urg_card_2

USMF ”NICOLAE TESTEMIŢANU ”USMF ”NICOLAE TESTEMIŢANU ”CATEDRA “URGENŢE MEDICALE”CATEDRA “URGENŢE MEDICALE”

URGENURGENŢELE CARDIACEŢELE CARDIACE

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Lev D. Crivceanschi. „Urgenţe medicaleLev D. Crivceanschi. „Urgenţe medicale..” ”

Chişinău, 2005Chişinău, 2005

www. levcrivceanschi. comwww. levcrivceanschi. com

ANATOMIA SISTEMULUI ANATOMIA SISTEMULUI CARDIOVASCULARCARDIOVASCULAR

Sistemul cardiovascularSistemul cardiovascular este un sistem închis ce este un sistem închis ce include include inima, sângele şi vasele sangvineinima, sângele şi vasele sangvine. .

InimaInima este un organ muscular, cu funcţie de este un organ muscular, cu funcţie de pompă, ce propulsează sângele prin vasele pompă, ce propulsează sângele prin vasele sangvine spre ţesuturi. Ea se localizează în sangvine spre ţesuturi. Ea se localizează în mediastin, o zonă situată retrosternal, protejată mediastin, o zonă situată retrosternal, protejată posterior de coloana vertebrală şi lateral de posterior de coloana vertebrală şi lateral de plămâni. Inima este divizată în patru cavităţi, plămâni. Inima este divizată în patru cavităţi, două cavităţi superioare numite două cavităţi superioare numite atriiatrii şi două şi două cavităţi inferioare numite cavităţi inferioare numite ventriculeventricule. .


Sângele ajunge în inimă prin Sângele ajunge în inimă prin atriul dreptatriul drept. Acesta . Acesta este sângele sărac în oxigen şi bogat în dioxid este sângele sărac în oxigen şi bogat în dioxid de carbon, care este colectat de la ţesuturile de carbon, care este colectat de la ţesuturile corpului şi prin intermediul reţelei venoase corpului şi prin intermediul reţelei venoase transportat către cord. În timpul contracţiei transportat către cord. În timpul contracţiei atriului, sângele din atriul drept este propulsat în atriului, sângele din atriul drept este propulsat în ventricolul drept prin orificiul tricuspidal. Atunci ventricolul drept prin orificiul tricuspidal. Atunci când ventricolele se contractă, sângele din când ventricolele se contractă, sângele din ventricolul drept este propulsat în plămâni prin ventricolul drept este propulsat în plămâni prin orificiul pulmonar a arterei pulmonare.orificiul pulmonar a arterei pulmonare.


În plămâni are loc schimbul de gaze şi În plămâni are loc schimbul de gaze şi sângele bogat în oxigen este transportat sângele bogat în oxigen este transportat prin prin patru vene pulmonarepatru vene pulmonare în atriul stâng, în atriul stâng, şi prin intermediul orificiului mitral în şi prin intermediul orificiului mitral în ventricolul stâng. Pereţii groşi aiventricolul stâng. Pereţii groşi ai

ventricolului stâng se contractă şi ventricolului stâng se contractă şi propulsează sângele în aortă şi artere, propulsează sângele în aortă şi artere, formează o reţea vasculară capilară, la formează o reţea vasculară capilară, la nivelul căreia are loc schimbul de gaze.nivelul căreia are loc schimbul de gaze.


La nivelul orificiilor cordului se găsesc La nivelul orificiilor cordului se găsesc 4 4 valvevalve, care sunt unidirecţionale şi previn , care sunt unidirecţionale şi previn fluxul invers al sângelui. Valvele se fluxul invers al sângelui. Valvele se deschid ca rezultat a presiunei fluxului deschid ca rezultat a presiunei fluxului sangvin. Ele se închid pasiv atunci când sangvin. Ele se închid pasiv atunci când această presiune nu mai e exercitată. această presiune nu mai e exercitată. Valva bicuspidă (mitrală) are doar două Valva bicuspidă (mitrală) are doar două clape, pe când valvele tricuspidă, clape, pe când valvele tricuspidă, pulmonară şi aortică toate au cîte trei.pulmonară şi aortică toate au cîte trei.


Prin intermediul arterelor are loc transportul Prin intermediul arterelor are loc transportul sângelui de la inimă la ţesuturi. Arterele cu sângelui de la inimă la ţesuturi. Arterele cu excepţia arterei pulmonare transportă sânge excepţia arterei pulmonare transportă sânge oxigenat.oxigenat.

