petrachegina.files.wordpress.com · web viewnoul model de proiectare are în centrul său unitatea...

99
CAPITOLUL 4. IMPLEMENTAREA PREDĂRII BAZELOR DE DATE ON- LINE PRIN ELEARNING 4.1. Sistemul eLearning Mediul e-Learning este practic un mediu virtual de educaţie care foloseşte tehnologia digitală şi a internet-ului cu scopul de a oferi tuturor celor preocupaţi de evoluţia lor profesională o serie de instrumente de predare, învăţare, evaluare, comunicare, consultare a cursurilor şi materialelor didactice auxiliare, pentru administrarea grupurilor de cursanţi, a programelor educaţionale şi a cursurilor aferente acestora, pentru colectarea şi organizarea notelor cursanţilor etc. Din punct de vedere pedagogic, mediul e-Learning reprezintă o metodă de predare, învăţare şi evaluare bazată pe tehnologia digitală, de comunicaţie şi multimedia, care asigură transferul accelerat de informaţii, cunoştinţe, inclusiv tehnici de înţelegere şi modalităţi de interpretare a acestora, de la profesor la cursant oriunde, oricând şi la cerere, cu scopul de a obţine rapid rezultate performante, accelerând astfel procesul educaţional. Din punct de vedere al conţinutului, mediul e-Learning este format din baza de date distribuită de cunoştinţe, suportul on-line şi modalităţile de instruire asistată de tehnologia digitală. Baza de date distribuită de cunoştinţe reprezintă biblioteca şi librăria virtuală cea mai accesibilă, care pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi în evoluţia lor 3

Upload: others

Post on 25-Dec-2019

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

CAPITOLUL 4.

IMPLEMENTAREA PREDĂRII BAZELOR DE DATE ON-LINE PRIN ELEARNING

4.1. Sistemul eLearning

Mediul e-Learning este practic un mediu virtual de educaţie care foloseşte tehnologia

digitală şi a internet-ului cu scopul de a oferi tuturor celor preocupaţi de evoluţia lor

profesională o serie de instrumente de predare, învăţare, evaluare, comunicare, consultare a

cursurilor şi materialelor didactice auxiliare, pentru administrarea grupurilor de cursanţi, a

programelor educaţionale şi a cursurilor aferente acestora, pentru colectarea şi organizarea

notelor cursanţilor etc.

Din punct de vedere pedagogic, mediul e-Learning reprezintă o metodă de predare,

învăţare şi evaluare bazată pe tehnologia digitală, de comunicaţie şi multimedia, care

asigură transferul accelerat de informaţii, cunoştinţe, inclusiv tehnici de înţelegere şi

modalităţi de interpretare a acestora, de la profesor la cursant oriunde, oricând şi la cerere,

cu scopul de a obţine rapid rezultate performante, accelerând astfel procesul educaţional.

Din punct de vedere al conţinutului, mediul e-Learning este format din baza de date

distribuită de cunoştinţe, suportul on-line şi modalităţile de instruire asistată de tehnologia

digitală. Baza de date distribuită de cunoştinţe reprezintă biblioteca şi librăria virtuală cea

mai accesibilă, care pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi în evoluţia lor profesională un

volum teoretic nelimitat de cunoştinţe din toate domeniile de activitate, individual sau în

cadrul unor programe de instruire organizate, gratis sau contra cost. Suportul on-line

desemnează tehnologia informaţională şi de comunicaţie care permite utilizatorilor

mediului e-Learning să „discute” între ei pentru a schimba cunoştinţe sau informaţii,

punând întrebări şi primind răspunsuri, chiar şi imediat. Modalităţile de instruire folosite

sunt determinate de mijloacele tehnice de comunicare ce susţin procesul electronic de

învăţare care pot fi sincrone sau asincrone, după cum pot sau nu pot da celor interesaţi

posibilitatea de a participa simultan la procesul de învăţare.

Din punct de vedere funcţional, mediul e-Learning este format din platforma e-Learning

(suportul hardware şi software indispensabil unui sistem electronic de predare – învăţare -

evaluare), resursele e- Learning (toate datele de interes în mediul e-Learning - cunoştinţe,

informaţii şi strategii) şi utilizatorii (cei care folosesc resursele e-Learning - cursanţi,

profesori, tutori şi administratori).

3

Page 2: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Din punct de vedere tehnologic, mediul e-Learning reprezintă tehnologia de susţinere a

procesului de predare şi învăţare. Reprezintă suportul tehnc al unui proces de instruire care

permite elaborarea unor resurse de învăţare complexe, uşor de utilizat, folosind tehnici şi

metode de eliminare a problemelor specifice cursanţilor înscrişi la diferitele forme de

învăţământ, fiecare cu specificul ei.

Concluzii

Obiectivul principal al efortului de modernizare al tehnologiei e-Learning constă în

implementarea de aplicaţii educaţionale care vor avea o flexibilitate mai mare, o fiabilitate

mai bună, un set de facilităţi care să asigure o siguranţă crescută a comunicaţiei în cadrul

Internetului global.

//Ruth Colvin Clark, Richard E. Mayer- e-Learning and the Science of Instruction: ProvenGuidelines for Consumers and Designers of Multimedia Learning, Second edition, Publishied byJohn Wiley & Sons, Inc. 2008 CA USA:2. Richard E. Mayer- Multimedia Learning, Second edition, Cambridge University Press 2009, NYUSA;// Solutia eLearning propusa sustine procesul de invatare cu ajutorul calculatorului, ca o

metoda complementara la instruirea traditionala. Solutia ofera acces la suporturi de curs si

materiale didactice auxiliare in format digital, impreuna cu o serie de instrumente specifice

web care permit comunicarea, colaborarea intre utilizatori / grupuri specifice de utilizatori.

Arhitectura sistemului de eLearning este modulara si permite extinderi sau integrari cu

alte sisteme informatice. Solutia este dezvoltata pe platforme web open, PHP, mySQL si

nu necesita licentieri suplimentare in ceea ce priveste serverul de aplicatie sau de baze de

date.

Solutia propusa include standarde recunoscute de eLearning (SCORM 2004, IMS QTI).

Interfata aplicatie este prietenoasa, cu facilitati de navigare usoara, intuitive, orientata

catre activitatile de predare, instruire si administrare de continut. Informatia este prezentata

utilizatorului intr-un mod util, grupata pe functionalitati si elemente specifice.

Principalele module ale sistemului de eLearning sunt:

Modul de eLearning (LMS - Learning Management System)

Modulul de administrare si creare continut educational, cursuri (LCMS – Learning

Content Management System)

Module de comunicare-colaborare.

// http://www.expertissatm.ro/7-SOLU%C5%A2II/24-eLEARNING.html//

4

Page 3: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

4.1.1. Avantajele și dezavantajele eLearning Pornind de la întrebarea : “Care sistem educațional este mai eficient: eLearning sau cel

tradițional?”. Aceste două cosiderente nu se exclude reciproc ci dimpotrivă ele pot îmbina

elemente comune cu scopul de a crește eficiența activităților educative. Astfel educația

tradițională poate fi eficientizată prin utilizarea de material didactice on-line, accesibile

oriunde și oricând de către orice elev sau prin utilizarea comunicării între cadrele didactice

și elevi. În același timp educația de tip eLearning poate include elemente din educația

tradițională cum ar fi de exemplu efectuarea de experiențe/ lucrări de laborator în cadrul

școlii correlate cu laboratoarele virtuale , examinarea elevilor în sala de clasă față în față cu

cadrul didactic.

Prin raportarea la educația tradițională se pot evidenția câteva avantaje ale educației la

distanță prin Internet (eLearning).

În concluzie, eLearning nu înlocuiește învățământul tradițional ci îmbunătățește,

făcându-l mai atractiv, mai flexibil, mai interactive, mai dinamic și mai efficient.

//Bates, A, W, Poole,G,”Efective Teaching with Technology in Higher Education:

Foundation for Success”, Jossey-Bass, 2003//

Avantaje:

1. Independența geografică- permite comunicarea între diferite persoane: elevi,

profesori, părinți fără a fi nevoiți să fie in aceași locație rezutând reducerea

costurilor și a timpului;

2. Accesibilitate on-line- permite accesul la educație prin Internet în timp real oricând

și oriunde;

3. Sistem de ânvățare personalizat – reprezintă caracteristica programului eLearning

de a fi adaptat organizației care oferă programul eLearning și studenților ei, prin

utilizarea unei serii de metode interactive și dinamice de instruire pri intermediul

claselor virtuale, a simulărilor, a proiectelor realizate în grup prin colaborare, a

evaluării on-line, etc;

4. Metode pedagogice diverse- programmele elearning trebuie să aibă la bază diverse

metode pedagogice, care să ghideze elevii pe tot parcursul procesului de învățare:

de la parcurgerea materialelor didactice la realizarea proiectelor, la evaluarea on-

line;

5. Administrarea on-line – utilizarea programelor eLearning necesită asigurarea

securității utilizatorilor, înregistrarea acestora, asigurarea plăților on-line și

asigurarea asistenței pentru serviciile oferite în rețea;

5

Page 4: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

6. Timp redus de studiu- programele eLearning au avantajul reducerii timpului alocat

instruirii datorită densității și clarității expunerii conținutului informațional;

7. Preț scăzut de studiu- reflectă costurile necesare proiectării unui program eLearning

și întreținerii acestuia;

8. Interacțiuni sincrone și asincrone;

9. Tehnologii dinamice și iteractive – permit un feed-back total, în timp real și

evaluări formative sau sumative, cantitative sau calitative realizate de catre

evaluatorii avizați.

Dezavantaje:

1. Rata mare de abandon a elevilor;

2. Prezența- elevii și pprofesorii trebuie să fie prezenți chiar și într-o comunitate

virtuală;

3. Egalitate- se manifestă prin faptul că tutorele moderează activitatea în așa fel încât

toți participanții să poată interveni într-un anumit subiect de discuție;

4. Grupuri de lucru cât mai mici- permite o mai bună îndeplinire a sarcinilor;

5. Stilul de predare- și gradul de însușire al cunoștințelor reprezintă un factor

important;

6. Necesită experiență în domeniul utilizării calculatoarelor – cursanților li se solicită

anumite cunoștințe î domeniul IT;

7. Costuri mari pentru proiectare și întreținere- acestea includ și cheltuieli cu

tehnologia, transmiterea informațiilor în rețea, întreținerea echipamentului,

producerea materialelor necesare.

4.1.2. Obiective Specifice eLearning:

Elaborarea de cercetări, proiecte şi aplicaţii în domeniile de E-Learning, Software şi Management Educaţional

Promovarea şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniile e-Learning, Software

Educaţional şi Virtual Reality;

Lansarea de programe pentru introducerea în procesul de învăţământ a tehnicilor de

e-Learning;

Sprijinirea profesorilor şi specialiştilor în activitatea de introducere şi utilizare a

tehnologiilor moderne de predare-fixare a cunoştinţelor în formarea iniţială şi

continuă;

6

Page 5: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Intensificarea colaborării între elevi, studenţi, profesori, pedagogi, psihologi şi

specialişti IT în activităţile de concepere, proiectare, elaborare şi testare a

aplicaţiilor de software educaţional;

Creşterea rolului şi răspunderii cadrelor didactice în conceperea, elaborarea şi

utilizarea metodelor tradiţionale în complementaritate cu tehnologiile şi metodele

moderne de tip IT, în procesul de formare inţială şi formare continuă;

Promovarea şi dezvoltarea tehnologiilor informatice în activităţile educaţionale, de

management si de training;

Promovarea şi utilizarea produselor de Software Educaţional în învăţământul

superior şi preuniversitar.

Metodele tradiţionale de învăţare şi de predare (comunicarea de tip unu la mai mulţi) nu

satisfac în întregime calitatea proceselor de învăţare şi predare.

Învăţarea şi instruirea asistată pe calculator (IAC) se referă la orice mod de utilizare a calculatorului în procesul didactic. Tehnologia de instruire aplicată îmbunătăţeşte atât eficienţa cât şi efectivitatea procesului de învăţare.

Instruirea asistată de calculator este o modalitate de instruire individuală a elevilor prin

intermediul programelor de calculator (soft educaţional), care dirijează pas cu pas drumul

elevului de la necunoscut către cunoscut, de la simplu la complex, prin efort propriu şi în

ritmul său de învăţare.

Instruirea asistată de calculator este o metodă de instruire în care elevul parcurge în ritm

propriu şi prin efort independent un conţinut de instruire cu ajutorul unui program de un

anumit tip care îi asigură posibilitatea autoverificării după fiecare pas şi îi oferă, prin

tehnica de elaborare, condiţii de reuşită.

Cele mai utilizate materiale educaţionale în cadrul IAC sunt:

Tutorialele online (text, multimedia, teste şi corecţie);

Cărţile electronice care sunt versiuni ale tradiţionalelor cărţi tipărite;

Materialele multimedia care includ grafice, fotografii, animaţii, video şi sunet;

Bibliotecile virtuale care conţin cataloage şi resurse de informaţii electronice

descrise în cataloage.

Instruirea asistată de calculator poate să ofere suport, să menţină şi să îmbunătăţească

procesul de învăţare a elevilor.

Experienţa profesională a cadrelor didactice va duce la revoluţionarea metodelor de

predare deoarece profesorii vor accentua învăţarea centrată pe elev prin utilizarea

7

Page 6: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

tehnologiilor IAC şi e-learning. Factorul uman este decisiv în reuşita aplicării acestor

tehnologii.

Softurile educaţionale au menirea de a ajuta celelalte discipline care se predau în şcoală.

Calculatoarele îi atrag pe elevi şi datorită acestui lucru munca profesorului este uşurată.

Rolul profesorului este de a-i face pe elevi să nu îşi piardă interesul pentru disciplina

respectivă, şi, mai mult, să îi motiveze să îşi lărgească sfera de cunoaştere. Funcţiile

pedagogice ale unui soft educaţional în cadrul unui proces de instruire sunt de:

exersare;

prezentare interactivă a noilor cunoştinţe;

simularea unor fenomene;

testarea cunoştinţelor;

dezvoltarea unor capacităţi sau aptitudini printr-o activitate de joc didactic.

Instruirea asistată de calculator poate fi folosită la toate nivelurile de învăţământ, cu

scopul formării tehnicilor de muncă individuală şi intelectuală a elevilor.

4.1.3. Platforma de e-learning AEL

8

Page 7: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Platformă integrată completă de instruire asistată de calculator şi gestiune a

conţinutului, AeL este un sistem integrat de predare, învăţare şi gestiune a conţinutului,

bazat pe principii educaţionale moderne.

Platforma de e-learning AeL oferă suport pentru predare şi învăţare, pentru testare şi

evaluare, pentru administrarea conţinutului, monitorizarea procesului de învăţământ şi

concepţie curiculară.

