utilaje.doc

7/21/2019 utilaje.doc

1/37

UNIVERSITATEA DE TIINTE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR IONIONESCU DE LA BRAD

FACULTATEA DE AGRICULTURA SPECIALIZAREA : TPPA

ROIECT LA DISCI LINA UTILAJE IN

INDUSTRIA ALIMENTARA

TEMA:STABILIREA UNEI LINII

TEHNOLOGICE PENTRU OBTINEREA

SUCULUI CONCENTRAT DE STRUGURI

INTOCMIT, STUDENT: ANUL III INDRUMATOR:

1


2/37

PLANUL PROIECTULUI

1.Caracteristicile materiei rime si a materiei !i"ite

#.Sta$ilirea sc%emei te%"&l&'ice

(. Sta$ilirea li"iei te%"&l&'ice

). Ale'erea *"ei masi"i care e+ec*ta & &eratie !&arte

im&rta"ta i" ,e-erea &$ti"erii s*c*l*i c&"ce"trat -e

str*'*ri

. re/e"tarea *"*i s*$a"sam$l* -i" ca-r*l masi"ii

0.Calc*l*l &r'a"&l&'ic sa* a *"ei tra"smisii

meca"ice

.Re'*li -e r&tectie a m*"cii i" ca-r*l li"iei

te%"&l&'ice re/e"te

2.Bi$li&'ra!ie

2


3/37

1.Caracteristicile materiei rime si a materiei !i"ite

1.1.Carac!r"#"c"$! %a!r"!" &r"%!'#r()(r!$!

Strugurele face parte fr ndoial din categoria fructelor cele mai nobile. ncea mai mare parte el este folosit pentru prepararea de vin. Pentru sucul destruguri se potrivesc cel mai bine speciile hibride, care au ceva mai puinzahr, dar care n schimb conin destul aciditate i ofer o arom plin,

interesant. !ocmai speciile nobile de struguri aflate n cele mai bune regiunii aparin"nd celor mai bune recolte, nu prea se potrivesc pentru preparareade suc de struguri, deoarece concentraia lor de zahr este prea ridicat ncomparaie cu aciditatea.Strugurii de vin sunt culei n cadrul obinuitei recoltri parialsupracopi# recolta t"rzie$ , sunt deertai n putine mari, zdrobii i mcinai,de obicei, de%a n vie p"n la obinerea botinei, n care fermentaia# dorit $ncepe de%a pe scurtul drum p"n la teasc.Strugurii alei pentru prepararea sucului ar trebui s fie recoltai imediatdup coacere i aezai cu gri% n vase ntinse. nainte de prepararea care vaurma cur"nd, ei ar trebui splai minuios prin stropirea cu un %et puternic deap iar boabele trebuie culese de pe ciorchine.Pentru prepararea unui suc de struguri rou, substana colorant aflat ncoa% #antocian& materie colorant dizolvat n sucul celulei din flori, fructei frunze$ trebuie accesat mai nt"i prin tratare cu cldur sau enzime.'eoarece substanele aromate i cele care stabilesc gustul strugurilor suntfoarte sensibile la fierbere, autoprepararea i obinerea durabilitii unui bunsuc de struguri sunt destul de dificile. n acest caz nu se poate recomandadec"t nghearea.

'intre hidrolaze un loc important l ocup enzimele pectolitice carecatalizeaz scinderea substanelor pectice.Protopectinazele acioneazasociat cu hermicelulazele icelulazele.(nzimele pectolitice saponifiante

prin procesul lor de demeto)ilare pe care&l provoac, produc alcol metilic iacid pectic cu funciuni de carbo)il * +- libere.(nzimele pectolitice cese gsesc n mod natural n struguri sau microflora acestora prezintmultimple aciuni astfel protopectinazale degradeaz membrana celular


4/37

pecto&celulozic, contribuie n bun msur la eliminarea sucului vacual dinboabe.Prin eliminarea metanolului de ctre enzimele saponifianteP/( i P(,gruprile carbo)il rmase libere reacioneaz cu diferii cationi, n special cucationii de calciu form"ndu&se acizi pectici precipitabili. 0cestea antreneaz

prin sedimentare i alte particule din turbureal aflate n suspensie icontribuie la limpezirea sucului. Se apreciaz ca pozitive transformriledatorate enzimelor pectolitice i se caut soluii de care s poat beneficiaindustria buturilor rcoritoare.aptul c enzimele proteolitice provoacdegradarea proteidelor a condus la ideea folosirii lor, tot printr&un adaussuplimentar sub form de preparate enzimatice, la prevenirea casrii

proteice.

1.*.Carac!r"#"c"$! #(c($(" +! #r()(r" c-c!-ra

n scopul de a satisface nevoile de ap ale omului, se caut nlocuirea parial a acesteiacu produse care conin proporii mari de ap i care n timpul consumrii s fie agreabile.!otodat, se urmrete ca aceste produse s fie i o cale prin care s se introduc n corpulomenesc i unele substante necesare alimentaiei raionale, pentru sntatea omului.Sucurile obinute din fructe sunt produse care pot nlocui n mare parte apa i pot fifolosite i n scopurile artate. Sucul de fructe reprezint produsul e)tras prin presare dinfructe proaspete, sntoase, coapte, produs nefermentat sau care conine urme de alcoolp"n la ma)imum 1.

3a prepararea sucurilor de fructe, prin tehnologiile aplicate, se urmrete s se e)trag is se conserve n ele cea mai mare parte a substanelor valoroase din fructe. n acest fel seasigur valoarea alimentar i caracteristicile organoleptice, aa cum s& au aflat n fructelematerie prim. Pentru aceasta, sucurile de fructe sunt denumite i fructe lichide.Sucurile de fructe sunt produse uor digerabile ce pot avea aciune stimulativ, vivifiant,fortifiant, antito)ic, diuretic i au proprieti igienice remarcabile. Sunt srace nlipide, proteine i sruri de sodiu. 0u aspect, culoare i arome plcute.Se pot consuma reci n timpul verii i calde iarna, n egal msur, de copii, tineri ibtr"ni.Sucul prezint o valoare alimentar deosebit de ridicat, caracterizat prin4 gust plcut,fructuos i rcoritor, coninuturi sporite n zagaruri direct asimilabile # glucoz i

fructoza$ i acizi organici, proporii nsemnate de sruri minerale, enzime i vitamine.'atorit acestor constitueni, sucul de struguri are i o ridicat valoare sub raport dietetici terapeutic.

