Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite - Jurisprudenţă - Selecţii 2002-2009

2002

Achitare. Lipsa unui element constitutiv al infracţiunii. Inexistenţa faptei. Trafic de influenţă

Primirea unor foloase, dar nu pentru a determina un funcţionar să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, ci într-un scop licit, constituie temei pentru achitare în baza art.10 alin.1 lit.d C.proc.pen., din lipsa unui element constitutiv al infracţiunii, iar nu în temeiul art.10 alin.1 lit.a, pentru inexistenţa faptei, de vreme ce fapta, primirea de foloase, există în materialitatea ei, dar nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii. Decizia Completului de 9 judecători  nr.1 din 7 ianuarie 2002

Declaraţiile martorilor. Martor minor. Ascultare.

Hotărârea bazată pe declaraţiile unor martori minori ascultaţi în cursul urmăririi penale fără  a fi prezentă una dintre persoanele arătate în art.81 C.proc.pen., este casabilă în temeiul art.3859 alin.1 pct.171 din acelaşi cod.

Revocarea arestării preventive de către instanţa de recurs. Admisibilitatea recursului împotriva încheierii

Potrivit art.141 alin.1 C.proc.pen., numai încheierea dată în primă instanţă prin care se dispune, între altele, revocarea măsurii arestării preventive poate fi atacată separat cu recurs; ca atare, este inadmisibil recursul împotriva încheierii instanţei de apel şi a celei de recurs prin care se dispune revocarea arestării preventive. Completul de 9 judecători, decizia nr.6 din 11 ianuarie 2002

Menţinerea arestării preventive. Verificarea, la prima înfăţişare,  a regularităţii luării şi  menţinerii măsurii arestării. Inadmisibilitatea recursului declarat împotriva încheierii

  Încheierea prin care prima instanţă dispune, la prima înfăţişare, în urma verificării făcute potrivit art.300 alin.3 C.proc.pen., menţinerea arestării preventive a inculpatului nu poate fi atacată separat cu recurs. Completul de 9 judecători, decizia nr.7 din 11 ianuarie 2002

Arestare preventivă. Prelungirea duratei. Procuror competent. Pericol public

Sesizarea instanţei în vederea prelungirii duratei arestării preventive poate fi legal făcută de procurorul şef al secţiei de resort al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, nu numai de procurorul general al acelui parchet.

Săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă implicând reprezentanţi ai Ministerului Public, prin natura relaţiilor socio-profesionale afectate, face  ca lăsarea în libertate a făptuitorului să constituie un pericol pentru ordinea publică. Completul de 9 judecători, decizia nr.8 din 11 ianuarie 2002

Adunarea generală a acţionarilor unei societăţi comerciale.  Convocare

  Din coroborarea dispoziţiilor art.72-92 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale rezultă că, legiuitorul nu a intenţionat să lase acţionarilor posibilitatea de a deroga de la dispoziţiile legale care stabilesc formalităţile de convocare a adunării generale a acţionarilor, astfel că art.81 din Legea nr.31/1990 are caracterul unei norme imperative de la care nu se poate deroga.

 A înlocui cerinţa unanimităţii reglementată prin Legea nr.31/1990 cu regula majorităţii de trei pătrimi, prevăzută în contractul societăţii, înseamnă a nu răspunde exigenţelor legii societăţilor comerciale legate de convocarea adunărilor generale, ceea ce determină ca adunarea generală a acţionarilor să nu fie legal constituită iar hotărârile adoptate să fie lovite de nulitate. Compeltul de 9 judecători, decizia nr.51 din 8 aprilie 2002

Obligarea la tratament medical. Făptuitor bolnav psihic prezentând pericol pentru societate

  În cazul în care se constată, pe calea unei expertize psihiatrice, că inculpatul, condamnat pentru o infracţiune gravă de violenţă, suferă de o boală psihică datorită căreia prezintă pericol pentru societate, instanţa trebuie să dispună luarea măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical până la însănătoşire, inclusiv în perioada executării pedepsei. Decizia Completului de 9 judecători nr.53 din 20 mai 2002

Excepţie de neconstituţionalitate. Respingerea cererii. Recurs împotriva încheierii. Admisibilitate

  Încheierea  prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi atacată separat cu recurs; încheierea poate fi atacată cu recurs numai o dată cu sentinţa sau decizia recurată, conform art.3851 alin.2 C.proc.pen. Completul de 9 judecători, decizia nr.62 din 10 iunie 2002

Liberare provizorie pe cauţiune. Condiţii

  În cazurile în care există motive de a se menţine arestarea preventivă, cum este cazul când inculpatul a fugit în  scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la judecată prevăzut în art.148 alin.1 lit.c C.proc.pen., instanţa poate respinge cererea de liberare provizorie pe cauţiune, chiar dacă o atare situaţie nu este prevăzută în art.1604 alin.3 din acelaşi cod.

2

În cazul în care se constată că, nu sunt îndeplinite sub condiţiile prevăzute de lege pentru liberarea provizorie cuantumul cauţiunii nu se mai stabileşte, prevederile art.1608 alin.2 nefiind incidente. Completul de 9 judecători, decizia nr.78 din 10 iunie 2002

Plângere la instanţă contra actelor procurorului. Termen

  Împotriva rezoluţiei prin care  se soluţionează, conform art.278 C.proc.pen., în cadrul Ministerului Public, plângerea contra actelor procurorului, persoana interesată se poate adresa cu plângere instanţei de judecată.

Această din urmă plângere având caracterul unei căi ordinare de atac, ea trebuie introdusă la instanţă în termenul general de declarare a acestora, care este de 10 zile de la comunicarea făcută de Ministerul Public. Completul de 9 judecători, decizia nr.84 din 23 septembrie 2002

Act administrativ al Ministerului Justiţiei în aplicarea art.103 din Legea nr.92/1992 – republicată

Magistraţii beneficiază de un adaos la indemnizaţia de încadrare lunară în raport cu vechimea efectivă în funcţiile prevăzute de art.42 şi 43 alin.2 din Legea nr.92/1992 – republicată, iar nu şi pentru vechimea în alte funcţii juridice. Completul de 9 judecători – decizia nr.94 din 23 septembrie 2002

Acţiunea în contencios administrativ. Condiţia procedurii prealabile prevăzută de art.5 al Legii nr.29/1990

Este îndeplinită condiţia reclamaţiei administrative prealabile sesizării instanţei de contencios administrativ chiar dacă sesizarea a fost îndrumată, eronat, către un compartiment necompetent din cadrul aceleiaşi unităţi administrative. Completul de 9 judecători, decizia nr.95 din 23 septembrie 2002

Omor. Cruzimi. Condiţii ca fapta să fie considerată ca săvârşită prin cruzimi

  Omorul este săvrârşit prin cruzimi numai atunci când uciderea s-a comis prin schingiuiri de natură a produce victimei suferinţe mari având ca rezultat moartea victimei în chinuri. Lovirea cu pumnii şi cu  picioarele şi apoi cu o bucată de lemn, timp de 15 minute, cu urmarea decesului victimei prin şoc traumatic şi hemoragic survenit în condiţiile unui politraumatism cu intense hematoame tisulare, în cadrul unei agresiuni între concubini începută cu intenţia de a aplica o corecţie victimei şi urmată apoi de lovituri dure ce nu pot fi, însă, considerate acte de schingiuire, constituie infracţiunea de omor prevăzută în art.174, iar nu în art.176 lit.a C.pen. Completul de 9 judecători, decizia nr.100 din 7 octombrie 2002

Omor. Loviri cauzatoare de moarte. Intenţie de a ucide

3

  Lovirea unei persoane cu pumnii şi cu picioarele, cu consecinţa mai multor fracturi costale, rupturi pulmonare şi hepatice, urmate de moartea victimei, caracterizează fapta, sub aspect subiectiv, ca fiind săvârşită cu intenţia de a ucide, iar nu cu intenţia de vătămare a integrităţii corporale cu urmarea morţii survenite din culpă, prin depăşirea intenţiei făptuitorului. Completul de 9 judecători, decizia nr.101 din 7 octombrie 2002

Omor. Tentativă . Consecinţe ulterioare ale agresiunii

Lovirea unei persoane în cap şi în zona axilară cu toporul sunt acţiuni ce caracterizează intenţia de a ucide, indiferent dacă, în afara  leziunilor specifice, agresiunea  a avut sau nu şi alte consecinţe asupra săntăţii victimei. Completul de 9 judecători, decizia nr.109 din 7 octombrie 2002

Nepredarea metalelor preţioase. Operaţiuni interzise cu mijloace de plată  străine. Abrogare.neconstituţionalitate. Lege penală mai favorabilă

1. Prevederile Decretului nr.244/1978 sunt abrogate implicit ca urmare a Decretului-lege nr.54/1990 şi a Legii nr.31/1990, precum şi a art.41 din Constituţie. Totodată, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.190/2000, Decretul nr.244/1978 a fost abrogat expres; faptul că, ulterior, prin Ordonamnţa de urgenţă a Guvernului nr.295/2000 aplicarea ordonanţei menţionate a fost suspendată este irelevant în cazul faptelor ce nu au fost definitiv judecate înaintea adoptării ordonanţei de abrogare, deoarece aceasta îşi produce efectele în temeiul art.13 C.pen., ordonanţa constituind legea mai favorabilă în atare situaţie. Suspendarea celei dintâi ordonanţe, echivalentă cu o reincriminare, ar fi incidentă numai pentru fapte săvârşite ulterior intrării în vigoare a suspendării dacă nu opera şi abrogarea implicită menţionată.