AeL poate fi folosit pentru învăţarea condusă de profesor/instructor sau pentru

învăţarea independentă. Există implementări AeL în învăţământul preuniversitar,

învăţământul universitar şi la corporaţii, pentru nevoile de instruire internă.

AeL este proiectat având în vedere criteriul flexibilităţii: folosire în diferite limbi,

regiuni, diferite niveluri de studiu şi tipuri de organizaţii.

În dezvoltarea sistemului AeL, specialiştii SIVECO Romania sunt sprijiniţi în

permanenţă de pedagogi cu experienţă şi de profesionalismul echipei tehnice în domeniul

software.

Sistemul AEL [4] urmăreşte:

- să sprijine procesul de predare/învăţare prin mijloace informatice moderne, punând la

dispoziţia dascălilor un instrument complementar;

- să faciliteze procesul de învăţare;

- să stimuleze cretivitatea şi competiţia, dar şi lucrul în echipă;

- să utilizeze softurile de simulare ca substitut pentru materialele şi instrumentele

didactice scumpe sau greu de procurat.

Caracteristici generale

- interfaţă prietenoasă, adaptabilă, diferenţiată în funcţie de tipul de utilizator, grupurile

din care face parte şi drepturile de acces;

- rolurile, grupurile, utilizatorii şi drepturile de acces asociate sunt uşor de administrat;

- uşor de instalat şi de administrat (6800 de platforme sunt instalate în unităţile de

învăţământ din România!);

- suport multi-lingvistic şi regional: AeL este uşor de transpus într-o altă limbă şi uşor de

reconfigurat.

AeL este o soluţie completă de e-learning oferind facilităţi de gestionare şi prezentare

de diverse tipuri de conţinut educaţional precum materiale interactive tip multimedia,

ghiduri interactive, exerciţii, simulări, jocuri educaţionale şi multe altele. Sistemul

dispune de o bază de cunoştinţe electronică, cu funcţii de gestionare si administrare de

conţinut educaţional, adaptabilă, configurabilă, indexabilă.

9

Page 8: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

AeL este menit să ofere un suport puternic factorilor responsabili în domeniile

decizional, de control, de planificare, prognoză, urmărire şi previziune a procesului de

învăţare.

Platforma AeL permite profesorilor să se implice în realizarea de conţinut educaţional

– lecţii interactive, specifice derulării activităţilor didactice.

4.2. Proiectarea activităţilor didactice

Proiectarea didactică este o acţiune continuă, permanentă, care precede

demersurile instructiv - educative, indiferent de dimensiunea, complexitatea sau durata

acestora (presupune de fapt stabilirea sistemului de relaţii şi dependente existente între

conţinutul ştiinţific vehiculat, obiectivele operaţionale şi strategiile de predare, învăţare şi

evaluare).

În proiectarea didactică se porneşte de la un conţinut fixat prin programele şcolare, care

cuprind obiectivele generale ale învăţământului, obiectivele - cadru şi obiectivele de

referinţă care sunt unice la nivel naţional. Se finalizează cu elaborarea unor instrumente de

lucru utile cadrului didactic: planului tematic şi a proiectelor de activitate didactică/lecţie,

până la secvenţa elementară de instruire.

Etapele principale ale activităţii de proiectare a activităţilor didactice sunt:

1. încadrarea lecţiei sau a activităţii didactice în sistemul de lecţii sau în planul

tematic

2. stabilirea obiectivelor operaţionale

3. prelucrarea şi structurarea conţinutului ştiinţific

4. elaborarea strategiei didactice

5. stabilirea structurii procesuale a lecţiei/activităţii didactice

6. cunoaşterea şi evaluarea randamentului şcolar:

a) stabilirea modalităţilor de control şi evaluare folosite de profesor

b) stabilirea modalităţilor de autocontrol şi autoevaluare folosite de elevi

În funcţie de orizontul de timp luat ca referinţă aven două tipuri fundamentale de

proiectare pedagogică:

1. proiectarea globală are drept referinţă o perioadă mai mare din timpul de

instruire: de la un ciclu şcolar la un an de studiu şi se concretizează în elaborarea planurilor

de învăţământ şi a programelor şcolare.

10

Page 9: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

2. proiectarea eşalonată are ca referinţă perioade mai mici de timp, de la anul

şcolar până la timpul consacrat unei singure activităţi didactice.

Proiectarea eşalonată se concretizează în :

a) proiectarea activităţii anuale, pe baza planului de învăţământ şi a programei

şcolare şi presupune:

- identificarea obiectivelor generale urmărite în predarea disciplinei;

- analiza coţinutului, identificarea unităţilor mari de conţinut (capitole, teme) şi a

succesiunii lor;

- eşalonarea în timp (precizarea numărului de ore pentru fiecare unitate şi

precizarea datei sau a săptămânii din structura anului şcolar);

- distribuţia timpului pe tipuri de activităşi: predare, fixare şi sistematizare,

evaluare.

Dau ca exenplu un Model orientativ al proiectării anuale la clasa XI, profilul Turism:

Unitatea de învăţământ: Grupul Şcolar de Servicii “Sfântul Apostol Andrei” Ploieşti

Profesor: Petrache Elena-Georgeta

Disciplina: Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor (1 oră / săptămână)

Clasa : a XI - a An şcolar : 2010-2011

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

CLASA a XI-a, profil turism

(1 oră pe săptămână, 3 săptămâni practică de specialitate )

Competenţe generale:

1. Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator

2. Cunoaşterea modului de utilizare a unor medii informatice de lucru

3. Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv şi creativitate

Unitatea de învăţare

Competenţe specifice Conţinuturi tematice Nr.

ore Săptămâna Obs.

11

Page 10: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

1. Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei

1. 1. Utilizeaza informatii de pe Internet

Analiza informaţiei. Noţiuni de bază: date, informaţii proces

informaţional bază

informaţională flux informaţional sistem informatic,

rolulsistemelor informatice în raport cu sistem informaţional

1

S1

Surse furnizoare de informaţie. Caracterizare. Criterii de utilizare. Eficienţă. bănci de date, baze de date, Internet, Intranet,

resurse umane implicate în sistemul informaţional

1

S2

Căutarea şi regăsirea informaţiei . Tehnici de căutare:

Selectarea după: criterii multiple (domeniu, limbă, localizare site), cuvinte cheie..

1

S3

Prezentarea şi utilizarea informaţiilor in documente, prezentari, etc

5S4, S5, S6,

S7, S8

Aplicaţii : -Crearea unor

documente (cerere, ofertă, caiet de sar-cini, pagină de fax, raport, studiu, scri-soare oficială etc.) pe o structură dată, utilizând in-formaţii de pe Internet.

1

S9

-Crearea unor prezentări pe o structură dată, utilizând informaţii de pe Internet

2S10, S11

-Utilizarea opţiunilor de comunicare între aplicaţii şi/sau echipamente (trimitere la fax,

1 S12

12

Page 11: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

poştă electronică, Intranet).

2. Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei

2.1. Organizează şi prelucrează informaţia

I.Organizarea datelorTipuri de informaţii / date:

- numerice- şiruri de caractere

(texte)- imagini- logice

1

S13

Structuri de date necesare organizării informaţiei:

- variabile- fişiere (text, binare)- foi de lucru- tabele- baze de date- liste

2

S14, S15

Aplicaţii 1 S16

II. Prelucrarea datelor:Operatori:

- aritmetici- relaţionali- logici- funcţii definite pe

tipuri de dateutilizarea operatorilor –

aplicaţii

1

S17

Funcţii predefinite - aritmetice- logice- de căutare şi

referinţă- Financiare- definite pe şiruri de

caractere- informative

1

S18

Funcţii utilizator. Definire. Apelarea / utilizarea acestora în cadrul documentelor.

1S19

Aplicaţii 1 S20Instrumente de lucru pentru sistemele infor--matice. Caracteristici, de-finire. Utilizarea instru-mentelor de lucru:

- schiţe- grafice/diagrame

2 S21, S22

13

Page 12: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

- şabloane (templates)

- rapoarte (simple, complexe, pivot)

- funcţii4. Tehnici software de prelucrare a datelor:Macrocomenzi (macro), definire, utilizare.Limbajul SQL pentru interogarea bazelor de date

- manipularea datelor: selectarea, inserarea, actualizarea şi ştergerea datelor din baze de date

1

S23

- utilizarea funcţiilor de grup: count, sum, avg, min, max

1S24

- gruparea şi sortarea datelor, restrângerea grupării, validarea datelor

1S25

- elemente de inter-faţă- formulare şi rapoarte 1 S26

- Realizarea unor mini-sisteme informatice uti-lizând baze de date pe diferite teme.

1

S27

5. Aplicaţii: studii de caz pentru diferite com-panii funcţie de spe-cificul calificării.

2S28, S29

3.Recapitulare semestrială

11

S30S31

Recapitulare finală 1 S32

Fig. 22 Tabelul cu planificarea anuală la clasa a XI -a

b. proiectarea activităţii semestriale este o continuare a proiectarii anuale şi poate

include, pe lângă elementele specifice unei proiectări anuale, o primă anticipare a

strategiilor didactice şi a posibilităţilor de evaluare, în funcţie de obiectivele urmărite şi de

conţinutul detaliat.

14

Page 13: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Model orientativ al proiectării semestriale

Unitatea de învăţământ: Grupul Şcolar de Servicii “Sfântul Apostol Andrei” Ploieşti

Profesor: Petrache Elena-Georgeta

Disciplina: Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor (1 oră / săptămână)

Clasa : a XI - a An şcolar : 2010-2011

PLANIFICARE SEMESTRIALĂ – SEMESTRUL I

Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi tematice Nr. ore Obs.

Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei

Utilizeaza informatii de pe Internet

Analiza informaţiei. Noţiuni de bază: date, informaţii proces informaţional bază informaţională flux informaţional sistem informatic, rolul sistemelor

informatice în raport cu sistem informaţional

1

S1

Surse furnizoare de informaţie. Caracterizare. Criterii de utilizare. Eficienţă.

bănci de date, baze de date, Internet, Intranet,

resurse umane implicate în sistemul

1 S2

15

Page 14: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

informaţional

Căutarea şi regăsirea informaţiei . Tehnici de căutare:

selectarea după: criterii multiple (domeniu, limbă, localizare site), cuvinte cheie.

.

1

S3

Prezentarea şi utilizarea informaţiilor in documente, prezentari, etc 5

S4, S5, S6, S7, S8

Aplicaţii : -Crearea unor documente (cerere, ofertă, caiet de sarcini, pagină de fax, raport, studiu, scrisoare oficială etc.) pe o structură dată, utilizând informaţii de pe Internet.

1

S9

-Crearea unor prezentări pe o structură dată, utilizând informaţii de pe Internet 2

S10, S11

-Utilizarea opţiunilor de comunicare între aplicaţii şi/sau echipamente (trimitere la fax, poştă electronică, Intranet).

1S12

Utilizarea calculatorului şi

prelucrarea informaţiei

Organizează şi prelucrează informaţia

I.Organizarea datelorTipuri de informaţii / date:

- numerice- şiruri de caractere (texte)- imagini- logice

1

S13

Structuri de date necesare organizării 2 S14,

16

Page 15: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

informaţiei:- variabile- fişiere (text, binare)- foi de lucru- tabele- baze de date- liste

S15

Aplicaţii 1 S16

Recapitulare semestrială 1 S17

Fig. 23 Tabelul cu planificarea semestrială la clasa a XI -a

c. proiectarea unei activităţi didactice, care înseamnă, cel mai adesea, proiectarea lecţiei, datorită ponderii mari pe care o ocupă lecţia

în ansamblul formelor de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice.

Proiectarea lecţiei presupune un demers anticipativ, pe baza unui algoritm procedural ce corelează urmatoarele patru întrebări:

• Ce voi face?

• Cu ce voi face ?

• Cum voi face ?

• Cum voi sti daca am realizat ceea ce mi-am propus ?

17

Page 16: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Aceste patru întrebari sunt expresia celor patru etape fundamentale în proiectarea

lecţiei:

4.2.1. Identificarea obiectivelor lectieiObiectivul ne arată “ce se urmăreşte în fiecare secvenţă a procesului educaţional şi cum se

evaluează performanţele obţinute".

Succesul oricărei activităţi didactice este condiţionat de claritatea şi ordonarea obiectivelor pe

care aceasta le urmăreşte. Mai mult decât în oricare alt domeniu, procesului de învăţământ

informatic îi este caracteristică intenţionalitatea, orientarea către realizarea unor obiective,

spre producerea unor schimbări şi transformări care să poată fi controlate şi dirijate, în acest

spirit, cea mai importantă condiţie pentru reuşita predării informaticii este structurarea,

conştientizarea şi ierarhizarea unor obiective generale şi specifice, adaptate particularităţilor

de vârstă ale elevilor, conţinutului cunoştinţelor şi pregătirii lor ştiinţifice şi metodice. Un

obiectiv didactic este o descriere a unui ansamblu de comportamente şi performanţe de care

elevul trebuie să se arate capabil. Un obiectiv este o intenţie comunicată printr-o declaraţie ce

descrie modificările pe care dorim să le provocăm elevului. Obiectivele integrează organic

comportamentul, adică activitatea vizibilă manifestată de elev, precum şi activitatea mentală

mai puţin vizibilă.

Competenţele generale ale predării tehnologiei informaţiei şi comunicării au anumite

determinări care trebuie să pună în evidenţă:

- importanţa informaticii în lumea contemporană, în ştiinţă, în tehnică sau economie

;

- necesitatea învăţământului de informatică şi rolul acestuia în formarea culturii

generale şi nu numai;

- necesitatea dezvoltării capacităţii intelectuale şi a gândirii algoritmice;

- necesitatea formării elevului pentru activităţile viitoare, ca utilizator de calculator,

la diferite niveluri.

Fixarea obiectivelor generale ale informaticii trebuie să răspundă cel puţin la următoarele

două întrebări:

- De ce se predă informatica în şcoală ?

- Ce se urmăreşte prin includerea ei în planul de învăţământ ?

Obiectivele predării ştiinţelor informatice în şcoală includ cu siguranţă:

- trezirea interesului pentru studiul acestora;

18

Page 17: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

- formarea priceperilor şi deprinderilor de bază în utilizarea şi exploatarea

calculatoarelor;

- stimularea creativităţii;

- integrarea utilizării informaticii în modul de gândire şi de viaţă al elevului.

În afara obiectivelor sale generale, informatica participă - prin mijloace ce-i sunt proprii -

la modelarea personalităţii, nu numai sub aspect intelectual, ci şi sub aspect estetic şi moral

(estetic: programarea este o artă, iar personalitatea autorului se manifestă prin opera sa ;

moral: activitatea în domeniul informaticii nu se poate desfăşura în afara unei etici

profesionale sănătoase, dacă ne gândim doar la pericolul hacker-ilor şi la relaţia defectuoasă a

acestora cu cyber-space-ul virtual de pe Internet).

