CUPRINS

Introducere...2

A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediului în care îşi desfăşoară activitatea...3

1. Colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleiaşi comunităţi...3

2. Analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări)...4

3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia...4

4. Măsuri luate pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari...5 5. Grupurile - ţintă ale activităţilor instituţiei...7

6. Profilul beneficiarului actual...7

B. Evoluţia profesională a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia...8

1. Adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional şi la strategia culturală a autorităţii...8

2. Orientarea activităţii profesionale către beneficiari...9

3. Analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse...10

C. Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de reorganizare,

pentru mai buna funcţionare...10

1. Măsuri de organizare internă...10 2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne...10

3. Sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere...11

4. Dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei (fluctuaţie, cursuri, evaluare, promovare,

motivare/sancţionare)...11 5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei, îmbunătăţiri/ refuncţionalizări ale

spaţiilor...11

6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii sau a altor organisme de control în perioada raportată...11

D. Evoluţia situaţiei economico - financiare a instituţiei...12

1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil al perioadei

raportate...12 2. Evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în perioada raportată, conform criteriilor de

performanţă ale instituţiei...13

E. Sinteza programelor şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin

proiectul de management...13

1. Viziune...13

2. Misiune...13 3. Obiective (generale şi specifice)...13

4. Strategie culturală, pentru întreaga perioadă de management...14

5. Strategie şi plan de marketing...17

6. Programe propuse pentru întreaga perioadă de management...18 7. Proiecte din cadrul programelor...20

8. Alte evenimente, activităţi specifice instituţiei, planificate pentru perioada de management...22

F. Previzionarea evoluţiei economico - financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor

financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi

atrase din alte surse...22

1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare...22 2. Nr. de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de management...24

3. Analiza programului minimal realizat...24

Anexa 1...28

2

INTRODUCERE

În anul 2015 managerul-director general a fost persoana cea mai responsabilă în

luarea deciziilor pentru atingerea obiectivelor instituţiei, a strategiilor acesteia, a relaţiilor cu

alte instituţii şi entităţi fizice şi/sau juridice, a structurii bugetului şi a asigurării resurselor şi a

politicilor adoptate. Alături de manager-director general s-au aflat organele de conducere

colectivă, respectiv Comitetul director, Consiliul de Administraţie şi Consiliul Ştiinţific.

Relaţiile cu presa au fost stabilite de managerul-director general iar colaborarea cu

aceasta s-a făcut în special fie prin comunicate de presă, fie prin conferinţe de presă, fie prin

prezenţa la diferitele manifestări.

Ca direcţii generale ale managementului în perioada analizată s-au avut în vedere:

a. conservarea-restaurarea patrimoniului;

b. evidenţa şi clasarea patrimoniului;

c. îmbogăţirea colecţiilor;

d. activitatea expoziţională şi cu publicul;

e. cercetarea ştiinţifică;

f. resursele financiare;

g. parteneriatele şi colaborarea cu instituţii publice de cultură şi cercetare;

h. relaţiile publice şi vizibilitatea instituţiei;

i. publicaţiile;

j. resursele umane, organizarea.

Am căutat să respectăm toate drepturile legale ale personalului, evident în limitele

legii şi a posibilităţilor financiare ale instituţiei.

Actul de control a fost permanent însă discret, modalitatea adoptată fiind cea prin şefii

de secţii şi departamente, ei fiind cei care cunosc cel mai bine activitatea zilnică a salariaţilor,

potenţialul şi aptitudinile lor. Metodele de control folosite în perioada analizată au fost:

- observarea directă a activităţilor şi acţiunilor;

- rapoartele scrise informaţionale şi analitice – trimestrial şi/sau ori de câte ori este

nevoie;

- auditul managerial – anual – pentru evaluarea tendinţelor factorilor de mediu extern,

analiza obiectivelor şi strategiilor instituţiei în lumina acestor tendinţe şi evaluarea

eficienţei activităţii;

- bugetară – lunar – pe trei direcţii: pentru o bună analiză a raportului dintre alocaţii

bugetare – venituri şi cheltuieli, a investiţiilor şi a materialelor.

Bugetul pe 2015 şi politica de personal, au fost întocmite în concordanţă cu principiile

de eficienţă şi economie în gestionarea mijloacelor financiare, a resurselor umane şi materiale

ale instituţiei.

În concluzie, analizând propunerile din proiectul managerial şi realizările, suntem

convinşi că am efectuat un management performant, iar obiectivele propuse au fost cu mult

depăşite.

3

A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediului în care îşi desfăşoară activitatea.

1. Colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleiaşi

comunităţi.

Muzeul Bucovinei din Suceava este cel mai mare operator cultural din județ însă

aceleiaşi comunităţi, parţial şi/sau secvenţial, i se adresează: Centrul Cultural Bucovina,

Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava, Muzeul „Samoil și Eugenia Ioneț” Rădăuţi,

Muzeul „Obiceiuri Populare Bucovinene” Gura Humorului, Muzeul “Arta Lemnului”

Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Vânătorii şi Ştiinţelor Naturii Vatra Dornei, Secţia

etnografică Vatra Dornei, la care se adaugă o serie de muzee private – majoritatea cu specific

etnografic. La acestea se adaugă galeriile de artă, casele de cultură și o serie de cămine

culturale care desfășoară activități culturale, unele remarcabile. O atenție specială trebuie

acordată supermarketurilor şi mall-urilor care, în ultima perioadă au preluat o serie de

activităţi ale instituţiilor muzeale şi, profitând de puterea financiară, duc încet-încet la

scăderea interesului pentru instituţiile muzeale, chiar dacă actul cultural este discutabil.

În 2015, Muzeul Bucovinei a colaborat cu:

Nr.

crt.

Instituția Tip de manifestare

culturală

Locaţie

1. Muzeul de Arhitectură

Populară şi Trai, Cernăuți

Expoziții, cataloage

comune

Suceava,

Cernăuţi

2. Muzeul de Etnografie Bălți Expoziții, cataloage

comune

Suceava,

Cernăuţi

3. Centrul Cultural Bucovina Festival, expoziție,

catalog

Suceava

4. Forumul Democrat al

Germanilor din Bucovina

Festival Suceava

5. Dom Polski Simpozion Suceava

6. Muzeul Național Brukenthal Expoziție, lansare de

carte

Sibiu

7. Asociația Zidul de hârtie Recitaluri Suceava

8. BRCT Suceava Ziua Cooperării

europene

Suceava

9. Comunitatea evreilor din

Suceava

Comemorare Suceava

10. Muzeul Național de Istorie a

Republicii Moldova

Conservare - restaurare Suceava

11. Institutul Național de

Arheologie Kiev

Cercetare Suceava

12. Muzeul “Arta Lemnului”

Câmpulung Moldovenesc

Expoziție Câmpulung

Moldovenesc

13. Inspectoratul Școlar Județean

Suceava

Concursuri Suceava

14. Primăria Municipiului

Suceava

Festival Suceava

15. Institutul de Arheologie Iași Co-editare revistă și

volum de specialitate

Suceava, Iași

16. Universitatea „Ștefan cel

Mare” Suceava

Simpozioane Suceava

4

17. Colegiul de Artă „Ciprian

Porumbescu”

Educațional – conservare Suceava

18. Iulius Mall Suceava Expoziție – Sala

Tronului

Suceava

2. Analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi, ameninţări).

1. Punctele tari în realizarea obiectivelor sunt:

- complexitatea structurii care îngăduie o bună funcţionare internă şi generează o ofertă

culturală generoasă;

- administrarea unor colecţii valoroase, cu un număr mare de obiecte;

- diversitatea şi complementaritatea domeniilor de activitate;

- calitatea profesională a angajaţilor;

- calitatea publicațiilor Muzeului Bucovinei;

- credibilitatea de care se bucură în acest moment instituţia;

- restaurarea unor obiective ale instituţiei: Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul de Istorie

Suceava, Laboratorul Zonal de Restaurare;

- numărul mare de proiecte culturale.

2. Punctele slabe în realizarea obiectivelor sunt:

- numărul insuficient de angajaţi;

- inexistenţa unei strategii de dezvoltare culturală la nivelul judeţului;

- imposibilitatea existenţei unui departament de marketing corespunzător;

- suprapunerea unor evenimente culturale organizate simultan cu alte instituţii;

- concurenţa cu alte entităţi – publice sau private – care dispun de bugete mari pentru captarea

atenţiei potenţialilor beneficiari şi care, cel puţin în ultimii ani, au copiat numeroase activităţi

ale muzeelor pe care însă le-au promovat agresiv;

- lipsa spaţiilor de parcare în preajma muzeelor (istorie, ştiinţele naturii);

- legislaţia deficitară referitoare la materialele promoţionale;

- legislaţia deficitară referitoare la sponsorizări.

3. Oportunităţile create pentru realizarea obiectivelor sunt:

- posibilitatea derulării unor proiecte transfrontaliere, fiind situaţi la graniţa cu Ucraina;

- unicitatea unor colecţii la nivel naţional (ev mediu, memoriale, etnografie);

- interesul manifestat pentru muzeu în afara graniţelor României;

- creşterea interesului turistic pentru regiune;

- creşterea numărului de proiecte turistice cu destinaţie internaţională;

- posibilitatea dezvoltării unor proiecte de largă anvergură;

- gestionarea unor spații nou restaurate și a unor expoziții permanente reorganizate;

- finanţarea de la buget.

4. Ameninţările ce pot periclita realizarea obiectivelor muzeului sunt:

- instabilitatea economică, legislativă şi politică;

- dezvoltarea activităţilor culturale ale unor concurenţi importanţi financiar (mall-urile);

- criza economică care duce la tendinţa alocării unor sume tot mai mici pentru satisfacerea

nevoilor culturale;

- finanţarea slabă de la buget;

- atragerea altor surse de finanţare private în condiţii de criză.

3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia.

Muzeul Bucovinei se bucură de o imagine bună, fiind considerată o instituție

apropiată de nevoile cetățeanului. În același timp, grație evenimentelor așa-zis de masă

5

desfășurate în sezonul turistic de vară, contribuie la dezvoltarea turismului zonei și a

consumului local.

Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi de PR/de strategii

media:

3.1. Acţiuni organizatorice: - actualizarea permanentă a site-ului și facebook-ului Muzeului Bucovinei;

3.2. Acţiuni administrative:

- instituirea şedinţelor operative punctuale cu şefii de secţii şi departamente în vederea bunei

organizări a activităţilor;

- îmbunătăţirea Sistemului de control managerial intern;

- identificarea riscurilor în Muzeul Bucovinei şi completarea „Registrului Riscurilor

identificate şi evaluate în Muzeul Bucovinei”, inclusiv pe latura promovării;

- organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Biroului educaţie

marketing şi comunicare.

3.3. Documentare în vederea promovării acţiunilor culturale ale muzeului:

- actualizarea permanentă a bazei de date a presei scrise şi audio-vizualului;

- diseminarea permanentă a informaţiilor prin intermediul comunicatelor și a conferințelor de

presă;

3.4. Vernisări expoziţionale, inaugurări şi lansări eveniment de carte – toate

manifestările au avut organizate activităţi de deschidere, gratuite pentru publicul participant.

3.5. Promovare:

- continuarea publicării unor cataloage, în regie proprie, pentru o parte a expoziţiilor;

- campanii de publicitate; în 2015 au fost realizate două mari campanii – una destinată

mediatizării Festivalului de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” și cealaltă destinată

promovării Cetății de Scaun a Sucevei.

4. Măsuri luate pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari.

În a doua parte a anului 2015 s-a completat parțial schema Biroului educaţie

marketing şi comunicare prin ocuparea a patru posturi; în consecința, până la 31 decembrie

nu s-a putut realiza o consultare efectivă a publicului, pentru diversele laturi ale activității.

