utilizarea preparatelor cu microflorĂ .... recomandari...tate, pentru producere de vin și bere,...

MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL ŞTIINŢIFICO-PRACTIC DE BIOTEHNOLOGII ÎN ZOOTEHNIE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

UTILIZAREA PREPARATELOR CU MICROFLORĂ EFICIENTĂ

PENTRU OBȚINEREA COMPOSTULUI ȘI FOLOSIREA

LUI ÎN CONDIȚII DE PRODUCERERecomandări

Autori:Caraman Mariana, cercetător științificCremeneac Larisa, cercetător științificMoscalic Roman, doctor habilitat, academician AIIBoclaci Tatiana, cercetător științific

Recenzenții:Abramov Valentina, doctor în medicină veterinarăVacevschii Serghei, doctor în medicină veterinară

Recomandările constituie rezultatul cercetărilor colaboratorilor labora-torului Metode de Combatere și Profilaxie a Maladiilor al Institutului Şiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară (IŞPBZMV), în cadrul Proiectului instituțional 15.817.05.01.A „Asigurarea suportului științific la competitivitatea producțiilor zootehnice prin valo-rificarea biotehnologiilor în ameliorare, nutriție, reproducere și asanarea animalelor autohtone și de import”.În recomandări sunt expuse principiile utilizării tehnologiei microorganis-melor eficiente în procesul dezvotării durabile a agriculturii și obținerii pro-duselor ecologice. Recomandările reflectă experiența avansată a diferitor state, privitor la tehnologia microorganismelor eficiente, precum și rezul-tatele cercetărilor obținute de autori în condițiile de laborator (IŞPBZMV) și de câmp ale Stațiunii Tehnologico-Experimentală „Maximovca” (STE „Maximovca”).

Recomandările sunt propuse pentru editare de către Consiliul Ştiințific al Institutului Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară, proces verbal nr. 6 din 03 august 2018.

Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Ve-terinară, al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova

ADUCEM SINCERE MULȚUMIRI RECENZENȚILOR

3

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................................41. ROLUL MICROORGANISMELOR EFICIENTE (EM) ...............7

1.1. Drojdiile ........................................................................................71.2. Bacteriile ........................................................................................91.3. Fungii .......................................................................................... 121.4. Relaţiile între diferite grupe de microorganisme.................. 14

2. TRECEREA DE LA AGROCHIMIE LA TEHNOLOGIA MICROORGANISMELOR EFICIENTE ÎN DIVERSE DOMENII ......................................................................................... 17

3. REGULILE PRINCIPALE ALE TEHNOLOGIEI MICROORGANISMELOR EFICIENTE ...................................... 19

4. APLICAREA TEHNOLOGIEI EM ÎN PRACTICĂ ................... 215. PREGĂTIREA SOLUȚIILOR DE LUCRU

DIN PREPARATELE CONCENTRATE CU EM ....................... 326. TEHNOLOGIA OBȚINERII BIOCOMPOSTULUI

DIN DEJECȚIILE ANIMALELOR DOMESTICE, FOLOSIND PREPARATELE CU EM ........................................... 34

7. INFLUENȚA BIOCOMPOSTULUI CU EM ASUPRA DEZVOLTĂRII FIZIOLOGICE, CALITĂȚII ŞI RECOLTEI CULTURILOR AGRICOLE ........................................................... 46

8. AVANTAJELE UTILIZĂRII TEHNOLOGIEI EM .................... 58GLOSAR DE TERMENI ŞI ABREVIERI .......................................... 63ANEXE ................................................................................................... 65BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 84

4

INTRODUCERE

Prezentele recomandări oglindesc principiile utilizării tehnologi-ei microorganismelor eficiente în procesul dezvotării durabile a agri-culturii și obținerii produselor ecologice. Materialul propus reflectă experiența avansată a diferitor state, privitor la tehnologia microor-ganismelor eficiente (EM), precum și rezultatele cercetărilor obținu-te de autori în condițiile de laborator ale Institutului Ştiinţifico-Prac-tic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară și cele de câmp ale Stațiunii Tehnologico-Experimentală „Maximovca”.

In natură sunt cunoscute circa 100.000 specii de microorganisme de tip procariot și eucariot, însă doar un numar redus dintre acestea sunt utilizate în biotehnologii.

Tehnologia microorganismelor eficiente este o tehnologie con-temporană, relativ tânără, dar este o ramură a științei recunoscută pe scară mondială. Pentru prima dată termenul „microorganisme eficiente”, la nivel internațional a început să fie folosit în anul 1986. In continuare acest termen este folosit permanent pentru tenologia specifică (Tehnologia microorganismelor eficiente), implementată în practică de savantul fondatorul acesteia, savantul microbiolog, doctor în agronomie și profesor universitar în horticultură la uni-versitatea Ryukyus din Okinawa, Teruo Higa [11;15].

Pe viitor, Tehnologia EM va deveni cea mai răspândită în activi-tatea omului. De aceea în acest domeniu sunt efectuate cercetări per-manente și se desfășoară experimente multiple, în rezultatul cărora sunt descoperite posibilități noi pentru folosirea în practică a Teh-nologiei microorganismelor eficiente. Aria de utilizare a microorga-nismelor eficiente este vastă, aceasta cuprinde atât dezvotarea agri-culturii ecologice cât și a celei convenționale. În primul rând, această

5

UTILIZAREA PREPARATELOR CU MICROFLORĂ EFICIENTĂ PENTRU OBȚINEREA COMPOSTULUI ȘI FOLOSIREA LUI ÎN CONDIȚII DE PRODUCERE

tehnologie este propusă pentru ramurile agriculturii – fitotehniei și zootehniei; în tratarea iazurilor cu pești și a lacurilor; pentru re-medierea problemelor în industria deșeurilor și apelor menajere; în compostarea și fermentarea deșeurilor organice pentru obținerea fertilizanților de calitate; înlăturarea mirosurilor în stațiile de pom-pare, conducte, conducte de presiune; contribuie în mod eficient la îmbunătățirea calității apei, cât și la descompunerea nămolului pu-tred; întrețin starea sanitară a piscinelor, lacurilor și iazurilor de înot, biotopilor și a iazurilor mai mari; pentru curățenie în condiții cas-nice; în scopul ameliorării mediului ambiant în rezultatul utilizării deșeurilor menajere [1;17].

În ultimii ani sunt efectuate cercetări științifice importante pen-tru a face posibilă implementarea Tehnologiei microorganismelor eficiente în ramura construcțiilor [4]. La moment este dificil ca să găsești un om, care nu va fi de acord cu faptul că, la etapa contem-porană de dezvoltare a societății, omenirea vețuiește în condițiile unei crize ecologice. Criza din biosferă începe să capete un caracter global care va cauza o catastrofă ecologică necontrolată. Schimbările neprevizibile ale climei, urmările enorme ale cataclismelor naturale, apariția unor noi infecții bacteriene – toate acestea prezintă un pe-ricol esențial pentru mediul ambiant și societatea umană. Utilizarea armelor nucleare și biologice au avut drept consecință diminuarea suprafețelor cu vegetație și a învelișului de sol al Planetei, poluarea râurilor, mărilor și oceanelor. În prezent, pe Terra practic nu au mai rămas suprafețe cu soluri sănătoase și nici un bazin acvatic cu apă potabilă de calitate. La începutul mileniului trei, pe planeta Pământ, a apărut problema supravețuirii a tot ce este viu [16].

Implementarea rapidă, pe scară mondială a tehnologiei ecologi-ce noi, Tehnologiei EM, în diferite domenii de activitate ale omu-lui, reprezintă o cale de ieșire a omenirii din această situație critică. Utilizarea Tehnologiei EM va permite nu numai ameliorarea stării mediului ambiant, dar și va spori recolta cuturilor agricole, prote-jându-le de diferite maladii și dăunători, va îmbunătăți procesul de

6


formare a humusului în sol și va stabiliza condițiile de dezvotare a microorganismelor din sol. Folosirea acestei tehnologii va permite restabilirea naturală a fertilității solului, datorită căreea prin chel-tuieli minime de forță de muncă și finanțe vor fi colectate cantități maxime de recolte calitative [17].

Colaboratorii IŞPBZMV au efectuat cercetări în rezultatul carora a fost determinată influența microorganismelor eficiente (benefice) asupra fermentării deșeurilor organice în procesul de transformare a acestora în compost, cu ulterioara studiere a influenței acestuia asu-pra dezvoltării fiziologice, calității și productivității culturilor agri-cole. De asemenea a fost determinată influența EM asupra calității solului, prin cercetări microbiologice și biochimice. A fost studiată: componența biochimică și microbiologică a biocompostului, a solu-lui până și după încorporarea biocompostului; calitatea porumbului în dependență de biocompostul folosit și de fazele fenologice; can-titatea recoltei porumbului în dependență de tipul biocompostului încorporat în sol.

În prezentele recomandări autorii au generalizat experiența avan-sată a diferitor state, privitor la Tehnologia microorganismelor efici-ente, precum și rezultatele cercetărilor obținute de autori în condiți-ile de laborator ale Institutului Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară și cele de câmp ale Stațiunii Teh-nologico-Experimentală „Maximovca”, privitor la utilizarea tehno-logiei menționate în procesul dezvotării durabile a agriculturii bazate pe obținerea fertilizanților organici și produselor agricole ecologice.

Responsabilitatea pentru planeta PĂMÂNT revine OMULUI, care trebuie să conștientizeze acest lucru!

7

1. ROLUL MICROORGANISMELOR EFICIENTE (EM)

Microorganismele eficiente sunt o alternativă ecologică cu benefi-cii durabile pentru oameni, animale și mediul înconjurător. Acestea sunt micile ajutoare în lucrările din grădină, gospodărie, curățenie, agricultură, iazuri și comfort, cu cele mai diversificate arii de între-buințare [4; 16].

Utilizarea microorganismelor eficiente (EM) deschide noi per-spective în dezvoltarea agriculturii ecologice. EM prezintă un spec-tru larg de utilizare atât pentru afacerile dedicate agriculturii biolo-gice cât si pentru cele care se ocupă cu agricultura convenţională. Microorganismele eficiente favorizează capacităţile vitale ale solului, acţionând îndeosebi la nivelul anaerob al acestuia. Aceste microor-ganisme prezintă un ajutor substanţial exact acolo unde apar putre-gaiul și dăunătorii. Microorganismele creează un mediu capabil să reprime germenii patogeni și paraziţii, precum și să împiedice dau-nele asupra mediului [7; 8; 9].

Prin utilizarea microorganismelor eficiente este posibilă obţine-rea unor terenuri mai fertile, cultivarea de plante și creșterea de ani-male mai rezistente, cât și producerea produselor alimentare superi-oare calitativ și, în special, bogate în antioxidanţi [3].