Dintre competenţele specifice, putem desprinde anumite obiective derivate care pot fi la

rândul lor structurate pe trei niveluri:

- Nivelul obiectivului (elev);

- Nivelul subiectului (profesor);

- Nivelul acţiunii comune.

La nivelul elevului, obiectivele derivate sunt:

- Integrarea şi asimilarea cunoştinţelor cuprinse în program;

- Memorarea activă a acestor cunoştinţe;

- Dezvoltarea judecăţii deductive şi inductive;

- Conştientizarea procedeelor ce stau la baza raţionamentelor;

- Formarea capacităţii de analiză şi sinteză;

- Formarea capacităţii de structurare şi planificare;

- Formarea capacităţii de abordare a unei probleme complexe.

La nivelul profesorului, obiectivele derivate se referă la capacitatea de apreciere a

fenomenelor şi rezultatelor.

Nivelul acţiunii are în vedere asimilarea de către elev a noţiunilor şi aplicarea lor în

practică. Pe baza acestor consideraţii, se pot elabora şi delimita obiectivele operaţionale ale

fiecărui capitol, lecţie ş.a.m.d., cu detalierea fiecărei componente.

În acelaşi timp, trebuie să se cunoască:

- Cine va dirija modelarea unui comportament dorit ?

- Ce comportament observabil va dovedi că obiectivul a fost atins?

- Care va fi produsul (performanţa) acestui comportament?

- În ce condiţii trebuie să aibă loc comportamentul?

- Pe baza căror criterii apreciem că produsul este satisfăcător?

19

Page 18: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Clasificarea obiectivelor

În realitate, există două mari categorii de obiective ce trebuie avute în vedere în momentul

proiectării unei lecţii:

• Obiective sub raport stadial;

• Obiective sub raport psiho-pedagogic.

Obiective sub raport stadial

Sunt obiective care, la rândul lor, se pot împărţi în:

Obiective fundamentale (finale) - definesc elementele şi sarcinile rezultate din delimitarea

scopului final al educaţiei, cum ar fi cele legate de formarea unei personalităţi puternice,

complexe, cu o mare dispoziţie spre iniţiativă şi creativitate. Avem în vedere :

- formarea capacităţii de asimilare a cunoştinţelor de către elevi;

- formarea capacităţii de transfer a cunoştinţelor şi a experienţei deja dobândite la

rezolvarea unor sarcini necunoscute, apărute pe parcursul derulării procesului didactic;

- formarea limbajului ştiinţific de profil;

- formarea unei atitudini ştiinţifice; trebuie creat un respect al elevului pentru ştiinţă

şi importanta acesteia în evoluţia sa ulterioară; elevul trebuie să înţeleagă că procesul de

cunoaştere nu se încheie într-o perioadă determinată de timp, că, pentru a fi

eficient, procesul de cercetare trebuie să prelucreze orice informaţie în mod critic,

abţinându-se de la a face afirmaţii categorice/definitive.

Obiective intermediare - sunt formulate în planul - cadru al procesului de învăţământ

(privit ca un sistem complex şi într-o permanentă evoluţie). În primul rând, se urmăreşte

dobândirea unei culturi generale de bază (în învăţământul preuniversitar), a unei culturi de

specialitate (în învăţământul superior) sau chiar a unei meserii (şcoli de profil).

Obiective secvenţiale - reprezintă obiectivele specializate, orientate spre anumite laturi ale

procesului de educaţie: intelectuală, tehnologică, profesională, morală, estetică, fizică etc.

Obiective operaţionale - privesc îndeplinirea concretă a unor activităţi curente, cum ar fi

cele legate de predarea unei lecţii sau de exemplificarea unor teme de laborator.

Obiective sub raport psiho-pedagogic

Sunt obiectivele didactice necesare formării de capacităţi intelectuale (teoretice, practice)

şi/sau afective. Şi acestea pot fi clasificate pe mai multe categorii:

Obiective cognitive/de cunoaştere. Prin acestea se urmăreşte formarea/dezvoltarea

următoarelor capacităţi intelectuale:

20

Page 19: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

- cunoaşterea: posibilitatea, în principal, a îndeplinirii sarcinilor legate de

memorarea, reproducerea şi recunoaşterea materiei de asimilat;

- înţelegerea: se referă la transpunere, interpretare şi extrapolare.

Obiective psihomotorii/acţionale. Asemenea obiective includ formarea de perceperi,

capacităţi, deprinderi motorii/practice legate de utilizarea corectă a întregii aparaturi de

laborator (tastatură, mouse, joystick etc.). Totul trebuie însuşit într-un mod profesional şi

utilizat rapid, precis, cu o bună coordonare a mişcărilor şi implicând agilitate şi supleţe.

Obiective afective (conative). Acestea au scopul de a dezvolta emoţii şi sentimente

superioare, contribuind la formarea conştiinţei şi conduitei morale - vizează deci, în mare,

formarea intereselor, atitudinilor şi valorilor etico-morale, a personalităţii elevului.

Personalitatea poate fi formată începând cu o vârstă foarte fragedă, etapizat şi utilizând idei,

norme, practici şi valori deja recunoscute. Deşi nu crearea de asemenea deprinderi reprezintă

scopul principal al predării informaticii în gimnaziu/liceu, rezultatele indirecte pot fi

spectaculoase. Să ne amintim doar de societatea informaţională şi de faptul că, practic,

informatica poate deveni un mediu de lucru pentru toate celelalte discipline.

Formularea şi operaţionalizarea obiectivelor

În momentul în care un plan de învăţământ şi o programă analitică sunt însă fixate,

formularea obiectivelor este obligaţia profesorului şi constituie o parte indispensabilă a

oricărei planificări didactice generale. Operaţionalizarea acestora presupune în plus faptul că

un cadru didactic are o orientare globală şi coerentă asupra întregului proces de învăţământ, că

el cunoaşte şi aplică în mod curent elementele de metodică, că procesul în sine de coordonare

a învăţării în clasă nu mai are secrete, în urma oricărei lecţii, elevii trebuie să dobândească

anumite cunoştinţe, să aibă abilitatea de a le structura (analiza, sintetiza) în mod creator.

Aceştia trebuie să aibă şi posibilitatea de a se manifesta direct, intervenţia profesorului

trebuind să fie mai degrabă discretă. Prin urmare, operaţionalizarea înseamnă transpunerea

scopurilor urmărite de obiectivele formulate în termenii unor operaţii, acţiuni sau manifestări

observabile şi aflate în concordanţă cu cerinţele generale. Obiectivele operaţionale „sunt

imediate", putând însă avea în anumite situaţii şi o finalitate pe un termen mai lung; aceasta în

ideea că deprinderile şi cunoştinţele dobândite anterior vor trebui să fie completate prin

acţiuni viitoare care să contribuie decisiv la includerea lor în sistemul individual de informaţii

şi îndemânări. Operaţionalizarea obiectivelor trebuie să implice, eventual gradat, etape diferite

de dificultate care să precizeze:

- obiectivele în termeni comportamentali observabili;

- sarcinile concrete de învăţare, precum şi contextul de realizare;

21

Page 20: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

- informaţia (finală) cerută de obiectiv ;

- criteriul de succes şi modul de evaluare.

4.2.2. Analiza resurselorÎn acest moment trebuie să răspundem la întrebarea: Cu ce pot realiza obiectivele

stabilite ?. Sunt necesare:

- o analiză a resurselor psihologice, care necesită cunoştinţe de psihologia copilului,

a capacităţii de învăţare, a particularităţilor de vârstă şi natură psihică, motivaţia învăţării etc. ;

- o analiză a resurselor materiale ;

- o analiză a conţinutului învăţării.

Programa şcolară determină conţinutul învăţării, dar acest conţinut este prelucrat după

două categorii de obiective:

- informative (ce va şti elevul?);

- formative (ce va putea face elevul?).

Această clasificare trebuie să stea la baza întocmirii planului calendaristic, care se poate

face după următoarea procedură:

- se va selecta din manual conţinutul informativ propus de programă;

- acest conţinut va fi coroborat cu conţinutul formativ pretins (priceperi, deprinderi,

abilităţi);

- ambele vor fi raportate la elementul timp prin stabilirea numărului de ore afectate

fiecărei teme.

Pentru realizarea obiectivelor generale, o dată ce acestea au fost stabilite, este necesară

elaborarea unei planificări semestriale pe capitole, detaliate la nivel de lecţie. Pentru fiecare

capitol se fixează un obiectiv general (final), care orientează formularea obiectivelor

operaţionale pentru fiecare lecţie. Aceste obiective se formulează ţinând seama de criteriile de

conţinut (reprezentate prin obiectivele operaţionale) şi criteriile relative (analizând

performanţa unui elev prin comparaţie cu performanţa clasei lui sau a altor clase din aceeaşi

şcoală sau din alte şcoli). Astfel, criteriile de optimalitate vizează creşterea performanţei în

termeni relativi şi de conţinut.

4.2.3. Proiectarea secvenţială Proiectarea secvenţială presupune realizarea de către profesor a unor operaţii de

construcţie şi de organizare anticipativă a obiectivelor, conţinutului, strategiilor de dirijare a

22

Page 21: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

învăţarii, a evaluării şi, mai ales, a relaţiilor dintre acestea, în condiţiile unui mod specific de

desfăşurare a procesului de învăţământ.

Noul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) –

o structură didactică deschisă şi flexibilă, unitară din punct de vedere tematic, care se

desfăşoară pe o perioadă de timp şi care se finalizează prin evaluare sumativă.

Atunci când un profesor se decide să proiecteze o unitate de învăţare, pentru a o realiza

cu succes, el trebuie să fie în posesia unor informaţii şi a unor competenţe, fără de care nu va

putea realiza un proiect cu şanse de reuşită.

Informaţiile pe care urmează sa le ia în consideraţie se referă la:

1. Activităţile anterioare de învăţare desfăşurate de către elevii săi şi rezultatele acestor

activităţi; noua activitate de învăţare, care urmează să fie proiectată, se va sprijini pe anumite

cunoştinţe anterioare ale elevilor şi, din acest motiv, înainte de elaborarea proiectului său

didactic, profesorul va trebui să realizeze o evaluare iniţială, prin care va stabili măsura în

care elevii posedă cunoştinţele şi capacităţile cerute de realizarea noilor obiective instructiv –

educative. În situaţia în care aceste cunoştinţe anterioare se dovedesc a nu fi stăpânite de către

elevi la nivelul necesar, profesorul va putea decide, de exemplu, să proiecteze, mai întâi, un

program de recuperare a lacunelor puse în evidenţa de evaluarea iniţială;

2. Resursele disponibile şi restricţiile în care urmează să se încadreze activitatea

proiectată; profesorul va realiza o examinare prealabilă a acestora, întrucât un proiect didactic

urmează să fie elaborat în funcţie de ele;

3. Cerinţele specifice ale programei şcolare şi ale altor acte normative oferă

profesorului standardele de exigenţă la nivelul cărora trebuie să se ridice, din punct de vedere

al rezultatelor vizate, lecţia ce urmează a fi proiectată.

În afară de aceste informaţii, proiectarea didactică îi solicită profesorului anumite

cunoştinţe şi competenţe pedagogice:

să cunoască principalele concluzii ale cercetătorilor de psihologia învăţarii şi de

psihologie a dezvoltării copiilor în şcoală, deoarece un proiect didactic se elaborează pe aceste

baze teoretice;

să deţină un repertoriu larg de metode de instruire şi educaţie, de natură să-l ajute să

proiecteze “itinerarii” de învaţare diversificate, în acord cu particularităţile diferitelor grupe

de elevi care îi sunt încredinţate;

23

Page 22: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

să posede competenţele de evaluare pedagogică, astfel încât să poată să stabilească

măsura în care proiectul didactic eleborat a condus la realizarea obiectivelor educative

urmărite.

În acord cu cerinţele desfăşurării raţionale a oricărei activităţi umane, activitatea de

proiectare didactică presupune, în cele din urmă, formularea unor răspunsuri la fiecare dintre

următoarele întrebări, în ordine:

1. Ce rezultate se intenţionează să se obţină? (obiectivele urmărite, explicit formulate);

2. Care sunt resursele de care este nevoie pentru atingerea obiectivelor propuse?;

3. Cum se va acţiona? (strategia);

4. Cum se va controla dacă ceea ce s-a întreprins a avut eficienţa scontată? (modalitatea

de evaluare).

Pornind de la aceste probleme, se poate concepe un algoritm care va cuprinde

principalele etape succesive ale unei activităţi de proiectare didactică:

identificarea obiectivelor de referinţă (competenţelor specifice), la realizarea cărora

urmează să contribuie unitatea de învăţare;

identificarea resurselor şi a restricţiilor, cu referire îndeosebi la disponibilităţi de

învăţare ale elevilor cu care urmează să se lucreze, dar şi la resursele materiale disponibile;

definirea obiectivelor operaţionale de atins în cadrul unităţii de învăţare;

selecţionarea şi organizarea conţinutului care va trebui predat elevilor, pentru ca

aceştia să poată realize obiectivele operaţionale propuse;

stabilirea strategiei de predare - învăţare adecvate realizării fiecărui obiectiv

operaţional (activităţile care vor fi propuse elevilor, formele de organizare ale acestora,

metodele pedagogice, mijloacele de învăţământ, intervenţiile profesorului etc.);

proiectarea (alegerea) mijloacelor de învăţământ şi a materialelor didactice necesare

pentru desfăşurarea activităţilor de învăţare - proiectare;

stabilirea modalităţilor de evaluare a realizării fiecărui obiectiv operaţional al lecţiei.

Potrivit recomandărilor Consiliul Naţional pentru Curriculum voi prezenta proiectul unei

unităţi de învăţare la disciplina Tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor:

Şcoala: Grupul Şcolar de Servicii “Sfântul Apostol Andrei” Ploieşti

Disciplina: Tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor

Clasa: a-XI-a

Nr. ore/săp.: 1

24

Page 23: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Proiectul unităţii de învăţare

Unitatea de învăţare: “Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei”

Nr. ore alocate: 10

Conţinuturi

(detalieri)

Competenţe

specifice

Activităţi de

învăţareResurse Evaluare

1. Instrumente de lucru pentru

sisteme informatice.

Caracteristici, definire.

