UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI

FARMACIE “GR.T.POPA” - IASI

FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALA

MASTER: MANAGEMENT PENTRU SANATATE

Organizarea si finantarea serviciilor de sanatate

An universitar 2012-2013

Studiu practic

ORGANIZAREA SI FINANTAREA SPITATULUI CLINIC

“DR. C. I. PARHON” IASI

Spitalul Clinic Dr.C.I. Parhon- IASI

INTRODUCERE

Gheorghe Placinteanu, (n. 13 august 1894, Dorohoi - d. 22 august

1982, Bucuresti) a fost un medic chirug obstetrician, profesor

universitar, reformator si intemeietor de spitale.

Din 1939, Gheorghe Placinteanu se ocupa de construirea noului

Spital al Asigurarilor Sociale din Copou, devenit din 25 mai 1943

Spital Universitar (Gh. Placinteanu, devine seful Clinicii II

Obstetrica-Ginecologie).

Noul spital a primit numele de Nicolae Paulescu, nu numele

constructorului sau Gheorghe Placinteanu si a fost rebotezat de

Partidul Comunist din Romania cu numele primului presedinte al

Prezidiumului Republicii Populare Romane, Constantin Ion

Parhon, nume pe care il are si astazi.

Infiintat in 1943 ca Spital al Asigurarilor Sociale din Copou,

Spitalul Clinic "Dr. C. I. Parhon" este astazi unul dintre cele mai

importante spitale din Iasi, care asigura servicii medicale de cea

mal inalta calitate, pentru intreaga Regiune a Moldovei.

Spitalul Clinic "Dr. C. I. Parhon" ofera o abordare

pluridisciplinara, in conformitate cu cele mai noi strategii de

diagnostic si tratament pentru o larga varietate de patologii, fiind in

acelasi timp un puternic centru de invatamant universitar si

postuniversitar.

Adresa: B-dul Carol I, nr 50, Iasi

Tel: 0232.267555 0232.267565 0232.262097 0232.261086

fax: 0232.211752

Structura organizatorica

Ordinul Ministerului Sanatatii Publice privind aprobarea structurii

organizatorice a Spitalului Dr. C.I. Parhon are nr. de inreg.

679/09.04.2008. Conform acestuia, Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon

este unitate sanitara cu personalitate juridica, aflata in subordinea

Autoritatii de Sanatate Publica Iasi.

Structura organizatorică a spitalelor cuprinde, după caz: secţii,

departamente, laboratoare, servicii de diagnostic şi tratament,

comparti-mente, servicii sau birouri tehnice, economice şi

administrative, serviciu de asistenţă prespitalicească şi transport

urgenţe, structuri de primiri urgenţe şi alte structuri aprobate de

Ministerul Sănătăţii

Spitalul Dr. C.I. Parhon Iasi are urmatoarea structura

organizatorica:

1. Clinica Medicina interna - 50 paturi, din care Compartimentul

de geriatrie-gerontologie este dotat cu 20 de paturi.

2. Clinica Nefrologie - 65 paturi

3. Clinica de Urologie - 75 paturi, din care Compartimentul

Endoscopie este dotat cu 30 paturi si Compartimentul Transplant

Renal este dotat cu 5 paturi.

4. Sectia Clinica ATI - 16 paturi

5. Centrul de Hemodializa - 30 aparate, servicii externalizate

6. Farmacie

7. Laborator analize medicale

8. Laborator radiologie si imagistica

9. Cabinet diabet zaharat, nutritie si boli metabolice

10. Serviciul de anatomie patologica (citologie, histopatologie,

prosectura)

11. Compartiment de supraveghere si control al infectiilor

nozocomiale

12. Ambulatoriu integrat cu cabinete in specialitatile medicina

interna, urologie, nefrologie.

Observatie: Laboratoarele deservesc atat paturile cat si

ambulatoriul integrat

Spitalul clinic "Dr. C.I. Parhon" Iasi este spital de specialitate

categoria a III-a, care asigura asistenta medicala de specialitate.

In profilul de boli interne, nefrologie, chirurgie, urologie,

anestezie-terapie intensiva si dializa ("rinichi artificial").

In activitatea pe care o desfasoara are atributii de Invatamant

medical superior, de cercetare stiintifica si de for metodologic

judetean si interjudetean.

Spitalul clinic "Dr. C.I. Parhon" este o unitate bugetara cu

personalitate juridica, subordonat Ministerului Sanatatii prin

Directia de Sanatate Publica a Judetului Iasi si Primariei

Municipiului Iasi.

