uniunea europeanăofertaipt.tvet.ro/documente/plai/regiunea nord-est - 2013... · web...

PLAN LOCAL DE ACŢIUNEPENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI)JUDEŢUL BOTOȘANI

2013 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare aParteneriatului Social al judeţului BOTOȘANI

Noiembrie 2012

3

CuprinsIntroducere.......................................................................................................................5

A. ABREVIERI UTILIZATE ÎN DOCUMENT............................................................................7B. GLOSAR DE TERMENI UTILIZAŢI ÎN DOCUMENT..........................................................8

Capitolul 1. REZUMAT...................................................................................................10Capitolul 2: DEMOGRAFIE............................................................................................11

2.1. Situaţia prezentă............................................................................................................112.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală..............................................................112.1.2. Distribuţia pe medii rezidențiale (urban/rural)..............................................122.1.3. Distribuţia pe sexe...........................................................................................132.1.4 Structura pe grupe de vârstă..........................................................................132.1.5. Structura pe grupe de vârstă și medii rezidențiale......................................132.1.6. Structura etnică...............................................................................................132.1.7. Mișcarea migratorie........................................................................................14

2.2. Proiecţii demografice....................................................................................................142.2.1 Evoluţia prognozată a populaţiei de 15-19 ani, respectiv 15-24 ani (de vârstă şcolară).......................................................................................................................152.2.2. Structura şi evoluţia prognozată a populaţiei active...................................162.2.3. Proiecţia ofertei potenţiale până în 2013.......................................................162.2.4. Proiecţia populaţiei active şi a celei ocupate până în 2013.........................172.2.5. Comentarii privind populaţia pe zone ocupaţionale....................................17

2.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT......................18Capitolul 3. PROFILUL ECONOMIC AL JUDEŢULUI...................................................19

3.1. Principalii indicatori economici....................................................................................193.1.1 Produsului Intern Brut (PIB) și valoarea adaugată brută.............................193.1.2.Productivitatea muncii.....................................................................................223.1.3. Date privind IMM-urile din judeţul Botoşani.................................................233.1.4 Investiții brute ale unităților locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii.................................................................................................................24

3.2 Informații parțiale............................................................................................................263.2.1. Cercetarea – Dezvoltarea................................................................................263.2.2. Industria...........................................................................................................263.2.3. Infrastructura de transport, tehnica edilitară de comunicații și mediu......263.2.4. Agricultura.......................................................................................................263.2.5. Turismul...........................................................................................................273.2.6. Zona montana și dezvoltarea durabilă - aspecte specifice ruralului montan. Dezvoltarea zonelor rurale........................................................................................28

3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicații pentru IPT................................31Capitolul 4: PIAŢA MUNCII............................................................................................32

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii..............................................................................324.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional.....334.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale.....................................................................................................................334.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale.....................................................................................................................35

4.2. Informaţii parţiale...........................................................................................................364.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM...............................................................................................364.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)..................394.2.3. Proiecții ale cererii și ofertei forței de muncă pe termen mediu - Studiul previzional pentru județul Botoșani........................................................................40

4.3. Concluzii din analiza Pieței muncii. Implicaţii pentru ÎPT..........................................504.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional.....................................................................................................................................51

4

4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) .........................................................................................................................514.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile............................514.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM....................................................................51

Capitolul 5: ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢ......................525. 1. Indicatori de context.....................................................................................................52

5.1.1. Contextul european........................................................................................525. 1. 2. Contextul naţional. Elemente de noutate în legislația M.E.C.T.S.: școala profesională cu durata de 2 ani...............................................................................83

5.2. Indicatori de context specifici......................................................................................925.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară...................................................92

5.3. Indicatori de intrare.......................................................................................................935.3. 1. Numărul de elevi care revin unui cadru didactic.........................................935.3.2. Resursele umane din ÎPT................................................................................935. 3. 3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare....................................................94

5. 4. Indicatori de proces......................................................................................................985. 4. 1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT................985. 4. 2. Asigurarea calităţii în ÎPT.............................................................................995. 4. 3. Serviciile de orientare şi consiliere.............................................................99

5.5. Indicatori de ieşire pentru perioada 2002- 2012........................................................1005.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională1005.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste) – Anexa 6f-2.................................................................................................1015.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED / Anexa 6h.......1015.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED........................................815.5.5. Rata de succes................................................................................................815. 5. 6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie.........................................815.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (Anexa 17)................825.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competențelor de citire/lectură (PISA)835.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior....................................................................835.5.10. Participarea în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)............84

5.6. Indicatori de impact.......................................................................................................855.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului pentru perioada 2003-2010.......................................................................................855.6.2. Inserţia profesională a absolvenţilor............................................................875.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă.........................................................................................................................87

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT din judeţul Botoşani în perioada 2002 – 2012.......................875.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare..................................................................875.7.2. Analiza ofertei curente pentru formarea profesională iniţială în anul şcolar 2011-2012...................................................................................................................895.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013............905.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2011- 2012935.7.5. Reţele şcolare în anul şcolar 2012 – 2013. Distribuţia teritorială a unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic – jud. Botoșani (Anexa 10.3.)...........................935.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile – Analiza indicatorilor din harta parteneriatului privind practica elevilor şi parteneriatul cu agenţii economici în anul şcolar 2010-2011.............................................................................................................................95

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT din judeţul Botoşani.......................................95Capitolul. 6. EVALUAREA (MONITORIZAREA) PROGRESULUI IMPLEMENTĂRII 118Capitolul 7. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI..............................................................127Capitolul 8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI...................................................................................................128Capitolul 9. ACŢIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DEZVOLTĂRII ÎPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013..............................................................................130

5

Anexa A: Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire. Prognoze privind dezvoltarea regională la orizontul 2020.............................................................................................134

Introducere

Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI) reprezintă un document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, care poate fi utilizat pentru identificarea nevoilor de formare profesională de către unităţile de învăţământ şi de alţi furnizori.

PLAI a fost elaborat sub asistenţa echipei de management a proiectului POSDRU „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ INIŢIALĂ DE CALITATE”, beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

Pe baza PLAI, la nivelul judeţului Botoşani, cuprins în regiunea 1 Nord-Est, se va genera oferta educaţională şi se va îmbunătăți calitatea formării profesionale în concordanţă cu priorităţile de dezvoltare durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii sociale şi economice.

Structura PLAI s-a realizat in conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), octombrie 2010.

Datele statistice au fost actualizate pe baza informaţiilor realizate de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Structura PLAI este proiectată să ofere un model de analiză şi sinteză, cu concluzii pe capitole, privind stabilirea acţiunilor de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic în concordanţă cu cerinţele de pe piaţa forţei de muncă şi a tendinţelor de dezvoltare socio-economică.

Procesul de planificare desfăşurat în 2011 s-a bazat pe următoarele 3 elemente:1. Descrierea condiţiilor economice valabile la nivel naţional dar mai ales regional şi

local (judeţean), inclusiv prin asimilarea strategiilor de dezvoltare economică.2. Studierea celor mai curente tendinţe care se manifestă pe piaţa muncii, cu referire la

calificări-competenţe noi, dezechilibre calitative şi cantitative, inclusiv a strategiilor din domeniul ocupării.

3. Analiza aşteptările angajatorilor - beneficiari finali ai formării, parteneri şi participanţi în procesul planificării.

În anexele PLAI Botoşani 2011-2013 sunt prezentate, în extenso, date defalcate pentru indicatori utilizaţi în stabilirea priorităţilor locale. Fiecare capitol (1-5) se încheie cu observaţii relevante pentru judeţul Botoşani, evidenţiind disparităţile în cadrul judeţului cu efecte asupra formării profesionale.

Pe baza acestor concluzii, în capitolul 9 este făcută analiza SWOT a judeţului, în scopul identificării priorităţilor locale cu efecte asupra formării profesionale.

Obiectivele prioritare pentru Regiunea Nord – Est sunt următoarele:1. Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele

pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.2. Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de

formare continuă.3. Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială. 4. Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în

formare.5. Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţii în

formare.Pe baza domeniilor prioritare de dezvoltare economică judeţeană şi previzionând această

dezvoltare în perspectiva anului 2013, Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ, va încerca să stabilească ce domenii/calificări trebuie dezvoltate în învățământul botoşănean, ce trebuie menţinut în limite aproximativ constante şi ce anume trebuie diminuat, astfel încât, în

6

perspectivă, să avem pe piaţa muncii botoşănene şi nu numai, forţă de muncă corespunzător calificată iar raportul absolvenţi/angajaţi să atingă cota ideală 1:1.

Politica educaţională promovată de Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului privind abordarea strategică a reformei învăţământului îşi propune: reforma sistemică care vizează toate componentele prioritare respectiv calitatea, echitatea şi eficienţa, reforma continuă – prin valorificarea rezultatelor obţinute până în momentul actual şi asigurarea stabilităţii pentru atingerea obiectivelor până în 2010, reforma asumată prin responsabilizarea partenerilor strategici, prin asumarea de către aceştia a programelor naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesională, prin participarea responsabilă şi conştientă a tuturor actorilor sociali.

Obiectivele dezvoltării regionale pentru regiunea 1 N-E : Stimularea dezvoltării echilibrate la nivelul întregii regiuni, diminuarea

dezechilibrelor, recuperarea întârzierilor şi cooperarea intraregională; Integrarea în structurile Uniunii Europene prin pregătirea cadrului instituţional

corespunzător criteriilor de integrare; Valorificarea resurselor regionale în scopul unei dezvoltări economico-sociale

durabile; Stimularea cooperării interregionale, interne, internaţionale şi transfrontaliere.Plecând de la liniile directoare ale Programului de guvernare, Consiliul Judeţean Botoşani

şi-a stabilit propria strategie de dezvoltare economico-socială a judeţului, strategie care stabileşte principalele domenii şi direcţii de acţiune, identifică modalităţile practice de realizare a obiectivelor propuse şi configurează standardele la care trebuie să se situeze localităţile judeţului, din punct de vedere economic, social, cultural şi administrativ.

Pentru a se dezvolta cu succes, comunităţile trebuie să aibă propria lor viziune şi propriile lor strategii de dezvoltare.

Planificarea strategică are ca scop, în primul rând, maximizarea utilizării resurselor locale şi construirea unei strategii asupra dezvoltării viitoare a comunităţii.

Dezvoltarea economico-socială a judeţului Botoşani este concepută în concordanţă cu obiectivele strategiei naţionale de dezvoltare a României pe termen mediu şi lung.

Având în vedere evaluarea situaţiei economico-sociale a judeţului Botoşani, potenţialul economic şi criteriul determinant al concordanţei cu cerinţele integrării europene şi euroatlantice, au fost identificate următoarele priorităţi:

Diversificarea şi extinderea bazei industriale care vizează crearea şi menţinerea locurilor de muncă permanente, atragerea IMM-urilor în sfera producţiei şi dezvoltarea IMM-urilor în vederea creării de activităţi industriale complementare sau alte sectoare ale producţiei materiale care să asigure dezvoltarea economică.

Valorificarea resurselor agricole şi dezvoltarea mediului rural prin investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producţie, în scopul preluării şi realizării de produse agroalimentare care să asigure consumul intern şi posibilităţi de export.

Dezvoltarea turismului şi modernizarea serviciilor adiacente care vor duce la atragerea unui număr sporit de turişti.

Dezvoltarea potenţialului de resurse umane care are în vedere calificarea şi recalificarea forţei de muncă angajată în sfera economică, training pentru personalul cuprins în sfera serviciilor precum şi programe de formare şi orientare profesională pentru tineri şi şomeri.

Având în vedere aceste priorităţi, Învăţământul Profesional şi Tehnic din reţeaua județului Botoşani îşi exprimă viziunea asupra reformei TVET prin :

- Adaptarea planificării educaţionale la nivelul de dezvoltare economico-socială a judeţului Botoşani precum şi la nevoile de educaţie şi formare ale elevilor;

- Asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ ca deziderat major în inserţia socială a absolvenţilor.

Obiectivul general al strategiei este punerea în valoare a potenţialului material şi uman, folosirea resurselor existente şi identificarea altor surse capabile să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a localităţilor judeţului, în sensul asigurării unui mediu sănătos sub raport

7

funcţional, economico-social şi cultural, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse al capitalului natural.

În cadrul judeţului Botoşani sunt vizate a fi atinse următoarele obiective: Diversificarea şi dezvoltarea activităţilor economice; Înfiinţarea de noi structuri turistice şi modernizarea celor existente; Facilitarea accesului în zonele turistice; Creşterea volumului investiţiilor private; Crearea de bunuri şi servicii de calitate superioară şi cu valoare ridicată,

competitive pe pieţele externe; Crearea de noi locuri de muncă şi de noi profesii în concordanţă cu

evoluţiile de pe pieţele autohtone şi internaţionale; Sprijinirea dezvoltării societăţilor comerciale cu capital privat, integral

românesc; Modernizarea şi susţinerea infrastructurilor tehnico-edilitare de turism,

învăţământ, cultură şi sport; Cooperare regională, interregională şi internaţională. Atragerea fondurilor europene în derularea proiectelor din sfera serviciilor;

Documentul va fi actualizat anual, iar parteneriatul interinstituţional reprezintă singura modalitate de acţiune care poate genera dezvoltarea durabilă în interesul comun al tuturor instituţiilor implicate.

Acest document de planificare a ofertei de şcolarizare va sta la baza elaborării Planurilor de Acţiune ale Şcolilor (PAS), a unor instrumente de bază utilizate în elaborarea planurilor de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013 şi optimizarea reţelei şcolare, consilierea şi orientarea elevilor prin grija profesorilor şi susţinerea cererilor de finanţare a unor proiecte, ce vor fi elaborate în interesul IPT din regiunea Nord-Est.

A. ABREVIERI UTILIZATE ÎN DOCUMENTAMIGO Ancheta asupra Forţei de Muncă în GospodăriiANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de MuncăBIE Biroul Internaţional pentru Educaţie (Bureau International de

l’Education)BNDE Baza Naţională de Date pentru Educaţie CEDEFOP Centrul European pentru Dezvoltarea Invăţământului Profesional

(European Centre for the Development of Vocational Training)CLDPS Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor SocialeENEB Evaluarea Naţională a Educaţiei de Bază ETF Fundaţia Europeană pentru Formarea Profesională (European

Training Foundation)EUROSTAT Oficiul de Statistică al Comunităţilor Europene (Statistical Office of

the European Communities)EURYDICE Reţeaua de informare asupra educaţiei în Europa (The Information

Network on Education in Europe) FORPRO Ancheta asupra Formării Profesionale ContinueFPC Formarea Profesională ContinuăIEA Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Randamentului în

Educaţie (International Association for Evaluation of Educational Achievement)

IMM Intreprinderi mici şi mijlociiINS Institutul Naţional de StatisticăISCED / CITE

Clasificarea Internaţionala Standard a Educaţiei (International Standard Classification of Education / Classification internationale type de l´éducation )

NCVA Consiliul Naţional pentru Certificări Profesionale (National Council

8

for Vocational Awards)OECD Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

(Organisation for Economic Co-operation and Development)PIB Produsul Intern BrutPIBR Produs Intern Brut RegionalPISA Programul pentru Evaluarea Internaţionala a Elevilor (Programme

for International Student Assessment)SNIE Sistemul Naţional de Indicatori pentru EducaţieSSE Sistemul Statistic EuropeanTIC Tehnologii ale Informaţiei și ComunicăriiTIMSS Studiu privind tendinţe la nivel internaţional în matematică şi ştiinţe

(Trends in International Mathematics and Science Study)UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Stiinţă şi Cultură

(United Nations Education Science and Culture Organisation)UOE Chestionar statistic interinstituțional utilizat de UNESCO, OECD și

Eurostat pentru colectarea anuală a datelor de la diferite ţări. La acest sistem de colectare a datelor participă şi România, prin Institutul Naţional de Statistică. Fiecare dintre cele trei instituţii internaţionale construieşte indicatori, în funcţie de criteriile proprii de analiză, pornind de la datele furnizate de diferite ţări prin chestionarele UOE.

VAB Valoare Adaugată BrutăVABR Valoare Adaugată Brută Regională

B. GLOSAR DE TERMENI UTILIZAŢI ÎN DOCUMENTCheltuielile pentru educaţie – se referă la ansamblul resurselor financiare folosite de

instituţiile şi programele de educaţie. Conform Manualului OECD, acestea se grupează în trei categorii (OECD, 2004, p. 63): cheltuieli pentru bunuri şi servicii, respectiv cheltuielile pentru:- instruire (ex. costurile pentru predare);- bunurile furnizate de instituţii în scopuri educative (ex. manualele, materialele pedagogice);- formarea ucenicilor şi a altor participanţi la programele duale (combinaţie de învăţământ şi

pregătire prin munca productivă în întreprinderi);- administraţia învăţământului (la nivel central, regional şi local);- cheltuielile de capital şi plata locaţiei;- nevoile educative speciale şi consilierea. cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare, care se referă la:- cercetarea pedagogică și dezvoltarea curriculară;- cercetarea știinţifică şi dezvoltarea realizată de instituţiile de învăţământ superior. cheltuielile pentru bunuri şi servicii, pentru alte scopuri decât instruirea (servicii

auxiliare);- transportul elevilor, cantinele, internatele şi căminele studenţesti, serviciile de sănătate

pentru elevi şi studenţi;- serviciile pentru publicul general asigurate de instituţiile de educaţie.Sursele finanţării învăţământului pot fi interne (publice şi private) sau externe.

Curriculum – desemnează, în general, ansamblul situaţiilor de învăţare organizate de o instituţie educativă. În ISCED şi SNIE, curriculum-ul se referă la ariile de studii şi alocarea lor orară, ceea ce corespunde curriculum-ului cadru din învăţământul românesc.

Educaţie – activitatea intenţionată şi sistematică de comunicare menită să producă o învăţare durabilă (aceasta definiţie este folosită în principalele Manuale de utilizare a indicatorilor, citate în bibliografie).

Educaţia formală – este tipul de educaţie desfăşurat în instituţii recunoscute de stat (grădiniţe, şcoli, universităţi), pe baza unor programe sistematice, finalizate cu diplome sau certificate oficiale. Educaţia formală este realizată de formatori specializaţi (educatori, institutori,

9

învăţători, profesori), presupune un sistem de evaluare a studiilor şi o gradare cronologică a efectivelor de elevi şi studenţi. Atât SNIE, cât şi Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED) se referă exclusiv la educaţia formală şi la învăţământ.

Educaţia non-formală – se realizează în şcoală sau în afara şcolii, prin proiecte, excursii, vizite, activităţi voluntare sau acţiuni civice. Spre deosebire de educaţia formală, educaţia non-formală nu presupune un curriculum oficial sau o evaluare recunoscută prin diplome de stat.

Educaţia persoanelor cu nevoi speciale – se referă la programele destinate unei categorii speciale de beneficiari: adulţi analfabeţi, persoane cu handicap, copii cu dificultăţi de învaţare, tineri proveniţi din medii dezavantajate, persoane spitalizate sau în situaţie de privare de libertate, nomazi, refugiaţi. Aceste programe se desfășoară în instituţiile obişnuite (grădiniţe, şcoli, universităţi, centre de educaţie a adulţilor) sau în instituţii specializate. Începând cu Conferinţa Mondială de la Jomtien (1990), termenul de "persoane cu nevoi speciale" înlocuieşte pe cel de "handicapaţi" sau pe cel de "deficienţi", care au primit conotaţii peiorative.

Elevi şi studenţi – sunt persoanele care participă la programele de educaţie formală (cuprinse în engleză prin termenul comun "students"). Indicator – indicatorii sunt expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează fenomenele social-economice (ca structură, creştere etc.). Indicatorii se construiesc pe baza unor date cantitative sau pe informaţii calitative. Aceste informaţii se bazează pe date statistice, dar şi pe informaţii calitative, aşa cum sunt cele care se referă la atitudini, opţiuni sau comportamente (în acest caz, vorbim de indicatori calitativi ca, de exemplu, datele Eurobarometer, PISA sau IEA).

Instituţiile de educaţie – conform Manualului OECD, instituţiile de educaţie nu mai constituie o referinţă statistică de bază pentru comparaţiile internaţionale: astfel de date nu se mai colectează la nivel internaţional, dar constituie un important criteriu pentru definirea şi repartizarea cheltuielilor pentru învăţământ, la nivel naţional. Definiţia propusă de Manualul OECD este următoarea: instituţiile de educaţie sunt unităţile care asigură servicii de instruire pentru indivizi, precum şi servicii asociate educaţiei pentru indivizi sau alte instituţii educaţionale. La rândul lor, instituţiile de educaţie se clasifică în instituţii de instruire (şcolile şi universităţile) şi instituţii de educaţie care nu asigură instruirea, dar o sprijină prin servicii specializate: prin entităţile administrative ale educaţiei (ministere, inspectorate, agenţii), entităţile de suport (care produc mijloace de învăţare, manuale şi texte pedagogice, precum şi serviciile de întreţinere şi funcţionare a infrastructurilor), prin entităţile auxiliare (serviciile de consiliere, serviciile de transport şi sănătate, cantinele, internatele, căminele, bibliotecile) şi entităţile de dezvoltare (care se ocupă cu elaborarea curriculum-ului şi a instrumentelor de evaluare, cercetarea pedagogică, băncile de date). Intră în categoria instituţiilor de educaţie orice unitate care oferă servicii educative, indiferent de ministerul sau departamentul de tutelă, de caracterul lor privat sau public, de nivelul de studiu sau tipul de program educaţional.

ISCED – sau "Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei" este o clasificare standard a nivelurilor educaţionale adoptată de ţările membre ale UNESCO (inclusiv de România) şi utilizată în toate analizele comparative şi în metodologia tuturor organizaţiilor internaţionale. ISCED cuprinde o terminologie standard şi definiţii unanim acceptate ale nivelurilor de educaţie. ISCED operează cu şapte niveluri:

0 = nivelul pre-primar; 1 = nivelul primar; 2 = învăţământul secundar inferior; 3 = învăţământul secundar superior; 4 = învăţământul post-secundar non-terţiar; 5 = primul ciclul de învăţământul terțiar; 6 = al doilea ciclu de învăţământul terțiar

Atât UOE, cât şi varianta sa românească (SNIE), folosesc terminologia şi nomenclatorul internaţional ISCED.

Personalul – cuprinde personalul specializat care participă la activităţile de instruire, de suport, consiliere şi asistenţă a elevilor, de management şi administraţie, precum şi personalul care asigură îngrijirea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ. "Personalul didactic" se referă la următoarele categorii: "personalul de predare" ("classroom teachers" pentru ISCED 0-4), "personalul academic" (ISCED 5-6), "personalul auxiliar" (ISCED 0-4) şi "asistenţii de cercetare-predare" (ISCED 5-6). "Personalul de management, controlul calităţii şi administraţiei" (aşa cum este definit în Manualul OECD) include patru categorii: manageri şcolari (directori, directori adjuncţi pentru ISCED 0-4), manageri de instituţii (preşedinti, rectori, prorectori, decani, cancelari, şef de catedră pentru ISCED 5-6), personal administrativ şcolar (recepționişti, secretari, tehnicieni, bibliotecari la nivelul ISCED 0-4) şi personal administrativ universitar

10

(programatori, analişti de sistem, contabili, jurişti, administratori de reţele, manageri de granturi sau de proiecte, persoane de relaţii publice la nivelul ISCED 5-6).

Program educaţional – este un set de activităţi educative organizate pentru a se realiza anumite obiective definite în prealabil prin intermediul unor sarcini concrete de învăţare (această definiţie este folosită în sistemul ISCED, la care SNIE se raportează în mod sistematic).

Ţinte concrete ("benchmarks") – reprezintă performanţele efective sau nivelul pe o scară de variaţie. Dacă indicatorii reprezintă informaţii relevante pentru starea de funcţionare a sistemului sau a anumitor componente ale acestuia, ţintele concrete desemnează valorile precise pe care indicatorii le pot avea la un moment dat. Ţintele sunt expresia parametrică a indicatorilor. De exemplu, indicatorul "participarea la învăţarea permanentă" se exprimă prin ţinta "rata de participare minimă a populaţiei active de 25-64 ani, care trebuie să fie în anul 2010 de minimum 12,5% în ţările U.E." (acest exemplu este extras din programul Comisiei de implementare a Strategiei de la Lisabona în domeniul educaţiei şi formării profesionale).

Capitolul 1. REZUMAT

Prezentul PLAI are o structură logică bazată pe sisteme de investigare a situaţiei concrete din Judeţul Botoşani, a unor surse de informare, care prezintă situaţii curente şi prognoze pe termen lung, bazându-se pe date statistice privind evoluţia şi tendinţele pieţei muncii şi oferta învăţământului IPT.

Acest document are atât un scop practic, cât şi unul informativ privind previziunile pe termen mediu şi lung asupra demografiei, evoluţiei economiei , a pieţei forţei de muncă şi oferta unităţilor şcolare în formare profesională.

Faţă de versiunea anterioară, prezenta versiune conţine următoarele elemente de noutate:

extinderea ariei de cuprindere a indicatorilor şi abordarea formării profesionale continue;

Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă; abordarea întregii problematici a planificării ofertei educaţionale în contextul unor

noi realităţi, cu o puternică dinamică, generate de noul statut al României ca stat membru al UE.Scăderile prognozate pentru totalul populaţiei regiunii şi mai ales scăderile înregistrate la

populaţia cu vârsta între 10-14 ani şi 15–19 ani vor influenţa structura reţelei şcolare pentru IPT, prin concentrarea activităţilor şi creşterea competiţiei între şcoli. Apreciem că într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor.

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-15 ani din mediul rural decât cea din mediul urban ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii, cu asigurarea egalităţii şanselor.

Economia regiunii se află pe un trend crescător ca urmare a creşterilor înregistrate pentru produsul intern brut, valoarea adăugată brută, cifra de afaceri, investiţiile brute, investiţiile străine.

Estimarea pentru perioada 2007- 2013 arată o creştere anuală a PIB cu 5%, iar cele 3 sectoare ale economiei îşi vor aduce aportul în următoarele proporţii: agricultura 10%, industria 26% și serviciile cu 64%.

La nivelul judeţului Botoşani populaţia aflată în şomaj înregistrează un trend descrescător. Pe termen mediu populaţia autoocupată din mediul rural se va transforma într-un factor de presiune care va duce la scăderea populaţiei active.

Ponderea mare a populaţiei şomere din grupa 15-24 ani trebuie să fie obiect de analiză la nivel local şi la nivelul parteneriatului şcoală–angajatori-familie pentru identificarea cauzelor care au generat situaţiile (oferta educaţională neadecvată cerinţelor pieţei muncii, competenţele scăzute ale absolvenţilor în raport cu cerinţele angajatorilor, refuzul absolvenţilor

11

pentru încadrare în anumite meserii sau pentru formare iniţială în meserii cerute pe piaţa muncii) şi adoptarea măsurilor pentru diminuarea fenomenului.

Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă şi niveluri de instruire arată nevoia că atât şcoala cât şi factorii responsabili trebuie să acţioneze pentru crearea condiţiilor şi a motivaţiei în deplină egalitate a şanselor pentru continuărea studiilor de către absolvenţii de gimnaziu şi diminuarea în acest fel a procentului de populaţie ocupată cu nivel gimnazial.

În acelaşi sens, şcolii îi revine o importantă sarcină de a aborda forme de învăţământ pentru adulţi, în condiţiile în care cerinţele ce se vor manifesta pe piaţa muncii şi în viaţa economică, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, vor afecta şi mai mult categoriile de populaţie ocupată cu nivel de instruire primar, gimnazial şi chiar profesional.

Din analiza evoluţiilor prognozate pentru cerere-ofertă în perspectiva 2014 rezultă că este necesară adaptarea ofertei de formare iniţială în următoarele direcţii: Preocuparea esenţială a şcolilor trebuie să fie aceea de asigurare a unei calităţi a formării

profesionale, care să conducă la dobândirea de către absolvenţi a competenţelor profesionale la nivelul standardelor de pregătire profesională europene. Acest lucru se poate obţine prin dezvoltarea resurselor umane, materiale şi financiare ale şcolilor şi a unor parteneriate durabile şcoală-angajatori.

În ceea ce priveşte distribuţia teritorială a grupurilor şcolare TVET apreciem că numărul acestora în mediul rural este redus (4 grupuri şcolare din 16) şi este oportună dezvoltarea învăţământului liceal în mediul rural, mai ales pentru nivelul 2 şi 3.

Din analiza aspectelor privind consilierea şi orientarea şcolară şi profesională se desprinde faptul că există un număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere şi un număr insuficient de consilieri.

Cu excepţia unităţilor şcolare care au fost cuprinse în Programul PHARE TVET, majoritatea unităţilor şcolare nu au realizat dotări semnificative în ultimii ani în ceea ce priveşte echipamentele şi materialele didactice specifice domeniilor de pregătire TVET (mai ales unităţile şcolare din mediul rural).

În baza concluziilor rezultate de la fiecare capitol au rezultat următoarele obiective:Obiectiv 1: Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională inițială la cerinţele pieţei muncii şi opţiunilor elevilor.Obiectiv 2: Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire/calificare prin programe de formare continuă. Obiectiv 3: Reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii prin SAM/școla profesională de la 65,38 % în 2006 la 10% în 2014.Obiectiv 4: Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT, în vederea asigurării calităţii în formare.Obiectiv 5: Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţii în formare

Capitolul 2: DEMOGRAFIE

2.1. Situaţia prezentă2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală

Judeţul Botoşani este situat în extremitatea de nord-est a României, între cursurile superioare ale râurilor Siret la vest şi Prut la est. Judeţul Botoşani se învecinează la sud cu judeţul Iaşi, la vest cu judeţul Suceava, iar la nord şi est cu Ucraina respectiv Republica Moldova.

Oraşul Botoşani a apărut la o intersecţie favorabilă de drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitate de timpuriu. Este cunoscut mai ales prin geniile pe care le-a dat culturii româneşti: Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian şi alţii.

Judeţul Botoşani asigura accesul rutier spre Republica Moldova prin localitatea Stânca – Ştefăneşti.

12

Suprafaţa judeţului Botoşani este de 4.986 km2, reprezentând 13,53% din suprafaţa Regiunii Nord-Est (ocupând din acest punct de vedere locul 6 pe regiune şi 2,1% din teritoriul ţării). După destinaţie, aceasta suprafaţă este formată din: 392.905 ha suprafaţă agricolă, 57.187 ha păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, 13.849 ha de ape şi bălți.

Populaţia judeţului, la data de 01.07.2010 este de 447107 locuitori reprezentând 12,07% din populația Regiunii Nord-Est (ocupând din acest punct de vedere locul 6 pe regiune). De menţionat că acest indicator înregistrează o continuă scădere din anul 1990, ponderea fiind de 9,6%.

După naţionalitate şi religie populaţia judeţului este relativ omogenă peste 99,8 % dintre cetăţeni sunt de naţionalitate română şi de religie ortodoxă. Există mici grupuri de rromi, armeni, evrei, lipoveni. Densitatea populaţiei este de 89,7 loc/km2. Judeţul Botoşani are două municipii (Botoşani şi Dorohoi), cinci oraşe (Darabani, Săveni, Ştefăneşti, Bucecea şi Flămânzi), 71 de comune şi 330 de sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Botoşani atestată documentar la 1439 şi are o pondere de 25,7% din populaţia judeţului.

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidențiale (urban/rural)Repartizarea populaţiei pe medii de rezidenţă influenţează direct structura de ocupare a

forţei de muncă. Astfel, în judeţul Botoşani, există o populaţie ocupată preponderent în sectorul primar (agricultură), sectoarele secundar şi terţiar fiind dezvoltate în localităţile urbane amintite şi, într-o măsură neglijabilă, în câteva localităţi rurale (Roma, Vorona, Truşeşti).

Distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă este de 58,20 % în mediul rural şi 41,79 % în mediul urban. Datele privind situaţia populaţiei pe zone ocupaţionale sunt prezentate în Anexa 1a.

Fig. 2.1 Variația populației județului în mediul urban/rural pe aniSursa: Anuare Statistice 1999-2009

Ponderea populației urbane a înregistrat, în ansamblu, în intervalul de timp 1990-2010, o creştere de la 38,13% la 41,70%. Din grafic, se poate observa că acest indicator a avut un minim în anul 2003 după care se poate observa o uşoară creştere. Aceasta se datorează, în cea mai mare parte, faptului că în 2003 un

număr relativ ridicat de comune au fost declarate oraşe. (Sursa: INS)Se remarcă faptul că populaţia judeţului are un grad de îmbătrânire relativ ridicat, grad

generat de migraţiile populaţiei active în perioada anterioară anului 1989 către alte pieţe de forţă de muncă.

Acest proces a fost atenuat în ultima perioadă datorită scăderii volumului pieţelor de forţă de muncă tradiţionale pentru populaţia activă din zonă şi existenţa unei contramigraţii generate de pierderea locurilor de muncă de către muncitorii migranţi. Având în vedere sporul natural pozitiv de 0,7 la mia de locuitori, înregistrat în condiţiile amintite anterior, se poate

considera că din punct de vedere demografic vom asista la un proces accelerat de întinerire a populaţiei.

Rata de substituire, indicator care se calculează prin împărțirea populației din grupa de vârstă de 15-24 ani la populația din grupa de vârstă de 50-59 ani, 2005 indică presiunea demografică care va fi exercitată pe piaţa muncii de tinerii care vor intra în rândul populaţiei active. .

Fig. 2.2 Structura populației pe grupe de vârstă pe judeţSursa: Anuar Statistic

2.1.3. Distribuţia pe sexeDistribuţia populaţiei pe sexe la 1 iulie 2010 a fost de 50,83% din totalul persoanelor de sex feminin și 49,16% din totalul persoanelor de sex masculin.

13

1990

2000

2002

2004

2006

2008

2010

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

Distribuția populației pe medii rezidențiale

urbanrural

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1990 2000 2007 2008 2009 2010

Populația 0-24 ani din județul Botoșani

20-24 ani15-19 ani10-14 ani5-9 ani0-4 ani

2.1.4 Structura pe grupe de vârstăPopulaţia, pe grupe de vârstă la 1 iulie a fost repartizată astfel:18,25% Grupa de vârstă 0-14 ani

5,52% Grupa de vârstă 0-4 ani 6,40% Grupa de vârstă 5-9 ani 6,33% Grupa de vârstă 10-14 ani

60,84% Grupa de vârstă 15-59 ani 6,65% Grupa de vârstă 15-19 ani 7,69% Grupa de vârstă 20-24 ani 7,07% Grupa de vârstă 25-29 ani 15,35% Grupa de vârstă 30-40 ani 24,08%Grupa de vârstă 40-60 ani

20% Grupa de vârstă peste 60 ani

Fig. 2.3 Structura populației județului pe grupe de vârstă

Sursa: Anuar Statistic.