Utilizarea instrumentelor de lucru :

- schiţe

- grafice-diagrame

- şabloane

- rapoarte(simple, complexe,

pivot)

- funcţii

2.Tehnici software de prelucrare a

datelor

Macrocomenzi.Definire, utilizare

Limbajul SQL pentru interogarea

bazelor de date:

- manipularea datelor: selectarea,

inserarea, actualizarea şi şter-

gerea datelor din baza de date

- utilizarea funcţiilor de grup:

count, sum, avg, min, max

- gruparea şi sortarea datelor,

restrângerea grupării, validarea

datelor

- elemente de interfaţă

- formulare şi rapoarte

- realizarea unor minisisteme in-

formatice utilizând baze de date

Organizarea

datelor

Prelucrarea

informaţiilor

Prelucrarea

informaţiilor

Conversaţia

Demonstrarea

Exerciţiul

Învăţarea prin

descoperire

Studiul de caz

Conversaţia

Demonstrarea

Exerciţiul

Învăţarea prin

descoperire

Studiul de caz

Planşe

Manual

Site-uri

Blog

Planşe

Manual

Site-uri

Blog

Orală

Scrisă:

test

Orală

Scrisă:

test

Fig. 24 Tabelul cu planificarea unităţii de învăţare

25

Page 24: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

O unitate de învăţare poate propune elevilor să realizeze, într-o anumită ordine, mai multe

obiective operaţionale. O secvenţă de învţare se referă la totalitatea activităţilor de învăţare

necesare elevilor pentru a realiza un obiectiv operaţional distinct al unitţăii de învăţare. În

interiorul unei unităţi de învăţare elevii pot parcurge aşadar mai multe secvenţe de învăţare

(lecţii).

Proiectarea unei secvenţe de învăţare presupune realizarea mai multor operaţii:

identificarea obiectivelor operaţionale;

stabilirea strategiei de predare - învăţare;

proiectarea (alegerea mijloacelor de învăţământ );

stabilirea modalităţilor de evaluare.

Competenţele specifice care îi vor aparţine elevului la finele studiului unei discipline nu

se pot forma decat prin parcurgerea unor paşi intermediari, reprezentaţi de anumite obiective

derivate, numite obiective operaţionale. Acestea arată - cu precizie şi claritate – ce va şti şi ce

nu va şti să facă elevul la sfârşitul fiecărei lecţii şi nu ştia înainte, cu alte cuvinte, fac trimitere

la un comportament observabil şi direct testabil.

Comportamentele observabile se definesc prin verbe de acţiune, şi nu prin expresii

verbale care numesc comportamente invizibile, lăuntrice, nemăsurabile sau generale: a simţi,

a şti, a cunoaşte, a înţelege etc.

4.2.4. Tipuri şi variante de lecţiiLecţia tradiţională a cuprins o multitudine de disfuncţionalităţi, care pot fi înlăturate

prin dorinţa cadrelor didactice de a face un învăţământ modern şi de calitate. Printre

modalităţile de modernizare a lecţiilor am putea aminti:

1) Acordarea unui grad mai mare de autonomie elevilor (activitatea din timpul

lecţiei centrată pe elev), cadrului didactic revenindu-i un rol de mediator, îndrumător în

procesul de învăţare;

2) Organizarea conţinutului informaţional după cerinţele şi necesităţile elevilor;

3) Stimularea motivaţiei învăţării şi evidenţierea potenţialului formator al

disciplinelor specifice învăţământului;

4) Antrenarea tuturor elevilor, în sarcini de învăţare care să le solicite efortul de

cunoaştere şi să le stimuleze forţele creatoare (imaginaţia, gândirea critică);

26

Page 25: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

5) Crearea momentelor propice pentru stimularea strategiilor cognitive, deprinderilor

intelectuale, creativităţii;

6) Raţionalizarea timpului disponibil, astfel încât accentul să poată fi deplasat de la

învăţarea acasă spre învăţarea în clasă;

7) Crearea unui climat favorabil în clasă care duce la dezvoltarea unei atitudini şi

gândiri pozitive de către toţi elevii.

Tipul de lecţie desemnează un mod de concepere şi realizare al activităţii de predare –

învăţare - evaluare, „o unitate structurală şi funcţională care se structurează după diferite

criterii: obiective, conţinuturi”. Tipurile de lecţii nu trebuie absolutizate sau înţelese ca

scheme imuabile, şabloane obligatorii. Dimpotrivă, cadrul didactic are libertatea de a inova,

de a perfecţiona continuu activitatea didactică, de a combina diferitele forme de activităţi,

pentru a atinge cât mai bine obiectivele didactice şi de a acoperi conţinutul prevăzut în

programă, într-o manieră cât mai atractivă şi stimulatoare. Cadrul didactic are posibilitatea de

a găsi cele mai adecvate şi mai eficiente modalităţi de organizare a lucrului la clasă, în funcţie

de rezultatele obţinute, de specificul şi nivelul elevilor.

Nu există o tipologie unică a lecţiilor, după cum nu există o structură unică pentru fiecare

tip şi fiecare variantă, însă cel mai adesea tipul lecţiei se determină în funcţie de sarcina

dominantă a acesteia şi astfel conturându-se cea mai cunoscută taxonomie a lecţiilor:

4.2.4.1 Lecţia de transmitere şi însuşire a noilor cunoştinţe (predare - învăţare) are ca

obiectiv didactic fundamental însuşirea de noi cunoştinţe. Această lecţie cuprinde toate

momentele scenariului amintit cu o pondere temporală stabilită de fiecare propunător. Este

recomandată la început de capitol, la teme mai dificile în care se urmăreşte în mod deosebit

învăţarea în clasă, sau la clasele terminale, când tema este amplă şi impune prezentarea sub

formă de prelegere.

Lecţia are ca specific eliminarea etapelor ce ţin de lecţia anterioară, trecându-se, după

momentul organizatoric, direct la anunţarea titlului, obiectivelor de referinţă şi competenţelor

specifice. Cea mai mare parte a lecţiei se consumă cu comunicarea şi însuşirea de noi

cunoştinţe, ultimile minute servind pentru consolidarea ideilor principale, fixării relaţiilor,

cristalizării concluziilor, precum şi la indicarea temei pentru acasă. În acest tip de lecţie

predomină obiectivele de cunoaştere şi de înţelegere.

Etapele acestui tip de lecţie sunt:

-  pregătirea clasei pentru activitate;

27

Page 26: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

-  verificarea temei efectuate acasă ( calitativ şi cantitativ);

-  recapitularea lecţiei anterioare;

-  discuţie pregătitoare pentru sensibilizarea elevilor faţă de conţinutul care urmează să

fie predat;

-  comunicarea obiectivelor în formă accesibilă;

-  transmiterea şi asimilarea noilor cunoştinţe;

-  fixarea şi consolidarea conţinuturilor predate;

-  explicaţii pentru continuarea învăţării.

Acest tip de lecţie poate avea numeroase variante:

a)Lecţia introductivă. Această lecţie este un pic mai specială, ea având rolul de a oferi o

imagine de ansamblu asupra unei ştiinţe, discipline şcolare, unui capitol etc. şi are drept scop

acomodarea celui instruit cu mediul pedagogic şi noţional în care se va desfăşura etapa de

instruire pe care o parcurge;

b) Lecţia prelegere este o lecţie care se centrează pe metoda clasică cu acelaşi nume

fiind rezervată claselor de liceu sau grupurilor de elevi care au puterea de a recepta, având

pregătirea necesară şi conţinuturi vaste dintr-un domeniu ştiinţific;

c)Lecţia seminar este o lecţie care se recomandă vârstelor şcolare mari. Ea presupune

dezbaterea unui subiect pe baza studiului prealabil al unei literaturi de specialitate

recomandate de către profesor. O astfel de lecţie se sprijină pe nivelul de pregătire al elevilor

şi pe interesul pe care aceştia îl manifestă în mod constant pentru disciplina şcolară în cauză;

d) Lecţia programată este o lecţie de comunicare / însuşire de cunoştinţe concepută

pe baza manualelor sau textului programat. Învăţământul programat şi instruirea asistată de

calculator pot constitui strategii didactice care să asigure transferul de conţinuturi către grupul

celor care se instruiesc.

4.2.4.2. Lecţia de formare a deprinderilor şi priceperilor este specifică învăţământului

vocaţional, unde este utilizată în mod sistematic ca sistem de desfăşurare a procesului

educativ.

Etapele acestui tip de lecţie sunt:

- explicarea scopului activităţilor ce urmează să fie realizate;

- recapitularea şi reactualizarea cunoştinţelor care urmează să fie folosite în efectuarea

lucrării;

- descrierea fazelor (etapelor) lucrării;

28

Page 27: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

- demonstrarea modului în care urmează să fie realizată lucrarea, sau prezentarea unui

model;

- efectuarea lucrării de către elevi, sub îndrumarea profesorului;

- analiza modului de realizare a lucrării, aprecierea lucrărilor; acolo unde este nevoie,

se va reface lucrarea.

Variantele lecţiei de formare de priceperi şi deprinderi se pot identifica în funcţie de

specificul domeniului de activitate şi de locul desfăşurării activităţii:

a) Lecţia de formare de deprinderi de acţiune intelectuală care implică aplicarea

şi exersarea şi contribuie la fixarea, aprofundarea lărgirea cunoştinţelor şi la evaluarea

performanţelor. O astfel de lecţie poate servi la: asimilarea cunoştinţelor, rezolvarea unor

situaţii practice, fixarea limitelor unor teorii, particularizări şi generalizări a unor rezultate,

valorificarea cunoştinţelor, dezvoltarea gândirii logico - matematice, dezvoltarea creativităţii,

organizarea şi reorganizarea conţinuturilor, evaluarea rezultatelor învăţării, dezvoltarea

personalităţii, încrederea în disciplină, încrederea în calităţile personale, perseverenţa şi

calităţi de cercetător;

b) Lecţia de lucrări de laborator oferă obţinerea de bune rezultate prin folosirea

experimentului ca principala modalitate de comunicare - însuşire a cunoştinţelor. Este foarte

importantă dotarea laboratorului şi desfăşurarea activităţii didactice în laborator;

c) Lecţia de formare a unor deprinderi tehnice este o lecţie care se poate

desfăşura pe o structură în mare măsură asemănătoare lecţiei de laborator. Ea asigură

formarea de priceperi şi deprinderi pentru elevii de vârstă şcolară mare, care se pregătesc în

cadrul învăţământului vocaţional pentru o profesie, lecţia având un pronunţat caracter tehnic.

4.2.4.3. Lecţia de recapitulare, sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor asigură

consolidarea cunoştinţelor însuşite şi aprofundarea lor pe nivele superioare de înţelegere şi

aplicare prin recapitulare. Lecţia de recapitulare presupune desfăşurarea unei activităţi

intelectuale susţinute, pe baza căreia elevul valorifică conţinuturile achiziţionate într-o etapă de

pregătire (studiul unui capitol al unei discipline ). Gândirea elevului poate fi disciplinată în

baza unui algoritm pe care îl stabilesc de comun acord profesorul şi colectivul de elevi.

Accentul cade pe înţelegere, analiză şi sinteză. Sunt întărite priceperile de a argumenta şi

demonstra teorii ştiinţifice, dar şi acelea de a formula judecăţi de valoare cu privire la

aplicabilitatea unor ipoteze de lucru. Lecţia de recapitulare va consolida competenţele pe care

elevul va trebui să le dovedească toată viaţa.

În acest tip de lecţie predomină obiectivele de analiză, sinteză şi creaţie.

29

Page 28: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Etapele acestei lecţii sunt:

- precizarea materialului de recapitulat, în idei esenţiale, sub forma unui plan de

recapitulare;

- recapitularea conţinutului, alcătuirea unei scheme cuprinzând datele esenţiale;

- explicaţii suplimentare pentru completarea sau clarificarea unor elemente insuficient

înţelese;

- efectuarea de către elev a unor lucrări care implică aplicarea cunoştinţelor

recapitulate (rezolvarea de exerciţii, analize etc.);

- explicaţii şi indicaţii privind continuarea activităţii de învăţare sau de efectuare a temelor.

În funcţie de întinderea conţinutului supus recapitulării (o temă, un capitol, materia unui

semestru sau a unui an şcolar), există următoarele variante posibile ale acestui tip de lecţie:

a) Lecţia de repetare curentă se realizează după câteva lecţii de comunicare în care

au fost abordate cunoştinţe de bază, fără de care înţelegerea altor conţinuturi şi formarea unor

deprinderi de activitate nu sunt posibile;

b) Lecţia de recapitulare pe baza unui plan dat sau alcătuit de profesor

împreună cu elevii se realizează la sfârşitul unor capitole sau teme mari din programă;

c) Lecţia de sinteză se realizează la sfârşitul unor unităţi mari de conţinut: capitole

mari, trimestru sau an şcolar.

4.2.4.4. Lecţia de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare urmăreşte constatarea

nivelului de pregătire a elevilor în scopul remedierii învăţării şi creşterii performanţei şcolare.

Ea trebuie să servească diagnosticării nivelului de pregătire al elevilor şi să formuleze judecăţi

de valoare în legătură cu performanţa. Variantele lecţiei de verificare şi apreciere pot fi:

evaluare orală, evaluare prin lucrări scrise, evaluare prin lucrări practice, evaluare cu ajutorul

programelor computerizate. În acest tip de lecţie predomină obiectivele de verificare şi

apreciere.

Etapele lecţiei sunt:

-stabilirea conţinutului care urmează să fie verificat; cu precizarea elementelor

esenţiale; tematica va fi cunoscută de elevi;

- verificarea cunoştinţelor elevilor, în mod oral sau scris;

- aprecierea rezultatelor, cu semnalarea greşelilor caracteristice, sau a omisiunilor;

- explicaţii pentru corectarea greşelilor sau pentru completarea omisiunilor.

30

Page 29: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

4.2.4.5. Lecţia mixtă sau combinată este cea mai frecventă formă de organizare a

activităţii didactice în învăţământul preuniversitar. Ea urmăreşte atingerea mai multor scopuri

sau sarcini didactice distincte: transferul de noi cunoştinţe, sistematizarea şi consolidarea

achiziţiilor şi verificarea sau evaluarea performanţei şcolare.

În acest tip de lecţie sunt combinate toate categoriile de obiective prezentate anterior.

Etapele acestui tip de lecţie sunt:

- organizarea clasei;

- verificarea învăţării şi a organizării temei din lecţia anterioară;

- reactualizarea cunoştinţelor necesare noului conţinut;

- prezentarea obiectivelor;

- comunicarea noilor cunoştinţe şi dirijarea învăţării;

- aplicarea, învăţarea, consolidarea cunoştinţelor prin exerciţii;

- precizarea şi explicarea temei pentru acasă.

În strânsă legătură cu cele menţionate, analiza activităţilor întreprinse în lecţii permite

constatarea că acestea pot fi ordonate în două categorii: activităţi frecvent întâlnite în toate

tipurile de lecţii (pregătirea clasei pentru lecţie, verificarea temelor efectuate acasă,

recapitularea cunoştinţelor predate în lecţiile precedente, comunicarea obiectivelor lecţiei,

explicarea temei pentru acasă) şi activităţi specifice unor tipuri de lecţii. Corelat cu acestea,

organizarea şi desfăşurarea lecţiilor se prezintă ca activităţi cu dublă însuşire de tehnică şi

creaţie, în sensul că ele presupun cunoaşterea de către educator a modului de realizare

eficientă a diferitelor tipuri de activităţi, a tehnicilor de lucru cu clasa şi o atitudine creatoare,

inventivă în realizarea lor.

