piața băuturilor răcoritoare

7/28/2019 Piaa buturilor rcoritoare

1/15

PI AA BUTUR I LOR R CORITOARE

n cele ce urmeaza ne propunem o analiza a pietei bauturilor racoritoare din Romnia.

Piata bauturilor racoritoare a cunoscut o dezvoltare majora in ultimii ani , in special dupaanul 1990 cand pe piata romaneasca au patruns numeroase firme producatoare de bauturiracoritoare .

Analizand numarul de consumatori de pe piata bauturilor racoritoare s-a constatat ca lanivelul anului 2011 existau 20 milioane de consumatori potentiali din care doar 18 milioane auachizitionat efectiv produsele , deci piata efectiva este de 18 milioane si cea potentiala de 18milioane de consumatori . Volumul total al vanzarilor pe piata in 2011 a fost de aproximativ524000 miliarde lei (luand in considerare ca in medie un consumator consuma 2 sticle de suc insezonul estival si doar o stical in sezonul rece ) .

I. Dinamica pietei

Vnzarile au fost impulsionate n principal descaderea preturilor de fabricatie, ce au facut achizitionarea debauturi racoritoare mai atragatoare pentru o populatie cu o puterede cumparare foarte joasa, fiind totodata impulsionate si delansarea de noi marci si arome.

Cresterea puternica a bauturilor racoritoare n perioada dereferinta a fost sustinuta de majore investitii n aceasta industrie,

de mari cheltuieli cu reclama, precum si de dezvoltarea retelelorde distributie la nivel national. Integrarea verticala a unorparticipanti ca European Drinks n canalul vnzarilor a fost deasemenea un factor stimulator n expansiunea pietei, ajutnd lascaderea preturilor acestor produse.

Disponibilitatea n canalele de distributie a fost un factor important pentruscaderea preturilor produselor. O mai mare crestere a fost impulsionata si de lansarea de noiproduse si arome promovate puternic, care au stimulat vnzarile si de o schimbare aconsumatorilor de la mai scumpele bauturi alcoolice la mai ieftinele bauturi racoritoare. Crescutaprezenta a micilor restaurante gen fast-food la nivel regional si dezvoltarea lanturilor fast-food caMcDonalds si Spring Time au contribuit la o crestere considerabila a vnzarilor de bauturiracoritoare. Totusi a existat un declin n frecventa vizitelor facute de consumatori latraditionalele locuri cum sunt restaurantele.ieftine. Cresterea impresionanta a volumuluibauturilor racoritoare poate fi explicata de puterea scazuta de cumparare a populatieiconcomitent cu concentrarea producatorilor pe produse mai ieftine n scopul ntmpinariicererii.Scaderea preturilor si disponibilitatea produselor pe pietele de desfacere, au stimulat osemnificativa crestere n vnzarile de bauturi racoritoare n general.


2/15

Activitatea de lansare, concentrarea pe extinderea marcilor, noile arome si ambalaje aucontribuit de asemenea n mare masura la cresterea vnzarilor de bauturi racoritoare.Cteva noimarci si produse au fost lansate n cursul primei parti a perioadei de referinta. Extindereamarcilor, atragerea consumatorilor cu diferite venituri, noile ambalaje si arome au fostprincipalele miscari de pe piata, miscari executate de producatorii multinationali si locali. Aceste

noi lansari, n majoritate concentrate pe gusturile si aromele locale s-au dovedit a fi cele mai desucces.