5


5/37

'Pr&r"!/"$! #!-0r"a$! a$! #(c($(" +! #r()(r"

6+uloarea suculuiSucul de struguri are culoare alb&glbui sau roz&rou deschis. +uloarea alb&glbui este caracterizat sucurilor obinute din struguri albi, iar culoarea roz&rou este specific sucurilor obinute din struguri negri.6 0spectul suculuiSucul de struguri normal are un aspect limpede sau slab opalescent #pentrusucul concentrat$. 0spectul este influenatde gradul de sedimente ilimpezire a sucului n procesul de fabricaie.67ustul i mirosul suculuiSucul de struguri normal are gust apecific strugurelui,plcut, dulceag i

aromat. /irosul de asemenea este caracteristic mirosului de strugure foartebine pus n eviden.

'Pr&r"!/""$! "0"c'c2"%"c! a$! #(c($(" +! #r()(r"

a3Pr&r"!/"$! "0"c! a$! #(c($("

6'ensitatea4'ensitatea sucului reprezint raportul dintre greutatea unui volum de suc latemperatura de 289+. 'ensitatea sucului se determin cu a%utorul

picnometrului la temperatura de 289+, iar valoarea densitii sucului destruguri este cuprins ntre1,8:81&1,8:28 g;cm


6/37

+ldura specific a sucului reprezint numrul de calorii necesare pentruridicarea temperaturii unui gram de substancu un grad +elsius. +lduraspecific a sucului este cuprins ntre @5&@: C;Dg B E. 0ceasta variaz nfuncie de coninutul n substan uscat i temperatur.

43Pr&r"!/""$! c2"%"c! a$! #(c($("

6P-&ul #aciditatea liber$0ciditatea liber a sucului se e)prim prin p-, care reprezint logaritmul cusemn schimbat al concentraiei ionilor de - din soluie. =aloarea p-&uluisucului de struguri estecuprins ntre ,58&,55.6 0ciditatea total #aciditatea titrabil$0ciditatea total a sucului stabilete prin titrare cu o soluie alcalin n

prezena fenolftaleinei ca indicator i se e)prim n grame acid tartric la 188cm< produs.

'D!!c!$! #(c($(" +! #r()(r"

67ust metalic7ustul metalic apare atunci c"nd sucul s&a mbogit nsruri de metale #+ui e$ i se acctentueaz n timpulpstrrii. Pentru prevenirea acestuia se vorfolosi utila%e de oelino)idabil.

67ustul de fenol7ustul de fenol provine de la lubrefianii pompelor folosite n transportulsucului n timpul procesului tehnologic.

67ustul de cauciuc7ustul de cauciuc provine de la garniturile de cauciuc de ladiferite aparateale procesului tehnologic de obinere a sucului.

67ustul de spun

7ustul de spun apare n timpul pstrrii produsului mbuteliat la cldur.

67ustul de fermentat7ustul de fermentat apare c"nd produsul nu a fostsuficient de bine

pasteurizat, a fost pstrat n condiiinecorespunztoare ceea ce permitedro%diilor s dezvolte oactivitate intens.

:


7/37

#.Sta$ilirea sc%emei te%"&l&'ice

@


8/37

5R!c$ar!a #r()(r"$r

Strugurii destinati realizarii sucurilor naturale,se recolteaza la maturitate

tehnologica.Prin maturarea tehnologica a strugurilor se urmareste acumularea unorcantitati mari de zaharuri si reducerea aciditatii e)cesive din struguri invederea realizarii unui raport cat mai echilibrat glucoacidimetric.Fecoltarea poate fi manual, cu o norm de circa :88 deDilograme;zi;muncitor calificat, sau mecanizat, cu o norm de recoltare decirca 2?&8 de tone;zi;combina de recoltat.3a ora actual, recoltarea mecanizat a strugurilor se poate face cu a%utorulcombinelor speciale, combine de mare productivitate i produse de marile

firme constructoare de maini i utila%e agricole. n vederea realizriirecoltrii mecanizate a strugurilor cu aceste combine, sunt necesareurmtoarele condiii4 amplasarea plantaiilor, pe c"t posibil, pe terenuriuniformeG distana minim ntre r"nduri trebuie s fie de 1,> metriG susinerea

pe spalier de ma)imum 2 metri nlimeG sistemul de cultur al viei&de&vietrebuie s fie seminalt sau naltG forma de conducere trebuie s fie n cordonsau bilateral4 amplasarea strugurilor pe butuc trebuie s fie n plan vertical,la 18&8 cm de la sol i p"n la ma)imum 11@ cm nlime.

ig.1 Fecoltare struguri

>


9/37

5Tra-#&r($ #" r!c!&"a #r()(r"$r

!ransportul strugurilor se face c"t mai rapid dupH recoltare, pe c"t posibilntregi si nezdrobiti, cu mi%loace de transport specifice .peratia de recoltare a strugurilor tine seama de utila%ele de transporte)istente in dotare. 0stfel,recoltarea parcurge urmtoarele etapele4& recoltarea manuala &strugurii se recolteaza manual, descarcarea strugurilorse realizeaza in bene montate pe mi%loacele de transport, iar descarcarea

benelor se face cu instalatii hidraulice de basculare laterala sau posterioara& recoltarea semimecanizata& strugurii se recolteaza cu masini purtatesemipurtate,sau combine autopropulsate, descarcarea strugurilor se face in

bene montate pe mi%loacele de transport, iar descarcarea se face cu instalatiihidraulice de basculare laterale sau posterioare& recoltarea mecanizata a strugurilor se recolteaza mecanizat cu combine

autopropulsate, dotate cu containere speciale pentru depozitarea strugurilor,containerele pline se inlocuiesc cu altele goale, containerele se aseaza pemi%loacelede transport, descarcarea containerele se face cu instalatiihidraulice de basculare laterala sau posterioara.!ransportul benelor se realizeaza cu a%utorul tractoarelor, mi%loacelor auto,iar incarcarea descarcarea benelor se face cu motostivuitoare sauelectrostivuitoare. Pentru prevenirea o)idarii mustuieliise folosesc diferite metode de protectie, cel mai adesea administrarea dedio)id de sulf sub forma de solutie apoasa. /acaraua pivotanta se poateinlocui cu troliu de descarcare de tip monorai, de o constructieasemanatoare.=asele de recoltare folosite pentru transportul strugurilor la crama, sunt

benele din lemn. 0cesteasunt confectionate din lemn de esenta usoara, intarite cu cercuri metalice,avand forma de trunchi de con si au capacitatea de ?88&:88 l, lateral sunt

prevazute cu doi suporti care servesc pentru manevrarea benei decatre o macara pivotanta.Feceptia strugurilor se realizeazH4& cantitativ 4 c"ntHrire cu un c"ntar pod&basculH sau cu benH basculantH

& calitativ 4 verificarea autenticitHtii soiurilor si determinarea continutului nzaharuri #refractometric sau densimetric$ n probH medie din fiecaretransport

A


10/37

ig.2 Iena de transport struguri

ig..!ransportor cu banda pentrutransferul strugurilor in buncarulde receptie

ig.5.Iuncar de receptie struguri

18


11/37

ig.?. Schema unei masini cu aparat de taiere tip cositoare pentru recoltarea strugurilor

1 * aparat de taiereG 2 * palpator cilindricG * buncarG 5 * transportortransversalG ? * ventilator pentru indepartarea frunzelor si a altor impuritatiG

: * elevator pentru descarcareG @ * remorcaG > * buncar pentru struguriG A *post de conducere al tractorului.

ig.:. Iascula pod41 * fundatieG 2 * mecanism de cantarireG * platforma basculeiG 5 * cabina.