Determinant este faptul că în cele mai multe cazuri, conţinutul unui obiect de învăţământ

este organizat pe teme mari, capitole, subcapitole, acestor unităţi le corespund, în planul

desfăşurării procesului didactic, "sistemele de lecţii". În majoritatea situaţiilor, lecţia este o

verigă într-un sistem, având o identitate proprie dată de conţinutul şi obiectivele sale distincte,

generând o anumită activitate, toate acestea, însă, corelate cu celelalte lecţii din sistem.

Opţiunea pentru o formă de lecţie sau alta are loc în funcţie de o varietate de factori între

care: conţinutul temei sau unităţii de învăţare, obiectivele operaţionale ale temei, nivelul

acumulărilor elevilor, particularităţile clasei, mărimea ei, resursele materiale disponibile, de

stilul propriu al profesorului şi altele.

Lecţiile nu pot acoperi în întregime aspectele de conţinut sau de deprinderi vizate. Ele

răspund unor performanţe minimale. Performanţa se obţine prin activităţi complementare,

31

Page 30: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

care se pot desfăşura în şcoală, dar în afara orelor alocate disciplinei. Aceste activităţi

motivează învăţarea, aprofundează conţinuturi, întăresc achiziţiile informaţionale, dezvoltă

imaginaţia şi creativitatea. În egală măsură este recomandat ca elevii să fie încurajaţi a lua

parte la activităţi extraşcolare organizate de alte instituţii: dezbateri publice, dezbateri

televizate, tabere şcolare de pregătire de specialitate etc.

Lecţia este un act de creaţie care nu se poate încadra în şabloane. Profesorul se bazează

doar pe anumite sugestii pentru întocmirea de diverse scenarii. Proiectul de lectie este un

instrument de lucru şi un ghid pentru profesor, el oferind o perspectivă de ansamblu, globală

şi complexă asupra lecţiei. Într-o lecţie bună nimic nu se face la întîmplare, ci după un plan

bine gindit. Diferitele activitati care alcătuiesc lecţia sunt desfăşurate într-o succesiune logică,

spre a asigura realizarea scopului ei. Fiecărei activităţi i se acordă o durată care contribuie la

obţinerea unui maximum de randament. Nici un minut din lecţie nu trebuie irosit şi nici o

secvenţă din lecţie nu trebuie tratată superficial. Practica instructive - educativă pune la

îndemână multe cazuri negative: efectuarea unor activităţi formale, necerute de lecţia

respectivă, conversaţii introductive prea lungi, insistenţa asupra unor cunoştinţe pe care elevii

le posedă deja, prezentarea unui material didactic prea bogat etc.

Buna organizare a lecţiei depinde de respectarea principiilor didactice, în condiţiile

concrete de activitate cu clasa respectivă.

In viziune modernă, proiectul de lecţie are caracter orientativ, având o structură flexibilă şi

elastică.

Exemple de planuri de lecţie:

PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Tehnologia Informaţiei şi a comunicaţiilor

Clasa: a XI-a

Profesor: Petrache Elena- Georgeta

Data:

Unitatea de învăţare: Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei – Organizarea

datelor

Subiectul lecţiei: Funcţii utilizate în baze de date

Tipul lecţiei: mixtă

Locul de desfăşurare: laboratorul de informatică

Competente specifice: Organizează şi prelucrează informaţia

32

Page 31: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

- să aplice noţiunile învăţate;

- să urmărească etapele de realizare a unei aplicaţii.

OBIECTIVE EDUCAŢIONALE

OBIECTIVE COGNITIVE:

- să definească corect noţiunile teoretice însuşite;

- să aplice corect noţiunile însuşite în aplicaţii concrete.

OBIECTIVE AFECTIVE:

- să argumenteze anumite situaţii create în etapele de rezolvare a unei aplicaţii;

- să manifeste interes faţă de problemele puse şi dorinţa de învăţare prin descoperirea

proprie a adevărului ştiinţific;

- să studieze individual şi în echipă, în colaborare şi în competiţie, cunoscând scopul

învăţării temei date;

- să aprecieze corect soluţiile oferite de ceilalţi colegi.

OBIECTIVE PSIHOMOTORII:

- să dezvolte gândirea algoritmică, logică, flexibilă, creatoare;

- să-şi dezvolte atenţia concentrată şi spiritul de observaţie;

- să utilizeze corect noţiunile teoretice însuşite;

- să conceapă programe pentru aplicaţiile propuse.

NIVELUL INIŢIAL AL CLASEI:

Elevii şi-au însuşit toate noţiunile teoretice referitoare la organizarea datelor şi au dezvoltat

aplicaţii.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

- să reprezinte informaţii în forme cât mai variate utilizând Excel ca bază de date;

- să utilizeze funcţiile puse la dispoziţie de Excel în diferite domenii;

-să folosească corect simbolurile, prescurtările şi terminologia specifică domeniului

informatic.

STRATEGII DIDACTICE

Principii didactice

- principiul participării şi învăţării active;

- principiul asigurării progresului gradat al performanţei;

- principiul conexiunii inverse.

Metode de învăţare

33

Page 32: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

- metode de comunicare orală: conversaţia, explicaţia;

- metode activ participative: învăţarea prin descoperire, problematizarea,

exerciţiul.

Procedee de instruire

- explicaţia în etapa de comunicare;

- învăţarea prin descoperire;

- problematizarea prin crearea situaţiilor problemă;

- conversaţia de consolidare în etapa de fixare a cunoştinţelor.

Forme de organizare

- frontală şi individuală.

Forme de dirijare a învăţării

- dirijată de profesor sau prin materiale didactice;

- independentă.

Resurse materiale

- materiale bibliografice ( manualul, culegeri);

- fişe de lucru;

- set de aplicaţii;

Metode de evaluare

- iniţială (întrebări orale şi test grilă);

- set de aplicaţii.

Desfăşurarea activităţii:

Etapele lecţiei Timp alocat

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Metode şi mijloace de învǎţǎmânt

utilizate

Modalitǎţi de

evaluare

1. Moment organizatoric

2 min. Profesorul adreseazǎ salutul cǎtre elevi, realizeazǎ prezenţa si asigura conditiile psihopedagogice de începere a lecţiei (stabilirea liniştii şi captarea atenţiei).

Elevii se pregatesc pentru începerea activitǎţii

Conversaţia

2. Enunţarea obiectivelor operaţionale

4 min. Profesorul formuleazǎ succint şi clar obiectivele lecţiei; acestea sunt prezentate pe videoproiector

Elevii scriu în caiete obiectivele enunţate

Conversaţia

34

Page 33: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

3.Reactualizarea cunoştinţelor anterioare

5 min. Profesorul formuleazǎ întrebari referitoare la modul de identificare a unei funcţii, tipuri de funcţii utilizate în Access

Elevii raspund la întrebǎri

Activitate frontalǎ-conversaţia-explicaţia

Oralǎ

4. Comunicarea noilor conţinuturi; organizarea şi dirijarea învăţǎrii

28 min Profesorul anuntǎ titlul temei noi şi îl noteazǎ pe tablǎ: “Funcţii utilizate în baze de date”Cu ajutorul elevilor profesorul prezintǎ noul conţinut, notând pe tablǎ aspectele esenţiale:- Definiţia unei funcţii;- identificarea unei funcţii; - clasificarea funcţiilor;- tipuri de funcţii în Access:matematice, logice, de căutare şi financiare;

Elevii noteazǎ titlul în caiet

Elevii

noteazǎ în

caiete noile

cunoştinţe;

rǎspund la

întrebǎri;

Activitate frontalǎ- conversaţia euristicǎ- explicaţia- observarea

Oralǎ

5. Obţinerea feedback-ului si realizarea de precizǎri, completari

5 min. Se dǎ spre rezolvare o fişă de aplicaţii

Elevii rezolvǎ cerinţele testului

Exerciţiul orală

6. Fixarea cunostinţelor

4 min. Se fixeazǎ conţinuturile noi, profesorul formulând în acest scop o serie de întrebǎri

Elevii rǎspund la întrebǎri

Activitate frontalǎ- conversaţia

Oralǎ

7. Aprecieri Tema pentru acasa

2 min. Profesorul face aprecieri asupra activitǎţii elevilor. Elevii vor avea de realizat o aplicaţie din domeniul bancar

Elevii noteazǎ tema în caiete

Conversaţia Se noteazǎ elevii care au fost activi

Fig. 25 Tabelul cu momentele desfăşurării lecţiei

PROIECT DIDACTIC

35

Page 34: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Disciplina: Tehnologia Informaţiei şi a Comunicării

Clasa: a- X –a

Profesorul: Petrache Elena- Georgeta

Data:

Unitatea de învăţare: Sistemul de gestiune a bazelor de date. Microsoft Access

Tema lecţiei: Crearea şi utilizarea formularelor

Tipul lecţiei: formarea şi consolidarea de deprinderi şi priceperi

Locul de desfăşurare: laboratorul de informatică

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

- să aplice noţiunile învăţate;

- să urmărească etapele de realizare a unei aplicaţii.

OBIECTIVE EDUCAŢIONALE

OBIECTIVE COGNITIVE:

- să definească corect noţiunile teoretice însuşite;

- să aplice corect noţiunile însuşite în aplicaţii concrete.

OBIECTIVE AFECTIVE:

- să argumenteze anumite situaţii create în etapele de rezolvare a unei aplicaţii;

- să manifeste interes faţă de problemele puse şi dorinţa de învăţare prin descoperirea

proprie a adevărului ştiinţific;

- să studieze individual şi în echipă, în colaborare şi în competiţie, cunoscând scopul

învăţării temei date;

- să aprecieze corect soluţiile oferite de ceilalţi colegi.

OBIECTIVE PSIHOMOTORII:

- să dezvolte gândirea algoritmică, logică, flexibilă, creatoare;

- să-şi dezvolte atenţia concentrată şi spiritul de observaţie;

- să utilizeze corect noţiunile teoretice însuşite;

- să conceapă programe pentru aplicaţiile propuse.

NIVELUL INIŢIAL AL CLASEI:

Elevii şi-au însuşit toate noţiunile teoretice referitoare la organizarea datelor în baze de date şi

au dezvoltat aplicaţii.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

- să creeze obiectele necesare unei baze de date:tabele, interogări;

36

Page 35: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

- să creeze formulare folosind asistentul Wizard;

- să insereze noi informaţii in baza de date;

- să vizualizeze inregistrările din baza de date folosind formularele;

- să sorteze inregistrarile unui formular;

- să filtreze inregistrarile din baza de date folosind formularele;

Nivelul iniţial al clasei:

elevii şi-au însuşit noţiunile teoretice legate de crearea şi utilizarea formularelor în

Access;

elevii operează corect cu comenzile specifice acestei aplicaţiii.

Competenţa generală:

utilizarea aplicaţiilor specializate pentru baze de date – Access.

STRATEGII DIDACTICE:

Principiile didactice:

- principiul participării şi învătării active

- principiul asigurarii progresului gradat al performanţei

- principiul conexiunii inverse

Metode de învăţământ:

- metode de comunicare orală: conversaţia, explicaţia;

- metode de acţiune: exerciţiul, problematizarea, învăţare prin descoperire.

Procedee de instruire:

-explicaţia în etapa de comunicare;

-învăţarea prin descoperire, prin rezolvarea de aplicaţii;

-problematizarea prin crearea situaţiilor problemă;

-conversaţia de consolidare în etapa de fixare a cunoştinţelor.

Forme de organizare: -frontală;

-pe grupe (câte 2 elevi).

Forme de dirijare: dirijată de profesor sau independentă

Resurse materiale:

-material bibliografic:

Grădinaru Stoica şi alţii - Tehnologia informaţiei şi a comunicării- manual

pentru clasa a X a, Editura Economică Preuniversitara, Bucureşti, 2005;

Carmen Petre şi alţii - Metodica predării informaticii şi tehnologiei

informaţiei, Editura Arves, Craiova, 2004;

-calculator

37

Page 36: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

-fişă de lucru

Metode de evaluare:

- chestionare orală;

- verificare prin lucru în echipă (fişa de lucru şi calculatorul);

- observare sistematica a elevilor.

Desfăşurarea lecţiei

Moment organizatoric:

pregătirea lecţiei

întocmirea proiectului didactic;

pregătirea fişei de lucru;

38

Page 37: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Structura lecţiei pe secvenţe de instruire:

Momentele

lecţiei

Competenţe

specifice

Activitate desfăşurată de Strategii

diacticeEvaluare

Profesor Elev

1.Organizare şi

pregătirea

clasei (1min)

verificarea frecvenţei elevilor;

verificarea stării reţelei de

calculatoare

raportează absenţii şi motivele

absentării

raportează eventualele defecţiuni

tehnice

Conversaţia

2. Captarea

atenţiei elevilor

(1min)

anunţarea subiectului temei

respective;

anunţarea obiectivelor urmarite;

anunţarea modului de desfăşurare

a activităţii.

elevii ascultă profesorul Conversaţia

Profesorul realizează reactualizarea

cunoştinţelor printr-un set de în-

trebări :

Ce reprezintă un formular?

Elevii raspund la întrebări:

-formularul reprezintă un obiect Acceess

prin intermediul cărora se pot introduce,

vizualiza şi actualiza o bază de date.

- un formular conţine un antet de pagină,

un antet de formular, sectiunea de detalii,

Conversaţia Orală

39

Page 38: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Momentele

lecţiei

Competenţe

specifice

Activitate desfăşurată de Strategii

diacticeEvaluare

Profesor Elev

3. Verificarea

cunoştinţelor

anterioare

(5min)

Care sunt elementele unui

formular?

Cum putem crea un formular?

Ce operaţii pot fi realizate cu un

formular?

un subsol de formular şi un subsol de

pagină.

- există două modalităţi de realizare a

formularelor prin utilizarea: Wizard şi a

Design view.

- operatiile ce pot fi aplicate cu formularele

într-o bază de date sunt: inserarea de noi

înregistrari în tabele, vizualizarea

inregistrarilor din tabele şi interogări,

reactualizarea tabelelor, sortări şi filtrari de

date în tabele şi interogări.

Elevii studiază aplicaţiile propuse şi

propun modalităţile de rezolvarea acestora.

- se utilizează modul Design view pentru

crearea tabelelor şi modul Datesheet view

pentru introducerea datelor în tabelele de la

Conversaţia

40

Page 39: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Momentele

lecţiei

Competenţe

specifice

Activitate desfăşurată de Strategii

diacticeEvaluare

Profesor Elev

4.