2. Prevederile art.41 raportat la art.39 din Decretul nr.210/1960, referitoare la operaţiuni ilicite de schimb valutar efectuate de cetăţeni străini sunt constatate ca fiind  neconstituţionale potrivit deciziei nr.66/1996 a Curţii Constituţionale şi contravin, totodată, principiului nediscriminării prevăzut în Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Completul de 9 judecători, decizia nr.110 din 7 octombrie 2002

Trafic de influenţă. Confiscare

  Potrivit art.257 alin.2 raportat la art.256 alin.2 C.pen., banii, valorile sau orice alte bunuri primite de făptuitor se confiscă, în natură sau prin echivalent bănesc, după caz, şi nu se restituie beneficiarilor traficului de influenţă care denunţă autorităţii fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat.         

În raport cu prevederile menţionate, decizia de îndrumare nr.3/1973 nu poate constitui un temei pentru neconfiscarea valorilor şi restituirea lor persoanei care le-a dat. Completul de 9 judecători, decizia nr.112 din 7 octombrie 2002

4

Contestaţie la executare. Controlul regularităţii actelor de executare

    Potrivit dispoziţiilor art.399 C.proc.civ.contestaţia la executare este mijlocul procesual prin care părţile intetresate sau vătămate prin modul de realizare a executării silite, cu neobservarea sau ignorarea condiţiilor şi formalităţilor stabilite de procedura execuţională se pot plânge instanţei competente în vederea desfiinţării sau anulării formelor sau actelor de executare nelegale.

            Vizând exclusiv desfiinţarea măsurilor nelegale de urmărire silită, contestaţia la executare nu are aptitudinea declanşării unei noi judecăţi de fond şi nici natura juridică a unei căi de atac de reformare. Completul de 9 judecători, decizia nr.130 din 4 noiembrie 2002

Contract de prestări servicii. Contract sinalagmatic. Pactul comisoriu. Reziliere convenţională

Potrivit art.1021 C.civ. partea îndreptăţită în privinţa căreia angajamentul nu s-a executat se poate adresa instanţei de judecată pentru a cere desfiinţarea contractului cu daune interese, dar părţile pot insera în contractul sinalagmatic cu executare succesivă o clauză privind rezilierea convenţională. Completul de 9 judecători, decizia nr.136 din 25 noiembrie 2002

Administrarea probelor. Aplicarea corectă a legii

Potrivit art.129 alin.5 C.proc.civ., „judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului, pe baza stabilirii faptelor şi pentru aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale” iar pentru realizarea acestei finalităţi „ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc”. Completul de 9 judecători, decizia nr.146 din 9 decembrie 2002

Activitate comercială ilicită.Fapte de comerţ cu bunuri ce nu sunt însoţite de documente justificative.Legea nr.12/1990 şi O.G. nr.2/2001

În cazul plângerilor îndreptate împotriva actelor de constatare şi sancţionare  a contravenţiilor prevăzute de art.1 lit.e din Legea nr.12/1990 modificată prin O.G. nr.126 din 29 august 1998, prezentarea ulterioară, în faţa instanţelor judecătoreşti, a actelor prin care se dovedeşte provenienţa licită a bunurilor ce nu erau însoţite, în momentul constatării contravenţiei, de astfel de documente,  atrage anularea procesului-verbal de contravenţie, exonerarea contravenientului de plata amenzii aplicate şi restituirea mărfii confiscate. Secţiile Unite, decizia nr.I din 18 februarie 2002

2003

5

Deţinut politic. Condamnare pentru infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei. Proba persecuţiilor politice. Perioada de detenţie constituie vechime neîntreruptă în muncă Decretul-lege nr. 118/1990, art.1 alin.1 lit.a

Potrivit politicii penale a statului instaurat după 6 martie 1945 şi corespunzător modificării conţinutului valorilor ocrotite, coroborat cu îngrădirile aduse drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi sub aspectul libertăţii de circulaţie, fapta de trecere frauduloasă a frontierei a fost apreciată ca infracţiune având caracter politic, aşa încât instrumentarea acesteia se efectua de către organele securităţii statului, iar competenţa de judecată a fost atribuită instanţelor militare.

În faţa instanţei, trebuie probată efectuarea cercetării penale de către organele speciale ale securităţii, judecarea cauzei de către instanţele militare şi executarea pedepsei într-un penitenciar pentru deţinuţi politici. Având în vedere că reclamantul a făcut dovada executării unei pedepse privative de libertate de 3 ani şi 4 luni aplicate pe motive de ordin politic, considerentele instanţelor sunt contrare concluziei decurgând din probe, hotărârile judecătoreşti criticate fiind vădit netemeinice.

            Pe de altă parte, potrivit art.1 alin.1 lit.a din Decretul-lege nr.118/1990, timpul cât o persoană, ulterior datei de 6 martie 1945, a executat o pedeapsă privativă de libertate, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, pentru infracţiuni politice, constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi celorlalte drepturi. (Curtea Supremă de Justiţie, Completul de 9 judecători, decizia nr.14 din 13 ianuarie 2003)

Recurs inadmisibil

  Încheierea prin care Secţia civilă a Curţii Supreme de Justiţie suspendă judecata unui recurs, în baza art.244 alin.1 C.proc.civ. nu este admisibil a fi atacată cu recurs. Completul de 9 judecători, decizia nr.25 din 17 februarie 2003

Revizuire. Scrisoare de garanţie bancară. Act nou.   C.proc.civ., art.322pct.5 teza 1

            Motivul de revizuire prevăzut de art.322pct.5 teza 1C.proc.civ. priveşe ipoteza stabilirii eronate a situaţiei de fapt,ca urmare a neadministrării, ca mijloc de probă, a înscrisului doveditor,descoperit după darea hotărârii.

            Existenţa efectivă a srisorii de garanţie bancară a fost  dovedită ,în cauză,în raport cu dispoziţiile art.174 C.proc.civ.,ce dau prevalenţă actului juridic,atestat de un înscris,iar nu sensului  formal de suport material al actului sau faptului juridic.(Completul de 9 judecători,decizia nr.28 din 17 februarie 2003)

Impozit la bugetul local pentru construcţii speciale. Încălcarea principiului neretroactivităţii legii. O.U.G. nr. 62/1998

6

  Având în vedere că anexa nr.2 din Legea nr.27/1994, anexă ce cuprinde lista clădirilor şi construcţiilor care nu sunt supuse impozitului pe clădiri, a fost în vigoare până la 30 decembrie 1998, fiind înlocuită printr-o nouă anexă nr.2, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.62 din 28 decembrie 1998, publicată in Monitorul Oficial nr.517 din 30 decembrie 1998, se impunea să se constate, de  către organele de control că noua anexă nr.2, având conţinut diferit de anexa anterioară, nu putea fi aplicată retroactiv, astfel că pentru construcţiile sale speciale, unitatea respectivă nu a datorat impozite la bugetul local, nici pe anul 1997 şi nici pe anul 1998. (Curtea Supremă de Justiţie, Completul de 9 judecători, decizia nr.45 din 10 martie 2003)

Revendicarea terenului preluat de stat. Proba dreptului de proprietate

  Înscrierea  în cartea funciată face dovada dreptului de proprietate, fiind efectuată pe baza titlurilor verificate de către judecătorul de carte funciară, în situaţia în care statul nu opune nici un titlu. Completul de 9 judecători, decizia nr. 88 din 9 iunie 2003

Daune materiale şi morale solicitate în baza art.504-505 C.proc.pen. Curgerea termenului de introducere a acţiunii. Temeiul daunelor morale solicitate de victima erorii judiciare

  Curgerea termenului de 1 an prevăzut de art.505 C.proc.pen. este condiţionată de comunicarea ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală. Cuantumul daunelor morale se stabileşte prin apreciere, în raport cu consecinţele negative suferite de victima erorii judiciare pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. În cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs victimei erorii judiciare. Completul de 9 judecători, decizia nr.89 din 9 iunie 2003

Magistrat. Adosul de 15% la indemnizaţia de încadrare. Vechime efectivă înmagistratură. Excluderea vechimii realizate în avocatură Legea nr. 92/1992, art.42, art.43

  Vechimea în magistratură şi vechimea efectivă în magistratură sunt două noţiuni diferite, cu efecte juridice, de asemenea, diferite. Profesia de avocat exercitată de reclamant nu apare ca vechime efectivă în magistratură, potrivit art.42 din Legea nr. 92/1992, şi nici ca vechime asimilată, potrivit art.43 din acelaşi act normativ. Astfel, conform art.42, au calitatea de magistraţi şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti, procurorii din parchetele de pe lângă acestea, precum şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie, iar conform art. 43 alin.2, este asimilat magistraţilor, pe durata îndeplinirii funcţiilor, indiferent de vechime, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei.