Folosirea unor combinații de microorganisme, selectate pentru ca-pacitățile lor sinergetice, oferă beneficii de îmbunătățire a calității apei, solului și aerului. Cele mai importante grupe de microorganisme utili-zate în biotehnologii sunt: drojdiile, bacteriile și mucegaiurile (Anexa 1).

1.1. Drojdiile

Drojdiile reprezintă un grup complex de microorganisme mo-nocelulare de tip eucariot, au o largă răspândire în mediul ambiant, fiind întâlnite în toate habitaturile naturale. În regnul vegetal, droj-

8


diile se întâlnesc pe suprafaţa frunzelor, fructelor, florilor și rădăci-nilor. Răspândirea drojdiilor este favorizată de insecte care odată cu nectarul/sucul preiau și celulele de drojdie. O parte din drojdii su-pravieţuiesc iarna în tubul digestiv al insectelor, iar primăvara sunt eliminate. În regnul animal drojdiile sunt prezente în microflora in-testinală și se elimină natural prin produse de dejecţie; în cantităţi mai reduse se întâlnesc în cavitatea bucală și pe piele.

Unele drojdii realizează fermentări cunoscute încă din antichi-tate, pentru producere de vin și bere, deoarece determină gustul și aroma băuturilor.

Principalele specii de drojdii sunt:– Saccharomyces cerevisiae;– Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoidens.Saccharomyces cerevisiae (foto 1a; 1b) este utilizată de om pentru

obtinerea etanolului și CO2 prin fermentare.Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoidens este folosită la obținerea

vinului. Pentru obținerea berii se folosesc cereale germinate (orz, po-rumb) care conțin α și β amilaze, care favorizează hidroliza amido-nului (etapa I-a de producere a berii). Hidrolizatul este însămințat cu drojdii provenite dintr-o cultură pură sau dintr-o fermentare an-terioară (Saccharomyces cerevisiae sau Saccharomyces uvarum).

Foto 1a. Morfologia Saccharomyces cerevisiae

Foto 1b. Colonii de Saccharomyces cerevisiae

În timpul fermentării și maturării, vinul sau berea poate fi conta-minată cu drojdii sălbatice (Saccharomyces pasterianus) sau bacterii lactice și acetice, care diminuiază calitatea acestor produse.

9


Fabricarea pâinii se realizează cu Saccharomyces cerevisiae care efectuează în timpul dospirii o fermentare alcoolică cu degajare de CO2.

1.2. Bacteriile

Bacteriile sunt organisme de tip procariot, celulele lor având nucleu și membrană celulară. Bacteriile au un rol imens în trans-formarea compușilor macromoleculari în compuși simpli, prin mi-neralizarea materiei organice nevii, contribuind astfel la realizarea naturală a circuitului unor elemente de importanţă vitală: carbon, azot, sulf, fosfor, fier ș.a.

Bacteriile lactice Lactobacillus, Lactococcus, Streptococcus sunt prezente în mod obișnuit în lapte și transformă lactoza în acid lactic, astfel producând acrirea spontană a acestuia.

Streptococcus thermophylus (foto 2) și Lactobacillus bulgaricus (foto3) se îmtâlnesc în iaurt; Lactococcus diacetylactic se utilizează la fabricarea untului din smântână. Fermentarea lactică a produselor vegetale conservează și îmbunătățește calitătile nutritive ale furajelor însilozate și a murăturilor.

Foto 2. Streptococcus thermophylus Foto 3. Lactobacillus bulgaricus

Alte produse obținute cu ajutorul bacteriilor sunt: acetona, buta-nolul, poliglucidele, proteinele din CH4 sau CH3OH, vitamina B12, antibioticele, insulina, hormonul somatotrop; bioinsecticidele.

Bacteriile butirice (Clostridium butyricum) sunt bacterii anaerobe (foto 4; 5). Intervin în înmuierea inului și cânepii prin atacarea pec-tinelor eliberate de către fibrele de celuloză.

Sub influența Clostridium acetobutylicum (foto 6), glucidele se transformă în butanol și acetona.

10


Foto 4. Clostridia spp Foto 5. Clostridium butyricumFoto 6. Clostridium

acetobutylicum

Actinomicetele produc antibiotice folosite în combaterea maladi-ilor infecțioase.

Corynbacterium și Brevibacterium (foto 7) produc aminoacizii: L-lizina, L-triptofan, acid L-glutamic; Piopionibacterium participă la producerea vitaminei B12.

Foto 7. Corynbacterium glutamicum

Bacteriile propionice sunt utilizate la fabricarea brânzeturilor tip schwaitzer, iar bacteriile acetice la fermentaţia alcoolului etilic – ob-ţinerea industrială a oţetului.

11


Unul dintre cele mai utilizate bioinsecticide este o bacterie din sol numită Bacillus thuringiensis [7; 14] sau Bt (foto 8), care produce o proteină toxică pentru insecte. În circa 15 minute după ce insec-tele consumă această bacterie, proteina începe să creeze ulcerații la nivelul țesutului care protejează stomacul acestora. Insecta nu mai mănâncă și, în cele din urmă, moare.

Foto 8. Bacillus thuringiensis

Cercetătorii au identificat între 500 și 600 de tulpini sau tipuri de Bacillus thuringiensis. Avantajul bioinsecticidului Bacillus thurin-giensis este foarte selectiv, afectează doar anumite specii de insecte dăunătoare: combate musculița albă (foto 9), larvele de lepidoptere nocturne, păianjenul rosu (foto 10) etc., și nu afectează oamenii, pă-sările, peștii sau insectele benefice.

Foto 9. Musculița albă Foto 10. Paianjenul rosu

12


1.3. Fungii

Fungii, la fel ca și drojdiile, sunt folosite la fabricarea alimente-lor în: industria brânzeturilor, unde Penicillum camemberti (foto 11) este utilizat la înmuierea și aromatizarea pastei; industria salamu-rilor, la depunerea unui strat alb la suprafața acestora care previne dezvoltarea microorganismelor ce produc degradarea calității sala-mului; antibiotice: tulpinile de Penicillum crysogenum (foto 12 a, b) produc peniciline și Cephalosporinum – cefalosporine; genul Asper-gillus produc enzime: pectinaze și proteaze; Aspergillus niger (foto 13) produce acizi organici.

Foto 11. Penicillum camemberti

a bFoto 12. Penicillum crysogenum (a-colonii; b– morfologie)

Foto 13. Aspergillus niger

Folosirea microorganismelor eficiente va permite restabilirea na-turală a fertilității solului, datorită căreea prin cheltuieli minime de forță de muncă și finanțe – vor fi colectate cantități maxime de re-colte calitative.

13


Microorganismele eficiente au un rol deosebit în diverse domenii:a) în pedologie – ameliorează calitatea solului prin: accelerarea

procesului de formare a humusului în sol; îmbunătățirea stării so-lului, prin reducerea eroziunii; susținerea vieții în sol prin sporirea populației de râme;

b) în fitotehnie – permit obținerea plantelor mai rezistente și vi-guroase, a recoltei bogate cu produse de calitate înaltă;

c) în ocrotirea mediului – din deșeuri prin folosirea EM sunt ob-ținuți fertilizanți organici; nu sunt poluate apele freatice și solurile.

Microorganismele eficiente (EM) sunt un amestec de cultură li-chidă compusă din bacterii de acid lactic, bacterii de fotosinteză și drojdii. Acestea reprezintă baza tuturor produselor. În timpul pro-cesului de fermentare, deșeurile organice sunt convertite de enzime sau de microorganisme eficiente. Adăugarea microorganismelor fa-cilitează crearea unor substanțe care ar fi foarte dificil sau chiar im-posibil de produs prin procedee chimice.

Microorganismele eficiente produc cantități mari de antioxidanți. Aceștia sunt alcătuiți în primul rând din: polizaharide, minerale che-late cu activitate catalitică, cât și cantități limitate de vitamina C și micronutrienți [4].

Microorganismele eficiente favorizează capacităţile vitale ale na-turii, acţionând îndeosebi la nivelul anaerob al solului și al plantelor. Aceste microorganisme prezintă un ajutor substanţial exact acolo unde apar putregaiul și dăunătorii. Microorganismele creează un mediu capabil să reprime germenii patogeni și paraziţii, precum și să împiedice daunele asupra mediului.

În sec. XX s-au realizat progrese majore în cunoașterea structurii și funcțiilor microorganismelor eficiente, ceea ce a permis selecția acestora, în special a acelora care produceau antibiotice: Penicillum salbatic producea 60 mg/l mediu de cultură de penicilină, iar după mutatii – 20 g/l.

După anul 1970, odată cu apariția ingineriei genetice, au fost cre-ate condiții pentru manipularea informației genetice a microorga-

14


nismelor eficiente din punct de vedere industrial, prin transferul de gene de la o specie la alta. Astfel, au fost create noi surse de microor-ganisme capabile să mărească eficiența proceselor microbiologice în producerea de substanțe utile sau chiar în producerea unor procese noi, necunoscute în combaterea poluării, bioconversia deseurilor.

Însușirile generale de baza ale microorganismelor, inclusiv și a celor eficiente, reprezintă capacitatea de a se înmulți rapid in condiții favorabile de mediu. Astfel, o celulă bacteriană, în funcție de tempe-ratura și compoziția mediului se poate divide rapid (10 minute) sau lent (60 minute). Proliferarea rapidă a microorganismelor duce la creșterea biomasei acestora în cateva ore, ceea ce generează obtine-rea produselor necesare.

1.4. Relaţiile între diferite grupe de microorganisme

Între microorganismele din sol pot fi raporturi de conviețuire, cât și raporturi antagoniste. Un exemplu tipic de conlucrare și activitate reciprocă este cel oferit de popularea inițială a rocilor, când bacterii, ciuperci și alge albastre trăiesc în vecinătate, sprijinindu-se și com-pletandu-și activitatea. În timpul circuitului biologic al substanțelor, apar de asemenea raporturi care se evidențiaza prin activitatea și co-laborarea lor reciproc complementară.

Un alt exemplu edificator este cel privind prelucrarea resturilor vegetale la care participă, adesea, în acelasi timp, pe baza ‘diviziunii muncii’, bacterii, ciuperci și actinomicete.

Neutralismul este o relaţie de indiferenţă dintre două sau mai multe specii de microorganisme datorită faptului că acestea se de-osebesc mult prin exigenţele nutritive. Puţine specii de microorga-nisme sunt strict neutre, de obicei ele formează asocieri cu caracter temporar sau accidental, reacţionând unele faţă de altele în mod fa-vorabil și sinergic sau dimpotrivă, antagonic.

