Caracterizari

Podisul Getic tipul caracteristic de roci:roci sedimentare moi,pietrisuri,nisipuri,argile trei aspecte ale reliefului

o s-a format prin sedimentarea unei vechi zone de scufunmdare sud sudul C M de-a lungul orogenezei alpineo se desfasoara de la E la V unde atinge latimea maximao altitudinile sunt cuprinse intre 200-300m la contactul cu CR si 500-600m la contactul cu Subcarpatii Geticio pe versantii inclinati se gasesc numeroase alunecari de teren si torentio vaile si interfluviile cu spinari netede se inclina usor si se largesc spre S

etaj climatic si o influenta climatica :climat de dealuri ;influente climatice submediteraneene in V si tranzitie in E rauri :Motru Jiu Gilort Olt Oltet Topolog Vedea Arges Dambovita Amaradia o zona sau un etaj de vegetatie:zona paduroasa,etajul stejarului,etahul fagului un tip sau o clasa de sol :argiluvisoluri/brune roscate ;cambisoluri/brune/brune acide resurse de subsol :lignit,petrol/gaze asociate/roci pentru constructii tip de sat :sat adunat sat alungit

Carpații de Curbura tipul caracteristic de roci :roci sedimentare cutate,,Flis’’(calcare conglomerate gresii) trei aspecte ale reliefului

o s-au format prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine(neozoic-paleogen)o culmile au orientari diferite(N-S ;NE-SV ;E-V)o ocupa o intindere mijlocie intre grupele COo are altitudinile cele mai reduse(vf Ciucas 1954m)dintre grupele COo lipseste relieful glaciar si cel vulcanic insa este larg raspandit cel scluptat pe calcare si conglomerateo prezinta o fragmentare accentuata si include cea mai mare depresiune intramontana(Brasov)sin Carpatii

Romanesti etaj climatic influenta climatica :climat montan/de depresiuni,influente ariditate in E si oceanice in V rauri :Olt Raul Negru Oituz Slanic Buzau Prahova Teleajan o zona sau un etaj de vegetatie:etajul fagului/etajul coniferelor/etajul subalpin un tip sau o clasa de sol :cambisoluri/brune/brune acide

Campia de Vest aspecte ale reliefului

o s-a format pe locul unei vechi zone de scufundare (M Panonica),prin sedimentare de-a lungul orogenezei alpine

o este constituita din roci sedimentare moi(pietrisuri,nisipuri,argile)peste care s-a depus un strat de loesso orientarea generala este aproximativ de la NE spre SVo latimea se mareste de la N spre S unde ajunge la 60-80 kmo altitudinile sunt cuprinse intre 70-200m(max 174 m C Vingai)o se inclina usor de la E spre V si spre SV fapt evidentiat de curbura spre SV a apelor curgatoareo cuprinde campii piemontane la contactul cu Dealuri de Vest,capii tabulare(cu strate orizontale)si campii de

subsidentao un etaj climatic si o influenta climatica :climat de campie,influente climatice oceanice/submediteraneene

rauri :Tur Somes Barcau Crisul Repede,Crisul Negru Crisul Alb Mures Bega Timis o zona sau un etaj de vegetatie :zona stepei/etajul silvostepei ;zona paduroasa/etajul stejarului ;vegetatia submedit. resursa de subsol :petrol gaze naturale orase cu peste 100.000 loc. :Timisoara Arad Oradea Satu Mare