7

            Aşadar, în vederea acordării adaosului la indemnizaţia de încadrare, vechimea se stabileşte fără a se lua în calcul vechimea realizată ca avocat. (Curtea Supremă de Justiţie, Completul de 9 judecători, decizia nr.98 din 9 iunie 2003)

Recurs în anulare. Arestare preventivă. Caracterul definitiv al hotărârii pronunţate în recurs

  Pentru a putea fi atacată cu recurs în anulare, hotărârea trebuie să fie definitivă în raport cu prevederile art.416, art.4161 şi art.417 C.proc.pen. Potrivit art.409 din acelaşi cod, orice hotărâre rămasă definitivă poate fi atacată cu recurs în anulare; aceasta înseamnă că recursul în anulare poate fi exercitat indiferent dacă prin hotărâre a fost soluţionată cauza în fond, prin condamnare, achitare sau încetare a procesului penal, situaţie la care se referă art.410 alin.1, ori s-au dat alte soluţii care se pronunţă prin hotărâri în cursul sau în afara procesului privind fondul cauzei, la care se referă alineatul 2 al articolului menţionat.

            În consecinţă, încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra propunerii procurorului de arestare preventivă a învinuitului sau a inculpatului, rămasă definitivă prin neatacare cu recurs, sau decizia instanţei de recurs în cazul în care s-a exercitat această cale de atac, poate fi atacată cu recurs în anulare. Completul de 9 judecători, decizia nr.111 din 25 iulie 2003

Recurs inadmisibil

  Recursul declarat împotriva încheierii prin care Curtea Supremă de Justiţie, secţia civilă, ca instanţă de recurs, a suspendat executarea deciziei recurată a curţii de apel, este inadmisibil. Completul de 9 judecători, decizia nr.248 din 22 septembrie 2003

Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Deţinerea de arme militare

  Potrivit art.279 alin.3 lit.a C.pen., forma agravată a infracţiunii subzistă în cazul deţinerii, înstrăinării sau portului, fără drept, de arme militare sau a muniţiei pentru astfel de arme, textul prevăzând două modalităţi alternative ale agravantei, după cum  fapta se referă la arme militare sau la muniţia pentru acestea.

Exprimarea „precum şi” din acest text de lege are sens alternativ, iar nu de condiţionare a deţinerii armei militare de deţinerea, totodată, şi a muniţiei aferente. Completul de 9 judecători, decizia nr.294 din 6 octombrie 2003

Legitimă apărare. Provocare. Pătrunderea fără drept într-o locuinţă. Prezumţia de apărare legitimă. Actualitatea atacului

  Lovirea repetată, cu urmări mortale, a unei persoane care a pătruns în locuinţa făptuitorului noaptea,  prin escaladare şi efracţie, şi a lovit cu băţul în cap

8

pe cel aflat în încăpere, constituie un act de legitimă apărare, potrivit art. 44 alin. (21) C. pen.

Faptul că victima a fost lovită şi pe când încerca să se retragă şi după ce scăpase băţul din mână este irelevant, de vreme ce pericolul nu a încetat, ea putându-se înarma din nou cu unul din parii aflaţi la îndemână. Completul de 9 judecători, decizia nr. 429 din 3 noiembrie 2003

Infracţiune.   Unitate naturală .  Infracţiune continuată.  Trafic de influenţă

  Purtarea unor discuţii repetate cu mai multe persoane aflate împreună, urmate de primirea unor foloase de la acestea în acelaşi timp şi loc, nu atribuie faptei semnificaţia unei infracţiuni continuate de trafic de influenţă, caracterizată prin săvârşirea repetată a unor acţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, ci constituie o unitate naturală de infracţiune; această unitate nu este incompatibilă cu existenţa unei pluralităţi de acte materiale, cu condiţia ca acestea, considerate în ansamblul lor, prin legătura firească dintre ele, să alcătuiască o singură acţiune în vederea aceluiaşi rezultat. Completul de 9 judecători, decizia nr. 604 din  8 decembrie 2003

Încetarea procesului penal, lipsa autorizării organului  competent. Intervenirea prescripţiei.  Prioritatea cazului ce împiedică punerea în mişcare  sau exercitarea acţiunii penale

 În cazul când în aceeaşi cauză subzistă atât impedimente care atrag clasarea sau scoaterea de sub urmărire penală, cât şi încetarea urmăririi penale, respectiv atât achitarea inculpatului, cât şi încetarea procesului penal, în cursul judecăţii, conform art. 11 C. proc. pen. procurorul sau, după caz, instanţa trebuie să ia în considerare cauzele de clasare şi de scoatere de sub urmărire, respectiv de achitare, excluzând cele de încetare a urmăririi penale, respectiv a procesului penal.

Ordinea de prioritate prevăzută în text trebuie respectată şi în cazul în care sunt incidente mai multe temeiuri de clasare sau de scoatere de sub urmărire penală, respectiv de achitare, sau mai multe cazuri de încetare a urmăririi penale, respectiv de încetare a procesului penal în cursul judecăţii, în sensul că se face aplicarea celui dintâi caz de împiedecare prevăzut în ordinea enumerării din art. 10 alin. (1) C. proc. pen., omiţându-se celelalte. Completul de 9 judecători, decizia nr. 608 din 8 decembrie 2003

Contract de donaţie.Apartament donat statului. Acţiune în anularea contractului pentru lipsa  intenţiei de a gratifica

În lipsa intenţiei reale de a gratifica statul comunist, contractul de donaţie nu are o cauză licită şi este sancţionat cu nulitate în raport cu art.801, 948, 966 C.civ. Completul de 9 judecători, decizia nr.610 din 8 decembrie 2003

Conflicte de muncă. Competenţa de soluţionare

9

În aplicarea dispoziţiilor art.2 pct.1 lit.b1 din C.proc.civ., tribunalului îi revine competenţa de soluţionare, în fond, a conflictului de muncă, cu excepţia celor date prin lege specială în competenţa altor instanţe. Secţiile Unite, decizia nr.II din 31 martie 2003

2004

Competenţă materială. Plângere împotriva respingerii de către Consiliul Superior al Magistraturii a cererii de reexaminare la o probă şi participarea la un nou examen de capacitate.

Potrivit art.64 alin.2 din Legea nr.92/1992 republicată, „împotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Preşedintelui României numirea în funcţie a magistratului, acesta se poate adresa cu plângere Curţii Supreme de Justiţie, în termen de 30 zile de la expirarea termenului prevăzut de alin.1”.

În speţă, aprobarea cererii privitoare la  participarea la un al treilea examen de capacitate a magistraţilor echivalează cu o propunere de modificare a legii, ceea ce excede chiar şi competenţei Consiliului Superior al Magistraturii. Or, recunoaşterea unei căi de atac, cu referire la plângerea formulată de petent, care  nu se încadrează în situaţia avută în vedere de legiuitor prin art.64 alin.2 din Legea de organizare judecătorească, apare ca o încălcare a principiului legalităţii şi, din acest motiv, ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept. Ca atare, în raport de sancţiunea nulităţii ce priveşte hotărârile judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea normelor procesuale imperative, Completul de 9 judecători nu poate examina pe fond, la stăruinţa părţii, o plângere ce excede competenţei legal atribuite acestuia prin lege. Completul de 9 judecători, decizia nr.5 din 16 februarie 2004

Competenţă materială. Plângere formulată de un magistrat stagiar împotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de invalidare parţială a examenului de capacitate al magistraţilor. Necompetenţa Completului de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a exercita contolul judecătoresc asupra actului de validare sau invalidare a acestui examen.

  Exercitarea controlului judecătoresc asupra actului de validare sau invalidare a examenului de capacitate al magistraţilor stagiari nu este însă de competenţa Completului de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care, în temeiul art.64 sau 129 din Legea nr.92/1992, este abilitată a cenzura exclusiv refuzul Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Preşedintelui României numirea în funcţie a magistratului stagiar reuşit la examenul de capacitate, după validarea acestuia şi, respectiv, hotărârile prin care s-a admis acţiunea disciplinară exercitată de ministrul justiţiei şi a fost angajată răspunderea disciplinară a magistratului.