Sunt Sunt 99 artere magistrale, pe care lucrătorul artere magistrale, pe care lucrătorul asistenţei de urgenţă trebuie să le cunoască: asistenţei de urgenţă trebuie să le cunoască:


Arterele coronarieneArterele coronariene: vasele ce livrează sânge : vasele ce livrează sânge inimii.inimii.

AortaAorta: o arteră magistrală ce-şi are originea în : o arteră magistrală ce-şi are originea în cord, parcurge cavităţile toracice şi abdominale şi cord, parcurge cavităţile toracice şi abdominale şi ulterior se divizează în arterele iliace dreapta şi ulterior se divizează în arterele iliace dreapta şi stângă.stângă.

PulmonarăPulmonară: arteră originară din ventricolul drept ce : arteră originară din ventricolul drept ce transportă sânge sărac în oxigen către plămâni.transportă sânge sărac în oxigen către plămâni.

CarotidăCarotidă: arteră magistrală a gîtului, ce asigură : arteră magistrală a gîtului, ce asigură capul cu sânge şi este vasul care ne dă indici capul cu sânge şi este vasul care ne dă indici despre prezenţa pulsului.despre prezenţa pulsului.


FemuralăFemurală: arteră magistrală a coapsei, această arteră : arteră magistrală a coapsei, această arteră asigură extremităţile inferioare cu sânge şi poate fi palpată în asigură extremităţile inferioare cu sânge şi poate fi palpată în plica femurală.plica femurală.

Radială:Radială: arteră magistrală a antebraţului, pulsul poate fi arteră magistrală a antebraţului, pulsul poate fi simţit într-un canal mic pe partea degetului mare a articulaţiei simţit într-un canal mic pe partea degetului mare a articulaţiei mâinii. mâinii.

BrahialăBrahială: arteră a braţului superior, aceasta este arteră : arteră a braţului superior, aceasta este arteră utilizată la luarea presiunii sângelui, cu tensiometru şi un utilizată la luarea presiunii sângelui, cu tensiometru şi un stetoscop şi poate fi simţită pe partea interioară a braţului stetoscop şi poate fi simţită pe partea interioară a braţului între cot şi umăr. între cot şi umăr.

Tibială posterioarăTibială posterioară: pulsul poate fi simţit pe suprafaţa : pulsul poate fi simţit pe suprafaţa posterioară a maleolei mediale.posterioară a maleolei mediale.

Dorsalis pedisDorsalis pedis: arteră a piciorului, pulsul poate fi simţit pe : arteră a piciorului, pulsul poate fi simţit pe suprafaţa anterioară a piciorului. suprafaţa anterioară a piciorului.


ArteriolaArteriola este cea mai mică unitate de diviziune este cea mai mică unitate de diviziune a unei artere. Arterele treptat se divizează în mai a unei artere. Arterele treptat se divizează în mai mici şi devin arteriole ce urmează în capilare. mici şi devin arteriole ce urmează în capilare. CapilareleCapilarele sunt vasele mici de sânge ce sunt vasele mici de sânge ce conectează arteriolele cu venulele (cea mai mică conectează arteriolele cu venulele (cea mai mică parte a unei vene). Ele se găsesc în toate parte a unei vene). Ele se găsesc în toate ţesuturile corpului şi la nivelul lor are loc ţesuturile corpului şi la nivelul lor are loc schimbul de substanţe nutritive şi eliberarea de schimbul de substanţe nutritive şi eliberarea de produşi metabolici a activităţii tisulare.produşi metabolici a activităţii tisulare.


Deplasându-se înapoi spre cord, sângele Deplasându-se înapoi spre cord, sângele din capilare trece în din capilare trece în venulevenule, ce reprezintă , ce reprezintă cele mai mici ramuri ale venelor. Acestea cele mai mici ramuri ale venelor. Acestea devin mai mari, şi se transformă în devin mai mari, şi se transformă în venevene, , ce conduc sângele înapoi la cord. Cele ce conduc sângele înapoi la cord. Cele mai importante vene din organism sunt mai importante vene din organism sunt venele pulmonarevenele pulmonare şi şi venele cave venele cave superioară şi inferioarăsuperioară şi inferioară. .


Venele pulmonareVenele pulmonare transportă sângele bogat în transportă sângele bogat în oxigen de la plămâni la atriul stâng. oxigen de la plămâni la atriul stâng.

Venele caveVenele cave duc sângele sărac în oxigen de la duc sângele sărac în oxigen de la regiunea superioară şi inferioară a corpului la regiunea superioară şi inferioară a corpului la atriul drept. Vena cavă superioară colectează atriul drept. Vena cavă superioară colectează sânge de la regiunea superioară a corpului, iar sânge de la regiunea superioară a corpului, iar cea inferioară de la regiunea inferioară a cea inferioară de la regiunea inferioară a corpului.corpului.