Muntii Apuseni tipul caracteristic de roci:structura petrografica complexa ,,mozaic petrografic (sisturi cristaline calcare conglomerate

gresii roci eruptice) caracteristici ale reliefului

o prezinta o discontinuitate accentuata a culmiloro se intalnesc depresiuni golf si culoare largio prezinta un relief carstic foarte bine dezvoltat(chei pesteri lapiezuri doline polii)o au altitudinile cele mai mari din carpatii Ocidentali insa sub 2000maltitudinea max 1849 m Vf Bihoro s-au format prin incretirea scoartei in timpul orogenezei alpine(neozoic-paleogen)si prin eruptii vulcaniceo au extinderea cea mai mare dintre grupele Cocidentalio sunt fragmentati de apele curgatoare,vaile petrunzand ca niste golfuri pana in interiorul muntilor

un etaj/tip climatic influenta climatica :climat motan/de depresiuni influente oceanice rauri :Crisul Repede,Crisul Negru,Crisul Alb,Somesul Mic,Arie,Ampoli zona sau etaj de vegetatie :etajul gahului/etajul coniferelor clasa de sol raspandita :cambisoluri/spodosoluri

Muntii Banatului tipul caracteristic de roci :roci metamorfice(sisturi cristaline)si sedimentare(indeosebi calcare) aspecte ale reliefului

o s-au format prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine(neozoic-paleogen)o au o masivitate redusa datorita fragmentarii prin depresiuni si vaio se remarca relieful carstic indeosebi chei(ale Nerei,Minisului,Carasului)pesteri(Comarnic)si cel mai lug

defileu din tara si din Europa defileul Dunarii la Cazaneo altitudinea maxima 1446m vf Semenic

etaj climatic si o influenta climatica :climat montan/de depresiuni influente submediteraneene rauri :Barzava Caras Nera Timis tip sau o clasa de sol :cambisoluri/brune/brune acide resurse de subsol :huila minereu de fier,minereuri complexe

Grupa centrala a CO tipul caracteristic de roci :roci vulcanice,sisturi cristaline,roci sedimentare caracteristici ale reliefului-s-au format de-a lungul orogenezei alpine si in urma eruptiilor vulcanice neogene-au un accentuat paralelism al culmilor orientate in general NV-SE-au o masivitate redusa datorita numeroaselor vai longitudinale si transversale-tipuri genetice de relief :vulcanic,glaciar,carstic-altitudinea max 2100m Vf Pietrosu Muntii Calimani etaj climat influenta climatice:climat montan/alpin/de depresiuni,influente oceanice V ariditate E scand-balt N rauri :Moldova Bistrita Trotus Bicaz Olt Mures Tarnava Mare Tarnava Mica zona sau etaj de vegetatie :etajul fagului/etajul coniferelor/etajul subalpin resurse de subsol :carbuni,minereu de fier,minereuri neferoase,ape minerale,roci de constructii

Subcarpatii Curburii tipul caracteristic de roci :conglomerate,gresii argile,marne,pietrisuri,nisipuri cu intercalatii de strate din sare gips aspecte ale reliefului-s-au format prin cutarea stratelor la sfarsitul orogenezei alpine-reprezinta cel mai complex sector al subcarpatilor-relieful se prezinta sub forma a doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri la care se adauga patrunderea unor pinteni montanialtitudinea max 996m Magura Odobesti-intra in contact in exterior cu o regiune de campie-regiunea de la curbura este si in present in inaltare datorita deplasarii spre exterior a Carpatilor etaj climatic si o influenta climatica:climat de dealuri joase si dealuri inalte influente tranzitie si ariditate rauri :Trotus Buzau Ramnicul Sarat Prahova Ialomita tip sau clasa de sol :argiluvisoluri,cambisoluri,soluri aluviale de lunca (in depresiuni si vai)

Campia Moldovei tipul caracteristic de roci :fundament cristalin,prelungirea Platformei Est-continentale acoperit cu strate din roci

sedimentare moi(argile marne nisipuri gresii) caracteristici ale reliefului-este alungita pe directia N-S-se inclina spre SEare altitudini medii reduse(200m)maxima 265mdealul Cozancea-sunt specifice vaile largi cu lunci intinse si maluri joase etaj climatic influenta climatica :climat de campie,influenta de ariditate rauri :Prut Siret Jijia Bahlui Sitna zona sau etaj de vegetatie :zona stepei/etajul stepei ierboase/etajul silvostepei tip sau clasa de sol :cernoziomuri levigate,soluri aluvionare de lunca,saraturi