Anul 2011 a nregistrat lansarea de noi arome si noi forme de sticle, puternic promovate,dar si lansarea de noi marci n categoria bauturilor carbogazoase si sucurilor, dar mai ales ncategoria bauturilor functionale aflata n crestere.Chiar daca cererea este elastica din punct de vedereal pretului, reclama ramne importanta pentrucrestere si noi lansari. Cererea a ramas determinatade pret, dar disponibilitatea produsului si reclama aufost mijloacele puternice n cresterea constientizariimarcii n ntreaga perioada de referinta. Clasificareamarcilor conducatoare Wonder Spring, Coca-Cola,Pepsi reflecta de asemenea eforturile de publicitate.

n timp ce companiile multinationale se bazeaza n principal pe reclama si promovare,companiile locale se bazeaza pe preturi joase si distributie extinsa prin canale scurte. Puterea decumparare slaba nseamna ca marginea de jos a altui canal retine mai mult de jumatate dinvnzari. Cea mai mare parte a bauturilor racoritoare a fost vnduta prin alt canal decomercializare - constnd n principal n rafturi pe strada, chioscuri sau alte spatii asemanatoarereflectnd sensibilitatea consumatorului la pret si importanta disponibilitatii produsului pentruvnzarile de bauturi racoritoare care sunt percepute ca produse de convenienta. Magazinelealimentare au contribuit de asemenea la pozitia de lider a bauturilor racoritoare pentru ca acestea

sunt percepute ca si canale traditionale de distributie pentru bauturi si alimente.

ncurajata de preturi joase si o mai buna disponibilitate, apa mbuteliata detine cea maimare parte n volumul vnzarilor. Continund evolutia nceputa n 2000, apa mbuteliata si-amentinut din nou cel mai mare volum.Cu un volum impresionant si oconstanta crestere a valorii, apambuteliata a fost cel mai dinamicprodus racoritor n perioada dereferinta. Cresterea a fost n maremasura stimulata de un nivel nalt al

investitiilor n aceasta industrie,disponibilitatea crescuta a produselorfiind datorate fara dubiu si verilor lungisi calduroase. Cresterea mare avolumului fizic al vnzarilor comparatacu cresterea volumului valoric npreturi comparabile a fost de asemenea


3/15

un rezultat al cresterii importante a apei mbuteliate, care a fost cel mai ieftin produs dincategoria bauturilor racoritoare si care este responsabil de cea mai mare proportie n vanzari.

Vnzarile de apa mbuteliata au crescut datorita urmatorilor factori:

disponibilitate crescuta ; preturi mai mici comparativ cu cele ale bauturilor carbogazoase

(principalul sau competitor); verile calduroase; perceptia n rndul consumatorilor a faptului ca apa de la robinet are o

calitate scazuta; este de asemenea frecvent consumata n vnzarile on-trade n combinatie

cu vinul, reiesind traditionalul sprit.Datele Canadean aduc o veste buna si in segmentul bauturilor racoritoare carbogazoase,

acesta diminuandu-si ritmul de declin in 2011 si ajungand aproape de stabilizare.

II.Previziuni

Temperaturile din lunile de vara conteaza foarte mult, ele vor da tendintele intreguluian.De asemenea, masurile guvernamentale cu potential de influentare a consumului ar putea aveaun impact puternic pe piata bauturilor non-alcoolice. Reprezentantul Canadean,Angela Preoteasamai spune ca, in continuare, presiunea pe producatorii de profil vine atat din scadereaconsumului, cat si din cresterea costurilor pe fondul majorarii pretului la zahar, al PET-ului, alcombustibilului, precum si din pierderile generate de intensificarea promotiilor pentruconsumatori - pentru ca daca nu sunt la promotie, produsele se vand greu.

Apa probabil se va mentine pe un trend pozitiv pana la finalul anului. Carbogazoaseleinsa au pierdut vanzari semnificative din cauza ploilor din luna mai si ar putea inregistra cel mult

o stabilizare per ansamblul lui 2012. Juice-urile 100% si nectarurile raman o categorie puternicafectata de situatia economica dificila, redusa aproape la jumatate fata de nivelul atins anteriorcrizei.

Segmentele mai mici, energizantele si ice tea-ul, sunt si ele afectate de vremea proastadin ultimele luni. Energizanteleprobabil isi vor tempera cresterea in acest an. Ice tea-ul era lafinalul primului trimestru aproape de stabilizare, insa este de asteptat ca trimestrul al doilea saaduca un declin semnificativ in vanzari din cauza vremii ploioase. Categoria si-ar putea recuperapierderile doar daca iunie-august vor fi luni extrem de calduroase, completeaza AngelaPreoteasa.


