Un model de proiectare a opţionalelor bazate pe competenţe.-rezumat-

Prof. Cezar Ghergu, L. T. „Neagoe Basarab”, Olteniţa

Opţionalele pot constitui o alternativă pentru experimentarea metodelor interactive de predare şi evaluare, precum şi pentru găsirea de diferite modalităţi de exersare a aplicării celor opt competenţe cheie europene în contexte diferite de învăţare. Cadrele didactice încă nu au suficientă încredere în aceste tehnici pentru a le utiliza la disciplinele pentru care sunt specializate. Pentru a scrie un CDŞ de calitate la nivelul unităţilor de învăţământ, ar fi necesară stabilirea unor structurări de idei pe etape de lucru: -Stabilirea unei echipe de lucru formată din cadre didactice motivate, elevi, părinţi, decidenţi etc. Echipa ar elimina interesele individuale ale unor cadre didactice, este eliminată structurarea pe un număr mic de teme, asigură o coeziune între curriculum existent şi cel nou. Elaborarea de CDŞ-uri constituie o oportunitate permenentă de revizuire a ofertei curriculare şcolare contribuind la o dezvoltare strategică, printr-o bună planificare a proceselor. Echipa este condusă de un cadru didactic cu o bună experienţă în activitatea profesională, care sprijină creativitatea şi dezvoltarea capacităţilor profesionale a cadrelor didactice pentru elaborarea de CDŞ. -Abordarea curriculară, ar trebui să urmărească în primul rând dezvoltarea celor opt competenţe europene, pe cunoştinţe aplicate în situaţii concrete, strict necesare elevilor pentru continuarea studiilor sau în vederea angajării. Abordarea pe competenţe este aplicată în învăţământul general, în care sunt dezvoltate la elevi atât cunoştinţe cât şi un anumit grad de înţelegere. Dezvoltă formarea de competenţe generale diferite de cele specifice şi specializate din punct de vedere practic (gândire critică, comunicare, contribuţie la dezvoltarea comunităţii etc.). În învăţământul primar şi secundar inferior există o formare care descrie şi enumeră capacităţi, atitudini şi valori, ce vor fi realizate prin aplicarea valorilor curriculare la finalizarea învăţământului obligatoriu. - Evaluarea şi auditul curriculumului, stabileşte în ce măsură curriculumul pe discipline dezvoltă competenţele vizate de curriculum naţional şi nu permit atingerea standardelor disciplinare prin competenţele pe care trebuie să le obţină absolvenţii din învăţământul obligatoriu. Evaluarea foloseşte matrici, structurate pe niveluri diferite de complexitate şi pot evalua în ce măsură competenţele din curriculum naţional, au fost atinse. În funcţie de rezultatele obţinute prin scoruri, se pot identifica nevoile de dezvoltare de competenţe pentru fiecare disciplină de studiu.

Matrice de evaluareLimbă si

comunicareMatematică

şi ştiinţeOm şi

societateArte Educaţie

fizică şisport

Consiliereşi

orientareCompetenţe

cheieeuropene

Situaţiade

învăţare

- Analiza de nevoi: Şcoala trebuie să se consulte cu factorii interesaţi, pe plan local în legătură cu diversificarea ofertei educaţionale. Să analizeze planurile locale şi regionale, care pot defini viitoarele cerinţe ale pieţei muncii. Pot fi consultate administraţiile locale, bisericile, cluburile sportive , organizaţiile voluntare etc. La organizarea unor evenimente pot fi invitaţi angajatorii locali, părinţii elevilor, elevi. Consilului de Administraţie se poate implica pentru identificarea unor lipsuri în curriculum naţional, cunoaşterea profilului naţional de formare etc.). -Conţinutul curriculumului: Disciplinele tradiţionale, au fost completate în ultima vreme cu discipline precum: Integrarea în Uniunea Europeană, Cultura civică, Drepturile omului, Educaţia pentru