Subcarpatii Getici tipul caracteristic de roci :roci sedimentare(conglomerate,gresii,argile,tufuri)cutate spre sf orogenezei alpine din timpul

erei Neozoice aspecte ale reliefului-cuprinde 2 siruri de depresiuni(submontane si intracolinare)si 2 siruri de dealuri dispuse in general paralel fata de munsi-la est de Olt cuprind depresiuni mai mici,despartite de dealuri numite muscele(Muscele Argesului)-la vest de Olt depresiunile submontane sunt mai largi si in general comunica intre ele alcatuind langa munte Depresiunea Subcarpatica Nord-Olteana-altitudinea maxima este de 1018m in Magura Matau-vaile care ii traverseaza au versanti inclinati pe care se intalnesc numeroase alunecari de teren si torenti etaj climatic si o influenta climatica :climat de dealuri joase si dealuri inalte,influente de tranzitie si submedit in V rauri :Motru Jiu Gilort Olt Oltet Topolog Arges Dambovita zona sau etaj de vegetatie :etajul stejarului(garnita gorun),etajul fagului(fag ulm carpen) tip sau clasa de sol :argiluvisoluri/brun roscate,cambisoluri/brune/brune acide

Grupa Bucegi

Relieful este format din 2 parti:1. Intre Valea Prahovei si V Ialomitei cuprinde:M Bucegi-alcatuiti din calcar si conglomerate,altitudinile Vf.Omu

2505m,relief pitoresc cu abrupturi stancoase(Busteni-Sinaia),dominant de Vf Caraiman,pesteri(Ialomitei),chei(Tataru,Zanoaga,Orzea),Vf ciudate datorita erosiuniiloliene(Babele Sfinxul)

2. Intre Valea Ialomitei-V Dambovitei cuprinde:M Leoatei alc.din sisturi cristaline,relief greoi.In partea de NV a acestei grupe intre Culoarul Branului si valea Dambovitei se afla si Piatra Craiului-relief carstic deosebit

Valea Prahovei:un culoar tectonic ce se desfasoara de la Azuga prin Valea Cerbului format din roci sedimentare(de tip conglomerate si gresii)Culoarul Rucar-Bran o depresiune tectonica la 1200-1300m altitudine,imprejmuita de munti jalnici ce trec de 2000m,culoarul este strabatut de o sosea ce face legatura intre Brasov si CampulungClima-etajul climatic montan t.m.a.0-6 grade C,p.p.m.a.800-1200mm/an si peste 1400mm/an-etaj de tip alpin cu t.m.a.sub 0 grade C la peste 2200 m-vantul caracteristic cel de vestReteaua hidrograficaRaurile Prahova,Ialomita,Dambovita,Barsa-aceste rauri prezinta profile inguste formand defilee si chei(Ialomiei si Dambovitei)-lacurile antropice in scop energeticScropoasa-pe IalomitaPecineagu-pe DambovitaApele subterane reprezentate prin panze freatice lipsite de continuitateVegetatia :dispunere etajata

Zona de padure paduri de foioase si paduri de conifere care predomina(bradul,molidul)Zona alpina reprezentata prin pajisti alpine predomina la partea inferioara,un etaj subalpin:jneapan,afinVegetatia azonala hidrofila(stuf,papura trestie)si esente lemnoase moi(salcie,plop,afin)-in depresiuni si pe vaile raurilorFauna mistret,visurele,ursul,cerbul,pisica salbaticaFauna alpina acvila de munte,vulturul pletosFauna acvatica-apele reci:pastravi

-apele calde:mreana,cleanSolurile:

1. clasa argiluvisoluri:brun si brun roscate de padure2. clasa cambisoluri:brun si brun acide3. clasa spodosoluri:soluri podzolice4. clasa spodosoluri:brun acide-montane