10

            Or, admiterea unei căi procesuale, la stăruinţa părţii, în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesuală apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept. Completul de 9 judecători, decizia nr.7 din 16 februarie 2004

Apel peste termen. Data rămânerii definitive a hotărârii Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căi de atac. Apel            Indice alfabetic:  Drept procesual pena  - apel peste termen - rămânerea definitivă a hotărârii C. proc. pen., art. 365, art. 416 pct. 2 lit. a)

            În cazul în care apelul peste termen a fost respins, data rămânerii definitive a hotărârii este, potrivit art. 416 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.,  din lipsa unui apel declarat în termen, data expirării termenului de apel.

            Când apelul peste termen a fost admis şi s-a desfiinţat sentinţa, hotărârea rămâne definitivă potrivit art. 416 pct. 4 sau 5 din acelaşi cod I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr.74 din 16 februarie 2004

Impozit pe profit. Cheltuieli deductibile din contractul de leasing. O.G. nr. 70/1994 Legea nr.15/1994 O.G. nr. 51/1997

Potrivit dispoziţiilor art.4 alin.2 şi art.5 din O.G. nr.70/1994 republicată, la calculul impozitului pe profit, se deduc cheltuielile reprezentând amortizarea calculată potrivit Legii nr.15/1994, plus dobânda şi nu întreaga rată din contractul de leasing. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 82 din 16 februarie 2004 Notă: O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit a fost abrogată de Legea nr.414/2002, la rândul ei abrogată de Codul fiscal din 2003.

Nedepunerea la termen a declaraţiei de impozite şi taxe de către persoana juridică. Aplicarea de penalităţi. Condiţii. Cazul unităţilor sanitare. Principiul legalităţii sancţiunii. O.G. nr. 68/1997

  Art.13 din O.G. nr. 68/1997 stabileşte aplicarea de penalităţi, diferenţiat, după cum nedepunerea declaraţiei de impozite şi taxe priveşte o persoană juridică care obţine sau care nu obţine profit impozabil.

            Astfel, potrivit art.13 lit.a, b şi c din ordonanţă, persoanelor juridice care realizează profit impozabil li se aplică o penalitate progresivă, în trei tranşe, cu procente stabilite în funcţie de durata întârzierii depunerii declaraţiei de taxe şi impozite, aplicate la impozitul sau taxa datorată ori stabilită din oficiu, după caz.

            Persoanelor juridice care nu realizează profit impozabil li se aplică o penalitate în sumă fixă, în valoare de 500.000 lei, care fi actualizată prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de evoluţia indicilor preţurilor de consum.

            Potrivit art.14 alin.1 din Legea nr.146/1999, toate unităţile sanitare aflate în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi Familiei sunt unităţi care nu realizează profit. Ca atare, nedepunerea declaraţiei de taxe şi impozite până la termenul legal stabilit se sancţionează în condiţiile art.13 lit.d din O.G. nr.68/1997, prin aplicarea

11

penalităţii în sumă fixă prevăzută de acest text. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr.84 din 16 februarie 2004

Recurs. Tardivitate. Îndreptarea erorilor materiale. Datele în temeiul cărora se stabileşte exercitarea în termen a recursului Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Îndreptarea erorilor materiale. Partea specială. Recursul. Termenul de recurs Indice alfabetic: Drept procesual penal - Îndreptarea erorilor materiale - Termenul de declarare a recursului C. proc. pen., art. 195, art. 3853

Menţiunea din practicaua deciziei instanţei de apel că inculpatul a fost prezent şi a pus concluzii la judecată, în raport cu care termenul de recurs curge de la pronunţare, are caracter de autenticitate ce nu poate fi combătută cu probe constând în menţiunile din caietul grefierului şi din notele unui judecător, în sensul că inculpatul a lipsit de la judecată.

            În cazul în care menţiunile din decizie nu au fost îndreptate potrivit procedurii prevăzute în art. 195 C. proc. pen., acestea fac dovada, ca orice act autentic, până la înscriere în fals. I.C.C.J., completul de 9 judecători, decizia nr. 110 din 15 martie 2004

Contract de asociere în participaţiune. Contract subsecvent de închiriere a spaţiului comercial.Validitate. Condiţii C.civ., art.948

 Întrucât  a intervenit rezilierea contractului  de închiriere conform  pactului   comisoriu de ultim  grad, instanţele  au  reţinut în  mod  corect  că  locatara a ocupat  spaţiul  comercial  fără  a  mai  avea un titlu  legal  urmând  a  fi   evacuată.

Deşi locatorul  a  încheiat contractul  de  închiriere  în  baza  dreptului  conferit  de  contractul  de  asociere  în  participaţiune,  încheiat  cu  primăria  de  sector, nu i se poate  imputa lipsa  acordului autorităţii publice din  moment ce necesitatea unui  asemenea acord nu  a  fost  prevăzută  în clauzele  contractuale,  astfel că nu poate  fi  reţinută  lipsa  libertăţii  voinţei  juridice   a reclamantei  şi,  pe cale  de consecinţă, neîndeplinirea  condiţiilor de  validitate a contractului,  prevăzute  în  art. 948 C.civ. (I.C.C.J.,Completul de 9 judecători, decizia nr.119  din  15  martie 2004)

Acţiune în revendicare. Imobil preluat în mod abuziv de stat în baza Decretului nr. 223/1974. Constatarea nulităţii contractului prin care statul a vândut chiriaşului bunul revendicat. Buna-credinţă a chiriaşului cumpărător Cuprinsul pe materii : Drept civil. Drepturi reale principale. Dreptul de proprietate privată. Imobil preluat în mod abuziv. Revendicare. Vânzarea imobilului către chiriaş. Nulitate. Cheltuieli. Buna-credinţă a cumpărătorului Index alfabetic: Drept civil-          Proprietate -          Revendicare -          Contract de vânzare-cumpărare. Nulitate -          Buna-credinţă C. civ. : art.480-481 şi 1898 Decretul nr.223/1974 Legea nr.112/1995: art. 9 şi 14 Legea nr. 10/2001: art. 46

12

Buna-credinţă a chiriaşului la încheierea contractului prin care statul i-a vândut locuinţa, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.112/1995, exclude sancţiunea nulităţii contractului şi face imposibilă revendicarea solicitată de persoana din patrimoniul căreia statul a preluat în mod abuziv bunul, câtă vreme nu poate fi desfiinţat titlul juridic în baza căruia chiriaşul a devenit proprietar al imobilului Î.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 199 din 7 iunie 2004

Hotărâre dată asupra revizuirii. Căi de atac C.proc.civ., art.328 alin.(1) şi (2)

 Prin alineatul 2 al art.328 C.proc.civ. nu se derogă de la reglementarea din primul alineat , în care se prevede  că pentru  admisibilitatea unui recurs  declarat împotriva unei hotărâri date în revizuire,trebuie să fie îndeplinită condiţia ca aceasta din urmă  să fie supusă recursului, întrucât cererea de revizuire privită ca  un litigiu cu existenţă proprie nu este susceptibilă de alte grade de jurisdicţie decât acelea la care este supusă cererea  principală.

            Or,în speţă, decizia a cărui  revizuire s-a cerut  şi prin care s-a respins recursul declarat împotriva unei încheieri care nu evoca fondul, fiind deci irevocabilă, fără a mai putea fi supusă vreunei căi de atac, impune să nu fie supusă recursului nici hotărârea  dată asupra revizuirii, decizia  Secţiei Comerciale a ICCJ (ICCJ,Completul de 9 judecători,decizia nr.255 din 20 septembrie 2004)

Pensionar al Căilor Ferate Române. Act al Oficiului de Pensii de refuz al încadrării în grupa superioară de muncă şi recalculare a pensiei. Recurs în anulare. Persoanele care beneficiază de recalcularea pensiei. Îndeplinirea procedurii administrative prealabile prin adresarea greşită către un alt compartiment decât cel competent din aceeaşi instituţie publică   Index alfabetic : Act administrative Contencios administrative Procedura administrativă prealabilă Pensie Recalcularea pensiei Recurs în anulare Legea nr. 29/1990, art. 5 Ordinul nr. 50/1990 Legea nr. 3/1977 Decretul-Lege nr. 68/1990

 Adresarea greşită, către una din componentele aceleiaşi instituţii administrative, cu competenţe în aceeaşi materie, poate fi considerată o modalitate de îndeplinire a procedurii prealabile, care satisface cerinţa legii în substanţa sa.

            De altfel, trebuie să se aibă în vedere că raţiunea procedurii prealabile instituită prin art. 5 din Legea nr. 29/1990 nu poate fi decât aceea a limitării numărului litigiilor cu care sunt sesizate instanţele de contencios administrativ prin satisfacerea cererilor petiţionarilor în această fază premergătoare, în limitele permise de legea aplicabilă, de către însăşi autoritatea emitentă a actului contestat.