2.1.5. Structura pe grupe de vârstă și medii rezidențialeStructura populației județului pe grupe de vârstă și medii rezidențiale a fost: 41,7% în urban şi 58,2% în rural.

Tab.2.1. Structura pe grupe de vârstă și medii rezidențialeGrupa de în anii :Vărstă ( a n i ) 1990 2000 2007 2008 2009 2010 2010 %TOTAL 464839 463808 454167 451199 448423 447107 100

MEDIUL URBANGrupa de

vârstă (a n i ) 1990 2000 2007 2008 2009 2010TOTAL 177267 182373 189389 187834 186806 186857 41,790-14 53734 39977 30666 29883 29330 29046 15,5415-59 110114 124621 135222 134215 132692 131903 70,59Peste 60 13419 17775 23501 23736 24784 25908 13,86

MEDIUL RURALGrupa de vârstă

1990 2000 2007 2008 2009 2010

( a n i )TOTAL 287572 281435 264778 263365 261617 260250 58,20-14 73459 42025 53462 53164 52582 51694 19,8615-59 146280 143304 141321 141306 140265 140319 53,91Peste 60 67833 79557 69995 68895 68770 68237 26,21

Sursa: INS

2.1.6. Structura etnicăConform datelor înregistrate în ultimul recensământ, distribuţia pe etnii a populaţiei la

nivelul judeţului reflectă că românii deţin o majoritate absolută 97,89% din total populaţiei fiind urmaţi la mare distanţă de populaţia rromă 1,22% din total populație și de alte naționalități: ucraineni 0,26%, ruși-lipoveni 0,21%, maghiari 0,15%, polonezi 0,08%, etc.Tab.2.2. Structura etnică

5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002TOTAL 451217 461305 452834

Români 448258 457359 447426

14

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1990 2001 2004 2007 2010

Structura pe grupe de vârstăjudețul Botoșani

60 și peste15-59 ani0-14 ani

Maghiari 107 118 83

Germani 40 88 59

Romi 662 2025 3390

Ucraineni 390 637 896

Ruşi 31 26 42

Evrei 1171 261 115

Lipoveni 323 669 656

Greci 180 51 34

Alte naţionalităţi şi nedeclaraţi 55 71 133

Sursa: INS2.1.7. Mișcarea migratorie

Odată cu aderarea la spațiul european, consacrarea principiului liberei circulații a persoanei, a determinat o migrație a forței de muncă. Înainte de 1990 era doar o migrație internă. Soldul migrației interne, a fost în 2010 de -1825 (din care 7124 sosiri și 8949 plecări).

Pe medii de rezidenţă situaţia procentulă este următoarea: Rural - 65% sosiri,

- 55% plecări Urban -34% sosiri

- 44% plecări Cauzele sunt determinate de schimbarea domiciliului în căutarea unui loc de muncă.Tab.2.3. Mișcarea migratorie internă

Sosiţi Plecaţi Soldulmigrației interne

Anii TOTAL înURBAN

înRURAL

TOTAL din URBAN din RURAL

2008 6017 1912 4105 7787 3493 4294 -17702009 5197 1719 3478 6730 2989 3741 -15332010 7124 2427 4697 8949 3994 4955 - 1825

Sursa: INSSoldul migrației externe declarate pe total judeţ şi medii a fost în 2010 de -73, valoarea

nu este relevantă, migraţia externă nu este declarată de cele mai multe ori, deoarece are un caracter temporar.

Tab.2.4. Mișcarea migratorie externă Anii Emigranţi Imigranţi Soldul

Migrației internationale

TOTAL din U R B A N dinR U R A L

TOTAL înURBAN

înR U R A L

2008 125 97 28 73 58 15 -522009 135 106 29 55 43 12 -802010 117 85 32 44 34 10 - 73

Sursa: INS

2.2. Proiecţii demograficeEvoluţia prognozată a populaţiei judeţului Botoşani conform Institutului Naţional de

Statistică, „Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025” este următoarea (valorile pentru anii intermediari proiecţiei INS au fost stabiliţi printr-o procedură de interpolare):

Tab.2.5 Proiecţii demografice - Mii pers2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Judeţul Botoşani 458,9 457,7 456,5 455,3 454,1 452,9 451,3 449,3 448,1

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Judeţul Botoşani 459,9 456,7 454,1 451,1 448,4 447,1 398,9

15

Populația reală Mii pers0-14 ani 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Judeţul Botoşani 88,4 87,6 86,9 86,1 85,3 84,6 84,3 84,1 83,8

Mii pers15-64 ani 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Judeţul Botoşani 296,0 296,3 596,6 297 297,3 297,6 297,2 296,9 296,5

Mii pers65 ani şi peste 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Judeţul Botoşani 74,5 73,7 73,0 72,2 71,4 70,7 69,7 68,7 67,8

2.2.1 Evoluţia prognozată a populaţiei de 15-19 ani, respectiv 15-24 ani (de vârstă şcolară)

Din analiza documentelor ce fundamentează actuala versiune a PLAI (vezi bibliografia) rezultă evoluţia populaţiei şcolare în perspectiva anului 2014 ca în tabelul următor:

Tab 2.6. Evoluţia prognozată a populaţiei de vârstă şcolară2007* 2008* 2009* 2010* 2011* 2012* 2013* 2014* 2007/

2014 %15-19 ani

Botoșani 36138 33918 31736 29679 28899 28397 28635 28653 -20.71Regiunea NE 293744 274684 258320 243927 233989 228729 227775 226988 -22.73

- estimareIn prognozarea (varianta optimistă) acestei

grupe de vârste, datorită lipsei informaţiilor referitoare la mortalitatea pe aceste grupe de vârstă şi migraţie, nu s-a luat în calcul influenţa acestor factori. De altfel, pentru această grupă de vârstă, influenţa acestor factori este practic nesemnificativă.

Fig. 2.4. Variaţia estimată a populaţiei cu vârsta cuprinsă intre 15-19 ani, pe judeţ, pe perioada 2007-

2014

Conform prognozei realizate de catre Institutul Național de Statistică, populația cu vârstă cuprinsă între 15-19 ani, în perioada 2007-2014, va avea o evoluție descendentă în judeţul Botoşani, descreştere cu aproximativ 20,71%.

Conform unei prognoze realizate de catre Institutul Național de Statistică, populaţia cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani, în perioada 2005-2025, va avea o evoluție descendentă în toate județele regiunii, de apr. 33%.

Ținând cont că în Anuarul Statistic populaţia este împărţită în grupe de vârstă de câte 5 ani, populația din grupa de vârstă 15-19 ani in 2007 va proveni din populatie de grupa de vârstă 10-14 ani din 2002, iar in 2014 ea va proveni din populația din grupa de vârstă 5-9 ani din 2004.

Proiecţia populaţiei pe grupe de vârstă şcolară la orizontul anilor 2013 la nivelul judeţului Botoşani, conform Institutului Naţional de Statistică, „Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025” este următoarea (valorile pentru anii intermediari proiecţiei INS au fost stabiliţi printr-o procedură de interpolare):

Tab.2.7. Proiecţii demografice la orizontul 2013-Mii pers3-6 ani 2003 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Judeţul Botoşani 22,6 23,3 23,0 22,7 22,5 22,2 22,2 22,1 22,1

% faţă de anul 20033-6 ani 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Judeţul Botoşani 103,2 98,8 98,8 98,8 98,8 99,8 99,8 99,8

Mii pers

16

7-14 ani 2003 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Judeţul Botoşani 51,4 47,7 47,2 46,8 46,3 45,9 45,8 45,7 45,5


Mii pers15-24 ani 2003 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Judeţul Botoşani 71,2 70,5 69,5 68,6 67,7 66,8 64,8 62,9 61,1


Pentru toate grupele de vârstă şcolară, populaţia proiectată indică scăderi pe orizontul de proiecţie, cele mai însemnate fiind pentru grupa 7-14 ani, urmate de cele pentru grupa 15-24 ani.

Sursa: INSFig. 2.5 Variaţia estimativă a populaţiei de vârstă

15-24 ani

2.2.2. Structura şi evoluţia prognozată a populaţiei activeSituaţia privind populaţia activă ocupată la nivel regional şi judeţean se prezintă astfel:

Tab.2.08. Structura populaţiei activeUnitate teritorială Botoşani Regiunea NE România

Populaţia activă ocupată (% urban/rural)

Urban 30,49 38,93 54,79Rural 69,53 61,57 45,21

Sursa:Recensământul populaţiei şi locuinţelor, Tab.2.09. Prognoza populaţiei active pe grupe de vârstă este prezentată în tabelul următor:

2002 2007* 2012*

Judet 15-19 ani 20-49 ani 50-54 ani 55-59 ani

Populația activă

Populația activă

Populația activă

Botoșani 35304 179957 26259 19489 261009 278146 279994Sursa: Recensământul populației și al locuințelor * - estimare

În prognozarea acestor grupe de vârstă, din cauza lipsei informațiilor referitoare la mortalitatea pe grupe de vârstă și migrație, nu s-a luat în calcul influența acestor factori.

In 2007, populația activă s-a calculat scăzând din populația activă pe anul 2002 grupa de vârstă 55-59 ani și adunând grupa de vârstă 10-14 ani. La calculul populației active pe 2012 s-a utilizat același principiu.

La nivelul judeţului, în intervalul 2002-2008, se înregistrează o creștere a populației active și o scădere pentru 2009-2011.

2.2.3. Proiecţia ofertei potenţiale până în 2013Ipoteză: Se presupune constantă şi egală cu cea din 2002 ponderea elevilor şi a pensionarilor în totalul populaţiei.Date de intrare: proiecţia populaţiei totale, ponderea elevilor şi pensionarilor în 2002. Oferta potenţială de forţă de muncă este compusă din populaţia totală din care s-au scăzut efectivele de elevi şi de pensionari. S-a considerat necesară determinarea ofertei potenţiale deoarece în contextul creşterii economice, populaţia inactivă, în alte situaţii decât cea de elev sau pensionar, poate intra pe piaţa muncii.

Tab. 2.10. Proiecţia populaţiei totale – elevi – pensionari (mii pers)

17

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Judeţul Botoşani 290,2 289,5 288,7 287,9 287,2 286,4 285,4 284,4 283,4

2.2.4. Proiecţia populaţiei active şi a celei ocupate până în 2013Ipoteze:Se presupune constantă ponderea populaţiei inactive în total populaţie din 2002.Se presupune constantă ponderea populaţiei ocupate în cea activă din 2002.Date de intrare: proiecţia populaţiei totale, ponderea populaţiei inactive în total populaţie din 2002, ponderea populaţiei ocupate în cea activă din 2002.

Tab.2.11. Proiecţia populaţiei active (mii pers)2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013


Tab.2.12. Proiecţia populaţiei ocupate (mii pers)2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013


2.2.5. Comentarii privind populaţia pe zone ocupaţionaleDeşi zona ocupaţională 1 Botoșani reprezintă 24 % din suprafaţa judeţului Botoşani, aici

se găseşte concentrată 41,76 % din populaţie, conform recensământului din martie 2002. Totodată, în zona 1 este şi cel mai mare spor negativ mediu anual.

Ponderea minimă a populaţiei este în zonele 4 şi 10, dar aici se constată un spor mediu anual pozitiv. În zona 1 este cea mai mare pondere a populaţiei cu vârstă cuprinsă între 15-19 ani (19,07 %) din total populaţie. În zonele 4, 5, 6 şi 7 sunt ponderile cele mai mari ale populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-10 ani (peste 14 %), faţă de 12,6 % pentru total judeţ.

În ceea ceea ce priveşte volumul populaţiei active neocupate, acesta se cifrează la un minim de 5519 şomeri înregistraţi în 2008, ceea ce corespunde unei rate a şomajului înregistrat de 3,6%, cu o creștere în 2010 ajungându-se la 6,4%, din cauza crizei.

Tab.2.13. Situaţia şomajului în judeţul Botoşani

Judeţul Botoşani

Şomeri înregistraţi la Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la sfârşitul anului

( număr persoane)Rata şomajului (%)

Total Femei Bărbaţi Total Femei Bărbaţi2008 5519 2305 3214 3.6 3.1 4.32009 9022 5720 3302 5,8 7,2 4,42010 9513 5910 3602 6,4 7,9 4,9

Sursa: INS

Deoarece anii 2009, 2010, 2011 au fost ani de cotitură, datorită declanșării crizei economice, oferim mai jos, pe fiecare lună, situația șomerilor, așa cum a fost ea înregistrată.

Tab.2.14. Situaţia şomajului în 2009, 2010, 2011 pe luni2009

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.Total judeţ 6701 7672 8516 8616 8610 8613 8944 9228 9523 9990 10625 11231

Bărbaţi 4198 5009 5690 5718 5553 5494 5601 5710 5847 6091 6577 7157Femei 2503 2663 2826 2898 3057 3119 3343 3518 3676 3899 4048 4074

2010ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

Total judeţ 11936 12552 12550 11636 10726 10224 10332 9155 10328 9796 9523 9837

18

Bărbaţi 7937 8506 8460 7647 6931 6545 6478 5683 6211 5888 5726 6066Femei 3999 4046 4090 3989 3795 3679 3854 3472 4117 3908 3797 3771

Sursa: INS

2011ian. feb. mar. apr.

Total judeţ 9939 9516 7974 6808Bărbaţi 6212 5961 5023 4204Femei 3727 3555 2951 2604

Sursa: INS

Tab.2.15. Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale CAEN Rev.1 (la sfârşitul anului)

mii persoane

Judeţul Botoşani

Total economie

Agricultură,vânătoare şisilvicultură

Pescuit şi piscicultură Industrie

din care:

ConstrucţiiIndustrieextractivă

Industrieprelucră-

toare

Energieelectrică

şi termică, gaze şi

apă2006 151.1 76.1 0.2 23.8 0.2 22.3 1.3 5.12007 153.5 74.9 0.1 23.7 0.2 22.0 1.5 5.82008 149.3 73.9 0.2 22.6 - 21.3 1.3 6.4

SURSA: Balanţa forţei de muncă - la sfârşitul anului

2.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT1. Repartizarea populaţiei pe medii de rezidenţă influenţează direct structura de ocupare a forţei de muncă. Astfel, în judeţul Botoşani, există o populaţie ocupată preponderent în sectorul primar - agricultură, sectoarele secundar şi terţiar fiind dezvoltate în localităţile urbane amintite şi, într-o măsură neglijabilă, în câteva localităţi rurale (Roma, Vorona, Truşeşti);2. Din totalul populației județului de 448423 persoane doar 56570 sunt salariați, diferența până la 149300 lucrează în activități în care veniturile nu sunt de tip salarial, iar 76912 sunt pensionari;3. Proporție ridicată a populației care trăiește în mediul rural 56,42% din total populație;4. Ponderea populației urbane a înregistrat în ansamblu, în intervalul de timp 1998-2010, o descreştere de la 44,13% la 43,58%, datorată migraţiei ce a avut loc spre zona rurală, efect al procesului de restructurare industrială din această perioadă;5. Se remarcă faptul că populaţia judeţului are un grad de îmbătrânire relativ ridicat, grad generat de migraţiile populaţiei active în perioada anterioară 1989 către alte pieţe de forţă de muncă. Putem remarca că de la 1991 cu aproape 462 mii locuitori din care 200 mii persoane ocupate, din acestea 43 de mii doar în industrie, (cifre care ne pot arăta potențialul și în același timp limitele de creștere ale ocupării forței de muncă) s-a ajuns în 2010 la 120 mii populație ocupată.6. În ceea ce priveşte volumul populaţiei active neocupate, corespunde unei rate a şomajului înregistrat de 4% în perioada de boom economic și de până la 6,5 % în perioada de stagnare-2010;7. Pe grupe mari de vârstă, populaţia proiectată în judeţul Botoşani va înregistra reduceri importante la grupa 0-14 ani, grupa 65 ani şi peste şi creşteri pentru grupa 15-64 ani (resurse de muncă);8. Conform prognozei realizate de catre Institutul Național de Statistică, populația cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, în perioada 2007-2014 va avea o evoluție descendentă în judeţul Botoşani, descreştere cu aproximativ 20,71%;9. La nivelul judeţului, în intervalul 2002-2008 se înregistrează o creştere a populației active urmată de scădere între 2009-2011, din cauza crizei;10. Rata de substituire este supraunitară 1,38, ceea ce indică, pentru perioada următoare, o presiune crescută pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi;

19

11. Conform prognozei realizate de către INS, populaţia din categoria de vârsta 15-24 ani va descreşte în intervalul 2010-2025 cu apr. 14,30%.

Concluzii -Implicații pentru ÎPTConcluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPT

Declinul demografic generalNevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

Populaţia din categoria de vârstă 15-24 ani va descreşte în intervalul 2005-2025 cu aproximativ 14,30 % la nivel judeţean

Măsuri la nivelul reţelei şcolare: Optimizarea alocării resurselor prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile.Optimizarea ofertei prin colaborarea şcolilor (constituirea Consorțiilor școlare).

Consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii

Nevoi crescânde de formare continuă.Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi.

În intervalul de analiză 2005-2025 se profilează o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani), active pe piaţa muncii

Nevoi crescânde de formare continuă pe piaţa muncii oportunităţi pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară

Fenomenul de îmbătrânire demografică

Nevoi sporite de personal calificat în asistenţă socială şi medicală Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală)

Diversitatea etnicăEducaţie multiculturală, soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor, programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate

Capitolul 3. PROFILUL ECONOMIC AL JUDEŢULUI

3.1. Principalii indicatori economici3.1.1 Produsului Intern Brut (PIB) și valoarea adaugată brută

La nivelul județului Botoșani distribuția PIB pe principalele ramuri industriale în perioada 2004-2010 este următoarea:

Tab.3.1. valoarea PIB pe principalele ramuri ale economiei Mil leiRamura economiei/Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Agricultură, vânătoare şisilvicultură 421.3 411.2 449.4 433.5 569.7 503.1 523.9Pescuit şi piscicultură 0.2 0.2 0.2 0.4 0.6 0.6 0.6Industrie1) 629.3 676.3 693.6 965.9 1023.5 903.9 941.3Construcţii 144.2 171.6 245.7 415.0 529.0 467.2 486.5Comerţ 229.1 277.0 333.2 473.8 497.9 439.7 457.9Hoteluri şi restaurante 29.9 49.8 61.1 85.0 80.6 71.1 74.1Transport, depozitare şi comunicaţii 207.5 256.9 305.1 416.5 482.6 426.2 443.8Intermedieri financiare 38.7 42.6 37.8 57.0 71.8 63.4 66.0Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 304.2 411.1 515.0 712.2 778.3 687.3 715.8

20

Administraţie publică şi apărare 124.2 162.9 177.1 244.9 264.6 233.7 243.3Învăţământ 127.5 159.4 180.2 223.8 325.1 287.1 299.0Sănătate şi asistenţă socială 81.1 109.8 116.1 163.5 213.1 188.2 196.0

Valoarea adaugată brută și produsul intern brut a avut următoarea evoluție în perioada 2004-2010:

Tab.3.2. evoluţia VAB în perioada 2004-2010 Mil leiAnul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Valoarea adăugată brută (VAB) 2337.2 2728.9 3114.5 4191.3 4836.9 4271.4 4448.1Produs intern brut (PIB) – total 2642.5 3109.8 3561.3 4737.6 5435.0 4799.6 4998.2

leiAnul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Produs intern brut pe locuitor - lei 700.6 828.4 947.2 1271.1 1461.4 1290.5 1343.9

În judeţul Botoşani populaţia ocupată reprezintă 72% din totalul locuitorilor şi este distribuită, în principal, după cum urmează:

18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate.

În judeţul Botoșani sunt înregistrate 6544 companii, din care 5615 sunt societăţi comerciale, 19 regii autonome, 1162 asociaţii familiale, 14 societăţi cu capital integral străin etc.

În anul 2008, care a fost considerat un an de vârf al expansiunii economice, erau 56570 salariați la o populație a județului de 462 730 de locuitori .

În anul 2010, în luna ianuarie, erau 51432 salariați iar în luna decembrie 2010 erau 48563 salariați, cu tendință descrescătoare în ianuarie 2011 când erau 48493 salariați.

Contextul European postcrizăFață datele statistice obișnuite, care prevedeau o creștere cvasiliniară a indicatorilor, în

această perioadă suntem martorii unor evoluții neliniare ale căror influență poate modifica drastic rezultatele prognozate înainte de criză. În documentele din Uniunea Europeană se vehiculează trei tipuri de scenarii privind evoluția postcriză: redresarea durabilă, redresarea lentă și „deceniul pierdut”.

21

Sursa: Comunicare a Comisiei Europene, Europa 2020 o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, Bruxelles 3.3.2010

Prognoze privind Evoluţia Produsului Intern Brut Judeţeanentru judeţul Botoşani ratele medii anuale proiectate pentru PIB, productivitatea muncii, ocupare, precum şi contribuţiile

factorului muncă şi a factorului capital pe activităţi economice sunt prezentate mai jos. Menţionăm că realizarea ritmului de creştere economică proiectat depinde de asigurarea

contribuţiei factorului capital

Tab.3.3. prognoze privind evoluţia PIB judeţean

Valoarea produsului intern brut, pe judeţe din regiunea Nord Est

22

BOTOSANI

rata medie anuala proiectata de crestere PIB

rata medie de crestere W propusa

rata medie de crestere Ocup propusa

Contributia cresterii factorului munca

Contributia cresterii factorului capital

agricultura, vânătoare şi silvicultură 3,0 1,1 -2,7 -3,0 6,0pescuit şi piscicultură 3,5 0,0 0,0 0,0 3,5industrie extractiva 1,6 1,0 -1,2 -1,2 2,8industrie prelucratoare 5,0 2,5 0,6 1,5 3,5energie electrica, termica, gaze, apa 4,0 1,5 0,0 0,0 4,0construcţii 5,5 2,0 1,4 2,8 2,7comerţ 6,0 2,0 1,0 2,0 4,0hoteluri şi restuarante 5,0 3,3 1,5 4,8 0,2transport, depozitare, comunicaţii 5,0 2,5 0,2 0,5 4,5intermedieri financiare 5,5 3,5 0,3 1,0 4,5tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal firmelor 6,0 3,5 0,3 1,0 5,0administraţie publică şi apărare 4,0 2,0 -0,5 -1,0 5,0învăţământ 4,0 0,5 0,0 0,0 4,0sănătate şi asistenţă socială 4,0 0,5 1,0 0,5 3,5alte 4,5 0,0 0,0 0,0 4,5

Tab.3.4. Valoarea PIB la nivelul regiunii milioane lei, preţuri curente

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Total economie 288954,6 344650,6 412761,6 503958,7 531300 568500 612000 664700 Nord Est 33265,8 38429,9 45101,1 55136,9 57500,6 61477,1 66225,7 71913,6 Bacău 7510,4 8506,0 9944,8 12245,9 12851,4 13758,6 14801,4 16087,1 Botoşani 3109,8 3561,3 4737,6 5017,5 5146,3 5471,5 5927,2 6429,8 Iaşi 8669,3 10040,6 11830,0 14495,5 15180,2 16254,5 17516,7 19057,1 Neamţ 4952,4 5852,7 6801,2 8314,6 8682,6 9289,2 9993,5 10830,2 Suceava 6244,7 7054,5 8321,2 10200,3 10695,1 11461,8 12311,4 13375,9 Vaslui 2779,2 3414,8 4018,5 4863,1 4945,1 5241,5 5675,5 6133,5

Contribuţia judeţului Botoşani la valoarea adăugată brută, totală şi sectorialăUn alt indicator important este participarea judeţelor la realizarea PIBR, respectiv la

Valoarea Adaugată Brută Regională (VABR) totală şi sectorială.În această analiză s-au luat în considerare domeniile (așa cum au fost definite de către

Institutul Naţional de Statistică) care prezintă interes din punct de vedere al învăţământului profesional şi tehnic -TVET, respectiv agricultura, industria prelucrătoare, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transporturi, depozitare şi comunicaţii.

Fig 3.1 Participarea la VABR a judeţului Botoşani, comparativ cu celelate județe din regiune

Sursa: INSAșa cum se poate observa în fig. 3.1, în anul

2008 județul Iași a avut contribuția cea mai mare la formarea VAB regional (apr. 27%). Județele cu cele mai mici contribuții la VAB regional au fost Vaslui (apr. 9%) și Botoșani (apr. 10%).

Judeţul Botoşani are o contribuţie majoră la VABR doar în agricultură, cu o evoluţie relativ constantă. Aproape de media participării judeţene la VABR totală se situează participarea la VABR sectorială din hoteluri şi restaurante, acesta având o evoluţie oscilantă, iar în restul sectoarelor contribuţia fiind sub participarea la VABR.

Contribuţia sectoarelor de activitate la realizarea valorii adaugate brute judeţeneIn acest subcapitol s-a facut analiza valorii adaugate brute a judeţului prin prisma

contribuţiei la aceasta a sectoarelor economice care, conform clasificaţiei INS, prezintă interes pentru învăţământul profesional şi tehnic.

Fig. 3.2 Contribuţia sectorială la realizarea VAB în judeţul Botoşani

In judeţul Botoşani, un sfert din VAB judeţean o reprezintă contribuţia agriculturii, a cărei evoluţie este relativ constantă din 2002.

Al doilea domeniu ca importanţă este industria prelucrătoare, având din 2003 un trend ascendent. Cu aproximativ 9% domeniul construcțiilor contribuie şi el oarecum constant la VAB judeţean.

Sectorul servicii are, în intervalul analizat, o contribuţie de aprox. 56%, fiind sectorul cu contribuția cea mai mare la VAB județean.

3.1.2.Productivitatea muncii

23

În sectorul industriilor şi al serviciilor productivitatea este scăzută, inferioară productivităţii medii la nivel naţional (în 2008).

3.1.3. Date privind IMM-urile din judeţul BotoşaniO intreprindere se încadrează în categoria micro, mică sau mijlocie dacă îndeplinește

toate condiţiile cu privire la personalul angajat şi cifra de afaceri.Comparând definiţia IMM-urilor din România cu cea recomandată în UE, putem observa

faptul că din punct de vedere al numărului de angajaţi, aceasta este identică. Din punct de vedere al cifrei de afaceri anuale, definiţia română este mai restrictivă, nivelul maxim al acesteia fiind de 8 milioane EURO, comparativ cu clasificarea similară din UE (7 milioane EURO pentru întreprinderile mici și 40 milioane EURO pentru cele mijlocii).

Există o pondere ridicată a salariaţilor ce activează în IMM-uri, de 52,20% din totalul salariaţilor ce activează în firme în anul 2008.

Aportul realizat de IMM-uri la cifra de afaceri la nivel naţional a fost de 50,42% în anul 2008.

Puncte tari: Distribuţia microîntreprinderilor este ridicată şi uniformă în toate sectoarele. Poziţionarea judeţului la extremitatea estică a U.E. după aderarea României. Construirea podului Rădăuţi-Prut–Lipcani, între România şi Moldova, care ar putea stimula

dezvoltarea infrastructurii de transport în judeţ. Realizarea Incubatorului de afaceri din Botoşani. Infrastructura din mediul rural şi urban insuficient dezvoltată din punct de vedere cantitativ şi

calitativ. Dezvoltarea formelor de consultanță ce pot oferi sprijin IMM-urilor. Existenţa materialelor de construcţii (nisip, lemn) în judeţ capabile sa atragă investitori

străini. Organizarea grupului de lucru pe probleme de turism în cadrul Euroregiunii

Siret_Prut_Nistru.Puncte slabe:

Insuficientul aport a IMM-urilor la cifra de afaceri a industriei prelucrătoare de 31,88%, inferior valorii naţionale de 33,29% - anul 2008;

Insuficientul transfer tehnologic realizat către IMM-uri. Productivitate scăzută în sectorul industriilor şi al serviciilor, inferioară

productivităţii medii la nivel naţional (în 2008). Ponderea scăzută a valorii adăugate brute în sectorul comerţului (incluzând

hotelurile şi restaurantele) din total valoare adăugată brută naţională: 9,98% (anul 2008). Nivelul scăzut al investiţiilor străine şi al activităţii economice în judeţul

Botoşani.Cu toate că sectorul microîntreprinderilor şi al IMM-urilor este bine dezvoltat sub

aspectul numărului, al repartizării pe ramuri de activitate, al investiţiilor efectuate, există sectoare de activitate, cum ar fi cel al industriei prelucrătoare, la care aportul la cifra de afaceri este mic, comparativ cu cel naţional. Acest aspect este explicat prin productivitate scăzută şi implicit competitivitatea acestora.

În servicii, o atenţie deosebită trebuie acordată sectorului hotelier şi restaurantelor.Încurajarea mediului de afaceri în vederea exploatării întregului potenţial al acestuia prin

creşterea competitivităţii microîntreprinderilor şi IMM-urilor, făcându-se mai eficiente şi îmbunătăţind standardele de calitate şi capacităţile de marketing.

Ca priorităţi strategice pentru perioada 2006-2013 în cadrul judeţului Botoşani sunt dezvoltarea sectoarelor: mobilă, textile, industrie alimentară, sticlă şi porţelan, turism şi servicii (incluzând comerţul). Aceste priorităţi au atras Programele PHARE ce vor duce la creşterea competitivităţii microîntreprinderilor şi IMM-urlor ce activează în aceste sectoare strategice ale regiunii. Pe lângă priorităţile generale, identificate mai sus, vor fi promovate proiectele de investiţii deja stabilite.

Pentru a putea asigura îmbunătăţirea performanţelor economice trebuie realizate în paralel măsuri de creştere a calificării în aceste sectoare prioritare, a abilitaţilor antreprenoriale a absolvenţilor ce vor intra pe piaţa muncii.

24

Perioada 2000-2008 este caracterizată prin creşterea cifrei de afaceri la toate categoriile de intreprinderi si a salariatilor la nivelul microintreprinderilor IMM-urilor (intreprinderile mari inregistrand o descrestere a acestui indicator).

Repartitia IMM-urilor pe sectoare ale economiei respectă distribuţia natională a acestora din punct de vedere al ponderilor detinute: comerţ, servicii, industrie. Capitalul privat este, de asemenea, predominant şi corespunde în principal micro intreprinderilor şi întreprinderilor mici.

La nivelul anului 2008, în Regiunea Nord Est ponderea microîntreprinderilor în totalul unităților active este majoritară cu 86.98% (apropiată de cea națională), urmată de IMM-uri cu 12,41% (superioară față de cea națională – 11.80%).

In industria prelucrătoare și servicii, microîntreprinderile dețin majoritatea în totalul unităților active. În comerț se regăsesc 91,55% din totalul unităților, în domeniul hoteluri și restaurante 88,83%, în transport 89,73% și construcții cu 72,42%.

Privind IMM-urile, pe sector de activitate, acestea dețin ponderi ridicate în domeniile industriei extractive (35,48%), energiei electrice și termice (35,82%) și industriei prelucrătoare (27,09%).

Cele mai multe dintre întreprinderile mari activează în sectorul energiei electrice și termice, cu 49,25% din totalul unităților active. Microintreprinderile aduc cel mai mare aport în sectorul tranzacțiilor imobiliare cu 46,11%.

IMM-urile aduc cel mai mare aport la cifra de afaceri regională în sectorul hotelurilor și restaurantelor cu 64,48%, a comerțului cu 61,37% și construcțiilor cu 54,48%.

Se remarcă faptul că în domeniul hotelurilor și restaurantelor activează numai microintreprinderi și IMM-uri.

Informații și mai relevante pot fi obținute analizând care este contribuția la cifra de afaceri și pe sectoare de activitate a unităților active repartizate pe clase de mărime. Se constată că cel mai mare aport la cifra de afaceri totală regională o aduc IMM-urile cu 44,16%, urmate de intreprinderile mari cu 36,6% și, într-o mai mică măsură, de microintreprinderi cu 19,26%.

Intreprinderile mari contribuie la cifra de afaceri din fiecare sector (cu excepția domeniului hotelier), iar în unele dintre ele majoritar: energie electrică și termică, industria extractivă și industria prelucrătoare.

3.1.4 Investiții brute ale unităților locale active din industrie, construcții, comerț și alte serviciiDacă la sfârşitul lunii iunie 2005, economia judeţului Botoşani era definită prin activitatea

desfăşurată de 10775 agenţi economici, în 2008 - considerat un de vârf al expansiunii economice mai erau 8486 agenți economic înregistrați. Pe categorii de societăţi, situaţia se prezintă astfel:

Tab. 3.5.Tipuri de Societăţi la nivelul judeţuluiTipul agentului economic Număr

Regii autonome -Societăţi comerciale pe acţiuni ( SA ) 256

Societăţi cu răspundere limitată ( SRL) 4.140Alte tipuri ( SNC, societăţi agricole ) 107

Organizaţii cooperatiste 52Asociaţii familiale 3.931

Total 8.486

25

Fig. 3.3Structura personalului din unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte

servicii, pe activităţi ale economiei naţionale, jud. Botoşani

Investiţii străine directeIn anul 2008 doar 3% din totalul investițiilor străine directe au avut ca localizare

Regiunea Nord-Est (300,8 mil. EUR), iar în anul 2009 acest procent a scăzut la 0.1% (18 mil. EUR) stabilizându-se și pentru 2010 la acest nivel.

Fig. 3.4 Investiţii brute pe domenii ale economiei, la nivel de județ, în 2010

Sursa: INS, Statistica teritorială, Din Fig.3.4 se observă că investiţiile pe domenii ale economiei sunt repartizate astfel:

45,8% industrie extractivă 29,2% industrie prelucrătoare 13,3% construcţii 6,8% energie electrică şi termică, gaze şi apă

Investiţii brute de capital realizate, pe forme juridice mii lei preţuri curente -

2000 2005 2006 2007 2008

TOTAL JUDEŢ,* din care : 121625 317088 509258 620690 725816

Regii autonome 3902 501 285 333 1126

26

Societăţi comerciale pe acțiuni 65028 66104 115529 134594 151294

Scietăţi comerciale cu răspundere limitată 50779 247992 389921 483989 570773

Alte tipuri de societăţi necooperatiste 1036 1928 1594 567 1235

Societăţi cooperatiste 880 563 1929 1207 1388

* Centralizarea datelor din anchetele structurale în întreprindere (AS) şi date extrase din bilanţurile contabile (pentru unităţile necuprinse în AS)

Se remarcă faptul că aportul capitalului străin este minim 5% pentru judeţul Botoşani, raportat la total regiune.