IRIGAREA MIOCATDULUI CU SANGEIRIGAREA MIOCATDULUI CU SANGE

În repausÎn repaus - 0.8-0.9 - 0.8-0.9 mlml//gmingmin Activitate fizicăActivitate fizică- 3.2-3.6 - 3.2-3.6 mlml//gg minmin Utilizarea oxigenuluiUtilizarea oxigenului În repausÎn repaus - 24-30 - 24-30 mlml//minmin Activitate fizicăActivitate fizică - 96-120 - 96-120 ml minml min Automatismul cardiacAutomatismul cardiac Nodul sinoatrialNodul sinoatrial - 60-80 - 60-80 impimp--minmin Nodul Nodul atrioventricularatrioventricular- 40-50 - 40-50 impimp--minmin Fascicolul HissFascicolul Hiss - 30-40 - 30-40 imp minimp min Fibrele PurchingeFibrele Purchinge - 20 - 20 imp min imp min

Максимальное давление крови в Максимальное давление крови в желудочках сердца при их систолежелудочках сердца при их систоле в в покоепокое: :

в правом - 25 мм рт.ст., в правом - 25 мм рт.ст., в левом - 120-130 мм рт. ст. в левом - 120-130 мм рт. ст. Систолический и минутный объемы Систолический и минутный объемы

кровотока в покое и при физической кровотока в покое и при физической нагрузке:нагрузке:

покойпокой СОК - 65-70 мл,СОК - 65-70 мл, МОК - 4,5-5,0 л/минМОК - 4,5-5,0 л/мин физическая нагрузкафизическая нагрузка СОК - 100-190 мл, СОК - 100-190 мл, МОК - 25-30 л/минМОК - 25-30 л/мин

FIZIOLOGIA SISTEMULUI FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULARCARDIOVASCULAR

Cea mai simplă cale de a înţelege funcţionarea inima este Cea mai simplă cale de a înţelege funcţionarea inima este

considerarea acesteia ca două pompe separate: partea dreaptă considerarea acesteia ca două pompe separate: partea dreaptă

sau pompa pulmonară, şi partea stîngă sau pompa sistemică. sau pompa pulmonară, şi partea stîngă sau pompa sistemică.

Partea dreaptă (atriul şi ventricolul drept ) este responsabilă Partea dreaptă (atriul şi ventricolul drept ) este responsabilă

pentru recepţionarea sîngelui de la corp şi expedierea acestuia pentru recepţionarea sîngelui de la corp şi expedierea acestuia

spre plămîni pentru înlăturarea spre plămîni pentru înlăturarea bbioxidului de carbon şi ioxidului de carbon şi

oxigenareoxigenare

Partea stîngă este responsabilă de recepţionarea sîngelui de la Partea stîngă este responsabilă de recepţionarea sîngelui de la

plămîni şi expedierea acestuia spre corp prin circulaţia plămîni şi expedierea acestuia spre corp prin circulaţia

sistemicăsistemică

Ambele părţi funcţionează simultanAmbele părţi funcţionează simultan

EXAMENULUI PRIMAREXAMENULUI PRIMAR

ÎN URGENŢELE CARDIACEÎN URGENŢELE CARDIACE

Etapele examenului primarEtapele examenului primar:: •Formarea viziunii generaleFormarea viziunii generale•Evaluarea PacientuluiEvaluarea Pacientului

•Nivelul de conştienţăNivelul de conştienţă•Permiabilitatea Căilor RespiratoriiPermiabilitatea Căilor Respiratorii•RespiraţiaRespiraţia•CirculaţiaCirculaţia

•Triarea pacienţilor conform priorităţilorTriarea pacienţilor conform priorităţilor

VIZIUNEA GENERALĂVIZIUNEA GENERALĂ

Se verifică: pacientul este bolnav sau traumat. Dacă este Se verifică: pacientul este bolnav sau traumat. Dacă este

traumat se verifică mecanismul traumei. Dacă problemele traumat se verifică mecanismul traumei. Dacă problemele

pacientului sunt de ordin medical, atunci se verifică pacientului sunt de ordin medical, atunci se verifică

principale acuzele principale acuzele

Se verifică asemenea vârsta, sexul şi rasa pacientuluiSe verifică asemenea vârsta, sexul şi rasa pacientului

EVALUAREA PACIENTULUIEVALUAREA PACIENTULUI

Se efectuiază examenul primar pentru a Se efectuiază examenul primar pentru a

determina prezenţa stărilor cu risc vital: determina prezenţa stărilor cu risc vital:

dereglarea conştiinţei, respiraţiei, ritmului cardiac dereglarea conştiinţei, respiraţiei, ritmului cardiac

şi a indicilor hemodinamicii (presiunea arteriale, şi a indicilor hemodinamicii (presiunea arteriale,

perfuzia periferică, etc.)perfuzia periferică, etc.)