Consolidarea

cunoştinţelor

(30min)

C1

C2

C3

C4

C5

C6

Profesorul propune spre realizare

o fişă de aplicaţii. Solicită elevilor

prezentarea modalităţilor de realizare

a aplicaţiilor. ( Anexa )

exerciţiile 2, 3, 4, 5.

- se va face relaţionarea între tabelele bazei

de date şi apoi folosind Wizard - ul sau

modul Design view se proiectează

interogare de la exerciţiul 6.

- se foloseşte Wizard-ului pentru crearea

formularelor pentru tabelele bazei de date

şi pentru interogare.

- să identifice modul de introducere a

datelor propuse în tabelul corespunzător şi

să le vizualizeze.

- se realizează operaţii de filtrare succesive

după criteriile impuse prin toate moda-

lităţile ştiute.

- se creează formularul automat cerut şi se

realizează operaţia de filtrare pentru

formular.

Expunerea

Problematizare

a

Lucrul pe

grupe

Observaţia

Practică

Acti

vitate pe

grupe

5. Evaluarea Se vor face aprecieri individuale şi elevii sunt atenţi la aprecieri şi la

41

Page 40: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Momentele

lecţiei

Competenţe

specifice

Activitate desfăşurată de Strategii

diacticeEvaluare

Profesor Elev

(2min) colective asupra activităţii

desfăşurate.

recomandările făcute de profesor Conversaţia

6.Tema pentru

acasă

(1 min)

- de reamintit noţiunile din lectia

anterioară

elevii îşi notează tema pe caiete

Conversaţia

Fig. 26 Tabelul cu momentele desfăşurării lecţiei

42

Page 41: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

4.3. Instrumente (mijloace) de predare Metodele practicate de profesorul de informatică vor fi eficiente dacă acesta va apela la:

- calculator;

- produsele software adecvate învăţării la nivelul clasei respective (de exemplu: acces la poştă

electronică, echipamente de conectare la Internet, sistemul Windows etc.);

- filme;

- soft-uri educaţionale şi soft-uri de învăţare de tip Tutorial;

- cărţi, reviste de specialitate; planşe;

- documentaţii;

- retroproiector;

- programe demonstrative.

În cazul studierii editoarelor de texte poate fi foarte util studiul comparativ al unor publicaţii

în căutarea celui mai "frumos" sau celui mai "corect" document.

În cazul tabelatoarelor exersarea facilităţilor de sortare, de evaluare a expresiilor aritmetice

între elementele liniilor şi coloanelor tabulatorului, va demonstra elevilor utilitatea acestor

tipuri de soft.

4.4. Evaluarea în informatică

4.4.1. Introducere în problematica generală a evaluării Evaluarea, ca activitate în sine, cuprinde trei etape principale:

Măsurarea rezultatelor şcolare prin procedee specifice, utilizând instrumente

adecvate scopului urmărit (probe scrise/orale/practice, proiecte, portofolii);

Aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare (bareme de corectare şi

notare, descriptori de performanţă, etc);

Formularea concluziilor desprinse în urma interpretării rezultatelor obţinute în

vederea adoptării deciziei educaţionale adecvate.

Teoria şi practica pedagogică operează cu mai multe clasificări ale tipurilor de evaluare.

După modul în care se integrează în desfăşurarea procesului didactic, evaluarea poate fi de

trei tipuri:

evaluare iniţială : se realizează la începutul unui nou ciclu de învăţare;

evaluare formativă : însoţeşte întregul parcurs didactic, realizându-se prin verificări

sistematice ale tuturor elevilor asupra întregii materii;

43

Page 42: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

evaluarea sumativă : se realizează, de obicei, la sfârşitul unei perioade mai lungi de

instruire.

Dacă se urmăreşte drept criteriu cine realizează evaluarea, aceasta poate fi de două tipuri:

evaluare internă : este efectuată de aceeaşi persoană/instituţie care a asigurat

realizarea procesului didactic.

evaluare externă: este efectuată de o persoană/instituţie alta decât de cea care a

asigurat realizarea procesului didactic.

În ce priveşte metodele de evaluare, teoria şi practica evaluării discriminează între

metodele tradiţionale de evaluare şi cele complementare.

Metodele tradiţionale de evaluare sunt denumite astfel datorită consacrării lor în timp ca

fiind cele mai des utilizate. Din această categorie fac parte :

probele orale;

probele scrise;

probele practice;

Dacă aceste metode tradiţionale sunt foarte cunoscute şi aplicate, în schimb metodele

complementare de evaluare, au un potenţial formativ ce susţin individualizarea actului

educaţional prin sprijinul acordat elevului, fiind mai puţin cunoscute. Dintre acestea amintim:

observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor;

investigaţia;

proiectul;

portofoliul;

autoevaluarea.

Trebuie să sublinem faptul că metoda este cea care conturează întregul demers de

proiectare şi realizare a acţiunii evaluative, de la stabilirea obiectivelor de evaluare şi până la

construirea şi aplicarea instrumentului de evaluare prin care intenţionăm să obţinem

informaţiile necesare şi relevante pentru scopurile propuse. Din această perspectivă,

instrumentul de evaluare este parte integrantă a metodei, fiind cel care concretizează la nivel

de produs opţiunea metodologică a profesorului pentru măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor

şi competenţelor elevului într-o situaţie educaţională bine definită.

4.4.2. Calităţile instrumentelor de evaluareUtilizarea testelor ca principal instrument de evaluare (aplicaţia multimedia realizată

se bazează pe aceste teste) în practica şcolară curentă sau în situaţie de examen poate include

un potenţial risc în momentul în care, în proiectarea acestora nu se ţine cont de calităţile

44

Page 43: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

acestuia, calităţi indispensabile în condiţiile în care se doreşte realizarea de consistenţe a

măsurării în evaluare. Tocmai de aceea, este relativ dificil ca testele elaborate de profesori să

satisfacă toate aceste calităţi tehnice în condiţii optime, dar acest lucru putând fi înlăturat în

momentul în care testele sunt produse de o instituţie specializată în acest sens.

Principalele calităţi ale unui instrument de evaluare, pe care îl vom numi în continuare test

(pentru simplitate) sunt : validitatea, fidelitatea, obiectivitatea şi aplicabilitatea.

Validitatea unui test este exprimată de acurateţea cu care testul respectiv măsoară ceea ce

intenţionează să măsoare.

Printre factorii care influenţează validitatea unui test se includ:

- indicaţii neclare;

- nivelul de dificultate inadecvat al itemilor de test;

- itemi incorecţi din punct de vedere tehnic;

- test prea scurt;

- administrarea şi/sau corectarea necorespunzătoare a testului;

- ignorarea variabilei desemnate prin caracteristicile grupului căruia i se

administrează testul.

Fidelitatea reprezintă calitatea unui test de a produce rezultate constante în urma aplicării

sale repetate. Un test caracterizat printr-un grad ridicat de fidelitate, aplicat în condiţii

identice, aceluiaşi grup de elevi, dar în diferite ocazii, trebuie să conducă la obţinerea

aceloraşi rezultate (sau cu diferenţe minime).

Fidelitatea unui test are legătură directă cu modul în care se asigură consistenţa măsurării,

din perspectiva unei consistenţe peste timp, de la o persoană la altă persoană, dintr-un loc în

altul.

Printre factorii care influenţează fidelitatea menţionăm:

lungimea testului. Cu cât testul este mai lung, cu atât creşte fidelitatea sa;

dispersia scorurilor. Cu cât împrăştierea scorurilor este mai mare, cu atât testul este

mai fidel;

opţiunea asupra tipului de item şi corectitudinea tehnică cu care itemii respectivi sunt

construiţi. Testul format majoritar de itemi obiectivi are o fidelitate crescută.

modul în care testul a fost administrat (timpul suficient alocat, instrucţiunile de test

furnizate, condiţiile asigurate: spaţiul, temperatura, lumina, zgomotul, etc.)

schema de notare. O schemă de notare clară şi bine structurată creşte fidelitatea

testului..

45

Page 44: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

După cum se observă există o serie întreagă de factori, legaţi de validitatea şi fidelitatea

testului, factori de care trebuie să ţinem cont atunci când concepem un test. Există o legătură

între validitatea şi fidelitatea testului. În primul rând fidelitatea este o condiţie necesară, dar

nu şi suficientă pentru validitate. În al doilea rând, un test poate fi fidel fără a fi valid,

deoarece el poate măsura altceva decât şi-a propus să măsoare. În al treilea rând, dacă

încercăm să îmbunătăţim fidelitatea este foarte important să ne asigurăm că acest demers nu

afectează validitatea testului respectiv.

4.4.3. Tipuri de itemiUn lucru foarte important, mai ales din perspectiva realizării testelor grilă care se pretează

la aplicaţiile multimedia, este acela al alegerii tipurilor de itemi care vor forma testul. Pentru o

mai bună înţelegere a acestei problematici vom opera cu următoarea definiţie de lucru a

itemului:

Item = <întrebare> + <formatul acesteia> + <răspunsul aşteptat>

Teoria şi practica evaluării evidenţiază mai multe criterii pe baza cărora pot fi clasificaţi

itemii. Unul din criteriile cel mai des utilizate este acela al gradului de obiectivitate oferit în

corectare. În funcţie de acest criteriu, itemii pot fi clasificaţi în trei mari categorii :

itemi obiectivi;

itemi semiobiectivi;

itemi subiectivi (cu răspuns direct ).

Itemii obiectivi asigură un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor şcolare şi

testează un număr mare de elemente de conţinut într-un interval de timp relativ scurt.

Răspunsul aşteptat este bine determinat, ca şi modalitatea de notare a acestuia.

Itemii semiobiectivi permit ca răspunsul aşteptat să nu fie totdeauna unic determinat,

modalitatea de corectare şi notare inducând uneori mici diferenţe de la un corector la altul.

Aceştia testează o gamă mai variată de capacităţi intelectuale, oferind în acelaşi timp

posibilitatea de a utiliza şi materiale auxiliare în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse.

Itemii subiectivi (cu răspuns deschis) solicită un răspuns amplu, permiţând valorificarea

capacităţilor creative ale elevilor. Aceştia sunt relativ uşor de construit, principala problemă

constituind-o modul de elaborare a schemei de notare astfel încât să se poată obţine unitate şi

uniformitate la nivelul corectării.

46

Page 45: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

4.4.3.1. Itemi obiectivi Fie că este vorba de activităţi de proiectare şi programare, fie că este vorba de activităţi de

utilizare şi combinare a instrumentelor informatice, lucrul cu computerul implică formulări

standardizate, lipsite de echivoc, itemii obiectivi şi cei semiobiectivi reprezentând instrumente

de evaluare frecvent folosite la disciplina Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor.

Cu toţii ştim că itemii obiectivi au foarte multe calităţi cum ar fi: structurarea sarcinilor

propuse, standardizarea formatului lor de prezentare, corelarea strictă a sarcinilor cu

obiectivele de evaluat, capacitatea de a testa un număr mare de elemente de conţinut într-un

timp relativ scurt, obiectivitate privind aprecierea răspunsului, posibilitatea de asociere a unui

sistem de notare relativ simplu.

1. Itemi cu alegere duală.

Alegerea duală presupune formularea unei cerinţe cu două variante complementare de

răspuns ( Adevărat/Fals, Da/Nu, Corect /Incorect ).

Se pot verifica prin intermediul itemilor cu alegere duală:

- cunoştinţe legate de corectitudinea sintactică a unor expresii ( comenzi,

instrucţiuni, notaţii, etc. );

- înţelegerea semnificaţiei unor noţiuni din terminologia de specialitate

(denumiri, instrumente de prelucrare, metode de rezolvare, etc);

- recunoaşterea unor explicaţii, definiţii sau imagini.

Itemii de acest tip se prezintă sub forma unor întrebări sau enunţuri, efortul elevului

reducându-se la identificarea unui răspuns din două posibile. Achiziţiile evaluate prin itemii

cu alegere duală sunt de regulă rudimentare. Fac excepţie enunţurile care pun în evidenţă

justificări ale unor proprietăţi, operaţii sau reguli, justificări care necesită achiziţii cognitive

superioare.

Itemii cu alegere duală îi întânim foarte des în testele grilă, teste grilă rulabile şi în aplicaţii

multimedia. De obicei, itemii cu alegere duală sunt formulaţi în combinaţie cu itemii

subiectivi de tipul „Justificaţi ...”, „Scrieţi varianta corectă ...”, „Explicaţi în ce constă

eroarea ...”. În aceste cazuri o parte din punctaj se distribuie pentru justificarea răspunsului.

Pentru proiectarea corectă a itemurilor cu alegere duală este necesară respectarea

următoarelor cerinţe:

formularea clară a enunţului, fără ambiguităţi sau formulări incomplete.

dacă se solicită aprecierea cu ADEVĂRAT/FALS, se vor evita enunţurile

foarte generale;

47

Page 46: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

selectarea unor enunţuri relevante pentru domeniul de cunoaştere sau categoria

de competenţă testată.

se va evita utilizarea unor enunţuri negative, acestea conducând la

raţionamente ce folosesc dubla negaţie, inducând un grad înalt de ambiguitate;

se vor evita enunţurile lungi şi complexe, în care elevul uită de unde a plecat,

prin eliminarea elementelor redundante.

Se va evita introducerea a două idei într-un singur enunţ, cu excepţia cazului în

care se doreşte evidenţierea relaţiei dintre acestea.

Enunţurile vor fi aproximativ egale ca lungime.

2. Itemi de tip pereche.

Itemii de tip pereche solicită stabilirea unor corepondenţe între informaţiile distribuite pe

două coloane. Prima coloană conţine informaţii de tip enunţ (premise), cea de-a două coloană

conţinând informaţii de tip răspuns. Elevului i se solicită să asocieze fiecare enunţ cu un unic

răspuns.

Itemii de acest tip permit abordarea unui volum mare de informaţii într-un interval de timp

relativ redus. Factorul de discriminare este ceva mai mare decât în cazul itemilor cu alegere

duală, strategia de asociere la întâmplare neconducând decât în situaţii foarte rare la un

rezultat acceptabil privind rezultatul testului.

Pentru proiectarea corectă a itemilor de tip pereche este necesară respectarea următoarelor

cerinţe:

utilizarea unui material omogen, dintr-o sferă relativ restrânsă;

utilizarea unui număr inegal de premise şi răspunsuri;

aranjarea listei de răspunsuri într-o ordine logică;

aranjarea enunţurilor în listă astfel încât să nu se poată intui o regulă de

asociere.

3. Itemi cu alegere multiplă .

Itemii cu alegere multiplă sunt cele mai utilizate tipuri de itemi, în special în testele

standardizate ( bacalaureat, admitere, etc.).