Agenţii economici din judeţul Botoşani au, cu precădere, relaţii comerciale externe cu agenţi economici din Germania, Belgia, Austria, Franţa.

3.2 Informații parțiale3.2.1. Cercetarea – Dezvoltarea

Tab. 3.3 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare pe surse de finanțare - mii lei în prețuri curente-

Sursa: INSNr. salariați 2007

Cheltuieli totale, mii lei prețuri curente

Nr. salariați 2008


Nr. salariați 2009


România 42484 2177335 43502 2980674 42420 2356907Regiunea Nord Est

4156 163561 4172 214619 4044 157865

Botoşani 71 2871 58 2637 31 1822

Se constată că în anul 2009 cheltuielile din sectorul cercetare-dezvoltare au scăzut cu aproximativ 21% la nivel național și cu 26% la nivel regional, efect al scăderii PIB și al crizei economico-financiare.

3.2.2. Industria În judeţ sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod

sistematic o mare varietate de produse: industria uşoară şi confecţii 31% industria alimentară 22% aparataj electric 10% articole tehnice din cauciuc 8,4% mobilă 2,4%

3.2.3. Infrastructura de transport, tehnica edilitară de comunicații și mediuPentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale 6 Consilii locale din judeţul

Botoşani au încheiat contracte cu Agenţia SAPARD, iar 31 de Consilii locale au depus proiecte declarate eligibile.

Sunt 3 proiecte pentru drumuri comunale cu o valoare de 2.835.263 Euro, asigurând modernizarea de 48,715 Km de drum. Solicitanţii proiectelor sunt comunele Flamânzi, Călăraşi şi Asociaţia de tip partenerial Vlădeni – Corni – Vorona.

Aceste proiecte au fost selectate iar contractele s-au încheiat cu Agenţia SAPARD.S-au mai depus proiecte pentru 17 „drumuri comunale”, conform anexei.

Plafonul aferent judeţului Botoşani pentru anul 2007 şi 2008 este de 1.200.000 USD.

3.2.4. AgriculturaAgricultura este o ramură importantă a economiei judeţului Botoşani. An după an, creşte

preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii standard pentru agricultură. Sectorul privat cuprinde 291.516 ha. Fâneţile se întind pe o suprafaţă de 14.187 ha şi asigură, în bună parte, furajele necesare şeptelului.

27

Deşi, în ceea ce priveşte creşterea animalelor, s-a remarcat o descreştere în ultimii ani, totuşi judeţul se înscrie printre cei mai mari crescători de oi din ţară (peste 500.000 capete). De asemenea, există un număr mare de porci şi vite, dar cu preponderenţă în sectorul privat.

Suprafaţa agricolă a judeţului Botoşani este de 392.860 ha, reprezentând 78,8% din suprafaţa totală a judeţului. Suprafaţa arabilă este de 290.171 ha, din care 98,6% este proprietate privată. Acestei suprafeţe i se adăuga un număr de 75.262 ha păşuni, 14766 ha fineţe, 3.373 ha vii şi 3.634 ha livezi şi pepiniere pomicole. Până la data de 24.09.2003, judeţul Botoşani are emise un număr de 142.031 titluri de proprietate, reprezentând un procent de 93,73%.

Populaţia ocupată în agricultură este de 108.500 persoane, reprezentând 61,8% din totalul populaţiei ocupate.

Fondul forestier este reprezentat de 55.800 ha. Suprafaţa pădurilor este de 54.400 ha, din care răşinoase – 1.000 ha şi foioase – 53.300 ha.

Obiectivele prioritare în domeniul politicii agricole, la nivel judeţean sunt: Pregătirea şi capitalizarea populaţiei din mediul rural pentru absorbţia fondurilor

europene alocate dezvoltării rurale, prin acţiuni de informare şi promovare a Programului PNDR, SAPARD şi a programului „Fermierul”;

Transformarea exploataţiilor familiale în ferme comerciale competitive cu cele europene; Alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli; Gestionarea durabilă a pădurilor prin următoarele măsuri:

o păstrarea integrităţii pădurilor pentru protecţia mediului ambiental şi protejare a ecosistemelor forestiere;

o conservarea, gestionarea durabilă a pădurilor şi dezvoltarea fondului forestier;o ocrotirea vânatului şi gospodărirea corespunzătoare a fondului cinegetic; o creşterea suprafeţelor ocupate cu păduri, prin împădurirea de terenuri degradate

şi înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie a câmpurilor, căilor de comunicaţie şi aşezărilor umane;

Exploatarea, întreţinerea şi repararea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare de utilitate publică;

Producţia ramurii agricultură

UM 1990 2000 2005 2006 2007 2008TOTALĂ, din care : mii lei RON 712.8 517348.5 1343771 1338424 1495092 2052007sector privat mii lei RON 648.0 500590.4 1183229 1317848 1472438 2029992

Vegetală, din care : mii lei RON 379.4 318024.5 790955 834842 912405 1379468sector privat mii lei RON 356.3 301476.5 640720 816343 891335 1359035Animală, din care : mii lei RON 333.4 199324.0 549082 500360 579138 669450

sector privat mii lei RON 291.7 199113.9 540011 499662 578743 668875

Servicii agricole, din care

mii lei RON - - 3734 3222 3549 3089

sector privat mii lei RON - - 2498 1843 2360 2082Structura producţiei agricole%

TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Vegetală 53,2 61,5 58.8 62,4 61,0 67,0Animală 46,8 38,5 40.9 37,4 38,8 33,0Servicii agricole - - 0.3 0,2 0,2 -

Silvicultura - nu este specifică in județul Botoșani datorită lipsei resurselor.

3.2.5. TurismulSosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,

pe tipuri de structuri de primire turistică

28

a. Unităţile de cazare turistică existente înregistrează o scădere de la 2212 în decembrie 2008 la 1723 în ianuarie 2011:

Tipuri de structuri de primire turistică

2008 2009

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.Total judeţ, din care: 2212 1727 1680 2288 1881 2345 2238 2460 2471 2855 3484 2490 2027

Hoteluri 1606 1201 1022 1537 1308 1616 1517 1513 1613 2018 2161 1453 1148Moteluri - - - - - - - - - - ■ • -

Vile turistice ■ - - - - - - - - ■ - - -Cabane turistice 261 291 214 237 176 216 209 301 162 197 396 316 293Pensiuni turistice *) 261 235 289 486 334 309 222 284 370 389 639 689 586Pensiuni agroturistice **)

- - - - - - - - - -

Tipuri de structuri de primire turistică

2010 2011ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.

Total judeţ 1765 1469 1963 1936 2380 2566 2529 2523 2686 3606 2593 2076 1723din care:

Hoteluri 1143 918 1305 1308 1499 1411 1467 1614 1711 2148 1336 1270 900Moteluri - - - - - - - - - - - -

Vile turistice - - - - - - - - - - -

Cabane turistice 261 149 161 160 396 260 169 211 361 264 201 194 127Pensiuni turistice 361 402 497 468 485 575 553 506 494 694 632 552 500Pensiuni agroturistice - • - - - • ■ - - - - • -

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a înregistrat o scădere considerabilă de la 18,6 în decembrie 2008 la 8,3 în ianuarie 2011

2008 2009dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

Total judeţ 18,6 11,4 17.0 22,3 20,6 23,0 24,2 24,7 23,1 26,2 30,4 17,8 12,1

2010 2011ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.

Total judeţ 10,2 8,7 10,5 11,2 14,1 21,0 18,4 18,7 23,4 25,9 17,2 15,1 8,3

Patrimoniul turistic de ordin istoric este alcătuit din muzee, case memoriale, biserici intrate în patrimoniul naţional, mănăstiri.

Deşi din punct de vedere turistic zona Botoşani este momentan mai puţin dezvoltată, există un potenţial al regiunii nefructificat. Amintim doar două linii de dezvoltare pentru turism, respectiv turismul axat pe desfăşurarea unor activități de timp liber (vânătoare şi/sau pescuit) şi turismul cultural care poate fi profitabil având în vedere capitalul cultural al judeţului. De asemenea, trebuie remarcată cvasiabsenţa agroturismului, deşi unele zone ale judeţului nu duc lipsă de pitoresc geografic şi, în anumite perioade ale anului, social (perioadele sărbătorilor).

3.2.6. Zona montana și dezvoltarea durabilă - aspecte specifice ruralului montan. Dezvoltarea zonelor rurale

Aspecte pozitive: Suprafaţa agricolă a judeţului Botoşani reprezintă 80% din suprafaţa totală a judeţului şi 98,8% din suprafaţa agricolă a judeţului este deţinută în proprietate privată. Terenul agricol este pretabil la o paleta relativ largă de culturi. Existenţa luciului de apă în judeţul Botoşani, deţinând primul loc pe ţară, reprezintă un avantaj major. Contribuţia agriculturii în PIB-ul judeţului, superioară faţă de cea a regiunii (16,00%) şi contribuţia agriculturii la valoarea adăugată brută este superioară valorii înregistrate la nivelul regiunii (18,08%). Ponderea populaţiei din mediul rural este de 64% - anul 2008.

Aspecte negative:- Ponderea ridicată a populaţiei ocupate în agricultură reprezentând 59,76% din totalul

populaţiei ocupate – anul 2008

29

- Exploataţiile agricole se fac pe loturi reduse (1-3 ha)- Gradul redus de asociere (8% pentru terenuri şi 3% în zootehnie)- Infrastructura de transport, de utilităţi şi comunicaţii deficitară atât cantitativ cât şi calitativ- Turismul rural slab dezvoltat în comparaţie cu potenţialul pe care îl oferă judeţul- Lipsa posibilităţilor de angajare în agricultura .- Parcul agricol redus şi îmbătrânit fizic şi moral, încărcătura teoretică de 120ha/tractor, în

anul 2008.- Grad redus de manifestare a capitalului social.

Soluții pentru dezvoltarea potențialului agricol:- Derularea programului SAPARD pentru zonele rurale- Derularea în judeţul Botoşani a proiectului pilot de dezvoltare rurală are finanţare de la

Banca Mondiala (DFID)- Există Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală- Acordarea de facilităţi pentru asocierea deţinătorilor de teren agricol- Amplasarea Programului Naţional – Cadru de Restructurare şi Modernizare a unor

unităţi de profil zootehnic şi industrie alimentară.- Finanţări ale Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS) pentru infrastructura rurală,

acţiuni generatoare de venituri şi servicii sociale.Astfel, se urmăreşte realizarea unei corelări între măsurile existente în programul

SAPARD, direcţiile de finanţare FRDS, Banca Mondială şi DFID şi măsura privind valorificarea potenţialului turistic al judeţului.

Zona rurală constituie un spaţiu cu un bogat patrimoniu istoric, fiind un cadru propice pentru revigorarea meseriilor specifice (artizanatul), promovarea obiceiurilor tradiţionale, a cadrului natural, a identităţilor culturale şi spirituale, existând premisele obţinerii de beneficii economice pentru comunitate prin atragerea turiştilor.

Totodată agricultura şi dezvoltarea rurală vor fi stimulate prin: încurajarea înfiinţării de ferme ecologice asocierea producătorilor agricoli crearea unei reţele de colectare şi valorificare a produselor agricole valorificarea luciului de apă înfiinţarea parcurilor de maşini agricole şi servicii de reparaţii ale utilajelor agricole reabilitarea infrastructurii economice locale (pieţe agroalimentare, solarii, sere, silozuri şi

alte obiective de infrastructură economică reală).Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi competitivitatea produselor agricole prelucrate, urmăreşte:

- Orientarea producţiei în concordanță cu tendinţele previzibile ale pieţei.- Îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi controlul calităţii produselor alimentare.- Îmbunătăţirea şi controlul condiţiilor sanitare.- Înfiinţarea şi întărirea prestatorilor privaţi de produse agro-alimentare şi piscicole.

Obiectivul general al acestei axe este îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor din zonele rurale în vederea reducerii decalajelor existente fata de mediul urban.

Pentru realizarea acestor măsuri este necesară pregătirea profesională în scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor profesionale ale fermierilor şi ale altor persoane implicate în activităţile agricole, silvice, de prelucrare a produselor agricole, a serviciilor.

Aspecte specifice judeţului Botoşani

Dezvoltarea resurselor umane în judeţul Botoşani are următoarele caracteristici: Ponderea ridicată a populaţiei tinere, cu vârstă pană la 24 de ani 35,57 % - în 2009 Sporul natural pozitiv de 0,7 la mia de locuitori – în 2001-2008 și negativ în 2010-2011 În judeţul Botoșani, în anul şcolar 2011-2012, există un număr total de 135 unităţi de

învăţământ cu personalitate juridică cu 85520 de elevi. Numărul de unităţi şcolare de învăţământ profesional și tehnic este de 21, cu o populaţie

şcolară de 17.701 elevi în anul şcolar 2011-2012.

30

Grad ridicat al populaţiei ocupate în agricultură 53,9% din totalul populaţiei ocupate pe judeţ în anul 2008.

Grad scăzut al populaţiei ocupate în servicii 5,31% din totalul populaţiei ocupate – anul 2008 Rata ridicată a şomajului în judeţ 6,27 % în anul 2010, totuși sub media pe ţară Lipsa unor spaţii adecvate procesului de instruire, îndeosebi în unitățile de învățământ

profesional și tehnic care nu au benefiaiat de dotare prin programul Phare TVET și care trebuie să ţină pasul cu nevoile mereu în schimbare ale pieţii forţei de muncă.

Insuficiente centre de consiliere şi de ajutorare a femeilor şi copiilor supuşi violenţei domestice

Cea mai ridicată rată a mortalităţii infantile 20,7 decese la 1000 de născuţi vii, în anul 2010. Insuficienţa unor centre de servicii integrate de consultanţă pentru persoane ce se auto

întreţin. Creşterea infracţionalităţii din cauza neintegrării forţei de muncă prin programe

corespunzătoare de integrare pe piaţa muncii.

Priorităţile definite la nivel judeţean sunt: dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare; dezvoltarea agriculturii; revitalizarea şi retehnologizarea industriilor cu potenţial competitiv; atragerea investitorilor externi; dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de asistenţă socială.

Realizări la nivel judeţeanLa nivelul instituțiilor administrației publice Judeţul Botoşani este membru în:

Nr. crt. Instituția Denumirea

asocierii/colaborarării Constituirea

1Consiliul Judeţean Botoşani

Euroregiunea Prutul de Sus

La 22 sept. 2000 s-a semnat la Botoşani acordul de constituire a Euroregiunii. Această cooperare vizează diverse domenii: economic, comercial, cultural, educaţional, protecţia mediului, etc.


Euroregiunea Carpatica

Judeţul Botoşani a aderat la această structură în anul 1997.


Adunarea Regiunilor Europei

Conform Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 22 / 1997, judeţul Botoşani a aderat la acest organism.

Prin prisma acestor organisme, dar nu numai, judeţul Botoşani are relaţii bune de colaborare cu toate judeţele învecinate şi cu cele care sunt membre în aceste organisme.

Unitățile administrației publice locale, pentru a putea accesa fondurile europene necesare unor proiecte de intere reciproc s-au organizat în Grupuri de Acțiune Locală GAL-uri, a căror situație în martie 2012 este după cum urmează:

NR. CRT. GAL-UL / ACTUL DE CONSTITUIRE UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-

TERITORIALE COMPONENTE SEDIUL

1. GAL „VALEA SIRETULUI DE SUS”Hotărârea judecătorească nr. 11.710/193/2010 a Judecătoriei BotoşaniAct constitutiv certificat cu nr. 67/22.06.2010Statut certificat cu nr. 66/22.06.2010

Comunele: Vorona, Tudora, Cristeşti, Coşula, Băluşeni, Corni, Curteşti, Vlădeni ( din judeţul Botoşani ) şi oraşul Liteni ( jud. Suceava)

Comuna Vorona

2. Gal „CODRII HERŢII” Hotărârea judecătorească nr. 2.902/221/2011 a Judecătoriei DorohoiAct constitutiv certificat cu nr. 780/04.08.2011Statut certificat cu nr. 781/04.08.2011

Comunele: Cristineşti, Ibăneşti, Suharău, Pomârla, Conceşti, Cordăreni, Dersca, George Enescu, Hilişeu Horia, Hudeşti, Mihăileni, Şendriceni ( judeţul Botoşani ) şi oraşul Siret ( jud. Suceava )

Comuna Cristineşti

3. GAL “NORDLAND” - nu au act constitutiv încă Comunele Păltiniş, Viişoara şi Coţuşca

Comuna Păltiniş

31

4. GAL “Asociaţia Culturală Ştiubieni – Ungureni” - nu au act constitutiv încă

Comunele Ştiubieni şi Ungureni Comuna Ştiubieni

Nu putem să trecem mai departe fără să nu amintim de fondurile europene intrate în județul Botoșani prin diverse proiecte, a căror sinteză la nivelul lunii martie 2012 se prezintă astfel:

Fond

uri e

urop

ene

pre

şi

post

-ade

rare

DE

NU

MIR

EA

P

RO

GR

AM

ULU

I

Proiecte depuse Proiecte aprobate Proiecte pentru care au fost

încheiate contracte şi decizii

de finanţare

Proiecte pentru care au fost efectuate plăţi din fonduri

europene

Număr

total de

proiecte

Valoare totală (mii

euro)

Număr

total de

proiecte


euro)

Număr total

de proiec

te


euro)

Număr

total de

proiecte

Valoare totală

proiecte (mii euro)

Valoare totală plăţi efectuate (mii euro)

Fond

uri

pre-

ader

are PHARE 34 15,012.23 20 14,035.92 20 14,035.92 18 13,923.85 13,638.21

ISPA 1 42,500.00 1 42,500.00 1 42,500.00 1 42,500.00 41,766.00SAPARD 45 39,260.54 24 17,178.40 24 17,178.40 24 17,178.40 17,178.40

Fond

uri

post

-ade

rare

POR50

192,888.84

28 145,957.17 26 131,627.04 22 102,167.16

34,216.04

PNDR 124 285,176 21 59,866 21 59,866 20 57,366 27,000POSDRU 2 1013.42 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0.00PODCA 11 1,604.73 3 507.04 3 507.04 3 507.04 246.09POSCCE 8 19,058.67 1 2,390.96 0 0.00 0 0.00 0.00POS Mediu

3212,711.0

6 3 212,711.06 3 213,496.06 2 86,727.06 11,653.17Programe cooperare trans-frontalieră 19 23,808.99 4 5,135.40 3 2,116.40 1 51.40 25.93

TOTAL 297 833,034.48

105 500,281.83 101 481,326.74 91 320,420.91

145,723.84

3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicații pentru IPT Judeţul Botoşani se caracterizează prin câteva elemente: preponderenţa populaţiei rurale

şi, implicit, a celei ocupate în agricultură, polarizarea populaţiei urbane în două centre Botoşani şi Dorohoi şi concentrarea industriei şi serviciilor comerciale în aceste localităţi.

Se remarcă ponderea scăzută a salariaților în totalul populației active a județului 16.2 %. Numărul pensionarilor este mai ridicat decât al salariaților, ceea ce indică o populație

îmbătrânită dar și o piață potențială pentru servicii dedicate persoanelor în vârstă (asistență socială și servicii de sănătate).

In perioada 1998-2009, se constată că cele trei sectoare economice (agricultura, industria şi serviciile) au deţinut ponderi relativ constante din PIBR, neavând loc mutaţii semnificative între acestea. În 2010 criza economică mondială a afectat și viața economică a județului Botoșani.

In judeţul Botoşani agricultura este domeniul cel mai important, atat ca şi contribuție la realizarea VAB judeţean, cât şi ca aport la VAB sectorial regional.

Se constată în judeţ un trend ascendent al contribuţiei domeniului construcţiilor la VAB judeţean, domeniu care, după toate prognozele, are un potenţial mare de dezvoltare în perioada postcriză.

In industria prelucrătoare şi servicii, microîntreprinderile deţin majoritatea în totalul unităţilor active.

Cele mai importante investiţii brute la nivelul anului 2008 s-au realizat în industria prelucrătoare

32

Implicatii pentru IPTArmonizarea planurilor de şcolarizare prin: respectarea raportului identificat pe piața muncii, prin indicatorii economici, între domeniile

industrie – servicii - resurse; diversificarea ofertei de calificări în cadrul fiecărui sector de activitate/domeniu de pregătire.Actualizarea calificărilor şi a curriculum-ului. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Se desprind două direcţii de acţiune: Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL) Ponderea crescută a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:

Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide; Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice

economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing etc.); Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.

Adaptarea calificărilor la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate, prin:

Creşterea nivelului de calificare; Importanţa competenţelor-cheie; Competenţele de comunicare în limbi străine; Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,

marketing, tehnici de vânzare;Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să reflecte:

- diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii.Dezvoltarea turismului rural:

Problematica complexă şi stringentă a turismului rural, din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile, conduce la nevoia unui program coerent de măsuri în educaţie şi formare profesională, pe următoarele direcţii prioritare: Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare

strategică în ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru turismul rural. Planificarea şi realizarea unor clase cu specializarea Tehnician în agroturism (Vorona). Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul turismului rural. Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire ca

competenţele specifice turismului rural.

Capitolul 4: PIAŢA MUNCII

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii4.1.1 Participarea la forţa de muncă

Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează două serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM) şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România. La nivel de judeţ dispunem doar de date BFM (Biroul Forţei de Muncă).

Tabel 4.1. Populaţia activă civilă a judeţului Botoşani, la 1 ianuarie: mii persoane

2006 2007 2008 2009 2010 2011

33

A. Populaţia activă civilă (B+C)- femei- bărbaţi

163.481.482.0

159.880.779.1

159.980.779.2

154.875.279.6

156.977.579.4

154.878.676.2

Sursa : ANOFM- Balanţa forţei de muncăDin datele prezentate rezultă ca în 2011 populaţia activă civilă reprezintă 93,66%

din cea activă şi 6,33% reprezintă şomaj.

4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional

Tabel 4.2. Numărul populației totale ocupate (%) 2006 2007 2008 2009 2010

Populația ocupată totală, din Regiunea Nord-Est, din care: 1653 1696 1674 1666 1689 - cu nivel superior de pregătire 167 179 189 192 196 - cu nivel mediu de pregătire 916 919 902 878 880 - cu nivel scazut de pregătire 570 598 583 596 613

Mii persoaneTabel 4.3.

Ponderea în populația ocupată totală (%) 2006 2007 2008 2009 2010Populația ocupată totală, din Regiunea Nord-Est, din care: 100 100 100 100 100 - cu nivel superior de pregătire 10.1 10.6 11.3 11.5 11.6 - cu nivel mediu de pregătire 55.4 54.2 53.9 52.7 52.1 - cu nivel scazut de pregătire 34.5 35.2 34.8 35.8 36.3

( % )Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, pentru perioada 2006-2010, se

desprind următoarele concluzii: aproape jumătate din populaţia activă, respectiv ponderea cea mai mare de 55,4%, o

reprezintă populaţia cu nivel mediu de pregătire; destul de mare, respectiv 36,3%, o reprezintă ponderea populaţiei cu nivel scăzut de

pregătire; doar 11,6% este ponderea populaţiei cu nivel superior de pregătire. a crescut, de la an la an, numărul persoanelor ocupate cu nivel superior de pregătire, cu 29

mii persoane mai mult în anul 2010 faţă de 2006; a scăzut cu 36 mii persoane populaţia ocupată cu nivel mediu de pregătire

(postliceal+liceal+şcoli maiştri+profesional); a crescut cu 43 mii persoane populaţia ocupată cu nivel scăzut de pregătire.

Ca puncte procentuale, situaţia cea mai favorabilă se constată la populaţia ocupată cu nivel superior de pregătire, care a câştigat 1,5 puncte în anul 2010 comparativ cu 2006, populaţia ocupată cu nivel mediu de pregătire a pierdut 3,3 puncte procentuale, iar populaţia ocupată cu nivel scăzut a câştigat 1,8 puncte.

4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale

Tabel 4.4 Populaţia ocupată civilă a României, Regiunii de Nord-Est şi judeţului Botoşani, la 1 ianuarie:

mii persoane2006 2007 2008 2009 2010 2011

România 8390.4 8469.3 8725.9 8747.0 8410.7 8371.3Regiunea de Nord-Est 1265.6 1246.2 1262.3 1248.9 1208.2 1192.2Judeţul Botoşani 153.3 151.1 153.5 149.3 145.7 145.0

Tabel 4.5 Evoluţia populaţiei ocupate civile în perioada 2006-2011 %Anul 2006=100

2006 2007 2008 2009 2010 2011România 100 100.9 104 104.3 100.2 99.8

Regiunea de Nord-Est 100 98.5 99.7 98.7 95.5 94.2

34

0

50000

100000

150000

200000

total

total populaţie ocupată

Judeţul Botoşani 100 98.6 100.1 97.4 95 94.6

Populaţia ocupată civilă a României a înregistrat un trend crescător până în anul 2009 (8747 mii pers.), iar apoi a înregistrat o scădere ajungând în anul 2011 la un nivel de 8371.3 mii persoane, puţin mai scăzut decât în anul 2006 când populaţia ocupată era de 8390.4 mii persoane.

Populaţia ocupată a regiunii de Nord-Est şi a judetului Botoşani a urmat evoluția de la nivel naţional, tendinţa de scădere continuă cu aproximativ 2 puncte procentuale anual se înregistrează din 2008.

Tab. 4.6 Ponderea populaţiei ocupate civile la 1 ianuarie 2011, pe activităţi, în judeţul Botoşani

DENUMIREA ACTIVITĂŢII România Regiunea de N-E Judeţul BotoşaniMii

persoane% Mii

persoane% Mii

persoane%

TOTAL : 8371.3 100 1192.2 100 145 100Agricultură, vânătoare, silvicultură si pescuit 2397.7 28.64 468 39.26 73.9 50.97

Industrie – total 1733.3 20.71 197.8 16.59 21.5 14.83Construcţii 627.8 7.5 73.1 6.13 4.3 2.97Comerţ 1140.3 13.62 143.7 12.05 14.9 10.28Servicii 2472.2 29.53 309.6 25.97 30.4 20.95

Fig. 4.2 Ponderea populaţiei ocupate civile la 1 ianuarie 2011, pe activităţi, în judeţul Botoşani

O pondere foarte mare o deţine populaţia ocupată în agricultură la nivelul regiunii N-E, 40,76%, comparativ cu 28,64% la nivel naţional şi în cadrul regiunii judeţul Botoşani 50,97%, aceasta reflectă dimensiunea resurselor dar şi o rămânere în urmă a gradului de tehnologizare din agricultură, precum şi cu un nivel redus de calificare a populaţiei.

Ponderea populaţiei ocupate în industrie este de numai 14.83 % şi se află sub media pe ţară care este de 20,71%. Sectorul

industriei înregistrează o uşoară scădere, de la 15.28 % în anul 2002 la 14.83 %

O pondere foarte mică de 2,97 % se înregistrează în domeniul construcţiilor, media naţională fiind de 7,5%, deşi a înregistrat o uşoară creştere, de la 1.5% în anul 2002 la 2,97 % în anul 2011.

Domeniul care înregistrează o uşoară creştere de 5,78 puncte procentuale este reprezentat de sectorul serviciilor de la 15.17% în anul 2002 la 20,95% in anul 2011.

Numeroase persoane în vârstă de muncă din regiunea N-E lucrează temporar sau permanent în activităţi economice în Bucureşti, Banat, Transilvania, Europa de Vest. După plecarea populaţiei tinere masculine apte de muncă, se manifestă, în continuăre, o tendinţă de emigrare şi a femeilor, pentru a munci în străinătate, astfel că în multe localităţi din mediul rural au rămas persoane vârstnice şi copii.

Structura populaţiei ocupate pe zone este reprezentată in fig 4.3. şi indică cel mai mare grad de ocupare in municipiul Botoşani, urmat pe locul doi de Dorohoi şi Săveni şi locul trei Darabani, Şendriceni urmat de Viorona şi Flămânzi.

35

Fig. 4. 3. Populaţia ocupată defalcată pe zone ocupţionale la nivel de județ

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale

Din datele primite de la AJOFM Botoşani (tab. 4.7) privind structura populaţiei ocupate pe activităţi CAEN, în perioada 2008-2010, în judeţul Botoşani, se constată o scădere a populaţiei ocupate. Această scădere a totalului populaţiei ocupate se datorează fenomenului de îmbătrânire a populaţiei din mediul rural şi a migraţiei forţei de muncă active, care au afectat volumul total al populaţiei active.

Tabel 4.7 Numărul mediu al salariaţilor pe activităţile economiei naţionaleCAEN REV. 2

- persoane -Denumirea activităţii 2008 2009 2010

TOTAL, din care : 56570 55511 47860. Agricultură, silvicultură şi pescuit 1664 1522 1340. Industrie, total, din care: 16797 14376 12448 Industria extractivă 22 58 63 Industria prelucrătoară 14540 12322 10551Producţia şi furnizarea de energiei electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 722 632 566

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1513 1364 1268

. Construcţii 5371 5001 2987

. Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 8901 9213 7657

. Transport şi depozitare 1541 1753 1416

. Hoteluri şi restaurante 913 1116 864

. Informaţii şi comunicaţii 495 476 462

. Intermedieri financiare şi asigurări 906 856 816

. Tranzacţii imobiliare 136 142 130

. Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 634 657 634

. Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 3273 3497 3351

. Invăţământ 7251 7382 7142

. Sănătate şi asistenţă socială 6531 7058 6588

. Activităţi de spectatcole, culturale şi recreative 360 662 648

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Botoşani, ediţia 2012.

Fig 4.4. Structura populaţiei ocupate pe activităţi

36

sursa : Agenţia Judeţeana pentru Ocuparea Forţei de Muncã Botoşani

Tab. 4.8 Evoluția populației ocupate pe principalele activități în perioada 2002-2008mii persoane

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

TOTAL,din care 172,1 160,8 154,7 153,1 151.1 153.5 149.3 145,7 145

AGRICULTURA 106,5 91,3 87,0 81.1 76.3 74.9 74,1 73,8 73,9INDUSTRIE 26,3 27,6 24,4 23.2 23.8 23.7 23.5 22,1 21,5

SERVICII 35,5 37,4 39,3 44,1 45.9 49.0 45,3 45,2 45,3CONSTRUCȚII 2,6 3,3 4,0 4,3 5.1 5.8 6.4 4,6 4,3

Sursa : Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncã Botoșani

Conform datelor din tabelul 4.8 evoluţia ponderilor populaţiei ocupate este Descrescătoare în Agricultură (de la 106,5% in 2002 la 73,9% în 2010 )CRESCĂTOARE în Servicii (de la 35,5% in 2002 la 45,3% în 2010)Descrescătoare în Industrie (de la 26,3% in 2002 la 21,5% în 2010)CRESCĂTOARE în construcţii (de la 2,6% in 2002 la 4,3 % % în 2010)

Aceste evoluţii au fost înregistrate pe fondul scăderii accentuate a populaţiei active şi a celei ocupate.

4.2. Informaţii parţiale4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

Datele privind şomajul/locurile de muncă vacante reprezintă suma intrărilor în şomaj, repectiv suma locurilor de muncă comunicate vacante la AJOFM în anul respectiv / liceu

37

Pe domenii balanta somaj – locuri de munca si absolventi indica pentru :Agricultura - numărul șomerilor și al absolvenților este mult peste numărul de locuri declarate vacante. Este necesară o scădere a numărului de absolvenți pentru acest domeniu.Chimia industrială - numărul șomerilor este mult mai mare decât locurile de muncă declarate vacante și numărul absolvenților este apropiat de numărul de locuri declarate vacante.

Comerțul – înregistrează un numîr mare de locuri de muncă vacanate și un număr mult mai mic de absolvenți. Rezultă nevoia de creștere a numărului de absolvenți în acest domeniu.Construcții- înregistrează un număr mare de locuri de muncă vacanate și un număr mult mai mic de absolvenți, deși din 2009 situația este oscilantă, rezultă nevoia de creștere a numărului de absolvenți în acest domeniu.

Economic - înregistrează din 2009 o scădere a numărului de locuri de muncă vacante și o creștere a șomajului. Rezultă nevoia de scădere a numărului de absolvenți în acest domeniu.Electric - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți. Rezultă nevoia de scădere a numărului de absolvenți în acest domeniu.

38

Electromecanica- înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți. Rezultă nevoia de scădere a numărului de absolvenți în acest domeniu.Electronică și automatizări - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți. Rezultă nevoia de scădere a numărului de absolvenți în acest domeniu.

Estetica si igiena corpului omenesc - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți. Rezultă nevoia de scădere a numărului de absolvenți în acest domeniu.Fabricarea produselor din lemn - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți. Rezultă nevoia de scădere a numărului de absolvenți în acest domeniu.

Industria alimentară - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți. Rezultă nevoia de scădere a numărului de absolvenți în acest domeniu.Industrie textilă și pielărie - înregistrează un număr mare de șomeri fata de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți. Intrucât fluctuația forței de muncă în acest domeniu (fiind majoritară cea de sex feminin), se poate menține constantă cifra de școlarizare.

39

Materiale de construcții - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți. Rezultă nevoia de scădere a numărului de absolvenți în acest domeniu.Mecanica - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți. Deoarece multe calificări din domeniul Mecanică sunt considerate ca făcând parte din Servicii, se recomandă menținerea cifrei de școlarizare pentru acest domeniu.

Protecția mediului înregistrează un număr de șomeri aproape egal cu numărul de absolvenți și un număr foarte mic de locuri de muncă declarate vacante. Silvicultura - înregistrează oscilații cu schimbări ale balanței de la negativ la pozitiv în prezent un număr de șomeri egal cu numărul de locuri de muncă declarate vacante și un număr mult mai mic de absolvenți. În ultimii ani nu au fost propuse clase de silvicultură în învățământul preuniversitar.

Tehnici poligrafice - înregistrează un număr de șomeri egal cu numărul de locuri de muncă declarate vacante și un număr mult mai mic de absolvenți. . În ultimii ani nu au fost propuse clase de silvicultură în învățământul preuniversitar.Turism si alimentație - înregistrează în prezent un număr de șomeri aproape egal cu numărul de locuri de muncă declarate vacante și un număr mai mic de absolvenți. Se recomandă menținerea cifrei de școlarizare pentru acest domeniu.