4/15

II. Analiza structurii domeniului de activitate

Conform structurrii pieei buturilor

realizat de MEMRB (companie internaionalde marketresearch), buturile rcoritoarecarbonatate ocup locul 2, cu un procent dinpia de 20,6%, fiind precedate de bere, cu 30%din pia. n aceeai pia putem enumeracafeaua (10%), apa mineral(8,2%), Ice Tea-ul(1,7%) sau buturile energizante (0,8%).

Piaa romneasc a buturilorrcoritoare este dominat de 3 juctori: marii

rivali Coca-Cola iPepsi, dar i productorullocal European Drinks, acetia fiind completai de maxim 10 juctori cuacoperire naional, darcu o cot de pia infinit mai mic.

Dup o perioad de creteri consistente i continue (20-30% anual), pentru reprezentaniipieei buturilor rcoritoare pare s urmeze o perioad cu creteri moderate i consolidari alebusiness-ului.

Buturile rcoritoare carbonatate reprezint cel mai dezv oltat segment alpie ei locale de so ft drinks, cu o pondere de 44-45% n volumul total, fiind urmate de apamineral, cu aproximativ 42-43%din pia, i de buturile rcoritoare necarbonatate 10%.

Consumul de buturi rcoritoare este n continuare n cretere n Romnia. n medie seconsum150 de litri per capita, dintre care cea mai mare pondere o dein apa i buturilecarbogazoase (cuaproximativ 50-60 de litri fiecare), urmate de toate celelalte categorii:necarbogazoase, nectaruri, sucuri, buturi funcionale.

Potrivit productorilor, regiunile cele mai importante din punct de vedere al vnzrilor debuturircoritoare sunt reprezentate de zona capitalei, n primul rnd, urmat de Muntenia iDobrogea.Un altcentru extrem de important al vnzrilor este i zona de vest a rii.Transilvania, o zon important, cuun numr mare de consumatori.

Cu o concentrare preponderent urban, piaa buturilor rcoritoare i-a accentuataceastcaracteristic i prin dezvoltarea lanurilor de hipermarketuri i supermarketuri care aucontribuit la o imai bun vizibilitate a mrcilor care compun piaa.Dei au elemente comune,pentru definirea ct mai exact a unui portret-robot alconsumatorului, trebuie s divizmcererea pentru buturile rcoritoare carbogazoase n funcie de productori i de mrcile pe careacetia le produc i le distribuie.


5/15

Structura pietei bauturilor racoritoare


6/15

COCA -COLA

Numrul 1 pe pia, Coca-Cola are acoperire naional, cu accent pe zonele urbane.

Fiindconsiderat unproductor cu preuri n limita superioar a intervalului, putem spune c seadreseaz persoanelor cu venituri medii spre mari, cu studii medii i superioare, target de vrst14-45 ani, 45+extins.

Prin mrcile din portofoliu atinge un public destul de larg, astfel:

+ Coca-Cola, target de vrst 14-45 ani, 45+ extins, prin campaniile depromovare viznd ca iconsumatori att tinerii/grupuri de tineri, ct igrupurile de persoane/familia;

+ Coca-Cola Light, target de vrst 14-35 ani, adresat persoanelor desex feminin;

+ Coca-Cola Zero, target de vrst 14-35 ani, adresat n principalpersoanelor de sex masculin, persoaneactive, nonconformiste, cu inclinaii

spre cultura urban i divertisment;

+ Fanta, target de vrst 14-45 ani, vizeaz att familiile, ct iconsumatorii tineri; disponibil n maimulte variante: Portocale estesortimentul clasic pentru Fanta, dar exist i Lemon, Madness ialtesortimente de sezon pentru doritorii de senzaii noi;

+ Sprite, target de vrst 14-30 ani, 30+ extins, n principal persoanede sex masculin, necstorite,active, iubitoare de sporturi extreme iactiviti outdoor, cu inclinaii spre cultura urban.