5S&a$ar!a #r()(r"$r

3a centrele de prelucrare strugurii sunt spalati cu apa potabila,sau cu solutiispeciale,cu scopul eliminarii numarului de bacterii si levuri,indepartarii

particulelor de praf si a substantelor folosite la tratamentele fitosanitare

aplicate vitei de vie.Pentru indepartarea apei de pe bobitele destruguri,acestia sunt trecuti prin tunele cu %eturi diri%ate de aer.

5Z+r4"r! 6+!#c"rc2"-ar!

11


12/37

!rebuie sa se realizeze fara spargerea semintelor ,iar separarea fractiunilormustuielii rezultate din aceste operatii se va efectua intr&un timp cat maiscurt.!ehnologiile moderne de vinificatie impun utilizarea desciorchinHtoarelornaintea zdrobirii pentru a micsora trecerea taninurilor astringente din rahis#ciorchine$ n mustul proaspHt si evitarea astfel a gusturilor de ierbos si deciorchine n vin.Pentru a se asigura protectia mpotriva o)idHrii se adaugH, pe struguri,nainte de zdrobire sau pe mustuialH imediat dupH zdrobire, solutie de dio)idde sulf #?$ sau metabisulfit de potasiu, asigur"nd astfel o dozH de cca. &>g ;188 Dg de mustuialH.Pentru facilitarea e)tractiei substanJelor colorante la macerare se recomandHtratarea mustuielii cu enzime pectolitice si celulazice.Principiul de functionare al desciorchinatorului tip ='7&28 este urmatorul4

recolta este descarcata in buncarul de alimentare de unde trece printrevalturile 2 si se zdrobeste. !recand printre valturi, toata masa de struguri seindreapta spre desciorchinator, bostina este supusa loviturilor paletelor inurma carora bobitele se desprind de ciorchine. Iobitele trec prin orificiilecilindrului perforat a%ungand in recipientul de bostina, iar ciorchineledeplasandu&se sub actiunea paletelor se indreapta spre iesire. Kn parteainferioara a recipientului pentru bostina se afla snecul care transporta bostinala pompa.Ltila%ul poate lucra si ca zdrobitor, fara a inlatura ciorchinele si ca zdrobitor

desciorchinator .Pentru aceasta e)ista clapeta obturatoare care, ocupand opozitie sau alta, conduce strugurii zdrobiti catre desciorchinator sau catrerecipient.

12


13/37

1


14/37

5C$!car! ra7acPentru realizarea sucului se va folosi numai mustul ravac si cel de la prima

presa ,sau cel obtinut de la presa continua cu snec din zona in care gradul depresare este redus./ustul ravac este mustul obtinut prin scurgerelibera.0cesta este partea cea mai valoroasa a mustului./ustul ravac din scurgator este strans in rezervorul pentru must, iar

bostinaeste trimisa la presare.

Schema masinii tip =PP=&28

1&buncarul de receptieG 2&transportoare cu placiG &desciorchinatorG 5&sita de scurgereG ?&snecG :&@&>&rotidintateG A&scurgator cu snecG 18&ghida%e.

15


15/37

5Pr!#ar!peratiunea de presare trebuie e)ecutata astfel incat din bostina sa see)traga numai sucul dulce rezultat din vacuolele celulelor, nu si cel din

pielite ce poate imprima mustului si implicit vinului rezultat un gust amar,ierbaceu.Pentru ca operatiunea de presare a bostinei sa decurga normal si cu rezultate

bune, trebuie respectate anumite reguli.Kn timpul presarii sa se evite strivirea si deci e)tractia sucului din partilesolide ale strugurilor, care poate imprima vinului un gust ierbaceu.Se vor evita presiunile brutaleG o presiune e)agerata la inceput face ca

bostina sa devina aproape impermeabila, la presiuni mari si rapide canalelede scurgere se ingusteaza foarte mult, iar uneori se inchid, astfel incat mustulramane imbibat in bostina si numai cand aceasta cedeaza el iese tasnind. 'eaici si recomandarea ca presarea sa se efectueze incet si cu intermitente

pentru a lasa lichidul sa se scurga.Presarea nu trebuie sa fie mai rapida decat se scurge mustul , presiunimoderate si crescande de scurta durata si aplicate in mod repetat sunt mai deefect si necesita un timp de presare de circa doua ori mai mic decat celinregistrat la presiuni mari, prelungite cu intreruperi putine si de scurta

durata.3a incarcarea presei se va avea gri%a ca bostina sa fie distribuita uniform,pentru ca numai asa presiune e)ercitata poate fi constant repartizata.+and stratul de bostina este subtire se pot folosi presiuni mari, iar atuncicand este gros presiuni mici.0fanarea repetata a bostinei in interiorul presei are aproape aceeasiimportanta ca si presiunea.

1?


16/37

ig.>.Presa mecanica pneumatica

1:


17/37

igura nr. A .Presa continua cu snec tip P+ :88unctionare4Strugurii, bostina sau tescovina sunt aduse in buncarul de alimentare, unde cad pestespirele melc de alimentare. 0ici are loc o prima scurgere a mustului prin simplaamestecare a materialului de catre melc, dupa care materialul este trimis spre melcul depresare care il impinge spre conul de presare. Prinsa intre melc si conul de presare,bostina este comprimata spre peretele perforat tip sita, prin orificiile careia se scurgemustul e)tras. Knzestrarea utila%elor cu doi melci, cu pasi diferiti si cu sens de rotatiecontrar, da posibilitatea obtinerea unei cantitati mai mari de must de calitatesatisfacatoare. /ustul este colectat pe doua sau trei fractiuni4

M prima fractiune, ce rezulta sub buncarul de alimentare, cu o calitatesatisfacatoare

M a KK&a fractiune, colectata in zona de presiune normala

1@


18/37

M a KKK&a fractiune, colectata in zona de ma)ima presiune, de slaba calitate, si careeste trimis spre industrializare

5Traar! c( ac"+ a#cr4"c

!ratarea strugurilor, mustuielii i musturilor cu acid ascorbic#vitamina +$ seface n doz de ma)imum 2?8 mg;Dg.!ratamentul se face dizolv"nd acidulascorbic n ap sau must, n proporie 1 418.