40

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

Rata şomajului-şomeri înregistraţi în perioada 2002-2010

Fig. 4.5. Distribuţia şomerilor absolvenţi înregistraţi la AJOFM Botoşani pe grupe de meserii, în perioada 2005-2010

Conform datelor din anexă, tabelul 4.9, rata şomajului păstrează aceeaşi tendinţă de descreştere pe care o înregistrează numărul de şomeri înregistraţi, până în 2008, cu o creştere spectaculoasă în 2009, cauzată de criza economică declarată.

Scăderea înregistrată pe o perioadă de 6 ani (2002-2008) este de 6,75 puncte procentuale. Scăderea a fost una caracterizată prin constanţă, valoarea situându-se la aproximativ 1% pe an.

Tab. 4.9 Rata şomajului BFM – perioada 2002-2010.Judeţ 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Botoşani 10.2 9.2 7.7 6.1 5.4 4.0 3.45 7.26 6.27România 8.1 7.2 6.2 5.9 5.2 4.1 4.4 7.8 6.87

Sursa : AJOFM Botoșani/INSÎn 2010 se observă o scădere a ratei şomajului în judeţul Botoşani, de aproximativ 1% și

0,6% sub nivelul ţării.

Fig. 4.6. Distribuţia şomerilor înregistraţi la AJOFM Botoşani pe forme de educaţie, în perioada 2002-2010

După nivelul de educaţie se observă că şomerii

cu nivel scăzut de educaţie (*scăzut cuprinde:

învăţământ gimnazial, primar, fără şcoală

absolvită) au o pondere mare în numărul total de

şomeri, respectiv 71,95% în 2010.

Această situaţie impune la nivel judeţean necesitatea considerării aspectelor de formare profesională ca extrem de importante atât ca şi concept de învăţare continuă cât şi ca cerinţă esenţială în contextul creşterii şanselor de ocupare a forţei de muncă pe

piaţa muncii.

41

* scăzut cuprinde : învăţământ gimnazial, primar, fără şcoală absolvită

La nivel zonal, în 2010, s-a înregistrat o pondere ridicată a şomerilor cu nivel scăzut de educaţie în zona Botoşani, respectiv 19,69 %, urmând zona Dorohoi cu 16,77% şi Ştefăneşti cu 10,49%, din totalul şomerilor înregistraţi în judeţul Botoşani.

Referitor la distribuţia şomerilor pe grupe de vârstă se remarcă, în toate zonele, o pondere ridicată a şomerilor cuprinşi în grupele de vârstă 30-39 ani şi 40-49 ani, preponderent în zona Botoşani, în 2010.Fig. 4.8. Distribuţia şomerilor pe grupe de vârstă şi zone

Fig. 4.9. Numărul absolvenţilor şomeri înregistraţi, în perioada 2006- 2010

Fig. 4.10. Distribuţia şomerilor absolvenţi, defalcat pe zone ocupaţionale, în perioada 2006-2010

42

Fig. 4.11. Şomeri înregistraţi sub 25 de ani

Fig. 4.12. Distribuţia şomerilor înregistraţi, pentru tineri 15-24 ani, defalcată pe zone ocupaţionale, comparativ între anii 2006-2010.

Din figurile de mai sus se observă o scădere continuă a numărului de şomeri înregistraţi în judeţul Botoşani, din 2004 în 2010. În zona Botoşani se înregistrează cea mai mare pondere a şomerilor înregistraţi raportat la numărul total de şomeri din judeţ, de 11,8% în 2006 şi 10,9 % în 2010, urmată de zona Dorohoi unde se înregistrează o pondere de 5,57% în anul 2006 şi 15,08% în anul 2010.

Structura locurilor de muncă vacanteStructura locurilor de muncă vacante pe grupe de meserii, în perioada 2005-2010 este

evidenţiată în anexa 3f.Se poate observa că numărul locurilor de muncă, în 2009 faţă de 2008, s-a diminuat cu

2290 locuri. Aportul cel mai mare pe piaţa muncii, în ceea ce priveşte oferta de locuri de

muncă din judeţul Botoşani, o deţin în ordine descrescătoare domeniile:Construcţii, Mecanică,Servicii, Industrie textilă şi Pielărie.

4.2.3. Proiecții ale cererii și ofertei forței de muncă pe termen mediu - Studiul previzional pentru județul Botoșani

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriat a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și externe și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potențială reprezintă nivelul estimat ca necesar, în termeni de populație ocupată, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfăcut când numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populație ocupată; în celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent față de necesarul de populație ocupată. Cererea potențială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea, nu trebuie confundată cu populația ocupată (deși are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimează necesarul de populație ocupată, însă evoluția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile economiei ci de o multitudine de alți factori, în primul rând demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

43

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri economice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, în ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2008 privind:

- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activitatăți ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

44

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecțiilor

1. Proiecția cererii potențiale la nivel național

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

Tabelul nr. 4,19 (mii persoane)

Anul scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT (de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 94442016 8867 9009 94472017 8831 8996 94502018 8794 8982 94522019 8756 8968 94542020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru invățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

45

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional și tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Est în ocupații relevante pentru ÎPT (nr. persoane) 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale 1209958 1204945 1199590 1178179 1173645 1167471 1160745 1153540

1145909 1137904

Prognoze ale cererii inlocuite 23933 23833 23727 23300 23210 23087 22953 22809 22657 22498Prognoze ale cererii agregate 1233891 1228778 1223317 1201479 1196855 1190557 1183698 1176349

1168566 1160401

Prognoze ale cererii pentru județul Botoșani 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prognoze ale cererii potențiale

222012 221085 220095 216138 215300 214159 212916 211584 210174 208694

Prognoze ale cererii inlocuite

3157 3143 3129 3073 3061 3045 3027 3008 2988 2967

Prognoze ale cererii agregate

225168 224228 223225 219211 218361 217204 215943 214592 213162 211661

Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluția cererii de formare profesională a ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic.

Domeniul de pregătire

Grupe de ocupaţii Activităţi economice

Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

46

Chimie industrială Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea substantelor si a produselor chimice Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Construcţii instalaţii şi lucrări publice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

ConstrucțiiIndustria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatDistributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)

Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorModele, manechine şi vânzători în

magazine şi pieţe (52)Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorială

Electric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Electromecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Electronică automatizări



Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Fabricarea produselor din lemn


Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetaleProductia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie alimentară Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Industria alimentara si a bauturilor

Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)

47

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie textilă şi pielărie


Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Materiale de construcţii


Fabricarea altor produse din minerale nemetaliceIndustria extractiva

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)


Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Turism şi alimentaţie

Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restauranteLucrători în servicii personale şi protecţie (51)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)

Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareRecuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Tehnici poligrafice Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

Funcţionari de birou (41)

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

48

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea Nord-Est este următoareaStructura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Est

%2013 2017 2020

Agricultură 10,5 10,8 10,5Chimie industrială 0,9 1,0 0,9Construcţii instalaţii şi lucrări publice 10,7 10,9 10,7Comerţ 13,2 13,6 13,2Economic 8,3 8,5 8,3Electric 4,4 4,8 4,4Electromecanică 0,9 1,1 0,9Electronică automatizări 0,3 0,5 0,3Fabricarea produselor din lemn 3,0 0,1 3,0Industrie alimentară 1,5 0,0 1,5Industrie textilă şi pielărie 9,6 9,9 9,6Materiale de construcţii 0,8 0,8 0,8Mecanică 19,0 20,7 19,0Turism şi alimentaţie 2,5 2,6 2,5Resurse naturale şi protecţia mediului 14,2 14,7 14,2Tehnici poligrafice 0,2 0,1 0,2

Plecînd de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Est, în baza anlizei specificului economic și de piața muncii al județului Botoșani, membrii CLDPS apreciză că Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire din județul Botoșani este următoarea:Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în județul Botoșani

Domeniu Cerere previzionata de locuri de

muncaINCSMPS La nivelul regiunii %

Oferta IPT Pondere rezultata din analiza

si consultare La orizontul 2020 %

2013 2017 2020 Botoșani Regiune

RESURSE NATURAL SI PROTECTIA MEDIULUI 14,2 14,7 14,2 23 22%

Industrie alimentara 1,5 0,0 1,5 6-8 Agricultura 10,5 10,8 10,5 10-12 Silvicultura 0 Protectia mediului 6-8INDUSTRIE/PROFIL TEHNIC 53 49% Fabricarea produselor din

lemn 3,0 0,1 3,0 4-6

Electronica si automatizari 0,3 0,5 0,3 6-8 Productie media 0 0 0 0 Constructii 10,7 10,9 10,7 8-10 mecanica 19,0 20,7 19,0 18-20

49

electric 4,4 4,8 4,4 0-2 Industrie textila si pielarie 9,6 9,9 9,6 10-12 Materiale de constructii 0,8 0,8 0,8 0 electromecanica 0,9 1,1 0,9 0-2 Chimie industriala 0,9 1,0 0,9 0 Tehnici poligrafice 0,2 0,1 0,2 0

SERVICII 24 27% Turism 2,5 2,6 2,5 4-6 Economic 8,3 8,5 8,3 8-10 Comert 13,2 13,6 13,2 8-10 Estetica si igiena corpului

omenesc 0 0 0 0-2

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuărea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020.

50

PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE - REGIUNEA NORD-EST 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Ponderea din cererea pieței muncii pentru calificari de nivel 2 și 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru continuărea studiilor în învățământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel 2 și 3 în oferta educațională a IPT - ieșiri în 2017

Total 1233891 1228778 1223317 1201479 1196855 1190557 1183698 1176349 1168566 1160401 Calificări specifice nivelului 3 de calificare 160772 160101 159384 156518 155912 155085 154185 153221 152199 151128 13% 27% 40%Calificări specifice nivelului 2 de calificare 1073119 1068677 1063933 1044961 1040944 1035472 1029513 1023128 1016367 1009274 87% 60%

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%.În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ

40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.

4.3. Concluzii din analiza Pieței muncii. Implicaţii pentru ÎPT.Pe domenii, balanța șomaj – locuri de muncă și absolvenți indică următoarele, pentru:

Agricultură - numărul șomerilor și al absolvenților este mult peste numărul de locuri declarate vacante.

Recomandare: scăderea numărului de absolvenți pentru acest domeniu.Chimie industrială - numărul șomerilor este mult mai mare decât locurile de muncă declarate vacante și numărul absolvenților este apropiat de numărul de locuri declarate vacante.Comerț – se înregistrează un număr mare de locuri de muncă vacante și un număr mult mai mic de absolvenți.

Recomandare: creșterea numărului de absolvenți în acest domeniu.Construcții – se înregistrează un număr mare de locuri de muncă vacante și un număr mult mai mic de absolvenți, deși din 2009 situația este oscilantă,

Recomandare: creșterea numărului de absolvenți în acest domeniu.Economic – se înregistrează din 2009 o scădere a numărului de locuri de muncă vacante și o creștere a șomajului.

Recomandare: scăderea numărului de absolvenți în acest domeniu.Electric – se înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți. Recomandare: scăderea numărului de absolvenți în acest domeniu.Electromecanica - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți.

Recomandare: scăderea numărului de absolvenți în acest domeniu.Electronică și automatizări - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți.

Recomandare: scăderea numărului de absolvenți în acest domeniu.Estetica si igiena corpului omenesc - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți.

Recomandare: scăderea numărului de absolvenți în acest domeniu.Fabricarea produselor din lemn - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți.

Recomandare: scăderea numărului de absolvenți în acest domeniu.Industria alimentară - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți.

Recomandare :scăderea numărului de absolvenți în acest domeniu.Industrie textilă și pielărie - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți, datorată fluctuației forței de muncă în acest domeniu (fiind majoritară cea de sex feminin), Recomandare: se poate menține constantă cifra de școlarizare.Materiale de construcții - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți.

Recomandare: scăderea numărului de absolvenți în acest domeniu.Mecanica - înregistrează un număr mare de șomeri față de locurile de muncă declarate vacante și numărul de absolvenți. Deoarece multe calificări din domeniul Mecanică sunt considerate ca făcând parte din Servicii,

Recomandare: menținerea cifrei de școlarizare pentru acest domeniuProtecția mediului înregistrează un număr de șomeri aproape egal cu numărul de absolvenți și un număr foarte mic de locuri de muncă declarate vacante. Silvicultura - înregistrează oscilații cu schimbări ale balanței de la negativ la pozitiv în prezent un număr de șomeri egal cu numărul de locuri de muncă declarate vacante și un număr mult mai mic de absolvenți. În ultimii ani nu au fost propuse clase de silvicultură în învățământul preuniversitar.

Recomandare: realizarea unei investigaţii la nivelul agenţilor economici din domeniul în vederea identificării necesarului de forţă de muncăTehnici poligrafice - înregistrează un număr de șomeri egal cu numărul de locuri de muncă declarate vacante și un număr mult mai mic de absolvenți.

50

Recomandare: realizarea unei investigaţii la nivelul agenţilor economici din domeniul în vederea identificării necesarului de forţă de muncăTurism și alimentație - înregistrează în prezent un număr de șomeri aproape egal cu numărul de locuri de muncă declarate vacante și un număr mai mic de absolvenți.

Recomandare: menținerea cifrei de școlarizare pentru acest domeniu.

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional.

4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) .

4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile.

4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM.

Analizând aspectele prezentate în capitolul Piaţa Muncii, rezultă urmatoarele:Numărul de şomeri înregistraţi în judeţul Botoşani prezintă o tendinţă de scădere

permanentă în perioada 2004-2010. Dacă în anul 2004 numărul de şomeri din judeţ era de 13283 persoane, în anul 2010 era de 9837 persoane, înregistrându-se astfel o scădere de 74,05 %.

În zona Botoşani se înregistrează cea mai mare pondere a şomerilor înregistraţi raportat la numărul total de şomeri din judeţ, de 11,8% în 2006 şi 10,9 % în 2010, urmată de zona Dorohoi unde se înregistrează o pondere de 5,57% în anul 2006 şi 15,08% în anul 2010.

La nivelul judeţului, numărul de şomeri bărbaţi înregistraţi la AJOFM Botoşani este mai mare decăt cel al femeilor în 2009, situaţia fiind la fel şi cu un an înainte. În anul 2007 numărul bărbaţilor şomeri era de 3,8 mii persoane, iar în anul 2008 de 3,2 mii persoane. Numărul femeilor şomere era în anul 2008 de 2305 persoane, iar în anul 2010 a crescut la 3771 persoane. O pondere accentuată a şomerilor de sex feminin se înregistrează în toate zonele, iar în 2007, au rămas majoritare doar în Botoşani şi Darabani. Acest aspect are cauze în diminuarea locurilor de muncă din domeniul textile – pielărie, domenii economice cu pondere ridicată în aceste zone.

În mediul urban este evidenţiată o tendinţă de reducere a şomajului până în 2008, urmând o creştere de peste 50 % în 2009 şi 2010. În anul 2009 numărul şomerilor în mediul urban era de 5449 persoane, iar în anul 2010 de 4716 persoane. În mediul rural se constată, de asemenea, o scădere de la 6448 persoane în 2005, la 3367 persoane în 2008, urmată de o creştere spectaculoasă în 2009 şi 2010, la 5782, respectiv 5121 persoane.

Se observă o creştere a ratei şomajului în judeţul Botoşani, de la 4% în 2007, comparativ cu nivelul ţării (diferenţă de 0,1%) şi chiar cu regiunea Nord Est (la care rata şomajului este de 5,9%), la 7,26 % în 2009, urmată de o uşoară scădere la 6,27 în 2010.

Referitor la distribuţia şomerilor pe grupe de vârstă se remarcă, în toate zonele, o pondere ridicată a şomerilor cuprinşi în grupele de vârstă 30-39 ani şi 40-49 ani, preponderent în zona Botoşani.

După nivelul de educaţie (conform datelor din tabelul 4.11) se observă că şomerii cu nivel scăzut de educaţie (* scăzut cuprinde: învăţământ gimnazial, primar, fără şcoală absolvită) au o pondere mare în numărul total de şomeri, respectiv 71,95% în 2010. Această situaţie impune la nivel judeţean necesitatea considerării aspectelor de formare profesională ca extrem de importante atât ca şi concept de învăţare continuă cât şi ca cerinţă esenţială în contextul creşterii şanselor de ocupare a forţei de muncă pe piaţa muncii.

La nivel zonal, în 2010, s-a înregistrat o pondere ridicată a şomerilor cu nivel scăzut de educaţie în zona Botoşani, respectiv 19,69 %, urmând zona Dorohoi cu 16,77% şi Ştefăneşti cu 10,49%, din totalul şomerilor înregistraţi în judeţul Botoşani (tab 4.16, 4.17, 4,18).

Ponderea şomerilor tineri în numărul total de şomeri se poate explica fie printr-un nivel de educaţie profesională mai scăzut, fie prin “dezinteres” faţă de muncă sau nefiind suficient de “motivaţi” la locul de muncă sau chiar prin lipsa locurilor de muncă în meserii mai bine remunerate. Luând în considerare faptul că tinerii constituie un “grup ţintă”, aceştia trebuie integraţi mai mult pe piaţa activă a muncii, pentru a deveni utili societăţii şi mediului în care trăiesc.

51

Absolvenţii luaţi în evidenţa agenţiei au fost, începând cu anul 2005, în număr de 1297 persoane, numărul acestora scăzând, în anul 2010, la 1112 persoane. În anul 2007 s-a înregistrat cel mai mic număr de tineri absolvenţi - 613 de persoane. Cei mai mulţi absolvenţi care au fost luaţi în evidenţă în 2010, sunt absolvenţi cu profil Mecanică 10,2%, ceea ce denotă lipsa locurilor de muncă, care să fie create în această ramură. Au mai fost luaţi în evidenţă şi absolvenţi care au terminat şcoli cu profil în domeniul industriei textile şi pielărie – cca.6,6 %, absolvenţii şcolilor cu profil agricol - cca.4,4%, cu profil comerţ – cca.4,2 %. Conform datelor din anexă, tabelul 4.19, rata şomajului păstrează aceeaşi tendinţă de descreştere pe care o înregistrează numărul de şomeri înregistraţi, până în 2008, cu o creştere spectaculoasă în 2009, datorată crizei economice declarate.

Scăderea înregistrată pe o perioadă de 6 ani (2002-2008) este de 6,75 puncte procentuale. Scăderea a fost una caracterizată prin constanţă, valoarea situându-se cu aproximaţie în jurul valorii de 1%.

Numărul locurilor de muncă, în 2009 faţă de 2008, s-a diminuat cu 2290 locuri. Aportul cel mai mare pe piaţa muncii, în ceea ce priveşte oferta de locuri de muncă din judeţul Botoşani, o deţine ramura Construcţii, urmată de Mecanică, servicii şi Industrie textilă şi Pielărie

Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite la nivel de pregătire de şcoli profesionale, SAM-uri, şcoli generale. Pentru acest segment al populaţiei sunt oferite anual cca 75% din oferta de locuri de muncă comunicate. Acest lucru determină pe cei de la nivelul de pregătire cu studii superioare şi medii să accepte şi astfel de locuri de muncă pentru a-şi asigura mijloacele de trai necesare.

Se poate observa că populaţia ocupată a judeţului Botoşani rămâne în continuăre dependentă de sectorul agricol chiar dacă în perioada se constată o scădere a populaţiei ocupate în acest domeniu de la 106,5% în anul 2002 la 73,9 % în anul 2008.

Domeniul care înregistrează o creştere constantă este reprezentat de sectorul construcții de la 2,6% în anul 2002 la 6,4% în anul 2009. Sectorul industriei înregistrează o uşoară scădere, de aprox. 1,1 procente.

Capitolul 5: ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢ5. 1. Indicatori de context5.1.1. Contextul european

Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat de procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE.

În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.Tratatul de la Amsterdam: Aşează politicile de ocupare în centrul agendei comunitare (v. Titlul VIII al Tratatului

-“ocuparea”) Declară promovarea ocupării ca "problemă de preocupare comună" a statelor membre (v.

Art. 2 al Tratatului asupra Comunităţii Europene) Introduce acţiuni coordonate în cadrul politicilor de ocupare În condiţiile în care responsabilitatea combaterii şomajului revine statelor membre, acestea

decid să acţioneze pe baza unei strategii comune (“Common guidelines”), având ca obiectiv: <<Promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătite şi adaptabile şi a unei pieţe a muncii care să răspundă schimbărilor din economie">>

Procesul Luxemburg: Începând cu anul 1998, statele membre ale UE adoptă un prim set de orientări care să

ghideze politicile de ocupare, definind cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare. Aceiaşi piloni se regăsesc începând cu anul 2002 şi în Planul Naţional de Ocupare al României:

PILONUL I: Capacitatea de ocupare a forţei de muncă (Employability): Vizează creşterea capacităţii de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă PILONUL II: Antreprenoriat (Entrepreneurship):

52

Măsuri pentru facilitarea demarării şi derulării unei afaceri şi pentru crearea a noi locuri de muncă

PILONUL III: Adaptare (Adaptability): Vizează capacitatea de adaptare a forţei de muncă şi a relaţiilor de muncă (prin noi forme

flexibile), a mediului organizaţional din întreprinderi la o lume în rapidă schimbare PILONUL IV: Șanse egale (Equal opportunities):

Are în vedere accesul egal la slujbe pentru bărbaţi şi femei, tratamentul egal în întreprinderi, combaterea discriminărilor în ocupare

Consiliul European de la Lisabona (martie 2000)Adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai competitivă şi

dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială

Coerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):

deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”) limbile străine cultura tehnologică spiritul antreprenorial competenţele sociale

Consiliul European de la Feira (2001) Invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a

stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional”Memorandum asupra învăţării permanente: (octombrie 2000)Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:

1. Noi competenţe de bază pentru toţi2. Realizarea de investiţii superioare în resurse umane3. Încurajarea inovaţiei în predare şi învăţare4. Valorificarea învăţării5. Regândirea orientării şi consilierii6. Să apropiem învăţarea de domiciliu

“Procesul Barcelona” (iniţiat prin Consiliul European de la Barcelona din 2002)Implementează un program de lucru detaliat pe baza celor 3 obiective strategice pentru

sistemele educaţionale si de formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010:1. îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale si de formare profesională2. facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională:3. transparenţa sistemelor europene de educaţie si formare

„Procesul Copenhaga ” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei, din noiembrie 2002):

Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările candidate, precum şi reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga”, structurată în 4 teme prioritare:

întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională

Indicatorii europeni în educaţie pentru 2020 („Benchmarks ”) Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE

(5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, au propus un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010), care nu au fost atinşi:

rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10% cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin

învăţământul secundar superior procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin

20% faţă de anul 2000 în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin

80

12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani) numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până

în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domeniiÎn Comunicatul de la Maastricht (14 decembrie 2004) privind viitoarele priorităţi ale

cooperării europene consolidate în domeniul formării profesionale (VET), miniştrii responsabili pentru VET din cele 32 de ţări, partenerii sociali europeni şi Comisia au convenit să acorde prioritate elaborării unui Cadru European al Calificărilor flexibil şi deschis, bazat pe achiziţiile procesului de învăţare, care să devină o referinţă comună în sprijinul facilitării recunoaşterii şi transferabilităţii calificărilor.

Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivăStrategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a

Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite la nivelul statelor membre: Creştere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere şi inovare Creştere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice

Creştere inclusivă Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţinte: Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75% Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%;

Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcieStrategia ”Europa 2020”

Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ținte sunt propuse ca instrumente de lucru 7 iniţiative emblematice:

3 iniţiative pentru creşterea inteligentă: O Uniune a inovării, O Agendă Digitală pentru Europa; Tineret în mişcare;

2 iniţiative pentru creştere durabilă: O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; O politică industrială integrată pentru era globalizării;

2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă;Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Iniţiativa: “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă" Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie):

Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională

81

Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor corelat cu EQF

Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angare în formarea continuă şi pe piaţa muncii

Iniţiativa: “Tineretul în mișcare” Linii de acțiune principale:

Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne, care să asigure competențe-cheie și excelență.

Investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare.

Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu. Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de bază pentru

planificarea carierei (informații referitoare la parcursurile educaționale și de formare, oportunități de angajare); acțiuni de îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor cu potențial de angajare.

Promovarea învățării și predării de calitate. Accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe cunoaștere, de

ex. a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale, TIC, învățarea online, competențele în domeniul matematicii (inclusiv competențele numerice) și științelor.

Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competențele în sprijinul învățării de a lungul vieții, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educațional și sectorul profesional (Taxonomia europeană pentru aptitudini, competențe și profesii - ESCO).

Creșterea atractivității ofertei și calității EFP VET: conform proiecțiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de educație și formare profesională.

Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial pentru pentru facilitarea intrării pe piața muncii și orientarea carierei: programe de tip ucenicie și stagii de practică de calitate.

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice și administrative ale stagiilor transnaționale. Sprijinirea unui acces mai bun și a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii și să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum și prin acorduri între parteneri sociali și ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

Facilitarea parcursurilor și permeabilității dintre EFP și învățământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naționale de calificare și prin menținerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

Extinderea oportunităților de învățare non formală și informală; recunoașterea și validarea acestor tipuri de învățare

Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe cunoaștere:

Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent;

Îmbunătățirea calității, atractivității și capacității de adaptare a învățământului superior;

Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilității și a capacității de inserție profesională

Susținerea unei dezvoltări puternice a învățării transnaționale și a mobilității profesionale pentru tineri

Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în 2020 toți tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a-și petrece în străinătate o

82

parte din timpul alocat parcursului educațional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

Promovarea mobilității profesionale a tinerilor

Măsuri de reducere a șomajului și de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor: Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă și începerea unei cariere. Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu sunt

încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor și pentru învățarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt încadrați în muncă, își continuă studiile sau fac parte dintr un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei „garanții pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc Susținerea tinerilor antreprenori și a activităților independente

5.1.2. Contextul naţional. Elemente de noutate în legislația M.E.C.T.S.: școala profesională cu durata de 2 ani

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de coeziune socială.

Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale.

În capitolul Educație, Programul Național de Reformă se pliază pe prioritățile Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 40%.

Conform PNR, pag 104, ”Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă faptul că încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie a tinerilor de 15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre bărbaţi participă la o formă de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0% dintre femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia). Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe. De asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de 1,5% faţă de 9,3% media UE53). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o diferenţiere excesivă a specializărilor universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) şi nu dispune de niciun set de indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi calitatea.

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită

83

tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.”

Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc vizează următoarele schimbări:1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor

Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea reglementează educaţia timpurie ca educaţie ante-preşcolară (de la 0 la 3 ani) şi educaţie preşcolară (de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar; creşterea duratei învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a învăţământului de 12 clase. Atât în România cât şi în Uniunea Europeană, 16 ani reprezintă vârsta de la care o persoană poate intra pe piaţa muncii în mod legal. 2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului

Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor şcolare prin reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii conţinuturilor acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt competenţe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa muncii. 3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor

Se introduce portofoliul educaţional şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor. Portofoliul va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile copilului sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul clasei pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a. 4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem

Descentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale.

Legea introduce principiul „finanţarea urmează elevul” prin care alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale strategice. Legea Educaţiei Naţionale prevede alocarea pentru finanţarea educaţiei a minimum 6% din PIB-ul anului respectiv. 5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate

Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi atragerea celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe de tip „Şcoala după şcoală” sau „A doua şansă”. De asemenea, vor fi subvenţionate de către stat costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale şi se vor acorda burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice.

6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin:

asigurarea dobândirii unei calificări; reînfiinţarea şcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal; extinderea utilizării sistemului de credite transferabile (de ex. între învăţământul liceal

tehnologic şi cel postliceal); asigurarea posibilităţii finalizării, până la vârsta de 18 ani, de către absolvenţii

învăţământului gimnazial care întrerup studiile, a cel puţin unui program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului Naţional al Calificărilor, program organizat gratuit prin unităţi de învăţământ de stat.

7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într-o

specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de un an.

84

Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin gradele didactice I şi II şi prin dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar.

Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în urma înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional; numai aceste cadre didactice vor putea ocupa funcţii de conducere, îndrumare şi control.8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii

Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi stabileşte recunoaşterea şi certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale formale, informale şi non-formale. Totodată, legea prevede posibilitatea înfiinţării, de către autorităţile locale, a Centrelor Comunitare de Învăţare Permanentă, care au rolul de a implementa, la nivelul comunităţii, politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii. 9. Modernizarea managementului şi conducerii universităţilor

Unul din obiectivele noii legi a fost întărirea la nivel managerial a orientării spre performanţă şi competitivitate a instituţiilor de învăţământ superior din România.

10. Clasificarea universităţilor În baza noii legi, instituţiile de învăţământ superior din România vor fi clasificate în trei

categorii, pe baza evaluării programelor de studii şi a capacităţii lor instituţionale, după cum urmează: universităţi preponderent de educaţie, universităţi de educaţie, cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie. 11. Asigurarea calităţii în învăţământul superior

Acest obiectiv presupune ierarhizarea programelor de studii printr-un proces de evaluare a calităţii programelor, calitate care va reprezenta unul dintre criteriile de bază la încadrarea universităţilor într-una dintre categoriile menţionate anterior. Finanţarea sistemului de învăţământ superior se va realiza în funcţie de calitate şi performanţă prin concentrarea resurselor şi prioritizarea investiţiilor (resursele financiare vor fi alocate cu prioritate către consorţii - universităţi fuzionate). 12. Finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar

Mecanismului de ierarhizare a universităţilor i se va adăuga un sistem stimulativ de finanţare a excelenţei, care va asigura performanţa instituţională şi calitatea serviciilor de educaţie şi care este structurat astfel: un procent minim de 30% din finanţarea de bază se acordă universităţilor publice pe baza criteriilor de calitate stabilite; un fond de dezvoltare instituţională se adresează celor mai bune instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie; fondurile de finanţare suplimentară se alocă de către minister. Excelenţa instituţională va fi completată şi printr-un sistem coerent de susţinere a excelenţei individuale, fapt ce va asigura un nivel de competitivitate a activităţii fiecărui membru al comunităţii academice (cadre didactice, studenţi, cercetători), efectul cumulativ al acestui sistem fiind reunit în performanţa universităţii. Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ținte ale PNR .Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8% în 2013, de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse.

România are în vedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru aprecierea impactului măsurilor în atingerea ţintei şi eventuala corectare a traiectoriei.

Evoluţia prognozată a ratei părăsirii timpurii a şcolii

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Indicator (%) 18,4 17,2 16,0 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3

Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt:1. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii.

85

2. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile dezavantajateBani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei); Rechizite şcolare (buget anual estimat:20 mil. lei); Euro 200 (buget anual estimat: 22 mil.lei); Cornul şi laptele (buget anual estimat:480 mil. lei). 3. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu: A doua şansă (buget estimat pentru 2010-2013: 5 mil. euro) şi Şcoala de după şcoală (buget anual estimat: 751 mil. lei). 4. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională 5. Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii postliceale, prin:

acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită în învăţământul postliceal de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29 mil. lei/an). Instituţie responsabilă: MECTS;

dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin implementarea proiectelor: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii (perioadă: ian. 2010-mai 2012; buget total: 18,49 mil. lei) şi Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic – profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu (perioadă: 2010 - iulie 2013, buget total: 10,69 mil. lei). Responsabili: MMFPS, MECTS prin Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), autorităţile locale, unităţile şcolare IPT, antreprenorii din mediul de afaceri;

dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării Profesionale (CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi adoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile: CNCFPA – MECTS, MMFPS.

Legătura cu iniţiativa emblematică Tineret în mişcare este asigurată prin acele măsuri care vin în întâmpinarea primei direcţii majore de acţiune a acestei iniţiative emblematice şi care vizează susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, dezvoltarea sistemelor de educaţie timpurie şi asigurarea accesului la educaţie pentru grupurilor dezavantajate.

În perspectiva abordării unitare a analizei sistemului de învăţământ profesional şi tehnic şi a direcţiilor de acţiune necesare a fost adoptat un set comun de indicatori privind educaţia (vezi anexe).Priorităţile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare TVET sunt:

revizuirea finalităţilor TVET în concordanţă cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru “Educaţie şi formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004);

dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza principiilor politicilor UE privind transparenţa calificărilor; corelarea cu Cadrul european al calificărilor

adoptarea metodologiei privind transferul şi acumularea de credite în TVET, având în vedere învăţarea pe parcursul întregii vieţi

asigurarea calităţii în TVET analiza, evaluarea, pognoza şi dezvoltarea resurselor specifice TVET, pe termen

scurt, mediu şi lung

Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) In perioada 2007-2013, România, ca Ţară membră a Uniunii Europene, va primi pentru

dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcţii principale de acţiune: educaţia si formarea profesională şi piaţa muncii.

Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care

86

stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane şi implicit priorităţile identificate în acest domeniu.

Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii și dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile și incluzive, care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850000 de persoane.

Obiectivele specifice ale POS DRU sunt: promovarea educaţiei și formării iniţiale şi continue de calitate, incluzive pentru

învăţământul universitar și cercetare; promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii

muncii; facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung; dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile și incluzive; promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din

zonele rurale; îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

POS DRU cuprinde, pentru perioada 2007-2013, următoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale continue:Axa Prioritară 1. Educaţie si formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere:

a) Accesul la educaţia iniţială şi la formarea profesională de calitate;b) Învăţământ superior de calitate;c) Dezvoltarea resurselor umane din educaţie si formare;d) Asigurarea calităţii în formarea profesională continuă (FPC);e) Educaţia superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.

Axa Prioritară 2. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii:a) Tranziţia de la școală la viaţa activă;b) Prevenirea și combaterea părăsirii timpurii a școlii;c) Acces și participare la FPC.

Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională: Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS

CCE) care, în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informaţiei şi Comunicațiilor” pentru sectoarele privat şi public, permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee.

Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR) care, în cadrul Axei Prioritare 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/ echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă.

Priorități, inițiative și măsuri CNDIPTContext european și național

• Strategia UE 2020- creștere inteligentă, sustenabilă, incluzivă- ținte pentru educație și formare: reducere abandon școlar, creștere participare la educația terțiară

• Comunicatul de la Bruges - decembrie 2010• Legea educației naționale nr. 1/2011

Instrumente europene• EQF, ECVET• EQAVET - Cadrul European de Referință pentru asigurarea calității în formarea

profesională• Principii de validare a învățării nonformale și informale• EUROPASS, ESCO

87

Priorități și inițiative

1. Restructurarea învățământului profesional și tehnic conform prevederilor Legii educației naționale.

2. Propunerea și implementarea de mecanisme pentru creșterea atractivității și eficienței învățământului profesional și tehnic (trasee deschise de pregătire, recunoașterea rezultatelor învățării dobândite în diferite contexte de învățare).

