v3n3a11

8
 Construcţii  As  pec t e g en er al e pr i v i n d al un ec ăr il e d e t er en D.  Alupoae, V.  Aşuencei ASPE CTE GENERALE PRIVIND ALUNECĂRILE DE TEREN Daniel ALUPOAE Doctor and, Univer sita tea Tehnică Gheor ghe  Asachi din I aşi, acult at ea de !o nst r uc" ii şi I nstala" ii, e# $ail% daniel  &a lupoae'(ahoo .co$ Vlad AŞUENCEI Doctor and, Univer sita tea Tehnică Gheor ghe  Asachi din I aşi, acult at ea de !o nst r uc" ii şi I nstala" ii, e# $ail% a suencei  & vlad'(ahoo .co$ Abstr act.  A) t er  de) ining t he landslide pheno$e non and a shor t class i) icat ion, t he paper  pr esents t he $a in causes that lead t o soil $ove$ent . I n this r espect , t he paper  pr esent s a case st ud( )r o$ Iaşi a r ea,  *her e slope st a+ili at ion *as a chieved using dr ains a nd concr ete piles. e! "ord s% deep ) oundat ion, gr ound*ater  level, slope, cohesive soil. #$  Noţiuni %ener ale  - adnci $ea l a car e se a) lă supr a) a"a de  Alunecăr il e de ter en sunt ) eno$ene al unecar e / Ta+ el ul 012 co $pl e3e ce pr esupun depl asar ea uno r $ase de pă$nt a) late  4 n pantă, dato r i tă u$ei r ii acestor a, su+ ac"i unea ) o r "elo r  g r avi ta"i o nale. ! o$pl e3i tatea acesto r a este dată de $ul ti tudi nea de caue car e le po t pr o vo ca, $o dul de des) ăşur ar e al pr o cesul ui , natur a str atur ilo r  a) ectate şi devo l tar ea lo r   4 n ti $p ş i s p a " i u . Tabelul #. !lasi) icar ea alunecăr ilor  ) unc"ie de adnci$e de pr oducer e

Upload: iulian-madalin-g

Post on 05-Nov-2015

213 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

as

TRANSCRIPT

Construcii Aspectegeneraleprivindalunecriledeteren D. Alupoae,

V. Auencei

ASPECTE GENERALEPRIVIND ALUNECRILE DE TEREN

Daniel ALUPOAE Doctorand,Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi din Iai, Facultateade Construciii Instalaii,e-mail:[email protected]

Vlad AUENCEI Doctorand,Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi din Iai, Facultateade Construciii Instalaii,e-mail:[email protected]

Abstract. After defining the landslide phenomenon and a short

classification, the paper presents the main causes that lead to soil movement. In this respect, the paper presents a case study from Iai area, where slope stabilization was achieved using drainsand concrete piles.

Key words:deep foundation, groundwater level, slope, cohesive soil.

1. Noiuni generale adncimea la care se afl suprafaa de Alunecrile de teren sunt fenomene alunecare (Tabelul 1);complexe ce presupun deplasarea unor

mase de pmnt aflate n pant, datorit umezirii acestora, sub aciunea forelor gravitaionale. Complexitatea acestora este dat de multitudinea de cauze care le pot provoca, modul de desfurare al procesului, natura straturilor afectate i dezvoltarea lor n timp i spaiu. Tabelul 1. Clasificarea alunecrilor funcie de

adncime de producere

Tipul de alunecare

Adncimea[m]

Alunecare desuprafa

H 1.0

Alunecare demic adncime

1.0 < H 5.0

Alunecare deadncime

5.0 < H 20.0

Alunecare demareadncime

H > 20.0

Dincategoriamaselordepmnt nclinate n raport cu orizontala fac parte taluzurile i versanii ce sunt principalele formaiuni care, sub aciunea unor factori viteza de alunecare care reprezint mrimea deplasrii masei de pmnt raportat la timpul n care s-a produs aceasta (Tabelul 2);

cauzali,conduclafenomenedeTabelul 2. Clasificarea alunecrilor funcie de

instabilitate. Acestea sunt considerate a fi catastrofe naturale care produc pagube materiale i pierderi de viei omeneti.

Astfel putem spune c alunecrile de teren sunt procese geologico-geotehnice naturaleceafecteaztaluzurilei versanii (Rileanu et al., 2001). viteza de alunecare

Tipuldealunecare

Viteza

Extrem de rapid

V > 3.0m/s

Foarte rapid

V = 3.0m/s... 0.3 m/min

Rapid

V = 0.3m/min... 1.5m/zi

Moderat

V = 1.6m/zi... 1.6m/lun

Lent

V = 1.6m/lun...1.6m/an

Foarte lent

V = 1.6m/an... 0.06m/an

Extrem de lent

V < 0.06m/an

Criteriile dup care se pot clasifica alunecrile de teren sunt: direcia de evoluie a procesului de alunecare pe versani i taluzuri mparte