Solurile azonale hidromorfe(lacoviste),halomorfe(saraturi)Rezervatii naturale:-flori si fauna:Piatra Craiului-peisaj si flora:Bucegi-fluoristice:Sinaia-speologie:Ialomita,Dambovicioara

Grupa Retezat-GodeanuAsezare-geografica:partea central-sudica a tariiLimite:Valea jiului E,Culoarul tectonic Timis Cerna in V,depresiunea Hateg in N si culoarul Bistritei Subcarpatii Getici-prin intermediul depresiunii submontane:Tismana si Bumbeste Jiu si Podisul Mehedinti in SCuloarul Bistritei-o prelungire a Culoarului Timis-Cerna face legatura intre Valea Timisului si Tara Hategului prin Poarta de fier a Transilvaniei(700 m)Defileul Dunarii:cea mai lunga vale transversala din Europa 144 km,fluviu si-a facut un drum maret format din portiuni inguste(150-170m) din niste sectoare largi ca niste ce depasesc 2kmClima-etaj climaticmontan t.m.a=0-6 gradeC-in depresiunea Petrosani Hateg inversiunile termice p.p.m.a 800-1200mm/an-vantul caracteristic este cel vestic iar in partea de sud-vest bate austrul,influente submediteraneenereteaua hidrografica1)rauri:Jiul de Vest se uneste cu Jiul de Est in depresiunea Petrosani.Raul Mare se varsa in Strei,Cerna se varsa in Dunare.Vaile acestor ape prezinta profile inguste dand nastere la defilee(defileul Jiului la)2)lacuri:-naturale-glaciare-cele mai multe din C Meridionali=80:Bucura,Zanoaga,Zia,Viorica,Florica,Gemenele-antropice construite in scopuri energetice,pe raul Mare:Gura Apei-apele subterane-reprezentate prin panze freatice lipsite de continuitate,iar pe valea Cernei apar izvoare termaleVegetatia: Zona de padure-etajul coniferelorZona alpina:vegetatia alpina(m Retezat,Godeanu,)In muntii Cernei,Mehedinti-apare o vegetatie submediteraneane(mojdrean,liliac salbatic)Fauna Fauna submediteraneana:brosca testoasa de uscat in M Cernei,Mehedinti

Grupa centrala a Carpatilor Orientali(Carpatii moldotransilvaneni)

Asezare geografica ;in partea central estica a tarii in partea centrala a Carpatilor Orientali-nord zona de lasare Bargau-Dornelor CaMPULUNG-Gura humorului-sud Valea Oituzului limita ce se continua prin contactul cu depresiunea Brasovului(prin intermediul muntilor)Persani Bodoc Bara et-vest D.C.T prin intermediul depresiunilor submontane Valeni de Mures Proid Odorhei Homoroadelor si Haghiz-est Subcarpatii Moldovei prin intermediul depresiunilor submontane : Neamt cracau-Bistrita,Tazlau-CasinEvolutia pedografica ;inaltarea culmilor s-a produs in orogeneza alpina concomitent cu procesul de inaltare are loc si un proces de prabusire in zona actualelor depresiuni Giurgeu,Ciuc,Borsec,ComanestiIn neogen pe latura de vest au avut loc eruptii vulcanice si se formeaza muntii vulcanici :Calimani,Gurghiu,HarghitaResursele subsolului :

- minereuri de fier :M Harghita(Lueta)- minereuri cuprifere :M Harghita- carbuna brun Depresiunea Comanesti(Comanesti)- travertire :Borsec- bazalt :Tusmad,Racos - calcar :Bicaz- andezit :Harghita- ape minerale :Borsec,Tusnad,Biborteni- sulf :M Calimani

