de învățământ.

Dintre activitățile fundamentale ale proiectului se enumeră excursiile școlare și orele

suplimentare la diferite discipline de bacalaureat. De pildă, la disciplina limba și literatura

română, cadrele didactice stimulează gândirea grupului țintă, interesul acestuia și ridică nivelul

de cunoștințe necesar promovabilității.

Orele suplimentare efectuate se axează pe îmbunătățirea vocabularului, ridicarea

standardului de exprimare, receptivitate, prezentarea operelor literare, pentru a putea fi

înțelese corect. Prin intermediul pregătirii suplimentare, comprehensiunea se realizează in baza

fiselor de lucru, pe care profesorii de limba și literatura română le utilizează. Tematica este

respectată cu strictețe, iar formele de organizare individuale sau de grup oferă elevilor prilejul

de a deprinde capacități de comunicare si exprimare, formularea unei opinii în legătură cu o

anumită temă, la care se adaugă logica exprimării ideilor în scris sau competențele de

interpretare a unui text liric. Astfel, proiectul ROSE este un liant între elev și performanță,

asigurând elevilor accesul la școli de performanță.

Întrucât fiecare elev are un ritm propriu de învățare, este necesară pregătirea

suplimentară, valorificându-i capacitățile, deprinderile în cadrul susținerii examenului

maturității.

Cadrele didactice doresc cu ardoare obținerea performanțelor școlare, îmbunătățind,

unde este cazul, nivelul de învățare sau stimulând creativitatea sporadică a grupului țintă.

Voluntariat Profesor: Burcin Cezarina-Alexandra

Dincolo de menirea proiectului ROSE “Elevul-beneficiarul actului cunoașterii –E-BAC” de

a îmbunătăți procesul de învățământ, se află oportunitatea de a prelungi programul de

pregătire suplimentară într-un mediu relevant, propice și apropiat vârstei elevilor. Este vorba

de nenumăratele ore suplimentare, efectuate sub coordonarea profesorului voluntar de limba

și literatura română, Cezarina Alexandra Burcin, mediatorul acestei idei de voluntariat. Sub

deviza ”Învățăm pe alții, învățăm și noi”, profesorul a declarat cei mai buni cinci elevi de la

Liceul Teoretic „Constantin NOICA”, care, în timpul liber, oferă pregătire suplimentară colegilor,

la diverse discipline de studiu: istorie, geografie, limba engleză, limba franceză, și nu în ultimul

rând limba română.

Proiectul are efect, datorită stilului plăcut, vârstei apropiate a colegilor și cadrul relaxant

în care se desfășoară orele suplimentare. În general, acțiunea de voluntariat se axează pe

ajutorul la teme la disciplinele sus-menționate, ceea ce facilitează procesul instructiv-

educațional. Acțiunea, nu numai că se bucură de un succes special pentru valorificarea

potențialului elevilor, dar, dincolo de orele de curs, sperăm, prin intermediul acestei acțiuni și a

celorlalte, să sporim calitatea educațională iar Liceul Teoretic „Constantin Noica” să se bucure,

astfel, de absolvenți cu un potențial intelectual ridicat.

MODELE DE SUBIECTE DE BACALAUREAT Prof. Andrei Geanina

Examenul de bacalaureat naţional

Proba E. d) Anatomie şi fiziologie umană, genetică şi ecologie umană

MODEL

Filiera teoretică – profilul real; Filiera tehnologică – profilurile: tehnic, resurse naturale şi protecţia mediului; Filiera vocaţională – profilul militar. · Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. · Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) A 4 puncte

Scrieti, pe foaia de examen, notiunile cu care trebuie să completati spatiile libere din afirmatia următoare, astfel încât aceasta să fie corectă. Parasimpaticul si ............ sunt componente ale sistemului nervos ............ . B 6 puncte

Numiţi două tipuri de contracţii musculare. Asociaţi fiecare tip de contracţie musculară numită cu o caracteristică a ei. C 10 puncte

Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Componenta rinichiului la nivelul căreia se formează urina este: a) nefronul b) pelvisul renal c) vezica urinară d) uretra 2. Celulele cu conuri şi celulele cu bastonaşe: a) conţin pigmenţi fotosensibili b) reprezintă locul formării senzaţiei vizuale c) reprezintă segmentul central al analizatorului vizual d) sunt receptorii vederii în culori 3. Sângele oxigenat este propulsat în artera aortă prin contracția: a) atriului drept al inimii b) atriului stâng al inimii c) ventriculului stâng al inimii d) ventriculului drept al inimii 4. Ficatul: a) secretă un suc digestiv bogat în enzime b) este componentă a tubului digestiv c) participă la digestia gastrică a alimentelor d) are rol în secreţia bilei 5. Femurul şi tibia sunt oase ale scheletului: a) capului b) membrului inferior c) membrului superior d) trunchiului D 10 puncte

Cititi, cu atentie, afirmatiile următoare. Dacă apreciati că afirmatia este adevărată, scrieti, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmatiei, litera A. Dacă apreciati că afirmatia este falsă, scrieti, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmatiei, litera F si modificați parțial afirmația pentru ca aceasta să devină adevărată.