13

Conform Ordinului nr. 50/1990, Anexa 1, personalul  din unităţile de exploatare a căilor ferate, a căror activitate este legată direct de siguranţa circulaţiei, beneficiază de încadrare în grupa I de muncă de la data la care a lucrat în funcţiile respective.

            Or, acestei reglementări unice, cu efect global, astfel cum a fost dată prin succesivele modificări şi precizări aduse ordinului în discuţie, nu i se poate restrânge aplicarea numai la activităţile şi funcţiile prevăzute în forma iniţială a actului, în lipsa unei dispoziţii exprese a însuşi organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 258 din 20 septembrie 2004 Notă: Legea nr. 29/1990 a fost abrogată de Legea nr.554/2004 (M.Of. nr.1154 din 7 decembrie 2004). Legea nr.3 /1977 şi Ordinul nr. 50/1990 al Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale au fost abrogate de Legea nr. 19/2000. Decretul-Lege nr. 68/1990 a fost abrogat de Legea nr.158/2004.

Recurs declarat împotriva încheierii instanţei de recurs de suspendare provizorie a executării silite pe baza hotărârilor recurate. Inadmisibilitate Cuprins pe materii :Drept procesual civil. Recurs. Încheierea instanţei de recurs de suspendare provizorie a executării silite pe baza hotărârilor recurate Index alfabetic : Drept procesual civil - Suspendarea provizorie a executării hotărârilor recurate - Recurs inadmisibil C. proc. civ., art. 299, art. 282 alin. 2, art. 299 Legea nr. 304/2004, art. 19, art. 22

  În cazurile în care Secţia civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu judecă procesul în primă instanţă, nu este admisibil recursul declarat împotriva încheierii prin care această instanţă suspendă provizoriu executarea silită pe baza hotărârilor recurate, până la soluţionarea acestora. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 290 din 18 octombrie 2004

Revizuire. Recurs. Sensul dispoziţiilor art. 328 alin. (2) C. proc. civ. Inadmisibilitatea recursului Index alfabetic : Recurs Revizuire Hotărâre irevocabilă C. proc. civ., art. 328 alin. (1) şi (2)

  Dat fiind faptul că decizia a cărei revizuire s-a cerut era irevocabilă, ea nu mai era supusă niciunei căi de atac. În cauză, nu este aplicabil art. 328 alin. (2) C. proc. civ., care prevede că „dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul”, deoarece prin referirea expresă la calea de atac a recursului, s-a urmărit înlăturarea căii de atac a apelului în eventualitatea în care hotărârea revizuită era susceptibilă de a fi atacată şi pe această cale. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 322 din 15 noiembrie 2004

Înşelăciune. Cec şi bilet la ordin fără acoperire. Încadrare juridică Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni contra patrimoniului. Înşelăciunea Indice alfabetic: Drept penal – Înşelăciune - Cec fără acoperire - Bilet la ordin fără acoperire Legea nr. 59/1934, art. 84 alin. (1) pct. 2 C. pen., art. 215 alin. (4), art. 215 alin. (3)

14

  1. Emiterea unui cec, ştiind că pentru valorificarea lui nu există, la data emiterii, provizia sau acoperirea necesară, constituie infracţiunea prevăzută în art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, afară de cazul în care fapta constituie o infracţiune sancţionată cu o pedeapsă mai grea. Această încadrare juridică este incidentă, între altele, când beneficiarul cecului a cunoscut lipsa acoperirii în cont şi a acceptat primirea lui în aceste condiţii.

            Când beneficiarul nu cunoaşte această împrejurare, fiind indus în eroare, în scopul ca făptuitorul să obţină un folos material injust, cauzând totodată o pagubă posesorului cecului, fapta constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. (4) C. pen.

            2. Emiterea unui bilet la ordin pentru a cărui valorificare la data scadenţei nu există acoperirea necesară, nu constituie infracţiune în lipsa unor elemente subiective sau obiective corespunzătoare conţinutului constitutiv al unei fapte penale.

            Când beneficiarul este indus sau menţinut în eroare, cu prilejul încheierii sau executării unui contract, prin prezentarea ca fiind adevărat  faptul mincinos că există acoperire în cont pentru încasare, în aşa fel încât fără această eroare cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul, fapta constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. (3) C. pen. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 338 din 13 decembrie 2004

2005

Hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii de revocare din funcţie a unui preşedinte de instanţă pentru management defectuos. Contestaţie. Necompetenţa Completului de 9 judecători ai I.C.C.J. Competenţa Curţii de apel Legea nr. 92/1992, art. 129 Legea nr. 303/2004   Legea nr. 554/2004, art. 1 alin. (1)

  Împotriva hotărârii privind îndepărtarea din magistratură pentru management defectuos, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii în temeiul art.66 alin.7 teza I din Legea nr.92/1992, calea de atac la Completul de 9 judecători ai I.C.C.J. nu este reglementată, prin această lege şi nici   printr-un alt act normativ.

Exercitarea controlului judecătoresc asupra actelor administrative, prin care Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat revocarea magistratului din funcţia de conducere înainte de împlinirea termenului pentru care a fost numit, nu poate fi, însă, asigurată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, câtă vreme prin nici o dispoziţie a legi,i nu s-a prevăzut existenţa unei căi de atac, împotriva unor asemenea acte, la această instanţă.

15

Dar, cum Completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu are atribuţia stabilită de lege de a soluţiona astfel de contestaţii, rezultă că această competenţă revine instanţei de contencios administrativ, în conformitate cu dispoziţiile art.1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prin urmare, curţii de apel. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, Încheierea nr. 1 din 14 martie 2005

Trafic de persoane. Proxenetism. Mai mulţi subiecţi pasivi. Unitate infracţională Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni prevăzute în legi speciale. Infracţiuni privind traficul de personae Indice alfabetic: Drept penal - trafic de personae - proxenetism C. pen., art. 329 alin. (2)   Legea nr. 678/2001, art. 12 alin. (2) lit. a)

Recrutarea mai multor persoane în acelaşi timp şi loc, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, pentru practicarea prostituţiei şi transportarea lor în străinătate în vederea realizării de foloase materiale, constituie câte o unică infracţiune de trafic de persoane şi de proxenetism, iar nu atâtea infracţiuni câţi subiecţi pasivi au fost recrutaţi în acest scop. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 32 din 14 februarie 2005

Revizuire. Condiţii. Inadmisibilitate Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata Căile extraordinare de atac. Revizuirea Indice alfabetic: Drept procesual penal    - revizuire - condiţii C. proc. pen., art. 393, art. 394

Pot fi atacate cu revizuire numai hotărârile definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei, prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal. Cererea de revizuire îndreptată împotriva altei hotărâri definitive este inadmisibilă. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 42 din 14 februarie 2005

Strămutarea pricinilor. Inadmisibilitatea recursului împotriva hotărârii de soluţionare a cererii de strămutare. Cuprins pe materii. Drept procesual civil. Strămutarea pricinilor. Inadmisibilitatea recursului împotriva hotărârii de soluţionare a cererii de strămutare. Index alfabetic. Drept procesual civil.-          Strămutarea pricinilor.-          Recurs inadmisibil. C.pr.civ. art. 37-40.

Hotărârea de soluţionare a cererii de strămutare a unei pricini nu este supusă niciunei căi de atac, conform art. 40 alin. 4 C.pr.civ., fiind inexactă susţinerea că prin  această reglementare se încalcă prevederi constituţionale sau drepturile prevăzute de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Î.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr.161 din 6 iunie 2005.

Contestaţie la executarea silită încuviinţată pe baza unei tranzacţii de care s-a luat act de instanţa unei căi de atac. Competenţa materială de soluţionare. Cuprins pe materii. Drept procesual civil. Contestaţie la executarea silită încuviinţată pe baza unei tranzacţii de care s-a luat act de instanţa unei căi de atac. Competenţa materială de soluţionare. Index alfabetic. Drept procesual civil.-          Tranzacţie consfinţită prin hotărâre judecătorească.-          Contestaţie

16

la executare.-          Competenţa materială de soluţionare. C.pr.civ. art. 2811, art. 400.

Instanţa de executare, prevăzută de art. 400 alin.1 C.pr.civ. are competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare încuviinţată pe baza unei hotărâri prin care s-a luat act de tranzacţia încheiată între părţi, iar nu instanţei de control judiciarcare care a consfinţit tranzacţia, pentru că nu se pune problema lămuririi cu privire la înţelesul, întinderea sau  aplicarea dispozitivului hotărârii însensul prevăzut în art. 2811-  şi art. 410 alin 2 prima teză din C.pr.civ. Î.C.C.J., Completul de 9, decizia nr. 205 sin 4 iulie 2005.