Spitalul clinic "Dr. C.I. Parhon" asigura:

-accesul populatiei la toate formele de asistenta medicala;

-rezolvarea problemelor de sanatate din teritoriul arondat;

-utilizarea eficienta a personalului de specialitate si a mijloacelor

de investigatie si tratament;

-perfectionarea continua a actului medical.

Servicii medicale

Din punct de vedere al structurii organizatorice, este un Spital

Clinic.

Spitalul este obligat in principiu sa asigure:

- prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale;

- efectuarea consultatiilor, investigatiilor, tratamentelor si a altor

ingrijiri medicale bolnavilor spitalizati;

- stabilirea corecta a diagnosticului si a conduitei terapeutice

pentru pacientii spitalizati;

- aprovizionarea si distribuirea medicamentelor;

- aprovizionarea cu substante si materiale de curatenie si

dezinfectie;

- aprovizionarea in vederea asigurarii unei alimentatii

corespunzatoare, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ,

respectand alocatia de hrana alocata conform legislatiei in vigoare;

- asigurarea unui microclimat corespunzator astfel incit sa fie

prevenita aparitia de infectii nosocomiale;

- realizarea conditiilor necesare pentru aplicarea masurilor de

protectia muncii si paza contra incendiilor conform normelor in

vigoare;

- in perioada de carantina sa limiteze accesul vizitatorilor in spital;

- realizarea si promovarea activitatii de invatamant si cercetare

stiintifica clinica medicala prin sectiile clinice si laboratoarele din

structura si se materializeaza in:

- pregatirea studentilor si elevilor din invatamantul superior

medico-farmaceutic si mediu sanitar, specializarea si formarea

continua a personalului medico-sanitar, precum si desfasurarea

unor activitati de cercetare stiintifica medicala, in raport cu gradul

de specializare a personalului medico-sanitar si cu dotarea cu

mijloace de investigatii si tratament;

- obligativitatea intregului personal medico-sanitar de a se informa

si de a-si insusii noutatile stiintifice si tehnice din domeniul

medical;

- participarea la cursuri postuniversitare si de perfectionare

profesionala a medicilor si a cadrelor medii sanitare.

Serviciile cuprinse de contractul cu CAS constau in:

- consultatii;

- investigatii;

- stabilirea diagnosticului;

- tratamente medicale si chirugicale

- ingrijire, recuperare, medicamente, materiale sanitare, dispozitive

medicale, casare si masa.

Organizarea şi conducerea gestiunii financiare la Spitalul Clinic

“Dr. C. I. Parhon”:

“Resursele financiare ale statului împreună cu resursele financiare

ale unităţilor administrativ-teritoriale şi cu cele ale instituţiilor

publice alcătuiesc resursele financiare publice.”

Statul român realizează o bună parte din sarcinile ce decurg din

funcţiile sale printr-o reţea vastă de instituţii ale puterii şi

administraţiei de stat, instituţii de învăţămînt, instituţii sanitare,

instituţii ale justiţiei şi procuraturii, instituţii ale armatei.

Instituţiile de stat sunt caracterizate prin aceea că nu-şi acoperă

cheltuielile din venituri proprii, vărsând de regulă la buget toate

sumele realizate sub formă de venit.

Primesc în schimb de la bugetul statului fondurile necesare pentru

acoperirea cheltuielilor efectuate în îndeplinirea sarcinilor ce le

revin.

Datorită legăturii lor strânse cu bugetul de stat, realizată atât prin

intermediul veniturilor cât şi prin intermediul cheltuielilor, această

categorie de unităţi poartă denumirea de instituţii bugetare.

Instituţiile bugetare, ca unităţi care îndeplinesc anumite funcţii

sociale, dispun de un anumit patrimoniu, de anumite mijloace

materiale şi băneşti, pe care sunt obligate să le folosească potrivit

normelor legale, cu o mare eficienţă.

Ele sunt obligate să înregistreze cu ajutorul unui sistem propriu de

evidenţă toate operaţiile economico-financiare produse de mişcarea

acestor mijloace.

Cu ajutorul evidenţei este necesar să se asigure înregistrarea la zi a

veniturilor realizate şi a plăţilor de casă efectuate, pe fiecare din

subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a cheltuielilor

efective ocazionate.