7/15

Pepsi-Cola

Numrul 2 pe pia, n competiie strns cu numrul 1, are acoperire naional,majoritar urban.Cu preuri n limita superioar a intervalului, vizeaz clieni cu venituri mediispre mari, cu studii mediii superioare, target 14-40, 40+ extins. Putem spune c se lupt

aproximativ pentru aceeai categorie deconsumatori pe care i vizeaz i Coca-Cola.

n funcie de mrci, putem face o segmentare astfel:

+ Pepsi, target de vrst 14-40 ani, 40+ extins;+ Pepsi Light, target devrst 14-35 ani, adresat persoanelor de sex feminin;

+ Pepsi Max, - target de vrst 14-35 ani, adresat persoanelor de sex

masculin;+ Pepsi Twist, - target de vrst 14-35 ani, combinaie de gust unic pepia;

+ Pepsi Twist Light, target de vrst 14-35 ani, adresat persoanelor desex feminin, combinaia perfectdintre un produs Cola i aroma Twist;

+ Mountain Dew, target de vrst 14-30 ani, persoane necstorite,tinere i active, iubitoare de sporturiextreme i activiti outdoor;

+ Mirinda Orange, target de vrst 14-35 ani, produs cu o vizibilitateredus pe piaa romneasc;+ 7UP, target de vrst 14-30 ani, persoanenecstorite, tinere i active; disponibil n 3 variante: 7UP,7UP Light i 7UPICE (pe perioada verii).


8/15

European Drinks

Numrul 3 pe piaa intern, cu acoperire naional, n principal urban, dar i cuadresabilitatemare spre zona rural. Se pot distinge dou mari grupuri de produse.

n primul grup, cu preuri la jumtatea intervalului se afl mrcile Frutti Fresh i

American Cola,care vizeaz clieni cu venituri medii, studii medii i superioare, target 14-45,45+ extins, n principalzonele urbane.

+ Frutti Fresh, target de vrst 14-45 ani, 45+ extins, mediul urban;disponibil n mai multe variante:Tutti Frutti, Grapefruit, Portocale, Pere,Piersici;

+ American Cola, target de vrst 30-45 ani, 45+ extins, mediul rural

i urban, persoane cstorite, fr studii sau cu studii medii, clasamuncitoare, venituri medii sau sub medie;

n al doilea grup, cu preuri la limita inferioar a intervalului se afl mrcile Adria iAdria Cola ,care vizeaz clieni cu venituri mici i sub medie, fr studii sau cu studii medii,persoane cstorite,clasa muncitoare, target 25-45, 45+ extins, n zonele urbane i mai ales

rurale.

+ Adria, target de vrst 25-45 ani, 45+ extins, mediul rural i

urban, persoane cstorite, fr studii saucu studii medii, clasa muncitoare,venituri sub medie sau reduse; disponibil n mai multe variante: TuttiFrutti,Piersici, Portocale, Lemon Lime;

+ Adria Cola, target de vrst 25-45 ani, 45+ extins, mediul rural iurban, persoane cstorite, frstudii sau cu studii medii, clasa muncitoare,venituri sub medie sau reduse.

Cele 3 companii cu mrcile din portofoliu care au fost scurt analizate dein aproximativ95% din piaa buturilor rcoritoare.Acetia sunt urmai la mare distan de ali juctori caredein pri foarte mici din pia.


9/15

COCA COLA

Viziunea companiei Coca Cola se concentreaz asupra: Consumatorului prin oferirea unor produse satisfctoare i promovarea distraciei;

Profitului prin maximizarea lui sau cel puin meninerea lui la un nivel mulumitor; Partenerilor de afaceri cu care stabilesc i dezvolt nite legturi mutuale bazate peloialitate; Portofoliului de produse pe baza anticiprii nevoilor i dorinelor oamenilor; Promovrii produselor pe piaa vizat

Misiunea firmei este aceea de a rcori trupul,mintea i spiritul,a creea valori i a facediferena, s inspire momente de optimism.