Mutualismul (simbioza) reprezintă relaţia care permite dezvol-tarea simultană pe un substrat comun a unor specii diferite de mi-

15


croorganisme care exercită o influenţă bilateral favorabilă, una asu-pra alteia. Exemplu: drojdiile produc vitamine ale grupului B, care sunt factori de creștere pentru bacteriile lactice, iar acestea produc acid lactic, care le asigură o activitate acidă (pH) optim pentru acti-vitatea lor.

Comensalismul (metabioza) este caracterizat prin creșterea îm-preună a două sau mai multor specii de microorganisme aflate într-o relaţie în care una profită de asociere, iar cealaltă, în aparenţă, nici nu profită nici nu este influenţată negativ.

Comensalismul se realizează fie prin elaborarea de către unul din parteneri a unor substanţe care favorizează dezvoltarea celorlalţi, fie prin modificarea mediului care devine mai favorabil pentru speciile asociate.

Sinergismul este o relaţie de tip cooperant în care două sau mai multe specii de microorganisme produc împreună un efect pe care în mod izolat nu îl pot realiza. De exemplu, putrezirea lemnului este posibilă numai prin asocierea cooperantă a mucegaiurilor și a bacte-riilor celulozolitice.

Antagonismul (tabelul 1) se manifestă sub forma unor corela-ţii complexe între grupe de microorganisme în care una din specii se comportă ca agresor și profită de pe urma asociaţiei cu celelalte specii care sunt prejudiciate. Se consideră că nu există microbi fără antagoniști.

Tabelul 1Relaţii antagoniste între microorganisme

Microorganisme patogene Microorganisme antagonisteClostridium botulinum Bacillus subtilis, Lactobacillus sp.Clostridium perfringens Clostridium sporogenes, Lactobacillus sp.Staphylococcus Streptococcus, Pseudomonas, EnterobacterSalmonella Escherichia coli

Parazitismul reprezintă un tip de relaţie antagonică în care un microorganism se dezvoltă pe seama celuilalt. Se manifestă prin liza

16


celulelor microbiene ca rezultat al acţiunii fagilor (bacteriofagi, mi-cofagi).

Cunoașterea factorilor impliciţi care determină creșterea și mul-tiplicarea microorganismelor aflate în produsele alimentare permite alegerea condiţiilor optime la utilizarea culturilor mixte și dirijarea relaţiilor microbiene în scopul asigurării calităţii alimentelor [7; 8].

17

2. TRECEREA DE LA AGROCHIMIE LA TEHNOLOGIA MICROORGANISMELOR

EFICIENTE ÎN DIVERSE DOMENII

În perioada inițială de utilizare în practică a tehnologiei EM este necesar să fie atrasă atenția la câteva momente importante, care tre-buie să fie luate în considerație în timpul trecerii de la agrochimie la Tehnolgia microorganismelor eficiente sau simplu la Tehnologia EM.

a) Această trecere poate fi realizată în orice perioadă de timp, prin înlocuirea preparatelor chimice cu preparate de microorganisme efi-ciente în timpul: stropirii, obținerii compostului, combaterii dăună-torilor și maladiilor.

b) Este necesar să fie luate în considerație consecințele diverselor tehnologii folosite în agricultură. Astfel, prin fertilizarea solului cu îngrășăminte minerale involuntar este distrusă fertilitatea naturală a acestuia și capacitatea de a extrage nutrienții pe cale biologică și deaceea, în anul următor, pentru a obține recolte înalte este necesar de a încorpora cel puțin aceeași cantitate de fertilizanți minerali. În cazul utilizării Tehnologiei microorganismelor eficiente totul decur-ge invers. Pentru a restabili fertilitatea naturală a solului, microor-ganismele eficiente trebuie să desfășoare un anumit volum de lucru. Cu cât vor fi mai active în sezonul curent cu atăt mai mult va spori fertilitatea solului și cu atât mai puțin vor avea de lucru pentru viitor. Orice încorporare corectă a EM va influența benefic asupra fertilită-ții solului și a recoltei culturilor agricole.

c) Este cunoscut, că aplicarea Tehnologiei EM, nu întotdeauna începe cu sporirea esențială a recoltei culturilor agricole, deoarece folosirea acesteea începe cu ameliorarea fertilității solului și apoi in-fluențează asupra calității și recoltei. Pentru a obține rezultatele do-rite trebuie să fie respectate cerințele Tehnologiei EM.

18


d) Pentru a observa rezultatele benefice ale folosirii Tehnologi-ei EM, este necesar ca trecerea la aceasta să fie făcută lent pentru a observa diferența dintre agricultura îngrășămintelor minerale și cea biologică.

e) Tehnologia EM este o știință creativă, mereu în dezvoltare, care permanent descoperă noi posibilități ale specificului utilizării. Astfel, a fost constatat că EM descompun eficient sărurile metalelor grele.

f) Nu trebuie de ignorat faptul, că eficacitatea lucrului EM în pri-mul rând, depinde de respectarea regulilor (cerințelor) agrotehnice ale Tehnologiei EM.

19

3. REGULILE PRINCIPALE ALE TEHNOLOGIEI

MICROORGANISMELOR EFICIENTE

În procesul aplicării Tehnologiei EM este necesar de respectat unele reguli importante.

a) Una din regulile Tehnologiei EM constată, că orice fertilizant mineral influențează asupra solului ca un drog, înrăutățind calitățile lui biologice. Încorporarea în sol a microelementelor, cum ar fi pota-siul, azotul și fosforul contribuie la dezvoltarea unui sistem radicular puternic și ca urmare a unei cantități sporite de masă verde. Dar în același timp, din sol sunt îndepărtate (extrase) ultimele rămășițe de microelemente, cum ar fi selenul, care are rol de catalizator în multe reacții biochimice și în lipsa lui plantele nu sunt capabile să formeze o sistemă de protecție eficientă, astfel în consecință are loc diminu-area imunității, care ulterior va provoca apariția diverselor maladii. Din obișnuință pentru a lupta cu maladiile apărute încep să fie folo-site diverse erbicide, pesticide etc.

Astfel, acest lanț vicios se repetă din an în an secătuind și infectând tot mai mult solul, diminuând calitatea și recolta producției agricole.

b) Este necesar, să fie hrănite nu plantele, ci organismele vii, care la rândul lor stau la baza alimentării plantelor cu substanțele nutritive necesare, incluzând de asemenea micro– și macroelementele. Aceste organisme transformă, în formă accesibilă pentru plante, substan-țele nutritive care sunt prezente în straturile superioare ale solului și ridică substanțele nutritive din straturile mai adânci, mai puțin secătuite, la care rădăcinele plantelor nu ajung. Astfel, organismele vii fac posibilă dezvoltarea armonioasă a plantelor, determinând în ce cantități trebuie să se afle în sol compușii organici, micro– și ma-croelementele. Această problemă mai bine, mai repede și mai ieftin o pot soluționa microorganismele eficiente, care s-au ocupat de aceas-ta pe parcursul a mii de ani, chiar și până la apariția omului.

20


c) Nu trebuie de săpat terenul agricol, doar de afânat suprafața la adâncimea de 5-10 cm, deoarece până la adâncimea de 10 cm vie-țuiesc grupele de microorganisme aerobe, care pentru desfășurarea proceselor vitale folosesc oxigenul. La adâncimea de 10-15 cm se în-tâlnesc reprezentanții atât ai grupelor de microorganisme aerobe cât și celor anaerobe, pentru care oxigenul este toxic. La adâncimea mai mare de 15 cm viețuiesc doar grupele de microorganisme anaero-be. Astfel, în timpul săpatului întorcând (răsturnând) stratul de sol de la suprafață, cu grosimea mai mare de 15 cm, sunt nimicite atât microorganismele aerobe (nimerind la adâncime) cât și cele anae-robe (ajungând la suprafață). Aratul adânc este dăunător deoarece, distruge microstructura stratului superior al solului și microcanalele prin care pătrunde apa și oxigenul, în rezultat, solul se usucă, acope-rindu-se cu o crustă impermiabilă.

d) Structura vie a solului este bine apărată pe calea mulcirii, care contribuie la asimilarea mai intensă din aer a umidității și substan-țelor nutritive, crează condiții favorabile pentru organismele vii din sol. Pentru mulcire corespunde compostul fermentat complet și alte deșeuri organice (turba, iarba verde și fânul, rumegușul) și folia. La hotarul dintre mulci și sol se acumulează o cantitate importantă de microorganisme fungice eficiente.

e) Îmbogățirea solului cu substanțe organice, de asemenea, consti-tuie o regulă importantă în practicarea Tehnologiei EM. O cale pen-tru soluționarea acestei probleme o constituie plantarea sideratelor. Orice parcelă liberă trebuie să fie folosită pentru plantarea sideratelor. Siderate pot fi orice plante anuale din grupa leguminoaselor, cereale-lor, cruciferelor. Sideratelor în Tehnologia EM le rivine un loc impor-tant. Ele nu numai că reînvie solul și îl aprovizionează cu masă verde, dar și structurează cu rădăcinile lor stratul superior al acestuia.

Respectarea regulilor Tehnologiei EM, expuse anterior, crează condiții pentru dezvoltarea microflorei, care are drept consecință ameliorarea calității solului, respectiv creșterea fertilității solului și implicit la sporirea productivității și calității culturilor agricole.

21

4. APLICAREA TEHNOLOGIEI EM ÎN PRACTICĂ

Utilizarea microorganismelor eficiente (EM) în cadrul agricultu-rii deschide noi orizonturi. EM prezintă un spectru larg de utilizare atât pentru afacerile dedicate agriculturii biologice cât si pentru cele care se ocupă cu agricultura convenţională.

Tehnologia EM este practicată în circa 54 unități de producție a microorganismelor eficiente, iar la scară mondială această tehnolo-gie este aplicată în peste 120 de țări.

Conform surselor literare [4] în România, Compania Multikraft, companie de producere a EM, reprezintă un orizont nou: ecologic, eficient. Multikraft pledează pentru dezvoltarea unei agriculturi să-nătoase și la crearea unei societăţi în care omul și natura se află în ar-monie. Același lucru este caracteristic și pentru domeniul mediului înconjurător, în care Microorganismele Eficiente, permanent, sunt utilizate în tratarea solurilor, a apelor și în bioconversia deșeurilor organice. Produsele Companiei Multikraft conţin microorganisme care permit soluţionarea eficientă a problemelor ecologice.

În R. Moldova, investigații privitor la utilizarea Tehnologiei EM în ramurile agriculturii au fost desfășurate în laboratorul Metode de Combatere și Profilaxie a Maladiilor al Institutului Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară (IŞPBZMV), Compania „AGRODOR-CV” SRL și „AXEDUM” SRL, s. Iurevca, raionul Cimișlia.