3. Participare la formularea unei propuneri de decizii privind nivelurile de calificare din România și corespondența acestora cu nivelurile de referință ale Cadrului European al Calificărilor (EQF) – revizuirea calificărilor bazate pe rezultate ale învățării.

4. Formularea unei propuneri de metodologii pentru introducerea sistemului de credite de acumulare și transfer a rezultatelor învățării (ECVET) în România.

5. Sprijinirea unităților de învățământ pentru organizarea de mobilități în învățare (inițiativa Strategia UE 2020).

6. Intensificarea activităților centrate pe dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale elevilor din învățământul profesional și tehnic.

7. Participare la îmbunătățirea formării profesionale inițiale și continue a cadrelor didactice din învățământul profesional și tehnic.

8. Dezvoltarea mecanismelor de participare a unităților de IPT la programe de formare pe tot parcursul vieții.

9. Creşterea relevanţei ofertei de formare profesională prin IPT în raport cu cerinţele pieţei muncii şi cerinţele de dezvoltare economică şi socială; îmbunătățirea mecanismelor de guvernanță.

10. Îmbunătățirea mecanismelor de asigurare a calității în IPT şi asigurarea corelării cu Cadrul European de Referință pentru asigurarea calității în formarea profesională (EQAVET).

11. Participare la dezvoltarea unui sistem de indicatori pentru educație și formare care să permită o mai bună informare a actului de decizie și referirea la benchmark-urile europene.

Acţiuni/Măsuri pentru perioada 2011-2013

• Proiect : Curriculum Revizuit în Învăţământul Profesional şi Tehnic (CRIPT) (iulie 2010- iunie 2013)- studiu de impact al curriculumului actual pentru ÎPT- cadru de referință pentru curriculumul din sistemul de ÎPT din România - document

strategic - standarde și curriculum revizuit pentru aproximativ 200 de calificări• Proiect: Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele

parteneriale (septembrie 2010-august 2013)- 96 unități de învățământ care vor lucra în rețea- 234 cadre didactice și inspectori școlari formați pentru a lucra în rețea- propunere de strategie de implementare a Cadrului European de Referință în Asigurarea

calității (EQARF) în ÎPT- elaborarea unui ghid de bune practici în dezvoltarea rețelelor parteneriale- învățare și evaluare colegială între școlile din proiect- monitorizare externă a activității rețelelor parteneriale • Proiect: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu

cerinţele pieţei muncii (ianuarie 2010-februarie 2012) - elaborarea unui studiu previzional privind nevoile de formare profesională la nivel

regional și județean – realizat în sprijinul planificării strategice a ofertei de pregătire prin ÎPT

- actualizare a 42 PLAI și 1300 PAS- îmbunătățirea metodologiilor de actualizare PLAI și de monitorizare PAS

88

• Proiect: Formarea cadrelor didactice din ÎPT – profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu (august 2010-februarie 2013)

- 600 cadre didactice formate- seturi de materiale auxiliare elaborate - elaborarea unui ghid metodologic de predare- învățare prin firma de exercițiu • Proiect: Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor

profesionale (iunie 2011- mai 2014)- 600 cadre didactice din ÎPT formate- elaborarea de portofolii – model:

42 pentru evaluarea competenţelor profesionale 10 pentru formatorii de profesori –evaluatori de competențe profesionale16 cu instrumente de evaluare10 de monitorizare a evaluării competenţelor profesionale

• Proiect: Parteneriate active şcoală – întreprindere pentru îmbunătăţirea formării profesionale iniţiale – PAŞII FPI (martie 2010-aprilie 2012)

- 20 unități de ÎPT sprijinite pentru încheierea de parteneriate- 100 de cadre didactice formate- Îmbunătățirea serviciilor de orientare și consiliere a elevilor din ÎPT- Proiect: Revizuirea metodologiilor, instrumentelor și procedurilor pentru creșterea

calității învățământului profesional și tehnic (decembrie 2009-noiembrie 2011)- 1 instrument de autoevaluare a calităţii sistemului de învăţamânt profesional şi tehnic - 8 rapoarte tematice cu concluzii şi recomandări privind revizuirile necesare pentru

metodologiile, instrumentele şi procedurile din IPT

Învățământ profesionalElemente de noutate ale legislaţiei

1. Legea Educației Naționale nr. 1/2011

2. OMECTS nr. 3168/03.02.2012 privind organizarea și funcționarea învățământului profesional de 2 ani și anexele sale – metodologia, calendarul și planul cadru de învățământ.

OBIECTIVE

1. dezvoltarea competenţelor profesionale ale elevilor, specifice unei calificări profesionale de nivel 2 corespunzător nivelului de referinţă 3 al Cadrului european al calificărilor;

2. dezvoltarea competenţelor profesionale ale elevilor, preponderent în cadrul stagiilor de pregătire practică organizate la operatorii economici.

ORGANIZARE Formarea profesională iniţială prin învăţământul profesional constă în:

a) pregătirea profesională generală într-un domeniu profesional, pe parcursul primului an de învăţământ profesional;

b) pregătirea profesională de specialitate specifică unei calificări profesionale, pe parcursul celui de-al doilea an de învăţământ profesional.

Se poate organiza numai în unităţile de învăţământ profesional şi tehnic acreditate sau autorizate să furnizeze formare profesională îniţială pentru calificările de nivel 2, specificate în Nomenclatorul calificărilor profesionale, pentru care se asigură pregătire prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

89

Condiții de organizare: existența bazei materiale necesare pentru desfăşurarea pregătirii elevilor pentru

dobândirea calificării profesionale; existenţa resursei umane calificate prin personal didactic propriu sau personal didactic

asociat; anexarea la propunerea privind planul de şcolarizare pentru primul an de învăţământ

profesional a unor contracte - cadru încheiate cu operatorii economici / instituţii publice

Contracte cadru cu operatorii economici Contractele-cadru sunt acorduri generale încheiate de către unităţile de învăţământ cu

operatorii economici /instituţiile publice partenere pe o durata de minimum 2 ani, care stau la baza convenţiilor individuale de stagiu pentru pregătirea practică a elevilor din învăţământul profesional şi prin care se stabilesc obligaţiile privind:

a) organizarea şi desfăşurarea procesului de formare pentru obţinerea calificării profesionale a elevilor şi proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (stagiile de pregătire practică);

b) asigurarea condiţiilor tehnice şi a resursei umane necesare pregătirii practice a elevilor din învăţământul profesional;

c) asigurarea condiţiilor tehnice şi a resursei umane necesare pentru organizarea și desfăşurarea examenului de certificare a calificării profesionale a elevilor.

Cifra de școlarizare: se stabileşte anual, pe baza nevoilor pieţei muncii şi a tendinţelor de dezvoltare,

conform PRAI la nivel regional şi PLAI la nivel local, precum şi pe baza solicitărilor operatorilor economici.

se stabileşte la nivel regional, iar distribuţia pe judeţe a numărului de locuri disponibile pentru învăţământul profesional se realizează, pentru fiecare unitate de învăţământ, în funcţie de domeniul de pregătire şi calificarea pentru care există cerere, cu respectarea prevederilor metodologiei de fundamentare a cifrei de şcolarizare.

Conţinutul pregătiriiPlanul-cadru de învăţământ prevede următoarele

anul I de învăţământ profesional – 40% pregătire teoretică şi 60% pregătire practică;

anul II de învăţământ profesional – 25% pregătire teoretică şi 75% pregătire practică.

Pregătirea practică a elevilor se desfăşoară în cadrul orelor de laborator tehnologic, al orelor de instruire practică şi al stagiilor de pregătire practică stabilite prin planul-cadru de învăţământ.Stagiile de practică

se realizează la operatorul economic / instituţia publică parteneră; se desfăşoară pe baza unei convenţii individuale de stagiu, încheiate între unitatea de

învăţământ profesional, operatorul economic / instituţia publică partener de practică, elevul şi/sau părintele / tutorele legal instituit al elevului, conform modelului standard aprobat prin ordin al MECTS;

operatorii economici/Instituţiile publice la care se desfăşoară pregătirea practică a elevilor din învăţământul profesional stabilesc tutorii care coordonează această activitate;

directorul unității de învăţământ desemnează câte un cadru didactic coordonator pentru un număr de minimum de 12 elevi;

pot fi organizate şi în unitatea de învăţământ, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:

90

a) unitatea de învăţământ dispune de ateliere dotate corespunzător şi de resursă umană calificată pentru desfăşurarea pregătirii practice a elevilor;

b) minimum 25% din perioada de pregătire practică aferentă stagiilor este organizată la operatorul economic/instituţia publică parteneră.

Înscrierea elevilor Pot opta pentru formare profesională iniţială prin învățământul profesional următoarele

categorii: a) elevii înscrişi în clasa a IX-a învăţământ liceal, indiferent de filieră, profil sau domeniu de pregătire - numai dacă au promovat clasa a IX-a; b) candidaţii din seriile anterioare care au absolvit cel puţin clasa a IX-a învăţământ liceal, fără a finaliza învăţământul profesional sau învăţământul liceal; c) absolvenţii din seriile anterioare care au finalizat ŞAM, cu sau fără certificat de calificare profesională, dacă nu au împlinit vârsta de 18 ani la data începerii anului şcolar. Selecţia elevilor

se realizează pe baza unei proceduri elaborate de către unităţile de învăţământ şi operatorii economici / instituţiile publice care organizează stagiile de pregătire practică aferente calificărilor şcolarizate;

în perioada prevăzută de Calendarul pentru selecţia şi înscrierea elevilor în învăţământul profesional de 2 ani.

A V A N T A J E Elevii care optează pentru învăţământul profesional reglementat prin prezenta

metodologie pot beneficia de susţinere financiară prin programe naţionale de protecţie socială, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu prevederile legale.

Pe durata pregătirii practice organizate la operatorul economic, partenerul de practică poate acorda sprijin financiar elevilor, în condiţiile legii.

Evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării Absolvenții ÎP care au finalizat stagiile de pregătire practică au dreptul de a se înscrie la

examenul de certificare a calificării profesionale. Examenul este organizat de unitatea de învăţământ. Probele examenului de certificare a calificării profesionale se organizează la operatorii

economicii / instituţiile publice partenere. Continuarea studiilor

Absolvenții învățământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare profesională şi suplimentul descriptiv al certificatului.

Absolvenţii ÎP pot continua studiile în clasa a XI-a învăţământ liceal, în condițiile legii. Mai multe informaţii, pe site-ul http://www.tvet.ro, sau www.alegetidrumul.edu.ro

Concluzie: În contextul evoluţiilor social-economice, piaţa muncii se modifică extrem de rapid şi are nevoie de personal calificat în cât mai multe domenii, în special în cele care sunt mai adaptabile nevoilor de dezvoltare durabilă în condiţiile integrării europene. Învățământul profesional este un parcurs școlar pentru cei care doresc să devină buni

meseriași, mai bine pregătiți pentru o viață profesională de succes și pentru cei care caută integrarea într-o companie de calitate.

91

http://www.alegetidrumul.edu.ro/

http://www.tvet.ro/

Contextul demografic pe grupe de vârstă în judeţul Botoşani

0

50

100

150

200

2003 2005 2010 2015 2020 2025

Ani

3-6 ani

7-14 ani

15-24 ani

Total

5.2. Indicatori de context specifici5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară

Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2025, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei.

Tab. 5.2 Nivelul de participare la educaţie Fig. 5.1.

Nr.crt Niveluri de educaţie

Raportul între numărul de elevi din anul şcolar2009-2010 și 2005-2006 %

1 Preşcolar 96,852 Primar 92,543 Gimnazial 94,754 Liceal 109,045 Profesional/SAM 37,296 Postliceal/maiştri 1,587 Total 91,50

Sursa: ISJ BotoşaniSursa: date furnizate de INS

Din datele prezentate în Anexa 6.a rezultă că: în anul 2011 populaţia şcolarizată reprezintă 92,18 % din cea şcolarizată în 2006. populaţia şcolarizată pentru învăţământul liceal este în creştere iar pentru învăţământul

profesional/SAM este în scădere, odată cu alocarea cifrei de şcolarizare de la SAM la a IX-a liceu tehnologic, începând cu 2009-2010;

scăderea uşoară la nivelul primar şi gimnazial poate fi determinată de pierderile de populaţie şcolară la tranziţia de la un nivel la altul de şcolarizare, de scăderea demografică şi de plecarea adulţilor la muncă în străinătate;

există o uşoară creştere pe nivelul 3+.

Populaţia şcolarizată pe medii de rezidenţă

În anul şcolar 2011-2012, populația școlarizată în învățământul profesional și tehnic din mediul rural reprezintă 56, 37 % iar din mediul urban 43,62 %.

Populaţia şcolarizată pe sexe ( Anexa 6.a)Analizând reprezentările din Fig. 5.2. constatăm o tendinţă de creştere a ponderii

populaţiei şcolarizate de sex masculin din total populaţie scolarizată, cu un minim înregistrat în anul 2010. Analog, se observă evoluția inversă a ponderii populaţiei scolarizate de sex feminin din totalul populaţiei școlare.

Fig. 5.2. Populația școlarizată pe sexe

92

5.3. Indicatori de intrare 5.3. 1. Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

Acest indicator, calculat prin raportare la numărul de norme didactice, oferă un indiciu în legătură cu eficienţa utilizării resurselor şi calitatea actului didactic. Reducerea sa până la o limită rezonabilă poate să asigure creşterea eficienţei fără să afecteze calitatea demersului didactic. Indicatorul poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev, presând în direcţia măsurilor de concentrare a resurselor în şcoli viabile.

Din analiza evoluţiei indicatorului în perioada analizată, se deduce o scădere a numărului de elevi raportat la numărul de norme didactice la învăţământul profesional şi o creştere a numărului de elevi raportat la numărul de norme didactice la învăţământul liceal până în anul 2007, după care se constată o uşoară scădere (Anexa 6.c).

Există o tendinţă de scădere a numărului de elevi în mediul rural datorită scăderii demografice şi a numărului de elevi din clasă. (Anexa 6.c)

a. Scăderea la 0 a numărului de elevi per norma didactică la nivel profesional + ucenici urban şi rural este consecinţa desfiinţării învăţământului profesional de 3 ani şi a şcolii de ucenici şi înlocuirea cu SAM şi anul de completare din 2003 respectiv 2004 (Fig. 5.3).

b. În ultimii 2 ani, respectiv 2009-2010, 2010-2011 se observă o ușoară creștere a normei didactice la liceu tehnologic, din cauza micșorării numărului de clase de SAM și An de completare, aceste forme de învățământ profesional fiind în lichidare (Fig. 5.4).

Fig. 5.3 Evoluția normei didactice: 1 – ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL, 2 - LICEU

5.3.2. Resursele umane din ÎPT.În graficele de mai jos (fig.5.5) se observă evoluția personalului didactic din ÎPT, care

înregistrează o continuă scădere, mai pronunțată la maiștrii instructori (odată cu alocarea cifrei de școlarizare de la SAM la liceu tehnologic, au scăzut numărul de ore de pregătire practică).

Fig. 5.5 Evoluția personalului didactic din ÎPT

La nivel de liceu tehnologic (Fig. 5.6), în urban sau rural, ponderea cea mai ridicată o are, de asemenea, personalul calificat, în timp ce personalul necalificat se regăseşte în mică măsură, în rural (Anexa 6d).

93

Fig. 5.6

Structura personalului didactic de specialitate, în anul școlar 2012-2013

Fig. 5.7 Profesori discipline tehnologice –

1 – titulari, 2 – suplinitori calificați,

3 – suplinitori necalificați

Ponderea personalului didactic necalificat în mediul urban la liceu tehnologic, în judeţul Botoşani –

1,41% la profesori și 1,50% la maiștri instructori. Ponderea personalului didactic necalificat în mediul rural la liceu tehnologic este de 0% la profesori și 3,34% la maiștri instructori.

Fig. 5.9 Ponderea profesorilor din mediul urban/rural

Din analiza acestui indicator de intrare, rezultă faptul că există resursa umană calificată pentru cele 14 domenii de pregătire profesională, şcolarizate în judeţul Botoșani.

Pe fondul reducerii populaţiei şcolare sunt necesare măsuri adecvate de atenuare a

impactului reducerii de personal în învăţământul profesional şi tehnic.Ca o concluzie generală, în anul şcolar 2012-2013, gradul de acoperire cu profesori

calificaţi este de 99,5% iar pentru maiștri instructori de 97,27% este foarte bun. Dintre aceste cadre didactice au statut de titular 60,35%, iar 39,15% sunt suplinitori calificaţi la profesori și 47,84% titulari și 49,43% suplinitori calificați la maiștri instructori.

Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor.

Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice, cât şi actualizarea competenţelor de specialitate, cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic.

Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populaţiei şcolare şi a reformei din învăţământul tehnologic, în

94

vederea facilitării restructurării ofertei şcolare: facilitarea mobilităţii, programe de formare continuă şi reconversie profesională pentru cadrele didactice.

Numărul de elevi pe unităţi şcolare Numărul de elevi pe unitatea şcolară în anul şcolar 2012-2013 este de 321 în judeţul

Botoşani. Totodată, judeţul Botoşani are: 21 unități ÎPT (18 licee cu învățământ tehnologic și profesional, o școală profesională și 2 licee tehnologice cu învățământ special).

5. 3. 3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare. Cu excepţia şcolilor cuprinse în programele de reabilitare prin programele finanţate de UE

sau Banca Mondială, în cele mai multe cazuri, starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităţi) necesitată intervenţii majore de reabilitare sau modernizări (vezi anexe monitorizare PLAI).

Dotarea multor unităţi este învechită; multe din atelierele existente nu au beneficiat de nicio investiţie relevantă în echipamente după 1990. În cele mai multe cazuri dotările după 1990 s-au limitat la ceea ce s-a putut obţine din efortul de autofinanţare, donaţii sau sponsorizări - insuficient cantitativ şi calitativ. Se simte lipsa dotărilor moderne şi a echipamentelor de simulare necesare unui învăţământ eficient, centrat pe elev.

Nouă unităţi de învățământ (42,80 % din şcolile ÎPT) au fost cuprinse în Programele Phare pentru ÎPT, situaţia infrastructurii şi dotărilor acestora ajungând la nivelul standardelor moderne.

Majoritatea şcolilor au amenajările minime necesare pentru accesul persoanelor cu deficienţe locomotorii.

Deşi dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, se simte nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru dezvoltarea activităţilor de predare-învăţare asistate de calculator).

Ritmul noilor achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare este extrem de redus. Este necesar ca unităţile ÎPT să aibă în vedere şi cartea de specialitate.

Lipsa manualelor de specialitate, pentru modulele din planul de învăţământ la liceul tehnologic, face ca procesul de predare – învăţare - evaluare să fie o provocare continuă pentru cadrele didactice.

Se constată un număr relativ restrâns şi, în general, o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicaţiile de specialitate.

Informaţiile colectate în cadrul acţiunii de monitorizare a PLAI 2010-2013 evidenţiază următoarele aspecte privind condiţiile de învăţare, în 2010-2011:

Condiţii de siguranţă, igienă şi confort pentru elevi: Din cele 25 de şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivelul judeţului: - 23 au obţinut autorizaţie sanitară de funcţionare în 2010-2011. - 23 au realizat evaluarea riscului la locul de muncă în şcoală- Amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi: 16 au rampe de acces dar numai 6 au grupuri sanitare adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi

Asigurarea cel puţin a dotării minime necesare: Din cele 25 de şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivelul judeţului: - 23 au dotarea minimală asigurată pentru toate atelierele şi laboratoarele, iar 2 parţial.

Dotare la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională:Din cele 25 de şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivelul judeţului: - Doar 10 declară că au o dotare la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională, iar 7 pentru o parte din ateliere şi laboratoare.- Cca 17 şcoli din cele 25 au fost cuprinse în programe de investiţii în ultimii 5 ani (din fonduri Phare sau guvernamentale). Cu excepţia acestora, în cele mai multe cazuri, starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităţi) necesită intervenţii de reabilitare sau modernizări, lipsesc o parte din atelierele necesare pentru ŞAM, cabinete şi laboratoare, iar dotarea existentă este învechită (multe din atelierele existente nu au beneficiat de nicio investiţie relevantă în echipamente după 1990). Este nevoie de continuărea investiţiilor pentru modernizarea infrastructurii si pentru asigurarea dotărilor moderne şi a echipamentelor necesare unui învăţământ eficient, centrat pe elev.

95

Nu toate şcolile au amenajările minime necesare pentru accesul persoanelor cu deficienţe neuromotorii.

Deşi dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, se simte nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru dezvoltarea activităţilor de predare-învăţare asistate de calculator). Ritmul noilor achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare este încă relativ scăzut deşi, în ultimul an, au crescut simţitor. Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicaţii de specialitate.

UNITĂȚILE ȘCOLARE CARE AU BENEFICIAT DE FINANȚARE PRIN PROGRAMUL PHARE TVET - JUDEŢUL BOTOŞANIDENUMIREA UNITĂȚII

ADRESA DOMENIILE FINANȚATE

ANUL FINANȚĂRII / SUMA

CALIFICĂRILE CARE AU BENEFICIAT DE FINANȚARE

Liceul“Dimitrie Negreanu” Botoșani

Botoşani, Str. Dimitrie Ralet, nr. 9

Mecanică (PHARE 2001)2003-2007522,860 mii euro

Sudor – nivelul 2Tinichigiu vopsitor auto – nivelul 2Mecanic auto– nivelul 2Tehnician mecatronist– nivelul 3Tehnician proictant CAD– nivelul 3Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii – nivelul 3

Liceul Tehnologic “Petru Rareș” Botoșani

Botoşani, str. Călugăreni, nr.9

Mecanică 2005 20062007 2008/650,15 mii euro

Lucrător în mecanica agricolă – nivelul 1Lucrător în mecanica de motoare– nivelul 1 Mecanic agricol– nivelul 2Mecanic auto– nivelul 2

Agricultură Lucrător în cultura plantelor – nivelul 1Agricultor culturi de câmp– nivelul 2

Liceul Tehnologic ,,Nicolae Bălcescu” Flămânzi

Oraș Flămânzi Agricultură 2007-2009 Zootehnist- – nivelul 2Horticultor -– nivelul 2Technician veterinar – nivelul 3Tehnician în agricultura- nivelul 3Lucrător în cultura plantelor –nivelul 1Lucrător în creșterea animalelor - nivelul 1

Liceul „Dimitrie Cantemir ”Darabani

Darabani, Str. T. Vladimirescu nr. 20 A

Industrie alimentară 2006 - 2009

Lucrător în prelucrare carne, peşte, lapte, legume şi fructe nivelul 1Preparator produse carne şi peşte - nivelul 2

Agricultură 2006 –2009

Lucrător în cultura plantelor nivelul 1Agricultor culturi de câmp -nivelul 2

Liceul Tehnologic „Al. Vlahuţă” Şendriceni

Dorohoi, bd. Victoriei 119, cod 715200 Agricultura 2002-2004

Lucrător în cultura plantelor nivelul 2Tehnician veterinar - nivelul 3Tehnician veterinar pentru animale de companie - nivelul 2

Industrie alimentară

605,89211 mii euro

Lucrător în industria alimentară- nivelul 1Brutar patiser preparator produse făinoase - nivelul 2Tehnician în industria alimentară - nivelul 2

Mecanică Lucrător în mecanica agricolă şi forestieră- nivelul 1Mecanic agricol - nivelul 2

Colegiul Economic "Octav Onicescu" Botoșani

Botoşani, str. Bucovina nr.33, Tel./Fax: 0231/584026, 0231/584027,

Comerţ Program Phare TVET 2001-2003474 mii euro

Comerciant vânzător - nivelul 2Turism şi alimentaţie

Ospătar (chelner) - vânzător în unităţi de alimentaţie - nivelul 2

Servicii Tehnician în gastronomie - nivelul 3Servicii Tehnician în activităţi comerciale - nivelul 3

Liceul „Alexandru cel Bun” Botoșani

Botoşani, str. Calea Naţională nr.28, Tel: 0231/514257

Industrie textilă şi pielărie

Program Phare TVET 2001-2003438,026 mii euro

Lucrător în tricotaje – confecţii -nivelul 1Confecţioner produse textile - nivelul 2

Liceul “Regina Maria” Dorohoi

Dorohoi, Bulevardul

Comerţ Electromecan

2006-2009 Lucrător în comerţ - nivelul 1Tehnician in activităţi de comerţ - nivelul 3

96

Victoriei 112 ica Lucrător în electromecanică - nivelul 1Electromecanic, utilaje şi instalaţii comerciale electrocasnice şi din industria alimentară - nivelul 2Tehnician electromecanic - nivelul 3Tehnician în instalaţii electrice - nivelul 3

Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi” Botoşani

Botoşani str. Prieteniei nr.7


Phare VET RO 94051995-2000

- Lucrător în electronică- Electronist aparate şi echipamente


Phare TVET RO 0108.01 şi 0108.03 -2002-2007497.7 mii euro

- Tehnician operator tehnică de calcul- Tehnician în automatizări- Tehnician electronist

Mecanică -Tinichigiu vopsitor auto-Mecanic auto-Tehnician mecatronist-Tehnician proictant CAD-Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

Analiza finanţărilor unităţilor şcolare pe domenii şi tipuri de proiecte

Nrcrt proiecte 9405 2001 2004-

20062007-2009

TOTAL Pondere domeniu în

2013Şcoli %

Domenii1. Agricultura+

silvicultura - 2 2 2 6 43 15

2. Industrie 1 3 - 1 4 29 263. Construcţii - - - 1 1 7 94. Comerţ - 1 - - 1 7 105. Servicii - - 1 1 2 14 40

TOTAL Domenii 1 6 3 5 14 100 100

Analizând alocările financiare pe domeniile susţinute prin programele de reformă se constată că domeniile construcţii şi comerţ au fost subfinanţate prin programele de reformă ale MECI, în comparaţie cu tendinţele de dezvoltare a IPT în perspectiva configurată pentru anul 2013.

Un număr mic de şcoli din ÎPT din regiune au beneficiat de programul privind înfiinţarea unor Centre de Documentare şi Informare. Este importantă extinderea programului pentru celelalte şcoli.

Numărul unităţilor de învăţământ preuniversitar în care funcţionează cabinete şcolare de asistenţă psihopedagogică

în anul şcolar 2011-2012

Observaţii

PrimarGimnazial

Liceal

Urban Rural Urban Rural Nu toate unităţile şcolare au cabinete şcolare de asistenţă psihopedagogică. În unităţile în care sunt cabinete norma de consiliere este între 600-900 elevi /consilier

13 10 15 5

Numărul unităţilor de învăţămant preuniversitar în care funcţionează cabinete şcolare de asistenţă logopedică în anul

şcolar 2011-20125 - - -

18 10 15 5

Numărul elevilor incluşi în programe de consiliere individuală (pe nivel de învăţământ) în anul şcolar 2012 – 2013

97

Nivel primar + gimnazial Nivel liceal

Urban Rural Urban Rural

TOTAL 1343 360 1200 280

Numărul elevilor incluşi în programe de consiliere de grup (pe nivel de învăţământ) în anul şcolar 2012 – 2013.

Nivel primar + gimnazial Nivel liceal

Urban Rural Urban Rural

TOTAL 8385 2100 10200 2040

5. 4. Indicatori de proces5. 4. 1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.

Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie.

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.Aceste structuri sunt:

La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regională

La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene

La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile şcolare La nivel naţional: Comitetele sectoriale. Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate

sunt următoarele: Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standardelor de Pregătire

Profesională. Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional,

elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI) CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea

Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare

Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS)

În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS)

Şcolile cuprinse în programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS, în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. În sprijinul elaborării documentului, şcolile au beneficiat de formare şi

98

asistenţă din partea unităţilor de învăţământ cuprinse în programul Phare 2003 şi a inspectoratelor şcolare.

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.

Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la: finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente/pe termen

scurt şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung; insuficienta implicare a agenţilor economici în efortul de planificare şi

pregătire/finanţare pe termen lung în ÎPT; neimplicarea sau implicarea insuficientă a Agenţilor Economici în procesul de

planificare pe termen lung la nivelul şcolii.Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este Curriculumul în Dezvoltare

Locală (CDL - componentă importantă a planului de învăţământ la şcoala de arte şi meserii) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi). În multe cazuri s-a constatat o redusă implicare a agenţilor economici în elaborarea CDL.

Un alt aspect pentru validarea rezultatelor procesului de autoevaluare privind asigurarea calității în ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care, conform metodologiilor în vigoare, implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare. Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşită apropiat de 100%) oferă motive de îndoială cu privire la exigenţele comisiei.

5. 4. 2. Asigurarea calităţii în ÎPTNevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie

şi formare profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi satisfacţia beneficiarilor (forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. La nivel naţional, activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt coordonate de către cele două agenţii nou înfiinţate – ARACIP (pentru învăţământul preuniversitar), respectiv ARACIS (pentru învăţământul superior).

În ÎPT, introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţie s-a generalizat începând cu anul şcolar 2006-2007 pentru toate unităţile de învăţământ, mai întâi aplicându-se principiul 5 al calităţii – “predarea şi învăţarea”, extinzându-se treptat pentru toate cele 7 principii.

Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în rapoartele şi planurile de îmbunătăţire a calităţii.

Pentru anul şcolar 2011-2012, un număr de 4 unităţi şcolare din judeţ au solicitat şi au primit autorizarea de funcţionare provizorie pentru noi calificări. Pentru anul școlar 2012-2013, o unitate de învățământ a solicitat acreditarea și una autorizarea de funcționare provizorie pentru o nouă calificare.

5. 4. 3. Serviciile de orientare şi consiliereNu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi

consiliere. În practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod obişnuit indicatori cum ar fi numărul de ore de consiliere per elev, numărul de elevi consiliaţi per consilier etc.

Totuşi, din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărul mic de elevi testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei. Practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

99

De asemenea, consilierii şcolari au atribuţii multiple, în ansamblul acestora consilierea pentru carieră ocupând un anumit volum, fără a reprezenta o prioritate deosebită.

Analizând datele privind evoluţia opţiunilor elevilor de clasa a VIII-a pentru ÎPT, se desprind următoarele:

a. În figura 5.10 se observă că opţiunile elevilor se îndreaptă în primul rând către filiera teoretică şi SAM, până în anul școlar 2007-2008, comparativ cu celalte opţiuni. Filiera tehnologică înregistrează o creştere începând cu 2004. Filiera vocaţională ocupă ultima variantă în opţiunile elevilor, comparativ cu SAM a cărei tendinţă este crescătoare în perioada 2003-2008, după care este înlocuită cu liceul tehnologic.

b. În figura 5.11 se observă că opţiunile elevilor sunt de departe pentru domeniul industrie, celalalte domenii deţinând o pondere mică cu evoluţie relativ constantă (serviciile, construcţiile, agricultura, comerţul)

Fig. 5.10. Opțiunile elevilor de clasa a VIII-a în perioada 2001-2012

Fig. 5.11. Opțiunile elevilor de clasa a X-a pe domenii, între anii 2005-2012

5.5. Indicatori de ieşire pentru perioada 2002- 20125.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie. Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele “standard” din seria curentă, influenţează valoarea indicatorului. Rata netă de cuprindere şcolară se utilizează pentru a evidenţia gradul de participare a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelurilor de educaţie.

Analizând rata netă de cuprindere pe niveluri de educație, în perioada 2003 – 2012 (Fig. 5.12) se observă o creștere constantă pentru învățământul secundar superior, începând din 2006-2007.

Fig. 5.12 Rata netă de cuprindere pe niveluri de educațieAnalizând rata de cuprindere în perioada 2002-2012

(Fig. 5.13) pe grupe de vârstă a populaţiei şcolare, în perioada 2002-2012 se constată:

rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu (7-16 ani) a cunoscut o uşoară scădere la nivel

judeţean datorită scăderii gradului de cuprindere în învăţământul primar şi secundar inferior;

100

Fig. 5.13 Rata netă de cuprindere pe grupe de vârstă

rata netă de cuprindere pentru grupa de vârstă 15-18 ani a cunoscut o ușoară creştere datorită creşterii gradului de cuprindere din învăţământul secundar superior (apariţia rutei progresive de profesionalizare).

5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste) – Anexa 6f-2

Fig. 5.14. Gradul de cuprindere în învăţământ pe grupe de vârstă

Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de educaţie, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă. Acest indicator reflectă gradul de participare la educaţie a unei anumite cohorte de vârstă specifică. (date INS)

Analizând evoluţia indicatorului în perioada 2002 – 2012 (Fig. 5.14.) se constată: o creștere a gradului de cuprindere în învățământ pentru grupa de vârstă 19-23

ani valori relativ constante pentru grupele de vârstă până la 14 ani o scădere a numărului de elevi cuprinşi în învăţământul din mediul rural, în timp

ce cei din mediul urban prezintă o creştere. Acest aspect se datorează faptului că s-a micșorat numărul unităților de învățământ profesional și tehnic din mediul rural.

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED / Anexa 6h

Fig. 5.15.

Rata abandonului şcolar reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar şi cel aflat în evidenţă la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de numărul elevilor

101

înscrişi la începutul anului şcolar. Indicatorul măsoară fenomenul abandonului şcolar, permiţând evaluarea eficienţei interne a sistemului de educaţie. Acesta este totodată un indicator important pentru analizarea şi proiectarea fluxurilor de elevi în cadrul unui nivel de educaţie.

Analizând rata abandonului şcolar (anexa 6h) în perioada 2000-2011 (Fig. 5.15) pe niveluri de educaţie se constată:

la învăţământul primar rata abandonului şcolar a crescut din 2000 la 1,3% în 2010-2011, cu un maxim în 2007-2008 de 2%

la învăţământul gimnazial rata abandonului şcolar înregistrează o creştere în perioada 2003-2007 şi o descreştere începând cu anul 2007;

la învăţământul liceal rata abandonului şcolar înregistrează creșteri și descreşteri alternative, începând cu 2007, ajungând la 3,2% în 2010;

la învăţământul profesional rata abandonului şcolar este mult mai mare decât la învăţământul liceal, astfel: (la învăţământul profesional este de 9,8% în 2010, iar la învăţământul liceal de 3,2% în același an);

Ratele de abandon din judeţ sunt peste media regională și națională la gimnazial, liceal și profesional, postliceal și de maiștri. Având în vedere evoluţia oscilantă a indicatorului şi valorile înregistrate pe parcursul intervalului, abandonul continuă să fie în atenţia unităţilor şcolare în special pentru categoriile vulnerabile.