Trăsături:

-nu au scop lucrativ (în sensul de a produce activităţi şi servicii

productive) şi nu sunt creatoare de profit;

-finanţarea cheltuielilor de funcţionare (cunoscute şi sub

denumirea de cheltuieli curente) şi a investiţiilor instituţiilor se

asigură în felul următor:

-integral de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;

-din veniturile extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul

de stat şi de la bugetele locale;

-din veniturile extrabugetare cu destinaţie specială pentru anumite

cheltuieli stabilite de lege;

-instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea şi lărgirea

activităţii lor, mijloace materiale şi băneşti primite gratuit de la

persoane juridice şi fizice;

-veniturile publice sunt formate din impozite, taxe şi alte venituri

stabilite de lege comparativ cu veniturile unităţilor productive care

provin din vânzarea produselor, prestarea serviciilor sau din

executarea de lucrări;

-sumele rezultate din vânzarea unor imobile sau din vânzarea altor

bunuri aparţinînd unor instituţii publice se varsă integral la bugetul

de stat sau la bugetele locale;

-sumele încasate din concesionarea unor bunuri ale statului

constituie venit al bugetului de stat sau a bugetelor locale;

-veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice se încasează, se

administrează şi se contabilizează de către instituţiile în cauză fără

a se efectua vărsăminte din acestea la bugetul de stat sau la

bugetele locale;

-mijloacele fixe rezultate ca urmare a cheltuielilor de investiţii sau

primite în mod gratuit, majorează fondul social al instituţiei

publice;

-instituţiile publice nu calculează şi nu înregistrează amortizarea

mijloacelor fixe decât la activităţile productive şi la serviciile

prestate cu caracter productiv aflate în subordinea instituţiei

publice;

-au planuri de conturi specifice instituţiei publice;

-purtătorii primari de informaţie folosiţi de instituţiile publice sunt:

-comuni: factură, chitanţă, bon consum, stat de plată;

-specifici: listă de alimente, cerere pentru deschidere de credite,

dispoziţie bugetară privind repartizarea creditelor.

-întocmesc darea de seamă contabilă la sfârşitul perioadei de

gestiun, respectiv trimestrial.

Obiect de activitate

La data de 25 mai 1943, conducătorul statului emite Decretul-lege

nr. 1470 prin care se hotărăşte în art. 1 că spitalul nou al Casei

Naţionale al Asigurărilor Sociale din Iaşi este destinat clinicilor

universitare ale Facultăţii de Medicină Iaşi. La art. 2 se fac primele

numiri de profesori la acest spital.

În primăvara anului 1949, Spitalul C. I. Parhon, după noua sa

denumire – conform Legii Învăţământului din august 1948, intra în

funcţiune şi avea în structura sa următoarele clinici:

Clinica medicală cu 100 paturi,

Clinica de reumatologie cu 100 paturi,

Clinica de chirurgie cu 100 de paturi,

Maternitate cu 80 de paturi.

Din februarie 1949 Spitalul trece de la Casa Centrală a Asigurărilor

Sociale printr-un simplu proces-verbal în proprietatea Ministerului

Sănătăţii.

Actualmente, Spitalul clinic “Dr. C.I.Parhon” Iaşi, situat în B-dul

Copou nr. 50, este organizat în conformitate cu prevederile

Decretului nr. 296/1973, modificat prin Decretul nr. 398/1977

privind stabilirea normelor unitare de structură şi funcţionează

potrivit Deciziei nr. 326/1973 a Comitetului Executiv al

Consiliului Popular al Judeţului Iaşi.

In prezent Spitalul Clinic”C.I.Parhon” funcţionează în baza Legii

nr.270/2003.

Spitalul clinic “Dr. C.I. Parhon” Iaşi este spital de specialitate

categoria a III-a, care asigură asistenţă medicală de specialitate în

profilul de boli interne, nefrologie, chirurgie, urologie, anestezie-

terapie intensivă şi dializă (“rinichi artificial”).

În activitatea pe care o desfăşoară are atribuţii de învăţământ

medical superior, de cercetare ştiinţifică şi de for metodologic

judeţean şi interjudeţean.

Spitalul clinic “Dr. C.I. Parhon” este o unitate bugetară cu

personalitate juridică, subordonat Ministerului Sănătăţii prin

Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Iaşi şi Primăriei

Municipiului Iaşi.