NRac"r!a %(#($("Fecomandabil este ca aceast operaie s se fac nainte ca temperatura sdepeasc 289+. Procedee de rcire sunt numeroase. 'e asemenea, unele

procedee duc la rcirea mediului ambiant, n timp ce altele pot rci directmustul.Fcirea mediului ambiant se poate face prin deschiderea uilor i ferestrelor,mai ales n timpul nopii, prin folosirea unor ventilatoare, prin stropirea

pardoselii i a vaselor cu ap sau prin folosirea unor agregate de rcire.olosirea direct a gheii nu este admis deoarece, prin topire, dilueazmustul. !otui, gheaa d rezultate bune, dac este introdus n saci dinmaterial plastic i apoi introdus n vasele de fermentare. +isternele metalice

pot fi rcite prin stropire cu ap rece sau pot fi echipate cu o manta n carecircul agentul de rcire. alt metod const n trecerea mustului saunumai a unei pri din el printr&un schimbtor de cldur.

NL"%&!0"r!a #" "$rar!a )r#"!railtrarea este o tehnica generala de limpezire care consta in trecerea unuilichid tulbure printr&un strat filtrant foarte fin. +a orice procedeu mecanic,filtrarea pune o problema de calitate si una de cantitate. 'ebitul unui filtrueste volumul care se scurge intr&o unitate de timp. 0cesta se diminueaza pemasura ce impuritatile se depun pe stratul filtrant, producand bloca%ul

progresiv sau colmatarea.Placile filtrante sunt in general constituite din materiale si forme variate.Principalele materiale utilizate sunt4 fibre celulozice #tesaturi de bumbac,

pasta de hartie, diatomite #sinonime4 pamant de infuzorii, silice fosila,Eieselgur$, iar mai recent perlite.Placi filtrante4 sunt structuri poroase de filtrare fabricate din fibre deceluloza in amestec cu Eieselgur, perlita si rasini sintetice pe baza de

poliamide. (le sunt tipizate la dimensiuni de 28)28 cm, 58)58 cm, :8):8cm si >8)>8 cm. Prezinta rezistenta mecanica la presiune si rezistenta la

1>


19/37

diferiti solventi minerali si organici. Placile filtrante prezinta doua fete, ofata rugoasa cu porii mari este fata de intrare a lichidelor si o fata neteda cu

porii mai mici este fata de iesire a lichidelor./arimea porilor oscileaza intre 8,2 si ? microni. Kn functie de marimea

porilor placile sunt marcate cu numere, insotite de coduri care e)primarandamentul de filtrare si retentia nominala in microni proprii fiecarui

producator.Placi pentru filtrare grosiera cu structuii poroasa mare, diametral porilorfiind cuprins intre ? * ,? microni, identificate cu codul S 58 O, S 8 O. Suntdestinate pentru prima filtrarea a mustului .+entrifugarea mustului este procesul cel mai rapid de limpezire si asiguracontinuitatea flu)ului tehnologic. +ele mai bune rezultate se obtin cucentrifugele cu talere, cu o turatie de ?88&@888 rot. ;min care permiteevacuarea automata a burbei, spalarea mecanica a acesteia si evita aerarea

mustului. iltrarea este o operatie dificila datorita vascozitatii mari amustului si a colmatarii rapide a maselor filtrante de catre coloizii protectoridin must. Se realizeaza in incaperi bine aerisite, curate si ferite de lumina lao temperatura de 1> & 28 + pentru un interval scurt de timp. 0ceastadepozitare are rolul de a acumula o cantitate mai mare de must in vederearealizarii unei continuitati a procesului de pasteurizare si concentrare asucului de struguri.

NPa#!(r"0ar!a %(#($("

3a sucul de struguri se realizeaza o pasteurizare rapida de temperaturainalta, ce se caracterizeaza printr&o durata de pasteurizare de ordinulsecundelor si se realizeaza la temperaturi de A?&188 +, timp de 18&1?secunde. 'upa incalzirea rapida si mentinerea unui timp foarte scurt, suculeste rapid racit la o temperatura de 1?&1> +. /arteau recomanda flash&

pasteurizarea #incalzirea mustului la 128 + timp de cateva secunde$ urmatade introducerea aseptica a sucului in recipiente sterile. 0stfel durata deincalzire trebuie sa fie cat mai mica pentru a evita formarea dehidro)imetilfurfurol si denaturarea aromelor. Pasteurizarea asigura o bunadeproteinizare a musturilor si distrugerea enzimelor o)idative. Pentru

pasteurizarea rapida a sucului de struguri #must$ se folosesc pasteurizatoarecu placi si pasteurizatoare tubulare. Kn cazul nostru pasteurizatorul realizeazao pasteurizare si totodata o preincalzire a sucului ce urmeaza a fi concentrat.Pasteurizatorul este un schimbator de caldura cu placi prevazut cu trei zone4

prima zona functioneaza prin recuperarea de caldura de concentrare, cea de&a doua zona are agentul termic apa de racire. +a urmare in primele douazone se realizeaza o preincalzire a sucului supus concentrarii, iar in cea de&a

1A


20/37

treia zona are loc racirea. !emperatura si durata de pasteurizare depind degradul de aciditate a sucurilor, de procentul de zahar si de natura si numarulde microorganisme. !ratamentul termic trebuie sa fie ridicat in cazul unuinumar mare de microorganisme termorezistente .

NU$rarac"r!a %(#($("

NC(&a8ar!a %(#($("

0mestecarea unui must cu altul provenit de la un soi mai valoros, n vederearidicrii calitii primului, poart numele de cupa%are. peraia nu constituieo verig tehnologic necesar, ci din contra este chiar contraindicat,deoarece caracterul vinului rezultat este mai puin definit. Lneori se adaugtotui n musturi cu gust i miros neutral, ?&18 must provenit dintr&un soi

mai puternic aromat. n acest fel, se poate obine un vin t"nr mai plcutdec"t cel care ar rezulta din combinarea partenerilor care au fermentatseparat.