În cadrul IŞPBZMV, scopul investigațiilor efectuate a constat în evaluarea rolului microorganismelor a două preparate cu EM „Bai-kal ЭM-1” și „EM-1” asupra procesului bioconversiei a două tipuri de dejecții de bovine (nefermentate și parțial fermentate), cu studi-erea ulterioară a calității compostului obținut și influenței acestuia

22


asupra dezvoltării fiziologice, calității și recoltei porumbului cultivat pe loturile unde a fost încorporat acest compost.

Tehnologia EM a început să fie practicată în anul 2005 de către Compania „AGRODOR-CV” SRL, care a propus pentru utilizare, în scopul obținerii produselor ecologice, preparatul cu microorganis-me eficiente „EM-1”. Compania „AGRODOR-CV” SRL oferă po-pulației soluții pentru ameliorarea mediului prin folosirea tehnolo-giilor autentice din natură. Scopul Companiei este ca prin utilizarea Tehnologiei EM să fie obținute rezultate pozitive pentru agricultură și mediul îmconjurător. Compania „AGRODOR-CV” SRL este dis-tribuitorul preparatelor cu EM pentru piața Moldovei, conform li-cenței Companiei EMRO Deutschland din Germania.

În s. Iurevca, raionul Cimișlia în fitotehnie este folosit fertilizan-tul lichid „Biovit”, care este obținut din viermicompost (biocompos-tul obținut în rezultatul utilizării râmelor în procesul bioconversiei dejecțiilor de pasăre) și apă, care conțin EM naturale. Rezultatele obținute demonstrează influența fertilizantului lichid atât asupra re-zistenței plantelor la secetă, înghețuri, diverse maladii cât și asupra recoltei.

EM sunt ecologic inofensive și utile pentru agricultură. Pentru folosirea în practică de Compania Multikraft (România) sunt propu-se un șir de produse cu EM: EM-Activ(EMa), Bokashi sau Îngrășă-mântul FKE (Extract de plante fermentate), Terrafert Boden, Terra-fert Blatt, MK 5, BB Boden, FPE (Extract din Plante fermentat), MK-Multisil, Topdress, eMB Aktiv, eMB Starter, eMC Citrus,eMC Kraft, Bio-Bokashi K uscat, Terrafert Boden, Bio Bokashi Terra, eMC Kraftreiniger, EM-Klar-Aktiv (Anexa 2).

În Federația Rusă de asemenea sunt propuse pentru utilizare pre-parate cu EM. Cele mai des folosite sunt preparatele: Concentratul „Vostok ЭМ-1”, preparatul „Vostok ЭМ-1”, preparatul „Vostok ЭМ-5”, „Baikal ЭM-1”, „Tamir”, „Urgasa”, „ЭМ-5”, „ЭМ –культиватор”.

Preparatele cu EM sunt multifucționale, având un spectru larg de acțiune, datorită grupurilor de microorganisme pe care le conțin.

23


Cele mai mari grupe de EM sunt: de fotosinteză, lactice, fungi, acti-nomicete, ciuperci de fermentare. Aceste grupuri posedă proprietăți antioxidante, de purificare și nu conțin microorganisme genetic mo-dificate, dar constau din microorganisme multiple, care sunt prezen-te în mediul natural în întreaga lume.

Aria de utilizare a microorganismelor eficiente este vastă, aceasta cuprinde atât agricultura ecologică cât și cea convențională.Avantajele utilizării tehnologiei EM constau în:

– accelerarea procesului de formare a humusului (formarea complexului lut – humus) și de relaxare a solului;

– îmbunătățirea calității solului, ceea ce va rezulta în eroziune redusă;

– susținerea activității vieții în sol inclusiv și a creșterii populați-ei de râme;

– ameliorarea fertilității solului, economisirea fertilizanților, creșterea capacităţii de căldură a solului, ceea ce duce la germi-narea precoce a semințelor, înflorirea și formarea mai rapidă a fructelor;

– obținerea plantelor mai rezistente și viguroase;– obținerea recoltei bogate cu produse de calitate înaltă;– diminuarea costurilor pentru îngrăsăminte datorită unei mai

bune disponibilităti a substanțelor nutritive în sol;– ocrotirea apelor freatice.Utilizarea Tehnologiei EM, în agricultură, creează un mediu op-

tim în sol și pe suprafețele foliare, în timp ce activează în mod simul-tan organismele din sol, ceea ce rezultă într-o încălzire mai rapidă a acestuia și, astfel, un start timpuriu în sezonul de creștere.

Tehnologia EM îmbunătăţește nu numai indicatorii biologici ai solului, dar de asemenea, contribuie la recuperarea proprietăților fi-zice și chimice ale acestuia. Cu toate acestea, trebuie să fie efectuate periodic măsuri pentru îmbunătăţirea stării generale a solului.

ONU a declarat anul 2015 Anul International al Solurilor într-un efort de a crește gradul de conștientizare și promovare a utilizării mai

24


durabile a acestei resurse critice. Solurile sănătoase sunt folosite pen-tru producerea produselor agro-alimentare, combustibil, fibre și pro-duse medicale, dar de asemenea sunt importante pentru ecosistemele noastre, jucând un rol esențial în ciclul carbonului, stocarea și filtra-rea apei, precum și îmbunătățirea rezistenței la inundații și secete.

Este cunoscut [16;17], că utilizarea Tehnologiei EM este capabilă să soluționeze problemele din domeniul pedologiei. Până în prezent, există două domenii principale de utilizare a Tehnologiei EM în sco-pul ameliorării calității solului. Aceastea prevăd aplicarea drojdiilor (preparatul „EM-1”), diluat cu apă și a preparatului concentrat lichid „EM-5”, fermentat prin utilizarea melasei (mierei).

Primul domeniu este utilizarea pentru irigarea solului cu soluţia de EM (derivate 500-1000 ori de diluare a preparatului cu apă) din stropitoare, furtun, și o soluţie de spray pe suprafaţa frunzei de nor de irigare prin pulverizare.

Al doilea domeniu constă în fertilizarea solului cu EM prin utili-zarea substanţelor sub formă de deșeuri agricole fermentate, acesta poate fi uleiul de rapiță, boabe diferite și fulgi de tărâţe, făină de peș-te. În acest caz EM sunt în formă de pulbere sau de granule friabile și se numește EM-bokashi. Avantajul folosirii acestui tip de EM este orientat spre accelerarea procesului de fermentare, creșterea densi-tății microorganismelor benefice în sol prin sporirea numărului lor. Preparatul EM-bokashi poate fi aplicat și în timpul procesului de iri-gare. Prin această metodă se aplică fertilizarea solului prin utilizarea biocompostul cu EM, care poate fi obţinut prin fermentarea oricăror materiale organice (gunoiul de grajd, frunze, deșeuri alimentare).

Orice fertilizare a solului cu fertilizanți minerali influențeză asu-pra solului ca niște droguri, agravând proprietățile lui biologice. Încorporarea în sol a potasiului, fosforului și azotului în cantitățile despre care nu există o părere comună nici la specialiștii de ramură (agronomi și pedologi), contribuie la procesul de formare a unui sis-tem radicular puternic, și ca urmare a dezvoltării intense a părții verzi a acestora, dar în același timp, din sol sunt extrase ultimele rămășițe

25


de microelemente, de exemplu a selenului, care servește în calitate de catalizator în multe reacții biochimice și în lipsa căruia plantele nu sunt capabile să formeze un sistem imunitar efectiv. Lipsa imunității efective contribuie la apariția diverselor maladii la plante, împotriva cărora, din obișnuință, sunt utilizate diverse preparate chimice.

Fertilizarea organică, utilizând biocompostul (foto 14) obținut folosind Tehnologia EM este extrem de importantă pentru creșterea nivelului de producție al culturilor, dar și pentru refacerea și îmbu-nătățirea însușirilor de fertilitate ale solurilor și se aplică ținând sea-ma de următoarele aspecte:

– la culturile agricole, atât partea solidă, cât și cea lichidă din în-grășămintele organice se aplică pe toată durata anului, inclusiv în perioada de iarnă, numai dacă ele se pot încorpora imediat în sol;

– nu se recomandă să fie aplicate pe zăpadă;– fertilizanții organici administrați toamna, nici împrăștiați, nici

în grămezi, nu se lasă pe sol, sub zăpadă atât în cazul pajiștilor, fânețelor, dar și în cazul culturilor de câmp.

Foto 14. Biocompostul – fertilizant organic

Sub influența biocompostului asupra proprietăților structurale ale solurilor au loc următoarele:

– se mărește gradul de structurare a solului, care afectează pozi-tiv capacitatea sa de reținere a umidității;

26


– scade densitatea solului și, în consecință, sunt create condiții de saturație a acestuia cu oxigen (aerare), atât de utile pentru sistemul radicular;

– structurarea solului este unul dintre cei mai puternici factori, deoarece împiedică dezvoltarea eroziunii solului.

Biocompostul are un impact important și asupra componenței chimice a solului, care se caracterizează prin:

– sporirea conținutului de substanțe organice și anorganice ne-cesare pentru plante;

– inhibarea proceselor de livigare;– sporirea capacității solurilor de a-și restabili starea naturală

după aplicarea intensivă a îngrășămintelor minerale.După proprietățile sale biocompostul se deosebește de dejecții și

compostul tradițional prin următoarele:– după conținutul de substanțe humice biocompostul depășește

de 6-8 ori conținutul acestora în dejecții și compostul tradițio-nal (conținutul de substanțe humice în sol este determinat de fertilitatea naturală a acestuia);

– biocompostul nu conține semințe de buruieni, microorganis-me patogene, ouă helmintice, spori de ciuperci, reduce de 20 de ori riscul infectării plantelor cu diferite boli, reduce de 4-5 ori cantitatea dăunătorilor plantelor;

– spre deosebire de gunoiul de grajd, care trebuie introdus anual în sol, biocompostul acționează o perioadă îndelungată, adică se păstrează în sol și nu-și pierde proprietăți utile timp de 3-7 ani după încorporare;

– biocompostul poate acumula o umiditate sporită (până la 300%) pe care treptat, o poate elibera pentru plante, atunci când acestea au nevoie de ea;

– biocompostul sporește fertilitatea și celui mai sărac sol;– este îmbogățit cu microorganisme benefice pentru sol;– revitalizează plantele deprimate de supradoza fertilizanților

minerali; poate fi folosit pentru tratarea peluzelor (gazoane-

27


lor), pe care au apărut teritorii lipsite de iarbă, din cauza uti-lizării intense sau aplicarea supradozelor de fertilizanți mine-rali. În aceste cazuri, biocompostul restaurează solul în câteva săptămâni. Peluzele pot fi fertilizate cu biocompost, din consi-derența 1-3 litri/m2, greblând suprafața peluzei astfel ca ferti-lizantul să pătrundă în sol. Iarba de pe peluză, după o astfel de hrănire devine mai puternică și mai rezistentă;

– normele de încorporare a biocompostului, la unitate de supra-față sunt de 10 ori mai mici în comparație cu cele a gunoiului de grajd;

– fructele și legumele cultivate folosind biocompostul, sunt eco-logice, bogate în vitamine, recomandate tuturor celor care pre-feră un mod sănătos de viață, sunt benefice pentru persoanele cu alergii (în deosebi pentru copii), deoarece în acestea este re-dusă de 1,5-2 ori cantitatea de nitrați, radionuclizi, metaboliți și metale grele;

– în orice concentrație biocompostul nu este toxic pentru oa-meni, albine și animale.