NIVELUL DE CONŞTIENŢĂNIVELUL DE CONŞTIENŢĂ

Termenul de “conştiinţă” se referă la nivelul de reacţionare a Termenul de “conştiinţă” se referă la nivelul de reacţionare a

pacientului. pacientului.

În circumstanţe normale, encefalul recepţionează stimuli, atât În circumstanţe normale, encefalul recepţionează stimuli, atât

de la alte părţi ale corpului cît şi de la mediul înconjurător. de la alte părţi ale corpului cît şi de la mediul înconjurător.

Atunci, când o persoană are un status mintal normal, ea va Atunci, când o persoană are un status mintal normal, ea va

răspunde la toate tipurile de stimuli: răspunde la toate tipurile de stimuli: vizuali vizuali (vede şi (vede şi

reacţionează la lucrurile ce se petrec împrejurul lor), reacţionează la lucrurile ce se petrec împrejurul lor), verbaliverbali

(aude şi reacţionează la lucrurile ce se petrec împrejurul lor) şi (aude şi reacţionează la lucrurile ce se petrec împrejurul lor) şi

tactilitactili (simte şi reacţionează la durerea provocată). Pacienţii ce (simte şi reacţionează la durerea provocată). Pacienţii ce

nu răspund la stimulii enumeraţi mai sus sunt consideraţi nu răspund la stimulii enumeraţi mai sus sunt consideraţi

inconştienţi.inconştienţi.

EVALUAREA STĂRII RESPIRAŢIEIEVALUAREA STĂRII RESPIRAŢIEI

La un pacient conştient, evaluarea începe cu La un pacient conştient, evaluarea începe cu verificarea dacă respiraţia este adecvată.verificarea dacă respiraţia este adecvată.

Respiraţia normalăRespiraţia normală este caracterizată prin mişcarea este caracterizată prin mişcarea liberalibera a a peretelui toracelui, fără utilizarea muşchilor suplimentari. peretelui toracelui, fără utilizarea muşchilor suplimentari. Ritmul este regulat şi egal.Ritmul este regulat şi egal.

Respiraţia AdecvatăRespiraţia Adecvată: : • Frecvenţa Frecvenţa NormalNormală 12-20/mină 12-20/min

RRespiraţiespiraţiaa neadecvată: neadecvată:• Frecvenţa respiraţiilor peste 24/min sau sub 8/minFrecvenţa respiraţiilor peste 24/min sau sub 8/min

EVALUAREA STĂRII RESPIRAŢIEIEVALUAREA STĂRII RESPIRAŢIEI

Dacă respiraţia este adecvată:Dacă respiraţia este adecvată:

• Menţineţi permeabilitatea căilor respiratorii şi Menţineţi permeabilitatea căilor respiratorii şi

administraţi oxigenadministraţi oxigen

Dacă respiraţia este neadecvată:Dacă respiraţia este neadecvată:

• Menţineţi permeabilitatea căilor respiratorii şi asiguraţi o Menţineţi permeabilitatea căilor respiratorii şi asiguraţi o

ventilaţie folosind o mască portabilă sau balonul Ambu ventilaţie folosind o mască portabilă sau balonul Ambu

cu administrare de oxigen în concentraţii maricu administrare de oxigen în concentraţii mari

MANAGEMENTUL ÎN CAZ DE RESPIRAŢIE NEADECVATĂ MANAGEMENTUL ÎN CAZ DE RESPIRAŢIE NEADECVATĂ

VVentilaţia gură la mascăentilaţia gură la mască

VVentilaţiaentilaţia cu balon de ventilaţie

EVALUAREA CIRCULAŢIEIEVALUAREA CIRCULAŢIEI

Etapele de evaluarea circulaţiei: Etapele de evaluarea circulaţiei: • Evaluaţi prezenţa pulsului Evaluaţi prezenţa pulsului • Determinaţi dacă pacientul are unele Determinaţi dacă pacientul are unele

hemoragii externe majorehemoragii externe majore• Evaluaţi corespunderea perfuziei prin Evaluaţi corespunderea perfuziei prin

