Upload File

v // a v lii! 6 j 6 ^ . anul mi mb. 3084 issn 12204203 28...

  • Home
  • Documents
  • V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16
16
r* ir^\ n iLzr\ \ / /, . 33 \ V // A LII! 6 j © j 6 u ^. [ http://www.dntcj.ro/adevand^ r • v -T V J m ANUL MI MB. 3 0 8 4 ISSN 12204203 101 , 2 8 DECEMBRIE 2000 16 PAGINI 3 .0 0 0 LEI Început de cristalizare a vieţii politice româneşti VALER chioreanu Ţ ărăniştii nu au avut pace nici în zilele Crăciunului. Oamenii care - ne-au asigurat ani la rînd că sînt nu numai cei mai “democraţi" dintre politicienii ţării, ci, mai ales, cei mai- “creştini” dintre liderii chemaţi să salveze un popor din ghearele ateismului întins asupra sa vreme de aproape o jumătate de secol, ei bine, aceşti falşi idealişti ai politicii carpato-danubiano-pontice s-au spurcat cum au ştiut mai bine în zilele sfîrşitului de an şi mileniu. Unul dintre ei, mai vehement decît ceilalţi, şi, probabil, mai cinstit decît aceştia, şi-a reînnoit (conform unui ziar de. Capitală) propunerea ca o parte dintre colegi să fie excluşi din conducerea partidului. Dacă înaintea Sărbătorilor se mulţumea să-i alunge din PNŢCD pe Dorin Marian şi Ioan Mureşan, pe motiv că “toată presa ,i-a acuzat de corupţie”, acestui prim lot de proscrişi a adăugat, în zilele Crăciunului, un al doilea, alcătuit din Radu Sârbu şi Remus Opriş. Cu alte cuvinte, toată floarea cea vestită a conducerii ţărăniste, cei mai specialişti dintre cei 15.000 cu care fostul preşedinte Constantinescu s-a lăudat că va pune ţara la punct în 200 de zile de la preluarea mandatului. Ştim câ Ioan- Mureşan şi Dorin Marian au fost acuzaţi de corupţie, îricît răuvoitorii zvonesc că respectivii sînt pîndiţi Ia graniţă, cu gîndul să fie opriţi dacă le va trece prin minte să-şi părăsească ţărişoara, dînd-o.pe ţinuturi exotice, ferite de priviri mai curioase. Acum, că primilor doi li s-au alăturat Radu Sârbu şi Remus Opriş, să înţelegem că vajnicul ţărănist îi consideră şi pe aceştia la fel de prost văzuţi de presa românească precum colegii lor pomeniţi cu două săptămîni înainte? Simptomele par a fi ale unei singure boli. Partidul cel mai democrat şi cel mai Creştin dintre toate formaţiunile politice româneşti a încăput, în patru ani cît' s-a aflat la guvernare, pe mîna unor oameni despre care acum, la sfirşit' de mandat, unul dintre vicepreşedinţi spune că s-au priceput foarte bine să-şi conducă treburile proprii şi foarte prost pe cele ale ţării. De aici,' alunecarea spre neant a partidului din care fac parte, Întîmplarea face parte însă dintr-un curent mai larg, ce poate fi observat în starea de devenire a politicii româneşti. Alegerile din noiembrie au consemnat primul pas înspre ceea ce va fi considerat fenomenul cel mai important al anului 2001. Anume, dispariţia’ partidelor mici, a zecilor de partiduleţe care au complicat atît de mult viaţa politică a ţării, îneît a devenit foarte greu pentru alegători să-şi formeze o părere bine argumentată şi să nu se lase atît de uşor influenţaţi de întîmplările obişnuite ale campaniilor electorale. Nu cred că foarte curînd Vom avea două sau trei partide importante, care să intre în competiţia-electorală cu programe specifice. Precum observăm că se petrec Ipcrurile în SUA, Anglia, Franţa, Germania etc., adică acolo unde democraţia este consolidată în ani de viaţă Continuare în pagina a 16-a Liderii PDSR, PD, PNL şi UD1B au semnat o declaraţie comună Liderii PDSR, PD, PNL şi U D M R au semnat, ieri, o deblaraţie comună privind obiectivele care reprezintă "priorităţi” în dezvoltarea României şi în integrarea euro- atlanticâ.' Premierul desemnat, Adrian Năstase, a afirmat că semnarea declaraţiei este un "moment, de referinţă” în viaţa politică românească, nefiind însă vorba de o "alianţă de guvernare". -■ Preşedintele PD, Petre Roman, a spus, la rînduj său, că declaraţia politică include obiective importante şi lucruri care trebuie să fie ’cît mai puternice” în societatea românească Prim-vicepreşedintele PNL, Vaieriu Stoica, a afirmat că într-o ţară “normală, cu o democraţie consolidată”, o astfel de declaraţie . comună ”nu avea rost”, însă, din păcate, acesta nu e cazul României:. ■ Stoica a spus că declaraţia este primul semnal important. că'în România se poate face "o altfel de politică”, dar a precizat că semnarea acestui document nu este ”un cec în alb” acordat PDSR. Preşedintele UDMR, Marko Bela, a spus că semnarea declaraţiei comune arată "solidaritatea-’ clasei politice româneşti în privinţa problemelor de interes naţional. în afară de declaraţia comună, PNL şi UDMR au semnat cu PDSR cîte un protocol bilateral în care se angajează să nu depună, în anul 2001, nici o moţiune de cenzură, dacă Guvernul respectă principiile cuprinse în aceste documente. întrebat de ce PD nu a semnat un astfel .de protocol,; Petre' Roman a răspuns că ”nu se poate şi călare, şi • pe jos”, PD dorind sâ fie un partid de opoziţie care "să îşi facă datoria". Prezentăm integral textul declaraţiei politice comune semnată de PDSR, PNL, PD şi UDMR: : “Partidul Democraţiei Sociale din România, Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal şi Uniunea Democrată Maghiară din România, în urma consultărilor avute, au convenit asupra următoarelor' obiective care reprezintă priorităţi în dezvoltarea României şi iiitegrarea în structurile Uniunii Europene ş i. euro-atlantice. continuare in pagina a 16-a Restaurantul "VICTORIA" Cluj organizează masafestivă pentru I I I } "REVELION2001"în condiţii deosebite, |. I I la preţul de 1.100.000 lei/persoană. jj I Informaţii latei. 19 . 79 . 63 ; 092 - 237 . 993 . J Candidatul pentru postul de ministru de Externe, Mircea Geoană, a apreciat, ieri, că termentul>*“realist” pentru eliminarea vizelor solicitate cetăţenilor- români; la intrarea în spaţiul UE eşte de un an de zile. ' ■;'• - Mircea Geoană; a declarat, la . audierea de la comisiile reunite de politică externă ale Camerei şi Senatului, că acest termen, stabilit după consultări cu unele instituţii europene şi cu ţări UE, este condiţionat de realizarea unor măsuri în plan intern. Acestea se referă la securizarea frontierei de est, imigraţia ilegală, acordurile de readmisie şi situaţia apatrizilor, a declarat Mircea Geoană. Viitorul ministru de Externe a precizat că M A E, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Integrării Europene au început să lucreze la răspunsurile pentru chestionarul trimis de UE. Mircea Geoană a adăugat câ, pentru a rezolva problema vizelor, autorităţile de la Bucureşti trebuie “să se apuce serios de treabă” şi să fie “mai puţin retorice”. «WBWWBr.-- OSHOlălBite: QaŞQtedJS- iuM&IlcăS M a n © - ’ Comisiile parlamentare reunite de apărare şi de abuzuri au avizat, ieri, cu 37 de voturi “pentru”, nouă “împotrivă” şi o abţinere, numirea lui îoan Rus în funcţia de ministru de Interne. Ioan Rus s-a născut la 21 ; februarie 1955. A absolvit Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea' de Mecanică (1982), fiind, din 1984, doctor inginer, specialitatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini. - ’ A ocupat funcţiile de inginer Ia SMA Cluj (1882-1984), inginer cercetător la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (1984-1985), asistent universitar (1985-1990), şef de lucrări - responsabilul disciplinei “Automobile, Tractoare şi Sisteme de Propulsie” (1990-1994), conferenţiar universitar responsabil al disciplinei “Calculul şi Construcţia Automobilelor”, la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (1994-2000). D in 1993 este director general la Reprezentanţa “Mercedes-Benz Transilvania”, iar din iunie 2000, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Ioan Rus este căsătorit şi are doi copii. Publice Vasile Dîncu a declarat, în timpul audierii, că, în termen de şase luni, va elabora un proiect de lege privind accesul cetăţenilor la informaţie şi că va propune' “proiecte de negociere, socială”. El a mai precizat că Ministerul Informaţiilor Publice va fi format. din Departamentul pentru Comunicare, Departamentul de Relaţii cu românii de pretutindeni şi cel privind protecţia minorităţilor, departamente care au existat în subordinea primului ministru. / Vasile Dîncu s-a născut la 25 octombrie 1961, în Năsăud. Este doctor în sociologie, iar din noiembrie 1994 este manager IV * f îî- *y .t general al Institutului de Studii Sociale, Sondaje, Marketing şi Publicitate' “METRO MEDIA TRANSILVANIA”, expert al ILO (International Labour Organisation), organism de pe lînga Naţiunile Unite, De asemenea, Vasile Dîncu este membru în Comisia Naţională UNESCO (Programul MOST). Viitorul ministru al Informaţiilor Publice este căsătorit şi are un copil. Tenlalivă do jaf eşuată m.mwMmM La o staţie PETROM din municipiul Turda a avut loc, la sfîrşitul săptămînii trecute, o tentativă de ja f armat care s-a soldat cu deznodâmînt mai puţin obişnuit. în seara zilei de 23 decembrie, în jurai orei 19.30, Eugenia Pui, gestionară la benzinărie, în timp ce făcea monetarul, a fost ameninţată cu o’ armă de către un individ, mascat, care i-a cerat încasările. Femeia nu s-a speriat de atacator, şi l-a ameninţat pe acesta cu un scaun pe care a vrut să-l folosească pentru a se apăra. “Mascatul” a fost, astfel, pus pe fugă de către Eugenia Pui. Potrivit Biroului de presă al IPJ Cluj, atacatorul s-a urcat într-un autoturism de fabricaţie străină, cu numărul de înmatriculare 2-MS-8254. Din relatările gestionarei de la benzinărie acesta are o înălţime cuprinsă între l,80m-l,86m, constituţie atletică, era îmbrăcat cu un pulover bluemarin şi purta o. pereche de pantaloni negri. în prezent, necunoscutul este dat în urmărire generală. Cosmin PURIS

Upload: others

Post on 21-Jul-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

r* ir^\ n i L z r \ \ / / , .

33 \ V // A

L I I ! 6 j © j 6 u ^ .[ http://www.dntcj.ro/adevand^

r • v-T

V J m

ANUL MI MB. 3084 ISSN 1 2 20 4 20 3

1 0 1 ,28 DECEMBRIE 2000

16 PAGINI 3 .0 00 LEI

Început de cristalizare a vieţii

politice româneşti

V A L E R c h i o r e a n u

Ţ ărăniştii nu au avut pace nici în zilele Crăciunului. Oamenii care

- ne-au asigurat ani la rînd că sînt nu numai cei mai “democraţi" dintre politicienii ţării, ci, mai ales, cei mai- “creştini” dintre liderii chemaţi să salveze un popor din ghearele ateismului întins asupra sa vreme de aproape o jumătate de secol, ei bine, aceşti falşi idealişti ai politicii carpato-danubiano-pontice s-au spurcat cum au ştiut mai bine în zilele sfîrşitului de an şi mileniu. Unul dintre ei, mai vehement decît ce ila lţi, şi, probabil, mai cinstit decît aceştia, şi-a reînnoit (conform unui ziar de. Capitală) propunerea ca o parte dintre colegi să fie excluşi din conducerea partidului. Dacă înaintea Sărbătorilor se mulţumea să-i alunge din PNŢCD pe Dorin Marian şi Ioan Mureşan, pe motiv că “toată presa

,i-a acuzat de corupţie”, acestui prim lot de proscrişi a adăugat, în zilele Crăciunului, un al doilea, alcătuit din Radu Sârbu şi Remus Opriş. Cu alte cuvinte, toată floarea cea vestită a conducerii ţărăniste, cei mai specialişti dintre cei 15.000 cu care fostul preşedinte Constantinescu s-a lăudat că va pune ţara la punct în 200 de zile de la preluarea mandatului. Ştim câ Ioan- Mureşan şi Dorin Marian au fost acuzaţi de corupţie, îricît răuvoitorii zvonesc că respectivii sînt pîndiţi Ia graniţă, cu gîndul să fie opriţi dacă le va trece prin minte să-şi părăsească ţărişoara, dînd-o.pe ţinuturi exotice, ferite de priviri mai curioase. Acum, că primilor doi li s-au alăturat Radu Sârbu şi Remus Opriş, să înţelegem că vajnicul ţărănist îi consideră şi pe aceştia la fel de prost văzuţi de presa românească precum colegii lor pomeniţi cu două săptămîni înainte?

Simptomele par a fi ale unei singure boli. Partidul cel mai democrat şi cel mai Creştin dintre toate formaţiunile politice româneşti a încăput, în patru ani cît' s-a aflat la guvernare, pe mîna unor oameni despre care acum, la sfirşit' de mandat, unul dintre vicepreşedinţi spune că s-au priceput foarte bine să-şi conducă treburile proprii şi foarte prost pe cele ale ţării. De aici,' alunecarea spre neant a partidului din care fac parte, Întîmplarea face parte însă dintr-un curent mai larg, ce poate fi observat în starea de devenire a politicii româneşti. Alegerile din noiembrie au consemnat primul pas înspre ceea ce va fi considerat fenomenul cel mai important al anului 2001. Anume, dispariţia’ partidelor mici, a zecilor de partiduleţe care au complicat atît de mult viaţa politică a ţării, îneît a devenit foarte greu pentru alegători să-şi formeze o părere bine argumentată şi să nu se lase atît de uşor influenţaţi de întîmplările obişnuite ale campaniilor electorale. Nu cred că foarte curînd Vom avea două sau trei partide importante, care să intre în com petiţia-electorală cu programe specifice. Precum observăm că se petrec Ipcrurile î n SUA, Anglia, Franţa, Germania etc., adică acolo unde democraţia este consolidată în ani de viaţă

Continuare în pagina a 16-a

Liderii P D S R , P D , P N L şi U D 1 B au semnato declaraţie comună

Liderii PDSR, PD, PNL şi UDMR au semnat, ieri, o deblaraţie comună privind obiectivele care reprezintă "priorităţi” în dezvoltarea României şi în integrarea euro- atlanticâ.'

Premierul desemnat, Adrian Năstase, a afirmat că semnarea declaraţiei este un "moment, de referinţă” în viaţa politică românească, nefiind însă vorba de o "alianţă de guvernare".-■ Preşedintele PD, Petre Roman, a spus, la rînduj său, că declaraţia politică include obiective importante şi lucruri care trebuie să fie ’cît mai puternice” în societatea românească

Prim-vicepreşedintele PNL, Vaieriu Stoica, a afirmat că într-o ţară “normală, cu o democraţie

consolidată”, o astfel de declaraţie . comună ”nu avea rost”, însă, din păcate, acesta nu e cazul României:. ■ Stoica a spus că declaraţia este primul semnal important. c ă 'în România se poate face "o altfel de politică”, dar a precizat că semnarea acestui document nu este ”un cec în alb” acordat PDSR.

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a spus că semnarea declaraţiei comune arată "solidaritatea-’ clasei politice româneşti în privinţa problemelor de interes naţional.

în afară de declaraţia comună, PNL şi UDMR au semnat cu PDSR cîte un protocol bilateral în care se angajează să nu depună, în anul 2001, nici o moţiune de cenzură, dacă Guvernul respectă principiile cuprinse în aceste documente.

întrebat de ce PD nu a semnat un astfel .de protocol,; Petre' Roman a răspuns că ”nu se poate şi călare, şi • pe jos”, PD dorind sâ fie un partid de opoziţie care "să îşi facă datoria".

Prezentăm integral textul declaraţiei politice comune semnată de PDSR, PNL, PD şi UDMR: :

“Partidul Democraţiei Sociale din România, Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal şi Uniunea Democrată Maghiară din România, în urma consultărilor avute, au convenit asupra urm ătoarelor' obiective care reprezintă priorităţi în dezvoltarea României şi iiitegrarea în structurile Uniunii Europene ş i. euro-atlantice.

continuare in pagina a 16-a

Restaurantul "VICTORIA" Cluj

organizează masa festivă pentru

I

I

I

} "REVELION2001"în condiţii deosebite, |.I

Ila preţul de 1.100.000 lei/persoană. j j

I Informaţii latei. 19.7 9 .6 3 ; 0 9 2 -2 3 7 .9 9 3 . J

Candidatul pentru postul de ministru de Externe, Mircea Geoană, a apreciat, ieri, că termentul>*“ realist” pentru eliminarea vizelor solicitate cetăţenilor- români; la intrarea în spaţiul UE eşte de un an de zile. ' ■;'• -

Mircea Geoană; a declarat, la . audierea de la comisiile reunite de politică externă ale Camerei şi Senatului, că acest termen, stabilit după consultări cu unele instituţii europene şi cu ţări UE, este condiţionat de realizarea unor măsuri în plan intern.

Acestea se referă la securizarea frontierei de est, imigraţia ilegală, acordurile de readmisie şi situaţia apatrizilor, a declarat Mircea Geoană.

Viitorul ministru de Externe a precizat că M A E, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei şi M in isteru l Integrării Europene au început să lucreze la răspunsurile pentru chestionarul trimis de UE.

Mircea Geoană a adăugat câ, pentru a rezolva problema vize lo r, au torităţile de la Bucureşti trebuie “să se apuce serios de treabă” şi să fie “mai puţin retorice”.

«WBWWBr.--

O S H O lă lB ite : QaŞQtedJS-

i u M & I l c ă SM a n © -

’ Comisiile parlamentare reunite de apărare şi de abuzuri au avizat, ieri, cu 37 de voturi “pentru”, nouă “împotrivă” şi o abţinere, numirea lui îoan Rus în funcţia de ministru de Interne.

Ioan Rus s-a născut la 21 ; februarie 1955. A absolvit Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea' de Mecanică (1982), fiind, din 1984, doctor inginer, specialitatea TehnologiaConstrucţiilor de Maşini. - ’

A ocupat funcţiile de inginer Ia SM A Cluj (1882-1984), inginer cercetător la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (1984-1985), asistent universitar (1985-1990), şef de lucrări - responsabilul disciplinei “Automobile, Tractoare şi Sisteme de Propulsie” (1990-1994), conferenţiar universitar responsabil al disciplinei “Calculul şi Construcţia Automobilelor”, la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (1994-2000).

D in 1993 este director general la Reprezentanţa “Mercedes-Benz Transilvania”, iar din iunie 2000, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

Ioan Rus este căsătorit şi are doi copii.

PubliceVasile Dîncu a declarat, în timpul

audierii, că, în termen de şase luni, va elabora un proiect de lege privind accesul cetăţenilor la informaţie şi că va propune' “proiecte de negociere, socială”. El a mai precizat că M inisteru l Informaţiilor Publice va fi form at. din Departamentul pentru Comunicare, Departamentul de Relaţii cu românii de pretutindeni şi cel privind protecţia minorităţilor, departamente care au existat în subordinea primului ministru. /

Vasile Dîncu s-a născut la 25 octombrie 1961, în Năsăud. Este doctor în sociologie, iar din noiembrie 1994 este manager

I V * f

îî-

*y

.t

general al Institutului de Studii Sociale, Sondaje, M arketing şi P ublic itate ' “ M E T R O M E D IA T R A N S IL V A N IA ”, expert al ILO (International Labour Organisation), organism de pe lînga Naţiunile Unite, De asemenea, Vasile Dîncu este membru în Comisia Naţională

U N E S C O (Program ul M O S T ). Viitorul ministru al Informaţiilor Publice este căsătorit şi are un copil.

T e n l a l i v ă d o j a f e ş u a t ăm .m w M m M

La o staţie PETRO M din municipiul Turda a avut loc, la sfîrşitul săptămînii trecute, o tentativă de ja f armat care s-a soldat cu deznodâmînt mai puţin obişnuit. în seara zile i de

23 decembrie, în jurai orei 19.30, Eugenia Pui, gestionară la benzinărie, în timp ce făcea monetarul, a fost ameninţată cu o ’ armă de către un individ, mascat, care i-a cerat încasările. Femeia nu

s-a speriat de atacator, şi l-a ameninţat pe acesta cu un scaun pe care a vrut să-l folosească pentru a se apăra. “Mascatul” a fost, astfel, pus pe fugă de către Eugenia Pui. Potrivit Biroului de presă al IPJ

Cluj, atacatorul s-a urcat într-un autoturism de fabricaţie străină, cu num ărul de înm atriculare 2 -M S -8 2 5 4 . D in re latările gestionarei de la benzinărie acesta are o înălţim e cuprinsă între l,80m -l,86m , constituţie atletică, era îm brăcat cu un pulover bluemarin şi purta o. pereche de pantaloni negri. în prezent, necunoscutul este dat în urmărire generală.

C o s m in P U R I S

http://www.dntcj.ro/adevand%5e
Page 2: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

\ l f;20 000 de mucenld din Nicomidia;greco-calglic. Ss mm arşi de vii în Nicomedia (f 303).

• PREFECTURA,CONSILIUL »»»■• , JUDEŢEAN: 1.9-64-16

• PRIM ARIA CLllJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: *

•955 şi 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARA

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 ••POLIŢIA D ă :2 N 2 1 -2 1 _ - - •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 ,•POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22'

‘ «POLITIA HUEDIN: 25-15-38 ’•POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 ' '

. •POMPIERII: 981 •PROTECn CIVILA: 982 '• GARDA FINANCIARA CLUJ:

. . 19-52-23 sl-19-16-70, int.) 58•D IRECŢIA GENERALA A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 ‘• SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991

- «INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •O R A EXACTÂ: 958 •R A . TERMOFICARE: 19-87-48 •SCMONTENAY SA: 41-51-71 •R A . APÂ CANAL: 19-63-02 •S C . "SALPREST* SA.: 19-55-22 •S C PRIVAL: 17-43-86 •DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE - INTERVENŢII GAZE928:433424

•JANDARMI: 956 •GARA Cluj-Napoca: 952 •AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09;

intern-43-20-01;Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22

•ALIANŢA ANTISLTCID: 19-16-47

m

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II: ’

• C luj-Napoca - Budapesta; cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtâ iar ora 11,00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu

plecare in zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineriora 16,00.INFO R M AŢII:

Autogara I nu mal funcţionează Autogara II: 43-52-78

^FARM ACIIFarm acii cu se rv ic iu perm anent:

Farmacia ’ CORAFARM', str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; str. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74.'Farmada "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia

’ INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-1363, orar 8-22.

Garda da noapte:Farmada nr. 3 ’Hygeia Aesculap', P-ţa

Uniri nr. 10, telefon 13-03-64, orar 20-8.

T A R O M; ORARUL CURSELOR INTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001

luniCluj -» Băneasa 07,00 şi 17,00 Cluj -> Otopeni 15,45 şi 16,35

mărfiCluj Băneasa 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

miercuri C lu j-> Băneasa 07,00 şi 17,00 Cluj -9 Otopeni - 20,35

jo iCluj -9 Băneasa 07,00 şr 20,45 Cluj -> Otopeni 15,15

v ine riCluj -9 Otopeni 15,45 şi 20,35

sîmbătă , . -Cluj Băneasa 09,00 şi‘13,45

Preţ bilet _.1.450.000 lei

ORARUL CURSELOR EXTERNEPERIOADA 29 0CŢ, 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj -3 Frankfurt

marţi şi jo i 9,40Frankfurt -> Cluj

marţi şi joi 11,50Cluj -3 Muncnen . ?

luni şi vineri. 9,25 ;Munchen -3 Cluj

luni şi vineri 11,55Cluj -3 Vienaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -3 Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -3 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -3 Clujluni 13,10, miercuri şj vineri 17,10 Preţ bilet Clui •- Bologna - Cluj: 235$

TELEFON: 13-01-16.

■ D is p e n s a r u l ’ P o lic lin ic c u P la tă 2

oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pr.egăiire profesională.Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130330 sau 432.557. .

B IB L IO T E C I

Citiţi

ADEVĂRULde Ciuj

Republica • îngerii tui Chariie, SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă - spectacole de noapte cu tarif redus de Ia ora 23;

1 22 - 2 8 DECEMBRIE I 25.12 -15,30; 18; 20,30; 26.12:13; 15,30; 18; 20,30 11 1 ■ —1' * Victoria - Dispari tn 60 de secunde, SUA (12;14.30; 17; 19,30); 25.12: 17; 19,30; 26. 12: 14,30 ; 17; 19,30 * Arta-Eurimages - Unde dai şi unde crapi. Anglia (12; 14; 16; 18; 20); 25.12 -18; 20; 26.12 -14; 16; 18; 20" Favorit - Eu, cu m/ne şi Irene, SUA (12; 14,30; 17; 19,30); 25.12 -17; 19; 2612 - 14,30; 17; 19,30 * Mărăşti - Acasă la Coana Mare. SUA (13; 15; 17; 19); 24,25 12.- închis; 26.12 - 13; 15; 17; 19.

TURDA - Fox - Ritm şl pasiune. India (12); Do not disturb, SUA-Germania (15; 17; 19)

DEJ - Arta - Dincolo de aparenţe, SUA (13; 15,15; 17,30); Matrix, SUA (19,45); vineri, sîmbâlâ - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22; 25.12 -17,30; 19,45;'26.12 - 13; 15,15; 17.30; 19,45 ‘

GHERLA - Pacea - Âsterix şi O bel/x contra lui Cezar, Franţa (15; 17; 19); vineri, sîmbătă - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis; 25.12 -17; 19;26.12 - 15; 17; 19.

Duminică, 24 decembrie - toate cinematografele sînt închise.

■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada C lin ic ilo r 2): O ra r: z iln ic ; 8-12,45 13,30-20,00; sîmbâtâ; 8-I3,30.Notă: în sesiun i de examene - program prelungit: z iln ic 8-21, sîmbâtâ 8-20, duminica 8-14. j _

■ B ib lio te c a Judeţeană “ O C T A V IA N G O G A ” : Sala de lectură (str. M . Kogâlniccanu nr! 7; tel. 430.434); lu n i - v ine ri; 9,00 - 20,00. sîmbătă; 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Iz lazului nr. | 8, B l. C, tel. î 65.784): luni, miercuri, jo i:.14,00 -19,45, marţi, v in e r i: 9,00 - 14,45; C e n tru l de tn fo rm a p e C o m u n ita ră (s tr. M . Kogâlniccanu nr. 7, tel. 195.620): luni - v in e r i: 11,00 - 18,00; C o le c ţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.499): luni - v ine ri: 8,00 - 15,00; F ilia le le: M ănăştu r (str. Izlazului nr. 18, B l. C, teL 165.784), M ă răş ti (ştr. Aure l V la icu j ir . 27, B l. V ), Z o r iio r (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, jo i: 14,00 -19,45, marţi, vineri: 9,00 - 14,45; F ilia la Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): lu n i - v ine ri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan ce l M ăre nr. I este suspendată provizoriii, în vederea m utării în sed iu l nou. Rugăm restanţierii sec ţiilo r respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier. '

■ B ib lio te c a A c a d e m ie i (strada Kogâlniccanu 12 - 14). Orar: lun i - sîmbâtâ 8 -12 .45 ; 14 - 18.45.

■ B ib lio te c a G e rm a n ă (stradă Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i -12 -16 ; v ineri -10-16.

* B ib lio teca A m e rican ă "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar. luni - jo i: 10 -1 8 ; vineri; 10-14, primă şi a treia sîmbâtâ din lunâ: 9-14. O ferim consultanţă pentru studii în USA.

■ B ib lio te c a B r ita n ic ă (strada Avram lancu f 1). O ra r lun i, miercuri;14 -1 9 ; marţi, jo i; v ineri: 9 -1 4 .

B ib lio te c a “ H e lt a i” (strada C lin ic ilo r 18). O rar: z iln ic 10 - 18; sîmbâtâ; 9 -1 3 .

■ B ib lio teca C lu b u lu i Studenţesc C reştin (strada Kogâlniccanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -1 9 ; jo i 19 -2 0 .