79Urbanism. Arhitectur. Construcii Vol. 3 Nr. 3 2012

fenomenul n alunecri deplasive i producerii alunecrilor de teren este posibil alunecri detrusive; deoarece declanarea este precedat de o poziia de rupere fa de stratificaia cretere a strii de eforturi din masivul de pmntului: consecvente, insecvente pmnt, potenial alunector, evoluia striii asecvente; vrsta alunecrilor: active i stinse; de eforturi putnd fi inut subobservaie n decursul unorperioade de timpbinestabilite

caracterulmaterialului alunecat: alunecrii care prezint variaii considerabile ale de ordinul I care afecteaz masivele defactorilor climatici. Modificarea strii de pmnt n structura natural i alunecrieforturi din versani apare ca rezultat att a de ordinul II care sunt reactivri ale unorunor factori naturali ct si a unor factorialunecrimaivechi; gradul de activitate: stabilizate, parial stabilizate, active; artificiali(GT019-98,1998).

2. Factori cauzali ai alunecrilor de teren

micarea masei alunectoare: rotaie sau translaie. Cauzele alunecrilor de teren sunt o consecin a unor aciuni de durat

Alunecrile de teren produc pagube nsemnate,nspecialatuncicnd construciile inginereti sunt proiectate i executate fr a ine seama de condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc taluzurile i versanii adiaceni.

Incidena crescut a alunecrilor de teren provocate de lucrrile de construcie, n prezent, raportat la situaiile din trecut, are urmtoarele explicaii: interferena cu taluzurile i versanii naturali este mai frecvent din cauza structurilor constructive mai ndrznee idedimensiunimaimari; mecanizarea lucrrilor de spare, dei accelereaz execuia excavaiilor, exclude posibilitatea sortrii materialului i poate declanafenomenulmairepede; posibilitateaalegeriiamplasamentelor construciilor n prezent este mai limitat dect ntrecut datoritocupriiterenurilor bunentimp(ZarubaiMencl,1969).

Alunecriledeterenproducpagube considerabile, att din punct de vedere material, ct i cuprivirela pierderea deviei umane, nsacestefenomenepotfianticipate cu suficient timp naintea producerii lor, n vederea combaterii sau mcar a limitrii efectelor nedorite.Evaluarea riscului provocate de o serie de factori externi ce acioneaz asupra versanilor sau a taluzurilor. Aceti factori pot fi naturali sau antropogeni. De cele mai multe ori cedarea se produce datorit cumulrii efecteloracestoraasupra maseide pmnt (Auencei i Rileanu, 2010).

Din categoria factorilor naturali fac parte cei climato-meteorologici, cei biotici i factoriimecanici naturali.

Factoriiclimato-meteorologicisunt reprezentai de precipitaii, temperatur, fenomenul de nghe-dezghe, aciunea vntului etc. Precipitaiile sunt fenomene ce joac un rol determinant n declanarea i evoluia alunecrilor de teren. O perioad cu precipitaii abundente poate provoca schimbri la nivelul strii de tensiuni din interiorul masivului de pmnt. Infiltrarea precipitaiilor duce la o cretere a presiunii hidrostatice ce provoac schimbarea consistenei pmntului i deci o reducere a coeziunii i a unghiului de frecare interioar. Astfel forele de alunecare care se dezvolt n masiv depesc rezistena la forfecare a terenului producndu-se cedarea.

Temperaturileridicategenereazo

evaporare a apei din porii pmntului. n

80

Construcii

cazul terenurilor argiloase uscarea duce la contracia pmntului i la apariia fisurilor rezultnd o scdere a coeziunii.

Fenomenuldengheconducela formarea unor lamele de ghea. Prin migrarea apei, n cazul pmnturilor coezive, lentilele de ghea i mresc volumul fapt care provoac apariia fisurilor i reducerea coeziunii.

Un efect negativ l are i dezgheul care provoaco cretere aumiditii pmntului, a forelor de alunecare i o scdere a valoriirezisteneilaforfecare. Majoritatea factorilor Aspectegeneraleprivindalunecriledeteren D. Alupoae, V. Auencei

careomul oareasupraapariiei fenomenelor de deplasare a terenului este reprezentat de factorii antropogeni. Aceti factori sunt de o diversitate i complexitate mare: lucrri de terasamente, instalaii edilitare, ndeprtarea vegetaiei, intensitatea asimilrii teritoriului, derocri prin explozii, crearea de lacuri de acumulare etc. Cunoaterea efectelor acestor factori poate conduce la prognozarea i evitarea riscului de producere a alunecrilor. n Romnia prezena acestor factori a fost materializat prin elaborarea unor hri cu principalele zone ce prezint risc de alunecri de teren. nurma studiilor realizate au fost evideniate numeroasele zone cu potenialdealunecare, fapt carenecesittrata-reaacestei problemecuuninteresdeosebit.

mecanici naturali

alunecrilor sunt care duc la apariia

direct dependeni de 3. Alunecri de teren n zona municipiului Iai

prezena apelor de suprafa i a apelorZonaMoldoveiinparticulara

subterane. Apele de suprafa exercit o aciune de eroziune permanent a malurilor i a bazei versanilor. Fenomenul conduce la micorarea forelor de rezisten fapt ce determin reducerea stabilitii versantului pn n faza echilibrului limit la care are loc declanareaalunecrii.