Totuși, în cadrul serviciilor Cetatea de Scaun și Etnografie, au fost efectuate o serie de

chestionare care însă nu au adus date foarte clare vis-à-vis de dorințele publicului pentru

întreaga arie de activitate a Muzeului Bucovinei.

4.1. Măsurători cantitative

- 2015: total vizitatori 128.051 dintre care 107.535 cu plată şi 20.516 gratuit (în proiectul de

management au fost propuși 90.000).

Analiză gratuităţi:

În anul 2015, beneficiarii gratuităţilor sunt preponderent copiii și pensionarii, la care

se adaugă persoane oficiale, parteneri media, persoane adulte (parteneri, sponsori etc.). Un

număr de 7315 persoane, participante la Bucovina Rock Castle au fost încasați de Cetrul

Cultural Bucovina, principalul finanțator în anul 2015. Celelalte manifestări cu intrare

gratuită: Ziua Culturii Naționale, Ziua Unirii, 8 martie, Ziua Muzeelor, Noaptea Muzeelor,

Ziua fără televizor, 1 iunie, 22 decembrie etc., au fost, la rândul lor, generatoare de vizitare

gratuită a expozițiilor din subordinea Muzeului Bucovinei.

4.2. Măsurători calitative:

Nr.

crt.

Locaţie vizitabilă 2015

(număr)

2015

(%)

1. Muzeul de Istorie 1383 1,08

6

(Sala Tronului)

2. Cetatea de Scaun 77.095 60,21

3. Muzeul de Ştiinţele

Naturii

8412 6,57

4. Muzeul de Istorie

Siret

- -

5. Muzeul Etnografic al

Bucovinei1

3897 3,05

6. Muzeul Satului

Bucovinean

33.528 26,18

7. Ansamblu Stupca

(casă + muzeu)

2004 1,56

8. Casa Memorială

„Simion Fl. Marian”

370 0,29

9. Case memorială

„Nicolae Labiş”

Mălini

1187 0,93

10. Casa memorială

„Eusebiu Camilar”

Udeşti

160 0,13

4.3. Pe termen scurt vizăm:

- creşterea numărului de proiecte şi acţiuni de pedagogie muzeală cu desfăşurare în Muzeul

Satului Bucovinean, Muzeul de Istorie Suceava, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Muzeul de

Ştiinţele Naturii;

- finalizarea expozițiilor permanente ale Muzeului de Istorie Suceava și Cetății de Scaun a

Sucevei;

- realizarea expoziției permanente a Muzeului de Artă, dacă spațiul eliberat de Direcția

Județeană a Arhivelor Naționale Suceava va fi trecut in administrarea Muzeului Bucovinei;

- creşterea numărului de materiale de promovare gratuite pentru publicul larg;

- organizarea unor expoziţii temporare cu mare impact la public;

- diversificarea serviciilor culturale;

- perfecţionarea implementării sistemului de calitate ISO-9001 şi atingerea conformităţilor în

Sistemul de control managerial intern prin achiziţionarea;

4.4. Pe termen lung vizăm:

- finalizarea restaurării Laboratorului Zonal de Restaurare;

- intrarea în restaurare a: Muzeului de Istorie Siret, Casei Memoriale „Simion Fl. Marian”,

anexei Muzeului “Ciprian Porumbescu”;

- identificarea surselor de finanţare pentru etapa a II-a a proiectului Muzeului Satului

Bucovinean;

- valorificarea potenţialului de vizitare a muzeelor din cadrul Muzeului Bucovinei prin

intermediul actorilor de audienţă locală (site, mass-media, publicaţii de specialitate),

naţională (site, media, publicaţii de specialitate) şi internaţională (site, media, publicaţii de

specialitate).

- iniţierea unor campanii de branding centrată pe Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţele

Naturii, Muzeul Satului Bucovinean şi Cetatea de Scaun a Sucevei.

1 Cu Casa etnografică Solca şi Casa „George Munteanu” Bilca.

7

4.5. Analiza utilizării spaţiilor instituţiei;

- Muzeul de Istorie – 0%

- Muzeul de Ştiinţele Naturii – 100%

- Casa memorială „Simion Fl. Marian” – 100%

- Hanul Domnesc (Muzeul de Etnografie a Bucovinei) – 100%

- Muzeul Satului Bucovinean – 40% (se află în construcţie din 1998)

- Cetatea de Scaun a Sucevei – 100% (din 18 august 2015)

- Laboratorul Zonal de Restaurare – 0% (se află în restaurare şi reconstrucţie din 2008)

- Laboratorul de conservare-restaurare etnografie – 100%

- Muzeul de Istorie Siret – 0%

- Casa „George Muntean” Bilca – 100%

- Casa etnografică Solca – 100%

- Casa memorială „Eusebiu Camilar” Udeşti – 100% (din august 2015)

- Casa memorială „Ciprian Porumbescu” Stupca – 100%

- Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu” Stupca – 80% (nu este folosită momentan

clădirea anexă care funcţionează sub autoritatea primăriei din localitate)

- Casa memorială „Nicolae Labiş” Mălini – 100%.

5. Grupurile - ţintă ale activităţilor instituţiei.

2015 – Grupuri ţintă

Publicul larg: 90%

Specialişti: 10%

Tineri și maturi: 86%

Pensionari: 14%

Internaţional (din publicul larg): 6%

Facem menţiunea că procentul tinerilor se datorează, pe de o parte costului scăzut al

biletelor de intrare şi, pe de alta, numărului mare de vizitatori gratuiţi, monitorizaţi cu

ajutorul biletelor gratuite. Numărul total de vizitatori este reflectat de faptul că în 2014 au fost

închise: Cetatea de Scaun a Sucevei și Muzeul de Istorie Suceava.

6. Profilul beneficiarului actual.

Județul Suceava avea, la 1 iulie în 2015 un număr total de 742.053 locuitori, din care

323.759 în mediul urban și 418.294 în mediul rural. Dintre aceștia, 131.870 se încadrau în

grupa de vârstă de 0-14 ani, 466.084 în 15-59 ani și 144.099, peste 60 de ani.

În acest moment beneficiarii Muzeului Bucovinei sunt: tinerii (cu categoriile de

vârstă: 6-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani, 19-24 ani), adulţii (25-40 ani, 45-59 ani) şi pensionarii

(peste 60 ani). Cu excepția categoriilor cuprinse în intervalul 6-10 ani, toţi aceştia

condiţionează vizitarea muzeelor şi/sau participarea la diversele manifestări de: costul

biletului de intrare, relevanţa acţiunii culturale, perioada de desfăşurare a acţiunii culturale,

gradul de satisfacție şi mediatizarea evenimentului.

În linii generale, conform datelor Centrului de Cercetare și Consultanță în Domeniul

Culturii, cele mai populare activităţi de petrecere a timpului liber sunt: urmărirea programelor

TV - 83% dintre respondenţi acordând zilnic peste o oră acestei activităţi, ascultarea muzicii

(54%) şi vizionarea filmelor (52%). Cele mai rare activităţi desfăşurate includ - 66% dintre

respondenţi afirmă că nu citesc niciodată cărţi de specialitate, în timp ce 49% dintre

respondenţi nu citesc cărţi in general - şi folosirea internetului (50% dintre respondenţi sunt

non-consumatori) sau a computerului (48% dintre respondenţi nu folosesc niciodată). Potrivit

aceluiași document, procentul de utilizatori ai serviciilor oferite de muzee se situează la

aproximativ 15% din populație. Dacă dinamica generală este de scădere a acestui procent,

8

Muzeul Bucovinei a avut totuși o creștere importantă, datorită evenimentelor încadrabile la

tipul "cultură de masă", bine mediatizate (Festivalul de Artă Medievală "Ștefan cel Mare",

Târgul meșterilor populari, Bucovina Rock Castle etc.). Chiar dacă Muzeul de Istorie

Suceava s-a aflat în restaurare, deschiderea Cetății de Scaun a Sucevei, dublată de creșterea

ușoară a veniturilor populației, au dus la creșterea numărului de vizitatori la Muzeul Satului

Bucovinean și Cetatea de Scaun a Sucevei. Un aspect la fel de important este mediul din care

provin vizitatorii – în special cel urban.

Încadrându-ne în dinamica globală, non-participarea la manifestările propuse de

muzeu se datorează acelorași motive care se întâlnesc la nivel național: non-vizitatorul de

muzee şi expoziţii nu este atras de activităţile culturale de tip elitist, nefrecventând nici alte

instituții culturale; locuieşte într-un oraș mic, deci una din explicaţiile non-frecventării

culturii înalte este nivelul scăzut al infrastructurii culturale; lipsa infrastructurii poate sta şi la

baza neacordării de bani pentru activităţile culturale. În schimb, acesta utilizează în mod

frecvent internetul, de obicei mai mult de o oră pe zi. Pe lângă utilizarea internetului, în

timpul liber acest segment al respondenţilor ascultă muzică. Este absolventul unor studii

medii (gimnaziu sau şcoala profesională) și chiar superioare (care însă nu-i acordă statutul și

veniturile studiilor). Pe de altă parte, non-participarea la activităţi culturale de tip elitist poate

fi explicată prin însăşi natura acestora – activităţile culturale de tip elitist sunt îndreptate spre

un public relativ restrâns, cu un nivel de educaţie şi venit mediu și mare.

Concluzionând, județul Suceava are, la fel ca întreaga țară, patru mai tipuri de

consumatori:

- consumatorii urbani cu potențial ridicat pentru activități diversificate (circa 15%);

- consumatori urbani cu potențial ridicat pentru evenimentele așa-zis "de masă"

(circa 31%);

- non-consumatori din mediul urban, fără potențial identificat (10%);

- non-consumatorii din mediul rural, cu un ușor potențial pentru evenimentele așa-

zis "de masă" (circa 27%);

- non-consumatorii din mediul rural, fără potențial identificat (circa 17%).

B. Evoluţia profesională a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia.

1. Adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional şi

la strategia culturală a autorităţii.

În 2015, activitatea Muzeului Bucovinei s-a corelat cu Strategia sectorială în

domeniul cultural 2014-2020, strategie asumată atât la nivel național, cât și la nivel județean.

Astfel, menționăm:

a) Muzeul Bucovinei a organizat, singur sau în parteneriat, o serie de evenimente culturale

„de masă”, generatoare de profit pentru comunitate: Târgul Meșterilor populari, Festivalul de

Artă Medievală „Ștefan cel Mare”, Bucovina Rock Castle, Festivalul Internațional al

Școlilor de Teatru Suceava. Se demonstrează de câțiva ani că o serie de evenimente care

satisfac o gamă largă de consumatori culturali atrag la Suceava turiști și, implicit, dezvoltă

consumul local (servicii turistice, manufactura locală etc.).

b) O serie de evenimente organizate de Muzeul Bucovinei [evenimentele așa-zis „de masă”,

evenimentele de nișă (tabăra de pictură, diverse simpozioane etc.)] duc implicit la creșterea

economică a zonei prin stimularea consumului. În același timp, angajările de personal

efectuate au dus la scăderea șomajului din județului Suceava și, implicit, la creșterea

veniturilor județului Suceava prin taxele și impozitele virate către stat.