■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l Francez (strada I.I.C . B râtianu 22); Orar lun i-v ineri: 10-19.

■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l G erm an ” H c ţm a n n O b e r th ” (str. Memorandumului 18). O ra r luni, marţi, miercuri, jo i: orele 16-20. .

■ B ib lio te c a “ V a lc r i i j Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbâtâ 8-13.

■ B ib lio teca Soros C lu j (str. Ţcbci *nr. 21). O rar; lu n i 12-19,30; m arţi, miercuri şi jo i; 10-19,30, sîmbâtâ: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale. .1 Biblioteca Creştină "B ib los ” (str.

C lin ic ilo r nr.28). O ra r: lu n i 13-17; marţi, miercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor litdtaturâ creştină'în d iferite limbi).

a s tă z i, d e la o ra 18 ,30 :

C O N C E R T D E

A N U L N O Uparticipă soliştii, corul şi

- orchestra Operei Române

J o i , 2 8 d e c e m b r i e

7,00 Telematinal; TV; 17,40 Sens unic; ^7,45 Teo;

ROMAJUA

9,00 Jumal regional; 9 ,3 0 r l\|â tineu de vacan ţă ;. 10,00

.Practic TV; 10,30 TVR Cluj; 11,20. TVR laş i; 12,10 TVR T im işo a ra ; 13,00 T ezau r folcloric (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan; 14,30 D repturile 'om ulu i; 15,30. între no i/ fraţii (s); 16,00 Convieţuiri (m ag.); 17,30 încurcă tu ri în familie (s); 18,00 Români pentru m ileniul tre i; 18,10 Medicina pentru toţi; 19,00 Info- Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15. Pasiuni (s); 20,00 Jumal. Meteo;20 .40 S po rt; 20 ,45 Ju s tiţie militară (s); 21,35 Cu dchii’n 4;22.30 Reflecţii rutiere; 22,45 A cadem ia de p resă ; 0,00- Jumalul de noapte; 0,20 Marele Jazz. .

f t / v C j 7,00 Călătoriile * * ■ lui Ies (do/r); 7,35 S Club 7 la Miami (s/r); 8,05 Toţi,-îm preună; 9,20 Paralele in e g a le ; 1 0 ,50 Ştiri; 11 ,00 Ferm a (r); 12 ,05 M istere şi sc a n d a lu r i " ( r) ; ‘ 13 ,00D ocum en ta r; 13,30 T ribuna partidelor parlamentare; 14,00 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 14,45 Fem eia isp ititoa re (s); 15,30 Veni, Video, V ic ii; 15,45 Ştiri; 15,50 Germaine şi Benjamin (ş);16.40 Atlas; 17,10 Documentar;17.40 Telejurnal TVR 2; 19,00 Cinci pentru naţiune; 20,45 S Club 7 la M iami (s); 21,15 Asta-

political; 22,30 Ştiri; 22,35 Ştiri b a n ca re ş i b u rs ie re ; 2 2 ,50 C inem atograful de artă; TVM Mesager; 0,30 TVM Mesager.

, 7,00 Observator;'1 8,00 'Neaţa; 11,00

3 p ro p r ie tă re a s ă c iu d a tă co.SU A 1962); 13,00 Ş tirile

a m ie z ii; 1 3 ,15 D ragostea în v in g e (s ); .14,00 A lege re decisivă (f/r); 16,00 Zile din viaţa • noastră; 16,45 Vouă; 16,50 Joi T e le E u ro b in g o , 2 ; 19 ,00Observator; 19,45 Vouă; 19,50 D in d ra g o s te (d iv .);. 21 ,30 Brigada mobilă; 22,00 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea-(div.); 23,00 Observator; 23,25 Vouă';23.30 Joc dublu (thriller SUA 19184); 1,30 O proprietăreasă ciudată (f/r); 3,00 Zile din viaţa noastră (s/r); 4,00 Noaptea tîrziu (r); 5,00 Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite (s).

7 ,00 , Bună d i m i n e a ţ a ! ; 10,00 T înăr şi

neliniştit (s/r); 11,00 Pensacola (s/r); 12,00 Tom Show (s); 12,20 Piedone în E g ip t (f/r); 14,15 Dennis, pericol pgblic (f/r); 16,00 T înă r şi n e lin iş tit (ş); 16,55 Jocuri rîiagice; 17,00 Ştirile Pro

18,50 Dăruieşti şi cîştigil; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Inimi furate; 21 ,55 Ş tir ile Pro TV ; 22 ,00 P iedone a fricanu l (c o .Ita lia / Germania .1978); 23,45 Ştirile Pro TV; 0,00 Zero; 1,00 Omul care aduce cartea; 1,05 Profit; 1,10 Pro TV te ascuită ce vezi; 1,15 Seinfeld (s).

7,00 M ilagros (s/r); 8,00 Prima

Mix; .15,00 Milagros (s); 15,55 C lip a rt; 16,00 S til (m ag./r);17 .00 Detectivi de e lită (s);18.00 Focus; S po rt. M eteo;19.00 Real TV ; 19,30 Impact;20 .00 .Joker; 21,50 C ronica cîrcotaşului; 22,00 F.ocus; 22,30 O biectiv ; 23,30 Im pactr 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r).

TEL"7 7IA a

7.00 Bună / a f c > C d i m i n e a ţ a , .

România; 10,00 Concert; 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00 Reporter Tele 7 (s); 13,00 Ora unu a venit; 13,15 Documentar; 13,45 Clubul Microbiştilor; 14,45 Derrick (s); 16,00 Post Meridian;17.00 Daţi vina pe Corina; 18,00 A s sh o w ; 18,50 P ariu tr io - LOTO; 19,00 Telejurnal; 19,30 Ţara noastră; 19,40 Gura lumii;20.00 Dan Diaconescu în direct; 21 ,50 P ariu T rio ; 22 ,00 Telemedicina; 23,00 Dreptul la apărare; 23,15 V iaţa noastră cea de toate zilele; 1,00 Ora unu a venit (r); 1,05 Post Meridian (r); 2,15 Telejurnal.

7 .00 \ R e lu ă ri; 9,15 Fiorelia (ş/r); 10,20 Luisa Fernanda (s/r); 11,05 Iubire fără lim ite (s /r) ; 12,00 D ragos te riebună (s/r); 12,50 la-mă acasă (m a g ./r ) ; -13,25 P oveste d in Philadelphia (f/r); 15,'30 înger s ă lb a tic (s ); 16,20 C ăsuţa poveştilor; 16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30 Dragoste şi putere (s);18.00 Fiorelia (s); 18,50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără limite (s); 20 ,00 . Ştirile de Acasă;20 .40 D ragoste nebună (s);21.40 Luisa Fernanda (s); 22,45 B ărbatu l care iubea fem eile (co.SUA '83).

EUROPA NOVAd N j* o 6 t T e ie

15,00 Retransmisie 7 abeţ 17,50

V ideod ipu ri; 18,00 Daniela 1 prietena ta - realizator.-Daniela

"D um bravă; 19,30 Spoturi şi re p o rta je pub lic ita re ; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului. •

Redacţia nu îşi asumă responsa- ’bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

Joi, 28 decembrie 06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00-6:30; Meteo -6:40; Informaţii utilitare- 6:50);

07:00-10:00 Primul salut-Ştefan Cktroian (07:00 Salut; Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50,08,50 Horoscop: 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt; 09:00 Ştiri, 0920 Ce m ai crede lumea); 10:00-13:00 Mesaj F M - Tudor Runcanu (10:00 Ştiri+ Meteo, Mesajedelaascultători,muzică,concursuri;11:20 "Capra cu trei iezi’ - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 "Telefonul zilei" - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00-16:00 Caleidoscop CD - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri + Meteo, "Cetăţean de onoare"-concurs pentru desemnarea celeirriai... străzi â oraşului, 14:00,15:00 Ştiri, 15:20 Ce mai crede lumea (r.)); 16:00-19:00 Conspiraţia - cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct - farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport- Mihai Petruşcă 18:00-18:30 Program informativ BBC, 18:40 Divertis Radio Blitz); 21:00- 22:00 Ştiri; Modem buzz - rock alternativ, artişti din noul val ­eu Horaţiu Nicoară; ■ 24:00,02:00,04:00News Flash. r--— —i Jo i, 28 decembrie? ( ( T ) ) ) j ŞTIRI : 09.00, 10.00 ,12.00,15.00 ,16.00;

j BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 :Ştirile locale, interviuri. Horoscop

(6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Limufa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-EAIBULA-QE SERVICIU: 9.30-Revista presei. Punctul de vedere(10.15);. -Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport. pe mapamond;12.00-18.OO-CALEIDOSCOP fm :13.20 -Engleza pentru afaceri; 20.00 -Tehnomania-DJ Sebi; 21.00-Taxi music ( dedicaţii ); 22.00-23.00- Marti - Trenul de la miezul nop tih Udu Florea; 22s00-23.00 - Boys & Girls-Andreea Sibechi şi Tavi Topan : VI I M I D l I IC Jo i, 28 decembrie . /U N I P L U S R a d lO P rogram in form ativ B B C : 6,00-6,30;8,00-8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30;21.00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dim ineaţa, 06.35,8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9/20 Program ul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00, 12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct... ş i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ş tiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. '

(r^ a B l f t V i n f ţs Jo i, 28 decembrie(y C A U lO ţL U J J j g Qo Bung dimineaţa. O emisiune cuinformaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10j00 De zece ori România. Prezintă: Anca Bota: 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 A patra putere.

. Prezintă Vasile Luca; 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50’sufetm de ştiri. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHZ;16.00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Rad/ofax. Prezintă DanMoşoiu; 18,30 Crochiuri muzicale-rock, redactor Cristian" Zoîcaş;19t00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,30' Pe scena istoriei - redactor Gh. Bodea; 20,00 Ştiri. 20.05

■Poveste religioasă pentru copii; 21,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri.22.00 închiderea programului.

Joi, 28 decembrie 6,00-10,00 Ceasurile diminepr,,

10,00-10,05 Buletin informativ; 10,10-10,40 Sfinţii 'Părinţi,

RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM

contemporanii noştri; 10,40-11,00 Muzică religioasă; 11,00- 11,30 Pagini de literatură (Flavia Teoc-Bochiş); 11,30-12,30 Concert; 12,30-13,00 Muzică şi simţire românească (V. Tomoioagă); 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin; (17,00 File de Acatist-M. Pefean); 18,00-18,30 Sfinţii Părinp, contemporanii noştri (r); 18,35-19,00 Cintări religioase;19.00 Muzică şi simţire românească (V. Tomoioagă); 20,30-21.00 Păhărelul cu nectar (E Magher); 21,00-23,00 Caravana Jazz (Raymond Bobar); 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-6,00- Liniştea noppi (program nocturn de muzică clasică).

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J - N A P O C A ,

s t r . P R O P C I O R T E A n r . g r ^ ( c a r t i e r G r i g o r e s c u )

C O N S U L T A Ţ I I :

Prof.dr. LU C IA N L A Z A R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi: 15-18; Ma, J: 16TO-1 8 “ Dr. VA LEN TIN P O P E S C U

(Chirurgie, Oncologie)M a, J: 14” -16; V: 1 5 -1 7

S : 9 - 1 1 Dr. DAN-SORIN P6 F»ESCU

(Urologie).L, Mi: 18 - 2 0 ;: Ma, J;.'1fi“ -2 0

V: 16-20 P R O G R A M A R E : .

te l/fa x '(0 64 ) 1 8 .7 6 .0 4 în timpul orelor de funcţionare

• a cabinetului - •

' “ POLICLINICA " INTERSERVISAN

stri. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOCIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.I. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE. ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Eleetroencefalografie - Electrpmiografle - Examinări

Doppler - Histerosalpingografli ■ pentru sterilitate feminină

Ecografie cardiacă ECO Doppler color Tratamente LASER •

LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologîe Determinare Rh - Teste' de sarcină - Antigen HBS - Elisa- Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină)'"

ZILNIC, inclusiv DUMINICA (gardă)

orele 7-- 21. Medic dc gardâ: orele 21 - 7Rezervare, consu ltaţii,

v la tei. 41.41,63. ^

C A B IN E T M E D IC A L D E S T O M A T O L O G IE

• Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 ,Dr. Socolov Gelu - medic primar . ' Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica " . complexa:

•terapie /■ ...j• protetică (ceramică),• chirurgie (rezecţii, implante) Prognmiii zOnlc la tel.: 430.028

ORARLuni - Vineri: 9-1? .

Sîmbâtâ: 10-13 -

P entru s tuden ţi, p e n s io n a ri, şom eri, reducere z 0 7 « J ij |g p

PROF. DNIV.Dr. MIHAI CAIDGARO •Dr. ANGELA CĂLUGĂRD

S tr . P ra h o v e i n r . 1 1(lîngă biserica Bob)

PR°L ,I M L V ^ A- T ° 20GIE S . - 8- 12. •

Tel.: 42.56.18; tel/fax;19.14.68

MEDIPRAXCentru medical

Prof. Dr. HUŢANU Ioan . Cluj-Napoca,

- str. Ion Meşter 2/21 CONSULTAŢII,

TRATAMENTE, URGENŢE:

CHIRURGIE PEDIATRICĂ; ORTOPEDIE; j , ,M ALFORMAŢII- CONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon.

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LliîORITOIIIl UE SMiTITE MBSŢMĂ flW stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vinen, între orele 8 - 22. Vii aşteptăm apelurile la numărul 186864.

Page 3: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

i A i c i ar putea fi/ feclcunct diimncavonştră

--zraTar-n m W 'H ^ g ş t ^ y mr furnizate de agenţiile

. ROMPRES şi MEDIAFAX.;

..

e le ;

i m p e r i a l i s t ă

p £ d i C a f â c t e r f i s t ^

(“El. Mundo”)Exact în momentul în care

preşedintele ales, George W. Bush, îşi încheia discursul de acceptare la Austin, aliaţii şi consilierii abordau în mod deschis limitele pe care nişte alegeri atît de disputate şi un Congres atît de divizat le pot impune programului politic, cu accente de conservatorism moderat,

. noului şef al Casei Albe. Există totuşi şf altă dimensiune în acest moment istoric. Alegerile din anul 2000 marchează sfîrşitul pe care marele istoric Arthur Schlesinger Jr. îl prevestea ca aparţinînd

“ Preşedinţiei imperialiste”.Epoca de glorie a puterii prezidenţiale

a fost inaugurată în anii ’30 cu Franklin : Roosevelt, iar declinul său a fost marcat de începutul anilor ’70, cu Richard Nixon. Deşi puterea preşedintelui s-a redus treptat pentru o perioadă de timp, indiferent de cine ar fi fost ales cel de-al 43-lea preşedinte al SUA, acesta este primul care va guverna la marginea ultimelor sechele ale epocii imperialiste. Capacitatea lui Bush Jr. de a pilota această nouă epocă ar putea constitui cheia succesului preşedinţiei sale.

Niciodată nu le-ar. fi trecut prin cap Părinţilor Fondatori câ va exista un preşedinte imperialist. M u lt prea preocupaţi de tiranie, ei au redactat o Constituţie ce conferea preşedintelui o autoritate limitată, care îl obliga să dea dovadă de abilitate politică şi să-şi pună în valoare influenţa, ori de cîte ori trebuia să smulgă Congresului anumite legi sau sâ detennine poporul american sâ gîndească într-un' fel anume.. .

A fost rodiri unor crize interne această ' epocă care ne-.a adus. o viguroasă autoritate prezidenţială în loc de consensul preconizat de Părinţii Fondatori, Eşecul lui Herbert Hoover şi-

. al Congresului atunci cînd au trebuit sâ pună capăt marii depresii i-a determinat pe americani să-i ceară lui Roosevelt să facă uz de o influenţă fară precedent în problemele economice şi sociale. Succesul relativ al Noului Program a

. .generat:un Consens naţional în favoarea centralizării puterii, şi, pe măsură ce puterea se concentra' în jurul Washingtonului, executivul se umfla tot mai mult. Epoca guvernelor hipertrofiate

- a reprezentat un moment de splendoare a autorităţii prezidenţiale, înainte ca Bill Clinton să proclame, în 1996, că aceasta a fost depăşită Puterea preşedintelui a cunoscut un moment de declin în urma afacerii Watergate. Dar cînd Bill Clinton a ajuns la putere, postul de preşedinte era o urmă palidă a ceea ce fusese pe vremea lui F.D.R. (Frank Delaho .

. Roosevelt) sau L.B.J. (Lyndon Baines , Johnson). în 1995, înfrîngerea

democraţilor în Congres l-a lăsat pe Clinton practic în afara competiţiei,- Ia jumătatea mandatului său, un ziarist obligîndu-1 pe preşedinte în timpul unei conferinţe de presă să explice naţiunii motivele pentru care ţara mai trebuie să conteze pe el. Una peste alta, pînă şi Clinton a ajuns să moştenească unele , vestigii ale Preşedinţiei imperialiste.

El a ajuns la putere în plină criză economică şi îri plină incertitudine cu privire la viitorul Rusiei. încă nu dispăruse pericolul persistent ca, Ia Moscova, puterea să intre pe mîinile unui

regim autoritar care să reînvie războiul rece. Bush Jr. a ajuns la putere în condiţii istorice diferite. El va depune jurâmîntul fară sâ fie supus ameninţărilor unor crize ■ interne sau internaţionale: Ceea ce este o veste bună. Va fi primul preşedinte, după multe decenii, care moşteneşte un excedent bugetar şi care se va afla la cîrma celei mai mari puteri din lume. Chiar dacă republicanii au pierdut ceva teren la aceste alegeri 2000, George W. Bush va dispune de cea mai mare reprezentare a partidului său în Congres, decît oricare alt preşedinte de la Eisenhower, adică din 1954 încoace.. Probabil că în timpul ultimilor ani ai

deceniului ’70 forţa preşedinţiei a fost rezultatul unor situaţii belice sau al unor crize economice. Totuşi, există formule ce te pot face vrednic de această putere. Semnul eficienţei unui preşedinte este dat de gradul de sintonie al acestuia cu vremurile sale. în anii ’30 şi ’40, SUA a avut nevoie de intervenţionismul lui F.D.R. în anii ’50, s-a simţit nevoia fermităţii şi bunului simţ al lui Eisenhower. în calitatea sa de autentic prim preşedinte al epocii post imperialiste, George W. Bush are şansa sâ demonstreze că promisiunile sale - făcute cu mult înainte ca naţiunea să treacă prin cele 37 de zile de emoţii care au urmat alegerilor şi în sensul că va fi mult doritul om al consensului - pot contribui la depăşirea divizărilor din Congres şi dintre alegători, fapt ce înveninează politica internă şi mult încercaţii noştri nervi. Dacă va reuşi acest lucru, el va demonstra câ este un preşedinte mult mai puternic decît şi-a putut cineva închipui, vreodată.

Lumea fără pilot şi fără... avion(“L’Express”)

Istoria va reţine - fară îndoială - faptul că ultimele săptămîni ale prezentului mileniu au constituit prilejul a trei discreditări ale puterii politice democratice, în trei din zonele ■ esenţiale în care 'este exercitată: în Europa, Statele Unite ale Americii şi Orientul Mijlociu. -

;La Nisa, în ciuda eforturilor şi . concesiilor făcute de -Franţa," Uniunea Europeană (UE) nu a reuşit să creeze condiţiile unei organizări credibile şi. eficiente pentru abordarea mizelor ce o aşteaptă: extinderea ei pe flancul estic, sărăcie pe flancul sudic, regionalizarea la propriile sale limite. Ştim acum că ea este * în mod durabil - un trup fără cap, fără forţă, fară strategie.

în Florida, SUA, la rîndul-lor, nu au reuşit sări confere o legitimitate! convingătoare primului preşedinte american din cel de-al treilea mileniu. Iar cel desemnat de ultimele.

• tresăriri judiciare nu. este scutit de viitoare manevre, de renumărârj întîmplătoare ori de întorsături ale jurisprudenţei. Cel de-al 43-lea . preşedinte al Statelpr Unite' ale Americii va fi multă vreme marcat de această desemnare nesigură; iar SUA vor fi - un timp - mai puţin legitime ca niciodată pentru

< exercitarea rolului lor de hiperputere mondială.■ La Ierusalim, premierul israelian -

a:hotărît sâ demisioneze şi să provoace o alegere a executivului, fară- ca Parlamentul ţării să fie

. obligat să facă acest lucru, paralizînd ceea ce mai rămîne din fragilul dialog cu palestinienii. :

. Această incertitudine - reprezintă măreţia democraţiei atunci cînd ea şe înscrie într-un cadru constituţional stabil. ee îi serveşte de barieră. Nu

aşa se prezintă lucrurile în momentul de. faţă, cînd însuşi cadrul instituţional este - pretutindeni'- pus sub semnul întrebării. Am putea, la fel de bine, să vorbim de criza democraţiei japoneze, de cea din India, ori de cele care ameninţă celelalte1 cîteva democraţii din Sud. ,: Aceasta este lumea în care trăim. O . economie de% piaţă în plină

' expansiune, dar fară vreun organism de reglementare, conferinţe internaţionale ce eşuează unele după celelalte - pe tema schimbării climei, a statutului femeii ori a sărăciei. Nu numai că lumea nu are pilot, dar nu

: există nici avionul .- în sensul că nu : -dispunem de n ic i: o maşinărie /capabilă: să aibă vreo influenţă

asupra principale lor m ize ale, planetei, ci doar de cîteva: elemente disparate, incoerente. Orice pesimist ar trage, de aici, concluzia câ lucrurile vor sfirşi rău, că - într-o bună,zi - va avea loc ceva de genul unei Intifade planetare, căreia bogatele democraţii occidentale nu vor putea da o; replică.

Prefer să cred că alegoria este prea . evidentă, că neantul este atît de

năucitor, încît se va întîmplă ceva care, în curînd, îi va face pe oameni, pe cîţiva oameni, şi mai ales pe

- cîteva femei, fără îndoială, undeva în lume, să reacţioneze, să nu se' mulţumească a observa această paralizie instituţională, această risipă de energie şi de bunăvoinţă. Şi câ ei vor şti sâ profite de formidabila creştere tehnologică şi artistică a momentului, pentru a reînvia democraţia planetei, fără â mai conta pe faptul câ cei care au fost

■ însărcinaţi cu aceasta pînă în acest moment,; îşi vor respecta prom isiunile..,:/1 '

finul 2000, anul marilor dezamăgiri pentru pacea în Orientul MijlociuSiria fi Libanul, la ora marilor sfidări

La 10 iunie, într-o zi de sîmbătă, Siria s-a trezit fară preşedintele pe care î l avea de 30 de ani. Hafez al-Assad, cel care a instaurat regimul politic actual din Siria, a încetat din viaţă, luînd prin surprindere clasa politică siriană, deşi se ştia câ Hafez al Assad îl pregăteşte pentru predarea ştafetei pe fiul său cel mic, Bashar, după decesul celuilalt fiu, într-un accident.

Desemnat oficial să-i urmeze în funcţie tatălui său, imediat după decesul acestuia, Bashar al-Assad, care nu avea la acel moment decît 34 de ani, s-â trezit în faţa unei sarcini

. importante: , aceea de a'reforma Siria, fară a destabiliza regimul instaurat de tatăl său. La 35 de ani, Bashar a devenit cel mai tînăr şef de stat arab. Această succesiune cu caracter

- dinastic, prima într-o republică arabă, a suscitat speranţe. într-o deschidere politică şi într-o reformă economică care să aducă Siria pe calea.

. prosperităţii. Printr-un amendament constituţional, lui Bashar al-Assad i s-â permis sâ candideze la postul de preşedinte, în care a şi fost ales imediat şi fară probleme, în ciuda unor zvonuri - venite din străinătate. Acolo, Bashar al-Assad era contestat chiar de unchiul.. .său, Rifaat, aflat în e x iî după o tentativă de puci la adresa fostului preşedinte. Deşi este de formaţie medic, Bashar al-Assad a ajuns, mai ales după moartea fratelui său,.să fie pregătit pentm a conduce ţara, facînd chiar şi o carieră militară. El a devenit comandant al forţelor armate siriene şi general, din data de 10 iunie. 1

; în discursul de învesfitură, noul prăşedinte sirian şi-a înscris acţiunea în cadrai "Mişcării de redresare” de la 16 noiembrie 1970, care l-a adus la putere pe tatăl său, înlăturînd o facţiune rivală a Partidului Baas panarab socialist, care conduce Siria din 1963. Bashar a promis că va duce o politică de modernizare a economiei, dar fară a copia un model anume, adică cel occidental. O noutate de la venirea la putere a lui Bashar, şi poate chiar a tatălui său, deputaţii sirieni au cerut ca reforma economică să fie dublată şi de o reformă politică. Bashar pare a dori să mai schimbe ceva din regimul autoritar impus de tatăl său, unul dintre efectele vizibile fiind rărirea prezenţei portretelor celor doi Assad de pe străzi. De altfel, sirienii par acum ceva mai liberi în exprimarea opiniei.

Pînă în prezent, în domeniul politicii externe, Bashar nu a operat nici o modificare, el neavînd în vedere pacea, decît dacă Israelul se retrage din toate teritoriile ocupate din iunie 1967. El menţine politica de strînsă cooperare cu Libanul, care a semnat cu Siria un tratat de fraternitate, cooperare şi coordonare, în 1991, dar cu care Damascul nu a stabilit niciodată relaţii diplomatice. Acest demers ar «fi, în opinia Damascului, o recunoaştere a amputării teritoriului sirian în 1920, de către Franţa şi crearea statului libanez. L iderii de la Beirut interpretează acordul semnat drept o recunoaştere siriană a suveranităţii Libanului. Dar anul 2000 este şi. semnalul unor probleme din partea Libanului, pentru Siria lui Bashar al- Assad. Din ce în ce mai multe voci se aud în Liban contra prezenţei militare

siriene pe teritoriul libanez, precum şi a ingerinţei siriene în afacerile interne ale ţării.

Contestarea prezenţei siriene îri Liban vine din mai multe părţi: intelectualitate, tineri, opoziţia creştină. Armata siriană este prezentă în Liban din 1976. Efectivele sale actuale sînt- evaluate la 35.000. De la încheierea războiului civil (1975-1990), Damascul a continuat să exercite o influenţă importantă asupra vieţii politice libaneze. Protestele la adresa dominaţiei siriene au sporit mai ales

- după retragerea israelianâ din Libanul de Sud, în luna mai a acestui an, mai ales în cercurile opoziţiei creştine, excluse din guvern de zece ani. Episcopii maroniţi au cerut, la 20 septembrie/ retragerea pe etape, a forţelor siriene din Liban. Preşedintele libanez, Emile Lahoud, şi-a exprimat, din nou, decizia irevocabilă de a nu mai ridica problema prezenţei armatei siriene în Liban, în lipsa unei păci juste în Orientul Mijlociu, Guvernul libanez definind prezenţa siriană ca "legitimă, necesară şi provizorie”. La şase luni de la retragerea israelianâ din Libanul de Sud, reconstrucţia în fosta zonă ocupată de Israel rămîne tot în pană, pe fondul sporirii tensiunilor din Orientul M ijlociu , şi a contestării prezenţeLsiriene. De la plecarea ultimilor soldaţi israelieni din Liban, la 24 mai 2000, entuziasmul eliberării nu s-a tradus în practică printr-un program de reconstrucţie şi nici prin revenirea masivă la căminele lor a celor cîteva sute de mii de persoane care au părăsit regiunea din 1978.

. Capturarea, în luna octombrie, a trei soldaţi israelieni în sectorul fermelor de Ia Shebba, regiune disputată-de Israel, Liban şi Siria, în Libanul de

, Sud s-a creat practic un al doilea front. M iliţiile şiite proiraniene- libaneze Hezbollah.capătă din ce în ce mai mare influenţă în această zonă, unde Forţa ONU de menţinere a păcii (FINUL) nu poate deţine controlul în mod real. Hezbollah-ul, ca re ta luptat cu înverşunare contra armatei israeliene, în timpul ocupaţiei, este acum văzut ca un simbol al reuşitei în faţa

- "inam icului” sionist. Drapelul "Partidului lui Dumnezeu”, străpuns de glbanţe este purtat cu mîndrie de palestinienii care participă la Intifada, iar metodele sale de luptă - atacarea de convoaie, embuscade vizînd convoaie militare şi comandouri, bine antrenate - fac din ce în ce mai mulţi prozeliţi în Palestina.