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCEDRata de absolvire reprezintă procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din

totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie. Rata de absolvire este un indicator care reflectă calitatea şi eficienţa internă a sistemului de educaţie, dar şi rezultatele acestuia.

Datele privind evoluţia ratei de absolvire pe judeţe şi pe niveluri de educaţie sunt prezentate în Anexa 6i.

Din analiza acestui indicator (vezi anexa 6i) pe perioada 2000-2011 se constată: rata de absolvire în învăţământul liceal este în creştere de la 38,3% în anul şcolar 2000 -

2001 la 63,7% în anul şcolar 2010-2011; în 2007-2008 (date INS), rata de absolvire a învățământului profesional era de 34,6% iar

în 2010-2011 de 15,4 %. rata de absolvire în învăţământul postliceal prezintă o descreştere continuă de la 7,3%

în anul şcolar 2000-2001 la 2,5% în anul şcolar 2010-2011, ca urmare a tranziţiei crescute a absolvenţilor de liceu către universităţi.

5.5.5. Rata de succesRatele de succes (anexa 6j) la examenele finale de certificare a competenţelor

profesionale (examenele de absolvire la şcoala de ucenici, şcoala profesională, postliceală şi de maiştri; respectiv certificarea competenţelor profesionale la liceul tehnologic) se apropie de (sau chiar ating) 100% în majoritatea cazurilor. Această constatare este mai degrabă de natură să pună sub semnul întrebării corectitudinea şi relevanţa evaluărilor finale. Reconsiderarea evaluărilor finale în raport cu SPP, bazate pe achiziţii reale în termeni de competenţe, este de maximă importanţă pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare.

a. Se observă o scădere a ratei de succes la testul naţional, accentuată în anul şcolar 2004-2005 (68,5%), faţă de anul şcolar 2002-2003 şi o creştere semnificativă în 2008-2009 continuată în 2009-2010 (75.72%).

b. Se observă o creștere a ratei de succes la bacalaureat în anul şcolar 2004-2005 (99,5%) faţă de anul şcolar 2002-2003 (89,9%), în anul şcolar 2005-2006 rata de succes la bacalaureat are o uşoară scădere la 93% şi o creştere în 2006-2007 de 94,25%. În anul 2011, s-a inregistrat o scadere puternica a ratei de succes, ajungând până la 60%.

Promovabilitatea la examenele de certificare a calificării profesionale, iulie 2011 este mai ridicată, la nivelul 3 și 3 avansat, în mediul urban (98 - 99%) față de cel rural (96,5 - 97%), datorată dotărilor existente în școlile din mediul urban.

Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate indicator trimit, pe de o parte, la asigurarea calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de

102

pregătire, iar pe de altă parte la necesitatea unor programe remediale (ex. şcoala de după şcoală) pentru elevii cu dificultăţi de învăţare.

5. 5. 6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţieRata de tranziţie în învăţământul secundar superior reprezintă numărul de elevi admişi

în primul an de studii la învăţământul secundar superior într-un anumit an şcolar, ca raport procentual faţă de numărul de elevi înscrişi în anul terminal al învăţământului secundar inferior din anul şcolar anterior. Acest indicator permite măsurarea gradului de acces/nivelului de tranziţie de la învăţământul secundar inferior la învăţământul secundar superior. Considerat din perspectiva nivelului de învăţământ secundar inferior acesta reprezintă un indicator referitor la ieşirea din sistem; privit din perspectiva nivelului de învăţământ secundar superior acesta este un indicator de acces.

Din anexa 6 g, se constată că în perioada 2003-2010: rata de tranziție a absolvenților de la clasa a 8-a la clasa a 9-a (liceu + SAM) a

înregistrat o scădere de la 77,3% în 2004-2055 la 41,04 % în 2011-2012. rata de tranziție a elevilor de la clasa a X-a (liceu+SAM) spre clasa a XI-a

înregistrează o tendință de continuă creștere de la 71,47% în 2005-2006, la 75,32% în 2011-2012, cu un minim în 2008-2009 de 48,76%.

rata de tranziție a elevilor de la clasa a XI-a spre clasa a XII-a liceu tehnologic, înregistrează o creștere de la 50,08% în 2006-2007 la 65,09% în 2011-2012, cu un maxim în 2009-2010 de 81,99%.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (Anexa 17)Conform definiţiei Eurostat, indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18-24 de

ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maxim ISCED 2) absolvit.

Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date la nivel regional din surse statistice oficiale (INS) sau administrative (ISJ). Datele la nivel naţional (v. tab.5.2) indică o rată de părăsire timpurie a sistemului de educaţie, de peste două ori mai mare decât ţinta UE, care prevede o rată medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2010.

Sursa: Comisia Europeană, Comunicarea Comisiei Către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic Și Social European Și Comitetul Regiunilor, Combaterea părăsirii timpurii a şcolii: o contribuţie esenţială la strategia Europa 2020, Bruxelles, 31.1.2011http://ec.europa.eu/education/school-education/doc/earlycom_ro.pdf

Indicatorul utilizat în general pentru estimarea abandonului prematur este ponderea celor care nu au absolvit cel mult gimnaziul şi nu mai sunt în sistemul educaţional în total populaţie de 18-24 de ani. Rata respectivă oferă o indicaţie puternică despre structura populaţiei de 18-24 de ani, arătând câţi au părăsit timpuriu sistemul educaţional.

Prosperitatea viitoare a Europei depinde în mare măsură de tinerii săi. Prin intermediul Strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană vizează să sprijine mai bine tinerii, să le permită să îşi dezvolte din plin talentele în propriul lor interes, dar şi în beneficiul economiei şi societăţii. Unul din obiectivele principale convenite de Consiliul European este de a reduce procentul de tineri care părăsesc timpuriu şcoala sub 10% şi de a asigura că cel puţin 40% din tânăra generaţie dispune de o diplomă de învăţământ superior sau de un echivalent al acesteia.

Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale tinerilor răspunde în acelaşi timp obiectivului de „creştere inteligentă”, îmbunătăţind nivelurile de competenţă, cât şi obiectivului de „creştere favorabilă incluziunii”, prin abordarea unuia dintre cei mai importanţi factori de risc pentru şomaj şi sărăcie.

Reducerea părăsirii timpurii a şcolii deschide, de asemenea, calea realizării celorlalte obiective ale strategiei Europa 2020.

Reducerea cu numai un punct procentual a ratei europene medii de părăsire timpurie a şcolii ar permite economiei europene să dispună în fiecare an de aproape o jumătate de milion suplimentar de tineri lucrători potenţial calificaţi.

Din 2000, rata europeană medie de părăsire timpurie a şcolii s-a diminuat cu 3,2 puncte procentuale, dar progresele au fost insuficiente pentru a atinge obiectivul de reducere cu 10%

103

http://ec.europa.eu/education/school-education/doc/earlycom_ro.pdf

până în 2010, așa cum a fost adoptat iniţial de Consiliu. În plus, această medie maschează disparităţi importante între statele membre. Șapte state membre au realizat deja obiectivul de 10%, în timp ce alte trei (Spania, Portugalia, Malta) au rate superioare procentului de 30%. Din 2000, cu excepţia a trei state membre (Finlanda, Suedia, Spania), toate statele şi-au redus rata de părăsire timpurie a şcolii, unele într-un mod extrem de semnificativ. În 2009, mai mult de şase milioane de tineri, 14,4% din toţi tinerii între 18 şi 24 de ani, au părăsit educaţia sau formarea ca absolvenţi doar ai învăţământului secundar inferior sau ai unei forme inferioare de învăţământ. Ceea ce este încă şi mai îngrijorător, 17,4% dintre aceştia au absolvit doar învăţământul primar1. Părăsirea timpurie a şcolii este sinonimă cu şanse pierdute pentru tineri şi cu o pierdere de potenţial social şi economic pentru Uniunea Europeană în ansamblu.

Se impune implicarea mai activă a personalului didactic pentru creșterea factorului calitativ al intregului mecanism educațional prin monitorizarea activităţii instructiv-educative în şcolile din I.P.T. şi asigurarea calităţii conform principiilor pe care aceasta se bazează.

Graficul 1: Procentaj din populaţia cu vârste între 18-24 de ani care au absolvit cel mult ciclul de învăţământ secundar inferior şi care nu urmează un program de educaţie sau formare (2009)

şi evoluţie 2000-20092 (2 Eurostat, LFS 2010)Ratele 2009 Evoluţie 2000 – 2009

(modificare relativă în %)

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competențelor de citire/lectură (PISA)

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427 pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.În ambele situaţii, rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD. Rezultatele obţinute

pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele. Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci (sau 20%) are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15% performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020.

Sursa datelor: Raportul internaţional OECD - PISA 2009 pentru Evaluarea Elevilor

1

2

104

5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

În cazul creşterii nivelului de studii până la învăţământul secundar superior, evoluţia a fost lentă, dar constantă. Aceasta a cunoscut o redresare în ultimii ani, însă nu suficient pentru a atinge obiectivul fixat pentru 2010, de 85%. Din analiza Anexei 19 rezultă că în România, ponderea populaţiei care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior se află în limite procentuale apropiate de media UE (în 2000- 76,1% şi în 2009 - 78,3%).

Fig. 5.33. Ponderea populaţiei de 20-24 ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

5.5.10. Participarea în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)Indicatorul nu este disponibil decât la nivel naţional. În 2006 (conf. Eurostat4), rata de

participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 1,3% (!) în comparaţie cu media în Uniunea Europeană (UE-27: 9,6%; UE-15: 11,1%).

Conform definiţiei EUROSTAT, indicatorul se raportează la ultimele 4 săptămâni dinaintea anchetei, comparaţie cu media în Uniunea Europeană. Se constată un decalaj considerabil la nivel naţional faţă de ţinta adoptată de UE (Benchmark) pentru 2010, de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (25-64 ani).

105

În 2009 ținta 2010 12,5% media UE-27: 9,6%; Damenarca 31% Finlanda și Suedia 22% România 1,5%

Şcoli autorizate de CNFPA ca furnizori de formare pentru adulţiJudeţul Nr. şcoli din ÎPT Nr. şcoli autorizate

CNFPA% şcoli autorizate

CNFPANr. programe

autorizateCalificări/ programe

autorizate

BT 21 1 0,047% 1 Certificare de baza - ECDL Complet

Sursa: CNFPA, Registrul furnizori autorizaţi, situaţia la data de 1 martie 2010

Analizând raportul dintre unităţile şcolare acreditate pentru formarea adulţilor și cele care oferă programe de formare nivel 3 (vezi Anexa 11) se constă că, în judeţul Botoşani, aproximativ 5 % din unităţile şcolare IPT sunt antrenate în formarea adulţilor.

5.6. Indicatori de impact5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului pentru perioada 2003-2010

Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii care vin să-şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) şi sunt dificil de validat.

Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor (15,3% în 2008, 12,6% în 2009 şi 14,9% în 2010), (vezi cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT.

Un alt indicator care se desprinde din cap. 4 este evoluţia ponderii şomerilor: total şomeri, din care absolvenţi, (9,5% în 2007, 10,5% în 2008, 9,1% în 2009 și 11,3% în 2010), de unde se observă o creștere uşoară a numărului de şomeri proveniţi dintre absolvenţi în anul 2010 faţă de anul 2007.

La nivelul regiunii Nord Est s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele / ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire.

Pentru evaluarea indicatorului privind rata de şomaj a absolvenţilor de ÎPT se impune realizarea unor sondaje periodice reprezentative, menite să furnizeze şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională. In anexa 5 sunt evidențiate datele referitoare la evoluția ratei somajului, la absolvenţii din perioada 2003-2010. Din analiza datelor retinem urmatoarele: Rata somajului in judeţul Botoşani a scazut continuu in perioada 2003-2008 înregistrând un

maxim în 2009, de 7,8 %, cauzat de criza economică, cu o scădere ușoară, la 6,87 % în 2010. În toate domeniile de activitate se înregistrează o reducere a șomajului cu unele fluctuații în

domeniile: estetică şi igiena corpului omenesc; agricultură; turism şi alimentaţie publică.Forţa de muncă înregistrată la AJOFM Botoșani se caracterizează printr-un nivel scăzut de

instruire şi o slabă pregătire profesională. Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor pe niveluri de instruire, se constată că din numărul total de 9837 şomeri înregistraţi la data de 31.12.2010, 71,95% sunt persoane cu nivel de instruire gimnazial, primar, fără școală absolvită, 21,88% sunt persoane cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapta I), profesional, postliceal de

106

specialitate sau tehnic de maiștri şi 6,17% sunt persoane având nivel de instruire universitar, doctorat.

Şomerii de lungă durată sunt şomerii care doresc să se întoarcă pe piaţa muncii după o perioadă de absenţă dar le lipseşte o specializare căutată acum pe piaţa muncii. S-au intensificat măsurile active şi preventive pentru ocuparea forţei de muncă destinate şomerilor, cu accent pe şomerii tineri, şomerii de lunga durată, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din mediul rural şi persoanele ocupate în agricultură.

Şomerii de lungă durată cărora le lipseşte o calificare şi care după o perioadă de absenţă doresc să se întoarcă pe piaţa muncii, sunt persoanele cele mai vulnerabile în căutarea unui loc de muncă, în mod special persoanele peste 45 de ani. Şomerii de lungă durată cu vârstă ridicată sunt dezavantajaţi atât de lipsa mobilităţii în reorientarea profesională cât şi de faptul că îşi găsesc mai greu un loc de muncă. Şomerii de lungă durată se descalifică, uită gesturile profesionale, pierd ritmul de muncă iar toate acestea îl fac pe şomer neîncrezător în reuşita lui. La rândul lor, directorii de firmă sunt mai reticenţi în a angaja această categorie de personal.

Forţa de muncă înregistrată la AJOFM Botoșani se caracterizează printr-un nivel scăzut de instruire şi o slabă pregătire profesională. Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor pe niveluri de instruire, se constată că din numărul total de 9837 şomeri înregistraţi la data de 31.12.2010, 71,95% sunt persoane cu nivel de instruire gimnazial, primar, fără școală absolvită, 21,88% sunt persoane cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapta I), profesional, postliceal de specialitate sau tehnic de maiștri şi 6,17% sunt persoane având nivel de instruire universitar, doctorat.

Şomerii de lungă durată sunt şomerii care doresc să se întoarcă pe piaţa muncii după o perioadă de absenţă dar le lipseşte o specializare căutată acum pe piaţa muncii. S-au intensificat măsurile active şi preventive pentru ocuparea forţei de muncă destinate şomerilor, cu accent pe şomerii tineri, şomerii de lunga durată, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din mediul rural şi persoanele ocupate în agricultură.

Şomerii de lungă durată cărora le lipseşte o calificare şi care după o perioadă de absenţă doresc să se întoarcă pe piaţa muncii, sunt persoanele cele mai vulnerabile în căutarea unui loc de muncă, în mod special persoanele peste 45 de ani. Şomerii de lungă durată cu vârstă ridicată sunt dezavantajaţi atât de lipsa mobilităţii în reorientarea

107

profesională cât şi de faptul că îşi găsesc mai greu un loc de muncă. Şomerii de lungă durată se descalifică, uită gesturile profesionale, pierd ritmul de muncă iar toate acestea îl fac pe şomer neîncrezător în reuşita lui. La rândul lor, directorii de firmă sunt mai reticenţi în a angaja această categorie de personal.

Rata somajului în judeţul Botoşani a scăzut semnificativ in perioada 2008-2010 la tehnic și resurse și s-a păstrat relativ constantă la servicii;

În toate domeniile de activitate se înregistrează o reducere a șomajului cu unele fluctuații în domeniile: estetică şi igiena corpului omenesc; agricultură, turism şi alimentaţie.

5.6.2. Inserţia profesională a absolvenţilorIndicatorul nu este disponibil din surse statistice. Totuşi, având în vedere şomajul de

lungă durată (peste 6 luni) care afectează absolvenţii înregistraţi în şomaj, se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană -

Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor. Totuşi, având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni), care afectează circa 60% din absolvenţii înregistraţi în şomaj (conform informaţiilor prezentate în cap. 4), se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT din judeţul Botoşani în perioada 2002 – 20125.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare

Anul şcolarClasa a IX-a liceu Clasa a IX-a SAM

Nr. elevi % Nr. elevi %2005-2006 5941 49,79 2983 50,21

2006-2007 4763 56,39 2077 43,61

2007-2008 4425 54,33 2021 45,67

2008-2009 4732 63,72 1658 35,282009-2010 4718 100% 0 02010-2011 4351 100% 0 02011-2012 5305 100% 0 02012-2013 4068 100% 0 0

Reprezentarea învăţământului liceal pe filiere, clasa a IX-aAnul şcolar Filiera tehnologică

(clase)Filiera vocaţională

(clase)Filiera teoretică

(clase)2005-2006 34 9 642006-2007 30 7 592007-2008 28 9 652008-2009 95 10 672009-2010 95 10 672010-2011 73 10 692011-2012 84 13 822012-2013 73 12 65

Evoluţia, pe anii şcolari 2005-2012, la liceul tehnologic în clasa a IX-a distribuţia elevilor pe profiluri este următoarea

Anul şcolar Tehnic(clase)

Resurse(clase)

Servicii(clase)

2005-2006 18 6 10

108

2006-2007 15 6 92007-2008 14 7 72008-2009 57 20 182009-2010 57 20 182010-2011 41 16 162011-2012 41 23 202012-2013 37 18 18

Domeniile de pregătire a elevilor prin liceu tehnologic, din judeţul Botoşani,comparativ pentru anii şcolari 2005 – 2006 ... 2012 – 2013

Nr. DOMENIUL Nr. clase2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

2011-2012

2012-2013

1 Mecanică 31 25 27 28 29 21 18 172 Electromecanică 1 2 2 1 1 1 2 13 Electronică şi

automatizări1 1 1 6 5 6 6 6

4 Chimie industrială 0 0 0 0 0 0 0 05 Materiale de

construcţii0 0 0 0 0 0 0 0

6 Electric 1 1 1 1 2 1 2 17 Construcţii,

instalaţii şi lucrări publice

6 6 4 7 5 1 1 2

8 Agricultură 37 12 9 11 10 7 12 119 Silvicultură 0 0 0 0 0 0 0 010 Comerţ 2 2 3 4 2 3 5 411 Turism şi

alimentaţie5 7 8 6 7 6 8 6

12 Industrie alimentară

3 5 5 5 5 4 5 4

13 Fabricarea produselor din lemn

6 4 3 3 1 3 3 2

14 Industrie textilă şi pielărie

25 12 13 14 14 8 9 8

15 Tehnici poligrafice - - - 0 0 0 0 016 Estetica şi igiena

corpului omenesc1 1 1 0 1 1 1 1

Economic 8 8 6 6 7Protecția mediului 6 5 5 6 3Total 119 78 77 100 95 73 84 73

Comparaţia între planul de şcolarizare aprobat şi planul de şcolarizare realizat la liceul tehnologic, clasa a IX-a, zi, în anul şcolar 2012-2013

Nr. crt DOMENIUL Nr. clase aprobate

Nr. clase realizate

1 Tehnic 46 372 Servicii 18 183 Resurse 20 18

Total 84 73

Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează că exerciţiul de planificare în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire şi o distribuţie corelată cu cerinţele de pe piaţa forţei de muncă.Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în perioada 2002-2012, sunt prezentate în Anexa 7.

Scăderea generală a populaţiei şcolare s-a reflectat în scăderea la nivel judeţean a ponderii elevilor înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT.

109

5.7.2. Analiza ofertei curente pentru formarea profesională iniţială în anul şcolar 2011-2012

Din totalul cifrelor de şcolarizare propuse prin planurile de şcolarizare pentru 2011/2012 (clasa a IX-a, învăţământ de zi), ÎPT are o pondere de cca. 46,7%, sub media pe țară.

În perioada 2008-2011 se observă o creștere a domeniilor Electronică, Turism și alimentație, Fabricarea produselor din lemn, Comerț si Protecția mediului și o scădere la domeniile Construcții și Industrie textilă.

Fig. 5.16 Fig 5,17

ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL/FILIERA/P

ROFILUL

DOMENIUL PREGĂTIRII DE

BAZĂ

PLAN M.E.C.T.S. PENTRU ANUL ȘCOLAR 2011-

2012 LA cl a IX-a ZI, INCLUSIV

SUPLIMENTARI

REALIZAT, cl. a IX-a, ZI, 2011-

2012

Ţinta MEDI

E PLAI

Pondere conf.

Plan

Pondere

realizat

nr.clasenr.elev

i nr.clase nr.elevi % % %2) Filiera tehnologică, total, din care: 87 2610 84 2476 55,0% 46,5% 46,7%profil tehnic, total, din care: 41 1230 41 1189 67,0% 47,1% 48,0%

fabricarea produselor din lemn 3 90 3 97 6,0% 3,4% 3,9%electronică automatizări 6 180 6 180 9,0% 6,9% 7,3%producţie media 0 0 0,0% 0,0% 0,0%construcţii instalaţii şi lucrări publice 1 30 1 30 7,0% 1,1% 1,2%mecanică 18 540 18 513 27,0% 20,7% 20,7%electric 2 60 2 60 8,0% 2,3% 2,4%industrie textilă şi pielărie 9 270 9 248 3,0% 10,3% 10,0%materiale de construcţii 0 0 0,0% 0,0% 0,0%electromecanică 2 60 2 61 5,0% 2,3% 2,5%chimie industrială 0 0 2,0% 0,0% 0,0%tehnici poligrafice 0 0 0,0% 0,0% 0,0%

profil servicii, total, din care: 20 600 20 611 17,0% 23,0% 24,7%

turism şi alimentaţie 8 240 8 249 4,0% 9,2% 10,1%economic 6 180 6 182 7,0% 6,9% 7,4%comerț 5 150 5 150 5,0% 5,7% 6,1%estetica şi igiena corpului omenesc 1 30 1 30 1,0% 1,1% 1,2%

profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 26 780 23 676 16,0% 29,9% 27,3% agricultură 12 360 12 362 3,0% 13,8% 14,6%

110

silvicultură 0 0 2,0% 0,0% 0,0%protecţia mediului 8 240 6 158 9,0% 9,2% 6,4%industrie alimentară 6 180 5 156 2,0% 6,9% 6,3%

5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013Datorită schimbărilor provocate de efectele crizei economice, segmentul economic

reflectă o instabilitate care nu permite formularea de ţinte concrete pe termen lung, în acest context apreciem că analizele efectuate reflectă specificul regional şi ţintele formulate rămân o direcţie de dezvoltare în viziunea optimistă de realizare a unei economii echilibrate, dinamice şi durabile, astfel respectarea ţintelor se va face sub rezerva necesitaţii actualizării cu informaţii specifice la nivel local în PLAI privind şomajul, dinamica economică, investiţii la nivel local, modificări ale sistemului educativ. Plecînd de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Est, în baza anlizei specificului economic și de piața muncii al județului Botoșani, membrii CLDPS apreciză că Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire din județul Botoșani este următoarea:

Proiectul planului de şcolarizare 2012-2013 A. Liceu tehnologic

FILIERA/PROFILUL SPECIALIZARE DOMENIUL PREGATIRII DE

BAZĂ

Existent cl. a IX-a, zi 2011-2012

Propuneri cl. a IX-a, zi 2012-2013

Nr.clase Nr. elevi Nr.clase Nr. eleviTOTAL CL A IX-A ZI , din care : 179 5340 162 45361) Filiera teoretică, total, din care: 82 2452 63 1764profil real, total, din care: 54 1632 42 1176

matematică-informatică 23 692 19 532ştiinţe ale naturii 31 940 23 644

profil uman, total, din care: 28 820 21 588

filologie 12 333 10 280

ştiinţe sociale 16 487 11 3082) Filiera tehnologică, total, din care: 84 2499 87 2436profil tehnic, total, din care: 41 1202 47 1316

fabricarea produselor din lemn 3 100 3 84electronică automatizări 6 180 6 168producţie media 0 0 0 0construcţii instalaţii şi lucrări publice 1 30 4 112mecanică 18 520 19 532electric 2 55 1 28industrie textilă şi pielărie 9 254 12 336materiale de construcţii 0 0 0 0electromecanică 2 63 2 56chimie industrială 0 0 0 0

tehnici poligrafice 0 0 0 0

111

profil servicii, total, din care: 20 612 19 532

turism şi alimentaţie 8 249 6 168economic 6 182 7 196comert 5 151 5 140estetica şi igiena corpului omenesc 1 30 1 28

profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 23 685 21 588

agricultură 12 370 14 392silvicultură 0 0 0 0protecţia mediului 6 163 3 84industrie alimentară 5 152 4 112

3) Filiera vocaţională, total, din care: 13 389 12 336Profil sportiv 5 150 4 112

Profil teologic 3 88 3 84Profil muzică 1 30 1 28Profil coregrafie 0 0 0 0Profil teatru 0 0 1 28Profil arte vizuale 2 60 2 56Profil patrimoniu-cultural 0 0 0 0

Profil pedagogic 2 61 1 28PROIECTUL PLANULUI DE ȘCOLARIZARE PENTRU CLASA A IX-A ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL CU FRECVENȚĂ-

SERAL ÎN ANUL ŞCOLAR 2012-2013

FILIERA/PROFILUL SPECIALIZARE DOMENIUL PREGATIRII DE BAZĂ

Existent cl. a IX-a, seral 2011-2012

Propuneri cl. a IX-a, seral 2012-2013

Nr.cl. Nr. elevi

Nr.cl. Nr. elevi

TOTAL CL A IX-A SERAL , din care : 1 35 2 562) Filiera tehnologică, total, din care: 1 35 2 56profil tehnic, total, din care: 0 0 1 28

industrie textilă şi pielărie 0 0 1 28profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 1 35 1 28

protecţia mediului 1 35 1 28

PROIECTUL PLANULUI DE ȘCOLARIZARE PENTRU CLASA A XII-A ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL CU FRECVENȚĂ - SERAL, CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI ÎN ANUL ŞCOLAR 2012-2013

FILIERA/PROFILULDOMENIUL PREGĂTIRII DE

BAZĂ

Existent clasa a XII-a, seral, 2011-2012

Propuneri clasa a XII-a, seral, 2012-2013

Nr.clase Nr. elevi Nr.clase Nr. elevi Filiera tehnologică, total, din care: 1 30 4 112profil tehnic, total, din care: 1 30 4 112

mecanică 0 0 1 28

112

industrie textilă şi pielărie 1 30 3 84

B. Învățământul profesional Proiectul Planului de şcolarizare la nivel județean pe domenii de formare

profesională şi calificări - BOTOȘANI 2012-2013

Domeniul de formare profesională CalificareaPropuneri

cl. a X-aNr.cl. Nr. elevi

total, din care 24 672mecanică 8 224 mecanic auto 2 56 mecanic agricol 2 56 lăcătuș mecanic prestări servicii 3 84

lăcătuș construcții metalice și utilaj tehnologic 1 28

electromecanică 1 28

Electromecanic utilaje şi instalaţii comerciale, electrocasnice şi din industria alimentară 1 28

electronică automatizări 0 0 chimie industrială 0 0materiale de construcţii 0 0electric 0 0construcţii instalaţii şi lucrări publice 3 84 Zidar – pietrar - tencuitor 1 28 Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar 1 28

Instalator instalaţii tehnico - sanitare şi de gaze 1 28

agricultură 2 56 Agricultor culturi de câmp 1 28 Horticultor 1 28silvicultură 0 0comert 0 0turism şi alimentaţie 0 0industrie alimentară 1 28 Brutar-patiser-preparator produse făinoase 1 28fabricarea produselor din lemn 2 56 Tâmplar universal 2 56industrie textilă şi pielărie 7 196 Confecționer produse textile 5 140 Croitor îmbrăcăminte după comandă 2 56tehnici poligrafice 0 0estetica şi igiena corpului omenesc 0 0producţie media 0 0

5.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2011- 2012Şcoli autorizate de CNFPA ca furnizori de formare pentru adulţiJudeţul Nr. şcoli din ÎPT Nr. şcoli autorizate

CNFPA% şcoli

autorizate CNFPA

Nr. programe autorizate

Calificări/ programe autorizate

113

BT 21 1 4,76% 1 Certificare de baza - ECDL

Complet

Sursa: CNFPA, Registrul furnizori autorizaţi, situaţia la data de 1 martie 2010

Analizând raportul dintre unităţile şcolare care oferă programe de formare nivel 3 şi unităţile şcolare acreditate pentru formarea adulţilor (vezi Anexa 11) se constă că, în judeţul Botoşani, 4,76% din unităţile şcolare IPT sunt antrenate în formarea adulţilor, deşi majoritatea unităţilor şcolare ÎPT deţin resursele necesare.

5.7.5. Reţele şcolare în anul şcolar 2012 – 2013. Distribuţia teritorială a unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic – jud. Botoșani (Anexa 10.3.)

REŢEAUA UNITĂŢILOR ŞCOLARE IPT PE BAZINE DE RECRUTARE A ELEVILOR

Nr. crt Zona/Bazinul de

recrutareUnitatea şcolară

Localitatea Mediul de rezidenţă

Niveluri de calificare

Domeniile de formare profesională iniţială/ Profiluri

1. Municipiul Botoșani, Bălușeni, Cristești, Curtești, Leorda, Lunca, Mihai Eminescu, Nicșeni, Răchiți, Roma, Stăuceni, Sulița, Unțeni, Vlădeni, Gorbănești, Blândești

Liceul ”Alexandru cel Bun” Botoșani

Botoșani Urban 2,3 Industrie textilă și pielărie

2. Liceul ”Dimitrie Negreanu” Botoșani

Botoșani Urban 2,3 Mecanică

3. Liceul Tehnologic ”Petru Rareș” Botoșani

Botoșani Urban 2,3 Mecanică Agricultură Protecția mediului

4. Liceul Tehnologic Industrial ”Elie Radu” Botoșani

Botoșani Urban 2,3 Mecanică Construcții Fabricarea produselor din lemnProtecția mediului

5. Colegiul Tehnic ”Gheorghe Asachi” Botoșani

Botoșani Urban 2,3 Electronică AutomatizăriElectric Mecanică

6. Colegiul Economic ”Octav

Botoșani Urban 2,3 EconomicComerț

114

Onicescu” Botoșani

Turism și alimentație

7.

8.

Zona Dorohoi:Municipiul Dorohoi, Brăești, Broscăuți, Havîrna, Corlăteni, Cordăreni, Cristinești, Dersca, George Enescu, Hilișeu Horia, Ibănești, Mihăileni, Pomîrla, Suharău, Văculești, Vîrfu Cîmpului, Cîndești, Dimăcheni, Lozna.

Liceul ”Regina Maria” Dorohoi

Liceul Tehnologic”Alexandru Vlahuță”

Școala Profesională Smârdan

Dorohoi

Șendriceni

Smârdan – com. Suharău

Urban

Rural

Rural

2,3

2,3

2

Economic, ComerțTurism și alimentațieIndustrie alimentarăIndustrie textilă și pielărieElectromecanicăMecanicăAgriculturăElectronică AutomatizăriProtecția mediului

9. Zona Darabani: Oraș Darabani, Concești, Hudești, Mileanca, Păltiniș, Rădăuți-Prut, Viișoara

Liceul ”Dimitrie Cantemir” Darabani

Darabani Urban 2,3 Industrie alimentarăMecanicăAgriculturăIndustrie textilă și pielărie

10. Zona Coțușca: com. Coțușca

Liceul Tehnologic Coțușca

Coțușca Rural 2,3 AgriculturăProtecția mediului

11. Zona Săveni:Oraș Săveni, Avrămeni, Drăgușeni, Hănești, Manoleasa, Mitoc, Ripiceni, Știubieni, Ungureni, Vorniceni, Vlăsinești

Liceul Teoretic ”Dr. M. Ciucă”

Liceul Tehnologic

Săveni

Plopenii Mari / com Ungureni

Urban

Rural

2,3 Turism și alimentațieIndustrie textilă și pielărieIndustrie alimentară

12. Zona Ștefănești: Oraș Stefănești, Dobîrceni, Mihălășeni, Santa Mare

Liceul Teoretic ”Ștefan D. Luchian” Ștefănești

Ștefănești Urban 2,3 Agricultură

13. Zona Trușești: Oraș Trușești, Albești, Dîngeni, Durnești, Hlipiceni, Răuseni, Todireni, Călărași

Liceul ”Demostene Botez”Liceul Tehnologic

Trușești

Todireni

Rural 2,3 Agricultură

14. Zona Vorona: Vorona, Corni, Tudora

Liceul Tehnologic ”Ștefan cel Mare și Sfânt”

Vorona Rural 2,3 Industrie textilă și pielărieAgriculturăMecanicăTurism și alimentație

15. Zona Flamânzi: Oraș Flamânzi, Copălău, Frumușica, Prăjeni, Coșula

Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu”

Flămânzi Urban 2,3 Agricultură, Protecția mediuluiFabricarea produselor din lemn

16. Zona Bucecea: Oraș, Bucecea

Liceul Tehnologic Bucecea Urban 2,3 Industrie alimentarăElectronică automatizăriMecanică

8. Zona Șendriceni: com. Șendriceni

Liceul Tehnologic ”Alexandru Vlahuță”

Șendriceni Rural 2,3 Agricultură, Industrie alimentară, Turism și alimentație, Mecanică, Electronică Automatizări,

115

Situaţia parteneriatelor şcoală întreprinderi pe judeţe şi pe total regiune

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

BACAU BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI TOTAL NORD EST

judet

valo

are

unitati de invatamant nr de intreprinderi

Protecția mediului

Analizând numărul unităţilor şcolare care dezvoltă parteneriate în educaţie şi formare, pe judeţ şi medii de rezidenţă, în perioada 2003-2011 (Anexa 13); reţinem următoarele observaţii:

a. Numărul unităţilor şcolare din judeţul Botoşani pe total unităţi şcolare a înregistrat o tendinţă de scădere începând cu anul şcolar 2006-2007. Aceeaşi tendinţă există şi în ceea ce priveşte evoluţia numărului de unităţi şcolare şi a celor din TVET în mediul rural. În 2011-2012 funcționeaza 21 unități IPT: 16 grupuri școlare și 3 școli de arte și meserii, două autorizate pentru a deveni licee tehnologice (SAM Plopenii Mari și SAM Todireni) și SAM Smîrdan ce se va transforma în Școală Profesională. De asemenea, continuă formarea profesională inițială și cele 2 școli speciale, pentru nivelul 2 și liceu tehnologic pentru elevi cu deficiențe, în domeniile Mecanică, Construcții și Industrie textilă și pielărie.