Alcatuirea petrografica(rocile)a) roci vulcanice :M Calimani,M Gurghiu,Harghitab) sisturi cristaline :Giurgeu,Ciuc,Bistritac) roci sedimentare cutate-flic :Stanisoarei,Gosmanu,Berzunt,Ceahlau,Tarcau

Relief   : - orientarea culmilor NV-SE exceptie M Calimani care au orientarea E-V- altitudinea maxima in M Calimani 2100m Vf Pietrosu- relieful este format dintr-o parte estica si una vestica

partea vestica este formata din   : 1 muntii vulcani :Calimani gurghiu Harghita2 depresiunile Giurgeu si CiucM Calimani sunt situati in partea de nord a acestei grupeM Gurghiu vf Saca 1776 mM Harghita-pastreaza cele mai multe elemente de vulcanism aproape 10 cratere vulcanice in craterul masivului Ciomatu s-a format lacul velcanis sf Ana ;altitudine vf Harghita 1800 m Depresiunile Giurgeu si Ciuc sunt tectonice si de baraj vulcanic se prezinta sub forma unui uluc depresionar ele comunica intre ele prin Pasul Tincani(982m)Depresiunea Giurgeu este cuprinsa intre M Gurghiu la vest si M Giurgeu si Hasmasu Mare la est.Depresiunea este strabatuta de Mures de la sud la nord el parasind depresiunea prin defileul Tiplta-Deda 33 kmDepresiunea Ciuc-este mai ingusta si alungita si este cuprinsa intre M Harghita la vest si M Hasmasu Mare si Ciucului la est.Depresiunea este strabatuta de Olt parasind depresiunea prin defileul de la tusnadPartea estica cuprinde   3 siruri de munti   :

1)pe latura de vest M Giurgeu Hasmasu Mare Ciucului NemiraMuntii Giurgeu alc din sisturi cristaline altitudine 1542 Vf PrisacaMuntii Hasmasu Mare alc din calcare si conglomerate 1792m vf Hasmara,relief pitoresc:stanci isolate(Piatra singuratica),Cheile BicazuluiMuntii Ciucului(intre valea Trotusului si valea Uzului)-alc.din sisturi cristaline vf Ciuc 1493 mMuntii Nemira (intre valea Uzului si valea Oituzului)-alc.din sisturi cristaline vf Nemira 1649m2)situat in partea centrala a partii de est cuprinde   : -Muntii Giumala-cristaline-Muntii Bistritei cristaline vf Pietrosu 1793m si vf Budacu 1859m-Muntii Ceahlau-alc.din conglomerate care au un relief deosebit format din stanci izolate polite dintre care se remarca Panaghia,Toaca(alt maxima 1907m)-MuntiiTarcau-alc.din gresii,vf Grindusu 1664 m3)situat in estul partii de est cuprinde   : - Muntii Rarau-roci sedimentare relief deosebit :Pietrele Doamnei- Muntii Stanisoarei-roci sedimentare vf Bivolu 1530m-M Gosmanu 1442m-Muntii Berzunt-984mRelieful partii de est mai cuprinde-depresiuni mici :Bichor,Borsec,Ghimes-o depresiune mai mare :ComanestiIn sudul grupei centrale sunt 3 siruri montane,Persani Baraolt Bodoc care patrund digital in Depresiunea Brasovului-Muntii Persani-vfCetatuia 1104 m roci vulcanice sedimentare cristaline(bazaltul de la Racos)-Muntii Baraolt-roci sedimentare 1018m-Muntii Bodoc –roci sedimentare 1240mClima grupei centrale-etajul climatic montan-t.m.a.=0-6 Grade C-p.p.m/an 800-1200mm/an-depresiuni cu inversiuni termice(Giurgeu Ciuc)temperaturi foarte scazute iarna

-vanturi predomina vantul de vestReteaua Hidrografica   :