într-o încercare disperată de a face presiune asupra SUA, lumea arabă cheamă la boicotarea produselor americane

Apelurile în favoarea boicotării produselor americane sînt din ce în ce mai frecvente, de la declanşarea Intifadei palestiniene,-luînd chiar dimensiunea unei obligaţii religioase în lumea arabă, unde Statele Unite sînt văzute ca principalul protector al statului evreu.

In Egipt, liste anonime de susţinere a boicotului au început să circule în universităţi şi licee, fiind ulterior răspîndite şi în alte medii. Primele

vizate sînt fast-food-urile McDonald’s şi KFC. De altfel, vînzările acestora au scăzut cu 35 la sută în două luni. Directorul firmei egiptene care fabrică produse sub licenţa Procter and Gamble a afirmat câ, din cauza acestor liste, vînzările lor au scăzut cu 20-25 la sută. Comitetul popular egiptean pentru boicot a dat publicităţii două liste, una care denunţă întreprinderile şi oamenii de afaceri egipteni care colaborează cu Israelul, cealaltă care menţionează şapte produse, interzise: M cD onald ’s, Coca Cola, ţigările Marlboro şi M erit, b lugii Levi’ s, echipamentele sportive N ike şi detergentul Ariei.

La sfîrşitul lunii noiembrie, o dată cu începerea Ramadanului, luna de post musulman, considerată de reculegere şi purificare, boicotul a căpătat şi o dimensiune religioasă.

Comitete populare pentru boicotarea - produselor americane au fost create şi • în Egipt, Liban, Iordania, Yemen şi Maroc. în Arabia Saudită, McDonald’s a anunţat o donaţie pentru spitalele palestiniene, încercînd să-şi recupereze din clientela mereu în scădere, d in - cauza boicotului. în Emiratele Arabe Unite, "preţurile produselor americane au scăzut, sub efectul unui embargo virtual al populaţiei”.

Deşi acest boicot nu va afecta cu adevărat 'exporturile americane în lumea arabă, ei este un semnal pentru unitatea de cate încep sâ dea dovadă statele arabe. Şi el ar putea forţa guvernele arabe să restabilească boicotul companiilor străine care fac afaceri cu Israelul, impus în 1951 de Liga Arabă şi ridicat după semnarea acordurilor de la Oslo, din 1993.

Page 4: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

A i c i« w r w l W s "■s*XM*fa£ima

ar putea fi reclama dumneavoastră \ ) L f i '

D

"M avcm d de Cfiuj" i'ă u/ieagă

Qătibătoki e/ticitel

' T T - - " M T

^ .e ^ C e c ţic ( a , { f a tă , tc n e n ito n , 4 & t6 â £ C c o > ie e * tC '

B T B B B U C i lInterpretarea concertului pentru

.vioară şi orchestră tn mi minor op, 64 de F. Mendelssohn-Bartholdy în cadrul “Galei tinerilor solişti coreeni” de către Yoon-Hee Kim (în vîrstă de 9 ani) ne prilejuieşte cîteva consideraţii pe marginea aşa-zişilor "copii minune”. Există copii a căror precocitate într-un domeniu de activitate se manifestă cu'anumite performanţe, mult mai devreme-ca vîrstă decît în mod obişnuit. Succesele lor în artă, de exemplu, par a anunţa artiştii de geniu. Alteori, însă, aceşti “copii minune’ se pierd datorită multiplelor cauze, dintre care orientarea cu salturi mari, în însuşirea tehnicii instrumentale nu suficient de bine motivate, constituie sursa căderii lamentabile la un moment da t

Se ştie despre W A Mozart că a început să cînte la pian la vîrsta de 3 ani. Auzul lui era atît de fin încît sunetele prea puternice" îi provocau. un rău fizic. Copilul-minune Mozart - recunoştea orice înălţime a sunetelor cu notele respective . Această, calitate a fo s t denum ită "auz absolut”. La numai 5 ani cînta uluitor de bine la clavecin, iar la 6 ani a început să compună. De la această vîrstă, Mozart peregrina pe drumurile Europei cu recitale şi concerte, realizînd “minuni muzicale". Viaţa sa a fost un succes continuu, dar. într-o situaţie materială precară, cu multe lipsuri. A murit de tînăr, neterminîndu-şi “Recviemul" (slujba de înm orm înfare catolică), iar sărăcia lui l-a dus în groapa comună a săracilor. Din punct de vedere muzical acesta este cazul copilului- minune realizat. Există însă "copii minune" care s-au pierdut pe drum...Cu mulţi ani in urmă a existat în Cluj, la Liceul de Muzică, un copil- minune (I.Ţ.), fiul unui preot. La o vîrstă mică, copilul-elev cînta la vioară piese şi concerte care erau programate pentru clasele mari sau

chiar la Conservator, anticipînd realizări tehnice-instrumentale deosebite, dar mai puţin şi altceva.

' Se pare că a studiat şi în Franţa, . dar... nu peste mult timp nu s-a mai

auzit nimic despre el. Un alt caz. în anul 1950 s-a prezentat la examenul de admitere la Conservatorul “Ciprian Porumbescu" din Bucureşti un tînăr.violonist (R.P.), care'avea în program toate marile concerte pentru vioară, inclusiv Concertul de Paganini. Profesorii de vioară “s-au bătut” pentru a-l avea la clasă. A reuşit prof. Adia Gherţovici „un mare pedagog al .viorii, dar după numai un an (sau doi) l-a oferit oricărui profesor pentru continuarea studiilor,.

“Cu toate eforturile depuse, .timpul nu i-a fost prielnic... pentru a deveni celebru. N-a ajuns solist precum se anunţa în copilărie. De la aceste două cazuri de “copii-minune" nerealizaţi se pot trage multe concluzii. Spaţiul ziaristic nu ne permite mai mult... Esenţial este că performanţele tehnice-instrumentale sau, mai corect spus, calitatea agilităţii manuale nu sînt suficiente

, pentru â deveni un mare solist interpret. Dezvoltarea muzicală este mult mai complexă decît îşi închipuie chiar unii profesori de instrument muzical... .Talentul muzical real cuprinde o complexitate de factori, de la aspectele biologice, psiho- intelectuale la cele de ordin spiritual. Orice lacună în . aceste compartimente poate frîna evoluţia ulterioară a aşa-ziş ilo r “copii- minune". Cauzele pot fi şi exterioare copilului. Unii profesori-îndrumâtori fac marea greşeală în orientarea acestor talente, evidente altfel, prin uşurinţa cu care realizează salturi nepermise peste anumite etape de dezvoltare, acordlndu-le în repertoriu piese şi concerte la care anumite aspecte tehnice şi de muzicalitate nu sînt foarte bine realizate. La toate aceste surse nimicitoare se mai

SemnalRegăsirea de sine

GHEORGHE GEANTĂ

ETERNA REGĂSIRE

GHEORGHE GEANTĂ. Eterna regăsire. Slatina, Ed. Scribul, 2000. într-un pream bul, autorul mărturiseşte: “ Ne naştem, trecem prin viaţă, cu bune cu rele şi pen tru fle ca re e x is tă un lo c pentru regăsirea de sine. Pentru

' mine aceasta nu poate fi decît sa tu l rom ânesc, p ă s tră to ru l p en tru e te rn ita te a v a lo r i lo r morale şi spirituale ale neamului” .

Laureat, recent, cu Premiul II

pentm proză scurtă la Concursul Naţional de creaţie literară “Pavel Dan", ediţia a Vl-a, Cluj-Napoca, Gheorghe Geantă ne oferă un micro-roman de actualitate, scris cu deosebit simţ al ritmului modern şi impregnat, totuşi, d? nostalgia satului "p ierdut": “ Indiferenţa colegilor, preocuparea lor pentru un post călduţ, goana lor după înavuţire, mirajul Occidentului îl făceau ridicol cînd, în m ijlocul lor fiind , mai aduceau vorba de sat. De sărbători mai amintea că a găsit un vin sau o ţuică bună ta Afumaţi, că la Bolintin mieii sau porcii sînt ieftini. Acasă cu s'oţia "fată de oraş" şi băieţii aparţinînd "generaţiei PRO" nu îndrăznea să îşi exprime astfel de nostalgii. Era categorisit ca lipsit de realism, visător incorigibil, că trăieşte în trecut...’ .

O carte care îşi merită motto-ul din Marin Sorescu: “ Curge lumea pe deasupra mea;/ Aşa privind de sus/ Am străbătut cea mai mare parte/ Din ea.” .

Ionel A N D R A Ş O N I

C o lin d e cu c o ru l m u n ic ip iu lu i G h e rla .

Printre cele mai active formaţii artistice din municipiul Gherla, la acest sfîrşit de an, este corul m ixt al Casei de Cultură. Zi de zi, cei 40 de membri ai corului au susţinut concerte, deplasîndu-se în instituţii de cultură, cluburi, biserici şi instituţii de ocrotire socială. Corul condus de prof. Vaier Perşa se remarcă prin continuitate, repertoriu şi profesionalism. Nu a fost deloc uşor să pregăteşti-un concert de colinde în doar cîteva săptămîni, ţinînd cont. ş f de faptul că majoritatea melomanilor gherleni fac asta în timpul lor liber. Dar, dragostea faţă de artă este mai presus de once pentru aceşti adevăraţi oameni de cultură. Indiferent că este vorba de economist sau tehnician silvic, membrii corului acordă aceeaşi "atenţie formării lor intelectuale. Acest lucru s-a văzut în ultimele zile ale -acestui an, cînd formaţia Casei de Cultură a susţinut nu mai puţin de 8 (!) concerte, printre care unul în biserica Penitenciarului din localitate. Cu ocazia Anului Nou, corul mixt condus de prof. Vaier Perşa va fi din nou prezent în impozanta Catedrală Ortodoxă Gherla, unde vor cînta, alături de colinde şi cîntece -eligioase specifice sărbătorii de la sfîrsitul anului.

S Z . C s .

. adaugă de multe ori neglijarea componentei intelectuale a tînărului muzician, care în condiţiile interpretării moderne,"contemporane, permite cultivarea rafinamentului spiritual al redării

’ muzicale şi artistice. . -Recentul concert al Orchestrei

Simfonice a . Filarmonicii “Transilvania” în cadrul “Galei tinerilor solişti coreeni”, în două manifestări distincte (din care semnatarul acestor rînduri nu a putut audia decît una) a avut în program pe “copilul-minune”, la vîrsta de numai 9 ani, Yoon-Hee Kim, cu o vioară Amati, care a interpretat dificilul Concert pentru vioară şi orchestră în mi minor de F.

' Mendelssohn-Bartholdy. Programul de sală (semnat de, Bianca Ţ. Temeş) ne informează despre faptul că acest copil a început studiul viorii la 3 ani, iar la vîrsta de 4 ani a avut farima manifestare solistică publică. Un şir de premii o califică pe Yoon- Hee Kim cu mari performanţe (?!). Criticul muzical, care a fost cîndva şi profesor de instrument muzical cu coarde, apreciază că realizarea interpretativă a concertului de ■ F. Mendelssohn-Bartholdy de către , copiluLviorist coreean a fost o reuşită doar parţială, incompletă pentru a reda conţinutul expresiv al lucrării. Neavînd însuşite în tehnica • instrumentală toate aspectele care să.concure la realizarea dificilei piese romantice, sonorităţile nu au ■ redat fidel sursele expresive ale muzicii, conţinut esenţial în interpretarea muzicală. Agilităţile manuale (cîntatul repede) nu sînt Suficiente pentru a reda acest

concert cu pretenţii. Critica noastră asupra acestui real talent violonistic, cu performanţe deosebite în anumite compartimente solistice, nu se

redresează doar “copilului-minune” Yoon-Hee Kim, ci mai mult orientării metodologice şi pedagogice denaturate. Aceasta pentru simplul motiv, că micuţa Yoon nu are în bagajul tehnic-violonistic expresiv tot ceea ce trebuie acestui concert dificil. Aşadar, talentul remarcabil este una şi realizarea Concertului pentru vioară şi orchestră de F; Mendelssohn-Bartholdy este alta. “Copiii-minune” nu trebuie" “dresaţi" cu orice preţ, cu piese, care îi depăşesc sub aspect tehnic şi de conţinut muzical, pentru că nerealizârile pot avea urmări dintre cele mai periculoase pentru evoluţia ulterioară a talentului nativ. în acelaşi concert s-au mai putut audia alte două “talente muzicale coreene”: clarinetista Young-Soo Kim, care a interpretat Concertul nr. 1 pentru clarinet şi orchestră de C. M. Von Weber şi pianista Hee-Ryun Chung, cu redarea Concertului pentm pian şi orchestră de C. Saint- Saens. Dirijate de Hary Bela, cele două tinere interprete din’Coreea au

. realizat pagini de o mare frumuseţe muzicală, argumentînd palmaresul premial de care se bucură pe plan naţional şi internaţional.

E m iliu D R A G E AP.S. Semnatarul acestor rfnduri

anunţă publicul meloman apariţia cărţii proprii “Cum să înţelegem muzica", volum ce se află In librăriile clujene.

L a O p e r a R o m â n ă C l u j - N a p o c a

.C O N C E R T D E A N U L N O UOpera Română Cluj-Napoca oferă astăzi, 28 decembrie, ora 18,30,

un Concert de Anul Nou, sub bagheta dirijorului Gheorghe Victor Dumănescu. îşi dau concursul: tenorul Ion Pojar, baritonii Fulop Martin şi Gheorghe Mogoşan, invitaţii serii fiind soprana Laura Feier - Olanda, basul Traian Aga - Olanda, care va fi şi prezentatorul concertului, şi basul Peter Hercz de la Opera Maghiară de Stat Cluj-Napoca. Participă Corul şi Orchestra Operei Române; dirijorul corului - Tiberiu Popa. Vor fi interpretate pagini celebre din operele: Nunta lui Figaro şi Don Giovanni de W. A. Mozart, Bărbierul din Sevilla de G. Rossini, Nabuccodonosor, Rigoletto, Trubadurul,-Traviata, Bal Mascat, Forţa, destinului, Aida de G. Ve.rdi, Carmen de G. Bizet, Turandot :de G.:, Pucinni şi Opereta Voievodul ţiganilor de J. Strauss. ;

“Dona Juana” pe scen a Naţionalului clu jean

M u ltip le le ipostaze a le

crea to ru lu i - L iv ia Tulbure G u n ăm ăştilo r.- Măşti care n uidentifică p e rs o n a je le ,,

.'identităţile fiind doar presupuse. £ • \ 4 Este şi cazul lui Don Juan, fa r ă

^ . personalitate, fără oJ ? 4 i * 5 ‘ .: individualitate anume, tă c u t.

j f ’î ' 3 „ ii'î, î-W Mergînd mai departe, o a l tă , reuşită stă tocmai în delimitarea

f ’f planului ficţiunii de cel.al v ie ţ i i"i reale, de valorificarea fo r ţe i

poetice a textului, de realismul « 4 „j r * : detaliilor, d e ' naturaleţea

■ interpretărilor, de arm o n ia ansamblului.- L ivia T u lb ure Gună preferind lucrul cu actorii şi balerinii tineri, încă departe de şabloane sau/şi ticuri. Sînt de menţionat Andra Neguiescu (Dona Juana), “Gyuszi Szirb

Recenta premieră a Naţionalului clujean cu Dona Juana de Radu Stanca (1920- 1962) trebuie văzută într-un context mai larg şi cuprinzător, din care.nu lipsesc elemente relevante şi definitorii pentru dramaturg şi artişti.

Membru marcant al Cercului literar de la Sibiu, Radu Stanca, personalitate complexă a culturii româneşti, ar fi împlinit în acest decembrie 80.de ani. Iar faptul că i se pune în scenă una dintre cele mai reuşite piese, Dona Juana, reprezintă un act de cultură, de apreciere şi de cinstire a numelui. De repunere în drepturi în ultimă instanţă, a teatrului dansant, formă artistică inedită, surprinzătoare şi atrăgătoare prin posibilităţile oferite. Şi actorul este primul beneficiar, talentul manifestîndu-se nu numai,prin cuvînt, ci şi prin dans, cîntec, gest, mimică. Din acest ţu nct de vedere, Dona Juana este pentru actori un text. generos, de un echilibru perfect şi un rafinament stilistic deosebit. Echivalentul feminin căpătînd sub direcţia de scenă a L iv ie i Tulbure Gună dimensiuni şi configuraţii noi, susţinerea stînd în jocul

(Don Juan), Rnslan B â r le a (Fiorelo), Carm en C u lc e r (F iorela), Ioan A rd e le a n (Fernando/ Don M o r te ) , Codruţa Oancea (Dragostea), instrumentiştii Meda Gânscă, Paula Turcaş şi C ip r ia n Cîmpean. Contextul artis tic împlinindu-se prin decorurile şi costumele Adrianei G ra n d , prin muzica lui Călin Ionce.

Cultura, inteligenţa şi nu în ultimul rînd experienţa artistică îi pennit Liviei Tulbure Gună o realizare de referinţă, un foarte bun punct de plecare în aspra muncă a direcţiei de scenă.

D e m o s te n e S O F R O N

Ana-Maria Crişan

O r b «~cl O u v i t r f c e i o r(Editura Brăduţ, Tîrgu Mureş, 1996)

V o lum e le de poezii ale A n e i M aria C r iş a n , ta len ta tă ca poetă, d a r şi ca p lasticiană, l-ar fi încîn ta t, cred, pe N ichita S tănescu. R ea liza te în tr-o perspectivă a îngem ănării poezie i cu propriile fantezii p ic tu ra le ş i g ra fic e , a lă tu ra te u n e o ri frag m e n te lo r de m anuscris , e le induc c itito ru lu i senzaţia că participă el însuşi • la s c r ie re a p o e z ie i ş i, m ai a le s , că autoarea se strădu ieşte să hîperbolizeze, să potenţeze sem nifica ţiile şi em oţiile. -

D o m in a n tă e s te în vo lu m u l O rb u l C u v in te lo r ca m odalita te poe tică ,, mai a les, confesiunea. Există un dram atism al confesiunii, o m ărturis ire patetică ă n e p u tin ţe i d e a nu m ă r tu r is i. E s te aproape o “s inucidere prin poezie"; la un im aginar exam en m edica l i se spune: “V e d e ţi? / A ic i p e ra d io g ra fie / u n f i r s u b jire v ă d e ş iră în c e t/ - ire v e rs ib il in s a - în p o e z ie ...”.

D in tre te m e le , p o e m e lo r d in a ce s t volum (condiţia poetului, iubirea, moartea, tim pul, nevoia de puritate, m izeria v ie ţii co tid iene, cău ta re a proprie i iden tită ţi), dom inantă mi se pare condiţia poetului. Nu num ai poeziile cu titlul Ars poetica?, destul de m ulte, -da r şi im agini d in alte p oez ii c ircum scriu această p regnan tă tem atică. Ea este conferită de însuşi titlul vo lu m u lu i: O rb u l C u v in te lo r e s te o m etaforă ce trim ite la “părintele poeţilor” , - la H o m e r. T o a te c e le la lte te m e se subordonează co n d iţie i poetului. Prin ele în s e le , t i t lu r i le m ă r tu r is e s c a c e s te frecvenţe tem atice: Nocturnă, Arhitectură,

N insoare, M etam orfoză, M eci nul, Incă o n o a p te de d ra g o s te , îm p ă r tă ş a n ie , L ic ita ţia poemelor. O nevoie de puritate e s te trăsătura m orală ce dom ină aceste c a lig ra f i i l ir ic e : lu m in a în lu p tă cu

-întunericul, obsesia arh itecturală, izvorîtă d in tr-o conştiinţă a urîţen ie i şi dezordinii morale, greu de suportat. Iub irea este şi la A na-M aria C rişa n o forţă m orală care a r putea reaşeza lumea în arhitectura

‘ ideală. Condiţia este, însă, a unei purităţi paradisiace ş i a unei dep line sincerităţi, căci numai în aceste fel m itul androginului a r putea fi tră it de îndrăgostiţi. B laga are o poezie extraord inară pe această temă, căre ia Ana-M aria C rişan îi dă o inspirată rep lică şi, în ace laşi tim p, com pletare poetică: “Ţ i-aş dăru i iubite - un arbore ta b u :/ p lăce rea ş i ca n d oa re a de a-ţi spune m ereu «nu»/ Să-i scrije leş ti în scoarţă o inimă: eu - tu / Să ne semneze a lă turi stiletul «£IU şi N U »/ Ş i să ne scrie veşn ic în lacrim i de răşină/ o cronică de frunze uscate - anonim ă/ Ia r eu şi, tu, ad ică am îndoi/ să nu mai existăm decît în n o i/ căci după o celestă matem atică D repta te / (1+1):2 fac doar o singură şi tris tă jum ătate” .

C onfesiunea poete i devine profetică prin interogaţii de m are g ravita te (“Cine m ai are sufle tu l a tît de cu ra t încît să p oa tă privi poez ia în o ch i? ” ) sau se c o lo re a z ă s a rc a s t ic , im a g in în d în “ e c o n o m ia de p ia ţă ” , o “ l ic ita ţ ie a poem elor”: “Aşa încît - co t la cot - / aşezaţi pe banchetă/ cu autoru l je rpe lit şi poezia

coche tă -/ lic ita ţia poa te în c e p e / S în t p regă tiţi fieca re / (de via ţă sau m oarte / de c itit ori de scris):/ - C ine dă m ai m u lt? / C ine dă m a i m u lt d e c ît a re? !” . D urerea con fes iun ii capătă form a unei p roza ice “morale” la fabula cotidianului, m ărturisind această neputin ţă a renaşterii m ora le a um anită ţii, o variantă a aforisticu lu i stih e m ine sc ia n “Lum ea-i cum este şi ca d însa sîn tem noi": “V ia ţa noastră zi de z i/ e (orice am face) alta .decît ar trebu i”.

F a ţă d e vo lum ul a n te r io r (“ IM AG O S O P H IA ”), se remarcă preferinţa pentru m etrica poezie i populare, cu adieri de des în te c ş i cu inflexiuni încântătorii, în care cuvin te le se “ciocnesc” într-o poetică om onim ie : “Luna - Doam ne -/ e o strigă/ C înd m ă tace / cînd mă strigă/ cînd în rază m ă p re fa ce ” . M ai m u lt dec ît în vo lum ul anterior, poeta îşi apropie pentru expresia poetică prozodia clasică: “Dar dac-a r fi d in m ine să răm îie/ mai mult sau m a i pu ţin ce lest un sem n/.m -aş re fu g ia d in ’ se vă în tă m î ie l ş i din tăm îie -n m ănăstirea d intr-un lem n/ de portoca l/ sau alămîi/ şi-n taina ei/ de-ar f i să fie /.ş i sâ rămîn/ şi să rămîiI precum ; H ris tos / m -aş răstigni/ de poezie...”.

P rin tre num eroasele prem ii cu careA n a -M a ria C rişa n a fost distinsă pentnţ c re a ţ ia litb ra ră , se nu rhă ră ^şi*ce acordate la C luj-Napoca (1997); in cadruconcursu rilo r naţionale Octavian'Gog (poez ie ) şi Pavel Dan (Fjroză seu . P rem iu l co tid ia n u lu i “ Adevărul de cîu j /■

Ion B U ZA Ş I

Page 5: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

lIS J llii

: Aici ar putea fi -C reclama dumneavoastră

' i l ' ' ’ ‘ - ; A : u V o u I t c n u ă"<J{devă!tu(! de C/?uj"

vă ufteagă. Qojibătohi fie/ticHel

evărul de Cl

aâmi«ă48§feSiwfek<ai&Ssia»8»«iiiysBiai^aiiiMai^^

R© M -ART

-ti 1.3 »; * T f i

v V •* X I ?f î fi?K X ' ^ i > , * \ > ' - “A • ^ ' - ' ::

- / ' X .*, v j r *

' X . , ;

j | ; - 1

f j h x xJ A T v n x v •■ ■ V n

? V h - î * ' , ! î

;■ . * ? & : t i , \iS i

^ « s p s i: ■ TmUf-Ai'ŞttSftfl!* S3f:“ , j g f

8 »

• % r f ^ î ■ / * - . • ; ;

t , % '■:. - f * - : ■ . î t A . ' * . / ă l i ‘ ' - ! l ’ n ' * <l i i jL J L L t is â m m

P e n t r u a 4 0 - a o a r ă , c u i n i m a d e s c h i s ă , î n f o l o s u l c l u j e n i l o r

'Vîxeirfd'lcmcii” diny1 y : ':•■'■ :.rC.

•h-dn^Afinjtfe.atrul Clinicii P id id trî CIuj-Napoca, organizatorii celui de al 40-lea transport umanitar))

| pen tru România, din cadrul, acţiunii particulare. H ilfe f i i f k jr'R om ân ien , iniţiată acum 10 ani - fam ilia dr. M aria Rodica^şij? - rM an s-Joach im GROVE; p ro p r ie ta r ii G a ler iilo r de: artă~s

contem porană RO M -AR T din Braunschweig ş i ai A telieru lui^ & R O M -A R TV.din Wendeburgs (Germania)? decoraţi de sta ta l

t / german cu Ordinul Crucea de Merit, cu panglică , pen tru f. Şp-activitate umanitară ş i culturală susţinută în fo losu l R o m â n ie i^ 1. C etăţeni de onoare a i m unicipiului CIuj-Napoca - au preda tv *>-.7oficia! către cei cărora le-au fo s t destinate cele 1,5 tone~dejj

bunuri, dintre cele mai diverse, de la alimente la aparatură4 medicală de înaltă performanţă. Un amfiteatru plin “o ch i”, în (

V care cu greu şi-au mai găsit loc beneficiarii direcţi ai ajutoarelor, ,

elogioase, apărute în ziare serioase din Braunschweig, ci şi faptul că, în urma marelui succes înregistrat Ia aceste concerte, alţi şi alţi donatori s-au grăbit să ne contacteze, pentru a oferi bani sau bunuri pentru continuarea acţiunii de ajutorare a României şi a Clujului” - a ţinut să sublinieze, ieri, galeristul G ROVE. Domnia sa a avansat ideea stringerii de fonduri pentru ca Clinica Pediatrie 1 “Axente Iancu” să poată achiziţiona, în viitor, un ecocardiograf, de care are mare nevoie - lucru care se va realiza printr-un mare concert de binefacere, Ia CIuj-Napoca, undeva în vara lui 2001. îşi vor da concursul, pe

ştiinţifice cu firma Volkswagen,' în al cărei compartiment de cercetare- proiectare dl Grove a lucrat cu ceva ani în urmă ca inginer mecanic.-

Invitat special, dl primar Gheorghe Funar, unul dintre puţinii care s-au implicat efectiv, aproape de la început, în sprijinirea familiei Grove pentru depăşirea numeroaselor şi persistentelor (încă) oprelişti birocratice, care mai apar în calea celor la care nu este cazul!, a mulţumit în numele clujenilor: “Este o mare bucurie că acum, între Crăciun şi Anul Nou, oamenii aceştia au 'venit pentru a-i bucura pe alţii, fie ei bolnavi sau mai nevoiaşi. Bunul Dumnezeu să le

maxilofacialâ din CIuj-Napoca...Aşadar, 1,5 tone .de ajutoare în

valoare de peste 85.000 D M , constînd din: aparate de electroforezâ, pentru aerosoli (aparat automat, la care pot fi conectaţi simultan şase pacienţi), o mare cantitate de medicamente diverse pentru terapii, unguente antiinflam atorii şi antialgice, vitaminele A şi E, paracetamol, un minicomputer, obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii şî adulţi, ciocolată pentru copiii internaţi, alte dulciuri, cafea şi ceai pentru personalul medical şi administrativ al c lin ic ii, pentru a

? invitaţii, apropiaţii Jamiliei Groye, dar şi echipa “A devăru lu t(l j. de C lu j”, care de 10 ani în co a ce’s-a ajlat, de fiecare dată

alături de o acţiune despre care a meritat să scriem şi pe'ntfu care nu ne-am implicat în zad a r. Ani lăsat ş i n o i,'pen tru

^ gen era ţiile care vor veni; o picătură p e o piatrăfierbinte, făcînd~\ f'Z îiiioscută cititorilor, diti România ş i din Germania, ce înseam năfi Cplăruirea omului care'sfinţeşte locul;: Şi,-pentru că neranv aflaC l

.oarecum, la momentul unui jubileu, împrejurarea a servit sT-

I, pentru rostirea unor scufie discursuri.* ' *■

Galerisţu^ Hans-Joachim GROVE, “Grovescu”, cum e, supranumit în

• Germania, a arătat că toate bunurile care au făcut obiectul celor 40 de transporturi de pînă acum reprezintă donaţii ale unor firme, case de asigurări de sănătate, parohii, instituţii cu greutate din zonă, medici şi farmacişti, organizaţii civice sau culturale din zona Braunschweig, Peine, Vechelde, Wendeburg sau Wendezelle, cărora li s-au alăturat cu importante sume de

' _ bani instituţii sau persoane particulare.La reuşita transportului cu numărul 40 au contribuit, hotărîtor, printr-o serie de concerte de mulţumire organizate în Germania de Galeriile R O M -AR T, Asociaţia C u ltura lă Vechelde şi ziarul “Adevărul de Cluj”, artiştii l ir ic i clujeni Elena Andrieş Moldovan, soprană şi cadru didactic la Academia de Muzică “Gh şi V iorel Săplăcan, tenor al Române, acompaniaţi la pian maestrul corepetitor O vid iuMoldovan, tot de. la Opera Română d in . C Iuj-Napoca; prezentarea şi comentariile care au însoţit repertoriul de concert au fost asigurate de

, M ichaela Bocii, redactor la “Adevărul .d e ' Cluj . “ Nu puteaţi .avea reprezentanţi mai buni în Germania d ecît aceşti artiş ti şi oa~meni de cultură de înaltă calitate, iar dovada cea m ai concretă o reprezintă nu doar cronicile de specialitate, toate

încheia cu cele 3 lămpi scialitice noi, lîngă artiştii deja menţionaţi, care au - dea putere sâ continue şi sâ ne în valoare de 60.000 D M !, care aufăcut primul pas concret, şi alte reîntîlnim şi la transportul cu numărul fost preluate de Clinica de Chirurgie“nume , care să atragă donatori, adică 50 şi la cel cu numărul 100”, cînd maxilofacialâ pe care o conduce dlbinefăcători pentru un scop comun. în domnia sa a promis să organizeze şi

un chef de pomină! Cuvinte frumoase şi din partea tenorului V io re l Săplăcan, coautor la reuşita acţiunii,-a dnei profesor dr. Grigorescu-Sido - director al Clinicii Pediatrie I -, a confratelui Constantin Mustaţă de la

altă ordine de idei, ieri, dl Hans- Joachim G R O V E , reprezentant onorific al Senatului Universităţii Tehnice din CIuj-Napoca în Germania, s-a întîlnit la sediul Universităţii clujene amintite cu conducereaacesteia, fiind discutate posibilităţi de . Radio Cluj, a prof. univ. dr. Rotaru, colaborare în planul cercetării şeful C linicii/ de- Chirurgie

prof. Rotam. Ediţia 40 a acţiunii “H ilfe. fur Rumănien”, initiată de Galeriile R O M -A R T , fa m iiia G R O V E şi colaboratorii germani şi români a reuşit. De-acum, alte încercări ne aşteaptă. Noroc, pace şi bucurii tuturor, cu “Adevărul de C lu j” mereu pe aproape.