Folosirea preparatelor cu EM aduce un aport de masă organică variată în sol. Prin stropirea cu aceste preparate a resturilor vegetale se creează mai repede un mediu stabil și se favorizează transforma-rea masei organice în humus. Soluția de EM se stropește peste ma-terialul organic distribuit și se încorporează în sol cu ajutorul unui cultivator sau a unui plug.

Succesul folosirii EM în pomicultură depinde în primul rând de fertilitatea solului. Microorganismele eficiente susţin microorganis-mele regenerative cât și vietăţile din sol. Susţin transformarea ma-terialelor organice în substanţe nutritive pentru plante și formează un mediu în care se reduce spaţiul vital pentru germenii patogeni și pentru dăunători. Cu ajutorul mircoorganismelor eficiente se mă-rește substanţial fertilitatea solului și creșterea plantelor cât și rezis-tenţa acestora. Rezultatele sunt, scăderea costurilor de producţie și, în același timp, creșterea calităţii și cantităţii recoltei. Microorga-

28


nismele eficiente măresc recolta și în același timp scad costurile de producţie, deoarece: procesul de formare a humusului se accelerea-ză; activitatea vieţii în sol este întreţinută prin creșterea populaţiei de râme; capacitatea solului de a depozita apă și substanţe nutritive se mărește; procesul de vegetaţie pornește mai devreme datorită în-călzirii mai timpurii a solului primăvara; dezvoltarea rădăcinilor și creșterea plantelor este stimulată; costurile pentru îngrășăminte sunt diminuate datorită unei mai bune disponibilităţi a substanţelor nu-tritive în sol.

Soluțiile cu EM, folosite pentru stropit, întăresc sistemul imunitar al pomilor, astfel că aceștia devin mai rezistenți împotriva bolilor și a dăunătorilor. Microorganismele eficiente formează la suprafața po-milor un mediu care va fi evitat de agenții patogeni.

Bolile și dăunătorii pot cauza în viticultură daune semnificative. Tratarea cu microorganisme eficiente (EM), în viticultură, întărește sistemul imunitar natural al viței de vie; pe suprafața frunzelor și a fructelor se creează un mediu ce va fi evitat de agenții patogeni. În rezultatul folosirii preparatelor cu EM în viticultură are loc: întărirea sistemului imunitar natural al viței de vie împotriva dăunătorilor; creșterea și dezvoltarea uniformă a strugurilor cu gust intens; supri-marea proceselor de dezvoltare a mucegaiului; sporirea recoltei și în același timp scăderea costurilor de producţie.

Tehnologia EM poate fi aplicată în aproape toate etapele de lu-cru ale sectorului fitotehnic. Datorită versatilității în domeniile de utilizare, Tehnologia EM poate fi aplicată în aproape toate etapele de lucru. Soluțiile pentru însilozare asigură astfel și în gospodări-rea pajiștilor o calitate înaltă a solului și a silozurilor. Crearea unui mediu stabil în sol și îmbunătățirea eficienței îngrășămintelor sunt importante pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii.

Prin tratarea silozurilor cu microorganisme eficiente, conţinutul de acid lactic crește cu 50 %, iar stabilitatea aerobă crește de opt ori, astfel obținându-se silozuri de calitate înaltă. Acesta a fost rezultatul unei cercetări știinţifice a Universităţii de Agrononomie din Wage-

29


ningen (Olanda). Silozul este astfel mai stabil impotriva post-fer-mentaţiei [4].

Tehnologia EM are un rol deosebit și în procesul bioconversiei de-șeurilor organice. Folosirea microorganismelor eficiente în procesul compostării elimină putregaiul în grămada de compost. Mirosurile neplăcute și substanţele otrăvitoare sunt suprimate astfel complect, se produc vitamine și substanţe bioactive. În procesul bioconversiei nu este necesară întoarcerea grămezii de compost în timpul compos-tării, astfel se economisește timp de lucru. Elementele nutritive, în-deosebi azotul, ramân în biocompostul obținut și nu sunt eliminate în atmosferă sub formă de gaze. Azotul ramâne legat la nivel organic, ceea ce înseamnă că este mineralizat mai puţin, astfel nu poate fi spălat în apele freatice și, totodată, se menţin mai multe substanţe nutritive în sol.

Prin utilizarea microorganismelor eficiente se obține un biocom-post valoros și biologic. Biocompostul cu EM conține elemente nu-tritive naturale, din care plantele absorb exact atât cât au nevoie. În plus, nu sunt infiltrați nitrați în pânzele freatice.

Biocompostul cu EM favorizează în mod permanent creșterea plantelor, are o capacitate ridicată de depozitare a apei și asigură o foarte bună aerisire a solului datorită vieții bogate din sol. Plantele care sunt tratate cu compostul EM sunt mai rezistente față de dău-nători, se dezvoltă minunat și, datorită compostării în gospodăria proprie, este emis mai puțin CO2 – o contribuție eficientă la poteja-rea mediului.

Creșterea animalelor este însoțită permanent, prin crearea proce-selor de putrezire, de mirosuri neplăcute și apariția sporită a muște-lor. Împreună cu emisiile ridicate de amoniac aceasta poate degenera în morosuri neplăcute și cauza alte neplăceri.

Utilizarea Tehnologiei EM în furaje, în grajd și în îngrășămintele agricole, împiedică aceste procese de putrezire înainte ca ele să se for-meze. Astfel, se îmbunătățește climatul în grajd, iar apariția muștelor și a mirosurilor neplăcute sunt reduse semnificativ și observabil.

30


Muștele își depun ouăle, în mod exclusiv, în substanţele în proces de descompunere, deoarece acestea constituie hrană pentru larve. Întrebuinţarea Tehnologiei EM în întregul grajd împiedică proce-sele de formare a putregaiului și elimină, în consecinţă, spaţiul vital pentru larvele de muște. Astfel, climatul din grajd se îmbunătăţește în mod semnificativ.

Împiedicarea proceselor de formare a putregaiului prin utilizarea Tehnologiei EM, creează efecte pozitive și în alte domenii ale zoo-tehniei. Astfel, gunoiul de grajd și mustul de gunoi de grajd dezvoltă în mod considerabil mai puţin miros și devin mai compatibile pen-tru sol și plante.

Îndeosebi, în domeniul creșterii porcinelor acest proces este legat de producerea de mirosuri puternice, din cauza dejecțiilor din grajd. Mirosurile puternice neplăcute se creează prin procesele de putrezire și se află în aer sub forma de gaze toxice. Prin utilizarea Tehnologiei EM se reduce producerea de gaze precum amoniacul, metanul, gazul ilarian etc. Situaţiile de stres între animale sunt reduse și se creează un microclimat aerisit.

Un alt efect pozitiv este faptul că gunoiul, respectiv mustul de gu-noi, care se vor forma în urma tratării cu EM, au un miros minim și sunt bogate în substanţe nutritive.

Microorganismele eficiente se pretează, în special, pentru repro-cesarea impurităţilor în apă. Se utilizează atât în tratarea iazurilor cu pești și a lacurilor, cât și pentru remedierea problemelor în industria de deșeuri și de ape menajere.

Microorganismele eficiente curăță lacurile care prezintă tulburări, miros și o creștere exagerată de alge. EM contribuie în mod eficient la îmbunătățirea calității apei, cât și la descompunerea nămolului putred, susține creșterea plantelor acvatice care se află în concurență pentru nutrienți cu algele, menține apă limpede prin reducerea sedi-mentelor și a putregaiului.

Folosirea Tehnologiei EM este idială pentru întreținerea lacurilor de înot, iazurilor de înot, biotopilor și a iazurilor mai mari.

31


Utilizarea microorganismelor eficiente în tratarea apelor menaje-re și a deșeurilor, cât și pentru lacuri și iazuri, nu este doar ecologică, ci este și ușor de aplicat.

Microorganismele eficiente pot fi utilizate atât pentru curățenie, pentru crearea unei atmosefere plăcute în casă, pentru revitalizarea apei cât și pentru animalele de companie și plantele din casă. Ne-plăcerile, precum mucegaiul, mirosurile în încăperi, sau a resturilor organice, pot fi înlăturate în mod ecologic cu ajutorul microorganis-melor eficiente.

Astfel, din cele expuse anterior a fost constatat spectrul larg de utilizare a Tehnologiei EM.

32

5. PREGĂTIREA SOLUȚIILOR DE LUCRU DIN PREPARATELE CONCENTRATE CU EM

De obicei preparatele cu EM sunt în stare concentrată, care ne-cesită a fi diluate pentru a fi folosite în diferite domenii. Preparatele concentrate sunt mai ușor de transportat, dar necesită proceduri su-plimentare pentru cultivare.

În preparatul concentrat microorganismele se află în anabioză. Pentru reanimarea lor sunt necesare condiții favorabile de tempera-tură și nutriție.

Din concentratul cu EM prin diluare cu apă neclorată, cu tempe-ratura de 20-35o C și adaos de mediu nutritiv (melasă, miere, etc.) se obține preparatul de bază.

Ulterior, din preparatul de bază se prepară soluția de lucru cu mi-croorganisme eficiente în diverse concentrații, în dependență de dome-niile utilizării. Astfel, pentru stropirea solului în perioada de vegetație și a plantelor în perioada dezvoltării fiziologice, ca regulă se folosește soluția de lucru în concentrație de 1:1000. În timpul stropirii plantelor după ploaie concentrația poate fi mărită pînă la 1:500 sau1:300.