NF"$rar!a #(c($("iltrarea este o operatie dificila datorita vascozitatii mari a mustului si acolmatarii rapide a maselor filtrante de catre coloizii protectori din must. Serealizeaza in incaperi bine aerisite, curate si ferite de lumina la o temperaturade 1> & 28 + pentru un interval scurt de timp. 0ceasta depozitare are rolul de

a acumula o cantitate mai mare de must in vederea realizarii unei continuitatia procesului de pasteurizare si concentrare a sucului de struguri.'up operaia de limpezire, sucurile de fructe nu sunt perfect limpezi, deaceea este necesar filtrarea care asigur transparena i stabilitatea

produsului. +a materiale filtrante se folosesc4 p"nza, celuloza, azbestul ipm"ntul de infuzorii. Sucurile de fructe se filtreaz la temperatura camereisau la rece, iar uneori se practic o nclzire la ?8&:8o+ pentru accelerarea

procesului de filtrare.n industria sucurilor de fructe se folosete o gam mare de filtre4 filtre cuumplutur de colmatare, filtre pres care pot fi4 cu rame i cu plci. n

ultimul timp, pentru a asigura o eficacitate mai bun a procesului de filtrare,s&a realizat operaia de polifiltrare, care const ntr&o dubl filtrare a suculuin acelai aparat.

NI%4(!$"!r!a #(c($("Kn ceea ce priveste ambalarea, se poate opta intre ambalarea la pungi bag in

bo) de litri sau la sticle de sticla, linia fiind una fle)ibila ce poate fi

28


21/37

modificata in functie de necesitati. Produsul finit rezultat este depozitat inconditii igienice, la temperaturi de 18&1? 9+'ozarea&nchiderea buturilor rcoritoare folosete butelii de sticl splate,n maina de splat sticle i controlate. ormarea spumei la dozare se poateevita, urmrind ca at"t siropul c"t i apa s fie apro)imativ la aceeaitemperatur. Sticlele se capsuleaz cu capsule metalice, prevzute n interiorcu rondele de plut sau de material plastic. !endina actual la ambalare estede folosire a buteliilor de material plastic sau de materiale comple)e, cunchidere cu buon filetat, condiionate n prealabil.

NPa#!(r"0ar!a #(c($(" a%4a$a0proape ntotdeauna, nainte de ambalare, se e)ecut o a doua pasteurizare.Pasteurizarea & ncalzirea la temperaturi sub 1888+ timp scurt urmata de

racirea brusca & se aplica sucurilor de fructe, compoturilor, pastei de tomate.Poate fi4& pasteurizare %oasa & :?8+ timp de 8 minuteG

& pasteurizare nalta & >8 & A88+ timp de 1 & 2 minuteG

& pasteurizare n strat subtire & A1 & A?8+ timp de 1 & 2 secunde.'atorita timpului redus al actiunii termice se pastreaza nsusirile senzoriale,valoarea nutritiva si sunt inactivate enzimele din produs.

NE"c2!ar! a%4a$a8!$r0mbalarea se face n flacoane de plastic ,sticl sau n cutii de carton izolaten interior cu pelicule de plastic sau de aluminiu.Iuteliile pline trec pe band la maina de astupare #cu unul sau mai multe

pistoane$ unde se aplic n mod automat capsulele coroanaQ. IuteRliile trecapoi la un aparat unde sunt rsturnate pentru omogenizare, apoi suntcontroRlatenivel, lips de impuriti, etanare etc.$ dup care merg tot pe

band la maina de etichetat. .0ceast main funcioneaz de asemenea automat, are o capacitate orar

corelat cu mainile precedente i aplic etichete tanate ntr&un mod cedepinde de tipul constructiv al mainii. 3ipirea etichetelor se face cu un cleipe baz de de)trin sau amidon, pregtit n prealabil.'up etichetare buteliile pline sunt trecute manual n lzi, navete irecepionate pentru e)pediie.

21


22/37

ND!&0"ar!a 6L"7rar!aSe realizeaz n ncperi bine aerisite, curate i ferite delumin la otemperatur de 1> & 289 + pentru un interval scurt de timp.

(. Sta$ilirea li"iei te%"&l&'ice

ig.18.Schema liniei tehnologice de producere a sucurilor concentrate dinmust proaspat

22


23/37

1&mi%loc de transport amena%at pentru transport struguri,2&buncar pentrureceptie,&zdrobitor&desciorchinator,5&rezervor colector mustuiala,?&transportor pentru ciorchini,:&pompa,@&scurgator,>&rezervoare pentrucolectare fractii de must,A&presa,18&transportor pentru tescovina,11&

pompa,12&rezervor pentru colectare must,1&filtru centrifugal,15&rezervorpentru colectare must limpezit,1?&preincalzitor,1:&rezervor,1@&debitmetru,1>&concentrator de must,1A&condensator,28&pompa,21&deflegmator,22&coloana de rafinare,2&condensator,25&rezervoare pentrucolectare must concentrat,2?&instalatie de dozare,2:&masina pentru capsat.

). Ale'erea *"ei masi"i care e+ec*ta & &eratie !&arteim&rta"ta i" ,e-erea &$ti"erii s*c*l*i c&"ce"trat -e

str*'*ri

Z+r4"r '+!0c"rc2"-ar

Kn scopul eliberarii mustului din boabele de struguri pentru separarea deseminte, pielita si componentele solide ale pulpei, este necesara spargerea

pielitei si destramarea miezului bobului. 0ceasta operatie ce poarta numelede zdrobire,trebuie sa satisfaca anumite conditii de care depinde calitateamustului obtinut.peratia tehnologica initiala din cadrul prelucrarii primarea strugurilor este zdrobirea bobitelor si separarea ciorchinilor#desciorchinarea$.drobirea consta in distrugerea integritatii boabelor in vederea eliberariisucului pe care il contin, fara a faramita pielitele, semintele si ciorchinii. inurma acestei operatii microflora e)istenta pe struguri este dispersata inintreaga masa de mustuiala. 'aca strugurii nu sunt zdrobiti, sucul nu se

poate transforma in vin, deoarece levurile, prezente in principal pe suprafata

boabelor, nu&si pot e)ercita actiunea lor asupra sucului inchis in boabe.0ctiunea produsa in timpul zdrobirii favorizeaza inmultirea levurilor care, larandul lor, determina o fermentatie rapida si usoara a mustului.'upa zdrobire, materialul recoltat poate fi usor vehiculat prin pompare,sulfitat omogen, iar maceratia bostinei pentru vinurile rosii si aromate areloc in conditii optime, deoarece suprafata dintre faza lichida si solida estemult marita. +and insa prelucrarea strugurilor pentru producerea acestor