M ic h a e la B O C U

’ ? l"

> > * T H

i . S g i | ^pian de ’O vid iu ! . •-j‘ S/W*

Si#*t i ;n

w mm s ,

star®

ii[“ A r “v ® f u *'

Foto: I. PETCU

Page 6: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

P t r & I M f î c f eCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; s î m b ă t ă 9 - l 4 ;

x * tel/fax 19 -7 3 -0 4 ;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 3 1 -4 3 -2 3 ;

' SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-1 marţi, vineri 8-11; tei/fax 2 1 -60 -75 .

oi, 28 decembrie 2 0 0 0

r — I

I

I

I

I

1

1

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

Ik

; .ROMTELECOM S.A.SOCIETATEA NAŢIONALA DE TELECOMUNICAŢII

DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII CLUJ ’

C lu j-N a p o ca , str . E m ile Z o ia nr. 3 tel: 40/64-192281 fax: 40/64-192382

Cind aprindeţi o steluta in pomul de Crăciun,

Suntem aproape l Cind puneţi cadourile pentru cei d ra g i,

Suntem lingă voi7• 1 « *

Cind uraţi, cu dragoste, LA MULŢI A N I!,

NoLv.tLpurtammesajul!, ' *

R O M TELEC O M este a la tu ri de voi in aceste Sărbători de ia rna !

■— n

i

i

i

i— i

i

i

i

i

i

i

i

i

i

i

i

i

*> 4

Se p a r a ţiiAPARATURĂ FOTOGRAFICI.

Z«no REISHARDT

C a le a M ă n ă ş tu r, n r . 8 , C lu j -N .

Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96

I S.C. LIDLORELLEII

C A S A îD E

str. Clinicilor nr. 10

Comision minim.

CEA MAI BOGATĂ OFERTĂ Şl LA CELE MAI AVANTAJOASE PREŢURI P-ţa Unirii nr. tel/fax: 064-1

m

v w m

n . i . y '

■ CJ . P-TA UNIRII 4 -5Te l . / f a x : 0 6 4 - 4 3 0 .4 2 3

R E C O N D ITIO N Â R I C A R T U Ş E I M P R I M A N T E

fe te

Societatea de A sigurare UNITA SA, v ă o fe ră o r e d u c e re d e 19% p en tru A sigurarea de R ăspundere Civilă Auto O bligatorie (RCA) încheia tă la sediile Unita p â n a la 31 Decembrie, pe în treg anul 2000. Suplim entar v e ţi prim i ta lo n u lc u 3 0 % r e d u c e r e în 26 decom plexuri hoteliere din ţa ră p e n tru orice tipdepoU ţăîncheia tă .R C A sepoate încheiaacum şiladom ic iliu . ;

• c' C

UnitaS.A. vău reazăS ărbă to riF eric ite ! * 1

CLUJ - Str. Musicescu nr. 3 A, tel 182 252 sau 182 204; Agenţia Piaţa Unirii nr. 10, tel. 199 129; DEJ-Str. Ecaterina Teodoroiu nr. 59, teL 211254;GKERLA-Str. Ştefan cel Harenr.37, tel. 243 62 9; HUEDIN-Str. Republicii nr. 8, teL 254 348;TURDA-Str. Libertăţii nr.*4 ap. 1, teL 312 451_______ •

LASERJET¥ M J E T

mtkiîfc Tel. 064-430A23• Vînd garsonieră, pe str. Parîng, confort 1, nefinisată, parter, preţ 150 milioane. TeL 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pe Calea Dorobanţilor, finisat, etaj intermediar, preţ 189 milioane. Tel: 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Fabricii, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 270 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort unic, pe str. Ciucăş, semifinisat, preţ 185 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.) -

• Vînd apartament 2 camere, pe str. Haţeg, confort 1, nefinisat, etaj interm ediar, preţ 250 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, etaj intermediar, pe str. Padin,, nefm isat, - preţ 260 milioane. T eL 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, confort 1, finisat, etaj intermediar, pe str. Primăverii, preţ 160 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Tăşnad, confort 1, finisat, parter, pret 190 milioane. Tel:430.423. (Ag.i.) . '• Dau în chirie spaţiu pentru sediu firm ă, 30 mp, pe str. Horea, preţ 120 U S D . Tel.430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 1 cameră, pe C. Dorobanţilor, mobilat, pret 150 D M . Tel.430.423.(Ag.i.)

V ÎN Z Ă R ICUMPĂRĂRI

ADEVĂRULde Cluj

D IVERSE

• Vînd teren pentru construcţie, 500 mp, cartier Grigorescu, str. C. A. Rosetti. Terenul este plan. Tel. 18-98- 97.(1271568)• Vînd apartament două camere

confort doi, etaj 3, ocupabil,- la preţul de 180 milioane negociabil, Mănăştur. Tel. 42-97-24,094-69-28- 11. (1195586)

•. Vînd apartament două camere, finisat, în Mănăştur, 235 milioane. Tel. 42-97-24, 094-69-28-11. (1195587).• Vînd cabană îh Muntele Băişorii

central, cu toate utilităţile. Informaţii tel. 094-62-29-91; 064-41.-40-90, (1304993) - -• ;

• Vînd telefon celular Bosch 909 nou. Tel. 064-18-11-36. (1305004)

IN C H IR IE R i. • Dau în chirie casă particulară, curte comună, garaj, telefon. Tel. 15-31-55. (1195590)

• Dau în chirie apartament. Tel. 094-77-95-49.(1195605)

' • închiriez o cameră mobilată (Mănăştur) si pentru 2 persoane. Tei. 40-49-07 int. 109 sau 095-80-44-15. (127)558)

• închiriez, de Revejion, cabană la 25 km de Cluj, maxim 10 persoane. Tel. 18-18-77. (1271565)

• : închiriez spaţiu comercial ultra central P-ta Mihai Viteazul. Tel. 092-21-18-95. (1305001)

• Familie, tineri medici, căutăm de închiriat apartament 2 camere, de preferinţă central sau cît mai aproape de centra. Eventual oferim plata anticipat pe 6 luni. Tel. 093- 20-30-96. (1271524)

• Clubul Sportiv Municipal Ciuj-Napoca organizează în ziua de miercuri, 3 ianuarie 2001, ora 9, concurs pentru ocuparea postului de antrenor de gismnastică (fete) la sediul clubului P-ţa Unirii nr. 22, etaj 1. Tel. 19-84-16. (1195596)

4 locuri pe rata Italia via Austria cu microbus nou în 02.01.2001. Tel. 09-23-25-96-5. (1304984)

• Studentă orfană de ambi părinţi rog cine poate să mă ajute cu o sumă cît de mică pentru a-mi cumpăra o pereche de cizme.. Cont Banca T r a n s i l v a n i a2511000013835222. mulţumesc- (1195284)

Vă‘

• Fajk Ştefan, Gyorgy Falviema, Fajk Iosif, Grugza Margareta sînt chemaţi în data de 8.01.2001 la Judecătoria Cluj sala 95, ora 8 în proces cu Alexa Emil dosar 7299/2000 pentru întăbulare drept de proprietate. (1304997)

• Numiţii Tarkaniy Karo! şi Tarkanyi Martin se citează la Judecătoria Ciuj-Napoca pe data de 26.01.2001, ora 8, camera 124, ieşire indiviziune dosar civil 3178/2000 reclamant Moisa Marin. (1195589)

• Numiţii Gombos Iosif, Butyca . Iosif, Kilin Iosif, Moyzes Rozalia,Kilin Alexandru, Szălma Elisabeta, Schilling Ilona, Schilling Arpad,

; Sciiilling Ianos, Tecsy Iionâ, Schilling Dezso sînt rugaţi să se prezinte la Judecătoria Ciuj-Napoca în data de 9 ianuarie 2001 în calitate de pîrîti în dosarul. 6937/2000. (1304999) . . .

• Numiţii Olaru loan şi O lara Ană (născută Chiş) domiciliaţi în Ciuj- Napoca str. Oituz nr. 6 sînt rugaţi să se prezinte la Judecătoria Ciuj- Napoca în data de 15.01.2001 în calitate de pîriţi reconvenţionali în dosar nr. 8131/2000. (1305000)

*.i Descendenţii titularilor din.C.F. nr. 6737 de sub B+2 numita Molnar Ana domiciliată în str.- Maramureşului nr. 53 şi numiţii Boga Daravas Iosif şi Bozodi Berta,cu domiciliu riecunocoscut, sîntrugaţi să se prezinte la Tribunalul Ciuj-Napoca, în dâta de 12.01.2001 , în dosar civil nr. 5714 din 11.07.2000, sala 124, ora 8, pentm; ieşire din indiviziune. (1271554) .

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul MBMW ÂMW i*vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l6. f | Q Q l ţ ţ j

Page 7: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9*14;-• v -n fe 'p .V ,# / -v 'td /fa x 19-73-04; "T

S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i-v in e r i 8-14; te l/fax 31-43-23;. ] S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i, m ie rc u ri, jo i 8-16j j

v jn e ri 8-11 î te l/fa x 21-60-75.- - t r- _

■ A d m in is tra to ru l u n ic al S. C. - MAFIR s. a . cu sediul î n Cluj-

Napoca, B-dul Muncii nr. 12 în m a tr ic u la tă la O. R: C. de pe lîngăC. C. I. A. Cluj sub nr. J12/308/ 1993 în temeiul art. 117 din Legea 31/1990 republicată privind societăţile comerciale şi al statutului societăţii convoacă Adunarea Generală Ordinară şi Extraordinară a Acţionarilor în dată de 17.01.2001, ora 9 şi respectiv ora 10, în Cluj- Napoca, ce va avea loc la sediul din B-dul Muncii nr. 12, pentru toţi acţionarii înregistraţi la Registrul Consolidat I. N. S. E. al S. C. Registrul Mioriţa S. A. Cluj-Napoca la sfirşitul zilei de 12.01.2001 care este data de referinţă. în caz de neîndeplinire a condiţiilor de validitate, cele două Adunări Generale se convoacă la data de 18.01.2001 la aceeaşi oră şi în acelaşi loc, avînd aceeaşi ordine de zi, după cum urmează: I. Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor. 1. Raportul Administratorului unic cu privire la rezultatele economico financiare pentru anul financiar. 2000; 2. Aprobarea încetării contaractului, de administrare a Administratorului unic; 3. Alegerea noului Consilia,de Administraţie; 4. Alegerea noii Comisii de Cenzori şi a cenzorilor supleanţi; 5. Stabilirea renumeraţiilor administratorilor şi a

. cenzorilor; 6. Diverse. II. Adunarea , Generală Extraordinară a

Acţionarilor. Ordinea de zi: 1. Aprobarea modificării actului constitutiv'a societăţii; 2. Aprobarea vînzării de active aparţinînd societăţii; 3. Aprobarea t organigramei SC MAFIR SÂ; 4. Diverse. Formularele de procură specială se pot ridica de la sediul societăţii din Cluj-Napoca- de la Oficiul Juridic. Accesul în sala de şedinţă se va face în baza actului de identitate sau al Paşaportului acţionarului sau al împuternicitului precum şi a proGurii care să ateste calitatea de acţionar sau mandatar al persoanei. Materialele privind. ordinea de zi vor putea fi consultate la sediul societăţii începind cu dată de 08.01.2001. Relaţii suplimentare se pot obţine ta tel. 064-41-50-19. (1271561, 1271562)

• Restaurantul "Club « U » " (str. Pavlov nr. 23) organizează Revelionul Mileniului. Taxa -500.000 lei/persoariă. Informaţii suplimentare Ia tel. 408.164.(4358436)

P IE R D E R I

• Pierdut cîine Ciobănesc German cu părul lung, în zona Parcului Central. Tel. 16-84-41. Ofer recompensă substanţială. (1271543)• Pierdut carte de identitate seria

D-022751, a autoturismului Dacia 1300,-proprietar Farcaş Teofîl. O

. declar nulă. (1195591)• Pierdut ştampila pătrată pe firma

Omnia Res SA. O declarăm nulă.(1195606)

• Pierdut cîine Ciobănesc german 3-4 luni, - negru-maro. Ofer recompensă 500 DM. Tel. 092-36- 52-09; 13-52-33. (1305003)

DECESE CO M EM O R Ă R I

• Cu .durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată şi Bunic1 PETRU FODOR, în vîrstă de,’; 83 de ani, în data de 26 decembrie 2000.înmormîntarea va avea Ioc azi, 28 decembrie, ora 14, de la Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia îndurerată: Ovidiu, Rodica, Octavian. (1195578)

•_ îndureraţi anunţăm decesul inginer CORNEL POP, frate şi unchi în vîrstă.de 65 de ani, în urma unui tragic accident, înmormîntarea va avea loc în ziua de 29 decembrie 2000, ora 12, în Cimitirul Centra). Dumnezeu să-I odihnească. Familia Luludachi şi familia Fortuna. (1195581)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a soţului, tatălui şi bunicului drag, SĂLAJAN ŞTEFAN. Înmormîntarea are loc în data de 29 decembrie 2000, ora 12, în satul Dârja. Familia îndurerată. (1195602)

• Un ultim şi pios omagiu fratelui şi unchiului nostru SĂLAJAN ŞTEFAN.Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fratele Augustin şi nepoţii Iuliu, M arin, Neli.(1195603)

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea fulgerătoare în eternitate a iubitului nostru soţ şi tată IENAC M IR C E A PETRU în .vîrstă de 45 de ani. Ceremonia funerară va avea Ioc la Capela veche . a Cimbrului Mănăştur, în data de 29 decembrie 2000, Ia ora 12. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia şi fiul îndureraţi.(1195607)

Profund îndureraţi ne luăm rămas bun de Ia ginerele, cumnatul şi unchiul nostru IENAC M IRCEA PETRU. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Mama soacră şi cumnata Dana cu familia. (1195608)

• Anunţăm cu durere încetarea din viaţă a scumpului nostru tată,-socru şi bunic AŞTILEAN NICO LAE . din Iclod. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 28 decembrie ora 12 în Iclod. Leontina, Nicu, Adi şi Claudiu Mureşan. (1304988)

Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului şi iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic PUŞCAŞ VASILE care s-a stins din viaţă după o scurtă dar grea suferinţă. Nu te vom uita niciodată. Vei rămîne veşnic printre noi. înmormîntarea va avea loc vineri 29 decembrie Ia Cimitirul Central, orele 13. Familia adînc îndurerată. Fie-' i ţărîna uşoară. (1304991)

Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate a celui care a fost scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic, DREGAN TRAIAN.Înmormîntarea va avea loc vineri, 29.12.2000, ora 12, la Capela Cordoş. Dumnezeu să- 1 ierte şi să-l odihnească. Familia îndurerată. (1271556)

Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată şi fiu, ŞZAKACS ŞTEFAN. Înmormîntarea va avea loc vineri, 29.12.2000, ora 14, la Cimitirul Mănăştur. Familia- îndurerată: (1271557)

Cu inima plină de durere anunţăm dispariţia prematură a bunului nostru fiu şi frate, FODOR FLORIN în vîrstă de 27 ani. Înmormîntarea va avea loc la data de 29 decembrie a. c. , orele 10,30, la Cimitirul Crişan. Odihnească-se în pace. Fâmilia îndurerată-Dorel, Maria şi Delia. (1271559)

Ne despărţim cu multă durere în suflet de scumpa noastră soră SON ANA. nmormîntarea are loc azi,

28.12.2000, orele 13, de la Capela Cimitirului Central. Sufletul ei blînd şi generos va rămîne veşnic în inimile noastre. Fratele Augustin, sora Rodica cu. familiile. (1271563)

■ • Sîntem alături dc Dorina, Ioana şi Costelîn marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă' a mamei ior dragi. Familia Cătană. (1195566)

; • Sîntem' alături de domnul director Ienac Nicolae la pierderea pricinuită de moartea prematură a fratelui drag, IENAC M IRCEA. Sincere condoleanţe. Colectivul Direcţiei pentru /Tineret şi Sport Cluj. (1195573)

• Cu profundă durere în suflet anunţ trecerea în eternitate a iubitului fiu IENAC MIRCEA PETRU, la vîrsta de 45 de ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Nu-I voi uita niciodată. Tata.(1195574)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în veşnicie a iubitului nostru frate şi cumnat IENAC M IRCEA PETRU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Nicolae şi Irina Ienac.(1195575) .

• Moartea nemiloasă ne-a luat prin surprindere pe dragul nostru nepot şi verişor FODOR FLORIN. Plecarea lui, atît de devreme, lasă un gol de neînlocuit în inimile noastre. Odihnească-se în pace. Mătuşa Greta, unchiul Viorel, Doru, Monica, Greta, Mihaela şi Ioana. (1195577)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune, colegei noastre Elena Liţescu, Ia trecerea în veşnicie a tatălui drag. Colegii de la Abonaţi Gaz Cluj. (1195579)

• Vecinii îşi exprimă profundul regret la trecerea în veşnicie a celui care a fost BUDUCEAN OCTAVIAN şi transmitem familiei îndoliate sincere condoleanţe. Asociaţia de proprietari, str. Fîntînele nr. 32 Cluj-Napoca. (1195580)

• Sîntem alături de- colega noastră Lepuţa, la marea durere pricinuită de moartea tatălui drag şi-i transmitem sincere condoleanţe/ColectivuI de la Firma PASCO. (1195583)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Achimaş Gheorghe şi Ângela Ia încetarea din viaţă a tatălui drag. Familia Sucală loan-şi Felicia. (1195584)

• Colectivul Catedrei Organe de Maşini şi Tribologie transmite sincere condoleanţe şi este alături de familia profesor dr. .ing. Gheorghe Achimaş decan ai Facultăţii Construcţii de Maşini, la încetarea din viaţă a tatălui drag. (1195585)

: • Condoleanţe; familiilor Topliceanu la încetarea din viaţă a soţului, fratelui, bunicului vostru. drag, TUDOREL, fost brav, ostaş al Oştirii Române, generos cu cei aflaţi în dificultate. Familia prof. Perju. (1195588) . ;

• Marea artistă a Operei Române EUG ENIAMUREŞANU (ICA) a plecat spre o lume mai bună. Ne pare extrem de rău, draga noastră ICA, pentru această despărţire neaşteptată. Vei rămîne mereu în inima şi amintirile noastre. Aura şi Nic Miu. (1195592)

• Un ultim omagiu dra'gei noastre colege, învăţătoarea MĂRIOARA COSMA, pe care o regretăm nespus de mult. Sincere condoleanţe-familiei. Anul IV A, promoţia 1952.(1195593)

• Sîntem alături de familia Cosma Adrian la despărţirea de buna sa mamă şi-i transmitem sincera noastră compasiune. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia Căucean Arghil şi Maria.(1195594)

• Sîntem alături.de Ică în durerea pricinuită de trecerea în eternitate a scumpei sale mame. Odihnească-se în pace. Coca şi Dony. (1195595)

• Surprinşi şi profund întristaţi de : trecerea fulgerătoare în veşnicie a prietenulni nostru RELU îi aducem un ultim şi, pios omagiu. Familiei îndoliate îi exprimăm sincere condoleanţe. Simona, Adina, Mirela, Dan, Ancuţa. (1195597)

' • Sincere condoleanţe familiei dr. Dorina Mârza cu ocazia decesului mamei. Secţia Reumatologie- Spitalul de Recuperare. (1195598)

• Aducem un pios omagiu şi sincere condoleanţe familiei Cosma, la pierderea mamei lor învăţătoarea MARIA COSMA care ne-a fost cea mai bună şi veche colegă, prietenă şi vecină. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia Irina şi Traian Ciurdariu. (1195599)

•. Profund îndureraţi ne luăm rămas bun de la iubitul nostru nepot FODOR FLORIN. Vei rămîne veşnic în amintirea noastră. Rodica, Rareş şi Ionel. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (1195600)

' • Sîntem alături de voi în marea durere pricinuită de dispariţia prematură . a nepotului nostru FODOR FLORIN, Plecarea din rîndurile noastre Iasă un gol greu de suportat în inimile noastre. Dormi în pace suflet bun. Familiile Nistor şi Todor. (1195601)

• Sîntem alături de,vecinul nostru Dorel Gânscă şi de familia lui la trecerea în eternitate a tatălui iubit. Silvia şi Vasile. (1304985)

• Sincere condoleanţe-şi profunda noastră compasiune familiei Szakacs în aceste clipe dureroase. Asociaţia de locatari str. J. J. Rouss’eau nr. 12. (1304986)

• Sîntem alături de Doina şi M.eti Ruhring în-aceste clipe grele pricinuite de trecerea în eternitate a bunicii lor dragi. Familia Nelu Rusu. (1304987)

•• Cu durere am aflat vestea încetării din viaţă a bunei noastre, prietene ANA. Transmitem condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndoliate pentru marea pierdere suferită. Familia Irimia. (1304989) - -

Sîntem profund îndureraţi la trecerea în eternitate a iubitului şi distinsului veciii CRISTODOR TOPLICEANU. Dincolo de trecerea ireparabilă ă timpului, amintirea lui va rămîne gravată în inimile noastre prin înălţimea morală, omenia excepţională, iubirea şi bunătatea sa. Sincere condoleanţe familiei. Fam. dr. Bama şi Socolov. (1304990)

• _ întreaga . noastră compasiune şi sincere condoleanţe familiei îndoliate la decesul .celei care a fost GUSAN VICTORIA. Un ultim omagiu şi .Dumnezeii să o odihnească; Asociaţia de proprietari Firiza 10. (1304992)

* Sincere condoleanţe familiei M ăriei Prodan în momentele grele pricinuite de decesul dragei mame. Celor rămaşi, putere şi D-zeu să-i îmbucure. Familiile Tritean şi Selejan. (1304994)

• • Sîntem alături de familia Roşea în marea durere pricinuită de moartea tatălui şi soţului drag. Familia Bar. (1304995)

• Asociaţia de locatari Moţilor 1 este alături de familia decedatei MUREŞAN IULIANA. Sincere condoleanţe. (1305002)

• Un ultim omagiu celui care a fost prietenul şi colegul nostru FLO R IN FODOR. Sincere condoleanţe familiei. Colegii de la Lagermax. (1305005)

• Profund îndureraţi ne luăm rămas bun de la dragul nostru prieten FLO R IN FODOR. Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace. Nu te vom uita niciodată. Agi şi Walter. (1305006)

* Sîntem alături de familia dl. gl. Bg. (r) Aştilean Nicolae, la despărţirea de bunul său tată şi-i transmitem sincera noastră compasiune. Colegii de serviciu' din U. M. 02605 Bucureşti. (1271550)

• împărtăşim durerea colegului nostru dl. gl. Bg. (r) Aştilean Nicolae la despărţirea, de tatăl său drag.' Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace. Colegii din U. M . 02605 Cluj- Napoca. (1271551)

• -Regretăm trecerea în neflinfă a unchiului nostru TUDOREL TOPLICEANU, model de soţ şi tată; Sincere condoleanţe familieiîndurerate. Familiile Iulian şi Sorin Topliceanu. (1271552)

• Fără tine, MARIOARA COSMA, sîntem mai singuri, mai săraci, mai trişti,, suflet bun,, curat şi generos. Dumnezeu să te aibă în pază şi să te primească unde nu este durere, numai odihnă. Sîiit alături de finii mei dragi Ady şi Dorina în aceste clipe grele. Naşa Ileana Ilea. (1271555)

• După o lungă şi grea suferinţă s-a stins din viaţă sora şi mătuşa noastră-dragâ SON ANA, Nu te vom uita niciodată. Maria şi Costin. (1271564) "

Colectivul Biroului Resurse Umane . şi Secretariat .al Spitalului Clinic de Recuperare sînt alături de doamna dr. Mârza Dorina în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe. (1271570)

1 Cu aceeaşi durere şi dor nestins anunţăm că s-au scurs şase luni de la-trecerea în veşnicie a mult iubitului nostru ing. S IM O N H O R A Ţ IU . Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace. Slujba de pomenire va avea loc vineri, 29 decembrie 2000, ora 12 la Biserică . Sf. Fecioară Maria din cartierul Grigorescu. Familia. (1195582)

• Comemorăm un an de la dispariţia prematură de mamei noastre EVA A C H IM A Ş . Comemorarea va avea loc la Târgu-Jiu. Fiica şi ginerele: Maria şi Constantin Buzuloiu(1195604)

• -Au trecut 56 ani de cînd locotenentul erou VULTUR ALEXANDRU (SANDY) a fost răpus la poalele Munţilor Tatra pentru, slava bisericii şi a neamului românesc. Multă recunoştinţă ~ şi veşnică pomenire. Familiile Roman şi Vultur. (1304998)

• Pe data de 27 decembrie 2000 s-au îm plin it şase- săptămîni de, cînd am condus pe ultimul drum pe soţia, mama şi bunica noastră,' Dr. BÂRLEANU STELIANA. Părăsindu-ne a lăsat în urma sa un imens gol pe care timpul nu-1 poate umple. A fost o pildă de dăruire pentru binele tuturor, pentru dreptate, pentru demnitate şi lucru bine făcut. A vegheat întreaga sa- viaţă ca familia sa să fie unită, să ducă o viaţă cinstită, corectă, în spiritul .credinţei noastre ortodoxe. După plecarea ei totul pare pustiu şi fără sens. Vom păstra recunoştinţa celora care îi vor acorda un moment ; de aducere aminte' şi o’ rugăciune pentru odihna; sufeletului ei. Dumnezeu s-o' odihnească în linişte şi pace. Doctor Bârleanu Gh. -soţ, ing. Liviu Bârleanu-fiu, ing. dr. Corina Bârleanu-noră şi Raluca Bârieanu-nepoţică.(1271547)

• Au trecut şase săptămîni de - la trecerea în lumea drepţilor a celor ce au fost BÂRLEANU TEODORINA- mamă decedată pe data de 18 noiembrie în jud. Suceava şi ECATER1NA ARICl-soacră decedată în aceeaşi zi în oraşul Iaşi. Decesele lor au avut loc în ziua în care, în Cluj, bulgării grei de pămînt cădeau peste sicriul fiicei şi nurorii ior BÂRLEANU STELIAN A. Tuturor Ie păstrăm o dragoste neţărmurită, o duioasă şi recunoscătoare amintire pentru strădania, grija şi dorinţa lor de a-şi vedea copiii realizaţi, oameni demni în familie şi societate. Dumnezeu să Ie odihnească în linişte şi pace. Dr. Gh. Bârleanu cu familia sa.(1271548)

• Azi se împlineşte un an greu de cînd ne-a părărsit pentru totdeauna dragul nostru tată, frate, socru şi bunic, STOICA IOSIF. Amintirea lui va rămîne veşnic în inimile noastre. Slujba de pomenire va avea loc azi, 28 decembrie 2000, orele 18, Ia Biserica “Bob”. Familia îndurerată. (1271553)

• Păstrăm amintirea veşnică în inimile noastre, a celui care a fost bunul nostru soţ şi tată, ALEXANDRU CUBLEŞAN, la comemorarea a 7 ani de la deces. Familia. (1271560)

•„ Se împlinesc şase luni de lacrimi, şi durere nemărginită de cînd scumpa şi buna noastră mamă, soacră, bunică şi străbunică, ANAMOLDOVÂN, a trecut lâ cele veşnice. Recunoştinţa noastră pentru bunătatea şi sacrificiul ei vor fi veşnice. Slujba de pomenire va avea loc vineri,29.12.2000, orele 13, la Catedrala Geco-Catolică “Schimbarea la Faţă”. Familia veşnic îndurerată. (1271566)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi la durerea pricinuită de trecerea în eternitate a celui care a fost bunic, tată şi soţ, ing. geolog P O P O V IC IU V A L E R IU V L A D IM IR . Dumnezeu să-l odihnească. Familia Popoviciu.(1271549)

Page 8: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

A D E V Ă H U Lde Cluj 2iar independent

' a t i ^ e c i f c a ,

a ? it i/ '

„Adevărul de Cluj" Vă urează „La mulţi ani!" * „Adevărul deCluj" Vă u r e a z ă „ L a m u lţ i a n i! " * „ A d e v ă r u l d e C lu j" V â u re a z ă „La m u lţi a n i!" -* „ A d e v ă r u l d e C lu j" V ă u re a z ă „ L a m u lţ i a n i !