Obiectivele strategice ale Companiei Coca Cola:

Consolidarea poziiei de lider pe piaa internaional;Creterea loialitii (fidelizrii) clientelei;Creterea cererii clienilor existeni;Atragerea de noi clieni;Recuperarea investiiilor efectuate;Cucerirea de noi piee din diferite zone geografice;Protejarea mediului nconjurtor;Solidarizarea cu toate categoriile de persoane defavorizate.

Atuurile companiei Coca Cola:

- Un brand puternic pe piata cu o vechime de peste 100 de ani.- Un numar mare de operatiuni la active cu o clientele formata si furnizori stabili.- Oferta companie cuprinde o gama foarte larga de sortimente- Sunt implicate activ in problemele de protejare a mediului inconjurator;- Demareaza programe destinate tinerilor (Schools in motion);- Detin o retea profesionala de imbuteliere- Strategiile de marcheting sunt foarte dezvoltate, valorifica orice pentru a convinge

consumatorii sa cumpere (Sarbatori,evenimente, etc), practica in general o strategiemarketin agresiv;

- Cifra de afaceri si cota de piata detinute le ofera posibilitatea de a investi sume

importante in cercetare- dezvoltare pentru a gasi noi tehnici si linii innovativedeproductie si de a inventa noi produse;

- Angajati profesionali;- Calitatea superioara a produselor;


10/15

Slabiciunile intreprinderii Coca Cola:- La anumite game de produse comercializate folosesc ingrediente nocive

organismului;- In tarile mai putin dezvoltate nu exista o cultura a protejarii mediului, iar anunmite

ambalaje nu sunt reciclabile;

- Da dependenta (datorita ph 3-4);

- Nivelul ridicat de zahar si cofeina dauneaza sanatatii.

Oportunitatii:- Pentru a contracara posibilele amenintari asupra companiei, aceasta se poate

concentra asupra cucerii unui segment cat mai mare din piata bauturilornecarbogazoase;

- Lansarea unui nou produs care sa pastreze gustul bauturii care a consacrat compania,dar care sa nu contina substante nocive asupra organismului uman;

- Posibilitatea de extindere pe piete noi cu cerere mai mare;

- Omenii apreciaza initiativele caritabile;- Posibilitatea de a incheia contracte cu lanturi de Restaurante/ Fast food-uri.

Amenintari:- Opiniile tot mai vehemente ale specialistilor impotriva bauturilor carbogazoase

produse de companie, mai ales impotriva produsului vedete care da si numelecompaniei COCA COLA, pot provoca o schimbare de mentalitate aconsumatorului, care ar putea reduce consumul si implicit vanzarea companiei;

- Producatorii de produse care pot substituii bauturile produse de companie (sucuri

naturale, ceai , cafea, ciocolata,etc) sunt intr-o continua expansiune;- Competitia si legislatia care ii defavorizeaza pe cei aflati in postura de monopol , mai

ales in economiile de piata;- Aparitia de noi competitori pe piata;


11/15

Pepsi Cola

Compania QAB Are 7 branduri n portofoliu: Pepsi, Prigat, Lipton, Gatorade, 7 UP, Roua

Muntilor, Talea, Mirinda. Pepsi este cel mai bine vndut brand, datorita faptului ca segmentulbauturilor carbonatate este cel mai mare n Romnia si, ca urmare, are cea mai mare cerere.

Oferta de produse a firmei:- bauturi racoritoare necarbogazoase still;- bauturi racoritoare necarbogazoase nectar;- bauturi racoritoare necarbogazoase juice;- apa minerala.