2


24/37

vinuri de maceratie incepe cu desciorchinarea, zdrobirea nu mai este ooperatie obligatorie, deoarece integritatea boabelor este suficient de distrusacu ocazia desciorchinarii.Kn diferite procedee de vinificatie, ca de e)emplu in tehnologia produceriivinurilor rosii, prin maceratie carbonica nu se efectueaza separarea mustuluici a vinului brut. 3a obtinerea vinurilor care constituie materie prima pentru

procesul de sampanizare, nu se efectuaza operatia de zdrobire. in asemeneasituatii, zdrobirea boabelor se efectueaza in timp, datorita procesului demaceratie, sau direct prin presare, ca in tehnologia vinurilor spumante.'esciorchinarea strugurilor, numita si dezbrobonire, consta in separarea

boabelor de ciorchine si eliberarea separata a sucului si boabelor pe de oparte si a ciorchinelor si a resturilor vegetale pe de alta parte.

ig.11.Schema tehnologica a masinii tip zdrobitor desciorchinator cu dispozitiv de prelevare a mustului1&buncarG 2&valturileG &obruratorG 5&paleteG ?&cilindru perforatG :&arborele desciorchinatoruluiG @&%gheab

pentru evacuareG >&snecG A, 18&ciurG 11&snec.

Strugurii din buncarul 1 cad pe valturile 2, de unde prin obturatorul a%ungpe arborele : al desciorchinatorului cu paletele 5, ciorchinele evacuandu&seprin %gheabul @, iar bobitele zdrobite prin perforatiile cilindrului ? a%ungandla snecul >..0ceasta masina se deosebeste de celelalte utila%e, de acelasi tip, prin faptulca pentru evacuarea bostinei se utilizeaza doua snecuri > si 11. Lltimul este

25


25/37

montat sub un unghi de 5?9. Sub ambele snecuri sunt instalate doua ciururiA, 18 prin care la miscarea bostinei se elimina mustul.0vanta%ele acestei masini constau in4 posibilitatea obtinerii unui must dediferite fractiiG incetinirea procesului de o)idare a bostinei #datoritamicsorarii timpului ei de prelucrare$, micsorarea suprafetei necesare

productiei #prin scoaterea din linie a scurgatorului$ si in universalitateautilizarii #datorita obturatorului pot fi prelucrati struguri cu separarea sifara separarea ciorchinilor$.

.Pre/e"tarea *"*i s*$a"sam$l* -i" ca-r*l masi"ii

rganele de lucru, de care depinde eficienta activitatii zdrobitorului&desciorchinator, sunt valturile si desciorchinatorul. 'ar, problemele legatede caracteristicile mecanice si energetice ale zdrobitoarelor cu valturi nusunt suficient studiate, de aici rezultand marea diversitate a tipurilor si aformelor geometrice ale valturilor, utilizate in vinificatie.orma geometrica si starea suprafetelor de lucru ale valturilor influenteaza

procesul de maruntire a strugurilor, calitatea mustului obtinut,productivitatea zdrobitorului si consumul specific de energie. Strierea

suprafetei de lucru a valturilor zdrobitoare #fara a tine cont de proprietatilestructural mecanice ale boabelor$ a fost introdusa in vinificatie din industriamoraritului. =alturile canelate #striate$ care lucreaza in perechi atat in industriamoraritului cat si in industria de vinificatie au viteze de rotatie diferite. inma%oritatea zdrobitoarelor de struguri, raportul vitezelor a)iale ale valturilordupa unele surse bibliografice este 54, iar dupa altele 142. Fealizarea pe suprafata valturilor a canelurilor si viteza de rotatiediferita imbunatatesc conditiile de prindere si antrenare a produsului siasigura o distrugere mai buna a pielitei bobitelor, ceea ce usureaza iesirea

mustului. =iteza de deplasare a particulelor de produs in zona de distrugere nueste egala cu viteza a)iala a valturilor. 'eplasarea strugurelui cu o oarecare viteza in raport cu valturile ducela distrugerea pielitelor de pe suprafata bobitelor si a ciorchinilor. Prinurmare, diferenta vitezei periferice a valturilor zdrobitoare, dorita intr&un sir

2?


26/37

de ramuri ale industriei, in vinificatie, mai ales la prepararea vinurilor albe,este nedorita. Kn ultimul tip se observa tendinta tot mai mare de trecere de la valturicilindrice cu caneluri la cele profilate#fig .5

ig.12. !ipuri de valturi4 a & cilindriceG b,c,d, & profilate #patru si opt caneluri$

7eometria si conditiile cinematice ale actiunii valturilor profilate contribuiela o aplicare rationala a fortelor e)terioare asupra strugurilor prelucrati. 3adistrugerea lor intre varfurile si adanciturile valturilor, strugurii . capataviteze considerabil mai mici si sunt supusi strivirii mai slabe.Procesul de zdrobire se apropie mult de varianta optima cand faramitareastrugurelui este rezultatul apropierii suprafetelor paralele, fara ca acestea saaiba o miscare relativa una fata de alta. /a%oritatea firmelor straine fabricavalturile profilate cu 5, :, > palete. in literatura de specialitate sunt

prezentate anumite recomandari pentru alegerea formelor optime si ametodelor de calcul. Feferitor la cele prezentate anterior, este importanta

constatarea lui 7. !roost ca intre valturile cu 5 palete ciorchinii se indoaieintr&o mai mica masura decat intre valturile cu : si > palete. =alturile zdrobitoare, de obicei, sunt realizate din fonta cenusie sisunt prote%ate prin acoperire anticorosiva.

2:


27/37

ig.1.drobitor cu valturi

/ecanismul de actionare se compune dintr&o transmisie cu cureletrapezoidale si roti cilindrice precum si un dispozitiv de antrenare cu con defrictiune.

2@


28/37

0.Calc*l*l &r'a"&l&'ic sa* a *"ei tra"smisii meca"ice

ig.15.Schema sistemului de actionare a zdrobitorului

+aracteristicile tehnice principale sint urmatoarele 4

&Productivitatea, in Dg. h 51888 & :5 888&'iametrul valturilor, in mm 1?@&3ungimea valturilor, in mm A88&!uratia valturilor, in rot;min,158& Puterea motorului de antrenare, in DT ,@

2>


29/37

0naliza indicilor de lucru obtinuti cu acest tip de zdrobitor a permisreprezentarea grafica a variatiei acestor indici in functie de regla%ul distanteidintre a)ele valturilor de zdrobire.