^ n t ‘ . j J / ^ M a r ţ i j f M i e r c u r i ' j j / J o i

$!" • „Adevărul d e C lu j" Vă urează fează „ L a mulţi ani!" * „Adevărul de

' î m b â t â „

Vi - ' iW "

■ 4 .

ht. S ;

hii ’ * ;

■ i'~~htt ' ' i ■

ţ -P , i *

,M- A

1 1

Hi :i * i i

{mM

t

.■ s : 1 r 5• ţ-î:-' f ^ | * ■T

1 ;

i ‘ * , î i ^ is a n M . |

mSţcfMf '

1 9lp

c*'T~ * f l ' *

Y * Y ‘ 5 I p ■Jm - § 1 1

H E I

î

t'.S i @

1 , 1 -

«• Vi

^“TT;r5 p>pp* .* * f r

i l. /.•••'■■ £ î

■i'vl 1 *

4 C n ( < â Ş

fc*’<; j;v

‘ I V /----■ V...M . ) ; - T;

„Adevărul de Cluj" Vă urează, „La mulţi ani!" • „Adevărul de

. f s g ţ l^ f V îm

i!"»„ A d e v ă r u l d e Cluj" Vă u r e a z a

ează „La mulţi ani!" * „Adevărul de Cluj" Vă urează „La mulţi ani!" • „Adevărul de Cluj" Vă urează „La mulţi a n i! " * „ A d e v ă r u l d e C lu j" V ă urează „La m u lţ i a n i ! "

■ '“7

; 'A -

M a r t i j j [ M i e r c u r i j j ^ j o i J ^ V i n e r i J j î m b a t ă jjj ^ 0 u m \ r \ î c ă ^

5 : i Q |

i 1 3 i\ *. Mmm m

! 7 1!

; i € |

1 3 I E S ! i i i i :

i 3 7 1 Em & 1\ ----------- %■1 1

^ „Adevărul de Cluj" Vă urează „W „La mulţi ani!" • „Adevărul de £L*

) KH*:r\V i

- A D E V A ^ -^ dg3 lui ţ . p . __________ _______________ . ^ ____________ ^

"—~ 7 J l l i /^Miercuri j j [ ^ ~Jf [ ' V ’nen J j ^hrr^oătăjj dum inică J

n T 1 r ^ r !* ' ^ * ţy i ! " * f A d e v ă r u l d e C lu j” V ă u r e a z ă •

,^ .T . ./e a z ă La m u lţ i ani!" * „Adevărul deCluj" Vă urează „La mulţi ani!" • „Adevărul de Cluj" Vă urează „La mulţi anii"» „Adevărul de C iu j" V ă u r e a z ă „ l a mulţi anii"

Page 9: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

0 *

A D E V Ă R U Lde Cluj ' * T -

t

- y y ' . ? !* ^ ^ a m t d ţ c c m o l

Adevărul de Clui" Vă urea^r—L a m u lţ i a n i! " * „Adevărul;

Jţ\ ani!" * „ A d e v ă r u l d e Cluj" Vă urează ă u r e a z ă „La.mulţi ani!" * „ A d e v ă r u l dej jL m Ih U H I *** * “ '■Mmi.m j '> * V , , ^

C ! u f Vă urează „La mulţi a n i!" '* „Adevărul de Cluj" Vă u re a z ă „ L a mulţi a n i!" * „ A d e v ă ru l de Cluj" Vă u re a z ă „ L a mulţi a n i!"

M i e r c u r i J j jo i JJ / V i n e r i J J j ^ î m b â ţ â J j u m i n i c d ^Luni

\n

u

!:

r -

\ îJ l

i i J . C T E T " ®

„Adevărul de Cluj" Vă ureaz„La mulţi a n i i" * „Adevărul

n l v ’/ l r. m . fniţ?1-.

s s b S îbc^ s ^ '

"f ani!" • „Adevărul de Cluj" Vă urează a urează „La mulţi ani!" • „Adevărul de

Cluj". Vă urează „La mulţi ani!" * „Adevărul d e Cluj" V ă urează „La mulţi ani!" * „Adevărul de Cluj" Vă urează „La mulţi ani!

[ Luni Jj J - Marţi J j J M ie rc u r i J J joi J j J Vineri J JSjrnbdtd J j p^urninicdJ

7

2 1

6'.;i1 !

| l f ]. $> }; ; 1 3

tas? 1 , îi*

4M '. j

j I i

-------~ - ~ - 1-------- 1I V

'.57. ■'$ 6 Şl

iV if ii -i;,.ş g

i !15 1 1 1 0

; î 1 1 i ^

a *1 1

1 j• ; * j 1

L •*

. 1 G=' -1

l : f : - î

u*y '

i i

: g U

l iI '

1 @f i i<

1 7m ’j. \ 1 t ,j! *i *f *

1 8l iI ;

i .l! 4

7j ( ; ^ î iî >Li :

%. C zg © |l

2 8'

i' i 2 3f i i

1 ’■

I 2 4 1 i1

b‘ ! II *f 5 Ic* 51 :!î t

r ^ r ^ .f ’ '1 I V . . . ‘

iiV*!7 J

3 1

„ A d e v ă ru l de Cluj" V ă urea „La mulţi ani!" * „Adevărul

jj, t / f ‘ i î » y j t , \ \ î^Ty fi ani!"»„Adevărul de Cluj" Vă urează

 urează „La mulţi ani!" • „Adevărul de.k» w * « s * * , ) n n w u y u i M i w m « j | * ^ j 5»~~ •««~»*** *-* «*« ^ w . « j | . . . — . . . — ----------

Cluj” Vă u r e a z ă „ L a m u lţ i a n i i" * „ A d e v ă r u l d e C lu j" Vă u r e a z ă „La m u lţ i ani!" ♦ „Adevărul d e Cluj" V ă urează „La mulţi anii".

Luni • Marţi ~Jf Miercuri J j j joi ~ J f. / Vineri J j JS-îmbatâ d T . - - s L u m i m c a

Page 10: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-tel/fax 19-73-

1 - 1 1 1 \ 1 1 f / B SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax^F-43U • • -SUBREDACŢIA DEJ: Junţjilfer<Mn^jqi_8

I C .E .C . SUCU RSALA C L tJ-N A P O G AII '!?'' I Cluj-Napoca, Bd. 21 Decembrie nr. 23-35,j I ' I Tel. 064-192.327, 064-192.043, Fax 064-196.813

CASA DE ECONOMII ŞI ICONSEMNAŢIUNI I

j urează clienţilor şi colaboratorilor săi I multă sănătate, bucurie, sărbători I fericite şi un călduros

LA MUNŢI ANI!

S O C IE T A T E A C O M E R C IA L A "FA R M EC " S.A. Cluj-Napoca, str. H. Barbusse nr. 16,

organizează concurs pentru ocuparea postului de:

- Ş E F B IR O U M A R K E T IN G C O N D IŢ II:

- studii superioare şi cursuri postuniversitare în specialitatea marketing;

,- experienţă minim 3 ani în domeniu; ' V .r cunoştinţe de operare PC; - - .- disponibilitate pentru munca de teren;- prestanţă profesională, iniţiativă, autoritate. •

Curriculum vitae şi scrisoarea de motivaţie se depun la sediulsocietăţii - Birou P.I.S., pînâ la data de 12.01.2001.

Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon:432.884 / 180. (4353411/

Societate comercială organizează selecţie pentm postul de:MANAGER GENERAL

Condiţii de participare Ia concurs:- studii superioare;- experienţă profesională min. 8 ani din carc în funcţii dc

conducere min. 4 ani;- vîrsta max. 45 ani;- cunoaşterea unei limbi dc circulaţie internaţională;- computer control management.Cererile însoţite de C .V .-uri sc depun pînâ Ia data de

05.01.2001, la sediul firmei din Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 25 A sau fax 064-415.525.

Concursul va avea loc în data dc 09.01.2001 ora 10. Informaţii suplimentare la tel. 064-415.108, 064-415.506,

064-415.111. (4144066)

N A P O C A P R E S Sangajează

vînzători presă şi carte la tonete stradale.

I

I

I

1 k=1 f

M l I

Informaţii la tel. 064-19.68.58. I

A v e ţ i p r o b l e m e

f i n a n c i a r e ?

D o r i ţ i o s o l u ţ i er /

r a p i d ă ?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE

’ - AL ZIARULUI NOSTRU!

i i i

m arţi, vineri 8-11; tei/fax 21-60-

T O M B O L Ă R C A ?

A ţi văzu t câte p rem ii se acordă?

V -a ţi calculat şansele de a câştiga?

A S T R A S .A . s ingura societate de as ig u ra re din R o m ân ia

cu C A P IT A L M A J O R IT A R D E S T A T acorda o re d u c e re d e 1 9 %

pentru clien ţii care încheie as ig u ra rea d e răspundere civilă a u to , .

- pe în tre g u l an 2 0 0 1 , la sediile noastre p â n ă la 3 1 . 1 2 . 2 0 0 0 . *

Când în m iz e r ia cotidiană nu v i se servesc decât ilu z ii, -

A S T R A v ă a ju ta sâ readuceţi zâ m b e tu l pe chipul copiilor sau nep oţilo r

D u m n eavo as tră , ia r m asa de s ă rb ă to ri v a f i un pic m a i b o g a tă .

ATUNCI CÂND V I SE VÂND VISE, N O I VĂ OFERIM CERTITUDINEA!

Sucursala Cluj - str. Horea nr. 17, ap. 5; Aa. Ciu( - str. Primăverii nr. 10, sc. 2, ap;22, parter; Ag. Dej - Piaţa 16 Februarie

nr. 2, op. 19, parter; Ag. Huedin • str. Vlădeasa op. 5 9 /b /l; Ag. Turda - str. libertăţii, bl. L40, sc. D, ap. 32, parter

I N F O C L I E N T i : 01/f>666 w w w . a s t r a s i g . r o

H I W m m n p p p m p n

/Q dJÎD OH:"-\

'i-T L L U l i t l i r . i i d l j

• - ţ i r U r * - U i i ! - v . . : ■■

i l f i

y \

" > t 1 ţ r . C V 5 1 1,

- ' - r . r ,

>h'r ' v f 'X b L 'lO i S ^ L î J j b X a f r

i s y i m x x

O a i î ' - .

JJ&jjjţMj&tjW

ţ8 iS lr lN a n o c a n r n 6 T e le f o n ^ /F a x Il 9 7 3 0

M e g e r & s !i f t |S

im lc M etw o rik T e c

http://www.astrasig.ro
Page 11: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

T c f c % 9 m S 7 ■

Rînduri pe un tablou“Dragă Neluţule. Prin revenirea ta acasă, la Cluj, ai

reaprins în sufletele noastre speranţele. Prin rămînerea ta în continuare la Cluj ai transformat speranţele în certitudine. îţ i mulţumim. Teodor BOTIŞ.”• Sînt cuvintele înscrise pe spatele unui tablou al cunoscutului pictor clujean Teodor Botiş, dăruit marţi antrenorului jucător al lai “U”, loan Ovidiu Sabău, moment însoţit de o caldă îmbrăţişare între pictor şi Neluţu. Sînt cuvintele unui reputat

- cadru didactic al Institutului de Arte Plastice “I. Andreescu”, un veşnic şi incurabil “U -ist.

Frumos şi de aplaudat la scenă deschisă gestul maestrului Teodor Botiş, încă o dovadă că Cetatea doreşte ca Neluţu să rămînă port-stindardul echipei care l-a lansat pe latitudinile şi longitudinile fotbalului internaţional. >? (v .e .r.)

S tagiunea a u tu m n a lă sub re fle c to ru l a n a lize i• în obiectiv Seria a ll-a (episodul 2) •

4-6. U.T.ARAD 23, PO LI T IM IŞ O A R A 22 şi PAN DUR II: TG. J IU 22 puncte. Plutonul doi al seriei,.pornit după cel din .faţă (cam rieomogen ţinînd cont că băimărenii.au evadat la 6 . puncte distanţă de locul doi). Conducătoare a plutonului doi ■ “Bătrîna Doamnă” din Arad, cu'un punct în plus faţă de “violeţii” de pc Bega şi “pandurii” din Tg. Jiu. Trei echipe de valori apropiate, cu ţrecuturi diferite (mă refer la sezoanele cînd arădanii şi timişorenii făceau parte din înalta protipendadă a primei'scene fotbalistice). Dacă UTA şi-a asigurat rezerva toamnei din 7 victorii

: şi 2 egaluri, Poli din 7 şi un egal, pandurii au reuşit să adune punctele din 6 victorii şi 4 egaluri. Ierarhiile ocupate de cele trei protagoniste la obişnuitele “capitole” statistice: UT Arad locul 3 la eficacitate (22 goluri marcate), 10 la defensivă (18 goluri primite), 5 la golaveraj (+4) şi 4 la “adevăr” (+2); Poli: 7 la eficacitate (18 goluri marcate) şi 2 la defensivă (12 goluri primite), 4 la golaveraj (+6) şi 5 la “adevăr” (+1); pandurii: 6 la eficacitate (19 goluri marcate) şi 11.1a defensivă (18 goluri primite), 7 la golaveraj (+1) şi 6 la “adevăr” (+1). Bilanţul unor echipe aflate într-un permanent rodaj.

7:9. U.F.C. ELECTRO C R A IO VA 21, O L IM P IA SATU MARE 21 şi E X TEN SIV CRAIOVA 20 puncte. Trei echipe de mijlocul clasamentului cu preocuparea cheie de a rezista pe baricadele eşalonului secund, cît mai departe posibil de zona retrogradantă. Electro şi Olimpia au adunat punctele din cîte 7 victorii (restul de 8 au fost înfrîngerile, la ambele rezultatele de egalitate fiind excluse). Extensivul a adunat cu un punct mai

.„ puţin, din 5 victorii şi 5 egaluri (tot 5 au fost şi înfrîngerile). ^ ^M ediocrita te la atacuri cu doar 15 (Electro), 14 (Olimpia şi

Extensiv) goluri marcate.. Mediocritate la defensive cu cîte 17 . goluri primite Electro şi Olimpia, evidenţiindu-se Extensiv cu numai 12 goluri primite (locul 3 în clasamentul apărărilor). Diferenţe de golaveraj negative Electro (-2) şi Olimpia (-3), din nou Extensiv fâcînd excepţie cu “+2”. La adevăr ameninţare de luat în seamă la Electro (-6), un liniştitor zero pentru Olimpia şi un “-1” Extensiv.

10-13. C O R V IN U L HUNEDOARA 19, F.C. DROBETA TR . S E V E R IN 18, A .S .A . TG . M U R E Ş 18 şi F.C . B IH O R ORADEA 17 puncte. Un pluton de patru, din care primele trei se află deasupra “liniei de demarcaţie” a zonei retrogradante, trupa bihorenilor sub linie. Patru echipe care în privinţa rămînerii în B

' stau sub ameninţarea “săbiei lu i Damokles” (cu grade de periculozitate diferite). Dacă e să cîntărim doar “„adevărul”, cea mai ameninţată este F.C. Drobeta (-9), urmată fiind de ASA (-6) şi Corvinul (-5), cel mai bine stînd bihorenii*'(-4) deşi momentan ocupă un loc din zona retrogradantă. Ciudat, echipa cea mai ameninţată la “adevăr”, FC Drobeta are atacul cel mai bun cu 22 goluri marcate (locul 4 în ierarhia eficacităţii). După una “caldă”, alta extrem de “rece”, FC Drobeta, ocupînd locul 16 în ierarhia apărărilor (29 goluri încasaţe). De reţinut diferenţa de golaveraj - zero a corvineştilor (15 goluri marcate, 15 primite). De reţinut şi tentativa omului de afaceri orădean, M . Viser (care după judo s-

' a implicat şi în fotbal) de a “încerca marea cu degetul” ca să-i vadă adîncimea prin aducerea la cîrma tehnică a echipei pe internaţionalul maghiar Lajos Detari şi care apoi a dat “bir cu fugiţii” , FC Bihor “plutind în derivă” pe marea agitată a retrogradării (la fel ca în ediţia trecută). Hotărit să nu se dea bătut, M. Viser l-a ademenit şi încorporat la echipă, ca antrenor principal, pe Ion Andone (care a lăsat Sportul Studenţesc cu un picior în A). Va fi o muncă de salahor pentru Ando: salvarea de la retrogradare

! şi reconstrucţia unei echipe competitive. -14-16. J IU L PETROŞANI, F.C.M. R M . V ÎLC E A şi F.C.

A P U L L U M ALBA IU L IA (toate trei cu cîte 14 puncte). Ultimul pluton al seriei, toate trei cu cîte un picior în “C”. Jiul şi tmpa din

^ts^ p^ V îlcea au obţinut punctele din cîte 3 victorii şi 5 egaluri, iar âlba-iulienii din 4 victorii şi 2 egaluri. Toate trei sînt cu situaţia retrogradantă la goluri marcate şi primite, la golaveraje şi “adevăr” (la acest ultim “capitol” alba-iulienii stau mai bine cu “-6” faţă de ‘-12 Jiul şi “-10” FCM Rm. Vîlcea). Primăvara se anunţă foarte grea pentru toate trei.

V ic to r E . R O M A N

de R o m e o C H IR IA C şi M ariu s C H I C A N

în a in te de R evo lu ţia d in - decem brie 1989, po litica pproape că “făcea legea’ în sportul românesc. Clasa politică comunistă stabilea campioana la fotbal şi la celelalte sporturi, campioană care, de regulă, se a legea d intre S teaua sau Dinamo, cluburi înfiinţate odată cu venirea com unism ulu i în România. Intervenţia politicii în sp o rtu l rom ânesc s-a fă cu t simţită şi pe plan internaţional. Cel mai mediatizat caz a fost cucerirea trofeului “Gheata de A u r” de către tre i fo tb a liş ti români, distincţie care a fost obţinută la ordin politic. Acest trofeu a fost desfiinţat de UEFA după căderea com unism ului, deoarece a intrat în posesia jucătorilor din Est prin metode incorecte. Cele mai frecvente situaţii întînite înainte de 1989 au fost meciurile trucate, apoi au figurat cazuri de intimidare şi corupţie, de jucători arestaţi sau de nume de sp o rtiv i schimbate, toate acestea purtînd amprenta regimului comunist.

D is truge rea reg im u lu i comunist în România a adus d e s fiin ţa re a c îto rva ech ipe a s e rv ite foste i p u te ri, însă influenţa politicii se pare că nu a dispărut complet din lumea sportului. O parte din gmpărille sportive şi-au asigurat serviciile cîtorva oameni politici, cărora le-a oferit funcţii în Consiliile de A d m in is tra ţie sau p o s tu r i onorifice.

Partidu l Dem ocrat a reuşit s ă -ş i im pună o a m e n ii în conducerea unor im portan te cluburi de fotbal din ţară. Astfel, S im ona M arinescu, m in is tru secre tar de stat în M inisterul Muncii şi Protecţiei Sociale, a fos t cooptată în C onsiliu l de A dm in is tra ţie al FC D inam o Bucureşti, campioana en-titre, în timp ce colega ei de partid Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, a devenit membră a Consiliului de Administraţie a l UFC Rapid Bucureşti, una dintre ceie mai iubite echipe din ţară. Deputatul PD Alexandru Sassu a prins şi el un loc în conducerea clubului Steaua Bucureşti, cea mai titrată echipă română. Cei trei au reuşit la recentele alegeri să-şi asigure un loc în Parlament, Simona Marinescu ca senator de Vîlcea, ia r Boagiu şi Sassu ca deputaţi de Bucureşti, respectiv de T im iş /

De asemenea, fostul premier . Radu Vasile este preşedinte de onoare al Federaţiei Române de . C ic lis m , ia r a c tu a lu l ■.

prim-ministru M ugur Is ă re s c u ' are şi titlul de preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Şah. Vicepreşedintele PD, Radu Berceanu, ministrul Industriei şi Comerţului, este preşedinte al F edera ţie i R om âne de Modelism, ia r p reşed in te de onoare al Federaţiei Române de hochei pe Iarbă este Moeen'Jan Naim, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Islamice Pakistan în România.

Membrii Consiliului de Onoare al Comitetului Olimpic, Român sînt personalităţi marcante ale vieţii politice rom âneşti: Emil C onstantinescu , Ion Iliescu , Oliviu Gherman, Petre Roman, A d rian N ăs tase , Ion

‘ D iaconescu , Dan M a r ţ ia n , . T heodor S to lo ja n , V ic to r- C iorbea, N icolae Văcăro iu şi Radu Vasile.

Deşi politica şi sportul par a nu avea nici o legătură, în multe situaţii cele două dom enii se în tre tă ie ri, cîteodată, sînt chiar com plem entare . O am en ii de sport se declară în afara jocului po litic , dar. nu ez ită să facă plecăciuni în . faţa aleşilor locali sau şefilor de guverne. La rîndul lo r, p o lit ic ie n ii g ă s e s c , în to td e a u n a m o tive să se ', afişeze cu campionii mondiali, o lim p ic i sau la d e rb y -u r ile sp o rtive . P en tru a p ro d u ce performanţă, sportul are nevoie de fonduri financiare, care în mare parte vin de la bugetul de s ta t şi treb u ie a p ro b a te de Guvern. Sportivii au dovedit prin performanţele obţinute că sînt ce i mai buni am basadori ai R om ân ie i în O c c id e n t. In schimb, politicienii, care se pare că nu prea au reuşit să-şi facă o imagine pe plan internaţional, nu ezită să fo lo s e a s c ă rezultatele sportive în scopul îm bunătă ţirii p roprie i im agin i publice şi a capitalului politic.

Atît pentru oamenii de sport, cît şi pentru politicieni, anul 2000 a fost unul extrem de important. Pentru primii a însemnat anul O lim p ia de i, ce l m ai m are eveniment sportiv al planetei, ce se organ izează din pa tru în patru ani. Pentru politicieni anul 2000 a re p re z e n ta t a n u l a legerilo r locale şi genera le , eveniment care are loc to t o dată la patru ani. Coincidenţă sau nu, pen tru Rom ânia a lege rile şi Olimpiada au loc în acelaşi an. , în aceste condiţii, sportivii aveau nevoie de bani pentru pregătirea ş i p a rtjc ip a re a la J o c u rile O lim p ice de la S ydney, ia r politicienii tînjeau după imaginea medaliaţilor olimpici, care avea să le aducă mai multe voturi. "în

cefe din urmă a fost un “schimb” echitabil, -sportivii primind hanii

.p ro m iş i, ia r p o lit ic ie n ii au b e n e fic ia t c î t au p u tu t ' 'd e im aginea o lim p ic ilo r rom ân i. G uvernu l rom ân a a p ro b a t su p lim en tă ri a le fo n d u r ilo r alocate sportivilor şi a acordat . premii fără precedent în istoria sp o rtu lu i rom â n e sc pen tru medaliaţii olimpici. Olimpiada a fost un eveniment extrem de important pe agenda electorală a politicienilor români.

Ca şi în anii trecu ţi, noul m in is tru a l T in e re tu lu i ş i Sportului va fi un politician, şi nu un om de sport. Georgiu G ingă raş ,'nom ina liza t pentru acest portofoliu, este un om de

; afaceri din Argeş, ce a reuşit să ocupe fo to liu l de d e p u ta t candidînd din partea PSDR, sub “umbrela” PDSR. Gingăraş va fi. secondat d in postul de secretar de stat pe probleme de sport de Nicolae Mărăşescu, un om de sport care a mai ocupat această funcţie în m andatu l trecu t âl PDSR. M ărăşescu ,' se c re ta r

-general al Federaţiei Române de Atletism, a obţinut în alegerile ' locale un mandat de consilier

'. m un ic ipa l în B u c u re ş ti, d in "p a r te a P D S R . Ş i L iga

Profesionistă de Fotbal 'are un • reprezentant în clasa politică, pe

Mircea Cezar lonescu (PDSR), care a fo s t n u m it c o n s ilie r- general la Primăria Capitalei

Exis tă în să şi c a z u ri de personalităţi sportive care au încercat să acceadă în straturile superioare ale v ie ţii po litice . Drumul însă se pare că este

< mult mai anevoios decît în cazul contrar. Printre personalită ţile sportive care au încerca t să obţină un mandat tn Parlament se numără Emerich Jenei, fost

antrenor al echipei naţionale de fo tb a l a R o m â n ie i, ca re a candidat fără succes din partea P a rtid u lu i D e m o c ra t p e n tru Camera Deputaţilor la Oradea. Tot fă ră succes au cand idat fos ta cam p ioană la a tle tism Doina Melinte (pentru Camera Deputaţilor, PD - la Bacău) şi Gheorghe Ştefan,- preşedintele şi principalul acţionar al clubului ■ de fotbal Ceahlăul Piatra Neamţ (pentru Senat, PD - Neamţ). De asemenea, unul d intre principalii - f in a n ţa to r i a i FC S te a u a - B u c u re ş ti, G ig i B e c a l i / a c a n d id a t p e n tru un lo c în Camera Deputaţilor din partea C o m u n ită ţii Ita lie n e d in R o m ân ia , d a r n u a re u ş it. Actualul selecţioner al naţionalei - de fotbal a României, Ladislau Boloni, a votat alături de Gyorgi Frunda, iar antrenorul pricipal al cam p ione i e n -titre la fo tb a l, . Dinamo Bucureşti, Com ei Dinu, a făcut parte din Com itetul de su s ţin e re a l p re ş e d in te lu i României, Ion Iliescu. Şi totuşi există o excepţie: preşedintele Ligii P ro fes ion is te d e Fotbal, Dumitru Dragomir, a reuşit sâ prindă un lo c de d e p u ta t în P a rla m e n tu l R o m â n ie i, candidînd din partea Partidului România Măre, ia Vîlcea. Deşi Dragomir promisese că dacă va ajunge în Parlament se va bate pen tru .c a u z a s p o rtu lu i rom â n e sc , e l a d e v e n it v ic e p re ş e d in te a l C o m is ie i pentru industrie şi se rv ic ii a Camerei Deputaţilor.