Atuurile companiei:- Reputatie remarcabila;- Pozitie puternica pe piata;- Portofoliu puternic de produse;- Buget mare pentru publicitate;- Economii de scala;- Utilizarea de apa filtrata, in loc de apa de izvor duce la cresterea marjelor de profit pentru apaimbuteliata;

Slabiciunile companiei:- Datorita continutului de cofeina si zahar in exces, produsele firmei pot cauza probleme desanatate, devenind nocive pentru consumatori;- Firma are un sistem de distributie destul de restrains;- Scaderea puterii financiare in ultimii ani;

Oportunitatile companiei:- Sporirea populatiei, implicit al numarului de consumatori;- Achizitii si aliante noi;- Cresterea consumului de apa imbuteliata;

- Cresterea puterii de cumparare pe pietele emergente;

Amenintarile firmei:- Recesiunea;- Impactul sticlelor PET asupra mediului;- Concurentul sau principal: Coca Cola;- Cresterea pretului carburantilor si a produselor de baza;


12/15

Rivaliatatea intre Concurentii directi

Sa invatam de la cei mari!

Coca si Cola Pepsi sunt cele 2 bauturi care ne-au fostalaturi de mai bine de 100 de ani, asa ca indiferent pecare o preferati, ar fi bine sa stiti cate ceva despre istorialor.

In 1886, in SUA, doctorul John Pemberton ainventat ceea ce ulterior avea sa se numeasca CocaCola, cea mai faimoasa bautura racoritoare. Initial,aceasta continea cocaina, insa din 1903, au scosdrogul de pe lista ingredientelor. Cu toate acestea,reputatia de bautura pacatoasa s-a mai mentinut un

timp.

Pemberton era dependent de morfina, din cauzaranilor cu care s-a intors din Razboiul Civil. Fiind doctor,avea acces facil la droguri. Incercand sa scape de

dependenta de morfina, a apelat la cocaina, crezand ca acest drog-minune nu duce ladependenta. Doctorul a murit la 2 ani dupa inventarea bauturii racoritoare, careajunsese in scurt timp sa fie prezenta in aproape toate pravaliile.

12 ani mai tarziu, datorita farmacistului Caleb Bradham a aparut Pepsi Cola, obautura asemanatoare la gust si culoare, dar care nu a continut niciodata cocaina.In vremea Razboiului civil, a inceput disputa intre inventia numita Coca Cola, siadversarul sau, Pepsi Cola.

In timp ce Coca Colase dezvolta si incepuse deja sa investeasca in publicitate,Pepsi abia se lansa. Coca Colaa inceput sa imbutelieze bautura, distribuind-o in toatatara prin intermediul unor francize. Succesul era garantat, deoarece era ieftina sidisponibila oriunde.Coca Colaa fost o masina de facut bani pentru investitori si actionari, care s-auimbogatit peste noapte datorita popularitatii produsului.

In 1923, Robert Woodruffa preluat pentru 60 de ani conducerea firmei, si afacut in acest timp din Coca Cola mai mult decat o bautura: era simbolul Americii sicea mai renumita marca din istoria economica de pana atunci.

O mare parte din succesul Coca cola s-a datorat si rivalului sau, Pepsi. Acesta

si-a bazat strategia pe faptul ca oamenii asociaza bauturile racoritoare cu
http://alinatoma.files.wordpress.com/2009/12/1236003498.jpg


13/15


14/15

Coca cola, bautura a dominat piata din Europa.Coca Cola a devenit cel mai popularprodus la nivel mondial, iar pepsi era doar un wannabe .

Eisenhower (general si al 34-lea presedinte al SUA) era un adevarat ambasadoral Coca Cola, si cu toate acestea Pepsi nu a renuntat la lupta. Vesnicul secund sepregatea de batalie. In anii 50, un fost angajat al Coca Cola s-a mutat la concurenta,

fiind considerat un tradator. Acesta a venit cu ideea de a scoate Pepsi din bucatarie,pentru a-l aduce in sufragerie. In traducere, inseamna ca oamenii cumparau Pepsipentru ca era mai ieftin, il duceau in bucatarie unde il turrnau in sticle de Coca Cola, siapoi il serveau in sufragerie, sperand ca musafirii sa nu observe diferenta.

In epoca televiziunii s-au facut reclamecare promovau Pepsi ca o bautura a claselorsociale superioare, insa au folosit oamenibatrani, care nu se identificau cu publicul tinta.