evaluarea pielii pacientuluievaluarea pielii pacientului


Evaluarea pulsuluiEvaluarea pulsului

• La evaluarea pulsului unui adult, verificaţi pentru început La evaluarea pulsului unui adult, verificaţi pentru început

prezenţa pulsului radial. Dacă pulsul radial este absent, prezenţa pulsului radial. Dacă pulsul radial este absent,

atunci verificaţi pulsul carotid. Dacă determinaţi că un atunci verificaţi pulsul carotid. Dacă determinaţi că un

pacient nu are puls, atunci începeţi resuscitarea pacient nu are puls, atunci începeţi resuscitarea

cardiorespiratoriecardiorespiratorie

• Pentru evaluarea pulsului este necesar de a plasa Pentru evaluarea pulsului este necesar de a plasa

degetele în acel loc unde artera se află superficial pe un degetele în acel loc unde artera se află superficial pe un

suport osos suport osos

• La evaluarea pulsului verificaţi două caracteristici: La evaluarea pulsului verificaţi două caracteristici:

frecvenţa şi calitateafrecvenţa şi calitatea


Principalele puncte pentru evaluarea Principalele puncte pentru evaluarea pulsului sunt:pulsului sunt:• RadialRadial:: simţit de partea degetului mare a simţit de partea degetului mare a

articulaţiei mîinii. articulaţiei mîinii. • BrahialBrahial: simţit pe partea anterioră a : simţit pe partea anterioră a

extremităţii superioare, între cot şi umăr. extremităţii superioare, între cot şi umăr. • TibialisTibialis posterior:posterior: simţit pe suprafaţa simţit pe suprafaţa

posterioară a maleolei medialeposterioară a maleolei mediale• Dorsalis pedis:Dorsalis pedis: simţit pe partea superioară a simţit pe partea superioară a

piciorului.piciorului.• CarotidCarotid:: simţit pe ambele părţi ale gîtului. simţit pe ambele părţi ale gîtului.• FemoralFemoral:: simţit în zona femorală (cută între simţit în zona femorală (cută între

abdomen şi coapsă).abdomen şi coapsă).


EVALUAREA PULSULUIEVALUAREA PULSULUI RADIALRADIAL


EVALUAREA PULSULUIEVALUAREA PULSULUI BRAHIALBRAHIAL


EVALUAREA PULSULUIEVALUAREA PULSULUI TIBIALIS POSTERIORTIBIALIS POSTERIOR


EVALUAREA PULSULUIEVALUAREA PULSULUI DORSALIS PEDISDORSALIS PEDIS


EVALUAREA PULSULUI FEMORALEVALUAREA PULSULUI FEMORAL


EVALUAREA PULSULUI CAROTIDEVALUAREA PULSULUI CAROTID


Frecvenţa pulsului Frecvenţa pulsului

• Frecvenţa pulsului este numărul bătăilor simţite în Frecvenţa pulsului este numărul bătăilor simţite în

30 de secunde multiplicat la 2 30 de secunde multiplicat la 2

• Frecvenţa normală a pulsului la maturi este 60 - Frecvenţa normală a pulsului la maturi este 60 -

100 bătăi pe minut 100 bătăi pe minut

• Frecvenţă pulsului peste 100/min este considerată Frecvenţă pulsului peste 100/min este considerată

ca puls accelerat (tahicardic)ca puls accelerat (tahicardic)

• Frecvenţă pulsului sub 60/min este considerată ca Frecvenţă pulsului sub 60/min este considerată ca

puls încetenit (bradicardic) puls încetenit (bradicardic)


Pulsul carotidPulsul carotid palpabil în general indică că palpabil în general indică că

pacientul are o tensiune sistolică de cel puţin 60 pacientul are o tensiune sistolică de cel puţin 60

mm Hgmm Hg

Pulsul femuralPulsul femural palpabil în general indică o palpabil în general indică o

tensiunea arterială sistolică de cel puţin 70 mm Hg tensiunea arterială sistolică de cel puţin 70 mm Hg

Pulsul radialPulsul radial palpabil indică o tensiune arterială palpabil indică o tensiune arterială

sistolică minimă de aproximativ 80 mm Hgsistolică minimă de aproximativ 80 mm Hg


Evaluarea tensiunii arteriale Evaluarea tensiunii arteriale

• Tensiunea arterială se evaluează prin auscultaţieTensiunea arterială se evaluează prin auscultaţie