Tabelul 2Prepararea soluției de lucru cu EM de concentrația solicitată

Con

cent

rația

în

pro

porț

ie

Prep

arat

:apă

Con

cent

rația

, %

Prep

arat

:apă

Cantitatea preparatului cu EM necesară pentru prepararea soluției de lucru în concentrația solicitată

Apă 1litru

Apă2 litri

Apă3 litri

Apă5 litri

Apă10 litri

Apă100 litri

Apă1000 litri

1:10 10,0 100 ml 200 ml 300 ml 500 ml 1litri 10litri 100 litri1:100 1,0 10 ml 20 ml 30 ml 50 ml 100 ml 1 litri 10 litri1:500 0,2 2 ml 4 ml 6 ml 10 ml 20 ml 200 ml 2 litri

1:1000 01, 1 ml 2 ml 3 ml 5 ml 10 ml 100 ml 1 litri1:2000 0,05 0,5 ml 1 ml 1,5 ml 2,5 ml 5 ml 50 ml 500 ml

33


Modalitatea de preparare a soluției de lucru, de diverse concen-trații, din preparatul de bază este prezentată în tabelul 2.

Pentru omogenizarea microorganismelor în soluția de lucru este necesar de agitat conținutul și de a o folosi după două ore.

Perioada maximă de păstrare a soluției de lucru nu trebuie să de-pășească 24 de ore.

Preparatele cu EM se folosesc în diverse domenii: agricultură, creșterea animalelor, curățenie, gospodărie, lacuri și ape, composta-re și ape menajere etc.

În anexa 2 sunt prezentate preparate cu EM care pot fi utilizate în diverse ramuri ale economiei naționale și pentru necesitățile din condițiile casnice.

34

6. TEHNOLOGIA OBȚINERII BIOCOMPOSTULUI DIN DEJECȚIILE

ANIMALELOR DOMESTICE, FOLOSIND PREPARATELE CU EM

Prin utilizarea EM în procesul bioconversiei deșeurilor organice se obține un compost valoros și biologic.

Din sursele literare [2] este cunoscut că microorganismele efici-ente în procesul de compostare accelerează maturarea compostului; inhibează mirosurile neplăcute; suprimă formarea putregaiului.

În scopul evaluării influenței EM asupra procesului bioconversiei deșeurilor organice și obținerii biocompostului (foto 15a; b), au fost efectuate cercetări utilizând 2 preparate concentrate de microorga-nisme eficiente „Baikal ЭМ-1 ” și „EM-1”, din care ulterior au fost obținute preparatele de bază și soluțiile de lucru, în care a fost de-terminată cantitatea totală și grupurile de microorganisme folosind mediile nutritive specifice. De asemenea a fost determinată cantita-tea și tipurile unor fungi, constatându-se rolul lor în procesul bio-conversiei deșeurilor organice.

Foto 15a) Deșeurile neprelucrate b) Biocompostul

Pentru determinarea rezistenței microorganismelor benefice (EM) la diverse tempetraturi, în condiții de laborator a fost organi-zat un experiment, în care în calitate de material pentru cercetare au servit preparatele cu microorganisme eficiente.

35


În acest scop a fost determinată cantitatea inițială de microorga-nisme (prin plasarea 1 ml de preparat în eprubete), care ulterior au fost păstrate în condiții de termostat, la temperatura de 40°C, 50°C și 60°C, timp de 48 ore, și supuse determinării cantitații de microor-ganisme vii [13].

În rezultatul studiului a fost determinată rezistența înaltă a prepa-ratului „Baikal ЭМ-1” la temperaturi scăzute (2-7oC), în comparație cu temmperatura 24oC (camerală). Astfel, NTG a constituit 2,0×1011 UFC/ml, Bacillus spp. 7,0×109 UFC/ml, E. coli 4,0×108 UFC/ml și fungi 4,0×108 UFC/ml (tabelul 3). La temperatura camerei, în mostra de preparat, a fost constatată o cantitate diminuată de 100 ori de NTG și Bacillus spp.

Tabelul 3.Cantitatea de microorganisme în preparatul „Baikal ЭМ-1”

rezistente la diverse temperaturi (UFC/ml)Indicatori 24oC 2-7oC 7oC 40° C 50°C 60°CNTG 9,0×109 2,0×1011 6,0×107 3,0×107 2,0×107Total specii Bacillus 5,0×107 7,0×109

17x1098x1010

5,3×107 2,0×107 1,6×108

E. coli 3,5×108 4,0×108 2,0×106 - -Total fungi 4,0×108 4,0×108 4,1×108 - -

În mostrele menținute la regimele de temperatură de 40o, 50o, 60oC, numărul total de microorganisme după cultivarea lor pe medii de cultură, s-a menținut la nivelul 107 UFC/ml (tabelul 3 ). În același timp, la temperaturile 50°C și mai mult nu au fost constatate E. coli, unele specii Bacillus și fungi. Din genul Bacillus o rezistență sporită a manifestat B. meganterium, care a fost depistat în număr de 107 UFC/ml la 40°C și 50°C, și 108 UFC/ml la 60°C .

Deci, studierea rezistenței microorganismelor din componența preparatului „Baikal ЭМ-1”, la menținerea lor anterioară, la tempe-raturi înalte (chiar și la 60oC) și joase (2-7oC) a arătat că unele din ele prezintă rezistență înaltă. Astfel, în perioada variațiilor periodice a

36


temperaturii solului, cantitatea totală de microorganisme nu va di-minua semnificativ.

Din soluțiile concentrate de microorganisme, după ce a fost de-terminată componența și cantitatea unor microorganisme, prin di-luare în proporție de 1:100 cu apă neclorată și filtrată (cu temperatu-ra 20-25°C) cu adaos de mediu nutritiv (melasă specială) peste 7 zile, conform instrucțiunii de utilizare, a fost obținut preparatul de bază cu microorganisme.

Din preparatul de bază a fost obținută soluția de lucru, din con-siderența 100 ml de EM-preparat de bază la 10 litri de apă. Astfel, a fost obținută soluția de lucru, care ulterior a fost folosită pentru prelucrarea dejecțiilor. Pentru a prelucra 0,5 tone de dejecții au fost folosite 50 litri de soluție de lucru. Procesul de prelucrare a dejec-țiilor a fost efectuat în condiții anaerobe (prin utilizarea tuburilor din polietilenă pentru obținerea mediului anaerob) la temperatura nu mai mare de 40°C și umididatea substratului 50-60%. Substratul supus prelucrării cu ajutorul microorganismelor eficiente conținea circa 30% de celuloză, în scopul micșorării umidității. Aceste cerințe au fost respectate în experiențele cu ambele preparate de microorga-nisme eficiente (EM), care au fost supuse cercetării.

Experimentul a fost organizat în aer liber. Material pentru cerce-tare au servit dejecțiile de bovine, care inițial au fost supuse analizelor biochimice (aciditatea activă, substanța organică, azotul amoniacal, conținutul de azot total), și microbiologice, iar obiectul cercetării – două preparate de microorganisme eficiente („Baikal ЭМ-1” și „EМ-1”), produse respectiv de OOO „ЭМ-ЦЕНТР” (Russia, Ulan-Ude) și SRL „Bioem Techology” (s.Cojușna, R. Moldova). Pentru fiecare din cele două preparate au fost folosite câte 3 variante, inclusiv – 2 experimentale și una martor. În variantele experimentale dejecțiile nefermentate și fermentate parțial (2-3 luni) au fost supuse compos-tării cu ajutorul microorganismelor eficiente ale preparatului „Bai-kal ЭМ-1” în condiții anaerobe și cu cele ale preparatului „EМ-1”, în condiții aerobe. În variantele martor ambele tipuri de dejecții au fost supuse compostării tradiționale.

37


În rezultatul datelor obținute în mostrele de dejecții folosite în experimentul de laborator (tabelul 1 din Anexa 3), s-a constatat că indicatorii de calitate a dejecțiilor din varianta I (dejecțiile nefer-mentate) s-au deosebit de cei din varianta II (dejecțiile fermentate parțial). Valoarea amoniacului, umidități și cenușei din dejecțiile ne-fermentate (varianta I) le-au depășit pe cele din varianta II (dejecții fermentate parțial), respectiv cu 119,51%, 1,74% și 8,51%. Valoarea substanței uscate, acidității active, azotului total și substanței orga-nice în dejecțiile variantei I au diminuat, respectiv cu 6,80%, 1,52%, 68,75% și 0,89% în comparație cu cele din varianta II.

Deci, o deosebire esențială dintre dejecțiile folosite pentru prelu-crare cu EM, a fost constatată în conținutul amoniacului și azotului total. Schimbările celorlalți indicatori au fost neesențiale.

Pe parcursul experimentului au fost efectuate observări vizuale asupra variantelor incluse în experiment. În rezultatul observărilor s-a constat că, după 7 zile de la începutul experimentului, în toate variantele se elimina o cantitate importană de gaze, ceea ce a demon-strat activitatea EM. După 14 zile s-a constat o activitate a EM mai sporită, care s-a manifestat prin eliminarea mai puternică a gazelor. După 30 de zile, activitatea EM a diminuat, ceea ce a demonstrat că procesul de fermentare a atins punctul final.

La finele experimentului, după o lună, 4 mostre de composturi: -2 – obținute prin fermentarea aerobă a dejecțiilor nefermentate și fermentate parțial, și 2 – utilizând aceleași dejecții, dar la fermenta-rea lor au fost folosite preparatele cu EM menționate anterior, au fost supuse analizelor biochimice și microbiologice.

Analizând rezultatele expuse în tabelul 2 (Anexa 3) s-a consta-tat, că indicatorii biochimici ai biocompostului obținut prin folo-sirea dejecțiilor nefermentate și EM, au suferit schimbări, atât în comparație cu etapa inițială cât și cu varianta martor. În dejecțiile nefermentate (varianta I – martor) după o lună de fermentare în aer liber, substanța uscată, aciditatea activă, azotul total și conținutul de cenușă au sporit, respectiv cu 28,10%; 28,75%; 177,50% și 69,38%, iar

38


în cele fermentate parțial (varianta II – martor) acești indicatori au sporit respectiv cu 25,91%; 27,76%, 65,19% și 19,04%, comparativ cu valorile indicatorilor obținuți în mostrele de dejecții la etapa inițială a experimentului.

Comparând indicatorii dejecțiilor nefermentate supuse prelucră-rii cu EM pe parcursul unei luni, cu cei din mostrele din perioada inițială, s-a constatat în acestea o sporire cu 72,50% a azotului total și o diminuare cu 86,06% a amoniacului. Ceilalți indicatori nu s-au schimbat esențial.

În comparație cu varianta martor, în mostrele de dejecții nefer-mentate supuse prelucrării cu EM, conținutul umidității totale și substanței organice a sporit, respectiv cu 4,67% și 12,58%, iar cel al substanței uscate, acidității active, amoniacului, azotului total și ce-nușei a diminuat, respectiv cu 20,43%; 33,01%; 79,76%; 37,84% și 42,36%.