Un item cu alegere multiplă este format dintr-un enunţ numit premisă sau bază şi un

număr de opţiuni din care elevul trebuie să aleagă un singur răspuns numit cheie. Celelalte

răspunsuri, neconforme cu cerinţa, dar plauzibile poartă numele de distractori.

Prin intermediul itemilor de tip pereche se verifică capacitatea elevului de a identifica:

48

Page 47: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

- definiţii şi notaţii;

- instrumentul adecvat unei prelucrări;

- secvenţe de program care realizează o anumită prelucrare;

- expresii cu o valoare dată;

- termeni şi expresii de specialitate;

- metode de rezolvare şi tehnici de implementare.

Itemii de acest tip permit abordarea unui volum mare de informaţie într-un interval de timp

relativ redus, deşi nu pot măsura capacitatea elevului de a-şi organiza şi exprima ideile.

Erorile comise de elevi oferă profesorului informaţii suplimentare necesare în autoreglarea

procesului de învăţământ.

Pentru proiectarea corectă a itemilor cu alegere multiplă este necesară respectarea

următoarelor cerinţe:

stabilirea clară a cerinţei, în concordanţă cu obiectivul de evaluare;

furnizarea tuturor informaţiilor necesare în premisă, eliminându-se materialul

irelevant.

formularea premisei folosind afirmaţii sau întrebări pozitive;

construirea unor alternative plauzibile, aflate în concordanţă cu premisa;

construirea itemului astfel încât să existe o singură alternativă corectă sau cea mai

bună;

construirea unor alternative astfel încât distractorii să fie în mod cert greşiţi sau

mai puţini buni, iar varianta cheie să fie în mod cert corectă sau cea mai bună;

aranjarea listei de răspunsuri într-o ordine logică, astfel încât căutarea răspunsului

în listă să se realizeze cât mai comod.

4.4.3.2. Itemii semiobiectiviItemii semiobiectivi formeză o categorie de instrumente de evaluare ce solicită construirea

parţială sau totală a unui răspuns pe baza unei sarcini definite.

Itemii semiobiectivi sunt caracterizaţi prin:

posibilitatea de a testa o gamă mai largă de capacităţi intelectuale şi rezultate ale

învăţării;

crearea de situaţii cognitive de nivel mai ridicat prin solicitarea de elaborare a

răspunsului şi nu de alegere a lui dintr-o mulţime prestabilită, ca în cazul itemilor obiectivi;

raportarea parţial subiectivă a profesorului în raport cu răspunsul formulat (răspunsul

poate fi scris mai ordonat sau mai dezordonat, formularea poate fi mai clară sau mai neclară,

49

Page 48: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

termenii folosiţi se pot încadra în nişte standarde ştiinţifice sau pot fi variante particulare ale

acestora, etc.);

posibilitatea asocierii unui sistem de notare în care pot să intervină situaţii neprevăzute

( răspunsuri neaşteptate, care comportă raportări noi la barem).

1. Itemi cu răspuns scurt/de completare

Itemii cu răspuns scurt solicită ca elevul să formuleze un răspuns scurt sau să completeze o

afirmaţie astfel încât aceasta să capete sens sau să aibă valoare de adevăr.

Se pot verifica prin intermediul itemilor cu răspuns scurt şi de completare:

- cunoaşterea unor noţiuni, termeni sau expresii de specialitate, simboluri,

notaţii, etc.;

- recunoaşterea şi nominalizarea unor elemente vizuale specifice unui anumit

mediu de lucru;

- capacitatea de integrare a unor elemente necesare din punct de vedere sintactic

sau semantic într-un context dat;

- schimbarea unor elemente dintr-un context dat astfel încât să se realizeze o

fianalitate precizată.

Itemii cu răspuns scurt se prezintă cel mai des sub forma unor întrebări. Ei solicită un

răspuns sub formă restrânsă ( un număr, un simbol, un cuvânt, o expresie, o propoziţie).

Itemii de completare se prezintă sub forma unui enunţ, unei afirmaţii incomplete. Ei

solicită găsirea cuvântului sau sintagmei care completează şi dă sens enunţului respectiv.

Pentru proiectarea corectă a itemilor cu răspuns scurt/ de completare este necesară

respectarea unor cerinţe:

formularea enunţului astfel încât acesta să admită un singur răspuns corect, pe cât

posibil;

vizarea unui răspuns care să reprezinte o sinteză de cunoştinţe sau un rezultat al

înţelegerii unei situaţii şi mai puţin o reproducere a unor informaţii.

2. Întrebări structurate

Întrebările structurate solicită, printr-un sistem de subîntrebări relative la o temă comună,

răspunsuri de tip obiectiv, răspunsuri scurte sau de completare prin care se pot evalua

cunoştinţele complexe referitoare la tema respectivă fără a solicta elaborarea unui răspuns

deschis(eseu).

Se pot verifica prin intermediul întrebărilor structurate:

50

Page 49: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

- capacitatea de a urmări, recunoaşte, adapta şi construi un algoritm pe o temă

dată sau un program într-un limbaj de programare;

- capacitatea de a realiza, din aproape în aproape, o prelucrare complexă

utilizând un mediu de lucru informatic.

O întrebare structurată poate să conţină materiale suport şi informaţii suplimentare ce se

adaugă treptat, conferind procesului de evaluare varietate, complexitate şi gradualitate. Se pot

verifica totodată cunoştinţe, dar şi priceperi şi deprinderi sporind gradul de obiectivitate în

raport cu itemii cu răspuns deschis.

Pentru proiectarea corectă a întrebărilor structurate este necesară respectarea următoarelor

cerinţe:

redactarea subîntrebărilor astfel încât acestea să solicite răspunsuri simple la

început crescând pe parcurs dificultatea acestora;

formularea unor subîntrebări autoconţinute (al căror răspuns corect să nu depindă

de răspunsul corect la una dintre întrebările precedente );

realizarea concordanţei dintre enunţul general şi subîntrebările formulate.

4.4.3.3. Itemi subiectiviItemii subiectivi formează o categorie de instrumente de evaluare ce vizează creativitatea

elevului, originalitatea şi caracterul personal al răspunsului. Deşi sunt uşor de formulat, itemii

subiectivi ridică probleme privind obiectivitatea evaluării.

Itemii subiectivi sunt caracterizaţi prin:

abordarea globală a unei sarcini asociate unui obiectiv ce nu poate fi evaluat

prin intermediul itemilor obiectivi;

crearea unor situaţii cognitive de nivel foarte ridicat prin solicitarea de a realiza

interacţiuni reale şi complexe între cunoştinţe, abilităţi şi deprinderi;

raportarea subiectivă a profesorului în raport cu răspunsul formulat;

necesitatea predefinirii de criterii privind baremul de corectare şi notare, criterii

clare, judicioase şi puternic anticipative.

În cazul informaticii se pot elabora itemi subiectivi de tip eseu (structurat sau liber) şi itemi

de tip problemă (care necesită proiectare, redactare şi uneori implementare a rezolvării ).

1. Itemii de tip eseu

Itemii de tip eseu pot fi structuraţi sau liberi. Itemii structuraţi sunt construiţi astfel încât

răspunsul aşteptat să fie orientat cu ajutorul unor elemente din enunţ (indicii privind ordinea

51

Page 50: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

de tratare, numărul de linii, formularea răspunsului, ideile care trebuie atinse, etc.). Un eseu

liber nu furnizează în enunţ nici un fel de indicaţii sau constrângeri, elevul având libertatea să-

şi structureze cum consideră şi cum poate materialul pe care-l solicită enunţul. Acest tip de

eseu comportă operaţii de maximă complexitate ( analiză, sinteză, sistematizarea şi

restructurare ) lăsând frâu liber fanteziei şi capacităţilor creative ale elevului.

Deoarece la informatică elementele de creativitate se manifestă prin rezolvări de probleme

şi proiecte, itemii de tip eseu preferaţi sunt cei structuraţi, un eseu liber (în liceu) nefiind

necesar decât rar, pentru anumite teme cu un volum mai mare de elemente informative.

Se pot verifica prin intermediul itemilor de tip eseu:

- cunoştinţele globale legate de structura sistemelor de calcul, sisteme de

operare, evoluţia istorică a sistemelor hard şi soft, principiile de utilizare a unei anumite

aplicaţii, etapele conceptuale ale proiectării unui produs;

- capacităţi de sistematizare a unor elemente prin construirea unor scheme sau

reprezentări grafice.

Itemii de tip eseu se prezintă sub forma unor cerinţe generale însoţite eventual (pentru

eseurile structurate) de indicii privind tratarea cerinţei. Se pot adăuga restricţii privind

întindirea în timp sau spaţiu ( număr rânduri, pagini, paragrafe, etc.) sau privind forma de

prezentare a răspunsului (descriere, relatare, schemă, etc.).

2. Rezolvarea de probleme

Rezolvarea unei probleme presupune soluţionarea unei situaţii conflictuale generată de

neconcordanţe ivite între sistemul de achiziţii şi situaţiile concrete descrise de un enunț.

Aceste neconcordanţe sunt generate uneori de nepotrivirea între contextul general al

cunoştinţelor şi situaţiile particulare în care acestea trebuie să fie aplicate.

Rezolvarea de probleme este o activitate specifică şi des utilizată la disciplina Informatică,

elementele gândirii algoritmice, metodele de rezolvare şi tehnicile de implementare fiind

supuse unui tir sistematic de probleme prin care acestea să formeze competenţe reale de

programare.

Capacităţile cognitive superioare legate de aplicarea creativă, gândirea divergentă,

descoperirea condiţiilor interne, alegerea modelului adecvat, etc, sunt verificate prin itemii de

acest tip. Obiectivele urmărite prin utilizarea rezolvării de probleme sunt:

- înţelegerea problemei;

- obţinerea informaţiilor necesare rezolvării problemei;

- formularea şi testarea ipotezelor;

- descrierea metodei de rezolvare a problemei;

52

Page 51: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

- elaborarea unui scurt raport despre rezultatele obţinute;

- posibilitatea de generalizare şi transfer a tehnicilor de rezolvare.

Cerinţe suplimentare asociate unei probleme pot pune în evidenţă capacitatea elevului de a

estima eficienţa unei rezolvări, de a construi un algoritm conform unor criterii ( limită de

memorie, număr de instrucţiuni).

Evaluarea prin rezolvarea de probleme la informatică ridică uneori probleme din punctul

de vedere al întocmirii baremului de corectare. Unele tendinţe exagerate tind să impună o

corectare pe principiul: problemă = program funcţional corect. Este recomandabil totuşi ca

baremul de corectare să cuprindă fracţiuni din punctaj pentru diferitele aspecte pe care le

comportă rezolvarea unei probleme la informatică.

Metode de evaluare pentru atingerea obiectivelor

În predarea informaticii trebuie acordata o importanţă deosebită etapelor de evaluare a

modului în care s-au atins obiectivele propuse. Se recomandă următoarele modalităţi de

evaluare:

1 - verificare (scris şi oral);

2 - exerciţii practice;

3 – rezolvare de probleme;

4 - concursuri de durată scurtă în cadrul orei;

5 - utilizarea poştei electronice;

6 - completare de teste (de tip grilă şi altele, care seamănă cu teste de logică, de gândire,

de inteligenţă).

Ex. Pentru a verifica deprinderea de a elabora pagini Web, se pot organiza concursuri pe

grupe; elevii vor fi încurajaţi să caute pe Internet diverse informaţii cu ajutorul unui browser.

În cazul studiului editoarelor de texte şi de calcul tabelar vor fi utile:

7 - exersarea;

8 - editarea de texte sau tabele după modele;

9 - concursurile de durată scurtă în cadrul orelor de laborator;

10 - evaluarea continuă pe perioada realizării activităţii practice.

Exemple de teste :

1) TEST ITEMI CU ALEGERE DUALĂ

53

Page 52: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Disciplina: Tehnologia informaţiei şi a comunicării

Clasa: a X-a

Obiective:Utilizarea termenilor de specialitate în lucrul cu foi de calcul tabelar

Enunţuri:

1. Baza de date (BD) este o entitate informaţională care are rolul de a stoca si gestiona

date (0,5 p.)

2. Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă o colecţie de date integrată, anume

structurată şi dotată cu o descriere a structurii şi a relaţiilor dintre date. (0,5 p.)

3. Administrarea BD presupune coordonarea proiectării BD, protecţiei şi dezvoltării BD.

(0,5 p.)

4. Structurile de date sunt reprezentate prin : entităţi, atribute, valori. (0,5 p.)

5. MS Access este un limbaj de programare obiect orientat. (0,5 p.)

6. MS Access este un SGBD ierarhic. (0,5 p.)

7. MS Access poate fi lansat sub orice sistem de operare. (0,5 p.)

8. Bază de date în MS Access reprezintă un fişier cu 7 clase de obiecte. (0,5 p.)

Barem corectare şi notare: Se acordă câte 1p pentru fiecare răspuns corect şi 2 puncte

din oficiu:

1) Da 2) Nu 3) Da 4) Da 5) Nu 6) Da 7) Da 8) Da

2) TEST ITEMI DE TIP PERECHE

Disciplina: Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor

Clasa: a XI-a

Obiective: Recunoaşterea principalelor instrumente pentru crearea obiectelor ale unei

baze de date Sistemul de gestiune a bazelor de date icrosoft Access.

Enunţuri: Alegeţi pentru fiecare operaţie din partea stângă numărul de ordine al

instrumentului folosit pentru a efectua operaţia respectivă. De exemplu, deoarece operaţiei a i

se asociază instrumentul 6, răspunsul este a - 6.

a) Crearea unui tabel 1)

b) Proiectarea unui formular 2)

54

Page 53: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

c) Crearea unei interogări 3)

d) Introducere înregistrări 4)

e) Definirea relațiilor între tabele 5)

f) Proiectarea unui raport 6)

g) Inserarea unei coloane 7)

h) Redenumire coloana 8)

Barem de corectare şi notare.

Se acordă câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă: a - 6, b – 3, c - 8, d - 2, e - 1, f - 5,

g - 4, h - 7. Se acordă 2 puncte din oficiu.

3) TEST ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ

Disciplina: Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor

Clasa: a IX-a

Obiective: Cunoaşterea semnificaţiei principalelor noţiuni legate de structura şi formatarea

unei pagini Web

Enunţ: Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

PROIECT DIDACTIC

Profesor: Petrache Elena- Georgeta

Disciplina: Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor

Tema: Structura şi formatarea unei pagini Web

Tipul lecţiei: Testare

Clasa: a IX-a

55

Page 54: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Obiectiv cadru:

- Cunoaşterea semnificaţiei principalelor noţiuni legate de structura unei pagini Web.