Investițiile generate de restaurarea Cetății de Scaun a Sucevei, Muzeului de Istorie

Suceava (ambele cu fonduri europene) și Laboratorului Zonal de Restaurare (cu fonduri din

Planul Național de Restaurare), la care se adaugă proiectul transfrontalier „Să ne păstrăm

trecutul pentru a ne crea viitorul”, P3 „People to people cooperation”, Programul Operaţional

9

Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, 2nd calls for proposalls, MIS-ETC

2317 și diversele evenimente, achizițiile de bunuri și servicii, au generat locuri de muncă,

taxe și impozite locale, creșterea vânzărilor pe piața locală, toate contribuind în mod clar la

creșterea economică generală a județului.

c) Cea mai mare parte a manifestărilor culturale organizate de Muzeul Bucovinei s-a adresat

unui public care nu ține cont de etnie, vârstă, confesiune sau nivel economic. Totodată,

expozițiile itinerate în mediul rural și urban au dus la dispariția sentimentului de excluziune

socială, fiind un factor de dezvoltare socială și comunitară [(Povestea mărțișorului: Stroiești;

Vatra casei – „axis mundi”: Colegiul Economic ”Dimitrie Cantemir” Suceava; Expoziţie

temporară Români şi francezi în marele război: Siminicea, Botoșani, Ipotești, Salcea;

Expoziţie Bucovina în Marele război: Rădăuți, Salcea, Siminicea; Expoziţie Bucovina –

istorie, personalităţi: Pătrăuți, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Suceava, Plopeni;

Proiect de pedagogie muzeală George Lowendal scenograf - creator de costume: Ipotești].

d) Prin activitățile gestionate de Muzeul Bucovinei s-a încercat conturarea identității

regionale (bucovinene) și naționale (românești), subliniindu-se, acolo unde a fost posibil,

diversitatea etnică, confesională și culturală, valorile esențiale ale diverselor etnii și, evident,

drepturile fundamentale ale acestora (accesul la cultură, dreptul la libertatea de exprimare

culturală, dreptul la identitatea culturală, dreptul la protejarea patrimoniului, dreptul la

libertatea academică).

e) Investițiile de la Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul de Istorie Suceava și Muzeul Satului

Bucovinean sunt parte a proceselor de regenerare și revitalizare urbană, având repercusiuni

imediate asupra modului de viață a publicului local și regional (infrastructură nouă, mobilier

urban, etc.), acestea ducând la dezvoltarea infrastructurii culturale și la valorificarea

moștenirii culturale și istorice existente la nivelul județului Suceava.

f) Manifestările culturale dedicate în special publicului 6-16 ani au avut ca țintă dezvoltarea

creativității și abordării inovatoare; amintim aici: Vis de copil în casa bunicii, Micii

meșteșugari, Lumină și culoare. Din secretele maeștrilor.

g) Manifestările realizate de Muzeul Bucovinei, la care se adaugă investițiile deja amintite, au

contribuit la structurarea societății, la creșterea calității vieții și au facilitat accesul la

consumul de idei, conținuturi culturale și cunoștințe. Totodată, s-a avut în vedere

valorificarea eficientă, ecologică şi durabilă a patrimoniului natural şi antropic al judeţului.

h) În privința protejării patrimoniului cultural national, Muzeul Bucovinei, prin

Departamentul de monitorizare a monumentelor UNESCO, singura structură de acest fel din

România, a efectuat monitorizările de toamnă-iarnă și primavera-vară, rapoartele fiind făcute

publice (pe site-ul instituției; trimise Consiliului Județean Suceava, Institutului Național al

Patrimoniului, Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național, monumente

UNESCO).

g) O serie de manifestări culturale derulate de Serviciul Etnografie au avut impact în cea ce

privește păstrarea meșteșugurilor tradiționale și lărgirea publicului consumator de astfel de

produse.

2. Orientarea activităţii profesionale către beneficiari.

Patru sunt direcțiile de orientare a activității profesionale către beneficiari:

a) expozițiile permanente;

b) expozițiile temporare, manifestările culturale;

c) programele educative;

d) activități de nișă și/sau cu caracter științific.

10

3. Analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse. În privința expozițiilor permanente, în 2015 s-au realizat:

a) expozițiile permanente:

- Cetatea de Scaun a Sucevei – realizarea panotajului, achiziționarea serviciilor de realizare a

expoziției permanente, recepția parțială a expoziției permanente;

- Muzeul de Istorie Suceava – realizarea proiectului muzeotehnic; achiziția unei părți

amobilierului de depozitare, expunere și birouri;

- Muzeul Satului Bucovinean – deschiderea Casei Rădășeni, amenajarea, în grajdul

Câmpulung Moldovenesc, a expoziției Mijloace de transport și unelte tradiționale,

amenajarea gardurilor tradiționale gospodăria Dorna Candreni și Casa Rădășeni; amenajarea

porților la gospodăriile din Mănăstirea Humorului și Moldovița. - Casa Memorială „Eusebiu Camilar” Udești – a fost redeschisă expoziția permanentă prin

angajarea unui gestionar-custode sală;

- Muzeul de Istorie Siret – a fost închis din cauza condițiilor de microclimat, a expoziției

perimate și neatractive, a lipsei personalului și a lipsei facilităților pentru vizitatori.

b) expozițiile temporare, manifestările culturale. În 2015 au fost prognozate 48 de activități

culturale și realizate un număr total de 62. Acestea (anexa nr. 1) au vizat satisfacerea unor

gusturi culturale cât mai diverse și, implicit, fidelizarea acestora. Datorită spațiilor restrânse

pentru organizarea unor expoziții temporare de amploare, s-a pus accentul pe unele mai mici,

în spații neconvenționale și pe manifestări conexe.

c) programele educative. Alături de expozițiile itinerate prin școli, pentru publicul tânăr, au

fost organizate patru proiecte de pedagogie muzeală care au vizat creșterea abilităților,

îmbogățirea cunoștințelor și valorificarea aptitudinilor: Vis de copil în casa bunicii, Micii

meșteșugari, Lumină și culoare. Din secretele maeștrilor. Acestora li se adaugă un număr de

20 proiecte educaționale realizate în colaborare cu unități de învățământ din județul Suceava.

d) activități de nișă și/sau cu caracter științific. Activitățile de nișă au vizat: lansări de carte,

recitaluri de muzică și/sau poezie, organizarea unei tabere de creație pentru artiștii plastici

profesioniști, Expoziţie Internaţională de Grafică Satirică Bucovina, Salonul Internaţional

de Artă Fotografică – Bucovina Mileniul III, patru simpozioane științifice (Expoziție și

simpozion 40 de ani de restaurare la Suceava, Simpozionul Internațional From Simbol to

Signs, Simpozionul Artă și Civilizație Medievală, Simpozionul Bucovina – file de istorie).

Acestora li se adaugă proiectul Enciclopedia Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni –

Tripolie, prima etapă (scrierea textelor și culegerea imaginilor), cel mai important proiect de

acest gen din Europa.

C. Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de

reorganizare, pentru mai buna funcţionare, după caz.

1. Măsuri de organizare internă:

- s-a făcut o propunere de reorganizare a instituției – aprobată doar parțial de Consiliul

Județean Suceava;

2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne:

- s-a demarat modificarea „Regulamentului de organizare și funcționare”, pentru a fi în

concordanță cu noile prevederi ale Ordonanței 189/2008, cu modificările ulterioare, și pentru

a defini clar limitele de competență ale conducerii și organismelor de conducere.

11

3. Sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere:

An Consiliu de Administraţie

(nr. ședințe)

Consiliu

Ştiinţific (nr.

ședințe)

2015 Convocate:

8;

Ținute: 7

Nu a fost cazul pentru o şedinţă/lună;

președintele Consiliului de Administrație a fost

în concediul de odihnpă pe 2014 și concediu

medical în intervalul sf. lunii aprilie-30 august

4

4. Dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei (fluctuaţie, cursuri, evaluare,

promovare, motivare/sancţionare):

Evaluarea personalului Conform Dispoziției CJS nr. 306/18.05.2011

Promovarea personalului 5

Pensionări 2

Angajări 23

Sancționarea personalului 1

Motivarea personalului Aprecieri ale activității

5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei, îmbunătăţiri/

refuncţionalizări ale spaţiilor:

Nr.

crt.

Unitatea Gestionarea patrimoniului Îmbunătățiri/refuncționalizări

ale spațiilor

1. Muzeul de

Istorie

Suceava

-patrimoniul a fost conservat în

spațiul închiriat de Consiliul

Județean Suceava;

-s-a finalizat proiectarea

mobilierului pentru depozitele

muzeului

-s-au restaurat cu prioritate piesele

care urmează a face parte din

expoziția permanentă

-s-a finalizat proiectarea

muzeotehnică a expoziției

permanente

2. Cetatea de

Scaun a

Sucevei

-a fost contractată execuția

expoziției permanente a

monumentului, cu termen de

finalizare în 2016

3. Muzeul de

Istorie Siret

-a fost mutat întreg patrimoniul în

depozitele Muzeului de Istorie

Suceava

4. Muzeul

Satului

Bucovinean

-au fost achiziționate: o gospodărie

din Horodnic de Jos, cu șapte

componente; o casă tradițională

din Iaslovăț

-a fost achiziționat patrimoniu

mobil de la Udești (30 piese)

6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii sau a

altor organisme de control în perioada raportată.

- nu s-au constatat probleme.

12

D. Evoluţia situaţiei economico - financiare a instituţiei:

1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil

al perioadei raportate.

Având în vedere că nu s-au finanțat toate activitățile conform solicitărilor din

proiectul de management în 2014 și 2015, bugetul anului 2015 nu a mai putut respecta

proiectul de management. În consecință, am încercat să îndeplinim criteriile de performanță

însușite prin anexele 2 și 3/2015, la contractul de management.

Indicator Proiect de

management

Realizat Analiză

Venituri totale 8.835.000 6.559.519 Autoritatea a aprobat inițial 6.500.000 lei.

Venituri proprii

(cu ENPI)

379.500 812.890 Veniturile proprii propuse și aprobate

aprobate inițial au fost de 740.000 lei

Venituri de la

administrație

8.455.500 5.746.629

Față de suma aprobată inițial, nu s-au

putut cheltui:

-80.000 lei pentru Udești (date fiind

cantitățile și tipurile de lucrări suma a fost

trecută la rectificare la investiții, în luna

septembrie, însă nu a mai fost timp pentru

obținere avize și proiectare reparații

capitale);

- la realizarea expoziției permanente a

Cetății de Scaun a Sucevei: din suma

aprobată de 710.000 s-au cheltuit doar

424.183,55 lei, din cauza duratei mari a

achiziției publice.

Cheltuieli de

personal

3.587.500 3.179.472 Diferența se datorează:

- angajării mai târziu a personalului de pe

proiectele POR, acestea fiind finalizate

mai târziu;

- neocuparea unor posturi, chiar dacă au

fost scoase la concurs în mod repetat.

Bunuri și

servicii

2.801.000 2.554.048 Cheltuielile au fost mai mici, în principiu,

datorită:

- deschiderii mai târzii a Cetății de Scaun

a Sucevei (în 18 august față de 25 mai);

- nedeschiderii Muzeului de Istorie în luna

septembrie;

- angajarea mai târzie a personalului

generat de proiectele POR, care a dus la

achiziționarea unui număr mai mic de

obiecte de inventar.

Cheltuieli de

capital

2.312.000 609.812 Diferența constă în principiu din

nealocarea de resurse financiare pentru:

Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de

Artă (aici nefiind încă lămurită situația

juridică a imobilului).

13

2. Evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în perioada raportată, conform

criteriilor de performanţă ale instituţiei din următorul tabel:

Nr.

crt.

Indicatori de performanţă Perioada

evaluată

1. Cheltuieli pe beneficiar (subvenţie + venituri - cheltuieli de capital)/nr.

de beneficiari

44,78 lei

2. Fonduri nerambursabile atrase (lei) 242.780

3. Număr de activităţi educaţionale 25

4. Număr de apariţii media (fără comunicate de presă) 243

5. Număr de beneficiari neplătitori 20.5162

6. Număr de beneficiari plătitori 107.535

7. Număr de expoziţii 25

8. Număr de proiecte/acţiuni culturale 35

9. Venituri proprii din activitatea de bază 381.585

10. Venituri proprii din alte activităţi 188.325

E. Sinteza programelor şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate

prin proiectul de management.