• Pentru evaluarea tensiunii arteriale necesită utilizarea Pentru evaluarea tensiunii arteriale necesită utilizarea

de: sfigmomanometru, manşetă de măsurare şi de: sfigmomanometru, manşetă de măsurare şi

stetoscop stetoscop

EVALUAREA CIRCULAŢIEIEVALUAREA CIRCULAŢIEI Evaluarea tensiunii arteriale:Evaluarea tensiunii arteriale:

• Auscultaţia este metoda de ascultare a sunetelor sistolice şi Auscultaţia este metoda de ascultare a sunetelor sistolice şi diastolice diastolice

• Poziţionaţi manşeta şi stetoscopul. Plasaţi manşeta comod Poziţionaţi manşeta şi stetoscopul. Plasaţi manşeta comod împrejurul părţii superioare a braţului asigurîndu-vă că manşeta împrejurul părţii superioare a braţului asigurîndu-vă că manşeta este mai sus decît cotul este mai sus decît cotul

• Palpaţi artera brahială la articulaţia cotuluiPalpaţi artera brahială la articulaţia cotului• Plasaţi diafragma stetoscopului direct pe pulsul brahialPlasaţi diafragma stetoscopului direct pe pulsul brahial• Umflaţi manşeta pînă cînd pulsul brahial dispare, şi continuaţi Umflaţi manşeta pînă cînd pulsul brahial dispare, şi continuaţi

să umflaţi pînă cînd acul arată cu 30 mm mai mult decît punctul să umflaţi pînă cînd acul arată cu 30 mm mai mult decît punctul în care sunetul a dispărutîn care sunetul a dispărut

• Încet eliberaţi aerul din manşetă prin deschiderea bulbului Încet eliberaţi aerul din manşetă prin deschiderea bulbului valvei, permiţînd ca presiunea să scadă uşorvalvei, permiţînd ca presiunea să scadă uşor

• Cînd auziţi primul sunet (bătaia inimii), aceasta este tensiunea Cînd auziţi primul sunet (bătaia inimii), aceasta este tensiunea arterială sistolică arterială sistolică

• Continuaţi să eliberaţi aerul din manşetă, ascultînd punctul în Continuaţi să eliberaţi aerul din manşetă, ascultînd punctul în care sunetele disparcare sunetele dispar

• Atunci cînd sunetele dispar înregistraţi numărul, cel de-al doilea Atunci cînd sunetele dispar înregistraţi numărul, cel de-al doilea număr este tensiunea arterială diastolicănumăr este tensiunea arterială diastolică


EVALUAREA TENSIUNII ARTERIALEVALUAREA TENSIUNII ARTERIALĂĂ

HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂHIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ

Hipotensiunea arterialHipotensiunea arterialăă este un sindrom clinic este un sindrom clinic caracterizat princaracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea sistolic100 mm Hg pentru tensiunea sistolicăă şşi sub 65 i sub 65 mm Hgmm Hg pentru cea diastolicapentru cea diastolica

Cauzele:Cauzele:• Hemoragiile masive cu pierdera volumului mari Hemoragiile masive cu pierdera volumului mari

de sînge de sînge • Intoxicaţiile acute (ex. alcool)Intoxicaţiile acute (ex. alcool)• Infarct miocardic acutInfarct miocardic acut• Bolile infecţioase majoreBolile infecţioase majore• Alergie majorăAlergie majoră

Simtomele: oSimtomele: oboseală, slăbiciune generalăboseală, slăbiciune generală, d, dispneeispnee,, ameţeli, greaţă, vomă, durerea precordială, ameţeli, greaţă, vomă, durerea precordială, ppalpitaalpitaţţiiii

HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂHIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ

Managementul: Managementul:

Repaus şi calmulRepaus şi calmul

Flux de OxigenFlux de Oxigen

Apel la ambulanţa Apel la ambulanţa

(903)(903)

HIPHIPERERTENSIUNEA ARTERIALĂTENSIUNEA ARTERIALĂ

Hipertensiunea arterialaHipertensiunea arteriala e este o patologie ste o patologie a sistemului a sistemului ccardiovascular caracterizata ardiovascular caracterizata prin majorarea valorilor tensionale prin majorarea valorilor tensionale pestepeste 11440 mm Hg pentru tensiunea sistolic0 mm Hg pentru tensiunea sistolicăă şşi i pestepeste 9090 mm Hg mm Hg pentru cea diastolicapentru cea diastolica

Creşterea bruscă şi majoră a presiunii Creşterea bruscă şi majoră a presiunii arteriale se consideră ca urgenţă arteriale se consideră ca urgenţă hipertensivă şi se acordă tratamentul hipertensivă şi se acordă tratamentul urgenturgent