dezvoltare, Educaţia pentru mass-media, pentru a completa lipsurile existente în curriculum naţional. CDŞ-urile pot contribui în mai mare măsură la dezvoltare de abilităţi generice (comunicare, abilităţi de calcul, rezolvare de probleme, lucrul în echipă, utilizarea TIC, a învăţa cum să înveţi şi cum să îţi îmbunătăţeşti performanţa), pregătirea pentru angajare (experienţă de lucru prin practica la locul de muncă, consiliere şi orientare în carieră, dezvoltarea unor abilităţi de căutare a locurilor de muncă), oportunităţi de dezvoltare personală (CDŞ-ul modalitate de cultivare a nevoilor individuale, evenimente artistice ce dezvoltă lucrul în echipă etc.). Elevii trebuie să facă faţă unor nevoi specifice unei societăţi, cu schimbări continue şi accelerate în privinţa carierei. -Structura curriculumului: Se propune o structură modulară. Modulul este un set coerent, independent şi explicit de competenţe de învăţare, independent de celelalte. Uşor de administrat pe parcursul unui număr de ore. Învăţarea nu este liniară, fiecare modul are un set de competenţe care evită fragmentarea şi incoerenţa. Modulele au: titlu scurt; listă de competenţe; criterii de performanţă şi criterii de aplicare; activităţi de învăţare; probe de evaluare; scurtă descriere a conţinutului; scopului şi relevanţei; materiale şi resurse disponibile etc. Competenţele definite, să aibă legătură cu cele anterioare şi să fie definite prin câte un verb de acţiune. Criteriile de performanţă trebuiesc să fie asociate fiecărei competenţe şi să permită alegerea de activităţi de învăţare adecvate. Activităţile de învăţare sunt procese prin care elevul realizează competenţele. In formularea criteriilor limbajul să fie clar, concis, lipsit de ambiguitate. Se vor evita verbe de tipul a comenta despre, a se exprima clar sau calificatori, deplin, profesional, eficient etc, deoarece sunt interpretabili. -Procesul de implementare: Curriculum pe discipline este în mod tradiţional implementat.În pregătirea elevului pentru viaţa de adult şi pentru carieră, sunt necesare metode de învăţare care să le ofere control şi responsabilitate în legătură cu învăţarea, deoarece societatea este în continuă schimbare. Şcolii îi revine sarcina de a regândi curriculumul pentru ca elevul să poată hotărâ şi asupra modului în care acesta îşi sporeşte abilitatea de a învăţa. Această abordare a învăţării este în general denumită învăţare centrată pe elev şi urmăreşte să ajute la: -ţinte clare de învăţare; -dispun de un repertoriu larg de strategii de învăţare şi ştiu să folosească eficient resursele de învăţare; -îi cunosc punctele tari şi pe cele slabe în calitate de persoane care învaţă şi înţeleg procesul de învăţare; -au o atitudine corespunzătoare faţă de sentimentele trăite; -preiau responsabilitatea propriei lor învăţări; -planifică, monitorizează, evaluează şi îi adaptează procesele de învăţare. Principiile de evaluare trebuie să cuprindă: transparenţă, obiectivitate, coretitudine, consecvenţă, verificare. Ca metode de evaluare putem aminti: lucrări scrise, joc de rol, întrebări şi răspunsuri, prezentări, activităţi practice, observarea, examinarea formală, discuţiile, studiile de caz, proiectele. -Monitorizarea, evaluarea şi revizuirea: CDŞ-ul reprezintă o schimbare semnificativă faţă de curriculum-ul tradiţional şi faţă de practica tradiţională de predare. În primii ani de implementare va trebui monitorizat şi evaluat atent pentru a verifica dacă satisface obiectivele stabilite. În şcoală, acesta ar fi rolul oficial al consiliului pentru curriculum (CCŞ). În spiritul implicării elevilor în luarea deciziilor, evaluarea trebuie să includă şi opinia acestora în ceea ce priveşte eficienţa şi eficacitatea noului curriculum. Prin programele de formare IT&S, dezvoltate în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Muntenia-Sud, se urmăreşte perfecţionarea personalului didactic în vederea aplicării de strategii didactice moderne, care să poată contribui într-o mai mare măsură, la creşterea calităţii învăţământului din judeţul nostru. Bibliografie:1. Ben Bennet, „Curriculum la decizia şcolii”-Ghid pentru profesorii de liceu, Editura ATELIER DIDACTIC, Bucureşti 2007.2. Crenguţa-Lăcrămiara Oprea, „Strategii didactice interactive”, Editura didactica şi pedagogică, Bucureşti, 20073. Mihaela Singer-coordonator, „Ghid metodologic”-Aria curriculară matematică şi ştiinţe ale naturii, Editura MEGApress, Bucureşti 2000.