Aceeași legitate a fost constatată și la varianta II experimentală, în care pentru fermentare cu ajutorul EM au fost folosite dejecțiile fermentate parțial. Comparând compoziția biochimică a dejecțiilor parțial fermentate, supuse fermentării cu EM cu cea din dejecțiile etapei inițiale, a fost constatat că valorea amoniacului a diminuat cu 87,60%. Valorile celorlalți indicatori biochimici, au suferit schimbări neesențiale. Valorile indicatorilor dejecțiilor parțial fermentate pre-lucrate cu EM, au depășit valoarea umidității și substanței organce, respectiv cu 7,05% și 4,01%, iar valoarea celorlați indicatori: substan-ței uscate, acidității active, amoniacului, azotului total și cenușei au diminuat, respectiv cu 25,90%; 31,35%; 83,20% 39,01% și 22,38% în comparație cu valoarea acestora în varianta martor.

Deci, analizând rezultatele obținute în experimentul de laborator, s-a constatat, că în ambele tipuri de dejectii supuse prelucrării cu EM a preparatului „Baikal ЭМ-1”, doar amoniacul și azotul total au suferit schimbări esențiale, iar ceilalți indicatori nu s-au schimbat semnificativ.

Dejecțiile animalelor agricole conțin numeroase specii de micro-

39


organisme patogene, care pot avea un impact negativ asupra sănătății întregului șeptel, asupra personalului de deservire, asupra faunei săl-batice și vietăților acvatice. Acțiunea nocivă a dejecțiilor de animale poate avea loc în cazul când ele sunt introduse necontrolat în sol. Deaceea mostrele de dejecții inițiale au fost cercetate microbiologic.

În mostra de dejecții nefermentate (inițial) NTG a constituit 5,0×108 UFC/g (tabelul 3 din Anexa 3,). Din numarul total de mi-croorganisme, speciile Bacillus au constituit 1,1×108 UFC/g, inclusiv B. cuagulans -8,5×107 UFC/g, B. subtilis 2,0×107 UFC/g, B. megante-rium 6,0×106 UFC/g (foto 16).

Foto 16 Specii Bacillus (verde –B. subtilis, galben– B. megaterium, roz-B. coagulans)

Cantitatea de E. coli a constituit 106 UFC/g, Ps. aeruginosa a fost determinată în număr de 8,0×107 UFC/g, iar Kl. pneumoniae – 6,0×106 UFC/g. Din numărul total de fungi cei mai numeroși au fost C. glabrata, apoi C. albicanis și C. crusei, în total constituind 9,0×106 UFC/g (foto 17;18 ).

În dejecțiile fermentate (4 luni-aerob) a fost constatată o cantitate de 10 ori mai mică de Bacillus spp. și NTG, și de 100 ori mai puțini fungi.

Deci, în dejecțiile nefermentate microflora a fost mai variată, iar numărul de microorganisme mai sporit comparativ cu dejecțiile fer-mentate.

40


Foto 17 Specii Candida (roz– C. krusei, verzi– C. tropicalis)

Foto 18. Colonii de fungi

În baza rezultatelor obținute în experimentului de laborator a fost organizat un experiment în condiți de producție. Durata experimen-tului a constituit 2 luni.

Conform rezultatelor obținute (tabelul 4 din Anexa 3,) s-a con-statat, că în mostrele de dejecții nefermentate și fermentate parțial (3 luni) utilizate în calitate de substrat nutritiv pentru experimentul de producere (etapa inițială) umiditatea, substanța uscată, aciditatea activă și azotul total au manifestat deosebiri neesențiale între varian-tele experimentului. Conținutul de amoniac și substanță organică, în dejecțiile parțial fermentate au diminuat, respectiv cu 39,69% și 8,12%, iar cel al cenușei a sporit cu 48,80%, decât valoarea acestora în dejecțiile nefermentate.

Pe parcursul experimentului au fost efectuate observări asupra proceselor, care se desfășurau în variantele experimentale. Posibil, că din cauza temperaturilor înalte, procesul de prelucrare a dejecți-ilor cu EM ale preparatului „Baikal ЭМ-1”, (în condiții anaerobe), și „EM-1” (în condiții aerobe) s-a desfășurat lent, deoarece la finele experimentului valorile indicatorilor atât ale dejecțiilor nefermenta-te cât și a celor fermentate parțial, nu s-au schimbat esențial, excepție făcând doar unii indicatori.

După două luni de fermentare a dejecțiilor nefermentate în con-

41


diții aerobe, fără EM (varianta martor), în comparație cu etapa iniți-ală, s-au constatat schimbări în valoarea umidității, acidității active, amoniacului și a substanței organice ale căror valori au diminuat, respectiv cu 11,61%, 9,86%, 86,59% și 9,92%, pe când valorile sub-stanței uscate, azotului total și cenușei au sporit, respectiv cu 44,51%; 66,67% și 58,54%.

La finele experimentului, valorile azotului total și cenușei din dejecțiile nefermentate supuse prelucrării cu EM ale preparatului „Baikal ЭМ-1”, au sporit, respectiv cu 147,33% și 22,11%, iar cele a substanței uscate, acidității active și amoniacului a diminuat, respec-tiv cu 5,18%; 27,23% și 79,68% în comparație cu perioada inițială. Aceeași legitate a fost constatată și în valorile indicatorilor dejecți-ilor nefermentate supuse prelucrării cu EM ale preparatului „EM-1”, în care au sporit conținutul azotului total și cenușei, respectiv cu 105,33% și 173,21% și au diminuat valorile substanței uscate, acidi-tății active, amoniaculul și subastanței organice, respectiv cu 6,58%; 14,67%; 70,91% și 29,34% în comparație cu perioada inițială.

Comparând valorile indicatorilor biochimici ale dejecțiilor nefer-mentate supuse prelucrării cu EM ale preparatului „Baikal ЭМ-1” la finele experimentului, cu cele ale variantei martor a fost consta-tat, că conținutul umidității, amoniacului, azotului total și substan-ței organice a sporit, respectiv cu 14,64%; 51,47%; 48,40 și 6,86%, iar conținutul substanței uscate, acidității active și cenușei a dimi-nuat, respectiv cu 34,38%; 19,27% și 22,98%. În mostrele dejecții-lor nefermentate, prelucrate cu EM a preparatului „EM-1”, valoarea umidității, amoniacului, azotului total și cenușei au sporit, respectiv cu 11,18%; 116,89%; 23,20% și 72,33%, iar conținutul substanței us-cate și cel al substanței organice a diminuat, respectiv cu 26,27% și 21,56%, în comparație cu valoarea acestora în varianta martor.

Așadar, în rezultatul prelucrării cu EM, pe parcursul a două luni, a dejecțiilor nefermentate, nu toți indicatorii biochimici au suferit schimbări esențiale, excepție făcând conținutul amoniacului și azo-tului total.

42


Aceeași legitate s-a constatat și în procesul de prelucrare (2 luni) cu aceleași preparate de EM („Baikal ЭМ-1” și „EM-1”) a dejecții-lor fermentate parțial. Comparând rezultatele cercetărilor mostre-lor din varianta martor cu cele din etapa inițială s-a constatat, că umiditatea, aciditatea activă, amoniacul și substanța organică a di-minuat, respectiv cu 3,49%, 6,12%,78,50% și 12,90%, iar conținutul substanței uscate, azotului total și cel al cenușei a sporit, respectiv cu 21,12%, 117,65% și 47,37 %. În mostrele dejecțiilor fermentate parți-al, după două luni de prelucrare cu EM ale preparatului „Baikal ЭМ-1”, conținutul acidității active și amoniacului a diminuat, respectiv cu 19,63% și 78,51%, iar valoarea azotului total a sporit cu 157,48%, în comparație cu valoarea acesora în mostrele dejecțiilor fermentate parțial, la etapa inițială, iar ceilați indicatori (umiditatea, substanța uscată, cenușa și substanța organică) s-au schimbat neesențial. În va-rianta a VI-a a experimentului, în care dejecțiile fermentate parțial, au fost supuse prelucrării folosind praparatul „EM-1”, conținutul amoniacului și substanței organice a diminuat, respectiv cu 50,32% și 15,51%, iar cel al substanței uscate, azotului total și a cenușei a sporit, respectiv cu 12,65%, 123,52% și 56,58%, în comparație cu cel din mostrele etapei inițiale.

Analizând rezultatele expuse în tabelul 4 (Anexa 3), privitor la indicatorii biochimici ai mostrelor dejecțiilor organice parțial fer-mentate, după două luni de prelucrare cu EM ale preparatului „Bai-kal ЭМ-1” a fost constată diminuarea valorii substanței uscate și a cenușei, respectiv cu 21,80% și 30,53,% și sporirea conținutului amo-niacului, azotului total și substanței organice, respectiv cu 15,00%, 18,32% și 14,03% în comparație cu aceeași indicatori din varianta martor. Comparând rezultatele privitor la conținutul indicatorilor biochimici, din mostrele variantei, la prelucrarea cărora au fost fo-losite EM ale praparatului „EM-1”, s-a constatat o sporire esențială a amoniacului, care a constituit 131,16% , în comparație cu varianta martor, ceilalți indicatori s-au schimbat neesențial.

În rezultatul cercetărilor microbiologice a fost constatat că, după

43


30 zile de la administrarea preparatului „Baikal ЭМ -1” (varianta I, experimental), în dejecțiile nefermentate, a sporit de 10 ori NTG și unele specii de microorganisme (E. coli și Kl. pneumoniae).

După o lună de procese fermentative anaerobe, în dejecțiile fer-mentate parțial cu EM „Baikal ЭМ -1” (varianta I, experimental), a sporit numărului total de microorganisme de la 2,0×107 UFC/g până la 8,0×1011 UFC/g (tabelul 4 ), speciile Bacillus – de la 6,0×106 UFC/g până la 3,0×1010 UFC/g și fungii – de la 2,0×107 UFC/g până la 1,0×1010 UFC/g .

Tabelul 4Dinamica microorganismelor în substratul nutritiv sub influența

preparatul „Baikal ЭМ -1”, UFC/g

IndicatoriBaikal ЭM-1,

UFC/ ml(Inițial)

Varianta și condițiile experimentuluiInițial Experimental

Varianta I Varianta II Varianta I Varianta II

Dejecții nefermen-

tate

DejecțiiFermentate

parțial (2 luni)

Dejecții nefermentate+ EM „Baikal

ЭМ -1” (anaerob)

Dejecții fermentate

parțial + EM „Baikal ЭМ -1”

(anaerob)NTG 9,0×107 5,0×108 2,0×107 1,0×109 8,0×1011

Total sp. Bacillusdin ele:-B. subtilis-B. megaterium

6,0×106

-1,3×106

1,1×108

2,0×1076,0×106

6,0×106

1,7×1063,0×106

4,0×107

-2,0×107

3,0×1010

-6,0×109

E. coli 1,4×107 2,4×106 9,0×106 1,0×109 4,0×105

Ps. aeruginosa 6,0×107 8,0×107 - - -Kl. pneumoniae 5,0×108

3x104

6,0×106 2,0×106 2,0×109 5,0×1010

Total fungidin ele:-specii Candida

9,0×107 7,0×109

9,0×106

2,0×107

6,0×105

2,0×109

5,0×106

1,0×1010

3,0×105

În rezultatul comparării rezultatelor indicatorilor microbiologic ai variantelor I și II experimentale a fost constatată o cantitate de 10 – 10 000 de ori mai sporită de microorganisme (NTG, Bacillus spp., E. coli, fungi) în favoarea dejecțiilor fermentate parțial + EM „Baikal ЭМ -1” (varianta II, experimentală).