Simtomele: cefalee, ameţeli, greaţă, Simtomele: cefalee, ameţeli, greaţă, voamă, durerea precordialăvoamă, durerea precordială

HIPHIPERERTENSIUNEA ARTERIALĂTENSIUNEA ARTERIALĂ

Managementul Managementul

• Repaus şi calmulRepaus şi calmul

• Flux de OxigenFlux de Oxigen

• Captopril 50mg Captopril 50mg

sublingual sausublingual sau

• Metoprolol 50 mg oralMetoprolol 50 mg oral

• Furosemid 40 mg oralFurosemid 40 mg oral

• În prezenţa durerii În prezenţa durerii

precordialeprecordiale Nitroglicerină 0.4 mg Nitroglicerină 0.4 mg

sublingualsublingual

• Apel la ambulanţa (903)Apel la ambulanţa (903)

DUREREA TORACICĂ ISCHEMICĂ SAU DUREREA TORACICĂ ISCHEMICĂ SAU DUREREA PRECORDIALĂDUREREA PRECORDIALĂ

Durere precordialăDurere precordială are are ccaracterul constrictiv - bolnavul având aracterul constrictiv - bolnavul având senzaţie, că inimă sa este strânsă de o “gheară”, de un “cleşte” sausenzaţie, că inimă sa este strânsă de o “gheară”, de un “cleşte” saude o menghină,de o menghină, senzaţie de arsură, de căldură sau chiar de senzaţie de arsură, de căldură sau chiar de înţepătură; durata înţepătură; durata durerii este prelungită (15-30 min)durerii este prelungită (15-30 min).. DiaforezăDiaforeză, , ddispneeispnee, , ggreţurireţuri,, vvomomă, aă, ameţealămeţeală, palpita, palpitaţţiiii

DUREREA TORACICĂ ISCHEMICĂ DUREREA TORACICĂ ISCHEMICĂ SAU DUREREA PRECORDIALĂSAU DUREREA PRECORDIALĂ

Managementul Managementul

• Repaus şi calmulRepaus şi calmul

• Flux de OxigenFlux de Oxigen

• Aspirină 325 mg oralAspirină 325 mg oral

• Nitroglicerină 0.4 mg Nitroglicerină 0.4 mg

sublingualsublingual

• Apel la ambulanţa (903)Apel la ambulanţa (903)

EVALUAREA HEMORAGIILOR EXTERNEEVALUAREA HEMORAGIILOR EXTERNE

Pentru a evalua prezenţa hemoragiilor externe, Pentru a evalua prezenţa hemoragiilor externe,

efectuaţi un examen rapid de la cap la picioare efectuaţi un examen rapid de la cap la picioare

folosind precauţiile şi respectînd asigurarea folosind precauţiile şi respectînd asigurarea

securităţii personale securităţii personale

Tăiaţi orice articol de îmbrăcăminte îmbibat cu Tăiaţi orice articol de îmbrăcăminte îmbibat cu

sânge şi verificaţi ranasânge şi verificaţi rana

ArterialCapilar

Venos

EVALUAREA HEMORAGIILOR EXTERNEEVALUAREA HEMORAGIILOR EXTERNE

EVALUAREA PIELIIEVALUAREA PIELII

Pielea este unul din organele corpului ce Pielea este unul din organele corpului ce

demonstrează primele semne a circulaţiei demonstrează primele semne a circulaţiei

(perfuziei) neadecvate (perfuziei) neadecvate

Pielea normală trebuie să aibă o nuanţă rozăPielea normală trebuie să aibă o nuanţă roză

Locuri pentru evaluarea culorii pielii sunt lojele Locuri pentru evaluarea culorii pielii sunt lojele

unghiilor, buzele şi membranele mucoase ce se unghiilor, buzele şi membranele mucoase ce se

localizează de-a lungul pleoapelor ochiuluilocalizează de-a lungul pleoapelor ochiului


VERIFICAREA CULORII PE MEMBRANELE MUCOASE DE SUB PLEOAPEVERIFICAREA CULORII PE MEMBRANELE MUCOASE DE SUB PLEOAPE


EVALUAREA BUZELOR ŞI A MEMBRANELOR MUCOASE EVALUAREA BUZELOR ŞI A MEMBRANELOR MUCOASE PENTRU CULOAREPENTRU CULOARE


Culorile anormale ale pielii includ:Culorile anormale ale pielii includ:• PalidăPalidă - deseori asociată cu o perfuzie - deseori asociată cu o perfuzie

scăzută, în special cu pierderile de sângescăzută, în special cu pierderile de sânge

• CianoticăCianotică – indică lipsa oxigenului adecvat – indică lipsa oxigenului adecvat