1)rauri :Mures Oltul care izvorasc din Muntii hasmasu Mare Muresul primeste din aceasta grupa 2 afluenti Tarnava Mare si Tarnava Mica,Muresul apartine grupei hidrografice de vestAlte rauri care apartin grupei hidrografice de Est(colector Siret) :Bistrita cu afluent Bicaz,Trotus cu afluent Uz Oituz.Vaile acestor ape prezinta in zonele montane profile inguste formand defilee si elvi :defileul Oltului(la Tusmad si Racos)si defileul Muresului ;Cheile Bicazului2)lacuri naturale :lacul vulcanic sf Analacuri antropice :lacuri de acumulare construite in scopuri energetice :pe bistrita Izvorul Muntelui si pe Uz Poiana Uzului3)apele subterane repr prin panze freatice dar lipsite de continuitate uneori mineralizate si apar sub forma de borvizuri pe latura de vest :Bilhor,Borsec,Tusnad,HarghitaVegetatiaZona de padure-etajul fagului pana la 1200 m-etajul coniferelor peste 1200mVegetatia azonala-hidrofila(iubitoare de apa) :stuf papura trestie in depresiuni si pe vaile raurilor si esente lemnoase moi :salcie plop arinFauna acvatica apele reci :pastravi,apele mai calde :mreana,cleanSolurile azonale-soluri hidromorfe(lacoviste) :zonele depresionare-soluri halomorfe(saraturi)Rezervatii naturale-fluoristice :Baile Tusnad-peisaj si flora :Cheile Bicazului-geologice :coloanele de bazalt de la Racos

Muntii Apuseni

Reprezinta ultimul sector carpatic al Carpatilor Occidentali si al Carpatilor romanesti situate in partea central-vestica a tariiLimite:In nord Valea Barcaului si a Somesului

In sud Valea MuresuluiIn est DCT prin intermediul depresiunilor(Culoarul Alba-Iulia-Turda,depr Iara,Huedin)In vest limita sinuasa datorita depresiunilor golf care patrund pana in interiorul muntilor astfel incat aici M Apuseni se

invecineaya cand cu Dealurile de V cand cu Campia de VEvolutia paleogeologicaÎnaltarea muntilor Apuseni se produce in orogeneya alpine,concomitant cu procesul de inaltare au loc si prabusiri formandu-se o serie de depresiuni Brad,Zarand,Beiuş,Vad-Borodla nord de valea Barcăului munţii au suferit o scufundare mai accentuată,putându-se defini totuşi un aliniament de spinări muntoase,scunde formate din şisturi cristaline şi calcare,înconjurate de dealuri alcătuite din formaţiuni sedimentare necutate.Această punte intre M Apuseni ci CO,alcătuiţi din muscele Meses,Dealul Prisnel,Dealul Mare şi Dealul Preluca ce depasesc pe alocuri 800m altitudine a fost numită jijacul intercarpaticParalel la vest sunt alte spinari de roci dure mai joase ce dau în relief măguri(Măgura Şimleu,Dealul Codru)care închid o serie de depresiuni(Şimleu,Baia Mare).Acestea se includ Dealurile de VMuntii Apuseni au fost modelati formându-se platformele de eroziune(suprafete de nivelare)

- cretacic-platforma Farcaşa-Cârligata la 1800m- paleogen-platforma Mărişel 1400-1600m- neogen-platforma Feneş-Deva la 1000m,datorita eruptiilor vulcanice s-au format muntii vulcanici Metaliferi

Resursele subsolului- minereu de FE(M Gilăului la Băişoara)- minereuri neferoase complexe Baia de Arieş,Băiţa- minereu de CU Băiţa,Roşia-Puieni- minereuri auro-argintifere Roşia Montană,Bucium- bauxită M Pădurea Craiului- materiale de constructii bazalt,granit,marmura,calcar-Săndulesti- carbune brun depresiune Brad,Ţeblea- ape minerale Moneasa