1. Viziune. Muzeul Bucovinei, născut la 1900 din dorința de a aduna patrimoniu din diverse

categorii (arheologie, numismatică, istorie, etnografie, memorialistică) dorește să promoveze

cultura locală, regională, națională și internațională, pe domeniile de competență, încercând

să devină unul dintre actorii sociali importanți (în privința educației, petrecerii timpului liber,

valorizarea talentelor și a unor pasiuni etc.) – muzeul comunității; importanța colecțiilor,

personalul calificat, locațiile deținute în administrare (poziția lor relativ centrală, spațiile

aflate la dispoziția publicului), paleta de disponibilități culturale și specializări, sunt trăsături

specifice acestei instituții, care fac din Muzeul Bucovinei o entitate unică, ce trebuie să fie

unul dintre prietenii cetățeanului. Cele patru puncte care trebuie atinse sunt: Muzeul

Bucovinei – distinct, valoare, mereu inedit și „al tău”.

2. Misiune.

Muzeul Bucovinei, înființat oficial în 1900, cel mai important operator cultural din

județul Suceava, deține colecții importante, mare parte unicat. Patrimoniul cultural mobil

trebuie în permanență conservat și restaurat pentru a ajunge la generațiile viitoare.

Valorificarea acestuia, creșterea numărului de piese (prin cercetare, achiziții și donații),

alături de valorificare expozițională și edită a culturii naționale și europene este un deziderat

pentru a asigura consumatorilor cărora ne adresăm posibilități de educație și cunoaștere, de

informare și petrecere a timpului liber. În același timp, Muzeul Bucovinei dorește să se

impună ca o instituție puternică, interesantă și vizitabilă, motiv pentru care, prin activitățile

propuse, încearcă să atragă și să fidelizeze o gamă cât mai largă de gusturi culturale.

3. Obiective (generale şi specifice).

Obiectivele principale ale activităţii muzeului sunt: a) constituirea ştiinţifică,

administrarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal; b) cercetarea ştiinţifică,

evidenţa, documentarea, protejarea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal; c) punerea în valoare

a patrimoniului muzeal în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii.

2 Dintre aceștia, 7.315 vizitatori au plătit bilet către Centrul Cultural Bucovina.

14

Proiectele culturale derulate de Muzeul Bucovinei au dus la creșterea numărului de

vizitatori față de anul precedent, respectiv la 128.051 persoane, la care se adaugă beneficiarii

marilor proiecte gestionate de Consiliul Județean Suceava, greu de cuantificat3.

Mesajul instituției, fără a fi clar formulat, a rămas cel al „porților deschise” – muzeu al

comunității, bine apreciat de o mare parte a beneficiarilor culturali. În consecință, Muzeul

Bucovinei este perceput ca principalul motor cultural al județului, datorită, în mare parte, și

diversității proiectelor culturale, precum și implicării instituției, în calitate de co-organizator

și/sau partener, într-o serie de programe inițiate și/sau gestionate de alte entități – din mediul

public, ONG, privat. Toate acestea, la care se adaugă și organizarea evenimentelor așa-zis "de

masă", sprijinirea unor unități de cult, în ceea ce privește conservarea și restaurarea

patrimoniului, sprijinirea unor unități din învățământul preșcolar și școlar în derularea unor

activități specifice lor, proiectele de pedagogie muzeală, expozițiile itinerate în școli, au

reprezentat factori de succes și, în aceeași măsură, elemente de valorizare socială.

În ceea ce privește așteptările beneficiarilor, trebuie precizat că până în acest moment

nu există un studiu de piață realizat de o instituție abilitată. Trebuie, de asemenea, subliniată

necesitatea finalizării restaurării și reorganizării unor spații, în acest fel putându-se crea o

serie de facilități obligatorii (garderobă, toalete, accese pentru persoanele cu dizabilități,

cafetării). Experiența proiectelor de pedagogie muzeală arată foarte clar faptul că publicul

tânăr este interesat de dezvoltarea abilităților și/sau cunoștințelor; acest fapt duce implicit la

necesitatea dezvoltării unor astfel de proiecte, cu o diversitate mai mare. O deficiență care

trebuie corectată, în colaborare cu Primăria Municipiului Suceava, este cea a indicatoarelor

stradale către unitățile muzeale din municipiul Suceava. În ceea ce privește informația pentru

public, se simte nevoia unor cataloage de colecție, refacerea sistemului informativ de la

Muzeul de Istorie Suceava, Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul de Istorie Siret și la o serie

de case memoriale, precum și introducerea sistemelor audio-guide pe o scară mai largă4.

4. Strategie culturală, pentru întreaga perioadă de management. Strategia culturală pentru perioada 2014-2017 trebuie să țină cont de trei elemente

esențiale: muzeul ca întreprindere, colecțiile și publicul.

Astfel, în ce privește primul element, restaurarea și reorganizarea unor spații, sunt

importante în economia expozițională și de relații cu beneficiarii culturali, respectiv: Cetatea

de Scaun a Sucevei, Muzeul de Istorie Suceava, un Muzeu de Artă distinct, Laboratorul

Zonal de Restaurare – pe termen scurt și mediu, și Muzeul de Istorie Siret și Casa Memorială

"Simion Florea Marian", Muzeul Național al Sării, Muzeul Militar – pe termen lung. Primele

două cuprind spațiile în care se desfășoară mare parte a activității culturale; acestea vor putea

fi folosite – primul, începând cu luna iunie 2015, iar al doilea, cu luna septembrie 20155. În

consecință, rămân deschise publicului celelalte expoziții permanente iar pentru evenimentele

temporare se vor putea folosi doar: Cetatea de Scaun a Sucevei (deschisă parțial, cu

posibilități reduse de folosire a spațiilor), Muzeul Satului Bucovinean (pentru evenimente în

aer liber și mici expoziții tematice) și Muzeul de Științele Naturii (simpozioane, mici

expoziții temporare); în acest context vom apela și la Galeria Consiliului Județean Suceava

(pentru mici expoziții temporare). Una dintre rezultantele situației prezentate va fi scăderea

numărului de beneficiari în 2014 și 2015 (prima jumătate a anului), ceea ce va determina un

efort de readucere a acestui public spre muzee odată cu finalizarea investițiilor discutate.

Accesibilitatea către imobilele Muzeului Bucovinei este încă deficitară, mai ales în

municipiul Suceava. În consecință, una dintre urgențe este realizarea unui sistem de

3 Există cifre estimative oferite de Inspectoratul Județean de Jandarmi Suceava și/sau de presa locală. 4 În acest moment există un asemenea sistem la Muzeul Satului Bucovinean; vor fi disponibile în perioada

următoare sisteme audioguide pentru Cetatea de Scaun a Sucevei și Muzeul de Istorie Suceava. 5 Ambele se restaurează din fonduri europene.

15

indicatoare pentru fiecare muzeu care se află în administrarea entității menționate. În ceea ce

privește Muzeul Satului Bucovinean, pentru deschiderea la vizitare a celei de-a doua

suprafețe sunt necesare a fi realizate: un pod de acces dintre cele două zone în care se

desfășoară acesta, aleile de acces către obiective, iluminatul la obiective, sistemele de alarmă,

antiincendiu și antiefracție și amenajarea expozițională a obiectivelor din zona a doua.

Referitor la personalul Muzeului Bucovinei trebuie precizat că insuficiența numerică

și actuala legislație determină:

- vizitarea să fie întreruptă în sezonul rece la Casa Memorială "Eusebiu Camilar"

Udești, Casa Memorială "Ciprian Porumbescu" Stupca;

- vizitarea să fie limitată la Muzeul Satului Bucovinean și la Muzeul Memorial

"Ciprian Porumbescu" Stupca;

- îndrumarea publicului să fie îngreunată la Muzeul de Istorie Suceava, Muzeul de

Științele Naturii, Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Istorie

Siret;

- îmbătrânirea personalului de specialitate la Laboratorul Zonal de Restaurare;

- personal insuficient pentru relații publice și marketing;

- împovărarea unei părți a personalului cu sarcini suplimentare.

În consecință, strategia managerială va trebui să țină cont, pe de o parte de folosirea

oportunităților legale privind angajarea de personal (șapte locuri de muncă rezultate în urma

proiectului privind restaurarea Cetății de Scaun a Sucevei, 15 rezultate în urma celui de

restaurare și reorganizare a Muzeului de Istorie Suceava și încă două posturi pe care le vom

solicita Consiliului Județean Suceava), și pe de altă parte de posibilitatea perfecționării

personalului existent și/sau nou angajat, conform propunerilor făcute la pct. c4 și/sau prin

cursuri pe zona de comunicare publică a personalului de întâmpinare (pază, stand, custozi

sală, secretariat), realizate printr-un serviciu externalizat (cursuri de perfecționare).

Patrimoniul cultural al Muzeului Bucovinei, cuprinzând, la 1 ianuarie 2013, 371.401

piese, este în acest moment bine distribuit, respectiv: arheologie – trei colecții, istorie – o

colecție, artă – o colecție, etnografie – patru colecții, memoriale – trei colecții și științele

naturii – patru colecții. Valoarea culturală, istorică și documentară a colecțiilor impune

continuarea evidenței și clasării patrimoniului pentru clasificarea muzeului, pe de o parte, și

regândirea informatizării, pe de alta. Astfel, o primă urgență va fi dotarea fiecărui gestionar

de colecție cu tehnica de calcul aferentă pentru informatizare, precum și cu achiziția unei

baze de date (software) coerente și eficiente; de altfel trebuie precizate și recomandările

Comisiei Europene, respectiv "Europa creativă" – program cadru de susținere a sectoarelor

culturale și creative 2014-2020, privind încurajarea digitizării culturii Uniunii Europene

pentru țările membre, program considerat prioritar de Ministerul Culturii și Patrimoniului

Cultural Național.

În privința cercetării, două sunt direcțiile principale: cercetarea patrimoniului propriu

și cercetările de teren (arheologie, istorie, etnografie, științele naturii). Dacă în primul caz,

rezultatele sunt expoziții temporare, îmbunătățiri aduse expozițiilor permanente, studii,

articole și volume, în cel de-al doilea, rezultatele se concretizează prin creșterea colecțiilor

prin colectare, achiziții și/sau donații. Pentru atingerea acestor deziderate considerăm că în

perioada 2014-2017 trebuie continuate: activitatea de evidență și clasare a patrimoniului

propriu, programul de cercetare pe arheologie, istorie, științele naturii și etnografie precum și

o politică de achiziții mai agresivă. În acest sens, vor trebui operate o serie de modificări ale

standardelor de performanță ale salariaților, în sensul creșterii numărului de fișe analitice de

evidență/an și a dosarelor de clasare/an; alături de acestea, o rezultantă directă vor fi

cataloagele de colecție publicate. În ceea ce privește cercetarea de teren, considerăm că

programele de activitate ale secțiilor vizate vor trebui să conțină clar perioadele destinate

16

cercetării de teren (între 1-5 săptămâni/an); cuantificarea rezultatelor va putea fi realizată prin

rapoarte și documentații.

Referitor la achizițiile muzeale, în perioada 2014-2017 trebuie abordate și alte surse

decât persoanele fizice; în acest sens vizăm târgurile de antichități și comercianții de artă.

În ceea ce privește conservarea patrimoniului cultural existent și/sau dobândit în

perioada 2014-2017, considerăm că două sunt problemele majore ce vor trebui rezolvate:

1)optimizarea spațiilor de depozitare la Muzeul de Istorie Suceava6 și Laboratorul de

conservare-restaurare etnografie și, 2)dotarea corespunzătoare cu tehnică de calcul și

aparatură de măsură a fiecărui conservator și depozit.