In anii 60, au vizat generatia baby-boom(cei nascuti in anii 40-50), numindu-igeneratia Pepsi, si sustinandu-le cauza: erau o generatie care nu mai voia sa audade razboi. Raspunsul coca cola a fost lent, si astfel au mai pierdut 20% din cota depiata. Pentru prima data, consumatorii Pepsi se identificau cu tinerii din reclame.

In paralel, Coca Cola functiona dupa sloganul Lucrurile merg bine cu CocaCola, insa nimic nu mai mergea bine in SUA: au fost asasinati Martin Luther king,presedintele J F kennedy, Robert Kennedy.

Pepsi compensa acolo unde Coca Cola nu era prezenta: la un targ de produserusesti, Pepsi a ajuns in mainile lui Hrusciov , care a aranjat ca producatorul sa aibadrepturi exclusive in URSS, pentru 20 de ani.

Coca cola avea sa revina pe baricade: au patruns in China, unde voiau sa obina

peste 1 miliard de consumatori.

Cele 2 companii se luptau pentru exclusivitate asupra unor regiuni, se spionau,unelteau, foloseau toate mijloacele necesare pentru a afla planurile celorlalti. Ca deobicei, consumatorii nu stiu ce se afla in spatele scenei. Companiile se luptau pentru aavea exclusivitate asupra supermarketurilor, era un adevarat razboi.Apogeul luptei afost atins in anii 70 in SUA, cand Pepsi a introdus Provocarea Pepsi: un test de gustin toate supermarketurile. Rezultatele au fost zdrobitoare, chiar si in compania CocaCola: angajatii preferau in procent de peste 50% bautura adversara, Pepsi.

Fiind ingroziti de acestfapt , au petrecut ani buni pentru a inventa o noua

reteta, lansata in 1985. Aceasta nu a avut succes, iarPepsi a mai castigat teren in fata lor. Consumatorii aufost dezamagiti, si dupa 3 luni a fost reintrodusa retetaveche. Coca cola s-a ridicat din cenusa, si in 1986 auserbat aniversarea a 100 de ani.

Cu timpul, Pepsi si-a diversificat oferta,producand chipsuri si chestii de rontait. Coca cola a
http://alinatoma.files.wordpress.com/2009/12/cokelore_santa_1951.jpghttp://alinatoma.files.wordpress.com/2009/12/pepsiads10.jpghttp://alinatoma.files.wordpress.com/2009/12/cokelore_santa_1951.jpghttp://alinatoma.files.wordpress.com/2009/12/pepsiads10.jpg


15/15

inceput sa faca contracte de exclusivitate cu scolile, finantand sali de sport siimbunatatiri in cadrul liceelor si cerand in schimb ca in campus sa fie exclusiv vandutenumai produsele lor. Important era (si este) ca marca sa fie expusa scolarilor de la ovarsta cat mai frageda. Dupa scoli, conflictul s-a extins in orase, companiile luptandu-sepentru contracte de exclusivitate cu primariile, care le-ar permite sa puna automate in

parcuri, locuri publice, plaja.Coca Cola si Pepsi isi urmaresc visul de a detine monopolul. Cum piata din

SUA este aproape saturata, incearca sa se reprofileze pe bauturi energizante.

Toate aceste strategii propagandistice au un singur tel: orice ar consumaplaneta: racoritoare, suc de fructe sau apa, trebuie sa fie un produs Coca Cola sauPepsi.

Voi ce preferati, Pepsi sau Coca Cola?

Sursa:http://www.magazinulprogresiv.ro

http://www.eco.md

http://www.vendinginside.ro
http://www.magazinulprogresiv.ro/http://www.magazinulprogresiv.ro/http://www.magazinulprogresiv.ro/http://www.eco.md/http://www.eco.md/http://www.vendinginside.ro/http://www.vendinginside.ro/http://www.vendinginside.ro/http://www.eco.md/http://www.magazinulprogresiv.ro/

piața băuturilor răcoritoare

Documents