Relief- altitudinea max. in M Bihor 1849 m Vf.Bihor- roci vulcanice M Metaliferi- roci cristaline M Bihor,Vladeasa,Gilău,Muntele Mare,Yarand,Plopiş- roci sedimentare Codru Moma,Traslău,Pădurea Craiului partea central-nordica a muntilor Bihor- orientarea N-S M Bihor,Vladeasa,E-V M Yarand,Metaliferi,SE-NV Codru Moma,Meses,Padurea Craiului

Relieful M Apuseni este format din1. M Bihor-domina partea central-estica a acestei parti,sunt alcatuiti din sisturi cristaline dar si sedimentare(calcare)-relief

carstic repreyentat de pesteri Scarisoara,Urşilor,Vântului,altitudinea max 1849m M Bihor Vf.Bihor2. In nord se afla M Vladeasa alcatuiti din sisturi cristaline Vf.Vladeasa 1836 m3. În estul M Bihor se află M Gilău si Muntele Mare care formeaya un corp comun alcatuit din sisturi cristaline 1826 m4. În sudul M Bihor Muntele Găina alcatuit din sisturi cristaline 1467m

Podisul getic-tipul characteristic de roci:roci sedimentare moi,pietrisuri,nisipuri,argile.-Aspecte specifice ale reliefului :- s-a format prin sedimentarea unei vechi zone de scufundare din sudul Carpatilor Meridionali, de-a lungul orogenezei alpine- se desfasoara de la E la V, unde atinge latimea maxima- altitudinile sunt cuprinse intre 200-300m la contactul cu Campia Romana si 500-600 m la contactul cu Subcarpatii Getici- vaile si interfluviile cu spinari netede se inclina si se largesc spre S-pe versantii inclinati se intalnesc numeroase alunecari de teren si torenti-Etaj climati influente climatice :Climat de dealuri,influente submediteraneene(V)si de tranzitie (E)-rauri :Dunarea Motru Jiu Gilort Amaradia Oltet Olt Topolog Vedea Arges Dambovita- zana sau un etaj de vegetatie:zona paduroasa,etajul stejarului,etajul fagului-un tip sau o clasa de sol :argiluvisoluri/brune roscate,cambisoluri/brune/brune acide

Subcarpatii curburii

Asezarea geografica:in partea de SE a tariiLimite NE-Valea Trotusului

V-Valea DamboviteiS,E-Campia RomanaV,N-Carpatii de Curbura si pe o mica portiune cu C Meridionali

Evolutia petrografica- in neogen in urma cutarilor diapine- -strans legata de evolutia Carpatilor

Resurse ale subsolului-carbuni:lignit/Ceptura,Margiuanca,Filipesti de padure-petrol :Moreni,Gura Ocnitei,Boldesti,Urlati,Berca-sare:Slanic PrahovaRelief-sub C reprezinta o treapta de tranzitie intre munti si campie-altitudinea max 996 m Magura Odobesti-alc geologica roci sedimentare :argile marne,gresii-S C cuprinde 2 siruri de depresiuni :un sir de 1 depresiuni submontane si un sir de 2 depresiuni intracolinare.Relieful acestor subcarpati se complica datorita patrunderii unor pinteni muntosi cum ar fi Pintenul Ivanetu 1012m1)Depres.Submontane :-depr Vrancei-pe raul Soveja inchisa la est de dealurile Rachitas 917 m si Raiutiu-depr Neculele :inchisa de dealul Gurbaneasa 979m-depr Lopatari :intre dealurile de Bisoca 970m si Dealul Dalma 800m-depr Patarlagele :intre Pintenu Ivanetu la N si dealul Blidisel 819m-depr Chiosd :intre Carpatii C si Pintenu Ivanetu2)Depres Intracolinare :-depr Vidra inchisa la S de Magura Odobesti de 996m-depr Mera inchisa la S de dealul Deleanu 694 m si Gurbaneasca 979m-depr Dumitresti inchisa la S de Dealurile Bisoca si Blajeni-depr Policiori intre dealurile Blajeni,Ciolanu Blidisel si Dalnea-depr Podeiu :intre dealurile Salcia 717m,Istrita si Dealul Bucovel 406mClima :-temperat-continentala-etaj de dealuri inalte-t.m.a. 8-10 grade-p.p.m.a. 600-800mm/an-vantul caracteristic:crivatulvantul local:FoehnulReteaua hidrografica: Rauri de apartin grupelor hidrografice de E si de S-Dambovita,Ialomita,Prahova(cu afl Dojtana,Telegieu),Busael(cu afl Slanic,Carca M si m),Ramnicu Sarat,Putna cu afl Zabola-lacuri in masive de sare :Telega,Slanic-lacuri antropice-de acumulare :Paltinul pe -apele subterane reprezentate prin panze freatice adeseori saraturate sau sulfuroaseVegetatia-etajul foioaselor(fag tei frasin)-etaj amestec fag+conifere-etaj fag +stejar :gorun la patea superioara,stejar predominant,cer,garnitavegetatia azonala :hidrofila si esente lemnoase moiFauna :mistretul viezurele,lupul,crapioara,veveritaSolurile sunt strans legate de roci clima si vegetatie-clasa argiluvisoluri :brune-clasa molisoluri :cernoziomuri-soluri azonale :hidromorfe(lacovisti)hidromorfe(saraturi)Rezervetii Naturale-geologice si Slanic-Prahova,Vulcanii Noroiosi