Restaurarea patrimoniului este una dintre componentele importante în activitatea

Muzeului Bucovinei; beneficiind de două laboratoare de restaurare, dintre care unul aflat în

restaurare, principala problemă este cea a spațiilor pentru atelierele de lucru. În acest moment

imobilul Laboratorului Zonal de Restaurare se află în restaurare cu finanțarea Institutului

Național al Patrimoniului, termenul de finalizare fiind depășit; în consecință, este dificil de

estimat momentul finalizării investiției. Cele două laboratoare funcționează în acest moment

în Laboratorul de conservare-restaurare etnografie, în condiții dificile. Discutând de

activitatea de restaurare, două sunt direcțiile ce trebuie continuate în următoarea perioadă de

management: a)restaurarea patrimoniului propriu și b)restaurarea pentru terți, în baza unor

contracte de prestări servicii, ca sursă de autofinanțare.

Cea de-a patra componentă a misiunii Muzeului Bucovinei se referă la punerea în

valoare a patrimoniului muzeal. Pentru perioada 2014-2017, aceasta se va realiza vizându-se:

- creşterea numărului de proiecte şi acţiuni educative cu desfăşurare în Muzeul Satului

Bucovinean, Muzeul de Istorie Suceava şi Muzeul de Ştiinţele Naturii;

- acordarea unei atenții crescute publicului rural prin organizarea unor expoziții temporare

tematice în parteneriat cu școlile și/sau operatorii culturali din comune; beneficiarii acestor

expoziții vor fi fără plată, monitorizați însă prin bilete gratuite;

- organizarea unor expoziţii cu mare impact la public cu piese din categoria „tezaur” sau

relevante pentru cultura română şi internaţională, cu durată mai mare de 30 de zile;

- diversificarea serviciilor culturale (seri muzeale, conferinţe publice, recitaluri muzicale,

reprezentații teatrale, expoziţii organizate în spaţii şcolare etc.);

- realizarea unei oferte educaţionale anuale pentru publicul tânăr (7-18 ani), pe categorii de

vârstă;

- organizarea de manifestări culturale în Regiunea Cernăuţi pentru atragerea interesului

publicului de etnie română, în special, şi a celui de etnie ucraineană, în general.

Informarea publicului va reprezenta una dintre prioritățile Muzeului Bucovinei pentru

intervalul 2014-2017. În acest sens, vizăm:

- în legătură cu personalul: creșterea numărului la Cetatea de Scaun a Sucevei și Muzeul de

Istorie; creșterea nivelului de perfecționare a personalului implicat în activitățile cu publicul

(expoziții permanente și temporare, standuri);

- în legătură cu accesibilitatea, vizăm semnalizarea tuturor muzeelor aflate în administrarea

Muzeului Bucovinei;

- în legătură cu informarea: realizarea unor materiale publicitare stradale (banner-e, mash-uri,

afișe), conferințe de presă, traducerea site-ului în limba engleză (doar informația de bază și

proiectele culturale ce se desfășoară în sezonul turistic de vară), realizarea unor materiale de

promovare gratuite pentru publicul larg – flyere, cataloage, broşuri etc.;

- crearea de noi facilități: cafetărie și garderobă la Muzeul de Istorie Suceava, reorganizarea

și extinderea standurilor și a recepției la Muzeul de Istorie Suceava, Cetatea de Scaun a

Sucevei;

6 Aici vizăm depozitele de arheologie, istorie, memoriale și artă.

17

- reorganizarea programului de vizitare: iarna – 9-20; vara – 9-21;

- în legătură cu vizibilitatea, vizăm două direcții:

- vizibilitatea regională – crearea unui brand al Muzeului Bucovinei și a elementelor

de vizibilitate inerente, printr-un serviciu profesionist, externalizat (pentru măsurători și

interpretare a datelor); pentru perioada 2014-2017 ne propunem dezvoltarea anuală a câte

unei componente, ca parte din Muzeul Bucovinei, respectiv: 2014-etnografie: Muzeul Satului

Bucovinean și Hanul Domnesc, 2015-memoriale: Simion Florea Marian, Nicolae Labiș și

Ciprian Porumbescu, 2016-Muzeul de Istorie, 2017-Cetatea de Scaun a Sucevei. Pentru

această perioadă de management dorim să facem cunoscut, la nivel de public larg, în zona

Moldovei, brandul "Muzeul Bucovinei".

- internațională: organizarea anuală a unui simpozion internațional, alături de cel

existent deja.

Publicațiile Muzeului Bucovinei se vor axa pe trei direcții principale:

- editarea cataloagelor colecţiilor muzeelor pentru arheologie, istorie, ştiinţele naturii,

etnografie;

- editarea anuală a Anuarului Muzeului Bucovinei;

- continuarea planului editorial existent cu lucrări relevante pentru știința românească și

internațională, aparținând unor autori din instituție și din afara acesteia.

Punerea în operă a acestei strategii va putea fi realizată prin regândirea

compartimentului relații publice-marketing, astăzi insuficient numeric și, ca atare, parțial

funcțional. Pentru rezolvarea acestei situații se au în vedere: achiziționarea unui serviciu

extern de marketing (pentru măsurători și interpretare a datelor) și ocuparea posturilor nou

create în urma proiectului de restaurare a Muzeului de Istorie, putându-se crea astfel un

compartiment eficient care să cuprindă 3 posturi pe marketing-comunicare. Totodată, în 2015

va trebui realizat un studiu de piață profesionist și apoi un plan de marketing care să se

bazeze pe date concrete. De asemenea, în intervalul 2014-2017, proiectele de importanță

turistică trebuie distribuite pieței aferente, fie direct (agenții de turism, unități de cazare și/sau

alimentație publică), fie prin Centrul Național de Informare Turistică Suceava. În aceeași

măsură informarea va trebui să se îndrepte către instituțiile de învățământ și sponsori, actuali

sau potențiali.

Activitățile conexe pentru public vor continua și vor viza: serbări școlare, zile

deschise pentru fiecare unitate muzeală, activități ale grădinițelor și școlilor.

5. Strategie şi plan de marketing. Strategia de marketing a vizat următoarele componente:

a) publicitatea instituției și a produselor culturale (manifestări, publicații); b) o politică

atractivă de prețuri pentru a permite tuturor categoriilor de public accesul în spațiile

muzeale/manifestările culturale; c) starea obiectivelor vizitabile și facilitățile acestora; d)

calitatea serviciilor și produselor culturale.

a) În ceea ce privește publicitatea menționăm:

- asigurarea informării publicului prin mass-media locală și regională asupra stadiilor privind

restaurarea și accesul la imobilele aflate în restaurare și asupra tuturor acțiunilor culturale,

succeselor și insucceselor instituției;

- afișajul stradal pentru toate manifestările muzeului;

- publicitatea pe site-ul și pagina de facebook ale instituției;

- campanii de publicitate pentru Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare”, Cetatea de

Scaun a Sucevei;

- lansări de carte – individual, în țară și cu ocazia unor manifestări ale muzeului;

În același timp Serviciul Relații publice, evenimente muzeale a avut în vedere

informarea corectă a publicului, prin comunicate de presă și actualizarea la zi a site-ului si

paginii de facebook ale institutiei.

18

b) În privința politicii de prețuri s-a mers pe cuantumuri mici și reduceri la diferite

manifestări de masă (de ex., Târgul meșterilor populari) sau la grupuri organizate. În același

timp, au fost create, cu ocazia diverselor aniversări, zile de vizitare liberă.

c) S-a avut în vedere asigurarea curățeniei și a unor servicii de calitate pentru

vizitatori. Pentru evenimentele „de masă” s-a asigurat, cu sprijinul Primăriei Municipiului

Suceava, transportul către Cetatea de Scaun a Sucevei și Muzeul Satului Bucovinean. Din

păcate, a fost închis Muzeul de Istorie Siret deoarece clădirea necesită intervenții de urgență,

este lipsită de apă, canal și gaz iar expoziția permanentă este perimată (se are în vedere

restaurarea imobilului și reorganizarea expoziției permanente cu fonduri din POR 2014-

2020). La Cetatea de Scaun a Sucevei s-a realizat un panotaj adecvat. S-a solicitat Primăriei

Municipiului Suceava realizarea unui sistem de indicatoare pentru toate obiectivele muzeale,

demers rămas fără soluționare.

6. Programe propuse pentru întreaga perioadă de management.

Pentru intervalul 2014-2017 au fost propuse următoarele programe:

- Cetatea de Scaun a Sucevei – o nouă epocă. Se are în vedere proiectarea și

efectuarea expoziției permanente a monumentului, centrată pe cele 22 de spații închise care

însumează 1120mp disponibili. În acest fel se va crea un interes major pentru vizitarea

incintei, care va duce la creșterea substanțială a numărului de vizitatori din toate categoriile

de vârstă. Durata de realizare a acestui program este 2014-iunie 2015.

- Muzeul în mileniul III. Se are în vedere restaurarea clădirii, recompartimentarea,

proiectarea și efectuarea expoziției permanente a muzeului, toate realizate cu fonduri

europene7. Rezultanta acestui amplu proiect va fi creșterea numărului de vizitatori, a spațiilor

destinate diferitelor activități culturale, modernizarea depozitelor și a spațiilor administrative,

crearea de facilități pentru publicul din toate categoriile de vârstă. Durata de desfășurare a

programului este 2014-septembrie 2015. S-a prelungit și în 2016

- Muzeul de Artă Suceava – un nou prieten. Proiectul își propune organizarea unui

muzeu de artă distinct ca entitate în cadrul Muzeului Bucovinei, în spațiul ocupat în prezent

de Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale, cu o suprafață construită de 642mp.

Scopul acestui program este crearea unui spațiu muzeal propriu pentru colecția de artă,

singular la nivelul municipiului Suceava. Prin realizarea acestui program se are în vedere

creșterea publicului iubitor de artă, elevii Colegiului Național de Artă "Ciprian Porumbescu"

și creatorii. Durata: 2014-2017.

- Muzeul Satului Bucovinean - o nouă deschidere. Se are în vedere creare unei punți

de legătură dintre cele două areale, realizarea rețelelor electrice către obiectivele de

arhitectură populară, amenajarea aleilor de vizitare și amenajarea muzeografică a obiectivelor

din zona a doua a muzeului. În acest fel va crește interesul pentru această entitate muzeală,

ceea ce va duce la mărirea numărului de vizitatori din toate categoriile de vârstă. Acest

program va fi realizat parțial în intervalul 2014-2017.

- La Suceava, în Cetate. Programul își propune să creeze pentru publicul regional și

turiștii aflați în județ o lună cu evenimente diversificate, care să satisfacă o gamă largă de

gusturi culturale, avându-se în vedere și o importantă latură educativă. Practic, în luna august,

programul își propune să ocupe fiecare week-end cu câte un eveniment așa-zis "de masă":

Târgul meșterilor populari, Teatru în Cetate, Festivalul de Artă Medievală "Ștefan cel

Mare", Bucovina Rock Castle. Obiectivele acestui program sunt: creșterea numărului de

vizitatori, din toate categoriile de vârstă, la Cetatea de Scaun a Sucevei și Muzeul Satului

Bucovinean, promovarea celor două unități muzeale, umplerea golurilor de pe piața culturală

7 Proiectul "O clădire de patrimoniu – muzeu pentru mileniul III".

19

locală, creșterea atractivității turistice a municipiului Suceava prin turismul de eveniment.

Durata de realizare: anual, luna august.

- Muzeul-labirint. Programul propune realizarea unui spațiu expozițional în aer liber,

de tip labirint, pe o perioadă de o lună/an, care să propună într-o manieră novatoare subiecte

legate de colecțiile muzeului, de teme de interes istoric, etnografic, artistic și mediu, în spațiul

public. Scopul programului este creșterea interesului pentru spațiul muzeal și manifestări

neconvenționale, atragerea categoriei de public "non-consumatori din mediul urban, fără

potențial identificat". Durata de realizare: anual. Din cauza finațării nu s-a putut realiza.

