Unităţi de măsură pentru lungimi şi suprafeţe

Data de 8 mai 1790 poate fi considerată ca fiind de început în ce priveşte introducerea

sistemului metric întrucât atunci Adunarea constituantă a Franţei adoptă, la propunerea lui

Talleyrand-Périgoud (1745-1838), un proiect de unificare a măsurilor iar în cadrul Comisiei

formată din personalităţi franceze, se stabileşte ca unitatea de lungime să fie a zecea milioana

parte (10-7) din sfertul meridianului pământesc; iar deputatul Claude Antoine Duvernois propune

ca unitatea să se numească „metru” de la cuvântul grec metron = măsură.

Pentru fixarea bazei legale a noului sistem de măsuri, astronomii Jean Baptiste Délambre

(1749-1822) şi Pierre Francois André Mechain (1744-1804) au realizat între 1792 şi 1798-1799

măsurarea arcului de meridian şi respectiv a diferenţei de latitudine dintre Dunkerque şi

Barcelona.

La 27 iunie 1799, Convenţia din Paris stabileşte „metrul adevărat şi definitiv

(443,295938 linii de toise: 1 toise=864 linii), egal cu valoarea a 40-a milioana parte a

meridianului parizian (20 522 960 toise).

În anul 1867 s-a înfiinţat „Comitetul internaţional al măsurilor, greutăţilor şi monedelor”

având ca scop militarea pentru adoptarea sistemului metric în întreaga lume.

A doua Conferinţă internaţională a Comisiei metrului (1875) cu o participare de 18 state

europene şi 9 americane, stabilesc înfiinţarea Biroului internaţional de măsuri şi greutăţi care

urma să fabrice şi să păstreze prototipurile etaloanelor de măsură din 1872. Biroul Internaţional

de Măsuri şi Greutăţi (Bureau International des Poids et mesures – BIPM) a fost creat prin

convenţia metrului şi este amplasat în Pavilionul Breteuil, la Sévres, Franţa. În acest pavilion se

află două etaloane, o bară standard alcătuită din 90% platină şi 10% iridiu pentru etalonul de

lungime şi o greutate din acelaşi material pentru etalonul de masă.

Primele acte normative în domeniul verificării de măsuri în România sunt elaborate de

Ştefan C. Hepites (1854-1922), la 4 august 1884, sub denumirea „Instrucţiunile pentru

verificarea măsurilor şi greutăţilor metrice şi a instrumentelor de cântărire”.

Legea pentru aplicarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi în România apare în 5/18

martie 1906, reprezentând legea din 1864 semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu

modificările aduse ulterior.

În 1951 se înfiinţează Institutul de Metrologie, care în 1957 se transformă în „Oficiul de

Stat pentru metrologie”.

În anul 1956 ia fiinţă Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală O.I.M.L. la care

ţara noastră era membru fondator.

La 31 august 1961 în România este adoptat Sistemul Internaţional de Măsuri S.I. ca unic

sistem legal şi obligatoriu pentru toate domeniile de măsuri.

În anul 1983 B.I.G.M. a stabilit un alt principiu pentru determinarea etalonului de

lungime bazat pe viteza luminii în vid care este una dintre constantele universului, cunoscută

încă din 1905 când Albert Einstein – 1879-1955 – a formulat teoria relativităţii. În acest sens s-a

considerat metrul ca fiind egal cu distanţa parcursă de lumină în vid în 1/299.792.458 secunde,

obţinându-se valoarea etalonului curent de lungime.

În continuare se vor prezenta principalele unităţi de măsură pentru lungimi şi suprafeţe cu

multipli şi submultiplii lor utilizate atât în sistemul metric cât şi în cel anglo-saxon.

Unităţi de măsură pentru lungimiLungimea şi

simbolul acesteia mm cm m dam hm km in ft yd mi Mm

1 metru (m) 1000 100 1 0,1 0,01 0,001 39,3701 3,28084 1,09361 0,621x10-4 0,540x10-4

1 centimetru (cm) 10 1 0,01 0,001 0,0001 0,00001 0,393701 0,0328084 0,0109361 0,621x10-6 0,540x10-6

1 milimetru (mm) 1 0,1 0,001 0,0001 0,00001 0,000001 0,0393701 0,0032808 0,0010936 0,621x10-7 0,540x10-7

1 decametru (dam) 104 103 10 1 0,1 0,01 393,701 32,8084 10,9361 0,621x10-3 0,540x10-3

1 hectometru (hm) 105 104 102 10 1 0,1 3937,01 328,084 109,361 0,621x10-2 0,540x10-2

1 kilometru (km) 106 105 103 102 10 1 39370,1 3280,84 1093,61 1,60934 1,8521 inch (in) 25,4 2,54 0,0254 0,00254 0,000254 0,0000254 1 0,083333 0,027777 0,158x10-5 0,137x10-5

1 foot (ft) 308,4 30,84 0,3084 0,03084 0,003084 0,0003084 12 1 0,33333 0,192x10-4 0,167x10-4

1 yard (yd) 914,4 91,44 0,9144 0,09144 0,009144 0,0009144 3,6 3 1 0,568x10-4 0,494x10-4

1 milă terestră (mi) 1,6x106 161x103 1609,344 160,9344 16,09344 1,609344 63360 5280 1760 1 0,8691 mila marină (Mm) 1,85x106 185x103 1853,184 18531,84 18,531844 1,853184 72960 6080 2025,4 1,151 1

foot – picior – lungime de 304,8 mm = 12 inches = 0,333 yd

Unităţi de măsură pentru suprafeţeAria

şi simbolul acesteia cm2 m2 a ha km2 in2 ft2 yd2 mi2 ac

1 metru patrat (m2) 104 1 0,01 10-4 10-6 1550 10,764 1,196 0,386x10-6 -1 centimetru patrat

(cm2) 1 10+4 10-6 10-8 10-10 0,155 1,076x10-3 119,6x10-6 38,6x10-12 -

1 ar (a) 106 102 1 10-2 10-4 155x103 1076 119,6 - -a hectar (ha) 108 104 102 1 0,01 15,5x106 107,6x103 11959,9 - 2,47105

1 kilometru patrat (km2) 1010 106 104 100 1 1,55x109 10,76x106 11,96x106 0,386 -

1 square patrat (in2) 6,4516 6,452x10-4 6,45x10-6 6,45x10-9 465x10-12 1 0,006944 0,000772 249x10-12 -1 square feat (ft2) 929,03 0,0929 929x10-6 9,29x10-6 92,9x10-9 144 1 0,111 35,8x10-9 -

1 square yard (yd2) 8361,27 0,836127 8,36x10-3 83,6x10-6 83,6x10-8 1296 9 1 323x10-9 -1 square mile (mi2) 25,9x109 2,59x106 25,9x103 259 2,59 4,01x109 27,9x106 3,10x106 1 640

1 acru (ac) - 4046,86 40,47 0,4047 - - 43760 4840 - 1

acru (ac) – unitate de măsură engleză = 0,4046862 ha

square (sq) – patrat