Obiective de referinta:

- să cunoască elementele care compun pagina ;

- să cunoască tipurile de marcatori

- inserarea unui tabel, legături, imagini ;

Obiective operaţionale :

1. Elevii vor fi capabili să aleagă varianta corectă de raspuns pentru itemii cuprinşi în

test (Anexă)

Principii didactice:

- principiul asigurării progresului gradat a1 performanţei ;

Metode de învăţământ:

- metode de comunicare ora1ă: prob1ematizarea;

- metode de acţiune: exerciţiu1;

Forme de organizare: individuală;

Forme de dirijare a învăţării: independentă;

Resurse materiale: Manualul – Informatica clasa a IX-a , Tudor Sorin-

Tehnologia Informației și a comunicațiilor

Strategii de evaluare: evaluare sumativa;

Locul desfăşurării: laborator informatică;

Durata: 30 minute.

Desfăşurarea lecţiei

Momentele lecţiei:

1. Moment organizatoric:

Activitatea profesorului Activităţile elevului

- se asigură climatul necesat desfășurării orei de

informatică

- se pregatesc materialele necesare

- se deschid caietele

- elevii aplicaţia

Fig. 27 Tabelul cu momentul organizatoric al lecţiei

2. Precizarea titlului şi a obiectivelor:

Activitatea profesorului Activitatea elevilor

56

Page 55: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Specifică titlul lecţiei: Test – Structura unei pagini

Web

Specifică obiectivele lecţiei: test

Fig. 28 Tabelul cu titlul şi obiectivele lecţiei

3. Testare pe aplicaţie

5. Aprecierea activităţilor elevilor (evaluare)

Se vor nota elevii, făcându-se o discuţie asupra rezultatelor obţinute.

6. Precizarea şi explicarea temei

Se va preciza tema şi se va face o mini - discuţie asupra acesteia

Test1. Marcajul <B> …</B> realizează afişarea...

a. aplecată a textului

b. subliniată a textului

c. îngroşată a textului

2. Introducerea unui element a unei liste se realizează prin marcajul...

a. <LI>

b. <ALIGN>

c. <SUP>

3. Marcajul <P> este utilizat pentru...

a. a marca începutul unei pagini

b. a marca începutul unui paragraf

c. a numerota automat paginile

4. Marcajul <OL> este folosit pentru a defini...

a. o linie orizontală

b. o listă nenumerotată

c. o listă numerotată

5. Atributul TYPE poate fi utilizat....

a. atât în listele numerotate cât şi în cele nenumerotate

b. doar în listele numerotate

57

Page 56: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

c. doar în listele nenumerotate

6. Atributul ALIGN se poate utiliza în marcajele:

a. <BODY>

b. <P>

c. <H>

7. Pentru a scrie formula apei se va folosi sintaxa:

a. H<u>2</u>O

b. H<sub>2O

c. H<sub>2</sub>O

8. Pentru a scrie cuvântul "clasa" cu caractere îngroşate şi înclinate (italice) se va folosi

forma:

a. <b><i>clasa</b></i>

b. <bi>clasa</bi>

c. <i><b>clasa</i></b>

9. Antetul documentului este delimitat prin eticheta:

a. <HTML>b. <HEAD>c. <TITLE>

10. Valoarea atributului TYPE într-o listă neordonată poate fi:a. Circleb. A, B, C...c. Disc

Barem de corectare şi notare. Se acordă cite 1 punct pentru fiecare alegere corectă şi 2

puncte din oficiu:1 – c, 2 – a, 3 – b , 4 – c, 5 – a, 6 – b, 7 – c, 8 – a,c, 9 – b, 10 – a,c.

4) Evaluarea sumativă

Disciplina: Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor

Clasa: a X-a

Obiective:Identificarea tipurilor de date şi a operaţiilor specifice acestora în Microsoft Excel

Formă de evaluare: Probă scrisă

Timp de lucru: 30 minute

Competenţe şi standarde de evaluare:

Competenţa Standard minim Standard mediu Standard superior

1.Capacitatea de Cunoaşterea mediului Identificarea etichetei Formatarea datelor

58

Page 57: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

formatare a datelor

dintr-o foaie de

calcul

din care face parte

comanda

pentru modul de ori-

entare a datelor

Identificarea etichetei

pentru scrierea pe do-

uă rânduri în celilă

din celulele unui ta-

bel dat

1. Capacitatea de

prelucrare a da-

telor dintr-o

foaie de calcul

Identificarea datelor

necesare şi definirea

tabelului

Identificarea meniu-

lui din care fac parte

comenzile pentru

sortare, filtrare şi

creare de subtotaluri

Cunoaşterea

formulelor necesare

Modul de utolizare a

câmpurilor, a funcţiei

folosite pentru sub-

totaluri din fereastra

Subtotals.

Alegerea tipului de

sortare şi selectarea

câmpurilor care intră

în sortare

Stabilirea tipului de

sortare şi de filtrare

adecvate pentru

rezolvarea eficientă a

problemelor

Fig. 29 Tabelul cu competenţele şi standardele de evaluare

Conţinutul probeiI. Alegeţi răspunsul correct:

1) Crearea subtotalurilor se face din meniul:

a) Date;

b) Format;

c) Inserare.

2) Orientarea textului într-o celulă se face:

a) Formatare-> Celule-> Aliniere;

b) Inserare -> Celule-> Aliniere;

c) Vizualizare-> Celule-> Aliniere.

3) Sortarea datelor se face din meniul:

a) Inserare;

b) Date;

c) Formatare.

59

Page 58: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

II. Completaţi spaţiile libere cu răspunsurile corespunzătoare:

1)Sortarea datelor se face din meniul Data alegând opţiunea…………………..

2) Într-o celulă înainte de a introduce o formulă se tastează……………………

3) O coloană se poate ascunde din meniul………………………………………

III. Asociaţi unind prin câte o linie, fiecarea comandă cu semnificaţia pe care aceasta o are:

Sortare Crearea subtotalurilor

Filtrare Inserarea celulelor

Subtotaluri Inserarea rândurilor

Inserare rânduri Filtrarea datelor

Inserare celule Sortarea datelor

IV. Se consideră următoarea aplicaţie cu foi de calcul

Nr. crt A B C D

1 Nume

produs

Cantitate Preţ Preţ total

2 Tastatură 2 12 24

3 Mouse 3 19 75

4 U.C. 5 30000 150000

5

Fig. 30 Tabelul cu aplicaţia de lucru

1) Precizaţi denumirea uzuală pentru ansamblul format din celula ce conţine “tastatură”,

celula ce conţine “2”, celula ce conţine preţul „600000” şi celula ce conţine preţ total

“1200000”

2) Precizaţi adresa celulei curente (marcată cu chenar negru)

3) Precizaţi ce formulă s-a folosit pentru preţul total la produsul numit “tastatură”

4) Precizaţi cum s-a scris pe două rânduri în celulă în A1 şi cum s-au aliniat datele din capul

de table

5) Descrieţi procedeul prin care adăugăm produsul “monitor” cu cantitatea “4” atunci

produsele sunt în ordine crescătoare după cantitate.

Barem de corectare şi notare

Subiect Soluţie Pct. Observaţii

I 1) Răspuns a) 0,5p

60

Page 59: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

2) Răspuns a) 0,5p

3) Răspuns b) O,5p

II 1) Sort 0,5p

2) = 0,5p

3) Format 0,5p

III Filtrare crearea subtotalurilor

Subtotaluri inserarea celulelor

Inserare rânduri inserarea rândurilor

Inserare celule filtrarea datelor

1p

IV 1) Rând 0,5p

2) C4 0,5p

3) B1*C1 1p

4) Formatare->celule-Aliniere, Încadrare text și Alt-

Enter

1p

5) Se inserează rând între 2 şi 3

Din oficiu

1p

1p

Fig. 31 Tabelul cu baremul de notare

5) Evaluare curentă

Disciplina: Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor

Clasa: a XI-a

Test: Evaluare curentă la lecţia Interogări în Access

Obiective: Identificarea tipurilor de interogări în Microsoft Access

Formă de evaluare: Probă practică

Timp de lucru: 15 minute

Conţinutul probei: În baza de date “ ANGAJAT UNITATE “ creaţi tabelele „Angajat” şi

„Copil” cu structura de mai jos:

a) Pentru tabela « Angajat » vom avea câmpurile :

- CodAngajat ( să se introducă numere mai mari de 100 iar daca se introduc date greşite să fie

afişat un mesaj de atenţionare ) – cheie primara.

- Nume

61

Page 60: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

- Prenume

- CodCopil ( să se introducă numere cuprinse între 30 si 100)

- DataAngajari ( implicit data curentă ).

b) Pentru tabela « Copil » vom avea câmpurile :

- CodCopil ( cheie externă )

- Data_nasterii

- Prenume_copil

- CodAngajat ( cheie externă )

Se cere :

1) să se creeze cele două tabele, cu respectarea restricţiilor de integritate specificate în enunţ

şi să se populeze tabelele cu câte 4 înregistrări. (2p)

2) să se creeze următoarele interogări care să permită : (3p)

- vizualizarea acelor înregistrări pentru care « CodAngajat » este mai mare de 150 în ordine

ascendentă ;

- alegerea înregistrării care are - CodAngajat - egal 120 şi pentru care prenumele copiilor este

Dan şi Dana.

- vizualizarea înregistrărilor CodAngajat, Nume, Prenume, DataAngajari, Prenume_copil

utilizând criteriul “ Introduceti Cod Angajat “

3) să se creeze formulare pentru cele două tabele care să conţină butoane comenzi de

închidere formular, salvare înregistrări, adăugare înregistrări. (2p)

4) să se creeze rapoarte pentru cele doua tabele din baza de date (1p)

Barem de corectare şi notare

Criterii Punctaj Observaţii

Crearea tabelului Angajat şi

completarea lui cu înregis-

trări

Crearea tabelului Copil şi

completarea lui cu înregis-

trări

2p

2p

Realizarea primei interogări 1p

Realizarea celei de a doua

înregistrări

1p

62

Page 61: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Realizarea celei de a treia

interogări

1p

Creare formular pentru tabela

Angajat

1p

Creare formular pentru tabela

Copil

0,5p

Crearea raportului 0,5p

Din oficiu 1p

Fig. 32 Tabelul cu baremul de notare

63

Page 62: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

ANEXE

Grupul Scolar „Sfântul Apostol Andrei ” PloieștiProf. Petrache Elena- Georgeta

FIŞĂ DE LUCRUMicrosoft Access

Problemă:Florăria „MARGARETA” primeşte marfă de la diferiţi furnizori din ţară şi străinătate,

pe care o desface en-gros la diferiţi cumpărători de pe piaţa din România.

Sarcini de lucru:

1. Realizaţi în Micosoft Access baza de date a acestei florării, parcurgând paşii: Lansaţi in executie programul Micosoft Access Fisier –Nou, iar din panoul din dreapta alegeţi Baza de date necompletata. Daţi numele fisierului Florarie, apoi localizaţi folderul voastru pentru a salva baza

de date în el-clic pe Creare.2. Creati tabelele  de mai jos, folosind metoda Creare tabel în modul de vizualizare proiect: Tabel Plante cu câmpurile: IDPlanta (tip Autonumerotare), NumePlantă (tip text),

DataCumpărare (tip data şi ora), CantitateInStoc (tip numar), Fotografie (tip obiect OLE). Salvaţi tabelul cu numele Plante.

Tabel Furnizori cu câmpurile: IDFurnizor (autonumerotare), NumeFurnizor (text), Ţara (test), NrComanda (numar), DatăComanda (data si ora), NumePlantă (text), CantitateLivrată (număr).

Tabel Cumpărători cu câmpurile: IDCumpărător (autonumerotare), NumeFirmă (text), Localitate (text), IDPlantă (număr).

3. Creaţi câte un formular pentru fiecare tabel în parte, utilizân metoda Creare tabel utilizând expertul. Introduceţi între 5 şi 10 înregistrări în fiecare tabel, folosindu-vă de informaţiile de mai jos:

Tabel PLANTEIDPlantă NumePlantă DatăCumpărare CantitateInStoc Fotografie

1. Trandafiri 12.01.10 342 Luaţi de pe google!2. Lalele 05.12.10 2563. Ficus 14.05.10 584. Orhidee 05.02.11 1505. Azalee 10.10.10 35

Tabel FURNIZORIIDFurnizor NumeFurnizor Ţara NrComandă NumePlantă CantitateLivrată

1. Rosa Italia 34 Orhidee 1802. Unika Olanda 35 Lalele 3403. Codlea România 36 Trandafiri 594. Pressta Olanda 37 Ficus 145. Bella Italia 38 Azalee 90

Tabel CUMPĂRĂTORIIDCumpărător NumeFirmă Localitate IDPlantă

1. Oaza Verde SRL Zalău 52. Margareta SRL Cluj 33. Roza SRL Zalău 14. Crinul SRL Oradea 45. Violeta SRL Zalău 2

64

Page 63: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

4. Creaţi legături între tablele bazei de date pe baza câmpurilor comune. (Meniul Instrumente-Relaţii- adăugaţi pe rând tabelele-stabiliţi legăturile, apoi Salvaţi relaţiile.)

5. Creaţi o Interogare care să afişeze plantele cumparate de către firme din Zalău, cu câmpurile: NumePlantă, Fotografie, NumeFirmă, Localitate. Salvaţi interogarea cu numele Clienţi din Zalău.

6. Creaţi un raport utilizând metoda Creare raport utilizând expertul, care să afişeze următoarele câmpuri: NumeFurnizor, DatăComandă, NumePlantă, Fotografie.

7. Trimiteţi baza de date la adresa de e-mail a clasei voastre.

65

Page 64: petrachegina.files.wordpress.com · Web viewNoul model de proiectare are în centrul său unitatea de învăţare (sistem de lecţii, tema) – o structură didactică deschisă şi

Crearea paginilor WebHTML

-Fisa de laborator-

1. Creati o pagina Web cu titlul „Prima mea pagina” care sa contina textul :

„Unsprezece ani de viaţă am dedicat Alchimiei. Simpla idee de a transforma metalele în aur sau de a descoperi Elixirul tinereţii fără bătrîneţe era prea fascinantă ca să treacă neobservată de orice novice în ale magiei. Mărturisesc că Elixirul tinereţii fără bătrîneţe mă seducea cel mai tare: înainte de a înţelege şi simţi prezenţa lui Dumnezeu, ideea că totul se va sfîrşi într-o bună zi mă aducea la disperare. Astfel, aflînd despre posibilitatea de a obţine un lichid în stare să-mi prelungească pentru mulţi ani existenţa, am hotărît să mă dedic trup şi su-flet fabricării lui”.

2. Creati o pagina Web cu titlul „Prima mea pagina” care sa contina :

„Linistea-i deplin stapanaPeste campii arsi de soare,Lunca-i goala: la fantanaE pustiu; si nu se-nganaNici o boare

Numai zumzetul de-albine,Fara-ncepere si-adaos,Curge-ntr-una parca vineri Din adancul firii plineDe reapos.”(George Cosbuc, „In miezul verii”)

66