- Suceava – istorie, tradiție, natură. Programul propune realizarea de cercetări

arheologice sistematice, cercetări de teren etnografice și de științele naturii. Scopul:

îmbogățirea colecțiilor Muzeului Bucovinei și a documentațiilor legate de cele trei elemente

amintite. Durata de realizare – anual.

- Muzeul este al tău! Programul își propune atragerea tuturor categoriilor de potențiali

beneficiari în spațiul muzeal, prin stabilirea unor zile cu vizitare gratuită: 15 ianuarie, 1

martie, 8 martie, Noaptea muzeelor, 1 iunie, 15 august, 28 noiembrie, Ziua cea mai scurtă –

ziua memoriei (22 decembrie), Noaptea cea mai lungă (22 decembrie), Săptămâna școlii tale.

Durata: anual.

- Bucovina – un spațiu în istoria universală. Programul își propune organizarea a

două sesiuni științifice: Simpozionul Internațional From Symbol to Signs, care va avea câte o

temă distinctă anual, organizat în colaborare cu Institutul de Arheologie Iași, cu participare

internațională și Artă și civilizație medievală – Bucovina-file de istorie, organizat în

colaborare cu Universitatea "Ștefan cel Mare" Suceava. Scopul acestui program este creșterea

vizibilității instituției în lumea științifică internațională și românească (beneficiari

specializați), și promovarea patrimoniului propriu. Durata de realizare: anual.

- Cernăuți – spațiu european. Programul își propune organizarea anuală a trei

manifestări culturale (expoziții, spectacole de poezie, lansări de carte) la Cernăuți.

Evenimentele se vor desfășura în parteneriat cu Consulatul General al României la Cernăuți

și asociațiile românești din vechea capitală a Ducatului Bucovinei. Scopul programului este

sensibilizarea diasporei românești vis-á-vis de istoria și tradițiile românești, promovarea

Muzeului Bucovinei în Ucraina și atragerea unui public din toate categoriile de vârstă din

această regiune a țării vecine.

- Și noi suntem bucovineni! Programul își propune promovarea valorilor etniilor

bucovinene (ucrainenii, polonezii, germanii, evreii, rromii, rușii lipoveni) prin câte o

expoziție anuală. Scopul acestui program este promovarea multiculturalității județului

Suceava și toleranței etnice și vizează în special publicul tânăr. Durata de desfășurare: anual.

- Seară la Muzeul Bucovinei. Programul își propune organizarea unor seri muzeale, la

sediul Muzeului de Istorie din Suceava și vizează publicul din toate categoriile de vârstă.

Durata: anual.

- Muzeul de lângă tine. Programul își propune organizarea unor expoziții foto-

documentare temporare care să fie itinerante în spațiul rural, pentru atragerea publicul din

acest mediu, pe baza unor parteneriate cu școli și/sau operatori culturali din comune/sate.

Durata: anual.

- Axa culturală centru-est. Programul își propune promovarea patrimoniului cultural

național aflat în colecțiile muzeelor din Suceava și Sibiu. Scopul programului este

valorificarea istoriei și tradițiilor zonale, precum și creșterea vizibilității instituțiilor, și

vizează publicul din toate categoriile de vârstă. Durata: anual.

- Publicațiile Muzeului Bucovinei. Programul își propune editarea unor cataloage de

colecție pentru științele naturii, arheologie, istorie, artă, pe de parte, și a minim patru volume

reprezentative pentru cultura și știința românească și universală, precum și a revistei

20

științifice a instituției. Scopul vizat este cel de informare a publicului larg și/sau de

specialitate, precum și vizibilitatea instituției. Durata: anual.

- Altele. Proiectele din programele propuse se adaugă celor care se desfășoară

tradițional în acest moment, și care se bucură de eficiență și popularitate.

7. Proiecte din cadrul programelor:

- Cetatea de Scaun a Sucevei – o nouă epocă. A fost contractată realizarea expoziției

permanente a Cetății de Scaun a Sucevei, cu termen de finalizare 1 septembrie 2016.

- Muzeul în mileniul III. Restaurarea și reorganizarea expoziției permanente a

Muzeului de Istorie s-a prelungit în 2016. Concret, în 2015 a fost finalizat proiectul

muzeotehnic al expoziției permanente, mobilierul pentru depozite, expoziții și birouri.

- Muzeul de Artă Suceava – un nou prieten. Din păcate, din motive administrative,

acest program nu a evoluat în nici un fel. S-au făcut demersuri către Consiliul Județean

Suceava pentru obținerea spațiului în care a funcționat Direcția Județeană a Arhivelor Statului

Suceava.

- Muzeul Satului Bucovinean - o nouă deschidere. Au fost achiziționate opt obiective

noi – o gospodărie de la Horodnic de Jos și o casă tradițională din Iaslovăț. A fost depus în

2014 un proiectul ”Muzeul Satului Bucovinean - Conservarea şi valorificarea patrimoniului

arhitectonic tradiţional din nord-estul României”, Mecanismul Financiar SEE 2009-2014,

Programul „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”, linia

PA16/RO12 - Cerere de proiecte mari, număr de referință, PA16/RO12-LP-137/08.04.2014,

care însă a intrat pe lista de rezervă. Tot pentru Muzeul Satului Bucovinean a fost depus

proiectul ”Conservarea patrimoniului cultural din Muzeul Satului Bucovinean”, depus spre

finanţare la Ambasada SUA, în cadrul Programului de Conservare pentru patrimoniul

cultural, finanţare 2015, program care insă a fost sistat pentru România.

- La Suceava, în Cetate. Programul și-a propus să creeze pentru publicul regional și

turiștii aflați în județ o lună cu evenimente diversificate, care să satisfacă o gamă largă de

gusturi culturale, avându-se în vedere și o importantă latură educativă. În luna august au fost

organizate Târgul meșterilor populari, Teatru în Cetate, Festivalul de Artă Medievală

"Ștefan cel Mare", Bucovina Rock Castle. Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru

Suceava a fost organizat în luna iunie.

- Muzeul-labirint. Programul propune realizarea unui spațiu expozițional în aer liber,

de tip labirint, pe o perioadă de o lună/an, care să propună într-o manieră novatoare subiecte

legate de colecțiile muzeului, de teme de interes istoric, etnografic, artistic și mediu, în spațiul

public. Scopul programului este creșterea interesului pentru spațiul muzeal și manifestări

neconvenționale, atragerea categoriei de public "non-consumatori din mediul urban, fără

potențial identificat". Durata de realizare: anual. Din cauza finanțării, nu s-a putut realiza.

- Suceava – istorie, tradiție, natură. În cadrul acestui program, în 2015, au fost

realizate: cercetare de teren etnografică; scanarea geomagnetică a siturilor de la Baia-În

Muchie și Adâncata-Dealul Lipovanului.

- Muzeul este al tău! Programul și-a propus atragerea tuturor categoriilor de potențiali

beneficiari în spațiul muzeal, prin stabilirea unor zile cu vizitare gratuită: 15 ianuarie, 1

martie, 8 martie, Noaptea muzeelor, 1 iunie, 15 august, 28 noiembrie, Noaptea cea mai lungă

(22 decembrie), Ziua fără televizor.

- Bucovina – un spațiu în istoria universală. Au fost organizate manifestările

științifice: Simpozionul Internațional From Symbol to Signs, în colaborare cu Institutul de

Arheologie Iași, cu participare internațională; Simpozioanele Artă și civilizație medievală și

Bucovina-file de istorie, organizate în colaborare cu Universitatea "Ștefan cel Mare" Suceava.

Scopul acestui program este creșterea vizibilității instituției în lumea științifică internațională

și românească (beneficiari specializați), și promovarea patrimoniului propriu. Având în

21

vedere împlinirea a 40 de ani de la înființarea Laboratorului Zonal Suceava, în luna mai a fost

organizat un simpozion dedicat acestei aniversări - 40 de ani de restaurare la Suceava.

De o importanță majoră este proiectul Enciclopedia Complexului Cultural

Precucuteni-Cucuteni – Tripolie, în cadrul căruia, în 2015 au fost achiziționate circa 95% din

texte și imagini; finalitatea (prognozată în 2016 însă din lipsa finanțării va fi decalată până în

2017) va fi o lucrare în 5 volume a câte circa 500 pagini/volum, editată în limba engleză. Cu

80 de autori din România, Ucraina, Republica Moldova, Rusia și Germania, acest proiect este

cel mai mare de acest fel din Europa.

- Cernăuți – spațiu european. Programul își propune organizarea anuală a trei

manifestări culturale (expoziții, spectacole de poezie, lansări de carte) la Cernăuți.

Evenimentele se vor desfășura în parteneriat cu Consulatul General al României la Cernăuți

și asociațiile românești din vechea capitală a Ducatului Bucovinei. Scopul programului este

sensibilizarea diasporei românești vis-á-vis de istoria și tradițiile românești, promovarea

Muzeului Bucovinei în Ucraina și atragerea unui public din toate categoriile de vârstă din

această regiune a țării vecine. A fost organizată la Cernăuți și Chișinău expoziția Interferenţe

etno.

- Și noi suntem bucovineni! Programul își propune promovarea valorilor etniilor

bucovinene (ucrainenii, polonezii, germanii, evreii, rromii, rușii lipoveni) prin câte o

expoziție anuală. Scopul acestui program este promovarea multiculturalității județului

Suceava și toleranței etnice și vizează în special publicul tânăr. În 2015 a fost organizat

Festivalului Internaţional de Literatură şi artă Lectora, dedicat cunoașterii culturii germane

și Ziua Holocaustului.

- Seară la Muzeul Bucovinei. Programul își propune organizarea unor seri muzeale, la

sediul Muzeului de Istorie din Suceava și vizează publicul din toate categoriile de vârstă. În

2015 s-au organizat: 24 ianuarie – Ziua Unirii, Recital de poezie şi concert din Bach,

Concert de Paște - Grigore Leşe, Lansare de carte Florin Hău- Studii de arheologie, Concert

Mike Godoroja, Noaptea cea mai lungă.

- Muzeul de lângă tine. Programul își propune organizarea unor expoziții foto-

documentare temporare care să fie itinerante în spațiul rural, pentru atragerea publicul din

acest mediu, pe baza unor parteneriate cu școli și/sau operatori culturali din comune/sate. Au

fost organizate expoziții temporare la școlile din: Stroiești, Stupca, Siminicea, Salcea,

Plopeni, Ipotești, Pătrăuți, Rădăuți, Suceava, Botoșani.

- Axa culturală centru-est. Programul își propune promovarea patrimoniului cultural

național aflat în colecțiile muzeelor din Suceava și Sibiu. Scopul programului este

valorificarea istoriei și tradițiilor zonale, precum și creșterea vizibilității instituțiilor, și

vizează publicul din toate categoriile de vârstă. În 2015 a fost organizată la Sibiu expoziția

Mănăstirea Dragomirna, ocazie cu care a fost lansat și volumul dedicat monumentului.

- Publicațiile Muzeului Bucovinei. Programul își propune editarea unor cataloage de

colecție pentru științele naturii, arheologie, istorie, artă, pe de parte, și a minim patru volume

reprezentative pentru cultura și știința românească și universală, precum și a revistei

științifice a instituției. Scopul vizat este cel de informare a publicului larg și/sau de

specialitate, precum și vizibilitatea instituției. Muzeul Bucovinei a publicat în 2015:

A. Volume:

- Constantin-Emil Ursu, Adrian Poruciuc, Cornelia-Magda Lazarovici (eds.), From

Symbols to Signs. Papers presented at the international symposium "FROM SYMBOLS TO

SIGNS", Suceava, Romania, 2-5 September 2014;

- Adrian Sabin Luca, Viața trăită sub zei. Situl Starčevo-Criș I de la Cristian I, județul

Sibiu, România/ Living under the Gods.The Starčevo-Criș I site from Cristian I, Sibiu

County, Romania;

22

- Bogdan Petru Niculică, Epoca bronzului în Podişul Sucevei/The Bronze Age in The

Suceava Plateau;

- Cornelia-Magda Lazarovici, Mircea Babeş, Poieneşti - aşezări preistorice;

- Monica Dejan, Elemente răsăritene în ţinuturile extracarpatice (secolele VI-X) / The

Eastern elements in The Extracarpathian territories (The 6th -10th Centuries);

- Mugur Andronic, Cercetări arheologice în Bucovina - aşezările din secolele IV-VI

de la Todireşti, jud. Suceava ( cu informaţii şi despre situl Gava-Holihrady).