Plângere împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale. Plângere adresată instanţei. Termen  Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Urmărirea penală. Plângerea contra măsurilor şi actelor de urmărire penală Indice alfabetic: Drept procesual penal - plângere împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale - plângere adresată instanţei – termen C. proc. pen., art. 275-278, art. 2781

În cazul în care procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea contra rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale, făcută conform art. 275-278 C. proc. pen., în termenul de 20 de zile de la primirea acesteia prevăzut în art. 277, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere împotriva acestei rezoluţii la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, în termen de 20 de zile de la expirarea termenului prevăzut în art. 277 C. proc. pen., potrivit art. 2781 alin. (2) din acelaşi cod. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 209 din 19 septembrie 2005

Incompatibilitatea judecătorului. Contestaţie în anulare fondată pe art. 24 alin. 1 C.proc.civ., referitor la incompatibilitate Cuprins pe materii :  Drept procesual civil. Căi de atac. Incompatibilitatea judecătorului. Contestaţie în anulare fondată pe art. 24 alin. 1 C.proc.civ. Index alfabetic : Drept procesual civil -          incompatibilitatea judecătorului -          contestaţie în anulare C.proc.civ., art. 24 alin. 1; art.317-318

Dispoziţiile referitoare la incompatibilitate, prevăzute în art. 24 alin. 1 C. proc. civ., au caracter imperativ şi sunt de strictă interpretare, astfel că nu pot fi invocate decât în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege. Cum, între aceste cazuri, textul de lege menţionat nu conţine vreo referire şi la contestaţia în anulare, reglementată prin art. 317-318 C. proc. civ., se reţine că în această cale de atac extraordinară care este în retractare – iar nu în reformare – nu-şi poate avea loc aplicarea principiului incompatibilităţii pe motiv că judecătorul s-a pronunţat prin hotărârea a cărei anulare se cere pe calea contestaţiei. I.C.C.J., Completul de 9 judecători decizia nr.259 din 10 octombrie 2005

Recurs. Încheiere premergătoare dată de instanţa investită cu judecata recursului Cuprins pe materii :  Drept procesual civil. Încheiere premergătoare a instanţei de recurs. Recurs declarat împotriva încheierii Index alfabetic : Drept

17

procesual civil -          încheiere premergătoare soluţionării recursului -          recurs inadmisibil (declarat împotriva încheierii premergătoare) C.proc.civ., art. 282 alin.2, art. 299 alin. 1

  Încheierea premergătoare prin care instanţa de recurs a respins cererea de suspendare provizorie a hotărârii definitive atacate - în speţă sentinţa de evacuare a recurentului, confirmată în apel – nu este supusă căii de atac a recursului.

            Admiterea posibilităţii atacării cu recurs a unei asemenea încheieri, în cadrul procedurii ce precede judecarea recursului, ar echivala cu crearea unui nou grad de jurisdicţie, ceea ce ar fi inadmisibil. I.C.C.J., Completul de 9 judecători decizia nr. 265 din 10 octombrie 2005

Recuzare. Încheiere prin care s-a respins cererea de recuzare. Inadmisibilitatea recursului separat Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Competenţa. Incompatibilitatea şi recuzarea Indice alfabetic: Drept procesual penal – recuzare - încheiere prin care s-a respins recuzarea - recurs separat C. proc. pen., art. 52, art. 3851 alin. (2) O. U. G. nr. 55/2004

Încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare nu poate fi atacată separat cu recurs, întrucât prevederile art. 52 alin. (7) C. proc. pen. care reglementau calea de atac a recursului separat împotriva acestei încheieri au fost abrogate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2004, însă poate fi atacată odată cu sentinţa sau decizia recurată, în temeiul art. 3851 alin. (2) C. proc. pen. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 274 din 7 noiembrie 2005 Notă: în acelaşi sens, I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 385 din 20 ianuarie 2006.

Recurs declarat împotriva unei hotărâri nesupusă vreunei căi de atac. Inadmisibilitate Cuprins pe materii :  Drept procesual civil. Căi de atac. Caz de inadmisibilitate Index alfabetic : Drept procesual civil -          recurs inadmisibil C.proc.civ., art. 328

  Recunoaşterea unor căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalităţii şi al celui constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor.

            Or, dacă potrivit art. 328 alin. 1 C.proc.civ. hotărârea pronunţată în revizuire este supusă căilor de atac prevăzute pentru hotărârea revizuită, nu este admisibil recursul declarat împotriva unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie, referitoare la o revizuire, întrucât legea nu prevede căi de atac împotriva deciziei respective.

            Inadmisibilitatea recursului este expres reglementată prin art. 328 alin. 2 C.proc.civ., în cazul în care instanţa de revizuire, pentru hotărâri potrivnice, este

18

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a cărei hotărâre este irevocabilă. I.C.C.J., Completul de 9 judecători decizia nr.288 din 7 noiembrie 2005

Recuzarea tuturor judecătorilor unei instanţe judecătoreşti. Încheiere de respingere a  cererii de recuzare. Recurs inadmisibil. Revizuirea deciziei instanţei supreme de respingere a recursului. Cerere respinsă. Recurs inadmisibil Cuprins pe materii :  Drept procesual civil. Incompatibilitatea, abţinerea şi recuzarea judecătorilor. Hotărâri de admitere sau respingere. Căi de atac. Revizuire. Căi de atac Index alfabetic : Drept procesual civil-          recuzarea judecătorilor -          revizuire -          recursuri inadmisibile C.proc.civ., art. 34, art. 328

  Conform art. 34 C.proc.civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o dată cu fondul, recursul – împotriva încheierii – fiind, deci, inadmisibil.

            Este inadmisibil şi recursul declarat împotriva deciziei de respingere a cererii de revizuire a deciziei prin care s-a considerat inadmisibil recursul,  fiind aplicabile, în acest caz, dispoziţiile art. 328 C.proc.civ.

            În ambele cazuri, formularea de cereri şi exercitarea de căi de atac, în mod repetat, în afara sistemului determinat de legea procesuală civilă, constituie un abuz de drept, o exercitare a drepturilor procesuale în alte scopuri decât cele în considerarea cărora au fost edictate.I.C.C.J., Completul de 9 judecători decizia nr. 326 din 5 decembrie 2005

Revizuire. Cerere fondată pe art. 322 pct.7 C.proc.civ. Condiţii. Recurs Cuprins pe materii :  Drept procesual civil. Căi de atac. Revizuire fondată pe art. 322 pct. 7 C.proc.civ. Condiţii. Recurs Index alfabetic : Drept procesual civil -          revizuire -          recurs inadmisibil C.proc.civ., art. 322 pct.7, art. 328 alin.1

  Revizuirea unei hotărâri,în temeiul art. 322 pct. 7 C.proc.civ., se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceleaşi calităţi.

            Raţiunea reglementării revizuirii prevăzute de textul menţionat constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare, în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.

            Cerinţele art. 322 pct.7 C.proc.civ. nu sunt îndeplinite când hotărârile pretins contradictorii au fost pronunţate în aceeaşi cauză şi în acelaşi dosar, pe parcursul mai multor cicluri procesuale, determinate de căile de atac exercitate de părţi. I.C.C.J., Completul de 9 judecători decizia nr. 327 din 5 decembrie 2005

2006

19

Plângere în faţa instanţei împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Acte ale procurorului care nu pot forma obiectul plângerii Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Urmărirea penală. Plângerea contra măsurilor şi actelor de urmărire penală  Indice alfabetic: Drept procesual penal

- plângere în faţa instanţei împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată

                   - acte ale procurorului care nu pot forma obiectul plângerii C. proc. pen., art. 2781

Numai rezoluţiile sau ordonanţele procurorului de netrimitere în judecată pot forma obiectul plângerii adresate instanţei de judecată în temeiul art. 2781 C. proc. pen. Ca atare, plângerea formulată împotriva adresei prin care procurorul comunică petentului că memoriul formulat de acesta a fost transmis, spre soluţionare, parchetului competent, este inadmisibilă. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 10 din 23 ianuarie 2006

Plângere în faţa instanţei împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Acte ale procurorului care nu pot forma obiectul plângerii Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Urmărirea penală. Plângerea contra măsurilor şi actelor de urmărire penală  Indice alfabetic: Drept procesual penal - plângere în faţa instanţei împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată  - acte ale procurorului care nu pot forma obiectul plângerii C. proc. pen., art. 2781

  Plângerea adresată instanţei, formulată în temeiul art. 2781 C. proc. pen. împotriva modului de soluţionare de către procuror a unei petiţii potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de rezolvare a petiţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002, este inadmisibilă, întrucât, conform dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen., numai rezoluţiile sau ordonanţele procurorului de netrimitere în judecată pot forma obiectul controlului judiciar în procedura reglementată prin acest text.    I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 11 din 23 ianuarie 2006