Ani de-a rîndul s-a pretins că -sportul nu are ideologie şi nu face politică. Dar se pare că el serveşte nu numai la apărarea intereselor comerciale şi, uneori, chiar este o unealtă în mîna politicii.

28 decembrie• în anul 1963, Aurel Vernescu, caiacist al Clubului

Dinamo Bucureşti - dublu campion mondial la C .M . de la Jajce, din Iugoslavia (în prezent Slovenia), în probele de K - 1, 500 m şi, alături de colegii săi de ambarcaţiune: Vasile Nicoară, Haralambie Ivanov şi Anton Ivănescu, în proba de K -l, 4x500 m ştafetă şi vicecampion al probei de simplu K -l, 1.000 m şi K-2, 500 m, alături de Mircea Anastasescu, în urma campionilor mondiali români,. Vasile Nicoară, Haralambie Ivanov - a fost desemnat cel mai bun sportiv al anului. Iar maestrei emerite a sportului, multiplei campioane naţionale, balcanice, europene şi olimpice, Iolanda Balaş, i s-a decernat, în numele olimpismului, trofeul “Mohammed Tammer”, instituit în anul 1950, la sesiunea Comitetului International Olimpic de la Copenhaga.

l A S Z L b F r .

U M O R

Farmacia olimpică

Pregătirile pentru placarea la Olimpiadă fierb, cum se spune, la foc domol. Se pun la punct ultim ele detalii... Şeful, delegaţiei îl interpelează grijuliu pe medicul lotului:

- Doctore, cu farmacia totul e în-ordine?! Nude alta, dar nu vreau s-o păţim iar! :

.- Nu avem probleme, declară ritos medicul. Ducem numai farmacie verde! v

- Serios? face ochi mari şeful.- Paza bună trece primejdia

rea! M ă pun, prin urmare, la adăpost. Cine ştie ce pun laboratoarele în diverse medicamente...

- Bine, bine, gîndeşte şeful cu voce tare,- dar la nevoie ce

: facem? Dacă e vorba de o infecţie, un abces purulent?

: Antibiotice ne-ar trebui! ..: — -Exclus!. Fără ele.. Facem aluăţel cu . smîntînă; curăţă formidabil orice'rană, orice abces; dacă nu, punem foaia de ceapă uşor prăjită pe plită sau frunză de varză. Sînt excelente. Am pus cu mine vreo 10 kg de ceapă! Mai bune sînf decît

■ antibioticele..- Dacă apare şi ceapa pe listă

dopingului, a substanţelor interzise?

- Imposibil. Deşi C IO lucrează de zor.'Cine ştie ce le mai trece prin*, .m inte sclerozărilor şi ciubucarilox de acolo. * .- - Domnu’ doctor, dacă avem. un sp’ortiv cu probleme la ochi?• - Simplu: am plante, fac

picături cu sulcină, pătlagină sau albăstriţe. Merg la sigur, curat şi rapid.

- Colir nu iei?- Are sulfacetamină! Dacă e

interzisă?! Şi din-alimente am

scos ceea ce mi s-a părut că poate deveni suspect!

- Anume, ce ai scos? - -se interesează şeful, u im it de, inventivitatea medicului.

. - Fasolea. Dacă o trec la doping? Are inozită, un tonic cardiac şi face şi gaze.

- Pentru dureri de gît ce le . dăm?!‘ - Ceai de muşeţel, de mentă,

de tei...- Pentru dureri de cap să iei

nişte antinevralgice...- Ferească Dumnezeu, zice

medicul. Cărbuni stinşi. Am pus 5 kg .-D ac ă 'răcesc şi fac complicaţii la plămîni am ceai de măcriş, sparanghel; suc de varză...Doar farmacie olimpică, adică verde!!!

- Bine şi dacă au emoţii şi nu dorm? Ce le dai?

- Ceai de dovleac moale, de lăptucă, o bere sau miere de albine cu oţet de mere.

- Tonice pentru efort nu le dăm?!

- Am pregătit 100 kg ţelină!

Şeful îşi pune într-o nară doi picuri de Uvofed: Medicul ţipă:

- Fără Uvofed. Conţine efedrină şi scrie că e interzis pentru sportivi. Aruncaţi-1!

-A u z i, doctore, mă cuprinde o scîrbă fără m arg in i... de

;troglodiţii ăştia care conduc mişcarea sportivă şi huzuresc după ea.

- De c e .ş e fu ’ ? Se miră medicul. -

- Păi înţelege şi tu ceva de -poţi: nenorocitu lui deMaradona, care bea droguri cum noi bem apă, intoxicat ş dezitoxicat trimestrial, trecâto de drog peste frontiere, ui gunoi ca om, primeşte titlul di cel mai bun jucător al secolului iar am ărîte i de Andree Răducan îi iau medalia de ac olimpică pentru o pastilă d Nurofen...

- Sîntem ţară mică, şefu’ . I cu banii şi cu titlurile şi c drogurile, noi cu farmaci verde.

Viorel CACOVEANI

Page 12: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

iĂ ir igi ar putea fi: •1 reclama dumneavoastră

S P O R T /

127

M m e a m ISZSsDL

• ;

d e D o r in F O C S E N E A N U

Fotbalul, la fel ca şi alte sporturi, nu mai estejjrivit doar ca un eveniment. In ultimul

. deceniu fotbalul a devenit o veritabilă' afacere, odată cu implicarea unor mari oameni de afaceri şi a televiziunilor, care

' au reuşit să aducă acest sport la nivelul de industrie. .

După căderea cortinei de fier la sfîrşitul anilor ’80, numeroşi sportivi din Est au decis să mergă în Occident, unde îşi puteau etala adevărata valoare contra unei rem uneraţii pe măsură. în perioada Războiului Rece au existat cazuri în care fotbalişti din ţările blocului comunist au evoluat în statele capitaliste, dar acestea au fost doar nişte excepţii.. în uitimii zece ani, graniţele fotbalului european au fost sparte, producîndu-se o em igrare masivă de la Est spre Vest. Sportivii din Răsăritul Europei au înţeles că doar în Occident vor putea să-şi cîştige gloria sau eventual sâ se apuce de alte activităţi extrasportive. Odată cu plecarea acestor jucători de valoare, echipele din Răsărit nu au mai putut ţine pasul cu formaţiile din Vest, care au început şi mai evident sâ domine lumea fotbalului. Singurele excepţii s-ar putea numi Steaua Roşie Belgrad, Spartak Moscova şi Dinamo Kiev, cluburi care au reuşit unele performanţe notabile, însă insuGciente pentru a echilibra balanţa dintre cei doi poli ai Europei.

Situaţia economică precară din Estul Europei a determinat şi o criză a m a jo rită ţilo r ramurilor sportive, printre care s-a aflat şi fotbalul. In România, echipele de club, cu excepţia selecţionatei naţionale, nu au mai reuşit performanţele din anii ISO, deşi jucătorii români sc încadrau în categoria fotbaliştilor de clasă. După Campionatul Mondial din 1990, cluburile europene au început sâ transfere jucători români, o idee mai veche, care nu a putut fi concretizată din cauza intransigenţei lid erilo r comunişti ai României. ' .

Cel care avea să devină cel mai bun fotbalist român al secolului, Gheorghe Hagi, a semnat un contract cu Real Madrid, clubul cel mai galonat al lumii. Gheorghe Popescu a plecat de la Universitatea Craiova pentru a juca la PSVEindhoven,.echipă care la acel moment eclipsa marile cluburi olandeze Ajax ^ , Amsterdam şi Feyenoord \ Rotterdam. Marius Lăcătuş s-a transferat la echipa j , italiană A C Fiorentina. i l ( Marea m ajoritate a \ componenţilor echipei ‘ naţionale au acceptat “Raiul” oferit de Occident: Jo an v

comunist, cîţiva jucători români a cunoscut succesele pe care Deportivo Alaves să devină unau reuşit să obţină transferul la“ le-a obţinut cu formaţia turcă; om de bază. Contra a reuşit şiechipe din străinătate sau efectiv în schimb, Popescu a reuşit să el să atragă privirile unor mariau părăsit “fraudulos” România, cîştige în anul 1997 Cupa cluburi europene, printre care şiFosta vedetă a Giuleştiului, Puiu lonescu, a fost primul fotbalist român care a jucat în Germania, evoluînd, la începutul anilor ’70, pentru două sezoane, la echipa Alemania Aachen, după care s-a. transferat la gruparea belgiană Cercle Bruges, club la care au jucat, două decenii mai tîrziu, foştii dinamovişti Dorinei Munteanu şi Tibor Selymes. La echipa Borussia Dortmund a evoluat fostul stelist^ Marcel Răducanu, care a reuşit să facă din formaţia germană o forţă aBundesligii. Fostul fundaş rapidist Dan Coe â evoluat în Belgia şi Germ ania, Liţă Dumitru a jucat în Germania, Ion Nunweiller a evoluat la începutul anilor-’70 la echipa Fenerbahce Istanbul, Alexandru Sâtmăreanu, care a jucat în Germania, şi Viorel Năstase, care a evoluat în Italia şi SUA.

în perioada totalitarismului, au existat oferte venite din Vest pentru fotbaliştii români, pe care aceştia nu le-au putut onora datorită m entalită ţilor' comuniste. A stfe l, Nicolae Dobrin a fost dorit de Real Madrid, Ilie Balaci şi Ro'dion ’ Câmâtaru au fost ofertaţi de cluburi italiene, la fel ca şi Gheorghe Hagi, pe care Juventus Torino l-a vrut cu orice preţ în curtea sa, motiv pentru care familia Agnejli a propus fostului dictator Nicolae Ceauşescu sâ construiască o fabrică “Fiat” în România.

România se numără printre ţările cu un număr rididat de exporturi sportive către Vest.- Deşi în plutonul fruntaş se găsesc jucători din Brazilia, Argentina, Iugoslavia, Croaţia şi Franţa, fotbaliştii din România sînt căutaţi pe piaţă, deoarece au valoare, dar şi o cotă mică d: transfer. Totuşi, în momentul , de fată, jucătorii români care joacă în străinătate nu evoluează la cluburi de cea mai înaltă valoare.

într-un fel există şi o excepţie datorată clubului Galatasaray Istanbul, grupare care a reuşit în anul 2000 să cîştige Cupa UEFA şi Supercupa Europei, ceea ce a reprezentat un 'fenomen istoric pentru Turcia, însă, acest lucru nu ar fi fost posibil fără “explozia” lui Gheorghe Hagi secondat de Gheorghe Popescu. Hagi a

Cupelor, cu echipa CF Barcelona.- -

în anul 2000, performanţa realizată de Hagi şi Popescu este. cea mai importantă pentru fotbalul românesc, motiv pentru care mulţi jucători români vor încerca să calce pe urmele celor două Vedete. ■

Deşi Hagi şi Popescu au fost într-o formă deosebită şi au reuşit să cîştige Cupa UEFA, ' campionatul şi cupa Turciei, jucătorul Cristian Chivu ar putea fi considerat fotbalistulromân care a explodat în anul 2000, deşi nu a reuşit sâ cîştige nici un trofeu cu formaţia Ajax Amsterdam. Dintr-un ilustru anonim, Chivu a reuşit să devină copilul teribil al lui Ajax şi al fotbalului din România, fapt ce l-a adus în atenţia marilor cluburi europene. Ajax este un club care aduce jucători pe sume derizorii şi 'îi vinde pe zeci de milioane de dolari, aşa cum ar putea fi şi cazul lui Chivu, care este ofertat de CF Barcelona, pentru o sumă de aproximativ 20 de milioane de dolari. Jucătorul român a fost foarte apreciat şi la echipa naţională, unde a fost considerat fotbalistul surpriză al Euro 2000, reuşind sâ-i anihileze pe Luis Figo şi David Beckham, jucători care au un salariu, anual de aproximativ 5 milioane de dolari,

La clubul din Amsterdam s-a transferat, în luna martie, portarul Bogdan Lobonţ, care a decis să lase echipa Rapid Bucureşti şi pe Alexandra, fiica patronului giuleştean George Copos, pentru a face furori, în poarta “lăncierilor”. Cum de la vis la realitate este drum lung, situaţia a fost

-.identică şi pentru Lobonţ, care a debutat la Ajax doar la începutul lunii decembrie, evoluînd doar aproximativ 75 de minute, fără să

CF Barcelona, grupare care ar putea avea, în scurt timp, doi fundaşi laterali români: Contra şi Chivu.

Deşi campionatul Belgiei are o cotă destul de scăzută, Alin Ştoica a reuşit să devină o_ vedetă a Bruxelles-ului. Anderlecht a fost una dintre revelaţiile ediţiei 2000/2001 a Ligii Campionilor, un mare merit revenindu-i şi jucătorului - român. '•

Un alt român care â speriat Occidentul ' a fost Vasile Miriuţă. Povestea sa este ceva mai complicată, însă .merită luată în calcul. Miriuţă a fost • un anonim în campionatul României, însă s-a remarcat în Ungaria, de unde s-a transferat în 1998 la echipa germană Energie Cottbus. M iriuţă a devenit vedeta clubului din fosta Republică Democrată Germană, reuşind să promoveze cu echipa sa, în premieră, în Bundesliga. Miriuţă, în vîrstă de 32 de ani, a ajuns chiar golgeterul formaţiei, însă, totodată, a devenit şi primul român care a evoluat în naţionala Ungariei, fiind considerat de selecţionerul României, Ladislau Boloni, prea în vîrstă, deşi era cu patru

scăzute ale echipelor la care au evoluat. - •

Totuşi, la sfîrşitul lunii noiembrie, atacpntul român Ionel Gane a marcat cinci goluri într-un meci de campionaf, pentru echipa7 helvetă Saint G ali, performanţăcare reprezintă un record în materie: pentru această tară.Gane a reuşit în acest an , să : cîştige campionatul elveţian; şi să elimine din cupele europene pe Chelsea' Londra, echipă care nu-1 mai avea în componentă pe Dani Petrescu.“Jerry” (n.r.-porecla lui Gane), în urma formei demonstrate, a fost dorit insistent de Rapid Bucureşti, echipă care prin diverse promisiuni a încercat în ultimele trei luni să închidă gura suporterilor, care erau nemulţumiţi de “accidentele feroviare de sub Podul Grant”.

în campionatul Spaniei, ţară care se pare că a reuşit sâ elimine dictatura italiană din cupele continentale, se găsesc şi o serie de jucători români, o parte dintre ei fiind şi componenţi ai echipei naţionale. Cazul Contra, care a reprezentat

unei echipe din România, în s a clubul CF Valencia nu i-a d a t dreptul de a evolua d ec ît l a divizionara B spaniolă. E lc h e , echipă la care Şerban a reuş it o jumătate de sezon excepţional, motiv care l-a determinat p e

«■t

S il i

V -• t i mi ă f i i i t î R

reuşească sa-1 convingă pe antrenorul Co Adriaanse căportarul titular Fred Grim, în vîrstă de 37 de ani, nu-şi merită postul. Un alt transfer de marcă al anului l-a reprezentat plecarea atacantului dinamovist Adrian Mutu. la clubul italian Internazionale M ilano. Cu excepţia a două-trei partide din €upa Italiei, Mutu nu a reuşit să spargă gura tîrgului, motiv

pentru care -a fost| împrumutat la echipa Hellas

Verona.Deşi în primele opt luni

f ale anuldi atacantul Viorel Moldovan a avut viaţă grea la Fenerbahce Istanbul, după ce a ratat un transfer la

:sr .x i o reuşită, a fost comentat.

>, Galatasaray, jucătorul român a ajuns în Franţa, la.echipa:

■Sabău .- Olanda, loan ^Lupescu, Michael Klein - Germania, Florin Râducioiu - Ita lia , loan Andone,Rodion Cămătaru, Dorin Mateuţ - Spania, Iosif Rotariu, evoluat la echipe ca Real Mircea Rednic.-Turcia. Madrid, CF Barcelona şi

în perioada regim ului Brescia Calcio, însă nicăieri nu

FC Nantes, unde,a renăscut ca Pasărea Phoenix, reuşind

| ca în douâ luni sâ marcheze 3• goluri pentru “canari”,

I formaţie care a ajuns să js spere la un nou titlu după o

pauză de şase ani.Actualul an a fost de bun

augur şi pentm Cosmin Contra, jucător care a reuşit la

ani mai tînăr decît Miodrag Belodedici. ■ - ,

Deşi iubit de suporterii lui Chelsea Londra, fundaşul Dan Petrescu, care a avut un sezon, slab, a fost nevoit să schimbe cartierul şi obiectivele, ajungînd la Bradford' City, actualmente codaşa campionatului Angliei. Petrescu poate fi considerat prin evoluţiile sale, amplificate şi la Euro 2000, deziluzia anului, ajungînd dintr-un jucător cu

'pretenţii i la , cîştigarea campionatului englez, alături de Chelsea, la unul care se luptă cu supravieţuirea în elita

. Angliei. , • -Jucătorii enumeraţi mai sus

au fost singurii care au avut evoluţii foarte apreciate, mai puţin Dan Petrescu şi Adrian Mutu, care nu au convins încă la echipele lor. Restul fotbaliştilor români au avut evoluţii constante în cea mai mare parte a anului, performanţele reuşite fiind destul de mici, din cauza cotelor

Adrian Ilie ar fi putut fi unul dintre eroii anului, dacă ar fi reuşit cu echipa CF Valencia să cîştige finala L ig ii Campionilor. Ilie nu a reuşit să cîştige acest trofeu, neşansă care s-a transformat într-un, blestem, deoarece în ultimele şase luni ale anului jucătorul român'nu a putut să joace mai mult de cinci meciuri din cauza unor

1 accidentări.Laurenţiu Roşu, jucător

care a reuşit un hat-trick împotriva Realului din Madrid, campioana Europei, şi Constantin Barbu nu1 au reuşit să facă un cuplu român la formaţia Numancia Soria, echipă care actualmente se

zbate pentru supravieţuirea în Primera Division. Mijlocaşul Constantin Gîlcă ar putea fi considerat cel maT indecis jucător român, în cazul în care a intenţionat să;părăsească echipa Espanol Barcelona şi nu a încercat-o stratagemă, pentru a i se mări substanţial salariul. Gîlcă a fost ofertat de numeroase cluburi ale Europei, însă, în cele din urmă, a decis să-şi prelungească angajamentul în Catalunya. M ai m ulţi jurnalişti europeni au catalogat situaţia lui Gîlcă drept o

Boloni să-l co n vo ace ' l a naţionala României. G h e o rg h e Craioveanu a reuşit cu C F Villarreal să prom oveze î n Primera Division, ră p in d u -le această şansă lui Bogdan S te le a , Cătălin Munteanu, L u c ia n Marinescu, care au ratat “ la mustaţă” acelaşi lucru cu U D Salamanca. în schimb, Iu l ia n Filipescu nu a putut e v i t a retrogradarea echipei B e t is - Sevilla în liga a doua spaniolă, iar jucătorii Marius Luca şi Marius Pietraru au avut evoluţii meteorice la echipe insignifiante din ligile inferioare ale Spaniei.

în Olanda, Ovidiu Stingă a reuşitJ‘performanţa” de a nu fi selecţionat în lotul echipei PSV Eindhoven, deşi, pe hîrtie% a. devenit campion al acestei ţări/ Ştefan Nanu a avut şi el un sezon destul de dificil, reuşind doar uneori să-l înduplece pe antrenorul Ronald Koeman să-l titularizeze în formaţia Vitesse Amheim. Nanu, deşi a

' fost dorit de Rapid Bucureşti şi Universitatea Craiova, a refuzat întoarcerea în România, deoarece la vîrsta de 32 de ani nu-şi putea permite să lase un contract anual de aproximativ 350.000 de dolari, care va expira în vara anului 2002. Dorin M itriţă şi Florin Constantinovici au decis să revină în România, primul la Steaua, iar cel de al doilea la FC Braşov, lăsînd formaţia SC Heerenveen să se “descurce” fără ei în grupele Ligii Campionilor.

Deşi Spania se pare că a devenit regina* cupelor europene, în continuare Italia deţine cel mai atractiv campionat al lumii, poate şi din cauza valorii fotbaliştilor care

U

telenovelă, nefiind exclus ca un, joacă în “Cizmă”. Cînd pleci înscriitor şi un regizor sâ1 scrie: Italia, teoretic vrei să faci şiscenariul unui film , iar noi’ performanţă. Dacă Mutu mi asă-l vedem pe Gîlcă' pe micul reuşit să facă prea mulţi purici,ecran, dar pe post de actqr, aşa jucători ca M ihai Baicucum a fost cazul argentinianului (Cittadella) şi .Daniel rancuOmar Gabriel Batistuta, (Cesena) au venit pentru afotbalist în faţa căruia nu poţi evolua la formaţii .modeste-decît să-ţi scoţi pălăria. p e n t m a - ş i asigura “pensia ai

îri partea a doua a acestui an ; de călduţă de după terminares-a produs revirimentul lui a c t i v i t ă ţ i i s p o r t i v e . D a c a aiDenis Şerban, jucător care a a reuşit, în trei luni, sa tacdorit, în vară, să fie împrumutat figură cît de cît onoranta,

3

Page 13: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

P A i C l ar pufea fi' cedania dumneavoastră

I S 9 & L iS - i i ! tui ws

nu a putut “ umple plasele • adverse cu golun aşa incit Cesena a retogradat in Serie C, iar jucătorul român a fost îriiprufflutat echipei Rapid Bucureşti. în acest an, în Italia s-au mai transferat şi Daniele Lizza (Politehnica Timişoara), Marius Tofan (Laminorul Roman), Damian Şimon (Şiretul Prăjeşti), Robert. Badea (Cimentul Fieni), Cristian Tudor (Gloria Bistriţa), Iulian Ţmţeanu şi Rareş Andrei Micu (Juventus Bucureşti), însă se prea poate ca “băieţii noştri să se fi dus doar la cules de portocale.

Germania, principala forţă economică a Europei, atrage şi ea-numeroşi jucători de fotbal, printre care se află şi români. La VfL, Wolfsburg evoluează căpitanul reprezentativei României, Dorinei Munteanu, iar' la VfB'Stuttgart se află Ionel Ganea, jucători care sînt destul de apreciaţi pentru evoluţiile lor din teren şi din afara lui, aşa cum a fost cazul fostului atacant rapidist, care, în urmă cu o lună, I-a transformat pe coechipierul său Seitz într-un sac de box. în ultimele etape ale Bundesligii, ‘-‘a scos capul” şi fostul stelist Laurenţiu Reghecampf, care a reuşit să înscrie două goluri care au adus tot atîtea victorii echipei Energie Cottbus.

în liga a treia germană, la fosta - campioană a RDG, Dynamo

Berlin, evoluează cinci jucători români. Aurel Panait, Florin Bătrînu, Dănuţ Oprea, Silvian. Cristescu şi Dorel Zegrean vor încerca să aducă gloria apusă a c/ubului berlinez, care, în prezent, reprezintă doar o echipă de cartier. în Germania, se află un întreg contingent de-jucători români, însă, aşa cum am mai spus, unii dintre ei au venit doar pentru a mai testa piaţa germană de automobile. Poate peste scurt

Ţimp vom auzi de bine despre jucăto ri ca Leo Grozavu Solomon Haita, Ioan Baciu Florin Valentin Marin, Dorin Stroia, Sorin Radu, Manfred Braun, Florian Ene, Răzvan

KrDum itrescu, Zoltan Szabo, Daniel Ciuc, Cosmin Cibî şi Lucian Marvia, sau praful se va depune peste numele lor. în acest an, în liga secundă germană, au evoluat jucătorii Zeno Bundea şi Ion Vlădoiu, care nu au reuşit să evite retrogradarea echipei Kickers Offenbach. Bundea s-a întors în ţară Ia echipa Rapid, în timp ce Vlădoiu s-a mutat în Ghencea.

Daniel Prodan s-a transferat, în urmă cu patru ani, la clubul spaniol Atletico Madrid, unde a evoluat pînâ în 1998, cînd a plecat în Scoţia, la imbatabila campioană Glasgow Rangers. Prodan nu a reuşit să joace nici un meci oficial pentru multipla campioană a “kilturilor”, din cauza unei accidentări. Prodan a fost împrumutat, în acest an, echipei Steaua, unde a jucat doar trei meciuri, deoarece managerul general ăl echipei, Victor Piţurcă, “i-a îndrumat paşii” către Rocar Bucureşti, echipă la care “Didi” a reuşit să facă un sezon destul de bun, motiv pentru care a intrat în- Vederile selecţionerului

României. La sud de Scoţia se află “perfidul Albion”, în aî cărui campionat de elită sîntem reprezentaţi de Dan Petrescu. Dacă “Bursucul” este, totuşi, un jucător reprezentativ al României, în acest an s-a transferat în Anglia jucătorul echipei RATC Iaşi Bogdan Banta, care poate este talentat, însă este destul de probabil ca el să-şi fi dorit să studieze. în ţara marelui Shakespeare.

In Portugalia, singurii jucători români care au jucat în acest an au fost Ioan Timofte şi Marius- Şumudicâ, deoarece despre Basarab Panduru nu se poate spune acelaşi lucru, el facînd de rare ori parte din Iotul formaţiei Salgueiros Porto. Dacă Timofte şi-a încheiat cariera într-un mod triumfal, fiind eroul formaţiei Boavista Porto, Şumudică nu prea a reuşit să-i îmbuneze pe suporterii echipei Maritimo Funchal, aşa cum i-a pus în genunchi pe cei ai “Realului din Giuleşti”.

în Franţa mai evoluează, în afară de Moldovan, Gabriel Ene (ex-Juventus Bucureşti), Remus Munteanu (ex*Ceahlăul Piatra Neamţ) şi Remus Cioloboc (ex-- Olimpia Satu Mare).

Dacă Hagi şi Popescu au reuşit să aducă gloria lui Galatasaray, .Valeriu Răchită nu a Teuşit să facă acelaşi lucru pentru Adanaspor, fiind nevoit ca, după' aproximativ două luni, să revină în România, la echipa Farul Constanţa.. Un caz similar este cel al lui Ionuţ Lupescu, care a fost alungat de antrenorul Cornel Dinu, după ce Dinamo Bucureşti

'Ketfprfîrf191127 l s + 7

a cucerit, în vară,1 după opt ani, un nou titlu de campioană a României. Lupescu a-declarat câ pentru Dinamo a fost"în stare să lase. nouă ani 'de campionat

! german, aşa câ şi-a permis ca după două luni petrecute la echipa turcă Bursaspor să revină la echipa bucureşteană,' deşi “contrele” cu . tehnicianul dinamovist au continuat. - .

Liviu Ciobotariu şi Tibor Selymes se păreau că vor face un cuplu: redutabil la Standard Liege, însă antrenorul acestei formaţii, croatul Tomislav Ivici, recunoscut pentru capriciile sale, nu prea Ie-a oferit multe şanse. Cu ocazia partidei amicale dintre reprezentativele României şi

Iugoslaviei (scor 2-1), care s-a - disputat, - pe data de

15 noiembrie, la Bucureşti, Ciobotariu a venit la echipa naţională, deşi Ivici nu i-â permis acest ■ lucru. Pe motiv, că nu i s-a subordonat, Ivici l-a pus pe Ciobotariu să lustruiască banca de rezerve, alături'de Selymes, deşi echipa din Liege încasa gol după gol. .