5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile – Analiza indicatorilor din harta parteneriatului privind practica elevilor şi parteneriatul cu agenţii economici în anul şcolar 2010-2011

Fig. 5.18.Anexa 13 prezintă situaţia relaţiilor de parteneriat între unităţi şcolare TVET şi parteneri în formare profesională. Figura 5.18 oferă o imagine la nivel regional şi pe judeţe a relaţiilor de parteneriat în formarea profesionala. Din analiza datelor şi a figurii 5.18 precizăm următoarele:La nivel regional numărul partenerilor este cel puţin dublu decât cel al furnizorilor de formare;Judeţul Botoşani are un număr mare de parteneriate raportat la

numărul de şcoli care asigură formarea profesională inițială deoarece parteneriatele se stabilesc pe domenii de calificare ceea ce duce la situatia ca o unitate şcolara sa deţină mai multe contracte de parteneriat.

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT din judeţul Botoşani Se constată o tendinţă de uşoară creştere a numărului de elevi per norma didactică la nivel

liceal. La nivel de judeţ există resursa umană (cadre didactice) calificată, în procent de 98,38%. 68,2% din unităţi şcolare nu au condiţii materiale de desfăşurare a orelor de laborator

tehnologic şi instruire practică, conform cerinţelor standardelor de pregătire profesională. Opţiunile elevilor de clasa a VIII-a sunt peste 50% pentru filiera teoretică rata abandonului şcolar la învăţământul profesional este de 8,1% mult mai mare decât la

învăţământul liceal Rata de succes a scazut la 60% în anul 2011 rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 (34%); rata de tranziție a absolvenților de la clasa a 8-a la clasa a 9-a (liceu + SAM) a înregistrat o

scădere de la 77,3% în 2004-2005 la 41,04 % în 2011-2012. rata de tranziție a elevilor de la clasa a X-a (liceu+SAM) spre clasa a XI-a înregistrează o

creștere de la 71,47% în 2005-2006, la 75,32% în 2011-2012, rata de tranziție a elevilor de la clasa a XI-a spre clasa a XII-a liceu tehnologic,

înregistrează o creștere de la 50,08% în 2006-2007 la 65,09% în 2011-2012, Implicaţii pentru ÎPT:

adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii în funcţie de potenţialul economic al judeţului,

116

creşterea populaţiei cu nivel ridicat de educaţie, în special în mediul rural, prin creşterea ofertei de formare continuă;dobândirea de competente prin asigurarea instruirii practice la agenți economici, analiza cererii pe piaţa forţei de muncă a calificărilor de perspectiva pentru dezvoltarea judeţului;Oferirea de servicii de orientare şi consiliere din intrarea in sistemul de formare; Recalificarea cadrelor didactice pentru calificări solicitate pe piața muncii;Promovarea formării profesionale pe tot parcursul vieţii ca domeniu major de intervenţie în restructurarea şi dezvoltarea sistemelor de educaţie şi formare, asigurarea competenţelor cheie;Îmbunătățirea accesului şi participării la educaţie şi formare profesională, a persoanelor provenind din grupuri/comunităţi/medii dezavantajate, vulnerabile din punct de vedere socio-economic şi expuse riscului de excluziune socială (în special minoritatea romă, tinerii care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, populația cu venituri scăzute, persoane cu cerinţe educaţionale speciale, populaţia din mediul rural, etc.);Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale în educaţia iniţială, astfel încât antreprenoriatul să devină o opţiune de carieră pentru toţi;Stabilirea de parteneriate active cu partenerii sociali în vederea creşterii gradului de absorbţie a absolvenţilor din TVET;Utilizarea noilor tehnologii în procesul de formare profesională Oferirea de alternative prin forme de învăţare (seral, frecventa redusa,învăţarea la distanţă);Colaborare sistem IPT - AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizarea unităților IPT ca Furnizor FPC şi a grupurilor ţintă pentru formarea continuă;Consilierea elev - părinte în alegerea carierei; informarea privind tendinţele înregistrate pe piaţa forţei de muncă;Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor anterioare

117

Capitolul. 6. EVALUAREA (MONITORIZAREA) PROGRESULUI IMPLEMENTĂRIIPLAI 2009-2013 BOTOŞANI

Prioritate

Obiectiv 1: Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilorŢintă/rezultate măsurabile: Reducerea procentului de tineri șomeri din total șomeri de la 21% din numărul șomerilor în 2006 la 15 % în 2013. Nota pentru progres3 2

Organizaţii responsabile pentru implementare: Unitățile școlare, partenerii economici, CLDPS, ISJ, CJRAE.

Data începerii: 1.09.2010 Data analizei: 20.03.2011

Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului 1. Dezvoltarea, la nivelul

întregii rețele de formare profesională, a sistemului partenerial pentru evaluarea competențelor specifice calificărilor din

oferta şcolară;2. Elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL) de către şcoală – agent economic ţinând cont de competențe specifice economiei locale.3. Identificarea de noi calificări necesare în judeţ, prin chestionarea agenţilor economici şi propunerea acestora pentru includere în Nomenclatorul de meserii. 4. Elaborarea de către CJRAE a propunerilor și recomandărilor desprinse din sondarea opțiunilor elevilor și diseminarea în școli;5. Consilierea elev - părinte în alegerea carierei și pe perioada formării, inclusiv furnizarea datelor legate de cererea și tendințele înregistrate pe piața forței de muncă;6. Monitorizarea evoluției somajului în rândul tinerilor absolvenți;

Activităţi desfăşurate/termene/rezultate măsurabile/surse evidenţe 1.1. Realizarea unei sinteze privind nevoile de calificareRealizarea unei sinteze privind nevoile de calificare

- Termen: decembrie 2009- Rezultate: Top-ul calificărilor solicitate pe plan local (document)

Documentaţia din 2009 include informaţii tematice preluate de pe site-urile AJOFM Botoşani, ANOFM (www.Botoșani.anofm.ro, www.anofm.ro) şi presei locale sau regionale(www.monitorulbt.ro, www.evenimentuldeBotoșani.ro), primite de la AJOFM Botoşani sau/şi de la alţi factori de decizie ori parteneri economici şi sociali locali (ISJ Botoşani, Primăria şi Consiliul Local Botoşani, presa locală, agenţii economici cu care colaborează unităţile şcolare pentru derularea instruirii practice a elevilor la locul de muncă ş.a.).

Documentaţia este permanent actualizată cu informaţii de interes- Responsabil: Inspectorul şcolar de specialitate, directorul sau directorul-adjunct cadru

didactic tehnic- Surse de evidenţă: documentaţia tematică din dosarul calificărilor şi instruirii practice a

elevilor2.2. Evaluarea impactului şi realizarea treptată a corelaţiei privind cadrele didacticeEvaluarea impactului şi realizarea treptată a corelaţiei privind cadrele didactice

- Termen: septembrie 2010- Rezultate: Modificarea structurii de personal prin reconversie şi pensionări, angajarea de

personal didactic tânăr.- Responsabil: Inspectorul şcolar de specialitate şi directorii.- Surse de evidenţă: documentaţia specifică (serviciul de secretariat)

3.3. Proiectarea planului de şcolarizare 2010-2011Proiectarea planului de şcolarizare 2010-2011 - S-au analizat şi aprobat în şedinţă CLDPS , cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar 2010-2011, pe domenii/ calificări, an de studiu şi nivel de calificare (2 ,3 şi 3 avansat).

- Din procesul verbal încheiat, rezultă că sunt respectate priorităţile din PLAI 2009.- Termen: decembrie 2009- Rezultate: Concordanţă cu prevederile din PLAI până în 2013

Activităţi planificate până la următoarea dată de monitorizare - Aplicarea şi analiza chestionarului referitor la opţiunile elevilor după absolvirea liceului (psihologul şcolar, aprilie 2010)- Derularea activităţilor de orientare şcolară şi profesională propuse pentru semestrul II (psihologul şcolar, semestrul II)- Derularea acţiunilor din proiectul "Şcoala părinţilor" (psihologul, şcolar, semestrul II)

- Întâlniri ale viitorilor absolvenţi de liceu cu reprezentanţi ai institu-ţiilor de învăţământ superior (coordonato-rul educativ, semestrul II)- Întâlniri ale viitorilor absolvenţi de SAM, an de completare şi liceu tehnic cu reprezentanţi ai agenţilor economici (coordonator

3 Note pentru progres: 0 = nici un progres 1 = progres întârziat 2 = progres satisfăcător 3 = progres bun

http://www.evenimentuldebotosani.ro/

http://www.monitorulbt.ro/

http://www.anofm.ro/

http://www.botosani.anofm.ro/

Planurile de şcolarizare anuale pentru învăţământul liceal şi profesional au în vedere atât cererea cât şi condiţiile şi nevoile interne ale şcolii (existenţa bazei materiale necesare şi a cadrelor didactice de specialitate).

Pentru atingerea ţintei, planurilor de şcolarizare anuale se orientează treptat numai către domeniile care corespund nevoilor locale şi pentru care oferta de şcolarizare nu excede cererea.

Formarea la standarde europene impune şi menţinerea domeniilor pentru care unitatea se află în avantaj faţă de alte unităţi cu ofertă similară, din Zona ocupaţională 1/judeţul Botoşani/Regiunea N-E.

- Responsabil: Inspectorul şcolar de specialitate şi directorii.- Surse de evidenţă: Planurile de şcolarizare anuale ale unităţii, aprobate de ISJ şi MECT

4.4. Identificarea partenerilor interesanţiIdentificarea partenerilor interesanţi- Termen: octombrie-decembrie 2009 - Rezultate: Lista partenerilor potenţiali

Harta parteneriatului este actualizată anual/de câte ori e necesar Sunt căutate permanent noi posibilităţi de extindere şi diversificare a partenerilor cu

care colaborează unităţile şcolarel, având în vedere calificările pentru care se oferă servicii de formare iniţială/continuă

- Responsabili:CLDPS şi Consiliul de Administraţie din şcoli IPT- Surse de evidenţă: dosarul cu documentele de parteneriat economic

5.5. Încheierea protocoalelorÎncheierea protocoalelor- Termen: septembrie 2010 - Rezultate: Protocoale de colaborare

Anual, sunt încheiate protocoale de colaborare şi parteneriat cu agenţii economici locali În anul şcolar curent, s-au elaborat şi convenţiile-cadru pentru efectuarea stagiilor de

pregătire practică a elevilor la agenţii economici- Responsabili: Inspectorul şcolar de specialitate şi directorii.- Surse de evidenţă: dosarele cu documentele de parteneriat economic şi instruirea practică a

elevilor6.6. Adaptarea conţinuturilor CDL la cerinţele partenerilorAdaptarea conţinuturilor CDL la cerinţele partenerilor

- Termen: 2010 - Rezultate: Organizarea de stagii de formare a cadrelor didactice tehnice

În fiecare an şcolar, cadrele didactice tehnice participă la activităţi de formare metodică, pedagogică şi de specialitate, organizate la nivelul catedrelor tehnice, al cercurilor pedagogice şi metodice şi al C.C.D.

- Responsabil: Inspectorul şcolar de specialitat şi directorul-adjunct tehnic- Surse de evidenţă: tematica cercurilor pedagogice ale inginerilor şi maiştrilor-instructori,

procesele-verbale ale şedinţelor de catedre, listele de prezenţă asociate7.7. Antrenarea partenerilor în realizarea CDLAntrenarea partenerilor în realizarea CDL

- Termen: septembrie, anual

educativ, director-adjunct tehnic mai-iunie2008)- Monitorizarea absol-venţilor de SAM, an de completare şi liceu, din promoţia 2009 (diriginţii, aprilie 2010)

- Rezultate: Programe şcolare specifice- Responsabil: Inspectorul şcolar de specialitate,directorul-adjunct tehnic- Surse de evidenţă: dosarul cu programele şcolare pentru CDL

8.8. Reamenajarea cabinetelor de orientare şi consiliere pentru carierăReamenajarea cabinetelor de orientare şi consiliere pentru carieră- Termen:septembrie 2009-martie 2010- Rezultate: Cabinet funcţional- Responsabili: Inspectorul şcolar de specialitate, directorii, psihologul şcolar- Surse de evidenţă: cabinetul de orientare şi consilieră şcolară

9.9. Stabilirea unui orar de consiliereStabilirea unui orar de consiliere- Termen: octombrie 2010- Rezultate: Orar special inclus în orarul şcolii- Responsabili: Directorii, psihologul şcolar, coordonatorul educativ- Surse de evidenţă: orarul semestrial de orientare şi consilieră şcolară, programul anual de

orientare şcolară şi profesională10.10. Implementarea programului de consiliere şi orientare a elevilor, familiilor lor, adulţilor şi viitorilorImplementarea programului de consiliere şi orientare a elevilor, familiilor lor, adulţilor şi viitorilor

absolvenţi de gimnaziuabsolvenţi de gimnaziu- Termen: 2010 (curriculum) şi anul (activităţi)- Rezultate: Aplicarea curriculum-ului de "Orientare şi consiliere", Integrarea socială sau/şi

profesională în comunitate a asistaţilor, în concordanţă cu nevoile şi posibilităţile lor În semestrul I al anului şcolar curent, au fost realizate activităţi de consiliere în grup, cu

temele "Autocunoaştere şi intercunoaştere", orientare şcolară şi profesională – "Aplicarea Inventarului de interese profesionale Holland" şi "Corelaţia dintre profesie, interese, valori şi aptitudini", precum şi de consiliere individuală, la solicitarea elevilor (autocunoaştere, orientare şcolară şi profesională)

Psihologul şcolar a consiliat individual părinţii şi a participat la o şedinţe cu părinţii cu tema "Orientarea şcolară şi profesională" (cl. a XII-a)

În anul şcolar curent, psihologii şcolari au iniţiat proiectul "Şcoala părinţilor", în cadrul căruia s-au derulat, până la data monitorizării, activităţi (23.02.2010 - "Orientare şcolară şi profesională" – chestionare de evaluare, discuţii tematice,15.03.2010 – "Să ne cunoaştem copilul" – dezbatere, studiu de caz, prezentare)

S-au primit şi distribuit pliante de promovare a ofertei de şcolarizare pentru diverse instituţii de învăţământ postliceal şi universitar, au fost organizate întâlniri ale elevilor din clasele a XII-a şi a XIII a cu reprezentanţi ai Centrului Militar, Jandameriei, Corpului de Pompieri, în vederea recrutării de personal, după absolvire, sau a continuării studiilor

- Prin orele de dirigenţie şi prin proiectele educative derulate în şcoală au fost abordate activităţi ce privesc consilierea elevilor privind cariera ; exemple:”Profesii şi modele”, „Portofoliul profesional”, „Relaţia angajator – angajat”, „Studiile tale” , Munca la negru şi opţiunile tale”, „Pregătirea pentru interviu, negocierea , întocmirea documenteleor necesare susţinerii interviului” , proiectul „Quo vadis” (în care sunt cuprinse clasele a X_a sam, aXII-a liceu, ruta directă şi aXIII-a liceu, ruta progresivă) ş.a.

- Responsabili: Directorii, psihologul şcolar, coordonatorul educativ, cadre abilitate, profesori

(diriginţi)- Surse de evidenţă: programul anual de orientare şcolară şi profesională, planificările

calendaristice anuale ale orelor de consiliere şi orientare, rapoarte şi documente tematice referitoare la acţiuni, raportul de activitate al psihologului şcolar (din cadrul analizei activităţii didactice din semestrul I 2007-2008), documentaţia aferentă proiectului "Şcoala părinţilor", evidenţele tematice ale coordonatorului educativ, pliante promoţionale, analiza anuală a activităţii ş.a.

11.11. Absolvirea cursurilor de formare specifică pentru diriginţiAbsolvirea cursurilor de formare specifică pentru diriginţi- Termen: decembrie 2009- Rezultate: Abilitarea metodică şi de specialitate a diriginţilor pentru realizarea orelor de

consiliere şi orientare În anul şcolar curent, toţi diriginţii au adeverinţe care atestă absolvirea stagiului de

formare specifică- Responsabili: Inspectorul şcolar de specialitate, diriginţii- Surse de evidenţă: evidenţa stagiilor de abilitare curriculară tematică realizate, adeverinţele

eliberate diriginţilor (în dosarele personale)12.12. Monitorizarea absolvenţilor din promoţiile 2009 Monitorizarea absolvenţilor din promoţiile 2009

- Termen: decembrie 2009 - iulie 2010● sistemul de urmărire a evoluţiei absolvenţilor pe piaţa muncii nu este tocmai eficient şi precis: culegem informaţii de la absolvenţii care vin pe la şcoală, de la părinţi; ● ALOFM ne poate oferii unele date privind absovenţii aflaţi în evidenţa lor; rămân neclare situaţiile privind inserţia profesională , încă, a unui număr mare de absolvenţi

- Rezultate: Evidenţe ale statutului social şi profesional al absolvenţilor de SAM, an de completare şi liceu .

Surse de evidenţă: dosarul de monitorizare a absolvenţilor

PrioritateObiectiv 2: Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de formare continuă. Ţintă/rezultate măsurabile: Creșterea ponderii populației cu grad ridicat de pregătire/calificare (min. nivelul 2) prin formarea continuă de la 12,5% în 2006 la 30 % în 2013.

Nota pentru progres4 2

Organizaţii responsabile pentru implementare: Unităţile şcolare, Agenţi economici, AJOFM, IŞJ, CLDPSData începerii: 1.09.2010 Data analizei:20.03.2010Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului1. Încurajarea constituirii reţelelor şcolare având ca obiectiv formarea continuă şi sprijinirea unităţilor şcolare din mediul rural pentru dezvoltarea ofertei de formare continuă.2. Reabilitarea/modernizarea spaţiilor şcolare din mediul rural, dotări cu echipamente (inclusiv pentru

Activităţi desfăşurate/termene/rezultate măsurabile/surse evidenţe

1.1. Întocmirea documentaţiei specifice pentru acredităriÎntocmirea documentaţiei specifice pentru acreditări2.2. Întreprinderea demersurilor pentru obţinerea autorizarilorÎntreprinderea demersurilor pentru obţinerea autorizarilor

pentru noi calificari si niveluri de învățământpentru noi calificari si niveluri de învățământ- Termen: decembrie 2009 şi anual

Activităţi planificate până la următoarea dată de monitorizare .- Continuărea şi diversificarea acţiunilor de acreditare a unităţii pentru cursuri de formare continuă (şefii de catedre, echipa managerială)- Identificarea de surse de finanţare (fonduri europene, naţionale, locale) pentru proiecte de


formare continuă) conform curriculumului utilizat.3. Dezvoltarea pachetelor educaţionale şi a sistemelor informaţionale de tip IDD şi e-lerning (învăţământ la distanţă).4. Intensificarea activităţilor de colaborare şcoală – agent economic - AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare şi a grupurilor ţintă pentru formarea continuă.

- Rezultate:Dosare de acreditare/Confirmarea acreditărilor solicitate de către ARACIP În decembrie 2009, Gr. Şc. Vorona si , Şcoala

Specială Dorohoi ). Examenele de autorizare pentru 8 instructori)

- Responsabili: Inspectorul şcolar de specialitate, drectori, responsabilii de catedre implicate

- Surse de evidenţă: documentaţiile aferente acreditărilor obţinute, analize şi rapoarte specifice, semestriale şi anuale, analiza activităţii în catedra de Informatică ş.a.

3.3. Aprobarea de către CLDPS a opţionalelor cu programă avizatăAprobarea de către CLDPS a opţionalelor cu programă avizată- Termen: - Rezultate: Oferta de opţionale a şcolii

În anul şcolar curent, toate disciplinele opţionale aprobate se bazează pe programe şcolare avizate de către ISJ, iar modulele de CDL sunt elaborate în colaborare cu reprezentanţi ai agenţilor economici parteneri şi avizate de către CLDPS Botoşani

- Responsabil: CLDPS- Surse de evidenţă: Programele pentru disciplinele

opţionale şi pentru modulele de CDL, aplicate în anul şcolar curent, analize ale activităţii în catedre, analize şi rapoarte semestriale şi anuale

4.4. Iniţierea de proiecte de formare continuă a adulţilorIniţierea de proiecte de formare continuă a adulţilor- Termen: anual- Rezultate: Calificarea şi integrarea socio-profesională a

adulţilor- Responsabili: Inspectorul şcolar de specialitate, directorii,

formatorii acreditaţi din unitate În perioada 5-10.11.2009, unităţile şcolare IPT au

participat la "Festivalul şanselor tale" cu un program de activităţi în care au fost incluse: Oferta de formare iniţială şi continuă a unităţii, Suntem diferiţi, dar egali, Educaţia pentru egalitatea de şanse, Lansarea de carte tehnică şi Zilele porţilor deschise.

Surse de evidenţă: documentaţia specifică proiectelor, analize şi rapoarte în catedrele care implementează proiectele respective, analize şi rapoarte semestriale şi anuale ş.a.

calificare/recalificare profesională a adulţilor (2008, şefii de catedre, echipa managerială, formatori naţionali sau/şi locali)

Parteneri: CLDPSCLDPS, CCD , unităţi şcolare IPT, AJOFM, Recomandări şi alte observaţii:

Prioritate

Obiectiv 3: Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţialăŢintă/rezultate măsurabile Reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii prin SAM, de la 66,38 % în 2006 la 10% în 2013.Cresterea ponderii populației cu grad ridicat de pregătire/calificare (min. nivelul 3) din mediul rural de la 31% în 2004 la 60% in 2013.


Organizaţii responsabile pentru implementare: IŞJ, AJOFMData începerii: 1.09.2009 Data analizei:20.03.2010Masuri/Actiuni pentru atingerea obiectivului1. Activităţi de consiliere copil – părinte, realizate de către şcoală cu susţinerea cabinetelor de specialitate, utilizând programe şi proiecte în acest sens

2. Promovarea calificărilor specifice zonei rurale, în vederea diminuării fenomenului migrației forţei de muncă.3. Elaborarea de materiale în scopul diseminării oportunităţilor şi dinamicii pieţei muncii.4. Oferirea de burse şi sprijin elevilor proveniţi din medii dezavantajate socio-economic, cu precădere persoanelor dezavantajate social şi din mediul rural.5. Promovarea documentelor strategice legate de evoluţia pieţei muncii prin elemente specifice: mass-media şi sesiuni de diseminare6. Prevenirea şi corectarea părăsirii premature a şcolii7. Prospectarea pieţei muncii la nivel judeţean pentru identificarea cerinţelor de calificare/specializare cu evidenţierea competenţelor specifice pieţii muncii locale din rural şi oraşele mici – noi apărute.8. Incurajarea şi sprijinirea unităţilor şcolare IPT din mediul rural şi din oraşele mici pentru dezvoltarea ofertei de formare iniţială, pentru nivelurile 2 şi 3 de calificare.9. Reabilitarea/modernizarea spaţiilor şcolare din mediul rural şi oraşele mici –nou- înfinţate; dotări cu echipamente conform curriculumului utilizat; înfiinţarea de campusuri şcolare şi dotarea cu microbuze şcolare pentru deplasarea elevilor.

Activităţi desfăşurate/termene/rezultate măsurabile/surse evidenţe1.1. Identificarea elevilor cu probleme privind mediul de provenienţăIdentificarea elevilor cu probleme privind mediul de provenienţă

- Termen: septembrie 2010- Rezultate: Lista elevilor defavorizaţi din punct de vedere social- Responsabili: Inspectorul şcolar de specialitate, diriginţii, psihologul

şcolar- Surse de evidenţă: Lista elevilor cu cerinţe educaţionale, elaborată de

psihologul şcolar, în colaborare cu diriginţii, avizată de CJRAE şi CJAP Botoşani16,88% din elevii înscrişi În anul şcolar 2009-2010, au fost identificaţi 16,88% din elevii

înscrişi că impun cerinţe educaţionale speciale ( cu dizabilităţi, cu dificultăţi sau/şi tulburări, cu situaţie de dezavantaj social ), care sunt monitorizaţi, de către diriginţi, de psihologul şcolar, coordonatorul educativ şi echipa managerială - fiind inluşi în diverse programe speciale.

2.2. Asigurarea unor programe de sprijin pentru elevii cu CESAsigurarea unor programe de sprijin pentru elevii cu CES- Termen: Anual- Rezultate: Programe de sprijin derulate

În anul şcolar curent, toţi elevii primesc alocaţii de stat (cu carduri realizate gratuit de catre Banca Transilvania şi BRD), cei peste 18 ani au depus cererile pentru acordarea acesteia pe durata şcolarizării, cca. 5819 de elevi beneficiază de programul de sprijin guvernamental "Bani de liceu", iar 3143 de elevi primesc burse şcolare (45 de performanţă, 95 de merit, 206 de studiu şi 2797 sociale)

- Responsabili: Inspectorul şcolar de specialitate, coordonatorul educativ, psihologul şcolar, diriginţii (după caz)

- Surse de evidenţă: adrese şi situaţii întocmite la nivelul şcolii sau/şi transmise către forurile de resort, documentaţia aferentă programelor de burse şi de sprijin (decizii, dosare, rapoarte, liste de beneficiari, state de plată, situaţii, raportări şi monitorizări), analize şi rapoarte semestriale şi anuale.

3.3. Includerea elevilor cu CES în programele de burse şcolare sau de sprijinIncluderea elevilor cu CES în programele de burse şcolare sau de sprijin acordate de şcoală sau/şi agenţii economiciacordate de şcoală sau/şi agenţii economici

Activităţi planificate până la următoarea dată de monitorizare Continuărea acţiunilor incluse în proiectele educaţionale, extracurri-culare şi extraşcolare (semestrul II 2008, coordonatorii de proiect)- Continuărea activităţilor de consiliere individuală, a părinţilor şi a cadrelor didactice (semestrul II, psihologul şcolar)- Generalizarea aplicării metodelor activ-partici-pative de predare şi învăţare, de evaluare prin metode complemen-tare (semestrul II, toate cadrele didactice)


- Termen: Anual- Rezultate: Programe de burse şcolare/de sprijin finaciar

guvernamental- Responsabili: Comisiile de burse şi pentru programele de sprijin

financiar guvernamental, diriginţii, psihologul şcolar, directorii- Surse de evidenţă: Raportul privind desegregarea şi incluziunea

şcolară, documentaţiile aferente proiectelor educaţionale şi extracurriculare derulate, analiza semestrială şi anuală a activităţii educative, analize şi rapoarte semestriale şi anuale ale activităţii educative şi de consiliere, activităţi de promovare a proiectelor şi finalităţilor acestora în comunitatea locală ş.a..

4.4. Ciclu de dezbateri în catedre/comisii, referitoare la învăţarea centrată peCiclu de dezbateri în catedre/comisii, referitoare la învăţarea centrată pe elevelev- Termen: februarie 2009 şi anual (după caz)- Rezultate: Planificări calendaristice, materiale didactice elaborate,

lecţii deschise susţinute- Responsabili: Inspectorul şcolar de specialitate, şefii de catedre,

coordonatorul educativ- Surse de evidenţă: Procese-verbale ale şedinţelor de catedre,

rapoarte de activitate semestriale, procese-verbale ale lecţiilor susţinute în cadrul inspecţiilor pentru obţinerea gradelor didactice, fişele de observare a lecţiilor, tematica cercurilor pedagogice şi metodice, rapoarte asupra lecţiilor deschise şi interasistenţelor, liste de materiale didactice realizate pentru desfăşurarea activităţilor didactice ş.a.

5.5. Instruirea elevilor pentru utilizarea mijloacelor de protecţie şi securitate aInstruirea elevilor pentru utilizarea mijloacelor de protecţie şi securitate a muncii şi integrarea NTSM şi PSI în cadrul activităţilor didactice şimuncii şi integrarea NTSM şi PSI în cadrul activităţilor didactice şi extraşcolareextraşcolare- Termen: martie 2010 şi anual (după caz)- Rezultate: Programe de formare a elevilor pentru cunoaşterea,

respectarea şi integrarea NTSM şi PSI în activitatea desfăşurată în şcoală şi în afara acesteia În anul şcolar curent, după finalizarea lucrărilor de reabilitare a

sediilor unităţilor şcolre IPT, s-au realizat şi afişat panouri de informare şi avertizare specifice a întregului colectiv aflat în incinta unităţilor.

Activităţile în atelierele şcoală, în laboratoare şi cabinete se derulează numai cu respectarea NTSM şi PSI specifice fiecăruia, cu prezentarea şi actualizarea periodică a acestora.

- Responsabil Inspectorul şcolar de specialitate, directorii, administratorul, tehnicianul, administratorul de reţea, şefii de catedră, catedra tehnică, diriginţii

Surse de evidenţă: panourile şi afişele avertizoare şi informative, fişele de protecţie a muncii (pentru elevi şi personal), procese-verbale de informare tematice, note de control ale Corpului de pompieri ş.a.

Parteneri: Asociaţile părinţilor elevilor din grupurile şcolare, Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Botoşani, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Botoşani, Inspectoratul Şcolar al Judeţeului Botoşani, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Botoşani, Şcoala Specială Botoşani, Direcţia Judeţeană pentru protecţia Drepturilor Copilului Botoşani, Junior Achievement România, Corpul de Pompieri Botoşani, Direcţia Judeţeană de Sănătate Botoşani, Banca Transilvania şi Banca Română pentru Dezvoltare, sucursalele din Botoşani, agenţi economici ş.a.Recomandări şi alte observaţii: Monitorizarea implementării metodelor active, centrate pe elev şi pe nevoile sale educaţionale, în întreg procesul instructiv-formatic derulat la nivelul unităţilor şcolare IPT.

PrioritateObiectiv 4: Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în formareŢintă/rezultate măsurabile Creşterea ratei de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă, cu un ritm de 25% din total/ an şcolar. Realizarea unei pregătiri profesionale la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană în cel puţin 60% din unităţile de învăţământ profesional şi tehnic.


Organizaţii responsabile pentru implementare: Unităţi şcolare, IŞJ, CCD,CNDIPT, Agenti economici.Data începerii: 1.09.2009 Data analizei:20.03.2010Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului1. Dezvoltarea unor stagii de pregătire a cadrelor didactice din IPT, pe următoarele probleme:- Implementare instrumente de asigurare a calităţii- Elaboare de materiale de învăţare centrată pe elev- Elaborare Curriculum în dezvoltare locală(60% din unitățile scolare ce asigura IPT vor promova pâna in 2013, prin curriculum in dezvoltare locala, programe de instruire cu problematica legislatiei muncii din spatiul UE).- Elaborare de instrumente de evaluare bazată pe competenţe ( pe rezultatele învăţării)2. Formarea cadrelor didactice în vederea obţinerii statutului de mentor.3. Corelarea planului de şcolarizare cu oferta de muncă a partenerilor sociali.4. Monitorizarea elevilor privind rata de tranziţie.

5. In viitorii 6 ani cel puţin 50% din unităţile şcolare IPT ce asigură nivelul 2 şi 3 de formare profesională, să

Activităţi desfăşurate/termene/rezultate măsurabile/surse evidenţe1.1. Cursuri de abilitare curriculară pentru toate cadreleCursuri de abilitare curriculară pentru toate cadrele

didacticedidactice- Termen: 2009- Rezultate: Generalizarea implementării instrumentelor

de asigurare a calităţii, de învăţare centrată pe elev şi de elaborare a CDL şi a instrumentelor de evaluare bazată pe competenţe în proiectarea şi realizarea demersului didactic

- Responsabili: Inspectorul şcolar de specialitate, cadre abilitate, responsabilii de catedre

- Surse de evidenţă: liste de participare la cursuri şi tsagii de formare, materiale elaborate, fişe de observare a procesului didactic, rapoarte de analiză semestrială şi anuală, la nivel de catedră şi de unitate, Raportul de autoevaluare anuală al unităţii, Raportul de inspecţie pentru validarea autoevaluării, Raportul anual ARACIP al unităţii ş.a.

2.2. Organizarea unui curs de abilitare în utilizarea PC aOrganizarea unui curs de abilitare în utilizarea PC a

Activităţi planificate până la următoarea dată de monitorizare Cursuri de vară pentru absolvenţi, cadre tehnice, specialişti – limbi moderne aplicate în tehnică, utilizare PC (anual – în lunile de vară,directorii-adjuncţi, cadre tehnice, de limbi moderne şi informatică)- Amenajarea cabinetului de Protecţia muncii şi PSI şi instruirea perso-nalului pentru concepe-rea şi utilizarea mijloace-lor didactice specifice în procesul didactic (2008, catedrele tehnice)


realizeze proiecte de schimburi de elevi cu partenerii din Uniunea Europeană, inclusiv prin asigurarea practicii în întreprinderi sau organizaţii din spaţiul european .6. Pană în 2013 absolvenţii din IPT să aibă competenţe de comunicare în cel puţin o limbă de circulatie europeană, astfel: Şcoala de Arte şi Meserii – 20% din absolvenţi; Grupuri Şcolare – 30% din absolvenţi; Colegiile Tehnice – 50% din absolvenţi.

întregului personal didactic şi didactic-auxiliar al unităţiiîntregului personal didactic şi didactic-auxiliar al unităţii- Termen: 2009 şi anual (în serii)- Rezultate: Atestarea întregului personal al unităţii

şcolare IPT.- Responsabili: instructorii autorizaţi, catedra de

informatică, adminsitratorul de reţea, directorii- Surse de evidenţă: documentaţia aferentă autorizării

şi derulării stagiilor de instruire şi examenelor de evaluare, certificate obţinute, acţiuni cu caracter promoţional

3.3. Abilitarea lingvistică a personalului didacticAbilitarea lingvistică a personalului didactic- Termen: 2013- Rezultate: participare la cursuri şi atestate lingvistice- Responsabili: ISJ, Directorii, Responsabilii de catedre- Surse de evidenţă: certificate şi atestate lingvistice

(dosare personale)

Parteneri: CCD Consiliul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (experţi), Asociaţia "Părinţi de liceeni" a părinţilor elevilor unităţilor şcolare IPT (cu pesonalitate juridică), Casa Corpului Didactic Botoşani, Inspectoratul Şcolar Botoşani, SIVECO România, Oracle Education Foundation, ECDL România, Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, instituţii de învăţământ superior, instituţii acreditate pentru furnizarea de servicii de formare continuă, în domeniul lingvistic, Liceul Tehnologic şi Profesional Privat Célony – Aix-en-Provence, Franţa, Asociaţia "Speranta" – Aubagne, Franţa, Organizaţia SES – Bonn, Germania, alţi parteneri europeni din domeniul educaţional, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Botoşani, agenţi economici ş.a.Recomandări şi alte observaţii: Mentoratul şi tutoratul pentru instruirea practică a elevilor trabuie să devină o prioritate a activităţii manageriale şi a celei din catedrele tehnice, pentru a oferi consistenţă şi finalitate parteneriatului cu agenţii economici şi convenţiilor pentru stagiile de practică ale elevilor.