Revizuire. Hotărâre pronunţată în temeiul art. 2781 C. proc. pen. Inadmisibilitate Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata Căile extraordinare de atac. Revizuirea Indice alfabetic: Drept procesual penal   - revizuire - hotărâre pronunţată în temeiul art. 2781 C. proc. pen. C. proc. pen., art. 2781, art. 393, art. 394

  În raport cu prevederile art. 393 şi art. 394 C. proc. pen., pot fi supuse revizuirii numai hotărârile judecătoreşti definitive prin care a fost rezolvat fondul cauzei, printr-o soluţie de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal. Prin urmare, este inadmisibilă cererea de revizuire a hotărârii prin care a fost respins recursul declarat împotriva sentinţei de respingere, ca inadmisibilă, a plângerii formulate în temeiul dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen. împotriva unui act

20

neprevăzut în aceste dispoziţii. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 21 din 23 ianuarie 2006

Recurs. Caz de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen. Plângere împotriva soluţiilor procurorului de netrimitere în judecată. Omisiunea de citare a petentului deţinut Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile de atac ordinare. Recursul  Indice alfabetic: Drept procesual penal – recurs - caz de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen. C. proc. pen., art. 2781, art. 291, art. 3859 alin. (1) pct. 21

  În cazul plângerii împotriva soluţiilor procurorului de netrimitere în judecată, omisiunea instanţei de a cita, conform art. 291 alin. (8) C. proc. pen., petentul deţinut pentru termenul la care a avut loc judecata plângerii, chiar dacă acesta fusese prezent la termenul anterior când s-a dispus amânarea judecăţii, atrage incidenţa cazului de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 92 din 6 martie 2006

Contestaţie în anulare. Admisibilitate Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Contestaţia în anulare Indice alfabetic: Drept procesual penal

- contestaţie în anulare – admisibilitate C. proc. pen., art. 386, art. 391

 Potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a cerinţelor privind respectarea termenului de exercitare prevăzut de lege, invocarea de motive care se sprijină pe cazurile prevăzute în art. 386 C. proc. pen., precum şi invocarea de dovezi în sprijinul căii extraordinare de atac exercitate, iar examinarea temeiniciei contestaţiei în anulare nu poate avea loc decât ulterior procedurii admisibilităţii în principiu. Prin urmare, dacă motivele invocate de contestator nu se încadrează în cazurile prevăzute în art. 386 C. proc. pen., nefiind îndeplinită una dintre cerinţele de a căror îndeplinire cumulativă este condiţionată admiterea în principiu, contestaţia în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 108 din 6 martie 2006

2007

Obligarea de a nu părăsi ţara. Luarea măsurii în cursul judecăţii. Obligaţiile care pot fi impuse învinuitului sau inculpatului

 

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Măsurile preventive şi alte măsuri procesuale. Măsurile preventive. Obligarea de a nu părăsi ţara   

21

Indice alfabetic: Drept procesual penal

- obligarea de a nu părăsi ţara

- luarea măsurii în cursul judecăţii

- obligaţiile care pot fi impuse învinuitului sau inculpatului C. proc. pen., art. 145, art. 1451   

  1. Potrivit art. 136 alin. (4) C. proc. pen., măsurile privind obligarea de a nu părăsi localitatea şi obligarea de a nu părăsi ţara se pot lua de procuror sau de judecător, în cursul urmăririi penale, şi de instanţa de judecată, în cursul judecăţii, iar conform art. 1451 din acelaşi cod, măsura obligării de a nu părăsi ţara constă în îndatorirea impusă învinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecător, în cursul urmăririi penale, ori de instanţa de judecată, în cursul judecăţii, de a nu părăsi ţara fără încuviinţarea organului care a dispus această măsură. Din prevederile art. 136 alin. (4), art. 145 şi art. 1451 C. proc. pen. rezultă că, în faza judecăţii, instanţa de judecată are competenţa de a lua măsura privind obligarea de a nu părăsi ţara.

            În faza judecăţii, instanţa de judecată dispune luarea măsurii privind obligarea de a nu părăsi ţara, iar nu prelungirea acestei măsuri, chiar dacă măsura a fost luată şi prelungită în cursul urmăririi penale.   

            2. În temeiul art. 1451 raportat la art. 145 alin. (12) lit. c) C. proc. pen., organul judiciar care a dispus măsura privind obligarea de a nu părăsi ţara poate impune învinuitului sau inculpatului ca, pe durata acestei măsuri, să nu se apropie nu numai de persoana vătămată, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori sau experţi, ci şi de alte persoane, stabilite de organul judiciar, şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect. Prin urmare procurorul sau judecătorul, în cursul urmăririi penale şi instanţa de judecată, în cursul judecăţii, luând măsura obligării de a nu părăsi ţara, poate impune învinuitului sau inculpatului ca pe durata acestei măsuri să nu se apropie de denunţător şi să nu comunice cu acesta direct sau indirect. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 58 din 12 februarie 2007

Cerere de recuzare. Inadmisibilitate Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Competenţa. Incompatibilitatea şi strămutarea. Incompatibilitatea Indice alfabetic: Drept procesual penal- cerere de recuzare – inadmisibilitate C. proc. pen., art. 51 Potrivit art. 51 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen., cererea de recuzare poate privi numai pe acei judecători care compun completul de judecată. Conform alin. (3) al aceluiaşi articol, nerespectarea condiţiilor prevăzute în alin. (2) atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Prin urmare, cerere de recuzare care priveşte judecătorii întregii instanţe, iar nu numai pe acei judecători care compun completul de judecată, este inadmisibilă.   I.C.C.J., Completul de 9 judecători, încheierea nr. 204 din 5 martie 2007

22

Plângere în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Persoană vătămată sau persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Urmărirea penală. Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală Indice alfabetic: Drept procesual penal - plângere în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată - persoană vătămată sau persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate C. proc. pen., art. 2781 alin. (1)

  Conform prevederilor art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., plângerea împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată poate fi introdusă numai de persoana vătămată sau de persoana ale cărei interese legitime sunt vătămate. Denunţătorul unei fapte pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângere prealabilă - iar o astfel de plângere nu a fost formulată - nu are nici calitatea de persoană vătămată, nefiind subiect pasiv al faptei, şi nici calitatea de persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, întrucât soluţia procurorului nu produce efecte asupra sa. În consecinţă, plângerea introdusă de către denunţător, în baza art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., este inadmisibilă.         I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 721 din 3 decembrie 2007

2008

Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Termenul de introducere a cererii de revizuire Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Revizuirea

Indice alfabetic: Drept procesual penal- revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului- termenul de introducere a cererii de revizuire C. proc. pen., art. 4081

 Conform art. 4081 alin. (4) C. proc. pen., cererea de revizuire se poate face

în termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului. Prin urmare, cererea de revizuire este tardivă, dacă a fost formulată după împlinirea termenului de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului. Hotărârea unei Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului rămâne definitivă la 3 luni de la data hotărârii, potrivit art. 44 paragraful 2 lit. b) din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atunci când retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere nu a fost cerută.   I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 226 din 14 aprilie 2008

Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Persoanele care pot cere revizuirea Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Revizuirea

Indice alfabetic: Drept procesual penal

23

- revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului- persoanele care pot cere revizuirea C. proc. pen., art. 4081

 Potrivit dispoziţiei art. 4081 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută

de persoana al cărei drept a fost încălcat. În raport cu această dispoziţie, cererea de revizuire formulată de persoana care nu a avut calitatea de reclamant în cauza în care s-a pronunţat hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului este inadmisibilă, chiar dacă această persoană a avut calitatea de coinculpat al reclamanţilor în procesul penal desfăşurat în faţa instanţelor române. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 237 din 14 aprilie 2008

Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Soluţii Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Revizuirea

Indice alfabetic: Drept procesual penal- revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului

 C. proc. pen., art. 4081

 Dacă cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 4081 C. proc. pen. a

fost formulată de persoana al cărei drept a fost încălcat, în termenul de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului şi, prin această hotărâre, s-a constatat că la judecarea recursului instanţa română a încălcat art. 6 paragraful 1 din Convenţie - prin condamnarea inculpatului fără ca acesta să fi fost audiat de către instanţa de recurs, cu atât mai mult cu cât instanţele inferioare dispuseseră achitarea sa - şi art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenţie - prin condamnarea inculpatului fără ca denunţătorul să fi fost audiat în instanţă şi fără a se asigura posibilitatea inculpatului de a îl interoga -, Completul de 9 judecători dispune, în baza art.  4081 alin. (11) lit. b) C. proc. pen., admiterea cererii de revizuire, desfiinţarea hotărârii pronunţate de instanţa de recurs şi trimiterea cauzei la această instanţă în vederea rejudecării recursului, fiind necesară administrarea de probe. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 367 din 23 iunie 2008

Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Condiţii Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Revizuirea

Indice alfabetic: Drept procesual penal- revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului C. proc.