Depresiunea Colinara s Transilvaniei

Situata in partea centrala a tariiLimite :in N-E intra in contact cu Carpatii Orientali prin intermediul depresiunilor submontane :Bistritu,Valeni de Mures,Praid,Haghiz

In S se invecineaza cu CM(gr Fagaras si Parang)prin intermediul depresiunii Alba-Iulia,turda,Huidin pana la culoarul Somesului unde in N-V se invecineaza cu jugul intercarpatic format din muntii Misisului Dealul Mare Dealul PrelucaEvolutia peleogeologica DCT sa format in paralel cu ridicarea carpatilor datorita eforturilor de cutare si ridicare a acestora s-a produs o scufundare lenta pana la 4500m adancime regiunea transformanduse intr-un golf al marii Panoniei.Ea a fost indelung sedimentata de aluviunile raurilor ce veneau din munti cu argile marne nisipuri calcare.La inceputul cuaternarului sau pus in evidenta pe trei laturi de depresiuni,o fasie de cute diapire ridicate pana la verticala aducand din adancuri sare.Aceasta cutare predomina in partea de E picand in partea centrala cutarea stratelor de roci se face pana aproape de orizontala,strate care prezinta din loc in loc niste boltiri(domuri) care contin gaz mentanResursele subsolului-gaz metan din domurile de la N si la S de marea Muresului :Zau de Campie,Copsa Mica,Ludus-sarea-Ocna Mures,Ocna Dej,Praid,Turda-materiale de constructie:marmura la Porumbacu,calcar la Sandulesti-carbune brunRelieful -alt 600-700m in regiuni marginale in E-V,500-600m in partea centralaAlcatuirea petrografica:roci sedimentare(calcare gresii marne argile).Relieful depr este reprezentat de o serie de depr si dealuri submontane pe margine si o zona de podis in partea centrala.Depresiunile submontane sunt in V si SV :la contactul cu M Apuseni se afla Depresiunea sa culoarul Alba Iulia-Turda pe Mures-depr este formata din 2 compartimente despartite de dealul Mahauni 518 m-depr Iara,inchisa de dealul Feleacului 832m-depr submontane Hiudin si AlmasS :depr submontana Fagaras traversata de Olt-depr Sibiului de Cibin afluent al Oltuluicele 2 depr sunt despartite de dealuri in jur de 600mE :subcarpatii Transilvaniei alcatuiti din 2 siruri de depr despartite de dealuri :Becheci1080m,Magura riz 933m