Spitalul clinic “Dr. C.I. Parhon” asigură:

-accesul populaţiei la toate formele de asistenţă medicală;

-rezolvarea problemelor de sănătate din teritoriul arondat;

-utilizarea eficientă a personalului de specialitate şi a mijloacelor

de investigaţie şi tratament;

-perfecţionarea continuă a actului medical.

Organizare internă

Spitalele sunt unităţi sanitare cu paturi, de utilitate publică, cu

personalitate juridică, proprietate publică sau privată, care asigură

servicii medicale.

Aceste servicii pot fi: preventive, curative, de recuperare şi

paliative, de îngrijire în caz de graviditate şi maternitate, precum şi

a nou-născutului.

Spitalele participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei,

potrivit competenţelor stabilite de Ministerul Sănătăţii.

Spitalele răspund, potrivit legii, pentru calitatea actului medical,

pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de

prevenire a infecţiilor nozocomiale, conform normelor aprobate

prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, ce determină

prejudicii cauzate pacienţilor, stabilite de către organele

competente.

Pentru prejudicii cauzate pacienţilor din culpă medicală,

răspunderea este individuală.

Orice spital are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă

medicală de urgenţă oricarei persoane care se prezintă la spital,

dacă starea sănătăţii persoanei este critică.

După stabilizarea funcţiilor vitale, spitalul va asigura, după caz,

transportul obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-sanitară

de profil.

Spitalul public este condus de un manager, persoană fizică sau

juridică. Ministerul Sănătăţii Publice organizează concurs sau

licitaţie publică, după caz, pentru angajarea managerului.

Managerul, persoană fizica sau juridica, încheie contract de

management cu Ministerul Sănătăţii Publice pe o perioada de 3 ani

cu evaluare anuală.

Contractul poate fi reînnoit sau poate înceta în urma reevaluării pe

baza criteriilor de performanta stabilite de Ministerul Sănătăţii

Publice.

Clinica de Nefrologie

La Clinica de Nefrologie a Spitalului Dr. C.I. Parhon, pacientul

beneficiaza de tratament adecvat stadiului bolii renale (tratament

conservator, de substitutie renala prin hemodializa, dializa

peritoneala si transplant renal).

Numar paturi: 65

Interior hol mare: 138, Interior camera medici: 180

Fax: 0232 - 210 940

Ofera posibilitati moderne de diagnostic precoce a bolilor renale

1. Punctie-biopsie renala cu examen histologic al piesei

2. Investigatii complete pre-transplant renal

3. Dispensarizare clinico-biologica post-transplant

4. Urografie intravenoasa

5. Echografie Doppler renala, carotidiana, vasculara

periferica

6. Determinarea microalbuminuriei (ELISA)

7. Probe imunologice renale complexe

8. Evaluare completa a HTA ( monitorizare ambulatorie,

studiul rigiditatii arteriale, arteriografie, examen F.O.,

echocardiografie)

9. Evaluarea statusului cardiac prin ecocardiografie Doppler

(Kretz SA9900)

10. Evaluarea statusului nutritional prin bioimpedanta

11. Evaluare psihologica

Tehnici de dializa

Este singurul serviciu medical din Regiunea Moldovei care

asigura:

1. Tratament prin plasmafareza in bolile imunologice si

neurologice severe

2. Tratament prin hemofiltrare in cazul insuficientei cardiace

congestive refractara la tratament si in disfunctiile multiple de

organ

3. Dializa hepatica (Albumin-Dialysis) in insuficienta hepatica

acuta toxica (ex. prin intoxicatie de ciuperci), ciroza hepatica cu

insuficienta hepatica.

Clasificarea Sp “Dr C.I.Parhon“

Pentru aceasta unitate sanitara a existat un singur indicator

necorespunzator “proportia bolnavilor externati care se

reinterneaza in alt spital, pentru patologie de acelasi tip intr-un

interval de 48 ore de la externare”, drept pentru care s-a intocmit

un plan de conformare, indicator ce a fost deja realizat (procedurile

de insertie a cateterelor de dializa peritoneala si efectuarea

fistulelor arterio-venoase se realizeaza in prezent in Spitalul Clinic

“Dr. C.I. Parhon” Iasi), dar Ministerul Sanatatii, prin Ordinul

792/2011, a aprobat clasificarea unitatii in categoria II M.

Avind in vedere realizarea indicatorului mai sus mentionat in

prezent Spitalul Clinic “Dr. C.I. Parhon” Iasi indeplineste criteriile

de clasificare pentru I M.