'in punct de vedere al indicilor de productivitate si consum rezulta ca 4

&productivitatea zdrobitorului U creste o data cu marire distantei dintrevalturile de zdrobire, a%ungand pina la :5 888Dg h, pentru regla%ul ma)im aldeschiderii valturilor G&puterea necesara antrenarii zdrobitorului in sarcina P1,atinge valoareaminima in cazul regla%ului mediu al distanteidintre valturi #1?5,: mm$ G&puterea necesara antrenarii zdrobitorului in gol Po, scadeo data cu marireadeschiderii valturilor G&consumul specific de energie T minim este realizat incazul regla%ului

corespunzator distantei dintre a)ele valturilor,de cca. 1?? mm.

Kn ceea ce priveste calitatea lucrarii e)ecutate de zdrobitor se pot trageurmatoarele concluzii 4&gradul de zdrobire al boabelor b scade o data cu marirea distantei dintrevalturi&gradul de vatamare al ciorchinilor c creste pe masurace distanta dintrevalturi se micsoreaza&legat de gradul de vatamare al ciorchinilor, indicele depermanganat

indicator al continutului in substante tanice creste o data cu micsorareadeschiderii dintre valturi

'eterminarea geometriei optime a valturilor profilate, elaborareametodologiei de calcul, precum si proiectarea acestora constituie problemede actualitate in constructia de utila%e pentru vinificatie. Problemelemai importante, care presupun un studiu mai profund, sunt mecanica

procesului de lucru a valturilor #caracterul actiuni organelor de lucru asupraprodusului4cinematica de miscare a strugurelui si %ocul intre valturi s.a.m.d.$, actiunea

diferitilor factori asupra productivitatii zdrobitorului precum si indiciicalitatii procesului obtinut.

7eometria si conditiile tehnice ale actiunii valturilor profilate contribuie laaplicarea rationala a fortelor e)terioare asupra strugurilor supusi prelucrarii.

2A


30/37

ig.1?.

3a maruntirea lor intre varfurile si golurile nervurilor, strugurii capata vitezeconsiderabil mai mici si sunt supusi unei frecari mai slabe. Procesul demaruntire, in acest caz, se apropie tot mai mult de varianta optima defaramitare a strugurilor, ca rezultat al apropierii suprafetelor plane demaruntire. /a%oritatea uzinelor realizeaza valturi profilate cu 5, : si >nervuri.

+onditia ca bobul de strugure sa poata fi antrenat de valturi si tras printreacestea este4 , unde V este unghiul de frecare al bobului cu suprafatavaltului.'iametrul valtului pentru antrenarea celor mai mari boabe se determina dinconform relatiei4

8


31/37

unde4 : este distanta dintre valturi, care trebuie sa fie mai mare decatdimensiunile semintelor de struguri. Lnghiul a capata valoarea ma)ima in,cazul in care :W8.

Kntroducand :&8 si X W , se obtine diametrul minim al valtului4

=aloarea unghiului de frecare cp a%unge pana la 15.?9. in practica pentru 'se foloseste valoarea obtinuta cu relatia4

(ste stabilit ca atunci cand turatia n a organului de lucru #valtul$variaza in intervalul 1&18 rot;min, coeficientul E care pune in evidentaantrenarea materiei prelucrate, variaza in limite largi pentru aceeasi cantitatede must ravac. =aloarea lui E poate fi determinata grafic.Pentru o cantitate ma)ima de must ravac #?? dal;t$, coeficientul E la

n W1&18 rot;min, se poate determina analitic4Sementioneaza ca in relatia de calcul anterioara nu s&a tinut cont de profilulvalturilor. actorii de acest tip se pot lua in consideratieintroducandu&se in relatia de mai sus coeficientii E1 si E2. +oeficientul E1tine cont de caracteristica geometrica a suprafetei de lucru a valturilor si sedetermina prin raportul dintre suprafata transversala de actiune pentru valturi

profilate si suprafata transversala de actiune pentru valturi netedeSuprafata sectiunii transversale a valturilor netede poate fi calculata cu

relatia4iar cea a valturilor profilate cu relatiile 4

in care4 Y este coeficient de proportionalitate, care depinde de numarul deproeminente si este egal cu YW8,@?, cand z W 5G YW1, cand zW:4 YW1,2?, cand

z W >G 8 &suprafata sectiunii transversale adancite dintre doua paletevecine , h & inaltimea paletei, , S & latimea paletei, mG X & unghiul de

antrenare a valturilor. +oeficientul tine cont de cantitatea de mustcare se elimina la zdrobirea strugurilor si este dat de relatia4

1


32/37

unde4Z8& concentratia de suc, , raportata la volumul total de produs. (stestabilit ca marimea Z8depinde de %ocul dintre valturi.Productivitatea zdrobitorului&desciorchinator cu valturi. Se determinaconform relatiei 4

in care4 vmeste viteza medie de deplasarea produsului prin spatiul dintrevalturi, m;s #sau viteza periferica a valturilor$G : &distanta #%ocul$ dintrevalturi, m #apro)imativ 8,88: m$G ; & lungimea valtului, mG p & densitatea invrac a strugurilor, Dg;m #:88 & @88 Dg;m$G Eu& coeficient de corectie caretine seama de neuniformitatea de alimentare cu produs, umplerea spatiului

dintre valturi#Eu

W 8,@&8,>$ Felatia pentru determinarea productivitatii poateavea si urmatoarea forma4

/entionam ca relatiile indicate sunt aplicabile numai in cazul in carematerialul se faramiteaza in bucati care nu contin lichid. Kn realitate, cand

bobitele a%ung in zona de functionare a valturilor, orice crapatura cat de micaa pielitei bobitei este urmata de eliminarea sucului #mustului$, avand o vitezamai mare decat a masei principale de struguri, trecand mai repede printre

valturi. in consecinta, productivitatea reala a zdrobitorului cu valturi este maimare decat cea [calculata conform formulelor indicate. Kn afara de aceasta, inaceste relatii nu se tine seama de profilul valturilor.3atimea spatiului pentru zdrobire intre valturile profilate este putin mai maredecat cea dintre valturile netede sau striate, in timp ce alti parametrigeometrici sunt aceiasi #diametral e)terior, distanta intre a)e$.+oeficientul de corectie se determina conform relatiei4

in care4 v este viteza periferica a valturilor, m;sG 0 & coeficient in functie detipul valtului. Pentru valturile cilindrice, v W 8,5>&1,?@ m;s iar 0 W 8,@?,

pentru cele profilate, cand v W 8,>&1,25 m;s, 0 W 8,>?AG m & e)ponent #mWl sirespectiv mWl,8:$.