• HiperemiatăHiperemiată – poate fi asociată cu urgenţele – poate fi asociată cu urgenţele

la temperaturi înalte sau cu o intoxicare severă la temperaturi înalte sau cu o intoxicare severă

cu monooxid de carboncu monooxid de carbon

• IctericăIcterică – asociată cu o boală a ficatului – asociată cu o boală a ficatului


Temperatura şi starea pielei:Temperatura şi starea pielei:• Pielea normalăPielea normală trebuie să fie caldă şi uscată la trebuie să fie caldă şi uscată la

atingereatingere• Temperatura şi starea patologică ale a pielii Temperatura şi starea patologică ale a pielii

include următoarele:include următoarele: Pielea rece şi umedăPielea rece şi umedă – survine atunci când perfuzia nu – survine atunci când perfuzia nu

e adecvată şi fluxul de sânge către piele este redus. De e adecvată şi fluxul de sânge către piele este redus. De asemenea poate surveni în unele urgenţe legate de asemenea poate surveni în unele urgenţe legate de acţiunea temperaturii ambiante şi şoc acţiunea temperaturii ambiante şi şoc

Pielea recePielea rece – poate surveni în situaţiile expunerii la – poate surveni în situaţiile expunerii la temperaturi joase ale mediuluitemperaturi joase ale mediului

Pielea fierbinte şi uscatăPielea fierbinte şi uscată – poate surveni în febră şi – poate surveni în febră şi condiţii primejdioase pentru viaţă legate de urgenţele la condiţii primejdioase pentru viaţă legate de urgenţele la temperaturi înalte temperaturi înalte


Evaluarea perfuziei tisulare (reumplerea Evaluarea perfuziei tisulare (reumplerea capilară):capilară): • Pentru a testa pulsul capilar, apăsaţi fie pe faţa Pentru a testa pulsul capilar, apăsaţi fie pe faţa

dorsală a piciorului sau pe faţa dorsală a mâinii dorsală a piciorului sau pe faţa dorsală a mâinii cu degetul mare pentru câteva secundecu degetul mare pentru câteva secunde

• Atunci când înlăturaţi degetul, pielea normală Atunci când înlăturaţi degetul, pielea normală va arăta o zonă de paloare, întorcându-se la va arăta o zonă de paloare, întorcându-se la culoarea normală în 2 secundeculoarea normală în 2 secunde

• Dacă refacerea la o culoare normală durează Dacă refacerea la o culoare normală durează mai mult de 2 secunde, atunci pulsul capilar mai mult de 2 secunde, atunci pulsul capilar este întârziateste întârziat

• Aceasta poate indica o perfuzie neadecvatăAceasta poate indica o perfuzie neadecvată


PULSUL CAPILAR PULSUL CAPILAR SUBSUB 2 SECUNDE E 2 SECUNDE ESTESTE NORMAL NORMAL

IDENTIFICAREA PRIORITĂŢII PACIENŢILORIDENTIFICAREA PRIORITĂŢII PACIENŢILOR

Componenta finală a evaluării iniţiale este Componenta finală a evaluării iniţiale este

determinarea prioritaţii pacienţilordeterminarea prioritaţii pacienţilor Pacientul inconştient sau cu durerea precordială, sau Pacientul inconştient sau cu durerea precordială, sau

cu hipotesiune arterială, sau cu tensiunea arterială cu hipotesiune arterială, sau cu tensiunea arterială

brusc crescută, sau cu dereglăriile frecvenţii a brusc crescută, sau cu dereglăriile frecvenţii a

pulsului, sau cu respiraţie neadecvată cer pulsului, sau cu respiraţie neadecvată cer

examenarea urgentă la medicul de urgenţăexamenarea urgentă la medicul de urgenţă Apel la ambulanţa este obligatoriuApel la ambulanţa este obligatoriu Urgenţe cardiace sunt stările cu risc vital crescut şi Urgenţe cardiace sunt stările cu risc vital crescut şi

în absenţa acordării ajutorului primar şi specializat în absenţa acordării ajutorului primar şi specializat

prognosticul este nefavorabil prognosticul este nefavorabil

CONCLUZIECONCLUZIE

Examenul primar a pacientuluiExamenul primar a pacientului în urgenţele în urgenţele

cardiace trebuie să fie efectuat rapid pentru a cardiace trebuie să fie efectuat rapid pentru a

identifica riscului vital şi acordarea ajutorului identifica riscului vital şi acordarea ajutorului

primar cît de repede posibil.primar cît de repede posibil.

urg_card_2

Documents