pen., art. 4081

 În conformitate cu prevederile art. 4081 alin. (1) C. proc. pen., hotărârile penale

definitive pot fi supuse revizuirii, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: există o hotărâre definitivă a Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care s-a constatat o încălcare a unui drept prevăzut în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii penale definitive pronunţate de instanţa română. Condiţiile prevăzute în art. 4081

alin. (1) C. proc. pen. sunt îndeplinite în cazul în care Curtea Europeană a

24

Drepturilor Omului a constatat printr-o hotărâre definitivă o încălcare a art. 6 paragraful 1 din Convenţie, prin condamnarea inculpatului fără ca acesta să fi fost audiat de către instanţa de recurs, în condiţiile în care instanţele inferioare dispuseseră achitarea sa; consecinţele grave ale încălcării continuă să se producă, întrucât condamnatul, din cauza cazierului judiciar, este împiedicat să acceadă la funcţii publice sau la anumite locuri de muncă, iar aceste consecinţe nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii de condamnare, pentru că numai prin desfiinţarea hotărârii şi rejudecarea recursului cu respectarea drepturilor condamnatului se poate pronunţa o hotărâre legală şi temeinică.   I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 544 din 29 septembrie 2008

2009

Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Condiţii. Soluţii. Respingerea cererii de revizuire ca nefondată Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Revizuirea Indice alfabetic: Drept procesual penal - revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului C. proc. pen., art. 4081

  Condiţiile stabilite în art. 4081 C. proc. pen. nu sunt îndeplinite, în cazul în care consecinţele încălcării unui drept prevăzut în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - constatată prin hotărârea definitivă a Curţii Europene a Drepturilor Omului - nu continuă să se producă, situaţie în care procedura revizuirii reglementată în art. 4081 C. proc. pen. nu poate constitui un remediu.

În cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea drepturilor garantate de art. 5 paragraful 1 şi art. 8 din Convenţie, însă hotărârea de condamnare a inculpaţilor s-a pronunţat în urma unei proceduri necontestată sub aspectul caracterului său echitabil, iar consecinţele condamnării au încetat prin efectul reabilitării de drept, cererea de revizuire este nefondată, impunându-se respingerea acesteia potrivit art. 4081 alin. (10) C. proc. pen.     I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 420 din 18 mai 2009

Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Condiţii. Soluţii. Respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Revizuirea Indice alfabetic: Drept procesual penal - revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului C. proc. pen., art. 4081

 Constatarea încălcării unui drept al persoanei care solicită revizuirea - drept prevăzut în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale -, printr-o hotărâre definitivă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, constituie o condiţie de admisibilitate a cererii de revizuire, rezultată din dispoziţiile  art. 4081 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. Prin urmare, cererea de revizuire este inadmisibilă, impunându-se respingerea acesteia potrivit art. 4081 alin. (10) C. proc. pen., dacă a fost formulată de o persoană cu privire la care Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu s-a pronunţat, neexistând o hotărâre prin

25

care instanţa europeană să constate o încălcare a unui drept al persoanei care solicită revizuirea. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 421 din 18 mai 2009

Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Condiţii. Soluţii. Desfiinţarea hotărârii pronunţate în recurs în anular Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Revizuirea Indice alfabetic: Drept procesual penal - revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului C. proc. pen., art. 4081

  Revizuirea întemeiată pe dispoziţiile art. 4081 C. proc. pen. poate fi exercitată, ori de câte ori consecinţele grave ale încălcării unui drept prevăzut în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - constatată prin hotărârea definitivă a Curţii Europene a Drepturilor Omului - continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii definitive pronunţate de instanţa penală română.

Condiţiile prevăzute în dispoziţiile art. 4081 C. proc. pen. sunt îndeplinite, în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a dreptului la un proces echitabil, înscris în art. 6 din Convenţie, care a constat în înlăturarea, pe calea recursului în anulare, a unei dispoziţii favorabile inculpatului, cuprinsă într-o hotărâre judecătorească definitivă. Într-un astfel de caz, consecinţele grave ale încălcării dreptului la un proces echitabil, care continuă să se producă, nu pot fi remediate decât prin admiterea cererii de revizuire, desfiinţarea hotărârii prin care s-a admis recursul în anulare şi respingerea, ca nefondat, a acestuia. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 510 din 22 iunie 2009

Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Condiţii. Soluţii. Desfiinţarea hotărârilor pronunţate în primă instanţă şi în căile de atac, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Revizuirea Indice alfabetic: Drept procesual penal - revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului C. proc. pen., art. 4081

  Potrivit dispoziţiilor art. 4081 alin. (1) C. proc. pen., hotărârile penale definitive pot fi supuse revizuirii, dacă există o hotărâre definitivă a Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care s-a constatat o încălcare a unui drept prevăzut în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii penale definitive pronunţate de instanţa română. Condiţiile prevăzute în art. 4081 alin. (1) C. proc. pen. sunt îndeplinite în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, prin hotărâre definitivă, o încălcare a prevederilor art. 6 paragraful 2 din Convenţie, referitoare la prezumţia de nevinovăţie, încălcare constând în influenţarea opiniei publice prin declaraţiile reprezentanţilor autorităţilor privind vinovăţia revizuenţilor, anterior pronunţării unei hotărâri definitive de condamnare a acestora, precum şi

26

prin prezentarea revizuenţilor în faţa instanţei în costumul locului de detenţie, specific persoanelor condamnate. 

Consecinţele grave ale încălcării prezumţiei de nevinovăţie în procesul penal finalizat prin condamnarea revizuenţilor continuă să se producă, iar înlăturarea acestor consecinţe presupune desfiinţarea hotărârilor pronunţate în primă instanţă şi în căile de atac, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă. I.C.C.J, Completul de 9 judecători, decizia nr. 780 din 19 octombrie 2009

Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Condiţii. Soluţii. Desfiinţarea hotărârii pronunţate în recurs, cu trimiterea cauzei spre rejudecarea recursului Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Revizuirea Indice alfabetic: Drept procesual penal - revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului C. proc. pen., art. 4081

  Dispoziţiile art. 4081 alin. (1) C. proc. pen. sunt incidente, în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, prin hotărâre definitivă, o încălcare a art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, constând în neaudierea inculpatului de către instanţa de recurs şi condamnarea acestuia în recurs, în condiţiile în care inculpatul fusese achitat în primă instanţă. În acest caz, consecinţele grave ale încălcării dreptului la un proces echitabil, înscris în art. 6 paragraful 1 din Convenţie, continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin admiterea cererii de revizuire şi desfiinţarea hotărârii pronunţate de către instanţa de recurs, cu trimiterea cauzei spre rejudecarea recursului. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 781 din 19 octombrie 2009

Se stabileşte că cererile repetate de revizuire şi, respectiv, contestaţie la executare sunt inadmisibile, dacă există identitate de persoane, de temei legal,

de motive şi apărări invocate în soluţionarea acestora. (    Îccj - SECŢIILE UNITE, - DECIZIA Nr. 36

din 14 decembrie 2009)

 

  2010

Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Consecinţe ale încălcării unui drept care continuă să se producă           

Dacă prin hotărârea definitivă a Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a constatat o încălcare a art. 8 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, constând în interzicerea automată a drepturilor părinteşti, ca pedeapsă accesorie, iar condamnatul revizuent se află în cursul executării pedepsei, consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate, fiind

27

îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 4081 alin. (1) C. proc. pen.   I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 83 din 22 februarie 2010

Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Consecinţe ale încălcării unui drept care nu continuă să se producă           

În cazul în care prin hotărârea definitivă a Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a constatat o încălcare a art. 5 paragrafele 3 şi 4 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la arestarea preventivă a condamnatului revizuent, consecinţele grave ale acestei încălcări nu continuă să se producă şi nu pot fi remediate prin revizuirea hotărârii de condamnare şi, prin urmare, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 4081 alin. (1) C. proc. pen.   I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 134 din 22 februarie 2010

Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Termenul de introducere a plângerii. Aplicarea dispoziţiilor art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. Aplicarea dispoziţiilor art. 2781

alin. (2) C. proc. pen. Distincţii 

Dispoziţiile art. 2781 alin. (2) C. proc. pen. sunt incidente numai în cazul în care prim-procurorul parchetului, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată în termenul de 20 de zile prevăzut în art. 277 C. proc. pen.

Dacă prim-procurorul parchetului, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul ierarhic superior a soluţionat plângerea împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată în termenul de 20 de zile prevăzut în art. 277 C. proc. pen., sunt aplicabile exclusiv dispoziţiile art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. şi, prin urmare, termenul de 20 de zile prevăzut în art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. pentru introducerea plângerii în faţa judecătorului împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată curge de la data comunicării soluţiei adoptate în cadrul controlului ierarhic. I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 442 din 14 iunie 2010

-------

28