Spitalul Parhon, ca si Spitalul de Recuperare se afla in

administrarea Primariei Iasi.

Planificarea financiară este un proces complex în care trebuie

angajat întregul potenţial al instituţiei, fundamentarea fiecărui

indicator înscris în bugetul de venituri şi cheltuieli făcându-se cu

aportul colectivelor din toate compartimentele funcţionale.

Fiecare sector de activitate din cadrul instituţiei are sarcina de a-şi

dimensiona optim, pe destinaţii, necesarul de fonduri asigurând în

acelaşi timp mobilizarea maximă a întregului potenţial de realizare

a veniturilor.

Activitatea de planificare financiară nu trebuie limitată numai la

etapa în care se completează documentele în plan, ci este necesar

să fie privită ca un proces continuu, desfăşurat pe întreg parcursul

anului bugetar, dimensionarea şi fundamentarea făcându-se mai

bine pe măsură ce se cunosc şi se analizează rezultatele exerciţiului

bugetar.

În vederea satisfacerii acestei cerinţe, procesul de planificare

financiară este necesar să fie organizat în baza unui plan concret de

măsuri aprobat de ordonatorul de credite, care să cuprindă sarcini

de executat şi termene exacte pentru fiecare compartiment privind

propunerile de venituri şi cheltuieli, modul de fundamentare al

acestora, şi de urmărire a realizărlor şi a abaterilor de la plan.

Coordonarea activităţii de planificare financiară este o sarcină ce

revine compartimentului financiar-comtabil al fiecărei instituţii,

dar a lăsa realizarea acestui proces, în complexitatea lui, numai pe

seama acestui compartiment înseamnă a imprima încă de la început

un caracter formal elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli, a

rezuma totul la simpla completare a unor formulare de plan.

În esenţă, procesul planificării financiare trebuie să se

caracterizeze printr-o activitate de analiză, de judecăţi şi acţiuni în

cadrul căreia fiecare colectiv de oameni să-şi aducă contribuţia lui

de creator în dimensionarea şi fundamentarea indicatorilor

financiari.

Participarea întregului colectiv al instituţiei la acţiunile de

optimizare a indicatorilor financiari, angajează într-o măsură mai

mare răspunderi pentru fiecare salariat în ceea ce priveşte

realizarea şi depăşirea indicatorilor în plan.

În acest scop, este necesar să se realizeze şi un sistem de urmărire

şi de evidenţă care să permită stabilirea în final a contribuţiei aduse

de fiecare membru al colectivului la obţinerea rezultatelor.

În derularea procesului bugetar, prima etapă este elaborarea

proiectelor de venituri şi cheltuieli.

Astfel, pornind de la obiectivele politicii financiare, problema

centrală a elaborării proiectelor de buget o constituie punerea în

practică a concordanţei dintre cerinţele de resurse şi posibilităţile

de angajare a acestora, stabilirea acestor concordanţe putând

impune chiar ajustarea programelor de activitate sau renunţarea la

unele acţiuni în raport cu unele constrângeri de natură financiară.

Metodele de previzionare a fluxurilor de venituri şi cheltuieli

prezintă o importanţă deosebită pentru politica guvernamentală şi

pentru gestiunea finanţelor publice în general.

Pentru determinarea cuantumului veniturilor şi cheltuielilor

bugetare, în practica financiară se folosesc metode clasice (cel mai

des utilizate la instituţiile publice), cât şi metode moderne bazate

pe analiza cost-avantaje şi alte studii de eficienţă.

Metodele clasice de dimensionare a cheltuielilor (veniturilor)

bugetare sunt: metoda automată, metoda majorării (diminuării) şi

metoda evaluării directe.

Metoda automată, denumită şi a „penultimei”, poate fi considerată

o metodă de determinare globală a veniturilor şi cheltuielilor.

Potrivit acestei metode se iau drept bază pentru întocmirea

bugetului pe anul următor (t+1), veniturile şi cheltuielile

penultimului an (t-1), an al cărui exerxiţiu a fost încheiat.

Aplicarea ei se presupune, fie prin preluarea automată a cifrelor

respective, fie prin prelucrarea lor aducându-le unele modificări, în

funţie de schimbările survenite sau previzibile, cu imparct asupra

veniturilor şi cheltuielilor bugetare.

Sunt avute în vedere, prin compararea celor doi ani bugetari (t-1) şi

(t+1), anumite mutaţii majore care antrenează modificări sensibile

ale prevederilor bugetare.