1. Combinarea unei baze azotate purinice sau pirimidinice cu o pentoza formeaza o nucleotidă. 2. Biotopul si biocenoza sunt componente ale unui ecosistem. 3. Spre deosebire de expiraţie, în timpul unei inspiraţii normale diafragma se relaxează.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A 18 puncte

Materialul genetic al organismelor vii este reprezentat de acidul dezoxiribonucleic şi de acidul ribonucleic. a) Precizaţi o asemănare şi o deosebire între structura nucleotidei din ADN şi structura nucleotidei din ARN.

b) Sinteza unei proteine plasmatice se realizează pe baza informaţiei conţinute de un fragment de ADN bicatenar, alcătuit din 192 nucleotide dintre care 58 conţin guanină. Stabiliţi următoarele: - numărul nucleotidelor cu timină din fragmentul de ADN bicatenar (scrieţi toate etapele necesare rezolvării acestei cerinţe); - numărul legăturilor duble si al legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar; - numărul codonilor din ARN-ul mesager format prin procesul de transcripţie. c) Completaţi problema de la punctul b) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o. B 12 puncte

O persoană cu grupa sanguină A şi Rh pozitiv este supusă unei intervenţii chirurgicale. Estenecesară realizarea unei transfuzii cu o cantitate mică de sânge. În spital există rezerve de sânge aparţinând următoarelor grupe: O şi Rh pozitiv, B şi Rh pozitiv, A şi Rh negativ. Stabiliţi: a) grupele sângelui care poate fi folosit de medici pentru transfuzie, din rezervele de sânge ale spitalului; b) tipul de aglutinină (anticorp) caracteristică grupei sanguine A; c) consecinţa unei transfuzii cu sânge din grupa AB şi Rh negativ, în acest caz. d) Completaţi problema de la B cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) 1. 14 puncte

În timpul respiraţiei, circulaţia aerului se realizează în cursul a două mişcări de sens opus numite inspiraţie şi expiraţie. a) Precizaţi o caracteristică a inspiraţiei şi o caracteristică a expiraţiei. b) Comparaţi capacitatea pulmonară (totală) cu capacitatea vitală, precizând o deosebire între acestea. c) Construiţi patru enunţuri afirmative, câte două pentru fiecare conţinut, utilizând limbajul ştiinţific adecvat. Folosiţi, în acest scop, informaţii referitoare la următoarele conţinuturi: - Transportul gazelor respiratorii. - Respiraţia - noţiuni elementare de igienă şi de patologie. 2. 16 puncte

Hipofiza, pancreasul endocrin și suprarenalele sunt glande endocrine. a) Numiți o altă glandă endocrină, precizând topografia acesteia si un exemplu de hormon secretat. b) Explicați afirmația următoare: „Hipofiza influențează activitatea altor glande endocrine”. c) Alcătuiți un minieseu intitulat „Disfuncții endocrine”, folosind informația stiințifică adecvată. În acest scop, respectați următoarele etape: - enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme; - construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect si în corelație noțiunile enumerate.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nuse acordă fracţiuni

de punct. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat

pentru lucrare. SUBIECTUL I (30 de puncte) A 4 puncte

Se acordă câte 2p. pentru fiecare noţiune corectă. 2 x 2p.= 4 puncte B 6 puncte

- numirea a două tipuri de contracţii musculare; 2 x 1p.= 2 puncte - asocierea fiecărui tip de contracţie musculară cu o caracteristică a ei. 2 x 2p.= 4 puncte C 10 puncte

Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect: 1a; 2a; 3c; 4d; 5b. 5 x 2p.= 10 puncte D 10 puncte

Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect: 1F; 2A; 3F. 3 x 2p.= 6 puncte Se acordă câte 2p. pentru modificarea corectă a fiecărei afirmaţii false. 2 x 2p.= 4 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) A 18 puncte

a) precizarea unei asemănări şi a unei deosebiri între structura nucleotidei din ADN şi structura nucleotidei din ARN; 2 x 2p.= 4 puncte b)- numărul nucleotidelor cu timină din fragmentul de ADN bicatenar – etapele rezolvării: - stabilirea numărului de nucleotide care conţin citozină (58); 1 punct - stabilirea numărului de nucleotide care conţin citozină + guanină (116); 1 punct - stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină + timină (76); 1 punct - stabilirea numărului de nucleotide care conţin timină (38); 1 punct - numărul legăturilor duble din fragmentul de ADN bicatenar (38); 2 puncte - numărul legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar (58). 2 puncte - numărul codonilor din ARN-ul mesager format prin procesul de transcripţie: 32 2 puncte Notă:

Pentru raţionamentul corect, neînsoţit de calcule, se acordă jumătate din punctajul repartizat etapelor calculării numărului de nucleotide cu timină. c) - formularea cerinţei; 2 puncte - rezolvarea cerinţei. 2 puncte B 12 puncte

a) grupele sângelui care poate fi folosit de medici pentru transfuzie, din rezervele de sângeale spitalului (O şi Rh pozitiv; A şi Rh negativ); 2 x 2p.= 4 puncte b) tipul de aglutinină (anticorp) caracteristică grupei sanguine A; 2 puncte c) consecinţa unei transfuzii cu sânge din grupa AB şi Rh pozitiv, în acest caz. 2 puncte d) formularea cerinţei; 2 puncte - rezolvarea cerinţei. 2 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) 1. 14 puncte

a) precizarea unei caracteristici a inspiraţiei şi a unei caracteristici a expiraţiei; 2 x 2p.= 4 puncte b) precizarea unei deosebiri între capacitatea pulmonară (totală) şi capacitatea vitală; 2 puncte c) construirea a patru enunţuri afirmative, utilizând limbajul ştiinţific adecvat, folosind, în acest scop, informaţii referitoare la conţinuturile indicate. 4 x 2p. = 8 puncte 2. 16 puncte a) numirea altei glande endocrine, precizând topografia acesteia si un exemplu de hormon secretat. 3 puncte b) explicarea corectă; 3 puncte

c) alcătuirea minieseului, folosindu-se informaţia ştiinţifică adecvată, respectându-se cerinţele: - pentru fiecare noţiune enumerată, specifică temei, se acordă câte 1p. 6 x 1p.= 6 puncte

- pentru coerenţa textului, de maximum trei-patru fraze, în alcătuirea căruia fiecare noţiune este folosită corect, în corelaţie cu celelalte noţiuni, se acordă 4 p. 4 puncte

Cuprins Proiectul privind Învăţământul Secundar – ROSE ......................................................................................... 0

Teatrul național - Elev: Bunea Elena Roxana Prof. Loghin Mihaela ......................................................... 3

Muzeul Național de Istorie Naturală ‘’Grigore Antipa’’ - Elev: Șerbanescu Costinel Ionuț Prof. Loghin Mihaela ..................................................................................................................................... 4

Biblioteca școlară- Bălțățeanu Ema Tamara - bibliotecar ............................................................................. 5

Istoria scrisului -Bălțățeanu Ema Tamara - bibliotecar ................................................................................. 6

Importanța cadrului didactic în formarea profesională a adolescentului - Prof. Ionescu Delia ................... 8

Interviu realizat de eleva Raducea Ana-Maria-clasa a XII-a C .................................................................... 12

Dimineața - Elev Iconaru Paul Prof. Coord. Burcin Cezarina ..................................................................... 13

O lume defectă -Elev: Buligan Georgian Alexandru Profesor: Ionescu Delia ............................................ 14

Religie și literatură -Prof. Dragomir Iuliana ................................................................................................ 15

Balul bobocilor 2017 ................................................................................................................................... 16

Visul unei nopţi de vară-iarnă -Prof. Educație plastică- Purcărea Cristiana Mihaela ................................ 17

European cinema education for youth- Prof. Educație plastică- Purcărea Cristiana Mihaela ................... 19

,,Cea mai fericită fată din lume” -Prof. Educație plastică- Purcărea Cristiana Mihaela ............................. 21

Mihai Eminescu- gazetarul -Prof. Ionescu Delia ........................................................................................ 23

Mitologie și literatură- Prof. Dogaru Felicia ................................................................................................ 25

Proiectul ROSE - Profesor: Burcin Cezarina-Alexandra ............................................................................ 26

Voluntariat - Profesor: Burcin Cezarina-Alexandra .................................................................................... 27

Modele de subiecte de bacalaureat -prof. Andrei Geanina ....................................................................... 28

Coordonatori: Prof. Marilena Rotaru Prof. Amelia Martin Coperta și grafica: Prof. Marilena Rotaru Colaboratori: Director, prof. Ion Alexe

Liceul Teoretic Constantin Noica

Str. Dunării nr. 133

Alexandria, jud. Teleorman

Telefon: 0247-316388

Fax: 0247-317714

e-mail: licnoicatr@yahoo.com

http://liceul-noica-alexandria.ro

https://www.facebook.com/Liceul.Teoretic.Constantin.Noica.Alexandria

tel:0247-316388fax:0247-317714mailto:licnoicatr@yahoo.comhttp://liceul-noica-alexandria.ro/https://www.facebook.com/Liceul.Teoretic.Constantin.Noica.Alexandria