Un jucător surpriză al acestui an ar putea fi Dumitru Mitu, golgeterul echipei NK Osijek, echipă care'conduce în actuala ediţie de campionat a Croaţiei/ în Croaţia, la formaţia N K Zagreb, a jucat şi portarul Sorin Colceag,' care a "decis, în luna octombrie, sâ revină în România, semnînd un contract cu echipa FC Argeş Dacia Piteşti. - ,

Echipa Dinamo K iev şi-a adjudecat, în acest deceniu, după . destrămarea URSS, toate titlurile de campioană ale Ucrainei. în ediţia de campionat 2000/2001, “Cneazul” din Kiev a fost deranjat din domnie de echipa Şahtior Doneţk, la care evoluezâ şi jucătorii români Marian Aliuţâ şi Marian Savu; fără ca aceşti jucători sâ aibă vreun merit în ascensiunea acestei formaţii. Savu, care a fost golgeterul României în ediţia de campionat 1999/2000, a reuşit să prindă în total vreo 30 de minute, în timp ce Aliuţâ, care a fost transferat, în primăvară, de Ia formaţia Şerif Tiraspol, a fost o rezervă eternă, în acest an, în Ucraina şi-au mai încercat şansele şi Ioan Antonel Pîrvu (FC Oneşti) şi Daniel Baston (Astra Ploieşti), tentative care au rămas fără nici un rezultat.

în trecut, românii nu prea au avut planuri de a evolua în campionatele ţărilor din Peninsula Scandinavia, deoarece nu aveau de gînd să se lupte cu zăpezile, deşi, din punct de vedere material, aceste state oferă mari avantaje. Totuşi, în acest an, în Finlartda, s-au transferat jucătorii Emil Marian (AS Minerul Moldova Nouă), Costică Furdui (AS Arsenal Reşiţa), Cristian Ciornei (FC Arcadia Oradea), Vasile Marchiş (Minerul Moldova Nouă) şi Alexandru Marcă (Steaua Bucureşti), în timp ce în Suedia a plecat Daniel Gîdea (AS Unirea Mănăstirea). Aflate lîngă coasta Danemarcei,' Insulele Feroe .sînt o apariţie de maxim 10 ani în lumea fotbalului, singura performanţă notabilă â acestei ţări fiind o victorie, cu scorul de 1-0, în faţa naţionalei Austriei. în aceste insule s-au' transferat, pentru a juca fotbal sau-pentru a pescui, jucătorii Mihai Matei (Ceahlăul Piatra Neamţ), Gheojghe Ciurea (G loria Reşiţa) şi Florin Mihăescu (Progresul Caracal).

“Şicanele” dintre ţâri ca România şi Ungaria vor continua pe linie politică, culturală şi sportivă. Cu toate acestea, jucătorii români preferă sâ plece în Ungaria, unde pof evolua pe bani frumoşisau pentru a pleca, mai departe, către inima Europei. Dacă despre jucători ca Nicoiae Ilea şi Mugurel Guşatu (ambii M ŢK Budapesta), Remus Ganea şi Alexandru Andraşi (Izo Vac),

care s-a întors la FC Braşov, lumea fotbalului a mai auzit, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre cei care, în acest an, au decis să plece în această ţară. în acest an, în Ungaria s-au mai transferat încă 40 de jucători români: Lajos Kis, Levente Laszlo Csaki, Marcel Mardoşi (toţi FC Budvar Qdorheiu Secuiesc), Radu Sabo (Gloria Bistriţa), Gheorghe Daniel P-op (AS Phoenix Baia Mare), Adrian Danciar (FC Bihor Oradea), Robert Şişcan (AS Cetate Deva), ■ Remus Cezar Marta (Universitatea Cluj), Romulus; Blaga, Augustin Lakătos, Alexandru, Traian Manea' (Olimpia Salonta), Alexandru Lakatos. (FC Samobil Satu Mare), Jozsef Savu (ASA Tîrgu. Mureş), Vasile Ion Strimbei (FC Marmaţia Satu: Mare), Andras Kovacs (SA ^Arovit Valea lui Mihai), Gheorghe Marius Zeces (CSM Electromureş Tîrgu Mureş), Cristian Tătar (Someşul Satu Mare), Sorin Vasile Sabon (FC Baia Mare), Marius D a n . Cristea (CS Baia Sprie), Florin Alin Petrovan (FC Baia Mare), Cristian Gabriel Oşan (Olimpia Salonta), Arthur Levente Şipoş (AS Matricon Tîrgu Mureş), Călin Tripon (AS Mobila Vatra Domei), Stelian Sanok (Olimpia Salonta), Lorant Kadar (FC Bihor Oradea), Gabriel Grigoriu (FC Oaşul Negreşti), Remus George Ilie (FC Argeş Dacia Piteşti), Ferencz Balint (F C ; Budvar), Jeno Kantor (AS Unirea Ungheni), Marcel Bardoşi (FC Budvar), Laszlo Csaki (FC Budvar), Florin Alin Petrovai (FC Baia Mare), Marinica Nicu Stingă (1GOF Făgăraş) şi Artur Levente Şipoş (AS Matricon Tîrgu Mureş). De asemenea, în grupul celor 40 de jucători se află şi Csongor Ciula, Emilian Branda, Istvan Denes, Csaba Cizmandia şi Janka Tamaş Levente, care au plecaţ, în luna septembrie, de la echipa ICSIM Bucureşti, fapt ce te face sâ crezi că această echipă bucureşteană ar fi o formaţie de top a României.

Ierusalimul este pămîntul scump al creştinilor, dar şi al unor fotbalişti care doresc să se realizeze material. în această ţară, evoluează, de aproximativ trei ani, jucătorii Viorel Tănase (Maccabi Nathanyâ), Adrian Ungur (Hapoel Petah Tikva) şi Alin Minteuan (Hapoel Haifa). în anul 2000, şi-au mai încercat şansa şi Marius Cincă, Vasile Oană (ambii de la Gloria Bistriţa) şi Valentin David (Extensiv Craiova). în Israel, a fost transferat, pe data de 27 septembrie, şi Dănuţ Lupu, care semnase, pe 22 septembrie, un contract cu divizionara A Astra Ploieşti, dar la care nu a efectuat decît trei antrenamente. Lupu nu ' a jucat nici la clubul din Israel,. deoarece, după aproximativ două săptămîni, s-a întors în România, semnînd pentru divizionara B Laminorul Roman.. în Cipru şi-a încercat norocul şi Ion Sburlea, un veşnic rătăcitor al fotbalului românesc. După cîteva etape jucate la Apollon Limassol, Sburlea a devenit o eternă rezervă, din cauza unei

accidentări. Sburlea a fost nevoit să renunţe la suma de 170.000 de dolari pentru a primi dezlegarea clubului cipriot şi s-a întors în România, pentru a evolua la echipa Ceahlăul Piatra Neamţ, de unde a fost alungat de antrenorul Florin Halagian.

Antrenorul Mihai Stoichiţă a decis, în vara acestui an, să-şi rezilieze contractul cu echipa FC Naţional şi să "devină tehnicianul formaţiei bulgare Litex Loveci. Stoichiţă l-a convins pe portarul Universităţii Craiova, Florin Prunea, să i se alăture la formaţia bulgară. După 10 etape din campionatul bulgar,

iS its

t ..........H B H

i

Stoichiţă a fost nevoit să-şi facă bagajele şi să revină în România, în timp ce Prunea, care a căzut în dizgraţia clubului, a trebuit sâ facă acelaşi pas. Deşi cei doi români au revenit în ţară, clubul din Loveci l-a transferat pe Bogdan Pătraşcu, jucător care, în cinci etape, a arătat câ s-a meritat investiţia făcută în fostul mijlocaş al Sportului Studenţesc.

In Europa, mai găsim şi alţi jucători români, care, însă, se zbat în lumea anonimatului. Astfel, jucători ca Laurenţiu Licâ (Belarus), Florinei Mirea, Alin Poenâru, Mihai Drăguş (toţi Rusia), Ioan Chiriţă, Branimir Popov, Vasile Cosma (toţi Iugoslavia), ' Remus Safta (Slovacia), Ştefan Stoica, Florin Jantea (ambii Grecia), Bogdan Cîrjă (Austria), Alin Gcorgescu, Mihai Obrişcâ, Vasile Apachiţei, Marius Foca, Narcis lancu (toţi Republica Moldova) şi Marcel Băban (Polonia) s-au aflat, în acest an, “ la datorie”, pe pămînturile Europei.

Totuşi-, fotbalul nu se rezumă doar la Europa, motiv pentru care am găsit români şi în ţări ca Japonia' (Ovidiu Nicuşor Burcă, care a plecat de la şcoala de fotbal a lui Gheorghe Popescu, Cosmin Olăroiu şi. Pavel Badea), China (Vasile Bîrdeş, Florin Cristinel Ţermure, Gabriel Mărgărit, Aristică Cioabă, Marian Ivan şi Gabriel Dumitru), Coreea de Sud (Cristian Dulea, Iulian Arhire şi Ionuţ Luţu), Arabia Saudită (Sorin Chivu, Ciaudiu Frumoca şi Nicoiae Poienaru) şi Insulele Malvine (Ionuţ Iozu, Daniel Manole şi Dorel Purdea).

Dulea şi Arhire, fotbalişti care au fost recunoscuţi ca valoare, s-au aflat, în acest anj pe prima pagină a. ziarelor, ' motivul constituindu-1 fraudele care s-au înregistrat în urma transferurilor celor doi fotbalişti români la echipa sud-coreeană Poohang Steelers.

Comisia pentru Statutul Jucătorului din cadrul Federaţiei Române de Fotbal (FRF) a ~ obligat, pe data de 15 noiembrie, clubul UFC Rapid să plătească

' grupării CFR Cluj 35 la sută din suma de 600.000 de dolari (210.000 de dolari), sumă rezultată în urma transferului jucătorului Cristian Dulea Ta formaţia coreeană Poohang Steelers. Gruparea bucureşteană a fost obligată să achite dobînzi penalizatoare de 6% din suma pe - care o mai are de plătit clubului clujean pentru perioada 13 iunie • 1999 - 7 noiembrie 2000. Din suma primită, CFR Cluj va plăti FRF cota de 8 la sută prevăzută pentru ’ • transferurile'internaţionale, iar guparea feroviară va achita 8 la sută federaţiei şi 2 la sută ligii din suma de 390.000 de dolari. în aceeaşi situaţie se află şi transferul Iui Arhire, în .urma căruia Clubul Oţelul Galaţi a fost prejudiciat cu aproximativ 550-.000 de dolari.

Un caz aparte îl reprezintă jucătorii Marius Iordache (CF Villarreal), Sabin Ilie şi Gabriel Popescu (ambii CF /Valencia). Iordache şi' Ilie au evoluat, din toamna anului 1999 şi pînâ în ianuarie 2000, la Steaua Bucureşti, însă au fost nevoiţi sâ plece la echipa FC Naţional, cei - doi'jucâtori aparţinînd cluburilor spaniole, care i-au împrumytat. Gabriel Popescu s-a aflat în aceeaşi situaţie, doar cu

'deosebirea câ a evoluat cîteva luni la Dinamo, după care a jucat pentru FC Naţional.

O situaţie singulară a reprezentat-o “cazul Marius Niculae” , jucătorului echipei Dinamo Bucureşti fiindu-i eliberată, pe data de 31 decembrie, cartea verde, care i-ar fi permis sâ evolueze la echipa italiană dc Seric A Lecce, însă acest contract a fost anulat. Echipa Lecce a depus, în luna ianuarie, la Liga .Italiană de Fotbal contractul de transfer al lui Marius Niculac, jucătorul român urmînd să se alăture acestei grupări pe data dc 11 august, după încheierea turului preliminar al Cupelor Europene. Contractul lui Niculae cu Lecce a fost anulat în urma refuzului tînărului fotbalist de a evolua Ja respectiva formaţie italiană. în acest an, de obţinerea semnăturii atacantului dinamovist s-âu arătat interesate grupările italiene AC Parma, AC Fiorentina şi Intemazionale Milano.. Numărul jucătorilor români care reuşesc să se umple de glorie pe meleaguri străine este destul de mic, deoarece fie nu au calităţile unui Gheorghe Hagi, fie aleg echipe care au obiective minore. în actualele condiţii, este aproape imposibil ca o echipă mică să poată realiza performanţe la nivel european. Gloria nu se poate atinge decît în Vest, cu condiţia ca jucătorul sâ beneficieze de valoare, dar şi de suportul financiar al clubului, şi de aportul valoric al celorlalţi coechipieri. în Est, cu puţine excepţii, fotbalul este subordonat negativ economicului, acelaşi lucru înregistrîndu-se şi în Occident, dar în sens pozitiv.

I I I

Page 14: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

o f ic iu l J u d e ţ e a n p e n t r u ” ""*" CO NSU M ATO RULUI:

• tJ j . o o 7 , .

Vor renaşte speranţele?

"Jkd&iăkvA de C & Tvă ukeaga ; f .

Qăkbăloni j eliicite^

s m m M m m m ă z

Tabloul simbolic al acestui sfîrşit de mileniu este întunecat, marcat puternic de o stare de sărăcie cu proporţii de, masă. Mai mult de un deceniu, românii au nutrit speranţe în bine. Dezamăgirile,, însă, s-au adăugat, an după an, asemenea unei avalanşe nestăvilite. în ce mai putem crede? Ce m ai putem spera? Valul bucuriei declanşat de Revoluţie a . fost spulberat mereu de greşe lile guvernan ţilo r, de corupţie, de hop'e, de multe ori de

- incompetenţă.Şocurile tranziţie i au marcat

profund nivelul de trai al populaţiei, care a în reg is tra t un regres continuu, după 1990, iar în ultimii ani - o adevărată prăbuşire. în 1990 consumam 61 kg came şi produse din carne în ech iva len t carne proaspătă, 140 litri lapte şi produse din lapte (3,5% grăsim e), 246 bucăţi ouă, 27,3 kg zahăr şi produse zaharoase, 59,5 kg fructe şi produse din fructe, 59,4 kg cartofi, 110,8 kg legume şi produse din legume, în echivalent legume proaspete, 158,5 kg produse’ din cereale în echivalent făină.

Un studiu efectuat în 1996 indica la orizontul anului 2000 o creştere reală a vînzârilor cu 37,2 la sută faţă de anul 1990. Aceasta însemna că noi ne puteam permite să consumăm, la sfirşitul acestui an, cel puţin 65 kg came şi produse din came, 220 litri de lapte (sau echivalent în produse), 260 ouă, 30 kg zahăr, 70-80 kg fructe, 80-90 kg cartofi, 180 kg legume, 140 kg produse de cereale. în acest domeniu, la determinarea nivelului de prognoză s-a avut în vedere, volumul producţiei, relaţiile de piaţă liberă în tre agenţii econom ici, .nivelurile preţurilor, im plicarea organism elor guvernam enta le pentru a lua măsuri care să asigure aplicarea tn practică a recom andărilor fo ru rilo rinternaţionale. Aceasta ar fi trebuit să ducă la atenuarea decalajelor existente faţă de consumurile din ţările dezvo lta te econom ic, asigurarea unei structuri optime a diferitelor grupe de produse, in care o pondere mai mare urmau să o aibă grupele de produse cu valori nutritive rid ica te , a tingerea recom andărilo r P rogram ulu i A lim entar M ondia l, lansa t de organism e de spec ia lita te internaţionale cu privire la regimul alimentar optim, prin soluţionarea atît a fenomenelor de subnutriţie, cît şi a abuzului de aiipnente etc. Chiar dacă am fi atins nivelurile preconizate şi obiectivele enunţate mai sus, am fi încă departe de consumul din ţările avansate, atît sub raport cantitativ, cît şi calitativ.

Starea în care ne aflăm astăzi în trece şi ce le mai de fe tis te pronosticuri. Realitatea de zi cu zi constituie un coşmar ch inuitor pentru o bună parte dintre români, mai ales pentru familiile cu mulţi copii. într-o perioadă scurtă de timp a intervenit o scădere drastică a consum ului. M laştina m izerie i înghite pături tot mai largi ale populaţiei, chiar din rîndul aşa-zisei clase de mijloc. Copiii noştri nu consumă nici 10 la sută din carnea mîncată de un copil dintr-o ţară avansată, de 30 de ori mai puţin unt (70 la sută dintre copiii noştri nici nu mai consumă unt), de 10 ori mai puţine legume şi fructe. Mai amintim doar faptul că alocaţia lunară pentru un elev este de 130.000 le i pe lună, adică echivalentul unui kilogram de came de calitate!

Securitatea alimentară este o chestiune de viaţă şi de moarte pentru un popor, cu impact direct

- asupra s tă rii de sănătate a populaţiei, asupra potenţialului biologic. Asigurarea acesteia, chiar la nivelul minim din cel necesar, reprezintă o chestiune esenţială

, pentru noua guvernare. Se pare că starea de resemnare, care n-a însoţit de-a lungul anilor, este depăşită. Să fie acesta un semn de speranţă?

Io n R U S

a / L q m â . A l ( N e X ) ? *

. ./ L o c u r i d e m u n c ăAgenţia Judeţeană pentru Ocupare şi

Formare Profesională Cluj oferă 460 de locuri de muncă 'pentru... şomeri. Un dar binevenit pentru cei care doresc să îşicîştige . "plinea cea de toate zilele”.

r Confecţioner îmbrăcăminte - 251; • confecţioner încălţăminte - 105; ' muncitor necalificat (fem ei, pentru .calificare confecţioneri încălţăminte) - 20; • îngrijitoare - 2; • paznic - 5; ' călcător îmbrăcăminte - : 10;, ' confecţioner tricotaje - 19; • croitor - 15; • muncitor tîmplar - 1; • fochist - 2; mecanic maşini tricotat - 2; ' lăcătuş - 2; • sudor - 2; • şofer (categoria B, C, D, E,

vechime 5 ani) - 3; • laborant (med. veterinară)1; ' asistent social (studii superioare) - 1; •

asistent social (şef centru) - 3; • asistent social (Huedin, Gilău, Jucu) - 3; • inspector asigurări - 3; • agent asigurări (persoană fizică autorizată) - 10; ' secretar (facultate) - 1; • secretar (studii medii) - 1; • economist - 4; * inginer agronom - 1; • contabil (vechime 2 ani). . ■;•■■■ ' ■ * ' ■ ;

Informaţii privind locurile de muncă , vacante se pot obţine de la A J.O.F.P. Cluj (Biroul de Medierea muncii), str. G. Coşbuc nr. 2, în zilele de luni, marţi, miercuri şi joi, orele 8-14.

Sărbătoare la Centrul de plasament Casa piticilor" Gherlah i

Moş Crăciun a sosit şi pentru cei 59 de locatari ai Centrului de plasament nr. 3 “Casa piticilor” din centrul municipiului Gherla. Conform tradiţiei, copiii împreună cu educatoarele s-au adunat în cea mai spaţioasă sală a căminului, unde în jurul bradului frumos împodobit au cîntat colinde de Crăciun şi au recitat poezii creştine. Au fost momente emoţionante, fiindcă pentm prima dată în ultimii ani Ia serbare au fost invitaţi şi părinţii (care au, desigur), mulţi sosind chiar de pe alte meleaguri. Insă ei au asistat la o festivitate plină de voioşie şi bună dispoziţie, cei mici oferindu-le clipe de neuitat. . -

Momentul principal al serbării a fost sosirea Moşului, cadourile oferite cu prilejul Crăciunului fiind primite, cu lacrimi în ochi de cei 59 de copii instituţionalizaţi. Dulciurile şi obiectele de îmbrăcăminte oferite locatarilor Centrului de plasament nr. 3 “Casa piticilor” au fost finanţate de Direcţia Generală pentm Protecţia Drepturilor Copilului din cadrai Consiliului Judeţean Cluj şi de o Fundaţie umanitară din Sibiu, reprezentată la.festivităţile de la Gherla de domnul Simion Crişan.

Astfel de serbări au avut loc zilele trecute şi la Central de plasament “Speranţa” şi în grădiniţele municipiului Gherla.

S Z E K E L Y C sab a

A n e m ia şi m a ln u triţ ia afectează tot mai m ulţi copii şi fe m e i în sărc in a te din România, în condiţiile în'care o treime din populaţie trăieşte sub lim ita sărăciei, cu mai puţin de 35 de dolari pe lună, a d ec la ra t, m a rţi, rep rezen tan tu l U N IC E F pentru România şi Republica Moldova, Karin Hulshof, cu ocazia lansării rapo rtu lu i

Starea copiilor lum ii 2001”.Ca rezultat direct, un număr

tot mai mare de copii au la naştere sub 2.500 de grame, sub standardele europene, iar aprope jumătate dintre minori trăiesc sub pragul sărăciei. Una din cauzele majore ale m o rta lită ţ ii in fa n tile , inacceptabil de m are, este p ro vo ca tă de b o lile respiratorii acute.

în România sîpt peste 8.000 de copii infectaţi H IV /S ID A . Referitor la această boală, R o m â n ia are o situaţie spec ia lă , a m a i spus reprezentantul U N IC E F. Dacă iniţial România avea cel mai mare număr de copii infectaţi din Europa, după aplicarea unor măsuri de securizare a pro du se lo r d in sînge, a instrumentarului chirugicâl şi tranfuzional şi a seringilor folosite în unităţile sanitare nu au mai fost semnalate infecţii transmise pe aceste căi, a adăugat Hulshof. Cu toate acestea, transmiterea bolii de la m am ă la cop il este în creştere, la fe l ş i’ numărul in fe c ţiilo r cu transm itere heterosexUală la tin e ri şi adulţi. Statisticile arată că în România trăiesc 5.305 copii bolnavi de S ID A şi 1.306 adulţi. Numărul cazurilor de in fe c ţie cu H I V este de aproxim ativ 4 .0 0 0 . în cei 15 ani de la confirm area prim u lu i caz de S ID A Ţn România au murit 2.108 copii şi 226 adulţi.

_La nivel mondial, mor în

fiecare an peste două milioane de persoane, in fectate cu virusul H IV /S ID A .

în -lum e, 1,2 miliarde de persoane, incluzînd peste 500 de milioane de copii, trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi. în plus, multe ţări sărace cheltuiesc sume uriaşe pentru a-şi plăti datoriile externe, înainte de â putea investi îri ed u caţie , sănătate şi in fra s tru c tu ră , as tfe l că p ro gram e le . pentru d ezvo lta rea şi în g rijire a copiilor din primele zile de viaţă nu pot decît să sufere, a adăugat reprezentan tu l U N IC E F , citind din raportul' lansat miercuri.

“Este o adevărată ironie fa p tu l că guvernele, politicienii şi cei din agenţiile

au nevoie în prezent, liderii nii fac decît să submineze v iito ru l ţă r ii lor şi să adîncească sărăcia şi viciile, afirmă autorii raportului.

R ap o rtu l susţine căas igurarea . d rep tu rilo r copilului trebuie să înceapă foarte devreme, chiar înainte de naştere, deoarece investiţia făcută de timpuriu în sănătate, educaţie şi a lim entaţie constituie 6 cale eficientă şi sigură de a garanta beneficii reale în viitor, prin economii la capitolul asistenţă medicală şi alte servicii sociale.

U N IC E F şi-a axat acest raport pe p rim ii ani ai copilăriei, deoarece ei sînt esenţiali pentru dezvoltarea ulterioară a preşcolarului. Raportul subliniază faptul că

C o n flic te le s-au a fla t la originea strămutării a circa 20 de milioane de copii. Peste 10 milioane de copii sub 15 ani şi-au pierdut mama sau ambii părinţi din cauza S ID A , ia r ap ro x im ativ 177 de m ilioane de copii sînt de statură m ică d in cauza alim entaţiei defectuoase a mamei în perioada de sarcină.

Anual, aproape 15 milioane ' de fete, cu vîrste cuprinse între 15 şi 19 ani, aduc pe lume un copil, se mai arată în raportul UN IC EF.

A u to rită ţile naţion ale trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca orice copil să fie înregistrat în momentul naşterii, indiferent de etnie, să beneficieze de o alimentaţie corespunzătoare, de apă

de dezvoltare par a fi orbiţi atunci cînd este vorba de singura investiţie cu profituri garantate - asigurarea unui bun început în v ia ţă” , a precizat Hulshof.

D in ignoranţă, ihdifereriţă sau nesocotire voită, mulţi niŢ au reuşit să înţeleagă o serie de aspecte esenţia le ale d e z v o ltă r ii um ane şi au p re fe ra t, în schim b, să irosească potenţialul uman din p ropria ţară, să spulbere speranţele şi încrederea colectivă şi să năruie viitorul c o p iilo r lo r. P o lit ic ile nechibzuite, războaiele care ar putea f i evitate şi jefuirea resurselor naţionale au fost m ai presus d ecît nevoile indiscutabile de asistenţă medicală, educaţie, hrană, apă şi igienă pentru cetăţeni, inclusiv pentru copiii cei mai m ic i. N e g li jîn d u -i sau lipsindu-i pe copii de ceea ce

orice guvern responsabil trebuie să acorde cu prioritate atenţie etapei preşcolare, prin legile, politicile şi strategiile pe care le adoptă, precum şi prin alocarea resurselor.

C o n fo rm raportu lu i U N IC E F , anul trecut s-au născut în lume aproximativ 129 de milioane de copii, circa 1 î milioane de copii sub cinci ani au murit, majoritatea din cauze care puteau fi

' prevenite cu uşurinţă.în 1998 , prim ele cinci

cauze de deces au fost: afecţiuni perinatale (20 la sută), infecţiile respiratorii (18 la sută), bolile diareice (17 la sută), bolile ce pot fi prevenite prin vaccin (15 la sută) şi malaria (şapte la sută).

în ţă r ile în curs de dezvoltare, peste 20- la sută dintre cop iii cu vîrsta de înscriere în învăţăm întu l prim ar nu sînt şcolarizaţi.

curată, de o igienă adecvată, de asistenţă medicală primară . şi de o încurajare pe plan cognitiv şi psiho-social; să s p rijin e fa m ili ile .ş i* ' comunităţile să îşi crească copiii; să asigure resursele necesare astfel îneît fiecare copil să aibă un debut cît mai bun în viaţă; să aloce resursele necesare pentru a asigura accesul fam iliilor la servic ii de bază de bună calitate pentru copiii lor.

D in păcate, “ c ic lu rile sărăciei, bolii, violenţei şi discriminării de’ la o generaţie la alta sînt âtît de înrădăcinate în m odul de v ia ţă şi de organizare al societăţilor îneît ele par a fi de neclintit” , afirmă autorii documentului.

Tot atît de importantă este şi contribuţia societăţii civile, in s titu ţiilo r, b is e r ic ii, o r g a n i z a ţ i i l o r neguvemametnale, copiilor j i

adolescenţilor. în cazu l în care nu se iau şi nu se su sţin o serie de măsuri, c o p iii şi adolescenţii din toată lu m e a , părinţii şi fam iliile acestora vor suferi în continuare d e pe urma efectelor dăunătoare a le deciziilor p o litice g reş ite .. Progresul re a liz a t ' în transpunerea în v ia ţă a drepturilor c o p iilo r va . f i nesemnificativ, iar potenţialul, uman va continua să stagneze în mai mică sau m ai mare măsură în toate societăţile.

U N IC EF, U N FP A , Banca M ondială şi P N U D “dau._ anual p u b lic ită ţ ii date? statistice cutremurătoare”, care co n firm ă fa p tu l că “omenirea este departe de a asigura femeilor dreptul la sănătate, la egalitate între sexe şi la maternitate fară riscuri”, se mai arată în raport.

în o p in ia o fic ia lilo r UNICEF, liderii trebuie să îşi reafirme, fără rezerve, scuze sau echivoc, angajamentul faţă de Convenţia privind Drepturile Copilului şi faţă de Convenţia privind eliminarea oricăror fo rm e de d is c r im in a re , ' îm potriva femeilor; să acorde prioritate copiilor, în special celor mai m ici, îri cadrul tuturor consultărilor. , politice, planificării programelor şi şedinţelor de buget; să şe asigure că la nivelul local şi al comunităţii copii cei mai mici beneficiază de sprijin politic şi financiar; să dezlege responsabilităţile şi să îi desemneze pe cei care răspund de asigurarea unu1 debut cît mai bun în viaţă pentru fiecare copil, ° educaţie de bază de calitate şi crearea - tuturor p o s ib ilită ţilo r pentru car ■*____ i

H

fiecare copil să se _plenar şi sa. îşi contribuţia la comunităţii.

viaţa'

I

Page 15: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

® Rf $ ?956-POMPIER»: 981

POLITIA CLUJ: 955 Şi 43-27-27 "tjAdevăttud d e C d a f

uo u/tcaga

S ă ib ă to fti fj&iieitel

M oş C Ă C IU L Ă a v e n itIar c o p iii n e v o ia ş i

Un original Moş a venit la copiii familiilor de romi cu venituri foarte mici, împărţind dulciuri şi jucării. Ideea aparţine tinerilor

■ voluntari de la !Fundaţia RAMEES şi a putut fi materializată datorita unei campanii de strîngere de fonduri, la care au răspuns numeroşi dejeni şi mai ales elevii şcolilor generale şi liceelor din

.oraş. Gu acest prilej, copiii vizitaţi de Moş Căciulă (nume deloc întîmplător din moment ce în fiecare .pachet s-a aflat şi o căciuliţă) au susţinut un mini-spectacol întrecîndu-se în cîntece şi poezii. Mai presus de toate însă, bucuria din privirile lor a constituit adevăratul “spectacol” şi cel mai emoţionant răsplătind din plin eforturile tinerilor voluntari, dar si generozitatea donatorilor.