Servicii medicale si nemedicale externalizate

Nr.contr./data

Tipul de

serviciu

externalizat

Valoarea

cheltuielilor pe

2009

7915 /

05.01.2009 paza 181.444,94

3422 /

15.05.2008 spalatorie 134.401,49

6596 /

13.08.2009 spalatorie 61.646,03

7680 /

31.12.2004 catering 435.896,51

3927 /

03.06.2008 incinerare 87.323,99

3262 /

14.07.2009 incinerare 29.788,26

2011

Denumirea indicatorilor

Credite de angajament

Prevederi anuale Trim I Trim II Trim III Trim IV

E 1 2 3 4 5 6

TOTAL VENITURI PROPRII 3.197,70 28.665,15 6.772,46 7.401,46 8.101,12 6.390,11

VENITURI CURENTE 3.197,70 22.410,74 5.932,58 6.338,06 5.765,32 4.374,78

VENITURI NEFISCALE 3.197,70 22.397,24 5.932,58 6.328,06 5.765,32 4.371,28

VENITURI DIN PROPRIETATE 0,00 56,80 2,30 3,30 30,06 21,14

VÂNZĂRI DE BUNURI ŞI SERVICII 3.197,70 22.340,44 5.930,28 6.324,76 5.735,26 4.350,14

VENITURI DIN PRESTĂRI DE SERVICII ŞI ALTE ACTIVITĂŢI 3.197,70 22.340,44 5.930,28 6.324,76 5.735,26 4.350,14

TRANSFERURI VOLUNTARE ALTELE DECÂT SUBVENŢIILE 0,00 13,50 0,00 10,00 0,00 3,50

SUBVENŢII 0,00 6.253,66 839,83 1.063,00 2.335,80 2.015,03

Subvenţii de la bugetul de stat 0,00 2.305,66 639,83 549,00 635,80 481,03

Subvenţii de la alte administraţii 0,00 3.948,00 200,00 514,00 1.700,00 1.534,00

TOTAL CHELTUIELI DIN VENITURI PROPRII ( II.1+ II.2 + II.3 + II.4) 3.197,70 30.600,61 8.707,92 7.401,46 8.101,12 6.390,11

CHELTUIELI CURENTE 3.197,70 27.380,09 8.398,60 7.183,76 6.721,06 5.076,67

CHELTUIELI DE PERSONAL 0,00 17.720,95 4.917,83 4.204,25 4.157,64 4.441,23

Cheltuieli salariale in bani 0,00 13.171,54 3.778,86 3.031,56 3.070,92 3.290,20

Cheltuieli salariale in natură 0,00 725,89 202,11 190,91 168,44 164,43

Contribuţii 0,00 3.823,52 936,86 981,78 918,28 986,60

BUNURI ŞI SERVICII 3.197,70 9.604,14 3.425,77 2.979,51 2.563,42 635,44

Bunuri şi servicii 481,98 2.289,89 1.011,30 628,82 518,87 130,90

Reparaţii curente 101,44 499,59 148,00 200,00 50,00 101,59

Hrană 100,00 360,00 113,72 166,28 80,00 0,00

Medicamente şi materiale sanitare 2.244,26 5.793,71 1.931,22 1.727,99 1.789,55 344,95

Bunuri de natura obiectelor de inventar 49,47 226,64 50,00 65,00 70,00 41,64

Materiale de laborator 100,63 244,93 110,00 70,00 50,00 14,93

Cercetare-dezvoltare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Cărti, publicaţii si materiale documentare 3,00 3,43 0,01 1,99 0,00 1,43

Consultanţa si expertiză 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Pregatire profesională 10,65 9,60 2,60 7,00 0,00 0,00

Protecţia muncii 14,62 67,00 22,00 40,00 5,00 0,00

Cheltuieli judiciare si extrajudiciare pentru interesele statului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Tichete cadou 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Alte cheltuieli 80,81 104,35 36,72 67,63 0,00 0,00

SĂNĂTATE 0,00 32.444,68 12.028,92 6.887,46 7.115,12 6.413,18

Servicii medicale ambulator 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Servicii medicale in unitaţi sanitare cu paturi 3.197,70 30.430,68 8.707,92 7.401,46 8.101,12 6.220,18

Cheltuieli salariale in bani 0,00 11.451,62 3.301,00 2.624,25 2.595,39 2.930,98