Aciuneaapelorsubteraneasupra pmnturilor se manifest prin presiunea apei din pori, presiunea de filtrare i procesul de sufoziune, la care se adaug modificarea n timp a proprietilor fizico-mecanice, reducerea mineralizaiei apei din pori i efectul negativ al ridicrii nivelului apei subterane(Florea, 1979).

ocurile i vibraiile produse n special de cutremurele de pmnt sunt ali factori mecanici naturali care produc n terenuri oscilaii de diferite frecvene i respectiv o variaie a eforturilor putnd afecta starea de echilibru a taluzului. municipiului Iai este una cu potenialmare de alunecare. Aceasta se afl ntr-o regiune de coline, dealuri i platouri care de-a lungul timpului au favorizat producerea fenomenelor de deplasare apmntului.

nc de la nceputul secolului trecut, n zona orauluis-ancercatombuntireastabilitii versanilor prin executarea unor lucrri de consolidare, asanare i amenajare a acestora. Lucrrile au condus treptat la creterea stabilitiigenerale a zonelor. Cu toateacestea, nevoiedespaiu pentru construita determinat proiectanii i executanii s foloseasc i amplasamentele care pn n prezent au fost considerate improprii. Astfel a aprut nevoia existenei unor specialiti n domeniu care s poatrezolvaproblemeleaprutela consolidareaversanilor.

n unele situaii aceste probleme au fost anticipate, evitndu-se astfel producerea alunecrilor. n alte situaii au trebuit luate msuri de consolidare dup ce acest fenomen a avut loc. Acesta este i cazul

Aciunea omului asupra mediului poateunui cartier rezidenial situat n partea de avea uneori un efect negativ. Influena pevest a municipiului Iai.

81Urbanism. Arhitectur. Construcii Vol. 3 Nr. 3 2012

Cartierul este situat pe un versant cuLucrrile de consolidare prevzute n panta cuprins ntre 14.7% i 21.5%.vederea limitrii deplasrilor ce au afectat Condiiile de amplasament au reliefatlocuinele de pe amplasamentul studiat, prezena unor straturi de argil prfoasse mpart n dou categorii: lucrri decu intercalaii de praf argilos pn la adncimea de 3...5 m, urmate de un orizont gros de argil i argil gras pn drenare i evacuare controlat a apei de pe amplasament, n reeaua de canalizare i lucrri deranforsare pe piloi forai.

la adncimi de 13...15 m. Nivelul apei subterane variaz ntre -3.20...-5.50 m.

n priminstanaceste condiiiexistente pe amplasamentnuaufostluaten considerare. n urma unor ploi toreniale pmntul a nceput s se deplaseze producnd fisuri la nivelul structurilor deja existente. Cauzele care au dus la apariiaalunecrilor sunt(Alupoaeetal.,2011):Fig. 1. Amplasamentconsolidat municipiu Iai natura terenului sesizateunele n zon alunecri au fostiniiale,4. Concluzii

precum i o nou alunecare i tasareaAlunecriledeterensuntfenomene

declanat datorit interveniilor ce au avut loc pe amplasament; complexe datorit multitudinii cauzelor ce staulabaza declanrii lor. Naturaterenului

funcionareanecorespunztoareade fundare, precipitaiile i intervenia

sistemului de drenare, migrarea i infiltrarea a permis apei spre factorilor antropici sunt factori eseniali ce determindeplasareaterenuluide fundare.

suprafaaterenului,afectnd comportarea umpluturilor dar i a pmnturilor deloc favorabile din punct de vedere fizic imecanic; nerespectarea odinii de atacare a lucrrilor deinfrastructur; asigurarea construciilor de pe acest versant ar trebui tratat cu mai mult rigurozitatedeoarecevaloarea coeficientului de siguran privind stabilitatea amplasamentului,este subunitar, Fs=0.69 (seism i nivel hidrostatic ridicat); sistemul de fundare pentru astfel de situaii, ar fi trebuit s fie propus n varianta fundaii de adncime; tasarea local produs s-a cumulat cu fenomenul de alunecare.

BIBLIOGRAFIE

AlupoaeD., AuenceiV., Rileanu P. (2011), The use of a deep foundation system, in order to prevent building degradations due to landslide, in a residential area of Iai city, Romania, New Trends inStatics and Dynamics of Buildings, Bratislava, pag. 209-212.Auencei V., Rileanu P. (2010), Evaluarea riscului de producere a alunecrilor de teren, Creaii Universitare 2010, Iai, pag. 183-190.Florea M.N. (1979), Alunecri de teren i taluze, Editura Tehnic, Bucureti.Rileanu P., Muat V., ibichi E. (2001), Alunecri de teren. Studiu i combatere, EdituraVenus, Iai.Zaruba Q., Mencl V. (1969), Alunecrile de teren i stabilizarea lor, Editura Tehnic, Bucureti.GT 019-98 (1998), Ghid de redactare a hrilor de risc la alunecare a versanilor pentru asigurareastabilitii construciilor.

Primit: 10 aprilie 2012 Acceptat n forma final: 19 aprilie 2012

82