44


Astfel, în rezultatul utilizării preparatului „Baikal ЭМ -1” în sub-statul nutritiv, după o lună de fermentare, a fost constatată o creștere considerabilă de la 100 până la 1000 ori a numărului total de micro-organisme, în deosedi, în dejecțiile fermentate, inclusiv microflora din genul Bacillus, fungi și alte microorganisme, care favorizează prelucrarea dejecțiilor în compost.

În procesul de fermentare tradițională (pe parcursul a 2, 4, 6 luni), în dejecții, inițial, a fost constatată diminuarea treptată a numărului total (de la 5,0×108 până la 2,0×107 UFC/g) de specii a microorga-nismelor studiate, cu excepția bacteriilor din genul Bacillus, nivelul căruia peste 2 luni a sporit esențial (de 100 ori). După 4 luni de fer-mentare tradițională cantitatea acestor bacterii în deșeurile organice a diminuat, iar după o perioadă de 6 luni de fermentare a fost con-statată sporirea NTG și a fiecărei specii de bacterii în deosebi E. coli (105-109 UFC/g).

În rezultatul aplicării preparatului „Baikal ЭМ -1”, în dejecțiile nefermentate a avut loc sporirea esențială a bacteriilor din genul Bacillus (de la 1,1×108 până la 1,4×1012 UFC/g) și diminuarea con-comitentă de 10-100 ori a cantității de E. coli și fungilor din genul Candida.

În același timp, componența și cantitatea microorganismelor stu-diate în dejecțiile nefermentate supuse influenței preparatului „EM-1” s-au schimbat neesețial.

Prelucrarea dejecțiilor fermentate parțial (4 luni) cu preparatul „Baikal ЭМ -1” a contribuit la sporirea, în compostul obținut, a nu-mărului total de microorganisme (100-1000 ori), în deosebi genul Bacillus (1000 ori) și diminuarea numărului de E.coli (de la 106 până la 5,0× 104 UFC/g).

Preparatul „EM-1” în dejecțiile fermentate a stimulat sporirea neesențială a NTG, în special E.coli și diminuarea cantității de fungi.

Rezultatul cercetărilor microbiocenozei dejecțiilor de bovine reflectă conținutul cantitativ și calitativ a microflorei tractului gas-tro-intestinal la ele. A fost constatat că bacteriile din genul Bacillus

45


predomină în toate etapele de fermentare a dejecțiilor.Astfel, la studierea rezultatelor însămânțărilor bacteriologice a

substratului nutritiv (dejecții de bovine), în diferite perioade de fer-mentare tradițională (inițial – nefermentat și după 2, 4, 6 luni de fer-mentare), s-a constat aceeași microfloră ca și în preparatele „EM-1” și „Baikal ЭМ-1”, doar că numărul lor a fost mai sporit și a constituit 106-1012 UFC/g dejecții.

Folosirea preparatelor „EM-1” și „Baikal ЭМ-1” în substratul nu-tritiv nefermentat și fermentat parțial, a influențat sporirea neesenți-ală a numărului de bacterii Bacillus (până la 10 9-11UFC/g), Kl. pneu-monia (5,0×1010 UFC/g) și diminuarea cantității de E. coli, fungilor din genul Candida și dispariția bacteriilor Ps. aeruginosa.

46

7. INFLUENȚA BIOCOMPOSTULUI CU EM ASUPRA DEZVOLTĂRII

FIZIOLOGICE, CALITĂȚII ȘI RECOLTEI CULTURILOR AGRICOLE

Pentru evaluarea rolului biocompostului, obținut prin folosirea Tehnologiei microorganismelor eficiente, asupra fertilității solului, dezvoltării fiziologice, calității și recoltei culturilor agricole cultivate, a fost organizat un experiment în condițiile de câmp ale STE „Ma-ximovca”.

Materiale pentru cercetare au servit: patru tipuri de biocompost obținut în 2015, în condiții practice și semințele de porumb (soiul M-460).

În scopul soluționării obiectivului, în experiment au fost incluse 5 loturi (inclusiv unul – martor și patru – experimentale) cu dimen-siunile de 0,2 ari, însămânțate cu porumb.

Biocompostul a fost încorporat la adâncimea de 5 cm, primăva-ra pe arătura de toamnă, în conformitate cu metodele existente, din considerența 1,0 kg/m2 (20 kg/lot), cu 11 zile înainte de semănat.

În rezultatul cercetărilor efectuate au fost evaluați indicatorii bi-ochimici și microbiologici ai: biocompostului, solului până și după încorporarea fertilizantului cât și la finele experimentului și de ase-menea a fost evaluată influența biocompostului încorporat în sol asupra dezvoltării fiziologice, calității și recoltei porumbului.

Analiza rezultatelor privitor la calitatea biocompostului obținut din două tipuri de dejecții de bovine (parțial fermentate și nefermen-tate), utilizând două preparate cu EM („EM-1” și „Baikal ЭM-1”) prezentate în tabelul 5 , remarcă deosebiri între indicatorii de cali-tate a acestora. Indicatorii de calitate a biocompostului, obținut prin utilizarea preparatului EM-1 din ambele tipuri de dejecții, cu excep-ția substanței uscate și cenușei, au fost inferiori celor ale biocom-postului obținut prin utlizarea preparatului cu EM „Baikal ЭM-1”.

47


Conținutul umidității, acidității active, azotului total, nitriților, sub-stanței оrganice și cel al humusului, în biocompostul obținut prin folosirea preparatului EM-1 a diminuat, respectiv cu 10,88-16,60%, 5,27%-8,93%, 13,27%-15,22%, 40,00%-46,67%, 15,76%-32,72% și 25,18%-31,28%, iar cel al substanței uscate și cenușei a sporit, re-spectiv cu 52,02%-68,63% și 34,68%-54,33% în comparație cu cel al indicatorilor biocompostului obținut prin utlizarea preparatului cu EM „Baikal ЭM-1”. Conținutul de nitrați în acest tip de biocompost nu a fost depistat.

Tabelul 5Indicatorii biochomici ai biocompostului

Indicatorii

Tipul de biocompostDejecții parțial

fermentate +EM-1

Dejecții ne-fermentate +

EM-1

Dejecții parțial fermentate+ Baikal ЭM-1

Dejecții ne-fermentate + Baikal ЭM-1

Umiditatea, % 67,15± 1,09 73,70±1,77 80,52±1,09 82,70±0,58Substanța uscată, % 32,85±1,09 26,30±1,77 19,48±1,09 17,30± 0,58Aciditatea activă, u.c. 7,95±0,37 8,44±0,07 8,73±0,02 8,91±0,08Azot total, % 3,40±0,07 3,12±0.04 3,92±0,09 3,68±0,11Nitriți, mg/kg 3,00±0,00 4,00±0,00 5,00±0,00 7,50±0,00Nitrați, mg/kg 725,0±221,24 370,00±70,79 - -Cenușă, % 39,60±4,62 31,03±0,25 25,66±1,43 23,04±3,67Substanța organică, % 21,69±16,93 19,41±8,13 32,24±12,8 23,04± 11,26Humus, % 16,50±3,25 18,33±6,50 24,01±10,03 24,50±4,42

În rezultatul cercetărilor microbiologice (tabelul 6) a fost con-statat, că în mostrele de biocompost obținut din dejecțiile parțial fermentate și nefermentate cu adaos de microorganisme eficiente „Baikal ЭМ-1” (componența microbiologică a preparatului „Baikal ЭМ-1”: bacterii fotosintetizatoare, azotofixatoare, acidolactice, droj-dii, actinomicete, ciuperci fermentatoare și produsele lor metabolice [15]), numărul total de microorganisme a fost sporit constituind, re-spectiv 7,3×1010 UFC/g și 2,4×107 UFC/g, E. coli nu a fost depistată, conținutul de fungi a oscilat între 5,1×106 UFC/g și 7,3×105 UFC/g, iar în biocompostul obținut din dejecțiile parțial fermentate și ne-

48


fermentate cu adaos de microflora eficientă „EМ-1” (ce conține Lac-tobacillus plantarum, Lactobacillus casei, Saccharomyces cerevisiae, Rhodopseudomonas palustris) cantitatea totală de microorganisme a constituit 3,0-3,3×107 UFC/g, fungii 7,0-8,0×105 UFC/g.

Tabelul 6Componența microflorei biocompostului utilizat în experiment

Tipul de biocompostTipurile de microorganis-

me, UFC/gNTG E.coli Fungi

Biocompost (dejecții parțial fermentate+EM„EМ-1”) 3,3×107 0 7,0×105

Biocompost (dejecții nefermentate +EM„EМ-1”) 3,0×107 0 8,0×105

Biocompost (dejecții parțial fermentate +EM„Baikal ЭМ-1”) 7,3×1010 0 5,1×106

Biocompost (dejecții nefermentate +EM„Baikal ЭМ-1”) 2,4×107 0 7,3×105

Astfel, în rezultatul cercetărilor a fost constatat că biocompostul obținut prin utlizarea preparatului cu EM „Baikal ЭM-1” a fost su-perior celui a biocompostului obținut prin utilizarea preparatului „EM-1”.

Inițial, după încorporarea fertilizantului și la finele experimentu-lui au fost supuse analizelor biochimice și microbiologice mostrele de sol colectate de la suprafața și adâncimea de 15 cm a fiecărui lot.

Rezultatele cercetărilor biochimice a mostrelor de sol, după 11 zile de la încorporarea fertilizanților și la finele experimentului (tabe-lul 7), au demonstrat schimbări neesențiale în valoarea indicatorilor de calitate. În mostrele de sol colectate de la suprafață, umiditatea, aciditatea activă, substanța organică și conținutul de humus au di-minuat respectiv cu 7,03%-21,36%, 13,88%-18,29%, 7,55%-45,40%, iar conținutul de humus a spor

utilizarea preparatelor cu microflorĂ .... recomandari...tate, pentru producere de vin și bere,...

Documents