M . V A I D A

'Soccate n&mâvteâtc de... IRevetccMFR IP TU R A REGEaY S C Â

• Ingrediente (pentru 4 persoane):

• O bucată de 800 gr de came de vită sau viţel; * 100 gr de untură, de porc; • o ceaşcă de supă de came (eventual un cub de concentrat diluat cu apă caldă); • o ceaşcă, de vin alb; doi căţei de usturoi; • două linguriţe de oţet; • sare;-‘ .piper.

bate puţin. Apoi se varsă peste came. Se toarnă .vinul, se dă într-un clocot şi se adaugă un pic din supa de carne. Se acoperă cratiţa şi se fierbe la foc lent pînă cînd carnea este

■ fragedă. Dacă foloseşti oala- minune, nu trebuie să mai adaugi supă, dar pentru oala normală, e indicat. După ce a

D i s o c i e r e a l i c o r i l o r l u i B a e h u s l a m a s a d e R e v e l i o n =

%

N u se poate concepe o înaintea acestora, poţi asocia şi masă de Revelion fără aservi un bogat sortiment de băuturile adecvate băuturi aperiiive în. starepreparatelor din meniu. naturală, sau sub formă de

O dată cu gustările sau amestecuri. Bere, dar... vinul şi g p g p Ş B mm.

şampania nu trebuie să lipsească ; niciodată.

-Cînd este vorba de asocierea băuturilor, este de datoria Stăpînului .casei să cunoască

această artă; Dacă - «< nu’ cunoaşte? Vă

2 oferim noi cîteva sfaturi:

' / V ’ l i r r / * . . ; sfatun:

f / W o V ' Y ’ ' suPelor’

' La servirea ciorbelor,

. borşurilor, se oferă o | băutură aperitiv - J| naturală. Rachiuri - • din fructe. Său... o | ţuică ardelenească.

Sau-un pahar de vin alb sinîplu (sec), în special la borşurile şi -ciorbele cu came sau cu peşte.

• în componenţa meniurilor preparate

i.M tâ din peşte (cu came

albă), antreuri din legume, brînzeturi, asociază vinuri albe, seci şi spumante, din grupa sortimentelor de regiune a soiurilor pure, servite simplu sau cu apă minerală.

• La preparatele de bază din meniu, cu carne de pasăre, serveşte vinuri albe,

• seci şi demiseci, uşoare.• La preparatele de bază,

cu came de porc, vită, vînat, se servesc vinuri ro ş i i , ' demiseci şi seci sau bere..

• La servirea dulciurilor de bucătărie - patiserie, asociază vinuri albe şi spumante, demiseci şi dulci,' cu un buchet plăcut. .

• La servirea cafelelor şi deserturilor .din fructe, asociază băuturile distilate, din: grupa coniacului,' lichiorurilor etc.'

Preparare: Se spală şi se fiert, se scoate câmea şi se taieusucă carnea. Se leagă cu o fe lii întregi, .sub formă;,de•sfoară pentru a nu-şi pierde rondele. Pentru a obţine maiforma atunci cînd este preparată, mult sos, se adaugă din nouSe presară cu sare şi piper negru supă în cratiţă şi se mai fierbemăcinat, pe toate părţile. Se puţin. Pentru a se îngroşa sosul,topeşte untură de porc într-o diluează puţină maioneză cu apă .’cratiţă şi se rumeneşte carnea . caldă şi încorporează în sos. Şe pe ambele părţi. Se taie serveşte cu garnitură de legume,usturoiul şi se pisează cu un pic cu paste sau cu lămîie. .de sare pînă cînd se obţine o pastă. Se adaugă oţetul şi se mai Poftă bună!

‘‘POTECI i MONTANE”, j U n concurs menit să stîrneascăB ' interesul elevilor clujeni pentru r turismul montan a fost organizat,f la Cluj-Napoca, de Fundaţia. . ţA G Q R A -P E ER ,. în cadrul ^ p ro g ra m u lu i C IIM ET (Centml

de Informare şi Instruire Montan-Ecologicâ Transilvania). Au participat 110 elevi, de la liceele “Avram lancu”, “George Coşbuc”, Informatică, “Emil

J Racoviţă”, “Terapia”, “Onisifor i Ghibu”, “Gheorghe Lazăr” şiI “Gheorghe Şincai”. .î în urma jurizării, clasamentul,i pe . probe de concurs, este| următorul: , •*

Fotografie montană: locul L - Liceul “E. Racoviţă”; loqul I I - Liceul- “Gh. Şincai”; locul I I I -

.Liceul “Avram.Iancu”; -Afiş 'Ecologic: locul I - Liceul “Avram lancu”; locul I I - “Gheorghe Lazăr”; locul I I I - Liceul “Avram lancu”; ;.

Caricatură: locul I - Liceul “E. Racoviţă”; locul I I - Liceul “Avram lancu”; loculTII - Liceul “G. Coşbuc” şi Liceul “Terapia”.

Diason: locul I - Liceul “Avram lancu”; locul I I - Liceul “Gh. Şincai”; locul I I I - Liceul “G. Coşbuc”; ;

Cunoştinţe montane: locul I - Informatică; locul I I - “Onisifor Ghibu”; locul I I I .- “George Coşbuc”; -

Cultural: looul I - Liceul “Avram lancu”; locul I I - Liceul “Onisifor. Ghibu”; locul I I I - Liceul “Avram lancu”;

■ ^ G e n e ra l: locul I - Informatică; locul I I - Liceul “Avram lancu”; locul I I I - Liceul “George Coşbuc”.

M .T R I P O N

T a t u a j u l p le o a p e lo r , a l s p r în c e n e lo r şi a l b u z e lo rde vorbă cu Sanda Chiorean, bnin, etc! ce durează'între 2 şi

cosmeticiană la Salonul de . 5 ani. Dacă se pierde din ' înfrumuseţare “Elle”. intensitatea i culorii,' aceasta se

- ■ ' poate împrospăta. De asemenea,Rep.: Care sînt etapele culoarea se poate schimba între

înfrumuseţării? - timp. Tatuajul buzelor, constăSanda Chiorean: Prima într-un contur al buzelor, care

Se spune că nu există femei urîte, ci doar femei îngrijite sau

etapă • o - reprezintă tratamentul cosmetic,

coiistînd în curăţirea tenului, scoaterea punctelor negre,

mască nutritivă, masajul feţei itc. Noi lucrăm cu produse :

profesionale italieneşti“Revivre”, pentru toate tipurile

mai puţin îngrijite. Frumuseţea . de ten. Din păcate, nu toate interioară nu este întotdeauna femeile îşi permit să meargă lasuficientă, fiind absolut! necesară, completarea ei cu un exterior atrăgător. Şi cum natura nu !a împărţit; în mod egal frumuseţea, femeile tpai puţin norocoase sînt nevoite să-şi corecteze micile imperfecţiuni cu ajutorul cosmeticii. Menţinerea frumuseţii presupune bani destul de mulţi şi, îri condiţiile economice actuale, există prea puţine femei'

un salon de înfrumuseţare. Acestea îşi pot face un tratament, şi acasă. Se începe cu un abur de muşeţel, apoi se aplică o. mască de-gomaje, care se găseşte în ‘ comerţ. -Procedura, pontinuă cu aplicarea unei măşti' hidratante sau nutritive. Pentru tenurile grase este indicată o mască de argilă, care închide şi • porii. Apoi şe dă pe faţă cu o cremă de zi nutritivă, pentru

-care-şi perm it să apeleze l a ' tenurile uscate, şi hidratantă, serviciile unui salon de pentru tenurile grase. Numaiînfrumuseţare pentru tratamente cosmetice^-machiaj, epilat, tratamente' anticelulită etc. Sîntem în prag de mileniu nou. Indiferent de banii-pe care-i are, fiecare doamnă sau domnişoară îşi doreşte să fie frumoasă şi sexy măcar în npaptea de Revelion." Costumaţia, machiajul, coafura trebuie să fie perfecte. Despre ce trebuie să facă o femeie pentru a fi frumoasă în noaptea dintre milenii, dar; nu numai, am stat

după ce tenul a fost curăţat se aplică machiajul.

Repî: Ce ne puteţi spune despre ultimele noutăţi în domeniul cosmeticii? '■. S.C.: O noutate în domeniu

este machiajul permanent (tatuajul) al pleoapelor, al buzelor sau al sprîncenelor, care poate fi şi corector. Tatuajul pleoapelor, care costă 300.000 îei, constă într-un contur discret deasupra pleoapei superioare, de culoare neagră, maro, gri,

se poate face pe conturul natural sau se poate depăşi. Acesta este indicat şi pentru persoanele în vîrstă, al căror buze sînt mai decolorate. Machiajul corector al sprîncenelor este indicat pentru persoanele care şi-au pensat prea mult sprîncenele, sau pentru cele ce vor să le schimbe forma sau culoarea naturală. O noutate în domeniu este şi permanentul-genelor,' indicat pentru genele scurte şi drepte. Genele vor sta arcuite timp de trei luni, fară a mai fi necesară întoarcerea lor zilnică cu cleştele pentru gene.

Rep.: Ce culori sînt la modă pentru machiajul ochilor? ’ ■

S .C ri Se poartă culorile naturale, o.livul, brunurile etc. De asemenea, se poartă conturul puternic al ochilor, ca în anii ’7G, însă acesta nu este indicat persoanelor cu ochii m ici, deoarece miceşte. ochii. Pentru • ochii mici sînt indicate culorile deschise, cum ar fi rozul, bejul, după care se dă-cu rim ei. Culorile deschise măresc ochiul.

! Machiajul ochilor trebuie să fie adecvat irisu lu i, dar şi vestimentaţiei şi ocaziei. M achiajul de seară, spre exemplu, este mult mai intens decît cel de zi. Se poartă culorile puternic sidefate, nuanţele cu irizaţii metalice, cum ar fi auriul

şi - argintiul. Pentru ochii albaştrii sunt indicate culorile"' reci (bleu, gri, albastru etc), iar pentru ochii de culoare închisă

.merg culorile calde (brunurile, olivul, auriul etc).

Rep.: De la ce vîrstă sînt indicate . tratam entele cosmetice? .

S.C.: Pentru persoanele care au un ten curat, fară acnee şi puncte negre, este indicat sâ

înceapă tratamentele cosmetice după vîrsta de 25 de ani, cînd începe procesul îm bătrîn irii pie lii. Este suficient uri tratament pe lună. Pentru ’a fi frumoasă, o feineie trebuie să-şi îngrijească tenul, părul,, unghiile, p ie lea etc. înfrumuseţarea costă peste un milion de lei pe lună.

• V io ric a G Â J l

i i isfeclite^

v*î.

Page 16: V // A V LII! 6 j 6 ^ . ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 28 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72443/1/... · v-T V J m ANUL MI MB. 3084 ISSN 12204203 101, 28 DECEMBRIE 2000 16

% #

VC1Preşedintele rus, Vladimir Puţin, a depus, ieri, î n

de Stat (Camera inferioară a Parlam entu lu i c e— 1™ „ » ,u „,(oMuaIa a rdlldiuci ILUl i rtJ^ ? t*proiect de lege privind reforma partidelor P p

■ ■ -'--A . . re la te a z ă " -^

oi, 28 decembrie 2

început de cristalizare a vieţii politice româneşti9

u rm are d in pagina 1

liberă. Dar putem sublinia câ alegerile din anul 2000 au consolidat existenta unui partid social-democrat puternic - PDSR întărit de o alianţă urmată, probabil, de o fuziune cu PSDR, un partid liberal, care îşi (aureşte o statură politică pe măsura tradiţiei şi importanţei unui asemenea curent în viaţa contemporană, un partid etnic, inevitabil pentru moment, şi unul creştin-democrat, răvăşit de implozii repetate, aşezat pe

marginea prăpastiei de o conducere iresponsabilă. Dacă PNŢCD va rezista, probabil, acestei nenorociri, nu acelaşi lucru se poate spune despre A pR , PNR sau PU NR, importante pînă la un moment dat, dar aflate acum între am biţia lid erilo r lor de a demonstra că există şi nepăsarea alegătorilor, care le-au condamnat la pieire. A r mai fi Partidul Democrat, care nu pare a-şi găsi loctil condus de oameni care doresc nu să construiască o formaţiune politică puternică, ci să demonstreze câ sînt şi ei inevitabili. S-ar putea ca tocmai această indecizie sâ-i coste foarte mult, în condiţiile în care viaţa politică românească va intra în procesul de cristalizare anunţat de alegerile desfăşurate la sfîrşitul anului 2000. •

C a n d id a t u l p e n t r u p o s tu l d e n e g o c ia t o r - ş e f

p e n t r u a d e r a r e a l a U E a p r i m i t a v i z u l

c o m i s i i l o r d e p o l i t i c ă e x t e r n ă d in P a r l a m e n tCandidatura lui Vasile Puşcaş pentru funcţia de ministru delegat,

negociator-şef pentru aderarea României la Uniunea Europeană, a fost avizată, ieri, de comisiile reunite de politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu 23 de voturi pentru şi 6 împotrivă. Candidatul pentru postul de negociator-şef a spus că îşi va stabili priorităţile în corelaţie cu programul de guvernare, cu Strategia economică pe termen mediu a României şi cu celelalte programe care au conexiune cu procesul de aderare la UE.

Vasile Puşcaş este din 1999 directorul Institutului de Studii Internaţionale (IS I) din Cluj-Napoca şi conduce şi programul de Maşter în Managementul Afacerilor Internaţionale de la ISI. în perioada 1995-2000 a fost profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Istorie, a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj- Napoca. în perioada 1992-1995 a fost ministru consilier, adjunct al ambasadorului României la Washington.

Compania Naţională "LOTERIA ROMANA" S.A.Sucursala zonală Cluj

3400 CLUJ-NAPO CA str. Ceahlău nr. 69, |tel.: 064-191.907, fax: 064-191.914 |

L O T E R IA R O M Â N Ă CLUJ ^vă invită să participaţi la "Tragerile Revelionului 6 din 49

şi JO K E R ". .

Fondul total de cîştiguri este de peste 30 miliarde leiprecum şi apartamente de lux cu 3 camere

•Ultima zi - duminică, 31 decembrie 2001, ora 14,00. ,

L O T E R IA R O M Â N Ă Cluj vă urează "Sărbători fericite".

L i d e r i i P D S R o d e c l a r a ţ i e

, P D , P N L ş i U D M R a u s e m n a t c o m u n ă p r i v i n d p r i o r i t ă ţ i l e d e g u v e r n a r e

urmare din pagină 1

1. Respectarea valorilor democratice şi izolarea extremismului prin cooperarea în vederea consolidării statului de drept. Perfecţionarea sistemului democratic prin adaptarea cadrului constituţional şi legislativ la stadiul actual de structurare a societăţii româneşti.

Revizuirea Constituţiei României privind:• - diferenţierea atribuţiilor

celor, două Camere ale Parlamentului; .

- stabilirea unui domeniu de reglementare al Guvernului prin decrete cu putere de lege.■ Revizuirea legilor politice:

- revizuirea Legii partidelor politice;

- revizuirea legilor electorale, atît pentru alegerea autorităţilor publice locale, cît şi pentru

alegerea Parlamentului şi preşedintelui, în vederea ridicării eficienţei instituţiilor' statului şi ale administraţiei

. publice locale; -- continuarea procesului de

reformă în justiţie.2. Susţinerea dezvoltării şi

modernizării României, a procesului de . reformă economică, socială şi instituţională pentru combaterea, sărăciei şi ridicarea standardului de viaţă a cetăţenilor.

3. Asigurarea echilibrelor macroeconomice, aprofundarea reformei fiscale şi administraţiei publice, amplificarea procesului privatizării în condiţii de transparenţă şi legalitate.

4. Conjugarea eforturilor pentru promovarea interesului naţional, menţinerea opţiunilor fundamentale de politică externă, accelerarea procesului de integrare europeană şi euro- atlantică.

- menţinerea constantă a României în re laţiile cp Uniunea Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.

5. Cultivarea spiritului de toleranţă şi de respect reciproc în societatea românească, păstrarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale,- lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale prin continuarea' procesului de asigurare a cadrului juridic şi instituţional de care acestea au nevoie. /

6. Sprijinirea-demersului de întărire a autorităţii instituţiilor statului; ' perfecţionarea sistemului de control democratic al acestuia, redarea încrederii în sistemul justiţiei şi în mecanismele de impunere a leg ii, , a ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului.

7. Susţinerea măsurilor ce vor

i f defi luate, potrivit program **!11* guvernare, pentru r e a l i z ^ J programului special d e s t i * 3*! trecerii perioadei de i a r n ă ® condiţii corespunzătoare. .

8. Apljcarea p r i n c i p i 0 *.!11 consultării între fo rm a ţ i* *11* e politice democratice H r v e d ® riea fundamentării deciziilor m a j ţ ,n de politică internă şi e x t e r n ă t României. - , ' . ,

Prezentă Declaraţie C o m u n aa fost semnată, la B u c u r e ş t i ,astăzi, 27 decembrie 2 0 0 0 , o creprezentanţii u r m ă t o a r e lo rpartide:- Partidul Democraţiei S o c i a l * din România - p r i m - vicepreşedinte Adrian N ă s t a s e ; Partidul Democrat - p r e ş e d in te jj Petre Roman; Partidul N a ţ i o n a l l L iberal - p rim -v icep reşed rn t-*^ ^ Vaieriu Stoica-, VJvvvw-cveay^ Democrată M ag h iară d î x România - preşedinte M a r Y c t Bela.” ’

PNL s -a a n g a ja t să nu susţină

n ic i o m o ţiu n e de c e n z u ră în 2 0 0 1 ,

ia r PDSR î i va co n su lta pe l ib e ra li

în p ro b le m e de p o lit ic a in te rn ă

s i e x te rn ăPNL şi PDSR au semnat, ieri, un protocol

rilateral, care cuprinde, printre altele, angajamentul partidului liberal de a vota învestirea Guvernului şi de a nu iniţia şi semna moţiuni de cenzură în anul viitor, precum şi promisiunea formaţiunii social-democrate de a consulta PNL în probleme de politică internă şi externă şi de a continua acordul PSAL şi reforma în justiţie.

Protocolul prevede constituirea unei comisii speciale, începînd cu 1 februarie 2001, care să redacteze propunerile de modificare a Constituţiei, a legilor de reformă a sistemului politic şi electoral, precum şi a Regulamentelor 'celor două Camere parlamentare. Adoptarea acestor modificări de către Parlament trebuie să se facă în cea de a doua sesiune parlamentară a anului viitor.

Protocolul bilateral PDSR-PNL mai prevede ca Guvernul ,sâ accelereze privatizarea “transparentă şi eficientă” în industrie şi agricultură, continuarea acordului PSAL cu Banca Mondială şi privatizarea treptată a utilităţilor publice. PDSR va mai trebui să continue privatizarea BCR şi a Băncîi Agricole, sâ continue reforma fiscală şi pe cele din justiţie şi administraţie şi să definitiveze legile proprietăţii, inclusiv Legea im obilelor naţionalizate şi pe cea a privatizării fostelor IAS.

Părţile semnatare se angajează ca pe durata valabilităţii protocolului să acţioneze “cu bună credinţă” pentru respectarea principiilor şi obiectivelor cuprinse în acest acord. '

Prim-vicepreşedintele PNL, Vaieriu Stoica, a afirmat că acest protocol bilateral nu este “un cec în alb” acordat Guvernului PDSR, PNL angajîndu-se să monitorizeze respectarea acestor angajamente şi să sancţioneze eventualele abateri. Stoica a spus că nu este vorba de o participare a PNL la guvernare, partidul rămînînd în opoziţie.

U D M R a semnat, de asemenea, un protocol bilateral cu PDSR, însă. PD a refuzat să îşi ia un astfel de angajament pe motiv că doreşte să îşi îndeplinească rolul de partid de opoziţie. “Nu se poate şi călare, şi pe jos”, a afirmat Petre Roman. ’

U D IV 1R s - a a n g a j a t s ă n u i n i ţ i e z e m o ţ i u n i d î

c e n z u r ă , î n t i m p c e P D S R s e o b l i g ă s ă f i n a l i z e z e

L e g e a a d m i n i s t r a ţ i e i p u b l i c e ş i s ă î m b u n ă t ă ţ e a s c ă

învăţămîntulin limba maghiarăPDSR şi UD M R au semnat, ieri, un

protocol bilateral, prin care partidul majoritar se angajează să finalizeze Legea administraţiei publice, să demilitarizeze, pînă în 2002, o serie de servicii comunitare şi sâ “lărgească” structurile de învăţămînt în limba maghiară în învăţămîntul superior, în timp ce Uniunea promite că nu va.iniţia sau semna nici o moţiune de cenzură a Guvernului dacă prevederile acestui document vor fi respectate.

Protocolul prevede ca pînă în 2002, serviciul de evidenţă a populaţiei să fie preluat de primarii şi consiliile judeţene, care să poată emite astfel cărţi de identitate, cărţi de alegător, permise auto şi să întocmească listele electorale permanente. Serviciul de evidenţă a paşapoartelor va trece în subordinea prefecturilor, structurile locale vor putea

> să îşi creeze servicii comunitare pentru situaţii de urgenţă, prin preluarea atribuţiilor de-la unităţile de pompieri şi apărare civilă. La nivelul fiecărei unităţi administrative, comună, oraş, municipiu, va fii înfiinţată poliţia comunitară, care va prelua atribuţiile în domeniu ale inspectoratelor de poliţie.

Procolul PDSR-UDMR mai prevede finalizarea aplicării Legii Lupu şi accelerarea eliberării tit lu rilo r" de proprietate, finalizarea Legii imobilelor naţionalizate şi crearea cadrului legal pentru redobîndirea dreptului de proprietate asupra imobilelor şi bunurilor mobile luate “abuziv”, de la biserici şi organizaţii ale minorităţilor naţionale.

Capitolul cel mai important al protocolului se referă la protecţia minorităţilor. Astfel, Guvernul va trebui, să asigure “lărgirea” cadrului existent al învăţămîntului pentru minoritâţti, pe specialităţi şi nivel de instruire primar, gimnazial şi universitar. Protocolul prevede crearea cadrului organizatoric şi instituţional pentru asigurarea finanţării liniei dejnvăţămînt în limba maghiară din. cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai",

precum şi “ lărgirea” s t r u c t u r i lo r dt învăţămînt în limba m a g h ia ră , p r i i introducerea predării în această l i m b ă ? : în alte instituţii de învăţămînt s u p e r îc * “în funcţie de solicitări”.

Guvernul se mai a n g a je a z ă si finanţeze “echitabil” instituţiile c u l t u r a l maghiare şi să “in te rc o n e c te z e ş integreze” programele în limba m a g h ia r i de Ta posturile publice de r a d i o şi televiziune, inclusiv prin înfiinţarea d e n a posturi şi mărirea timpilor de an te n ă .

Protocolul stipulează şi a s ig u ra re a condiţiilor de folosire a limbii, m a tern e în activităţile publice, pe baza L e g i i administraţiei publice care prevede, în varianta adoptată de Senat, u tiliza re a i limbii materne în localităţile cu popu/af/e minoritară de peste 20%.

Pe baza documentului comun P D S R - ^ U D M R , partidul majoritar va urgenta f j promovarea Legii cultelor, va asigura o reprezentare “corectă” a minorităţilor îa actul de guvernare şi în structurile socio- - j profesionale. Guvernul va menţine J direcţiile generale.pentm minorităţi, dir ; cadrul Ministerului “Culturii şi M E N şi ( va consulta UDM R şi alte minorităţi ind:] problema competenţelor Departamentului i pentru Minorităţi Naţionale. " - j .

Un alt capitol al protocolului- se referi - . i la dezvoltarea regională. Astfel, Guvernul : va asigura “o susţinere echitabilă” din ' .bugetul de stat a zonelor locuite de minorităţi, iar ministerele de resort vor sprijini proiecte de infrastructură pentru ~ aceste regiuni. ~ : • .;

PDSR şi U D M R se angajează sâ conlucreze la pregătirea şi adoptarea actelor normative propuse de Guvern şi ' vor analiza, cel puţin trimestrial îndeplinirea punctelor cuprinse în acest document. ; ■■

Preşedintele UDMR, Marko Bela, afirmat că acest protocol reprezintă o ţ formă de susţinere condiţionată a Cabinetului Năstase, România avînd - , nevoie, în acest moment, de un Guvern ■ ; stabil. I :

1 C A S A D E E D IT U R Ă

S.R.L.

IL IE C Ă L IA N ( re d a c to r ş e f) ;V A L E R C H IO R E A N U (redac to r ş e f adjunct); C R IS T IA N B A R A (redacto r şe f adjunct). : T e l. 19 .16 .81 ; fa x : 1 9 .28 .2 8 ;E-mail: [email protected] - redacţia

Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22 .03.1991 cod fiscal R 204469

•" R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s t r . N a p o c a 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - .MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:

: TEL.: 19.75.07 -ALINTUDOR BĂIESCU; SPORT: T E U 19.21.27 -CODINSAMOILĂ: PUBLICITATE:TEL/FAX:19.73.04-RAUL

E -m a it: re c la m a _ a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro - publicitate^ -SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. tSTELAPETCU; CONTABILITATE:TEL: 19.73.07-LIVIAPOP:

S e c re ta r de re d a c ţ ie : . T e l/fa x : s u b r e d a c ţ ia t u r d a : t e l / f a x : 31.43.23H o re a P E TR U Ş 19 .74 .18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75___________________

f-i-s -iuţii**

Bg~] G aram o m f' ~ .iTŢlnTlIPAfilIL EXECUTAT » ______ _

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

223 vineri3 v iner 224 sâmbătă4 sâ mb ăt 225 duminică5 d ... fileSStarea vremii: 23 februarie – 1 martie tar ev m i:23f b u –1 223 vineri3 v iner 224 sâmbătă4 sâ mb ăt

Iubire Magica...MB

FR mb sup 1

Argumentele Neparticiparii MB La UEM

Fr Mb Toracic

DOC, 2.29 MB

NOVĂCEANULNOVĂCEANULORAȘUL NOVACI v Anul VIII, Numărul 79 vS âmbătă, 18 Ianuarie 2020 v ISSN 2392 – 6961 Publicație lunară independentă NOVĂCEANULNOVĂCEANUL Prof. univ

Descărcare(PDF, 2.1 MB)

Catalog 2015 25.1 mb

MB Dragan_The Deals

Un fişier de 51 MB

Descărcare(PDF, 7.3 MB)

Catalog 10 mb

Estetica şi designul ambalajelor mb

Română (3.8 MB)

7. recuperarea mb sup.pptx

Un fişier de 43.5 MB

MB-vaca lapte

245133792 Inerv Mb SupmnmmAML

Descărcare(PDF, 2.5 MB)

format .pdf, 1.0 MB

Deschideți documentul 1 MB

Download [14.61 MB]

format .pdf, 1.8 MB

MB Dragan_Zero La mie

vasc.+ inv Mb inf.PM 2013ppt

NOVĂCEANULNOVĂCEANUL - Primaria Novaci · ORAȘUL NOVACI v Anul VIII, Numărul 79 vS âmbătă, 18 Ianuarie 2020 v ISSN 2392 – 6961 Publicație lunară independentă NOVĂCEANULNOVĂCEANUL

Clasificarea Fracturilor Mb Sup Ro

Artic Mb Inf Stud

pdf (6.01 Mb)

Un fişier de 36 MB

PDF ( 1.9 Mb )

TEMA 18 mb

Română/Engleză (8.9 MB)

Cartea Mb w210