B. Reviste:

- Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei;

- Arheologia Moldovei – coeditată cu Academia Română-Institutul de Arheologie

Iași.

C. Cataloage:

- Eugenia Sidoriuc (ed.), Restaurare şi restauratori : jubileu - 40 de ani de la

înfiinţarea Laboratorului Zonal de Restaurare : Muzeul Bucovinei Suceava.

- Altele. Proiectelor din programele propuse li s-a adaugat cele care se desfășoară tradițional

și care se bucură de eficiență și popularitate sau propuneri ale partenerilor (instituții culturale,

ONG-uri, instituții de învățământ).

8. Alte evenimente, activităţi specifice instituţiei, planificate pentru perioada de

management. Au fost realizate toate manifestările culturale asumate prin programul minimal

pentru anul 2015. Alături de programul minimal, au fost realizate suplimentar un număr de 14

manifestări culturale; între acestea amintim două evenimente derulate în aer liber –Ziua

Bucovinei și Ziua Națională a României.

F. Previzionarea evoluţiei economico - financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor

financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce

pot fi atrase din alte surse.

1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare.

DENUMIREA INDICATORILOR Cod Propuneri

2016

VENITURI TOTAL, din care: 7,615,000

I.VENITURILE SECŢIUNII DE FUNCŢIONARE,

din care: 6,470,000

Venituri din proprietate 30 10 5,000

Venituri din concesiuni si închirieri 30 10 05 5,000

Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi 33 10 610,000

Venituri din prestări servicii (din vânzarea mat.de popularizare)

33.10.08 160,000

Alte venituri din prestări servicii şi alte activităţi(taxe

vizitare) 33.10.50 450,000

SUBVENŢII DE LA ADMINISTRAŢII 43 10 5,855,000

Subvenţii pentru instituţiile publice pentru secţiunea de funcţionare

43.10.09 5,855,000

II.VENITURILE SECŢIUNII DE DEZVOLTARE,

din care: 1,145,000

SUBVENŢII DE LA ADMINISTRAŢII 43 10 1,145,000

23

Subvenţii pentru instituţiile publice pentru secţiunea de dezvoltare

43.10.19 1,145,000

CHELTUIELI TOTAL, din care: 67.10.03.03 7,615,000

I.CHELTUIELILE SECŢIUNII DE FUNCŢIONARE,

din care: 6,470,000

TITLUL I: Cheltuieli de personal 10 4,350,000

Cheltuieli salariale în bani 10 01 3,555,000

- salarii de bază 10 01 01 3,040,000

- alte sporuri 10 01 06 100,000

- indemnizaţii de delegare 10 01 13 20,000

- alte drepturi salariale în bani 10 01 30 395,000

Contribuţii 10 03 795,000

- contribuţii de asigurări sociale de stat 10 03 01 558,000

- contribuţii de asigurări de şomaj 10 03 02 17,800

- contribuţii de asigurări sociale de sănătate 10 03 03 182,200

- contribuţii deasigurări accidente de muncă şi boli

profesionale 10 03 04 6,000

- contribuţii pt. concedii şi indemnizaţii 10 03 06 31,000

TITLUL II: Bunuri şi servicii 20 2,120,000

Bunuri şi servicii 20 01 1,165,000

- furnituri de birou 20 01 01 25,000

- materiale pentru curăţenie 20 01 02 35,000

- încălzit, iluminat şi forţă motrice 20 01 03 350,000

- apă, canal şi salubritate 20 01 04 50,000

- carburanţi şi lubrefianţi 20 01 05 30,000

- piese de schimb 20 01 06 10,000

- poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet 20 01 08 50,000

- materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional 20 01 09 200,000

- alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare 20 01 30 415,000

Reparaţii curente 20 02 20,000

Bunuri de natura obiectelor de inventar 20 05 30,000

- alte obiecte de inventar 20 05 30 30,000

Deplasări, detaşări, transferări, din care: 20 06 15,000

- deplasări interne, detaşări, transferări 20 06 01 10,000

- deplasări în străinătate 20 06 02 5,000

Materiale de laborator 20 09 30,000

Cărţi, publicaţii şi materiale documentare 20 11 3,000

Pregătire profesională 20 13 10,000

Protecţia muncii 20 14 100,000

Cheltuieli judiciare și extrajudiciare derivate din acțiuni în reprezentarea intereselor statului potrivit

dispozițiilor legale

20.25 5,000

24

Alte cheltuieli,din care: 20 30 742,000

-reclama si publicitate 20 30 01 15,000

-chirii 20 30 04 150,000

- alte cheltuieli de bunuri şi servicii 20 30 30 577,000

II.CHELTUIELILE SECŢIUNII DE DEZVOLTARE,

din care: 1,145,000

CHELTUIELI DE CAPITAL 70 1,145,000

TITLUL XII: ACTIVE NEFINANCIARE 71 1,145,000

Active fixe, din care: 71.01 1,045,000

mașini,echipamente și mijloace de transport 71.01.02 33,500

mobilier, aparatura birotica si alte active corporale 71.01.03 6,000

alte active fixe 71.01.30 1,005,500

Reparatii capitale aferente activelor fixe 71.03 100,000

2. Nr. de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de management.

Perioada Nr. de beneficiari

2016 180.000

2017 195.000

3. Analiza programului minimal realizat.

Programul minimal aprobat a fost realizat în proporție de 100%; în plus s-au organizat

alte 14 evenimente culturale, la care se adaugă 20 proiecte educaționale realizate în

parteneriat cu unități de învățământ preșcolar, gimnazial, preuniversitar și universitar din

județ. Dintre acestea, Ziua Bucovinei și Ziua Națională a României, cu o valoare totală de

205.000 lei, au fost aprobate suplimentar și finanțate din bugetul propriu.

Programul minimal s-a pliat pe disponibilitățile de spațiu și personal, numărul total al

vizitatorilor fiind mai mare cu 38.051 persoane decât cel prognozat.

Programul minimal din 2015, bazat pe strategia culturală asumată, a ținut cont de trei

elemente esențiale: muzeul ca întreprindere, colecțiile și publicul.

Astfel, în ce privește primul element, restaurarea și reorganizarea unor spații, sunt

importante în economia expozițională și de relații cu beneficiarii culturali. În acest sens: a

fost deschisă Cetatea de Scaun a Sucevei și a fost achiziționată execuția expoziției

permanente; a fost finalizat proiectul muzeotehnic al Muzeului de Istorie Suceava; au fost

aduse îmbunătățiri la expoziția permanentă a Muzeului Satului Bucovinean. Acestea cuprind

spațiile în care se desfășoară mare parte a activității culturale. Au rămas deschise publicului

expozițiile permanente iar pentru evenimentele temporare se vor putea folosi doar: Cetatea de

Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean (pentru evenimente în aer liber și mici expoziții

tematice) și Muzeul de Științele Naturii (simpozioane, mici expoziții temporare); în acest

context am apelat și la spațiile Consiliului Județean Suceava și Primăriei Municipiului

Suceava. Numărul total de vizitatori a crescut față de previziunea noastră. Accesibilitatea

către unitățile Muzeului Bucovinei este încă deficitară, mai ales în municipiul Suceava din

cauza lipsei panourilor rutiere de semnalizare; în consecință, am depus la Primăria

Municipiului Suceava a solicitare privind realizarea unui sistem de indicatoare pentru fiecare

muzeu care se află în administrarea Muzeului Bucovinei. În ceea ce privește Muzeul Satului

Bucovinean, pentru deschiderea la vizitare a celei de-a doua suprafețe sunt necesare a fi

realizate: aleile de acces către obiective, iluminatul la obiective, sistemele de alarmă,

antiincendiu și antiefracție și amenajarea expozițională a obiectivelor din zona a doua. Din

25

păcate, proiectul depus de noi în 2014 pe Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, Programul

„Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”, linia PA16/RO12 - Cerere

de proiecte mari, număr de referință, PA16/RO12-LP-137/08.04.2014, a intrat doar pe lista de

rezervă.

Referitor la personalul Muzeului Bucovinei, raportat la insuficiența numerică și

actuala legislație, precizăm:

- a fost angajat un salariat la Casa Memorială "Eusebiu Camilar" Udești;

- vizitarea a fost limitată în sezonul rece la Muzeul Satului Bucovinean și la Muzeul

Memorial "Ciprian Porumbescu" Stupca;

- s-au făcut angajări (datorate proiectelor finanțate prin POR) la Cetatea de Scaun a

Sucevei și Muzeul de Istorie Suceava, precum și un post de guard aprobat de Consiliul

Județean Suceava prin suplimentare;

- îmbătrânirea personalului de specialitate la Laboratorul Zonal de Restaurare;

- a fost creat, datorită proiectului de restaurare a Muzeului de Istorie Suceava, un

Birou educaţie marketing şi comunicare;

- împovărarea unei părți a personalului cu sarcini suplimentare nu a putut fi evitată

nici în 2015.

În continuare, strategia managerială va trebui să țină cont, pe de o parte de folosirea

oportunităților legale privind angajarea de personal (solicitarea unui post pentru Muzeul

Satului Bucovinean), și pe de altă parte de posibilitatea perfecționării personalului existent

și/sau nou angajat.

Patrimoniul cultural al Muzeului Bucovinei, cuprinzând, la 31 decembrie 2015,

386.643 piese, este în acest moment bine distribuit, respectiv: arheologie – trei colecții,

istorie – o colecție, artă – o colecție, etnografie – patru colecții, memoriale – trei colecții și

științele naturii – patru colecții. Valoarea culturală, istorică și documentară a colecțiilor

impune continuarea evidenței și clasării patrimoniului pentru clasificarea muzeului, pe de o

parte, și regândirea informatizării, pe de alta. A fost realizată dotarea fiecărui gestionar de

colecție cu tehnica de calcul aferentă pentru informatizare; în același timp, a fost achiziționată

o bază de date (software; în 2015 au fost introduse un număr de 6.924 fișe) coerente și

eficientă, pentru a respecta recomandările Comisiei Europene, respectiv "Europa creativă" –

program cadru de susținere a sectoarelor culturale și creative 2014-2020, privind încurajarea

digitizării culturii Uniunii Europene pentru țările membre, program considerat prioritar de

Ministerul Culturii.

În privința cercetării, două au fost direcțiile principale: cercetarea patrimoniului

propriu și cercetările de teren și arhive (arheologie, istorie, etnografie). Dacă în primul caz,

rezultatele s-au concretizat în expoziții temporare, îmbunătățiri aduse expozițiilor

permanente, studii, articole și volume, în cel de-al doilea, în anul 2015, având în vedere

timpul alocat pentru expoziția permanentă a Muzeului de Istorie s-au reușit: scanarea

geomagnetică a siturilor Baia-În Muchie și Adâncata-Dealul Lipovanului, cu sprijinul

Universității din Kiel; cercetări de teren etnografice finalizate cu achiziția unor obiective de

patrimoniu; achiziția și donarea unor piese pentru colecția de istorie. Demn de menționat este

proiectul Enciclopedia Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni – Tripolie, cea mai

importantă realizare de acest fel din Europa, în cadrul căruia, în 2015 au fost achiziționate

circa 95% din texte și imagini. În privința evidenței patrimoniului, în 2015 au fost efectuate

130 de dosare de clasare și 1080 fișe analitice de evidență a patrimoniului.