2


33/37

+onsumul energetic pentru antrenarea arborilor zdrobitorului&desciorchinaiorului este necesar in vederea invingerii rezistentei la rotireavalturilor si la separarea boabelor de ciorchini./omentul de rezistenta la rotirea valturilor poate fi determinat ca o

suma a doua componente4

unde4 /d este momentul necesar invingerii rezistentei la deformare aprodusuluiG /fr & momentul de rezistenta la frecarea in lagare, creat degreutatea valturilor si de forta de impingere a produsului printre valturi.+omponenta /d se determina cu relatia4

in care4 Pi este forta de impingere, OG ' & diametrul valturilor, mG unghiul

de antrenare intre valturi a produsului.


34/37

1.Re'*li -e r&tectie a m*"cii i" ca-r*l li"iei

te%"&l&'ice re/e"te

6/ateriile prime i materialele folosite n procesul de fabricaie vor fiproaspete sau foarte bine conservate, lipsite de germeni, parazii i produseto)ice ale acestora. Pentru mbuntirea strii lor de igien, unele materii

prime se vor supune proceselor de curare prin care se ndeprteazimpuritile. P"n la prelucrarea lor, vor fi depozitate n condiii adecvate ivor fi introduse n fabricaie n ordinea vechimii lor.60mbala%ele trebuie s respecte anumite condiii de igien. (le nu trebuie smodifice caracteristicile organoleptice ale produselor, s nu le transmit

germeni patogeni sau substae nocive, mirosuri i gusturi strne. /etodelede ambalare adoptate, trebuie s asigure protecia mpotriva surselor deimpurificare din mediul ambiant.6Kgiena utila%elor i instalaiilor urmrete s previn impurificarea

produselor prin intermediul acestora.6+erinele igienico&sanitare ale utila%elor se respect at"t prin construirea lordin materiale speciale, c"t i prin ndeprtarea cuiburilor de infecie cumicroorganisme, care pot apare pe suprafaele interioare sau e)terioare aleutila%elor.6Pentru construirea utila%elor se vor folosi materiale rezistente la coroziune#oel ino)idabil, metale galvanizate, aluminiu, mase plastice, lemn tare$ cares nu modifice propietile organoleptice i fizico&chimice, s nu cedezesubstane chimice i s nu afecteze valoarea nutritiv a alimentelor cu carevin n contact n timpul prelucrrii.6ntreprinderile de industrie alimentar sunt obligate s respecte fazele

proceselor de fabricaie i parametri tehnologici specifici fiecrui produs sausortiment, n scopul asigurrii calitii sanitare i valorii lor nutritive. ntimpul proceselor de producie se va evita impurificarea produselor, alterarealor sau contaminarea.

+ontrolul tehnic de calitate pe toate fazele tehnologice, ncep"nd cu recepiamateriilor prime i au)iliare i temin"nd cu e)amenul produsului finit,alturi de controlul de laborator prin analize chimice i microbiologicecontribuie la prevenirea accidentelor de fabricaie.'epozitarea i pstrarea produselor alimentare trebuie s se fac n condiiicare s previn alterarea, degradarea, contaminarea chimic sau biologic iimpurificarea cu alte substane strine. n acest scop produsele alimentare

5


35/37

vor fi pstrate separat pe sortimente, n depozite sau n ncperi spaioase,amena%ate special, cu temperatura, ventilaia i umiditatea necesare. Periodicse vor efectua operaii de dezinfectare, dezinsecie i deratizare.

Oorme de igien privind personalul care lucreaz n uniti de industriealimentar+ontrolul medical/uncitorii nu trebuie s fie bolnavi sau purttori de germeni, cci artransmite produselor alimentare microbi ai bolilor infecioase, parazitare sauto)iinfeciilor alimentare. !ieturile, rnile, arsurile care se producuneori n timpul muncii, n special la m"ini, trebuie ngri%ite pentru a sevindeca repede, a nu se infecta i a deveni astfel o cale de transmitere icontaminare a produselor.Pentru a preveni asemenea posibiliti de transmitere a microbilor, normelede igien stabilite de /inisterul Sntii prevd control medical al

personalului nc de la ncadrarea n munc i apoi control medical periodic. (chipamentul de protecien scopul de a prote%a produsele alimentare de contaminarea cu microbii de

pe mbrcmintea i corpul muncitorilor, acetia sunt datori s poarte ntimpul lucrului echipament sanitar de protecie a alimentelor, care const ngeneral din halat sau bluz i pantalon, precum i bonet #batic$. 0cestea seconfecioneaz din p"nz alb, pentru a fi uor splate i dezinfectate i

pentru a face vizibil orice urm de murdrie.Kgiena individual

Kgiena individual este igiena regimului vieii personale i sociale, a munciii a odihnei omului. /surile de igien individual se cer a fi respectate norice mpre%urare i n mod deosebit n sectorul industriei alimentare, eleconstituind un factor important de prevenire a contaminrii cu microbi.Fegulile de baz privind igiena corporal, a mbrcminii, a nclmintei ialimentaiei trebuie s devin o necesitate organic pentru personalulmuncitor care produce bunuri alimentare.Knstruirea se face la anga%are i periodic i se realizeaza prin urmtoarelecategorii de instructa%e4a$ instructa%ul introductiv generalG

b$ instructa%ul specific locului de muncGc$ instructa%ul periodic Gd$ instructa%ul pe schimb, acolo unde situaia o impuneGe$ instructa%ul special pentru lucrri periculoaseGf$ instructa%ul la recalificarea profesionalGg$ instructa%ul pentru personalul din afara operatorului economic sau alinstituieiG

?


36/37

2.Bi$li&'ra!ie

&Ianu +.,!ofan K.s.a.,Progrese tehnice,tehnologice,si stiintifice inindustria alimentara.=ol KK.(d.!ehnica Iucuresti,1AA.

&Sandu *=ille 7.,Studiul tehnologiei de preparare a bauturilornealcoolice din struguri.teza de doctorat ,Kasi,1A@>.

& Koan !enu,!ehnologii,progrese,masini si instalatii pentru

industrializarea produselor vegetale ,(d.Iolta Fece Kasi 1AA@.

&http4;;UUU.scrigroup.com;tehnologie;tehnica&mecanica;Proiectarea&unei&unitati&de&vi:25>.php

&http4;;cotnari.ru;ro;prelucrarea&strugurilor

&http4;;UUU.scrigroup.com;tehnologie;merceologie;Procesarea&

strugurilor&pentru&A2:1?.php

&http4;;UUU.crestinortodo).ro;sanatate&stiinta;mustul&suc&natural&12>5>2.html

&http4;;decost\le.ma\ra.ro;fructe;fructe&de&masa;despre&struguri;55>;

&http4;;UUU.scrigroup.com;tehnologie;merceologie;Procesarea&

strugurilor&pentru&A2:1?.ph

:


37/37

utilaje.doc

Documents