Capitolul 7. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRIAnaliza SWOT a Judeţului Botoşani

Puncte tari Puncte slabe1. Pe grupe mari de vârstă, populaţia proiectată în

judeţul Botoşani va înregistra reduceri importante la grupa 0-14 ani, grupa 65 ani şi peste şi creşteri pentru grupa 15-64 ani (resurse de muncă);

2. În judeţ sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse: industria uşoară şi confecţii (31%), industria alimentară (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%).

3. Judeţul Botoşani are o contribuţie majoră la VABR în agricultură, cu o evoluţie relativ constantă. (rata de ocupare este 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate).

4. Populaţia ocupată în agricultură este de 108.500 persoane, reprezentând 61,8% din totalul populaţiei ocupate

5. Se constată în judeţ un trend ascendent al contribuţiei domeniului construcţiilor la VAB judeţean, domeniu care după toate prognozele are un potenţial mare de dezvoltare în peiroada postcriză

6. Evolutia ratei de absolvire se menţine la nivel constant din 2003-2004

7. Scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii prin SAM de la 65,38% în 2006-2007 la 17,38% în 2007-2008 si prin liceu, ruta directă de la 13,53% la 6,6%.

8. Domeniul care înregistrează o creştere constantă este reprezentat de sectorul serviciilor de la 20,62% în anul 2002 la 31,02% in anul 2010.

9. Atât la nivel de liceu cât şi la nivel de SAM, indiferent dacă vorbim de mediul urban sau rural, ponderea cea mai ridicata o are personalul calificat si titularii, personalul necalificat deţinând ponderea cea mai mica (2,62 % în urban şi 5,11 % în rural);

10. Autorizarea de către ARACIP a unor noi calificări ce vor permite continuărea studiilor pe nivelul 2 şi 3 în calificări cerute pe piaţa muncii.

11. Implementarea proiectelor POSDRU12. Ponderea personalului didactic necalificat în mediul

urban la liceu tehnologic, în judeţul Botoşani – 1,41% la profesori si 1,50% la maistri instructori. Ponderea personalului didactic necalificat în mediul rural la liceu tehnologic este de 0% la profesori si 3,34% la maiștri instructori

1. Din totalul populației județului de 448423 persoane doar 56570 sunt salariați, diferența până la 149.300 lucrează în activități în care veniturile nu sunt de tip salarial, iar 76912 sunt pensionari

2. Proporție ridicată a populației care trăiește în mediul rural (56,42% din total populație);

3. Din punct de vedere turistic zona Botoşani este momentan mai puţin dezvoltată, există un potenţial al regiunii nefructificat

4. Se remarcă faptul că aportul capitalului străin este minim (5%) pentru judeţul Botoşani, raportat la total regiune

5. Rata şomajului păstrează aceeaşi tendinţă de descreştere pe care o înregistrează numărul de şomeri înregistraţi, până în 2008, cu o creştere spectaculoasă în 2009, datorată crizei economice declarate (În 2009 se observă o creştere a ratei şomajului în judeţul Botoşani, de 7,26%, sub nivelul ţării (diferenţă de 0,54%))

6. Rata brută de cuprindere este in uşoară descreştere in judeţul Botoşani;

7. Ponderea şomerilor tineri (sub 25 de ani) reprezintă 14,9% din numărul total de şomeri;

8. şomerii cu nivel scăzut de educaţie (* scăzut cuprinde : învăţământ gimnazial, primar, fără şcoală absolvită) au o pondere mare în numărul total de şomeri, respectiv 71,95% în 2010

9. La nivel zonal, în 2010, s-a înregistrat o pondere ridicată a şomerilor cu nivel scăzut de educaţie în zona Botoşani, respectiv 19,69 %, urmând zona Dorohoi cu 16,77% şi Ştefăneşti cu 10,49%, din totalul şomerilor înregistraţi în judeţul Botoşani

10. Numărul locurilor de muncă, în 2009 faţă de 2008, s-a diminuat cu 2290 locuri Insuficienta ofertei de formare continuă, in special in mediul rural;

11. La nivel zonal, în 2007, s-a înregistrat o pondere ridicată a șomerilor cu nivel scăzut de educație în zona Botoșani, respectiv 7,6 %, urmând zona Ştefăneşti cu 6% şi Dorohoi cu 2,6%, din totalul somerilor inregistrati in judetul Botoșani.

12. Există o reducere îngrijorătoare a formării pe nivel 3+;

13. Tendinţa accentuată de scădere a numărului elevi pe norma didactică atât în mediul rural cât și în cel urban;

14. Rata de cuprindere în învăţământ a populaţiei de etnie rromă este de 0,5% din totalul populaţiei şcolare şi de aproximativ 30% din populaţia şcolară rromă.

15. Grad scăzut al populaţiei ocupate în servicii 5,31% din totalul populaţiei ocupate – anul 2008

Oportunităţi Ameninţări1. Posibilitatea accesării fondurilor structurale

prin proiecte care să dezvolte activitatea economica ca sursă de locuri de muncă;

2. Există două linii de dezvoltare pentru turism, respectiv turismul axat pe desfăşurarea unor activitatea de timp liber (vânătoare şi/sau pescuit) şi turismul cultural care poate fi profitabil având în vedere capitalul cultural al judeţului

3. Pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale 6 Consilii locale din

1. Pentru toate grupele de vârstă şcolară, populaţia proiectată indică scăderi pe orizontul de proiecţie, cele mai însemnate fiind pentru grupa 7-14 ani, urmate de cele pentru grupa 15-24 ani (descreștere cu apr. 33% la nivelul regiunii)

2. Accentuarea migraţiei, având ca efect reducerea populaţiei şcolare;

3. Posibilitatea intrării în faliment a unui număr însemnat de microîntreprinderi și IMM-uri ca urmare a neîndeplinirii standardelor de calitate

127

judeţul Botoşani au încheiat contracte cu Agenţia SAPARD iar 31 de Consilii locale au depus proiecte declarate eligibile

4. Sunt 3 proiecte pentru drumuri comunale cu o valoare de 2.835.263 Euro, asigurând modernizarea de 48,715 Km de drum . Solicitanţii proiectelor sunt comunele Flamanzi, Călăraşi şi Asociaţia de tip partenerial Vlădeni – Corni – Vorona.

5. Suprafaţa agricolă a judeţului Botoşani reprezintă 80% din suprafaţa totală a judeţului şi 98,8% din suprafaţa agricolă a judeţului este deţinută în proprietate privată.

6. Terenul agricol pretabil la o paletă relativ largă de culturi.

7. Existenţa luciului de apă în judeţul Botoşani (deţinând primul loc pe ţară)

8. Contribuţia agriculturii în PIB-ul judeţului, superioară faţă de cea a regiunii (16,00%) şi contribuţia agriculturi la valoarea adăugată brută este superioară valorii înregistrate la nivelul regiunii (18,08%)

9. Derularea programului SAPARD pentru zonele rurale

10. Derularea în judeţul Botoşani a proiectului pilot de dezvoltare rurală are finanţare de la Banca Mondiala (DFID)

11. Există Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

12. Acordarea de facilitaţi pentru asocierea deţinătorilor de teren agricol

13. Amplasarea Programului Naţional – Cadru de Restructurare şi Modernizare a unor unităţi de profil zootehnic şi industrie alimentară.

14. Finanţări ale Fondului Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS) pentru infrastructura rurală, acţiuni generatoare de venituri şi servicii sociale.

15. Domeniul care înregistrează o creştere constantă este reprezentată de sectorul constructii de la 2,6% în anul 2002 la 6,4% în anul 2009, urmat de Mecanică, Servicii şi Industrie textilă şi Pielărie

16. Posibilitatea derulării unor programe de dezvoltare a resurselor umane, conform cererii pieţei muncii, cu susţinere din Fondul Social European;

17. Existenta programelor de formare continuă a cadrelor didactice.

18. Existenţa programului „A doua şansă” pentru persoanele care nu au urmat nicio formă de învăţământ sau nu au finalizat studiile obligatorii.

după aderare;4. Schimbări rapide și imprevizibile în economie

în urma aderării la UE, cu implicații negative pe piața forței de muncă (calificări/competențe);

5. Număr mare a populației ocupate non-salariate în agricultură (52,6% din populația ocupată) în Judeţul Botoşani, față de 31,6% la nivel național;

6. Nivelul de pregătire cu studii superioare și medii să accepte și astfel de locuri de muncă pentru a-și asigura mijloacele de trai necesare.

Capitolul 8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI

Analiza SWOT privind corelarea ofertei de formare profesională cu cererea pieţei muncii arată că învăţământul preuniversitar tehnic din județul Botoșani, prin politicile sale educaţionale, a căutat să răspundă activ nevoilor de formare profesională din zonă, implicând toţi partenerii sociali.

Deşi s-au înregistrat progrese semnificative în privinţa:- reabilitării şi dotării unităţilor şcolare prin proiectul PHARE pentru dezvoltarea

Învăţământului Profesional şi Tehnic;- implementarea şi dezvoltarea unui sistem de asigurarea calităţii în şcoli;

128

- autorizarea de către ARACIP a unor noi calificări cerute de piaţa muncii;- asigurarea de programe de formare / dezvoltare profesională;- implicarea unităţilor şcolare din IPT în organizarea şi derularea de programe de formare profesională pentru adulţi;- creşterea ponderii personalului didactic calificat;- asigurarea condiţiilor optime de funcţionare şi asigurarea condiţiilor de securitate a elevilor şi cadrelor didactice în scoală;- crearea unui cadru propice pentru integrarea tuturor elevilor, inclusiv a celor proveniţi din grupuri dezavantajate;- propunerea unui plan de şcolarizare în concordanţă cu contextul economico-social,

încă mai sunt probleme nerezolvate, materializate în analiză ca puncte slabe:- unităţi care nu dispun de dotarea materială corespunzătoare;- ofertă redusă pentru formarea profesională în mediul rural;- lipsa cabinetelor de asistenţă psihopedagogică ;- orientarea şi consilierea privind cariera insuficientă ;- implicarea redusă a părinţilor în activităţile şcolii ;- lipsa fondurilor necesare funcţionării şi stimulării activităţii de performanţă etc.De aceea învăţământul preuniversitar tehnic din județul Botoșani va trebui să

fructifice toate oportunităţile: 1. Posibilitatea accesării fondurilor structurale prin proiecte care să dezvolte activitatea economică ca sursă de locuri de muncă;2. Existența a două linii de dezvoltare pentru turism, respectiv turismul axat pe desfăşurarea unor activitatea de timp liber (vânătoare şi/sau pescuit) şi turismul cultural care poate fi profitabil având în vedere capitalul cultural al judeţului.3. Pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale 6 Consilii locale din judeţul Botoşani au încheiat contracte cu Agenţia SAPARD iar 31 de Consilii locale au depus proiecte declarate eligibile4. Sunt 3 proiecte pentru drumuri comunale cu o valoare de 2.835.263 Euro, asigurând modernizarea de 48,715 Km de drum. Solicitanţii proiectelor sunt comunele Flamânzi, Călăraşi şi Asociaţia de tip partenerial Vlădeni – Corni – Vorona.5. Suprafaţa agricolă a judeţului Botoşani reprezintă 80% din suprafaţa totală a judeţului şi 98,8% din suprafaţa agricolă a judeţului este deţinută în proprietate privată, terenul agricol fiind pretabil la o paletă relativ largă de culturi.6. Existenţa luciului de apă în judeţul Botoşani (deţinând primul loc pe ţară)7. Contribuţia agriculturii în PIB-ul judeţului, superioară faţă de cea a regiunii (16,00%) şi contribuţia agriculturi la valoarea adăugată brută este superioară valorii înregistrate la nivelul regiunii (18,08%)8. Derularea programului SAPARD pentru zonele rurale9. Derularea în judeţul Botoşani a proiectului pilot de dezvoltare rurală are finanţare de la Banca Mondiala (DFID)10. Existența Planului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală11. Acordarea de facilitaţi pentru asocierea deţinătorilor de teren agricol12. Amplasarea Programului Naţional – Cadru de Restructurare şi Modernizare a unor unităţi de profil zootehnic şi industrie alimentară.13. Finanţări ale Fondului Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS) pentru infrastructura rurală, acţiuni generatoare de venituri şi servicii sociale.14. Domeniul care înregistrează o creştere constantă este reprezentată de sectorul constructii de la 2,6% în anul 2002 la 6,4% în anul 2009, urmat de Mecanică, Servicii şi Industrie textilă şi Pielărie15. Posibilitatea derulării unor programe de dezvoltare a resurselor umane, conform cererii pieţei muncii, cu susţinere din Fondul Social European;16. Existenta programelor de formare continuă a cadrelor didactice.17. Existenţa programului „A doua şansă” pentru persoanele care nu au urmat nicio formă de învăţământ sau nu au finalizat studiile obligatorii.18. Strategiile MECTS privind îmbunătăţirea calităţii sistemelor de educaţie şi formare profesională

Recomandări:

129

Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare, în vederea asigurării calităţii în IPT.Găsirea de măsuri care să determine asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială.Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor anterioare începutului traseului de formare.Susţinerea activităţilor ce urmăresc formarea continuă şi creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire/calificare.Măsuri de susţinere a activităţilor ce urmăresc adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială şi continuă, la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.Măsuri de formare continuă a cadrelor didactice din sistemul IPT, în vederea asigurării calităţii în formare și creșterii flexibilității formării de specialitate;Realizarea unui cadru legislativ/normativ care să încurajeze parteneriatul şcoală – intreprindere, necesar asigurării calităţii în IPT.Dezvoltarea învăţământului rural şi a diversificării ofertei de formare susţinută de funcţionarea în reţea a şcolilor.Intensificarea serviciilor de orientarea şi consiliere şcolară şi profesională din clasele de gimnaziu şi cointeresarea părinților și partenerilor sociali pentru acordarea de burse pentru a sprijini şi motiva elevii.Încurajarea partenerilor sociali şi cointeresarea în participarea la programele de formare; informarea şi demonstrarea eficienţei sistemului de calificare bazat pe competenţe Promovarea activităţilor în vederea promovării mentoratului ca măsură preventivă.Inființarea centrelor de evaluare a competențelor dobândite în alte contexte.

Capitolul 9. ACŢIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DEZVOLTĂRII ÎPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013

PRIORITATEA /OBIECTIV GENERAL: Dezvoltarea structurii IPT în concordanță cu dinamica unei societăți bazate pe cunoaștere, cu tendințele dezvoltării socio-economice din judeţul Botoşani

Indicator de impact:- Rata șomajului în rândul tinerilor absolvenți pe niveluri de calificare.Obiectivul și indicatoriiObiectiv 1: Adaptarea rețelei școlare și a ofertei de formare profesională inițială la cerințele pieței muncii și a opțiunilor elevilor.Indicator:- Rata șomajului tinerilor raportat la populația activăȚinta: Scăderea ratei somajului în rândul tinerilor raportat la populația activă de la 21% (2006), la 15% (2013).

Precondiții și riscuri- Aplicarea cadrului legal, privind formarea profesională inițială;- resursele materiale și umane necesare în susținerea IPT;- realizarea parteneriatului la nivelul fiecărei unități școlare;- slaba implicare a partenerilor economici, și lipsa de informare privind structura IPT și posibilitățile de formare profesională.

Rezultate (inclusiv indicatori privind activitățile)1.1. Scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor absolvenți. Număr de parteneriate pe calificări și unități școlare; Număr CDL adoptat la nivelul fiecărei unități școlare din IPT, realizat în parteneriat; Analiza inserției pe piața forței de muncă.

Precondiții și riscuri- Realizarea parteneriatului la nivelul fiecărei unități școlare;- Desfășurarea unor programe coerente de OSP la nivelul fiecărei școli;- Lipsa de indicatori/metode pentru a urmări inserția pe piața muncii a absolvenților;- Numărul mic de consilieri și lipsa de interes a părinților pentru activități de tipul ”consilierea părinților”- Calitatea slabă a învățământului, în special în mediul rural (metode învechite de predare, lipsa bazei materiale în școli);

Acțiuni – Activități TermeneInstituții

responsabile pentru

implementareResurse Precondiții și riscuri

1. Realizarea de rețele școlare pentru asigurarea continuității în formare

Anual - luna decembrie

CLDPS, ISJUnitățile școlare, partenerii economici

Axa prioritară 2, Domeniu 2.1 POS DRU

- Aplicarea cadrului legal, privind formarea profesională initială;- Lipsa unui sistem coerent de date statistice privind dinamica economică din zonă.

2. Realizarea de parteneriate eficiente, în scopul dobândirii de către elevi a competențelor specializate.

Anual - luna septembrie


Axa prioritară 1Domeniu 1.1 POS DRU

- Realizarea parteneriatului la nivelul fiecărei unități școlare;- Dezinteresul angajatorilor față de investițiile în

130

formare, lipsa strategiilor pe termen lung;

3. Elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL) de către școală – agenți economici, pentru competențele specializate.



Axa prioritară 2Domeniu 2.1 POS DRU

- Realizarea parteneriatului la nivelul fiecărei unități școlare;- Ponderea încă prea mare a pregătirii teoretice în detrimentul celei practice, accent pe cunoștințe, nu pe formare de competențe.

4. Realizare de studii ale inserției profesionale pe piața forței de muncă.


CJRAE, ISJUnitățile școlare

Axa prioritară 2, domeniul de intervenție 2.1 – POS 2007-2013

- Respectarea cadrului legal privind activitatea CJRAE și a instituțiilor subordonate;- Numărul mic de consilieri specializați;- Persistența unei mentalități privind eficiența activității de OSP.

Obiectivul și indicatoriiObiectiv 2 : Creșterea participării la programe de Formare Profesională Continuă prin rețeaua IPT Indicator:- Rata populației cu grad ridicat de calificareȚinta:Creșterea ponderii populației cu grad ridicat de pregătire/calificare (min. nivelul 2) prin programe de formare continuă de la 12,5 % in 2006 la 30 % in 2013.

Precondiții și riscuri- Aplicarea cadrului legal, precum și a documentelor UE privind formarea profesională continuă;- Creșterea gradului de interes a unui număr tot mai mare de persoane pentru FPC;- Calitatea programelor de FPC nu este întotdeauna în concordanță cu exigențele dinamicii societății;

Rezultate (inclusiv indicatori privind activitatile)2.1 Nr. de unități școlare IPT acreditate FPC2.2 Nr. calificari acreditate FPC 2.3 Nr. de cursuri susținute și număr de cursanți

instruiți;2.4 Procentul de promovare a cursurilor;2.5 Nr. de campanii de informare și consiliere organizate,

Precondiții și riscuri- Acreditarea programelor de FPC;- Asigurarea condițiilor organizatorice necesare desfășurării programelor de FPC;- Șanse mai reduse de acces pentru populația din mediul rural la aceste programe de FPC;


responsabile pentru


1. Participarea la programe de formare managerială în vederea acreditării unităților școlare ca furnizori de formare continuă.

Anual, luna decembrie

ISJ, Unitățile școlare, CLDPS


- Acreditarea programelor de formare managerială;- Asigurarea condițiilor organizatorice necesare desfășurării programelor de formare managerială;

2. Obținerea acreditării de către unitățile școlare ca furnizori de formare continuă și acreditarea ca centre de evaluare a competențelor dobândite în alt context decât cel formal.

Anual, luna ianuarie

ISJ, Unitățile școlare, CLDPS


- Unitățile școlare autorizate ca FPC sunt în număr mic (se înregistrează o scădere în ultimii ani);- Unitățile școlare autorizate nu au derulat cursuri sau au derulat un număr mic de cursuri neacoperind cererea;

3. Consilierea adulților pentru reorientare în carieră și pentru ridicarea nivelului calificării, cu atragerea partenerilor sociali implicați ca beneficiari.


AJOFMAutoritățile locale, ISJ, CLDPS


- Existența unor programe coerente de consiliere a adulților;- Implicarea partenerilor sociali.- Numărul mic de consilieri specializați;

4. Realizare de analize privind necesitaățle pieței muncii privind FPC cu sprijinul AJOFM, agenți economici, ONG

Anual, luna octombrie

UIP NEISJ,Unitățile școlare

MECTS, ISJ, unități școlare, consilii locale

- Asigurarea condițiilor necesare care să permită participarea unui număr cât mai mare de persoane;

131

5. Realizarea de campanii de informare și promovare a calificărilor specifice zonei rurale în vederea diminuării fenomenului migrației forței de muncă

Anual, luna august

AJOFMCLDPSUnitățile școlare

Axa prioritară 1, domeniul de intervenție 1.1 – POS DRU 2007-2013

- Existența unui program de acțiuni concrete;- Asigurarea parteneriatului cu alți factori din zonă;- A se avea în vedere și o anumită neîncredere din partea unor persoane în eficiența acestor campanii.

Obiectivul și indicatoriiObiectiv 3 : Asigurarea egalității de șanse în formarea inițialăIndicator:1. Rata de părăsire timpurie a școlii Ținta: Reducerea ratei de părăsire timpurie de la 26,38 % în 2006 la 10% în 2013.2. Gradul de cuprindere pe nivele si medii de rezidenta Tinta: Cresterea gradului de cuprindere in mediul rural, in grupuri dezavantajate ( copii cu CES)

Precondișii și riscuri- Respectarea cadrului juridic privind asigurarea egalității de șanse în formarea inițială.- Asigurarea resurselor materiale, financiare și umane necesare.- Situațiile socio-economice din anumite zone permit deocamdată asigurarea unor șanse egale de reusita pentru toti elevii din aceeasi generatie.

Rezultate (inclusiv indicatori privind activitatile)3.1. Nr. de studii si analize privind motivele parasirii timpurii a scolii de catre elevi.3.2. Nr. de programe de consiliere, elevi si parinti3.3. Nr. de burse oferite, alte forme de sustinere 3.4 Numar de proiecte pentru incluziune

Preconditii si riscuri- Elaborarea unor programe coerente de consiliere psihopedagogica.- Asigurarea resurselor materiale, financiare si umane necesare realizarii actiunilor concrete de asigurare a șanselor egale de reușită.- Existența unor programe de FPC acreditate pentru cadrele didactice din mediul rural.- Lipsa pregătirii profesorilor pentru incluziunea socială

Acțiuni – Activități Termene

Instituții responsabile pentru implement

are

Resurse Precondiții și riscuri

1. Realizarea de studii și analize privind motivele părăsirii timpurii a școlii de către elevi, pe medii de rezidență și etnii.


CJRAE, unitățile școlare, ISJ


- Asigurarea unui eșantion reprezentativ de investigație;- Prezentarea concluziilor factorilor de decizie;

2.Consilierea și informarea elev - părinte în alegerea carierei privind tendințele înregistrate pe piața forței de muncă.


CJRAE, unitățile scolare, ISJ

Axa prioritară 2, domeniul de interventie 2.2 – POS 2007-2013

- Elaborarea unor programe coerente de consiliere si informare e elevilor si parintilor;- Lipsa de consilieri in toate unitățile scolare;

3. Sprijin financiar pentru elevii supusi riscului de părăsire timpurie a scolii.


Unitățile scolare, ISJ, agentii economici

M.E.C.I.,Consiliile locale, ISJ, Unități școlare

- Asigurarea resurselor financiare necesare;- Existența unei situații concrete cu elevii care au nevoie de acest sprijin financiar;

4. Formarea cadrelor didactice pentru a lucra cu elevii din medii dezavantajate (etnii, CES).

Anual, luna august

Universități, CCD, ISJ, Unități școlare

Axa prioritară 1, domeniul de intervenție 1.3 – POS 2007 -2013

- programe de formare a cadrelor didactice pentru CES.- Stabilirea unui calendar de desfășurare a programelor de FC;- Asigurarea conditiilor organizatorice pentru buna desfășurare a programelor de FC.

132

Obiectivul și indicatoriObiectiv 4 : Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calității în formare

Indicator: rata de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă

Ținta: Creșterea ratei de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă, cu un ritm de 25% din total/ an școlar

Precondiții și riscuri- Programe acreditate de CNFP- Baza materială adecvată- Neaplicarea achizițiilor din cadrul cursurilor de formare continuă (FC)- Slaba salarizare a cadrelor didactice, în special a debutanților și a celor cu vechime mică; - Lipsa de motivație materială a cadrelor didactice cu rezultate performante;

Rezultate (inclusiv indicatori privind activitățile)4.1. Nr. stagii, nr. participanți, nr. de cadre didactice care au

finalizat aceste cursuri.4.2. Nr. stagii, nr. participanți, nr. de cadre didactice care au

finlizat aceste cursuri.4.3. Nr. de acorduri de parteneriat, nr. de elevi participanți,

nr. de participanți în țări ale UE.4.4. Număr de scheme de mentorat pentru profesorii

debutanți.

Precondiții și riscuri- Funcționarea eficientă a sistemului de informare a cadrelor

didactice privind oferta de FC (site-urile universitatilor, CCD).- Realizarea unei campanii de informare a cadrelor didactice

privind ofert de FC.- Asigurarea tuturor condițiilor organizatorice privind buna

desfășurare a stagiilor de FC.- Pot apărea probleme legate de participarea activă a cadrelor

didactice la aceste stagii de FC datorită organizării lor în perioade aglomerate de activitate.

Acțiuni – Activități Termene

Instituții responsabile pentru implement

are

Resurse Precondiții și riscuri

1. Dezvoltarea unor stagii de formare continuă a cadrelor didactice din IPT pe o arie tematică legată de problemele reformei la acest nivel în parteneriat cu beneficiarii- agenți economici



Axa prioritară 1Domeniul de intervenție 1.4POS DRU

Programe acreditate de CNFPBaza materială adecvatăNeaplicarea achizițiilor din cadrul cursurilor de formare continuă (FC)

2. Organizarea unor stagii de formare continuă a cadrelor didactice din IPT în vederea abilitării lor ca mentori




Respectarea cadrului legal.Programe acreditate de CNFP.Baza materială adecvată.Neaplicarea achizițiilor din cadrul cursurilor de FC.

3. Organizarea, în parteneriat cu agenți economici, a stagiilor de instruire practică, inclusiv în țări ale UE


Unități școlare, ISJ, agenți economici


Respectarea cadrului legal.Formarea personalului implicat în desfășurarea instruirii practice.Baza materială inadecvată.Eficiența scăzută a activității de instruire practică.

4. Diseminarea experienței acumulate în procesul de formare continuă prin participarea cadrelor didactice din IPT la simpozioane, sesiuni de referate, schimburi de experiență, etc.

Anual,conform calendarelor de acțiuni



Respectarea calendarelor acțiunilor.Asigurarea unui parteneriat activ intre factorii implicați.Există pericolul „goanei” după diplome de participare.

Obiectivul si indicatoriObiectiv 5 : Dezvoltarea infrastructurii unităților școlare IPT, in vederea asigurarii calitatii in formareIndicatori: Asigurarea dezvoltarii infrastructurii si dotarii pentru un numar de 5 Unități școlare IPT pana in anul 2013.

Precondiții și riscuri- Realizarea expertizelor de specialitate necesare;- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare si umane necesare;- Exista riscul nerespectarii termenelor de executie a lucrarilor.

Rezultate (inclusiv indicatori privind activitățile)5.1. Nr. de școli reabilitate, detalierea acestor actiuni (sali de clasa, laboratoare, ateliere scoala, sali de sport, cantine, camine);5.2. Nr. de spații adecvate desfășurării unor programe de FPC;5.3. Nr. Echipamente/laboratoare, ateliere de lucru conform SPP

Precondiții și riscuri- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare și umane necesare;- Asigurarea conctractelor de achiziții.-Sprijinul slab al agenților economici acordat sistemului de învățământ tehnic.

133


responsabile pentru


1. Reabilitarea infrastructurii educaționale (săli de clasă, laboratoare, ateliere școală, săli de sport, cantine, cămine), necesara în formarea inițială IPT

Anual,cu respectarea graficelor de execuție

CLDPS ISJ, Unități scolare

Axa prioritară 3Domeniul de intervenție 3.4POS 2007-2013

Realizarea expertizelor de specialitate necesare;- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare și umane necesare;- Există riscul nerespectării termenelor de execuție a lucrărilor.

2. Dezvoltarea infrastructurii unităților școlare IPT antrenate in formarea continuă a adultilor

Anual,cu respectarea graficelor de executie

CLDPS ISJ, Unități școlare

Axa prioritară 3Domeniul de intervenție 3.4 POS 2007-2013

- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare și umane necesare;

3. Actualizarea dotărilor unităților școlare IPT conform evoluției tehnologice, urmărind formarea de competențe cerute pe piața muncii, conform standardelor de pregătire profesională

Anual,1.09.

CLDPS ISJ, Unități școlare

Axa prioritară 3Domeniu de intervenție 3.4POS 2007-2013

- Existența unor studii de specialitate privind evoluțiile de pe piața muncii;- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare și umane necesare;

4. Dotarea școlilor TVETidentificate cu echipamente IT,echipamentele necesarepregătirii de specialitateși conectare la internet.

Anual,1.09.

M.E.C.I., CNDIPT,Consiliile locale, ISJ, Unități școlare

M.E.C.I, ISJ, Unități școlare, agenți economici

- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare și umane necesare;

Anexa A: Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire. Prognoze privind

dezvoltarea regională la orizontul 2020

Domeniu Cerere previzionata de locuri de muncăINCSMPS la nivelul regiunii %

Oferta IPT Pondere rezultată din analiză și consultare

la orizontul 2020 %2013 2017 2020 Botoșani Regiune

RESURSE NATURAL SI PROTECTIA MEDIULUI 14,2 14,7 14,2 23 22% Industrie alimentară 1,5 0,0 1,5 6-8 Agricultură 10,5 10,8 10,5 10-12 Silvicultură 0 Protecția mediului 6-8

INDUSTRIE/PROFIL TEHNIC 53 49% Fabricarea produselor din lemn 3,0 0,1 3,0 4-6 Electronică și automatizări 0,3 0,5 0,3 6-8 Producție media 0 0 0 0 Construcții 10,7 10,9 10,7 8-10 Mecanica 19,0 20,7 19,0 18-20 Electric 4,4 4,8 4,4 0-2 Industrie textilă și pielărie 9,6 9,9 9,6 10-12 Materiale de construcții 0,8 0,8 0,8 0 Electromecanică 0,9 1,1 0,9 0-2 Chimie industrială 0,9 1,0 0,9 0 Tehnici poligrafice 0,2 0,1 0,2 0

SERVICII 24 27% Turism 2,5 2,6 2,5 6-8 Economic 8,3 8,5 8,3 8-10 Comerț 13,2 13,6 13,2 6-8 Estetica și igiena corpului omenesc 0 0 0 0-2

134

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în județul Botoșani şi în regiune

Pe baza analizelor prezentate în document și în urma consultării membrilor CLDPS și CR au rezultat următoarele ȚINTE PROGNOZATE privind ponderea previzionată a cererii formării profesionale și a domeniilor economice la orizontul 2020.

Domeniu

Pondere rezultată din analiză și consultare CRla orizontul 2020 - %

BC BT NT SV IS VS Regiune

RESURSE NATURAL SI PROTECTIA MEDIULUI 21,5 23 23 22 20 23 22%

Industrie alimentară 4-6 6-8 5-7 6-8 6-8 4-6 Agricultură 8-10 10-12 4-6 4-6 8-10 10-12 Silvicultură 0-1 0 4-6 2-4 0 0 Protecția mediului 6-8 6-8 6-8 6-8 3-5 6-8

INDUSTRIE/PROFIL TEHNIC 47,5 53 51,5 45 50 47 49% Fabricarea produselor din

lemn 0-2 4-6 4-6 4-6 2-4 0-2

Electronică și automatizări 8-10 6-8 6-8 4-6 8-10 6-8 Producție media 0 0 0 0 0-2 0 Construcții 9-11 8-10 8-10 4-6 8-10 8-10 Mecanică 18-20 18-20 14-16 18-20 16-18 17-19 Electric 0-2 0-2 4-6 2-4 0-2 0-2

Industrie textilă și pielărie 6-8 10-12 8-10 6-8 8-10 10-12

Materiale de construcții 0 0 0-1 0 0-1 0 Electromecanică 0 0-2 0-1 0-2 0-2 0 Chimie industrială 0-2 0 0-1 0 0-1 0 Tehnici poligrafice 0-1 0 0 0 0 0

SERVICII 30 24 25,5 33 30 20 27% Turism 10-12 6-8 8-10 16-18 4-6 6-8 Economic 8-10 8-10 8-10 12-14 8-10 6-8 Comerț 8-10 6-8 6-8 2-4 10-12 4-6 Estetica și igiena corpului

omenesc 0-2 0-2 0-1 0-2 2-4 0-2

Țintele pentru proiectul planului de școlarizare din tabelul de mai sus sunt rezultatul analizei din PRAI privind cererea de forță de muncă la orizontul 2020 și au fost validate în cadrul CR regiunea Nord- Est din 2 noiembrie 2011.

Datorită schimbărilor provocate de efectele crizei economice, segmentul economic reflectă o instabilitate care nu permite formularea de ținte concrete pe termen lung; în acest context apreciem că analizele efectuate reflectă specificul regional și țintele formulate rămân o direcție de dezvoltare în viziunea optimistă de realizare a unei economii echilibrate, dinamice și durabile. Astfel, respectarea țintelor se va face sub rezerva necesității actualizării cu informații SPECIFICE la nivel local, în PAS, privind șomajul, dinamica economică, investiții la nivel local, modificări ale sistemului educativ.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ:

40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.

135

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii NORD EST:

Notă: Ponderea de 27% a nivelului 3 pentru continuărea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020.

136

PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE - REGIUNEA NORD-EST

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Ponderea din cererea pieței muncii pentru calificari de nivel 2 și 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru continuărea studiilor în învățământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel 2 și 3 în oferta educațională a IPT - ieșiri în 2017

Total

1233

891

1228

778

1223

317

1201

479

1196

855

1190

557

1183

698

1176

349

1168

566

1160

401

Calificări specifice nivelului 3 de calificare

1607

72

1601

01

1593

84

1565

18

1559

12

1550

85

1541

85

1532

21

1521

99

1511

28

13% 27% 40%Calificări specifice nivelului 2 de calificare 10

7311

9

1068

677

1063

933

1044

961

1040

944

1035

472

1029

513

1023

128

1016

367

1009

274

87% 60%

uniunea europeanăofertaipt.tvet.ro/documente/plai/regiunea nord-est - 2013... · web...

Documents