Referitor la achizițiile muzeale, în 2015 au fost achiziționate piese/obiective la Muzeul

Satului Bucovinean și Muzeul de Istorie. Colecțiile au crescut și datorită donațiilor (în special

la Biroul Artă) sau Taberei de pictură de la Sucevița.

În ceea ce privește conservarea patrimoniului cultural existent și/sau dobândit în

perioada 2015 s-au realizat:

26

1) optimizarea, la nivel de proiectare și parțial achiziție din proiectul POR, a spațiilor

de depozitare la Muzeul de Istorie Suceava;

2) continuarea restaurării Laboratorului Zonal de Restaurare cu fonduri alocate prin

Planul Național de Restaurare care, după finalizare, va duce la optimizarea activității

Laboratorului de conservare-restaurare etnografie;

3) dotarea corespunzătoare cu tehnică de calcul și aparatură de măsură a fiecărui

conservator și depozit;

4) achiziționarea unei baze de date și completarea acesteia cu un număr de 6.924 fișe.

Restaurarea patrimoniului este una dintre componentele importante în activitatea

Muzeului Bucovinei; beneficiind de două laboratoare de restaurare, dintre care unul aflat în

restaurare, principala problemă este cea a spațiilor pentru atelierele de lucru. În acest moment

imobilul Laboratorului Zonal de Restaurare se află în restaurare cu finanțarea Institutului

Național al Patrimoniului, termenul de finalizare fiind depășit (suma necesară la 31

decembrie 2015, pentru finalizarea investiției, este de 1.850.985 lei); în consecință, este

dificil de estimat momentul finalizării investiției. Cele două laboratoare funcționează în acest

moment în Laboratorul de conservare-restaurare etnografie, în condiții dificile. Discutând de

activitatea de restaurare, două au fost direcțiile:

a) restaurarea patrimoniului propriu, cu precădere a celui care va fi etalat în noua

expoziție a Muzeului de Istorie Suceava;

b) restaurarea pentru terți, în baza unor contracte de prestări servicii, ca sursă de

autofinanțare.

Cea de-a patra componentă a misiunii Muzeului Bucovinei se referă la punerea în

valoare a patrimoniului muzeal. Pentru 2015 aceasta se constată prin:

- creşterea numărului de proiecte şi acţiuni educative cu desfăşurare în Muzeul Satului

Bucovinean, Muzeul de Istorie Suceava şi Muzeul de Ştiinţele Naturii, față de programul

minimal aprobat;

- acordarea unei atenții crescute publicului rural și urban, în vederea fidelizării lui, prin

organizarea unor expoziții temporare tematice în parteneriat cu școlile și/sau operatorii

culturali din comune; beneficiarii acestor expoziții au fost fără plată, necuantificați;

- diversificarea serviciilor culturale (seri muzeale, conferinţe publice, recitaluri muzicale,

reprezentații teatrale, expoziţii organizate în spaţii şcolare etc.);

- organizarea de manifestări culturale în Regiunea Cernăuţi pentru atragerea interesului

publicului de etnie română, în special, şi a celui de etnie ucraineană, în general.

Informarea publicului a fost una dintre prioritățile Muzeului Bucovinei 2015. În acest

sens, amintim:

- creșterea numărului de personal pentru ghidaj de specialitate la Cetatea de Scaun a Sucevei

și Muzeul de Istorie;

- creșterea nivelului de perfecționare a personalului implicat în activitățile cu publicul;

- semnalizarea Cetății de Scaun a Sucevei;

- realizarea unor materiale publicitare stradale (banner-e, mash-uri, afișe), comunicate de

presă, traducerea site-ului în limba engleză (doar informația de bază și proiectele culturale ce

se desfășoară în sezonul turistic de vară), realizarea unor materiale de promovare gratuite

pentru publicul larg – flyere, cataloage, broşuri etc.;

- în legătură cu vizibilitatea, au fost vizate trei direcții:

- vizibilitatea județeană – informarea cetățenilor prin mass-media județeană, afișaj

stradal, campanii de publicitate;

- vizibilitatea regională – informarea în mass-media. În același timp, în a doua parte a

anului 2015 au fost făcute angajări la Biroul educaţie marketing şi comunicare;

27

- internațională: a fost organizat Simpozionul Internațional From Symbol to Signs și a

fost co-editată, în parteneriat cu Academia Română-Institutul de Arheologie Iași, revista

Arheologia Moldovei.

Programul Publicațiile Muzeului Bucovinei s-a axat în 2015 pe trei direcții principale:

- editarea de reviste: Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei și Arheologia Moldovei (în

parteneriat cu Academia Română – Institutul de Arheologie Iași);

- editarea unui catalog de colecție – Eugenia Sidoriuc (ed.), Restaurare şi restauratori :

jubileu - 40 de ani de la înfiinţarea Laboratorului Zonal de Restaurare : Muzeul Bucovinei

Suceava;

- continuarea planului editorial existent cu lucrări relevante pentru știința românească și

internațională, aparținând unor autori din instituție și din afara acesteia. În acest sens

menționăm că au fost editate cinci volume – monografii și culegeri de studii.

Activitățile conexe pentru public au vizat, alături de diferite manifestări culturale:

serbări școlare, zile deschise pentru fiecare unitate muzeală, activități ale grădinițelor și

școlilor.

28

Anexa 1

Manifestările Muzeului Bucovinei

2015

1. Expoziţie Internaţională de Grafică Satirică Bucovina - ediţia a IX- a: 5 ianuarie – 30

iunie 2015

2. Expoziţie temporară itinerantă: Români şi francezi în marele război (Şcoala

gimnazială Siminicea, Muzeul Judeţean Botoşani) : 15 ianuarie - 15 februarie 2015

3. Expoziţie temporară itinerantă: Bucovina – istorie, personalităţi (Şcoala

Gimnazială Salcea, Şcoala Gimnazială Plopeni) : 15 ianuarie - 15 martie 2015

4. 24 ianuarie – Ziua Unirii: 22 ianuarie 2015

5. Manifestare dedicată Unirii Principatelor: 23 ianuarie 2015

6. Expoziţie Pădurea din piatră: 12 februarie – 12 martie 2015

7. Expoziție Povestea Mărțișorului: Stroiești, februarie-martie 2015

8. Expoziţie de fotografie Victor T. Rusu: 13 - 28 februarie 2015

9. Expoziţie Interferenţe etno: 19 februarie – 17 martie 2015, Suceava

10. Salonul Internaţional de Artă Fotografică –Bucovina Mileniul III: 1 martie 2015– 28

februarie 2016

11. Expoziţie Interferenţe etno: 23 martie 2015 – 6 aprilie 2015, Chişinău

12. Expoziţie temporară itinerantă Bucovina în Marele Război : 25 martie – 11 aprilie

2015 - Ipotești

13. Recital de poezie şi concert din Bach, Zidul de hârtie: 25 martie 2015

14. Expoziţie cu vânzare Mineralia I : 2 - 5 aprilie 2015

15. Concert de Paște - Grigore Leşe: 4 aprilie 2015

16. Programul Şcoala Altfel: 6 – 10 aprilie 2015

17. Proiect de pedagogie muzeală George Lowendal scenograf - creator de costume,

marionete şi decoruri: 6 – 10 aprilie 2015, Ipotești

18. Expoziţie Pădurea verde, Pădurea neagră: 6 aprilie - 6 mai 2015

19. Concurs Naţional de poezie şi proză scurtă Magda Isanos şi Eusebiu Camilar, ediţia

a XX–a (concurs naţional de poezie şi proză scurtă, lansări de carte,premierea

laureaţilor) – Suceava – Udeşti - mai 2015

20. Expoziţie Interferenţe etno: 11 -30 aprilie 2015, Cernăuţi

21. Lansare de carte despre Florin Hău: 30 mai 2015

22. Expoziţie temporară itinerantă: Bucovina – istorie, personalităţi: 5-20 mai 2015

(Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Suceava)

23. Expoziţia Bucovina în marele război: 5-20 mai 2015 (Şcoala Gimnazială din

Siminicea)

24. Noaptea muzeelor: 16 mai 2015

25. Ziua Muzeelor – Axa culturală Suceava- Sibiu: 14 -16 mai 2015

26. Ziua Muzeelor: 18 mai 2015

27. Evocarea compozitorului Ciprian Porumbescu – 6 iunie 2015

28. Simpozion Artă şi civilizaţie medievală: 27 – 28 iunie 2015

29. Festivalului Internaţional de Literatură şi artă Lectora: 28 -30 mai 2015

29

30. Expoziţie concurs Vis de copil în casa bunicilor: 5 iunie 2015

31. Expoziţie şi simpozion 40 de ani de restaurare la Suceava: 27 – 30 iunie 2015

32. Expoziţie Ia simbol al culturii şi creativităţii româneşti: 24 iunie – 10 iulie 2015

33. Atelierul de creaţie Micii meşteşugari : 29 iunie – 18 iulie 2015

34. Expoziţie internaţională de grafică satirică Bucovina: 17 iulie – 17 august 2015

35. Festivalul Internaţional al Școlilor de teatru: 5 – 12 iulie 2015

36. Târgul Meşterilor Populari: 31 iulie – 2 august 2015

37. Expoziție Retrospectiva afișului Târgului Meșterilor Populari - iulie 2015

38. Expoziţie foto Delta Dunării: 6 – 10 august 2015

39. Festivalul de Artă medievală Ștefan cel Mare : 13 – 16 august 2015

40. Festivalul Rock Castle: 20 – 22 august 2015

41. Tabăra de pictură de la Suceviţa: 24 august – 5 septembrie 2015

42. Expoziţie Din secretele maeştrilor – lumină şi culoare: 2 – 30 septembrie 2015

43. Expoziţie itinerantă Arme în Moldova medievală - panouri, septembrie 2015

44. Simpozionul Internaţional de arheologie Simbol şi Semn: 11 – 13 septembrie 2015

45. Zilele Culturii Polone, expoziţii şi simpozioane (istorie, memorialistică, etnografie,

literatură), în colaborare cu DOM POLSKI Suceava: 11 – 13 septembrie 2015

46. Ziua Cooperării europene, Un cerc de prieteni – Să desenăm împreună! : 19

septembrie 2015

47. Festivalul naţional de poezie Nicolae Labiş: 25 – 27 septembrie 2015

48. Conferinţă Cultura Cucuteni, artă şi religie: expoziţii internaţionale organizate la

Roma, Bytom şi Varşovia –15 septembrie 2015

49. Ziua Holocaustului: 9 octombrie 2015

50. Expoziţie temporară itinerantă: Bucovina – istorie, personalităţi: 5 -20 octombrie

2015 ( Pătrăuţi)

51. Expoziţie Bucovina în Marele război: 15 octombrie – 1 noiembrie 2015 (Şcoala

Gimnazială Salcea)

52. Tabăra de pictură Suceviţa – vernisaj: 1 – 22 noiembrie 2015

53. Expoziţie cu vânzare „Mineralia II” : 05 noiembrie – 08 noiembrie 2015

54. Expoziţia Bucovina în Marele război: 6 noiembrie – 22 noiembrie 2015 (Liceul

Eudoxiu Hurmuzachi Rădăuţi)

55. Simpozion Bucovina File de Istorie: 26 -27 noiembrie 2015

56. Ziua Bucovinei – Concert: 28 noiembrie 2015

57. Ziua Naţională a României – Concert: 1 decembrie 2015

58. Crăciun în Bucovina, Concert Mike Godoroja: 12 decembrie 2015

59. Colindaţi Muzeele: 14 – 20 decembrie 2015

60. Noaptea cea mai Lungă: 22 decembrie 2015

61. Bucovina mileniul III – salon – concurs internaţional de artă fotografică: 23

decembrie 2015 – 16 ianuarie 2016

62. Enciclopedia Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni – Tripolie (I) – februarie-

decembrie 2015.